raportul dezbaterii regionale - presidency.ro · calităţii în programele de formare a...
TRANSCRIPT
RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE
ROMÂNIA EDUCATĂ
CARIERA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
Braşov, 18 iulie 2016
CUPRINS
Introducere p. 3
I. Profilul participanților p. 5
II. Modalitatea de derulare a dezbaterii p. 6
III. Rezultatele dezbaterilor în grupuri tematice p. 10
Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini)
şi formarea iniţială.
p. 10
Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice p. 12
Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică p. 15
Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin,
motivare, recunoaștere)
p. 17
Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă) p. 19
Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă (integrare, părăsire
timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc)
p. 21
IV. Discuții finale pe rezultatelor sesiunilor tematice
p. 25
INTRODUCERE
Dezbaterea Regională privind „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar” a fost a
treia dintre cele 8 dezbateri regionale anunțate în cadrul proiectului România educată. Evenimentul
a fost organizat în data de 18 iulie 2016, la Universitatea Transilvania din Braşov, de către
Administrația Prezidențială, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.
Context
România educată – Dezbaterea Națională pentru Educație și Cercetare este proiectul
Președintelui României, care reprezintă începutul reașezării societății pe valori, dezvoltarea unei
culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.
Structurat în 3 etape succesive, demersul își propune, într-o primă etapă, să ofere o viziune
națională și un set de obiective de țară privind educația și cercetarea (2018-2030). Dezbaterea
Naţională pentru Educaţie şi Cercetare se bazează pe o abordare nouă, incluzivă, de jos în sus, care
pleacă de la nevoile societății și de la bunele practici existente şi va cuprinde un instrument de
consultare online, dezbateri regionale tematice, precum şi evenimente organizate de către terţi
(ONG-uri, coaliţii, instituţii, actori privaţi). Descrierea demersului este disponibilă și la:
http://www.presidency.ro/ro/angajamente/romania-educata.
În prima etapă a proiectului România educată (2016-2017) se dorește ca întreaga societate sa
participe la construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și
cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea opțiunilor strategice ale României şi
transformarea lor în obiective de țară. A doua etapă va porni de la viziunea și obiectivele asumate
anterior, pentru a creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare. La final, în
cea de-a treia etapă, va fi elaborat un mix de politici publice clare și un model de guvernanță
pentru sectorul de educație și cercetare.
Abordarea utilizată pentru construcția viziunii este de una de tip foresight, respectiv:
o Participativă, cu implicarea experţilor, actorilor cheie şi a societăţii în general;
o Prospectivă, vizând anticiparea şi racordarea la tendinţele şi transformările din
societate;
o Sistematică - prin utilizarea unor tehnici de dezbatere structurate, faţă în faţă şi
online, atât pentru înţelegerea situaţiei actuale, cât şi pentru explorarea soluţiilor
posibile şi construcţia consensului asupra opţiunilor dezirabile;
o Sistemică - prin considerarea interdependenţelor dintre direcţiile de acţiune propuse
şi a impactului acestora asupra sectoarelor de educaţie și cercetare;
o Orientată spre acţiune - întreaga construcţie vizează identificarea direcţiilor de
acţiune, care trebuie să înceapă în perioada imediat următoare.
Pe data de 18 iulie 2016, la Universitatea Transilvania din Braşov, a avut loc consultarea
regională (pentru regiunea de dezvoltare centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu)
privind viziunea și obiectivele de țară în domeniul educației și cercetării (2018-2030), având ca
temă „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar”. Evenimentul a fost organizat de către
Administrația Prezidențială prin Departamentul Educaţie şi Cercetare, în parteneriat cu Ministerul
Educației Naționale și Cercetării Științifice şi cu sprijinul Universităţii Transilvania din Brașov.
Precizăm pe această cale, faptul că aspectele prezentate în raport reprezintă opțiunea participanților
la dezbatere, ca urmare a prezenței în grupurile de lucru, și nu o perspectivă finală, asumată, a
proiectului România Educată. Aceasta va fi prezentată la finalul anului 2016, în urma agregării
concluziilor rezultate după implementarea tuturor instrumentelor de consultare (dezbateri
regionale, evenimente organizate de alte structuri interesate, consultare online).
I. PROFILUL PARTICIPANȚILOR
La eveniment s-au înscris peste 170 de participanţi, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii
relevante din toate cele 6 judeţe din regiunea de dezvoltare Centru (Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiu.). Dintre participanți amintim: Inspectoratele Şcolare Judeţene, Centrele
Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, reprezentanții elevilor, studenților și părinților,
sindicatele cadrelor didactice, organizația colegiilor naţionale centenare și Consiliul Național al
Rectorilor, organizații neguvernamentale active în sfera politicilor educaționale.
Evenimentul a fost structurat în trei secţiuni distincte: prima secţiune a fost dedicată experților,
având rolul de a oferi un context de discuții argumentat, bazat pe situația actuală a profesiei
didactice și pe noile politici în domeniu, dar și opțiuni concrete, susținute de experții invitați.
Astfel, au existat intervenții relevante din partea unor importante instituţii şi organizaţii din
domeniu: Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP),
Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti (FPSE-UB), Teach for Romania sau
Coaliţia pentru Educaţie.
Cea de-a doua secţiune a inclus dezbateri pe ateliere de lucru, în care au fost abordate șase teme ce
țin de cariera didactică în învățământul preuniversitar. Cei aproape 170 de participanți au fost
repartizați, în funcție de opțiunea exprimată și disponibilitatea organizatorică, într-unul din cele 6
ateliere grupate tematic:
Tema 1: Profilul cadrului didactic şi formarea iniţială
Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice
Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică
Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice
Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă)
Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă
Secțiunea finală a dezbaterii a fost destinată prezentării concluziilor celor șase ateliere, urmată de
intervențiile participanților și reacțiile invitaților speciali, reprezentanți ai comunității școlare și
factori decizionali. Menționăm aici intervenția Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării
Științifice, domnul Mircea Dumitru precum și punctele de vedere prezentate de Federația
Națională Sindicală „Alma Mater”, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Consiliul
Naţional al Elevilor, Consorțiul Universitaria, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România,
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți şi Alianţa Colegiilor Centenare.
II. MODALITATEA DE DERULARE A DEZBATERII
În sesiunea introductivă au luat cuvântul dl. Ioan Vasile Abrudan, Rectorul Universității
Transilvania din Brașov, dna. Ligia Deca, Consilier de Stat pentru Educaţie şi Cercetare în
Administrația Prezidențială și dnul prof. Mircea Dumitru, Ministru al Educației Naționale și
Cercetării Științifice.
Dna Consilier de Stat Ligia Deca a mulțumit în introducere celor prezenți pentru participare și
Universității ”Transilvania” din Brașov pentru sprijinul oferit în organizarea și pregătirea bunei
desfășurări a dezbaterii și a trecut în revistă câteva aspecte ce justifică alegerea tematicii pentru
dezbatere – cariera didactică și profilul cadrelor didactice din România. Această temă a reieșit din
formularele de feedback ale evenimentelor anterioare ca fiind de interes pentru actorii implicați în
domeniu, precum și o etapă normală în procesul de construcție a unei viziuni asupra educației,
după stabilirea unui profil al absolventului diferitelor etape ale sistemului educațional. Doamna
Deca a notat că stabilirea caracteristicilor care ar trebui să definească un cadru didactic (alături de
modul de formare și pregătire al acestuia) este esențială în garantarea atingerii obiectivelor setate
în privința profilului absolventului român.
Dnul Rector Ioan Vasile Abrudan a fost cel care a urat bun-venit participanților în orașul Brașov
și în Universitatea gazdă și a subliniat importanța pe care cadrele didactice o au în formarea etică,
profesională și personală a cetățenilor României și, deci a importanței discuției tematicii aleasă
pentru această dezbatere.
Dnul Ministru Mircea Dumitru a subliniat relevanța dezbaterilor pe temele propuse de proiectul
”România educată” pentru construirea unui sistem educațional care să fie centrat pe nevoile
elevului, precum și necesitatea coordonării tuturor eforturilor actorilor interesați. Domnul Ministru
a subliniat nevoia de reformă a sistemului educațional, insistând însă asupra faptului că este
imperioasă o prioritizare a aspectelor vizate de îmbunătățirile către care se îndreaptă eforturile de
reformă, iar printre ele se numără – ca prioritate nr. 1 – formarea profesorilor mai buni. Aceasta
concomitent cu crearea unui sistem care să asigure retenția în sistemul educațional a celor mai buni
absolvenți ai sistemului și nu doar a celor care optează pentru cariera didactică ca o variantă de
avarie, atunci când nu reușesc în alte cariere sau domenii.
Domnul Ministru a evidențiat unicitatea oportunității create de proiectul ”România Educată” de
discutare a unui profil ideal al cadrelor didactice de care sistemul are nevoie în termen de calități și
aptitudini pe care cei care formează noua generație si viitoarea populație activă a României trebuie
să le îndeplinească. Aceste calități trebuie neapărat corelate cu nevoile elevului și cu obiectivul de
a transforma școala românească dintr-un mediu de transmitere pasivă a informațiilor în care elevii
sunt puși să stocheze informații pe care apoi trebuie să le livreze la cerere, într-unul care să
stimuleze performanța elevilor, manifestarea talentului lor și care să fie definit de o relație
profesor-elev bazată pe încredere.
De asemenea, dnul Dumitru a considerat că sistemul românesc de învățământ are nevoie de o
abordare integrată a formării inițiale, continue, precum și a dezvoltării și progresului în carieră a
cadrelor didactice.
Concomitent, sistemul trebuie să asigure atractivitatea carierei didactice prin finanțarea
corespunzătoare a acestuia – element esențial pentru garantarea succesului reformei în educație –
precum și prin alăturarea unor eforturi depuse pentru restaurarea prestigiului profesiei. În același
timp este nevoie de o evaluarea obiectivă și corectă a performanțelor cadrelor didactice cu
recompensarea reușitelor lor.
Ministrul a încheiat discursul amintind faptul că în memoria unui tânăr rămân acei profesori care
au fost talentați și care s-au folosit de talentul lor și competențele de didactică și psihopedagogie
pentru a se asigura de reușita transmiterii mesajului lor către elevi.
A urmat apoi sesiunea plenară, în care au susținut alocuțiuni următorii vorbitori:
1. Dl. Şerban Iosifescu, Preşedinte - Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar – care a abordat în cadrul prezentării „Ce fel de profesor? Pentru ce
şcoală? În care societate?” aspecte legate de managementul previzional al resurselor umane, care
să cuprindă un ciclu complet alcătuit din formare iniţială, inserţie profesională, sprijin profesional,
normare şi evaluare, salarizare şi promovare.
2. Dna. Simona Marin - Comisia de Științe administrative, ale educației și psihologiei,
Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior - care a prezentat
sistemul existent de formare şi rutele profesionale pentru personalul didactic, instituţiile cu
atribuţii în domeniu, precum şi priorităţile în elaborarea de politici şi strategii de asigurare a
calităţii în programele de formare a personalului didactic: actualizarea standardelor specifice
(valabile începând cu anul universitar 2015 – 2016), crearea standardelor specifice pentru masterul
didactic şi implicarea în dezbaterile naţionale şi europene privind noile politici şi strategii de
formare a personalului didactic.
De asemenea, a fost menţionată alternativa creării şi implementării unui model integrat, care să
cuprindă Nivelul I în timpul studiilor de licenţă, completat de un master didactic cu durata de doi
ani. Pentru un astfel de model, există o serie de aspecte care trebuie clarificate: asigurarea
finanţării programelor de formare pentru cariera didactică (licenţă şi master), corelarea tipurilor de
masterate (profesional şi didactic), a certificării şi legislaţiei de angajare în sistemul de învăţământ,
egalitatea de şanse pentru toate universităţile în derularea programelor de formare a cadrelor
didactice, abordarea sistemică şi corelarea legislaţiei din formarea iniţială şi continuă a
personalului didactic, stimularea ofertei de programe modulare şi a rutelor diferenţiate/alternative
de formare pentru cariera didactică.
3. Dl. Lucian Ciolan, Decan - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea
din Bucureşti - care a subliniat importanţa plasării educaţiei şi cercetării în discursul public şi a
realizat o trecere în revistă a programelor prioritare identificate prin strategia propusă de către
Academia Română: învăţare autentică pentru toţi, bunăstare şi stimă de sine, minţi curioase, minţi
creative şi excelenţă în predare. A prezentat ulterior o serie de probleme ale actualului sistem de
formare a cadrelor didactice, pornind de la natura sa neeconomică (profesori pregătiți pentru a
preda o singură materie) și listând o serie de alte probleme structurale sau de conținut.
Principiile de reconstrucţie propuse se referă la trasee alternative pentru certificare, specializări
multiple ale unui cadru didactic, o structură unitară a masteratelor, implementare etapizată a unei
variante de masterat educaţional. De asemenea, a fost propus un model mixt de pregătire a
profesorilor prin masteratul educaţional, care cuprinde variante alcătuite din combinarea studiilor
de licenţă, studiilor de masterat, respectiv a modulelor minore/majore de specializare (pluri-
specializare).
4. Dna. Corina Puiu - Preşedinte Teach for Romania – ne-a prezentat viziunea şi activităţile
proiectului desfăşurat în România, cu accent asupra alternativelor educaţionale în formarea
cadrelor didactice. Dintre aspectele nou-introduse de către program, pot fi amintite cele care ţin de
pregătirea iniţială, practica pedagogică, mentoratul şi evaluarea, precum şi sesiunile de coaching –
în ansamblu fiind promovate următoarele aspecte, care pot fi adaptate şi sistemului general de
învăţământ: recrutarea celor mai buni absolvenţi, asigurarea unui sistem de sprijin continuu pentru
ameliorarea activităţii, implicare în comunitatea în care activează, remunerare crescută, precum şi
evaluare sistematică.
5. Dna. Daniela Vişoianu - Preşedinte, Coaliţia pentru Educaţie - a adus în discuţie rezultatele
audierii publice pe tema “Masterat didactic sau modul psiho-pedagogic (I + II): ce tip de formare
inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?”, organizată de către Coaliţia
pentru Educaţie (eveniment inclus sub egida Dezbaterii Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare –
„România educată”). Dintre concluziile prezentate, menţionăm identificarea unei rupturi între
mediul preuniversitar şi cel universitar, lipsa comunităţilor de învăţare sau a consorţiilor care să
cuprindă parcursuri complete de formare, insularizarea sistemului. Au fost aduse în discuţie şi
aspecte cu privire la discrepanţele existente în sistemul actual, dintre care cea mai vizibilă este
legată de numărul de absolvenţi de modul psiho-pedagogic (aproximativ 190.000), în contrast cu
posturile disponibile pentru titularizare (aproximativ 4000).
Cea de-a doua secţiune s-a derulat în şase grupuri de lucru tematice, după cum urmează:
Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini) şi
formarea iniţială
Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice
Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică
Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin, motivare,
recunoaștere)
Tema 5: Evaluarea performanţei în cariera didactică
Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă (integrare, părăsire
timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc.).
Sesiunile de lucru s-au desfășurat în două etape succesive, prima fiind dedicată identificării
obiectivelor de țară şi a exemplelor de bune-practici pentru temă discutată, iar cea de-a doua fiind
dedicată definirii direcţiilor/acțiunilor de transformare la orizont 2030, în raport cu obiectivele de
țară identificate.
Sesiunea finală a inclus o prezentare a concluziilor din fiecare atelier și intervențiile invitaților
speciali, care se regăsesc în secțiunile III și IV ale prezentului document.
III. REZULTATELE DEZBATERILOR ÎN GRUPURI TEMATICE
Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini) şi
formarea iniţială
Key note: Magdalena Balica, Institutul de Științe ale Educației
Moderator: Mirabela Amarandei, MENCŞ
În cadrul acestui atelier s-au identificat obiective cu privire la conturarea unui profil al cadrului
didactic fundamentat pe date fundamentate, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a
universităţilor în domenii de vârf ale cunoaşterii, valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile
în formarea iniţială a cadrelor didactice, precum şi elaborarea unor politici specifice de susținere a
profesiei didactice.
De asemenea, s-a subliniat nevoia continuării şi extinderii dezbaterii publice pe această temă şi
analiza exemplelor de bună-practică la nivel internaţional, care să permită identificarea celor mai
potrivite opţiuni pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, precum şi revizuirea planului de
şcolarizare pentru formarea iniţială. Totodată, un aspect important relevat de discuţii se referă la
necesitatea dezvoltării şi derulării unei campanii publice de promovare pozitivă a profesorilor
şi a profesiei, alături de oferirea unei susţineri financiare suplimentare, care să crească
atractivitatea profesiei.
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Conturarea unui profil al cadrului didactic fundamentat pe date de cercetare
Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a universităţilor în domenii
de vârf ale cunoaşterii (cele mai noi/ relevante pentru formarea cadrelor didactice)
Obiectiv 3: Valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile în formarea iniţială a cadrelor
didactice
Obiectiv 4: Politici de susținere a profesiei didactice
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:
Obiectiv 1: Conturarea unui profil al cadrului didactic fundamentat pe date de cercetare
- Continuarea/extinderea dezbaterii publice privind profilul cadrului didactic;
- Analiza exemplelor de bune practici la nivel internațional în formarea iniţială a cadrelor
didactice;
- Campanie publică de promovare pozitivă a profesorilor.
Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a universităţilor în domenii de vârf
ale cunoaşterii (cele mai noi/ relevante pentru formarea cadrelor didactice)
- Revizuirea planului de școlarizare pentru formarea iniţială a cadrelor didactice (ARACIS);
- Parteneriate între universităţi, instituţii de cercetare, organizaţii neguvernamentale.
Obiectiv 3: Valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile în formarea iniţială a cadrelor
didactice
- Monitorizarea implementării programelor de formarea iniţială a cadrelor didactice;
- Rapoarte, cercetări, advocacy privind profesia didactică;
- Bune practici.
Obiectiv 4: Politici de susținere a profesiei didactice
- Analize privind nevoia de formare a cadrelor didactice pe termen mediu si lung;
- Susţinere financiară;
- Politici focalizate pe cadrele didactice care lucrează în medii dezavantajate.
Tema 2 : Formarea continuă a cadrelor didactice
Key note: Mihaela Popa, Director Casa Corpului Didactic Brașov
Moderator: Iulia Drăjneanu, Administraţia Prezidenţială
Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor este extrem de relevantă, atât pentru
îmbunătăţirea eficienţei educaţionale şi a performanţelor obţinute, cât şi pentru sporirea implicării
profesorilor şi oferirea unei identităţi şi satisfacţii profesionale.
Oferta de activităţi care are în vedere dezvoltarea profesionala continuă, similară creării de situaţii
de învăţare pentru elevi, trebuie să răspundă nevoilor individuale ale fiecărui profesor şi să
acopere o gamă largă de conţinuturi şi modalităţi de punere în practică (interactiv,
informal/non-formal). Aceasta trebuie să reflecte diferitele etape în dezvoltarea profesională a
profesorului, nivelurile de competenţă şi să ia în considerare rezultatele asupra pregătirii
profesionale a profesorului și impactul direct asupra activității la clasă.
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Centrarea formării continue a cadrului didactic astfel încât să răspundă nevoilor
și cerințelor copilului și ale familiei în contextul unei societăți în continuă schimbare
valorizând resursele comunității (copil – părinte – comunitate)
Obiectiv 2: Utilizarea mecanismului de tipul reconversiei profesionale ca mijloc pentru
acoperirea necesarului de personal didactic/ completarea normelor celui existent în zonele
unde se observă deficit
Obiectiv 3: Asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice în concordanță cu
tendințele de dezvoltare ale pieței muncii și ale societății, pornind de la nevoile și
așteptările comunității, organizației școlare și/sau personale
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:
Obiectiv 1: Centrarea formării continue a cadrului didactic astfel încât să răspundă nevoilor și
cerințelor copilului și ale familiei în contextul unei societăți în continuă schimbare valorizând
resursele comunității (copil – părinte – comunitate)
- Formarea profesorilor pentru a avea capacitatea să identifice corect nevoile de formare în
rândul copiilor cu care lucrează, pe diferite dimensiuni (competențe, caracter, norme etice;
reducerea abandonului; alte clivaje sociale);
- Formarea profesorilor în spiritul dezvoltării parteneriatului cu părintele având în vedere
interesul primordial al copilului;
- Dezvoltarea parteneriatului unității de învățământ cu actorii din comunitate care pot deveni
resurse în formare și în îmbogățirea actului educativ;
- Evaluarea eficienței/eficacității sistemului de finanțare per capita și a efectelor pe care le
generează asupra capacității de a finanța programe de formare.
Obiectiv 2: Utilizarea mecanismului de tipul reconversiei profesionale ca mijloc pentru acoperirea
necesarului de personal didactic/ completarea normelor celui existent în zonele unde se observă
deficit
- Adaptarea (actualizarea) legislației prin flexibilizarea criteriilor pentru completarea normei/
titularizare/CDȘ/alte activități extra-curriculare;
- Derularea programelor de formare/reconversie prin instituții de învățământ superior
acreditate sau CCD în parteneriat cu mediul academic;
- Regândirea mecanismelor de finanțare și sprijinirea directorilor în acest sens, prin avizarea
sprijinului financiar de către ISJ și sindicate;
- Motivarea personalului pentru participarea la programe de reconversie prin acordarea de
facilități (flexibilitatea programului, cofinanțare, etc);
- Programe de reconversie într-un interval de timp rezonabil (două semestre).
Obiectiv 3: Asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice în concordanță cu tendințele
de dezvoltare ale pieței muncii și ale societății, pornind de la nevoile și așteptările comunității,
organizației școlare și/sau personale
- Înființarea unei instituții naționale autonome pentru acreditarea furnizorilor de formare
continuă;
- Formarea continuă să fie efectuată doar de către instituții autorizate/acreditate pe niveluri
de pregătire (ISCED);
- Generarea și susținerea de proiecte strategice/ naționale pentru formarea profesională
continuă a cadrelor didactice;
- Analiza nevoilor de formare continuă din perspectiva tuturor actorilor interesați (școală,
economic, părinți, copii, comunitate profesională);
- Adaptarea curriculei și a tipurilor de formare la noutățile tehnologice și psiho-pedagogice
(cursuri, tutorat, mentorat, internship și coaching);
- Proiectarea și acreditarea programelor de formare continuă;
- Certificarea competențelor dobândite ca urmare a formării continue;
- Alocarea resurselor financiare, umane, instituționale pentru formarea profesională
continuă;
- Elaborarea unor instrumente standardizate pentru măsurarea impactului formării la clasă;
- Revizuirea permanentă și cu celeritate a legislației referitoare la formarea profesională
continuă.
Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică
Key note: Daniela Vișoianu, Coaliția pentru Educație
Moderator: Daniela Alexe, Centrul pentru Politici Educaţionale
Pentru a sprijini dezvoltarea carierei didactice s-a subliniat necesitatea revizuirii practicilor
curente prin colaborarea dintre universităţi, alături de şcolile de aplicaţie, licee şi grădiniţe şi au
fost menţionate aspecte precum consilierea, tutoratul şi mentoratul sau necesitatea stagiaturii de
minim 2 ani, alături de dezvoltarea unor trasee alternative, care să permită o arie mai largă de
opţiuni pentru intrarea şi ieşirea din sistem.
Au fost accentuate aspecte cu privire la acordarea de stimulente financiare, respectiv plată egală
la muncă egală şi alocarea de 6% din PIB, care să includă alocări financiare pentru specializare
suplimentară. A fost abordată şi necesitatea regândirii sistemului de evaluare, precum şi
simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare).
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Plasarea celor mai bune cadre didactice, acolo unde este nevoia cea mai mare.
Obiectiv 2: Asigurarea consilierii și tutoratului, precum și a stagiaturii.
Obiectiv 3: Evoluția carierei didactice (grade didactice, intrări/ieșiri, trasee alternative)
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:
Obiectiv 1: Plasarea celor mai bune cadre didactice, acolo unde este nevoia cea mai mare.
- Specializare multiplă cu echivalarea gradului didactic;
- Concediu plătit (1 an): an sabatic sau de formare?;
- Plan de dezvoltare a școlii cu planificarea necesarului de profesori (responsabilitatea
comunității care își crește profesorii);
- Stimulente financiare și/sau regândirea procesului de evaluare: zone vulnerabile/
performanță = valoare adăugată; Sprijin pentru profesorii care lucrează cu copii cu CES;
- Punerea în centru a elevului: părțile implicate (consilieri, personal CJRAE) să păstreze
legătura (activ!) cu școala, învățătorul/dirigintele.
Obiectiv 2: Asigurarea consilierii și tutoratului, precum și a stagiaturii.
- Revizuirea practicii: universități împreună cu școli de aplicație, licee, grădinițe;
- Voluntariat pentru studenții din ultimul an, recunoscut, care să acopere “vacanțele” din
sistem (concedii medicale, concediu fără plată);
- Stagiatură de doi ani
- Mentori de practică, plătiți.
Obiectiv 3: Evoluția carierei didactice (grade didactice, intrări/ieșiri, trasee alternative)
- Plată egală la muncă egală (indiferent de studii medii/superioare – v. învățători; nivelul de
grade didactice);
- Standarde/legislație referitoare la practica pedagogică (vs/autonomie universitară);
- Intrări/ieșiri/reintrări în sistem mai facile:
- Soluții locale la probleme locale: implicarea APL;
- 6% din PIB: alocări financiare pentru specializare suplimentară;
- Regândirea sistemului de evaluare, inclusiv debirocratizare;
Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin, motivare,
recunoaștere)
Key note: Simona Baciu, Transylvania College
Moderator: Robert Santa, Centrul pentru Politici Educaţionale
În ceea ce privește creşterea atractivităţii carierei didactice, obiectivele identificate se referă la
ameliorarea poziţiei sociale a cadrului didactic prin armonizarea şi respectarea legislaţiei
privind condiţiile de muncă, la crearea unei grile de salarizare adecvată, care să asigure un venit
apropiat mediei europene şi un statut socio-profesional adecvat (cu o componentă variabilă, în
funcţie de rezultate) precum şi debirocratizarea, respectiv informatizarea sistemului de învăţământ.
Drept măsuri concrete, au fost menţionate aspecte cu privire la realizarea unui statut al
profesorului, respectarea prevederilor legale cu privire la alocarea financiară pentru educaţie, care
să reflecte educaţia ca domeniu strategic, precum şi ameliorarea transparenţei decizionale.
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Ameliorarea poziției sociale a cadrului didactic prin armonizarea și respectarea
legislației privind condițiile de muncă pentru cadrele didactice
Obiectiv 2: Creșterea atractivității carierei didactice prin crearea până în 2030 a unei grile
de salarizare care să asigure un venit apropiat mediei europene și un statut socio-
profesional adecvat
Obiectiv 3: Debirocratizarea și informatizarea sistemului de învățământ
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:
Obiectiv 1: Ameliorarea poziției sociale a cadrului didactic prin armonizarea și respectarea
legislației privind condițiile de muncă pentru cadrele didactice
- Elaborarea unui statut al profesorului;
- Respectarea legislației privind finanțarea (6% din PIB);
- Ameliorarea transparenței decizionale;
Obiectiv 2: Creșterea atractivității carierei didactice prin crearea până în 2030 a unei grile de
salarizare care să asigure un venit apropiat mediei europene și un statut socio-profesional adecvat
- Educația să devină domeniu strategic, astfel încât alocarea minimă de la buget să
depășească 6% din PIB;
- Stabilirea unui sistem de salarizare de bază (în baza unei legi unice de salarizare în
domeniul bugetar) plus o componentă variabilă a salariului la dispoziția unităților școlare,
care va fi acordată în funcție de rezultate;
- Libertatea de gestionare de către unitățile școlare a fondurilor extra-bugetare.
Obiectiv 3: Debirocratizarea și informatizarea sistemului de învățământ
- Debirocratizarea și descentralizarea procedurilor de evaluare a instituțiilor de învățământ/a
programelor de studiu/a cadrelor didactice;
- Exonerarea cadrelor didactice de la activitățile administrative;
- Îmbunătățirea managementului informației în sistemul de învățământ și implementarea
unei platforme comune de transmitere a datelor.
Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă)
Key note: Dorin Șaramet, Kronstadt
Moderator: Simona David-Crisbăşanu, Asociaţia ROI
Evaluarea performanţelor cadrelor didactice ar trebui să aibă drept obiective centrale progresul
şi, în acelaşi timp, incluziunea elevului, scăderea abandonul şcolar, alături de îmbunătăţirea
activităţii profesorului, dublată de comunicarea şi cooperarea în cadrul comunităţii educaţionale.
Pentru a implementa un astfel de sistem de evaluare a performanţei, a fost propusă realizarea şi
implementarea unor teste standardizate pentru competenţe cheie, consilierea şi sprijinul în
dezvoltarea carierei didactice prin mentorat, coaching sau prin colaborarea cu colegii şi schimburi
de experienţă sau comunităţi de practică.
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Progresul elevului
Obiectiv 2: Incluziunea elevului indiferent de mediul de proveniență
Obiectiv 3: Scăderea abandonului şcolar
Obiectiv 4: Îmbunătăţirea activităţii profesorului
Obiectiv 5: Comunicarea şi cooperarea cu alţi profesori
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:
Obiectiv 1: Progresul elevului
- Teste standardizate pentru competenţe cheie;
- Cointeresarea cadrelor didactice (aspecte financiare).
Obiectiv 2: Incluziunea elevului indiferent de mediul de proveniență
- Finanţare suplimentară pentru şcolile şi cadrele didactice ce lucrează cu copii din medii
defavorizate.
Obiectiv 3: Scăderea abandonului şcolar
- Combinarea stimulării financiare sociale (tichete, burse, masă) cu măsuri educaţionale.
Obiectiv 4: Îmbunătăţirea activităţii profesorului
- Consiliere – prin mentori, coach, colegi;
- Schimburi de experienţă;
- Îmbunătăţirea formării iniţiale (din facultate).
Obiectiv 5: Comunicarea şi cooperarea cu alţi profesori
- Inter-predare între nivele (preuniversitar şi universitar);
- Organizarea unor sesiuni de team-building şi comunităţi de practică.
Pe lângă aceste măsuri s-a mai discutat despre alte aspecte relevante precum corectitudinea
evaluării interne, în special despre existenţa unei fişe de evaluare publică, standardizată, alături
de descriptorii de performanţă (cu simplificarea criteriilor actuale), precum şi despre revizuirea
(creşterea/scăderea) ponderii pe anumite criterii de evaluare (ex. creşterea ponderii punctajului
pentru componenta de predare şi raportare la elevi). În aceeași măsura, s-a discutat despre
diversitatea tipurilor de evaluare care ar trebui promovate: autoevaluare, evaluarea cadrului
didactic din partea elevilor (anual, facultativ, anonim) şi evaluarea cadrului didactic din partea
părinţilor.
Un accent deosebit s-a acordat stabilirii rolului evaluării, inclusiv:
- conştientizarea nivelului de pregătire în vederea elaborării unui sistem complex de măsuri
în vederea creşterii performanţei (progresului);
- verificarea gradului de implicare diferenţiat (bonusare în sistemul universitar);
- modul de stabilire a unei salarizări diferenţiate;
- stabilirea unor criterii generale şi specifice a verificării nivelului de pregătire şi a formării
cadrelor didactice;
- luarea în considerare a evaluării date de o unitate şcolară (şi pentru profesori suplinitori) la
repartizarea acestora, prin crearea unor standarde la nivel naţional.
Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă (integrare, părăsire
timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc.)
Key note: Luminița Costache, UNICEF
Moderator: Octavia Borş, Fundaţia Noi Orizonturi
Participanții la dezbatere au subliniat necesitatea pregătirii tuturor profesorilor în spiritul
educației incluzive/pentru facilitarea unor contexte de învățare incluzivă. În vederea reducerii
inegalităților/ asigurării unei educații incluzive („pentru toți și pentru fiecare”), obiectivele de țară
ar trebui să includă creșterea competenței cadrelor didactice de predare-învățare-evaluare în
contexte diverse, multiculturale și interculturale incluzând adaptarea curriculară, evaluarea
diferențiată a progresului, folosirea metodelor activ-participative și practica reflecției. De
asemenea, participanții au susținut necesitatea stimulării sistemice a unei culturi a acceptării și
sprijinului reciproc între cadrele didactice.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, participanții au propus măsuri precum: replicarea
programelor de formare continuă care includ schimburi de experiență între cadrele didactice;
îmbunătățirea reglementărilor privind organizarea lecțiilor deschise și cercurilor metodice în
sensul unei mai bune valorificări a acestora pentru formarea cadrelor didactice; inițierea unor
programe de formare inițială sub forma unei licențe/masterat didactic care să vizeze pregătirea
expresă a profesorilor pe disciplină, să permită multi-specializarea cadrelor didactice, să includă
practică pedagogică obligatorie, începută cât mai devreme și în contexte diverse.
În sprijinul profesorului și elevilor, conform participanților, sunt necesare creșterea numărului de
consilieri școlari, mediatori școlari și profesori itineranți angajați și formați în unitățile școlare,
politici de retenție a profesorilor calificați în sistemul rural precum și reformarea mecanismului de
finanțare a unităților școlare (finanțarea pe elev are efectul neplanificat și negativ de creștere a
segregării).
Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:
Obiectiv 1: Creșterea competenței cadrelor didactice de predare-învățare-evaluare în
contexte diverse (ex. grupuri combinate, clase simultane, mediul rural și urban),
multiculturale și interculturale
Obiectiv 2: Creșterea competenței cadrelor didactice de adaptare curriculară și evaluare a
progresului elevilor pe baza planului individualizat de învățare
Obiectiv 3: Dezvoltarea abilităților de folosire a metodelor activ– participative de predare-
învățare-evaluare
Obiectiv 4: Creșterea capacității cadrelor didactice de colaborare cu părinții și comunitatea
(asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul școlar, mediatorul sanitar,
logopedul, preotul etc.)
Obiectiv 5: Creșterea interesului și abilității cadrelor didactice pentru practicile reflexive
Obiectiv 6: Stimularea unei culturi a acceptării și sprijinului reciproc între cadrele didactice
Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru
România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate. Acestea au fost elaborate astfel
încât să abordeze unul sau mai multe obiective simultan:
Să se continue/ să se replice/ să se mențină:
- Programe de formare continuă care să vizeze dezvoltarea personală a cadrelor
didactice, competențelor de adaptare curriculară și evaluare diferențiată respectiv
competențelor de management al clasei (inclusiv simultane);
- Programe de formare continuă care să dezvolte atitudini pozitive și abilități de
colaborare cu părinții și comunitatea;
- Programe de formare continuă care să includă schimburi de experiență între cadrele
didactice;
- Reglementarea privind prezența consilierului școlar, profesorului itinerant și
profesorului logoped în componența consiliului clasei;
Să fie pusă în practică reglementarea prin care dirigintele trebuie să viziteze elevul cel
puțin o dată pe an.
Să fie îmbunătățit(e):
- Reglementările privind organizarea lecțiilor deschise și cercurilor metodice, acestea
asigurând un cadru formal potrivit dar subvalorificat (uneori perceput și
administrat ca un proces pur birocratic) pentru formarea cadrelor didactice;
- Planul de învățământ al programelor de formare inițială a profesorilor astfel încât să
includă practică pedagogică obligatorie, pe tot parcursul studiilor, începută cât mai
devreme și în contexte diverse, multiculturale și interculturale;
- Reglementările privind alocarea unui profesor cu rol de mentor la cerere.
Să se inițieze:
- Programe de formare inițială sub forma unei licențe/masterat didactic care să
vizeze pregătirea expresă a profesorilor pe disciplină;
- Programe de formare inițială care să permită multi-specializarea cadrelor didactice.
Să se aplice principiul bunăstării celui care învață și în contextul cursurilor de formare
inițială și continuă a cadrelor didactice.
Pe lângă aceste măsuri s-a mai discutat despre alte aspecte relevante precum profilul
profesorului și caracteristicile acestuia. Profesorul ideal pentru un sistem modern și funcțional de
învățământ a fost definit ca un individ care prezintă următoarele trăsături:
- Dedicație pentru toți și fiecare (sau care facilitează procese de învățare incluzive):
- Motivat
- Centrat pe bunăstarea elevului (doing well=>feeling good)
- Știe, este și poate să facă ceea ce vrea să-i învețe pe elevi
- Competent în 4 arii: disciplina predată, pedagogie, utilizarea cadrului legal și politicilor din
domeniu (ex. privind cererea și colaborarea cu un profesor umbră) respectiv identificarea
particularităților elevilor și dezvoltarea planurilor individuale de învățare.
- Preocupat „de ce se întâmplă în clasă” și învățare permanentă
- Bun colaborator cu elevi, colegi, părinți, echipa de intervenție (medic , asistent social etc.) sau
comunitatea;
- Are încredere în potențialul elevului
- Are capacitatea de a depăși prejudecățile
- Centrat pe elev/Dispus să lucreze individualizat
- Creativ
- Flexibil
- Uman cu toți elevii
- Apropiat de elevi
- Un model pentru elevii săi
- Formator de atitudini în rândul tuturor elevilor
- Bun mediator
În ceea ce privește educația incluzivă, s-a discutat despre următoarele măsuri necesare:
- Asigurarea în fiecare unitate școlară a unui consilier școlar, logoped, mediator (indiferent de
numărul elevilor);
- Creșterea numărului de consilieri școlari, mediatori școlari și profesori itineranți angajați și
formați în unitățile școlare care au nevoie;
- Îmbunătățirea mecanismelor de selecție a celor care devin cadre didactice;
- Politici de retenție a profesorilor calificați în sistemul rural;
- Regândirea mecanismului de finanțare per elev pentru că are efectul neplanificat și negativ de
a crește segregarea;
- Să se reia campania „Hai la școală!”;
- Implicarea angajatorilor în dialog.
IV. DISCUȚII FINALE PE REZULTATELOR SESIUNILOR TEMATICE
Concluziile acestei dezbateri, așa cum reies din secțiunea anterioară, se conturează în jurul
elementelor ce au întrunit consensul celor prezenţi la discuţii: sistemul curent de formare
profesională a cadrelor didactice este unul ineficient, neproductiv, care nu pregăteşte în mod
corespunzător absolvenţii modulului psiho-pedagogic pentru activitatea profesională.
Alternativa vehiculată de către participanţi se referă la restructurarea sistemului de formare
iniţială prin implementarea unei variante a masteratului educaţional prevăzut şi în Legea Educaţiei
Naţionale nr. 1/2011, bazat pe un model integrat sau mixt – care să cuprindă fie module în cadrul
studiilor de licenţă şi absolvirea unui masterat educaţional, fie module în cadrul studiilor de
licenţă, completate de module în cadrul unui masterat profesional – formula definitivă urmând a fi
agreată prin continuarea dezbaterilor pe această temă, având în vedere nevoile beneficiarilor direcţi
şi corelarea cu cadrul legislativ existent, precum şi cu capacitatea instituţiilor implicate în proces,
în urma revizuirii standardelor specifice şi a planului de şcolarizare. Un alt punct cristalizat în
urma discuţiilor, însă cu privire la care nu s-a obţinut un punct de vedere comun, se referă la
specializarea multiplă a viitoarelor cadre didactice (spre exemplu, pregătirea unui viitor profesor
de informatică şi matematică, sau a unui profesor de geografie şi istorie etc.).
Un alt punct central de consens se referă la creşterea finanţării alocate educaţiei (respectiv 6%
din PIB pentru perioada următoare, cu revizuirea cifrei ţintă pentru anul 2030) – cu impact asupra
motivaţiei cadrelor didactice existente, creşterii atractivităţii profesiei pentru viitorii absolvenţi,
alocarea resurselor pentru formarea continuă mai eficientă şi orientată către nevoile reale de
formare ale cadrelor didactice. De asemenea, pentru dezvoltarea carierei didactice şi pentru
păstrarea în sistem a cadrelor didactice performante, este necesară implementarea unui sistem de
sprijin pentru cariera didactică: stagiatură, mentorat, coaching, comunităţi de practică,
schimburi de experienţă (inter-predare sau experienţe internaţionale), includerea de căi alternative
şi mai flexibile de intrare/ieşire în sistem, dezvoltarea unui sistem de motivare şi recunoaştere
prin includerea unor evaluări obiective periodice, bazate pe standarde de performanţă, care să
permită o salarizare variabilă/bonusuri pentru performanţă.
Alături de aceste măsuri, se recunoaşte necesitatea limitării ponderii sarcinilor administrative ale
cadrelor didactice, debirocratizarea sistemului, precum şi utilizarea resurselor în vederea
informatizării sistemului şi creşterii accesibilităţii la informaţii/date, pentru a se sprijini astfel
iniţiativele de creştere a transparenţei instituţionale (spre exemplu, publicarea bugetului şi
bilanţului financiar al fiecărei unităţi şcolare).
Nu în ultimul rând, a fost subliniat şi rolul important pe care îl pot avea cadrele didactice în
comunitatea în care profesează (şi reciproc, sprijinirea cadrelor didactice de către comunitate,
autorităţi locale sau părinţi), precum şi în identificarea unor soluţii care abordează
inegalitatea/inechitatea din sistem: incluziune, reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor cu
cerinţe educaţionale speciale etc.
După sesiunile paralele tematice, dezbaterea regională s-a finalizat cu o sesiune plenară în care un
panel format din reprezentanți ai actorilor interesați din domeniu (stakeholders) a discutat pe
marginea concluziilor din sesiunile tematice, din perspective organizațiilor pe care le reprezintă
membrii panelului. În paragrafele următoare sunt redate sumativ principalele puncte de vedere ale
acestora.
Dnul Rector Marilen Pirtea, Președintele Consorțiului Universitaria
Dnul Rector a reiterat preocuparea Consorțiului ”Universitaria” pentru problematica formării
dascălilor, precum și susținerea consorțiului pentru proiectul ”România educată”, apreciat ca fiind
creatorul unui context oportun discuțiilor despre cariera didactică.
Consorțiul ”Universitaria” susține depolitizarea poziției de Ministru al Educației, în vederea
asigurării stabilității politicilor inițiate în domeniul educației, pe modelul Guvernatorului Băncii
Naționale a României. De asemenea, Consorțiul celor mai mari cinci universități din țară și-a
manifestat încă odată, cu această ocazie, susținerea pentru organizarea programelor de master
didactic, subliniind însă nevoia unor politici/inițiative complementare: schimbarea modului de
abordare a evaluării cadrelor didactice, a progresului școlar, precum și necesitatea imperioasă a
investiției în actualizarea infrastructurii școlare.
Marius Nistor, Președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”
Dnul Marius Nistor a reiterat susținerea structurii pe care o reprezintă pentru programul ”România
Educată” și a subliniat importanța abordării tematicii resursei umane, cu atât mai mult cu cât ea nu
a fost prioritizată mereu de către Miniștrii Educației la nivelul în care era nevoie pentru a amortiza
divergențele dintre cadrele didactice și părinți și pentru a crește calitatea actului educațional.
FSE ”Spiru Haret” consideră că pentru creșterea calității actului educațional, trebuie investit în
resursa umană și în creșterea atractivității carierei didactice, concomitent cu îmbunătățirea
mecanismelor de identificare a talentelor, de recrutare a celor mai buni absolvenți pentru sistemul
educațional și de selectare a lor, în funcție de nevoile și evoluția sistemului de învățământ.
În finalul alocuțiunii sale, dnul Nistor a concluzionat că este nevoie de o legislație coerentă care să
înglobeze soluții favorabile atât intereselor profesorilor cât și nevoilor elevilor.
Anton Hadăr, președinte al Federației Naționale Sindicale ”Alma Mater”
Dnul Anton Hadăr a subliniat faptul că există multe întrebări legate de subiectul propus spre
dezbatere consultarea de la Brașov, dar puține răspunsuri. Printre acestea din urmă se numără:
acceptul comun asupra ideii că profesorul are rol social, întrucât este responsabil de croirea
societății, precum și faptul că este nevoie de reformă în educație, care să vizeze și curriculumul.
Alma Mater nu susține ideea obligativității parcurgerii a două tipuri de programe de master
(didactice și profesionale) de către candidații pentru o carieră didactică, în egală măsură în care nu
consideră că este oportună formarea cadrelor didactice în mai multe specializări. Pe de altă parte,
dnul Hadăr a insistat ca formarea lor inițială și continuă să fie una de valoare indiferent că este
furnizată de către o instituție de stat sau de către una privată.
Dnul Hadăr a concluzionat evidențiind nevoia de generare a unor proiecte strategice ca formarea
cadrelor didactice să atingă aceleași standarde de calitate indiferent unde și de către cine este
furnizată.
Viorel Dolha, Președinte al Asociației Învățătorilor din România
Viorel Dolha, președintele Asociației Învățătorilor din România a vorbit despre profesia de
învățător care este caracterizată de solitaritate ceea ce face ca foarte puține cadre didactice să aibă
oportunitatea observării modului de practicare a profesiei de către alte cadre didactice. Dnul Dolha
consideră că acest mod de învățare [observarea directă] este o importantă componentă a formării
continue a cadrelor didactice de aceea susține ideea includerii în legislația din domeniu a
obligativității a trei experiențe de inter-asistență între cadrele didactice. Subliniază însă importanța
faptului ca aceste noi responsabilități ale cadrelor didactice să nu însemne și creșterea birocrației
pe care ei trebuie să o parcurgă.
În final dnul Dolha a reiterat necesitatea reformării programei școlare, identificarea și
implementarea unor soluții de ameliorare a problemelor deja identificate în sistem și crearea
cadrului în care profesorul să poată cunoaște fiecare copil suficient de bine încât să îi poată asigura
un traseu educațional personalizat.
Horia Oniță, reprezentant al CNE
Horia Oniță a început discursul prin evidențierea faptului că toate aspectele menționate în această
dezbatere sunt elemente importante pentru determinarea schimbării în bine a sistemului
educațional.
CNE susține existența statutului cadrului didactice care să îi garanteze acestuia respect și siguranță
în carieră, asigurate printr-un parteneriat robust, credibil între toate părțile implicate: autorități
locale, centrale, instituții de învățământ, elevi, studenți, părinți.
Nu în ultimul rând, CNE susține importanța implicării elevilor în evaluarea cadrelor didactice,
concomitent cu recrutarea unor absolvenți talentați și performanți pentru cariera didactică, cărora
să li se ofere oportunități atractive de dezvoltare personală și profesională, precum și stabilitatea
unui sistem în care să își dorească astfel să performeze.
Ioan Cristache, Președintele Asociației de părinți
Dnul Cristache și-a început discursul prin evidențierea faptului că primul pas înspre schimbarea în
bine a sistemului educațional este evitarea încălcării regulamentelor / prevederilor legale, urmat de
asigurarea cooperării între toți actorii interesați.
Pentru îmbunătățirea sistemului de formare a cadrelor didactice, dnul Cristache subliniază
importanța unei componente practice mai mari în pregătirea viitoarelor cadre didactice, asigurarea
predictibilității legislative și colaborarea dintre profesori, părinți și elevi.
George Cazacu, Președintele Alianței Colegiilor Centenare
Dnul Cazacu consideră că pentru redresarea sistemului educațional este nevoie de folosirea la nivel
optim a legislației existente, concomitent cu elaborarea unei strategii pe termen lung 20-25 de ani,
care să fie urmată de elaborarea instrumentelor de punere în practică a acesteia. El consideră însă
că fără asigurarea depolitizării sistemului educațional este dificilă asigurarea stabilității politicilor
educaționale și protecția ideilor bune de reformare a lui de riscul deteriorării lor la care sunt
expuse odată cu schimbarea unui ciclu politic cu altul.