Cursul valutar

17.5422

17.5778

17.6426

17.658

17.6887

20/1200:00

21/1200:00

22/1200:00

23/1200:00

24/1200:00

25/1200:00

26/1200:00

27/1200:00

EUR/MDLMax. 17.6887Min. 17.5422

12.2992

12.2997

12.3064

12.3096

20/1200:00

21/1200:00

22/1200:00

23/1200:00

24/1200:00

25/1200:00

26/1200:00

27/1200:00

USD/MDLMax. 12.3096Min. 12.2992

UNIMEDIA

Un grup de tineri aprotestat azi la amiazaımpotriva conducerii Fe-deratiei Ruse si a ultime-lor actiuni de ıncalcare adrepturilor omului

Un grup de tineri, membri ai Hyde Park,au protestat astazi la amiaza ın fata Am-basadei Federatiei Ruse de la Chisinau.

Acestia au cerut autoritatilor statului rus sa respecteangajamentele asumate ın fata Consiliului Europeicand a ratificat Conventia Europeana a DrepturilorOmului. Tinerii au iesit ın strada fluierand si afisandın fata institutiei diplomatice o panza pe care era scris”Opriti Teroarea Politieneasca”.

”Cetatenii rusi au dreptul la libera exprimare si lamanifestatii pasnice. Autoritatile trebuie sa asigureacest drept. In Rusia dictatura ınca guverneaza. Nesolidarizam cu cei care spun NU asupririi si minciu-nii”, au strigat protestatarii astazi la amiaza.

UNIMEDIA aminteste ca protestul din centrulChisinaului vine sa arate solidaritatea cu cei peste40 de protestatari rusi arestati de militia moscovitaın seara zilei de 31 decembrie 2009, care au scandatlozinci anti Vladimir Putin.

In timpul manifestatiei de pichetare a institutieidiplomatice de la Chisinau, numarul politistilor careasigura securitatea a fost marit considerabil.

UNIMEDIA aminteste ca maine, 4 ianuarie, Guvernul ısi va prezenta raportul detaliat cu privire la cele 100 de zile de gu-vernare. Potrivit traditiei politice, un guvern poate fi criticat pentru reusita sau insucces dupa o suta de zile de activitate.

Guvernul Filat la 100 de zile: Am reusit saaducem o tara care se afla ın incapacitate deplata pe fagasul normalitatiiGuvernul Filat a ımplinit 100 de zile de ac-tivitate, motiv pentru care, maine, o parte dinechipa guvernamentala va sustine o conferintade presa ın care va prezenta Raportul privindprimele 100 de zile de activitate ale executivu-lui. ”Au fost 100 de zile foarte grele. Urma saadministram o situatie dramatica. R. Moldovase afla practic ın incapacitate de plata”, a pre-cizat premierul Vlad Filat ın cadrul interviu-lui Face2Face acordat ın exclusivitate vizita-torilor UNIMEDIA.

Referindu-se la perioada de cand se aflala guvernare, Filat a precizat printre altele ca

ımpreuna cu echipa cabinetului de ministri areusit sa identifice solutii de finantare a salari-ilor si pensiilor, semnarea acordului cu FondulMonetar International (FMI), dar si stabilireaunui cadru clar a relatiilor R. Moldova — Uni-unea Europeana.

Totodata, Filat s-a aratat ıncantat deactivitatea MAEI, precizand ca institutia alucrat foarte bine ın vederea administrariirelatiilor cu vecinii tarii noastre, dar si cuFederatia Rusa si Statele Unite ale Americii.

Rugat sa se expuna si asupra lucrurilor pecare nu a reusit sa le realizeze, seful cabinetu-

lui de ministri a evitat sa intre ın detalii, dara precizat ca nu a reusit sa rezolve anumiteprobleme ce tin de activitatea unor institutiiale statului, dar si chestiuni ce tin de liber-alizarea si demonopolizarea ın totalitate a ac-tivitatilor economice.

Vlad Filat a refuzat sa ofere o nota pen-tru activitatea Guvernului ın cele 100 de zile,precizand ca oamenii sunt cei care trebuie saaprecieze.

UNIMEDIA

Voronin crede ca anul 2009 a fost unul de ”prapastie”, ın timp ce Ghimpu - sfarsitul

epocii dictaturii comuniste

”In anul 2009, fortele reactiunii au reusit sa treaca peste alegerea poporului si sa ındrepte necrutator dez-voltarea tarii spre prapastie si catastrofa”. Acesta este mesajul lui Vladimir Voronin catre alegatorii sai,difuzat ın seara ajunului anului nou la posturile de televiziune controlate de PCRM. De cealalta parte,Mihai Ghimpu, presedintele interimar al tarii, considera ın mesajul sau ca ın 2009, ın R. Moldova a venitschimbarea si ca aceasta semnifica sfarsitul epocii dictaturii comuniste.

In mesajul sau de felicitare, liderul PCRM, considera ca notiuni, care s-ar pareaintangibile pentru oricare guvernare moderna – Constitutia, legea, democratia,protectia sociala, patriotismul, pacea interetnica – ıntr-o clipa si-au pierdut val-oarea ın Moldova. ”Tara si societatea au fost lipsite de o viziune strategica asupraviitorului. Viata simplilor cetateni a devenit imprevizibila si fara protectie ın fatacriminalitatii, care din nou si-a ridicat capul. Din aceste considerente noi toti, faraexceptie, indiferent de simpatiile si antipatiile politice, pentru prima data ın ultimiiani intram ın Noul An cu inima zdrobita, plina de neliniste pentru propria tara.

Si totusi, cıt nu ar fi de greu acum, cred ca anume 2010 va deveni anul care vaaduce ıntregii Moldove eliberarea, care va reıntoarce tara pe calea dezvoltarii demo-cratice durabile, administrarii competente si sperantei sociale. Eu cred ın aceasta,deoarece stiu ca sınt marete fortele unitatii si consolidarii poporului nostru, estemareata capacitatea lui de a se uni ın fata ıncercarilor crunte. Am aceasta convin-gere, deoarece poporul nostru nu are o alta iesire, decıt ferma reıntoarcere a dem-nitatii civice si omenesti”, mai precizeaza Voronin ın mesajul sau adresat populatieiprin intermediul NIT si N4.

Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 4 ianuarie 2010

UNIMEDIA

Pretul benzinei si motorinei se majoreaza pana la 12,68 sirespectiv 11,38 lei pentru 1 L

Supriza ın anul nou pentru soferi — petrolistii au majorat pretul la benzina si motorinacu cca 7 %, transmit Stirile ProTV. Potrivit sursei, majorarea preturilor reprezinta oconsecinta a majorarii accizelor de catre Guvern la carburanti, lege care a intrat ın vigoareodata cu intrarea ın 2010.

Astfel, ıncepand de ieri, unele statiiPECO au afisat un pret cu cca 80de bani mai mare, atat pentru ben-zina, cat si pentru motorina. Soferiipot cumpara acum un litru de benzinacu cifra octanica 95 la pretul de 12.68lei/l, iar un litru de motorina — 11.38lei/l. In urmatoarele zile, toate com-paniile importatoare de petrol vor ma-jora pretul la benzina.

Potrivit sursei, scumpireacarburantilor se datoreaza majorarii cu50 la suta a accizelor de catre Guvernla importul de produse petroliere.

Victor Parlicov, noul director alAgentiei Nationale pentru Rregle-mentare ın Energetica nu a precizatdaca marirea pretului la carburantieste sau nu justificata, precizand doarca institutia pe care o reprezinta va

trebui sa mentina concurenta loiala pepiata petroliera.

UNIMEDIA aminteste ca la 15decembrie petrolistii au cerut Guver-nului un curs de 11, lei pentru un dolarpentru ca primii sa nu opereze si altemajorari la carburanti.

TIMPUL

O noua criza a gazului ar putea izbucni dupa 11 ianuarie

O noua criza a gazului ıntre Rusia si Ucraina ar putea izbucni dupa 11 ianuarie, data-limitape care Gazprom a fixat-o Kievului pentru a-si plati factura restanta pe luna decembrie, ınconditiile ın care ın Ucraina au loc alegeri prezidentiale la 17 ianuarie.

Presedintele monopolului rusGazprom, Aleksei Miller, a anuntatca Ucraina si-a redus de la mi-jlocul lunii decembrie volumele de gazachizitionate din Rusia, din cauza difi-cultatilor foarte serioase pe care Kievulle are ın a-si plati importurile. Ucrainaare

”probleme foarte serioase cu plata

livrarilor de gaz pentru decembrie”, aafirmat Miller, citat de NewsIn.

Potrivit Gazprom, Ucraina aretermen pana la 11 ianuarie pentru a-si plati facturile. Gazprom considera

”foarte serioasa situatia cu privire la

plata pentru livrarile din decembrie”, asubliniat Miller. Purtatorul de cuvantal Gazprom, Serghei Kuprianov, adeclarat ca, ın opinia sa, Ucraina,aflata ın dificultate financiara, nu areusit sa-si plateasca factura de gaz pedecembrie pentru ca nu a obtinut dela Fondul Monetar International de-blocarea unei noi transe din ımprumut.Ucraina ar fi trebuit sa primeasca de laFMI 3,8 miliarde de dolari.

Ucraina are termen pana la 11ianuarie

Intrebat ce se va ıntampla dacaUcraina nu ısi achita factura pana ladata limita de 11 ianuarie, purtatorulde cuvant a avertizat ca Gazpromva actiona

”conform prevederilor con-

tractului”, o formula utilizata anteriorde companie atunci cand ıntrerupealivrarile de gaz catre Ucraina.

”La ora

actuala, nu sunt motive obiective pen-tru a izbucni o noua criza”, a adaugattotusi Kuprianov.

Premierul rus Vladimir Putin aavertizat ın repetate randuri ca Ru-sia va ıntrerupe livrarile de gaz catreUcraina, ın cazul neplatii facturilor.Declaratiile ruso-ucrainene pe temagazelor sunt urmarite atent de eu-ropeni, care, la ınceputul anului 2009,au avut de suferit aproape douasaptamani de pe urma intreruperiilivrarilor ruse de gaz ın plina iarna, dincauza unui diferend legat de plata fac-turilor si de pretul gazului intervenitıntre Kiev si Moscova. UE primestedin Rusia 25% din necesarul de gaz,iar 80% din aceste livrari trec prinUcraina, care este tara de tranzit.

La 24 noiembrie, companiaucraineana Naftogaz si monopolistulrus Gazprom au ıncheiat un acordprin care Kievului i se permite saachizitioneze ın 2010 mai putin gazdecat era prevazut ın contract, ceea cea ındepartat pentru moment spectrulunui nou conflict ıntre cele doua tarivecine.

INFO-PRIM NEO

Distinctii de stat pentru jurnalisti

Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpua emis un decret prin care unui grup de jurnalisti li s-a con-ferit ınalte distinctii de stat.

Astfel, de”Ordinul Republicii” s-au

ınvrednicit Petru Bogatu, editorial-ist la ziarul

”Jurnal de Chisinau”,

Lorena Bogza, realizatoare a emisi-unii

”In PROfunzime” la postul de

televiziune PRO TV Chisinau, VasileBotnaru, director al Biroului de laChisinau al postului de radio

”Europa

Libera”, Valeriu Butnaru, presedinteal

”Jurnal Trust Media”, Dumitru

Ciubasenco, redactor-sef al ziarului

”Panorama”, Corina Fusu, presedinta

a Comisiei cultura, educatie, cerc-etare, tineret, sport si mass-media aParlamentului, Anatolie Golea, direc-tor general al

”Analitic Media grup”

— TV7, Aneta Grosu, redactor-sef al saptamanalului independent deinvestigatii

”Ziarul de Garda”, Valeriu

Saharneanu, presedinte al UniuniiJurnalistilor din Republica Moldova,Constantin Tanase, director al co-tidianului national independent

”Tim-

pul”, Valentina Ursu, reporter laBiroul de la Chisinau al postului deradio

”Europa Libera”, Elena Za-

mura, redactor-sef al ziarului”Alianta

”Moldova Noastra”.

Cu”Ordinul de Onoare” a fost

decorat Nicolae Dabija, redactor-sefal saptamanalului

”Literatura si Arta”.

Distinctiile au fost conferite ınsemn de ınalta apreciere a meritelordeosebite ın afirmarea libertatiide exprimare, pentru contributiesubstantiala la procesul de renasterenationala si la promovarea democratieisi a valorilor general umane.

CJI si Comitetul pentru Libertatea Presei au ımpartit mere de bronzpentru profesionalism, echidistanta si perseverenta

Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu aemis un decret prin care unui grup de jurnalisti li s-a conferit ınaltedistinctii de stat.

Distinctiile au fost conferite ın semn de ınalta apreciere ameritelor deosebite ın afirmarea libertatii de exprimare, pentrucontributie substantiala la procesul de renastere nationala si la pro-movarea democratiei si a valorilor general umane.

JURNAL DE CHISINAU

Criza gazelor — scumpiri ın lant ın 2010

De la majorarea tarifelor Gazprom si a celor aplicate de Ucraina pentru gazele care ıitranziteaza teritoriul, la majorarea accizelor, anul 2009 a fost marcat de evenimente carevor genera cheltuieli mari pentru consumatori.

De la majorarea tarifelor practicate deGazprom si a celor aplicate de Ucrainapentru gazele care ıi tranziteaza terito-riul ın drum spre casele europenilor, lamajorarea accizelor, anul 2009 a fostmarcat de evenimente care vor gen-era cheltuieli mai mari pentru con-sumatori. Recent, grupul energeticE.ON Romania a solicitat AutoritatiiNationale de Reglementare ın dome-niul Energiei (ANRE) majorarea tar-ifelor la gaze si energie cu 15% si, re-spectiv, cu 12%. Daca ANRE va ac-cepta cererea furnizorului, consuma-torii casnici vor plati facturi mai maride la 1 ianuarie 2010.

In plus , Parlamentul a prelungitperioada ın care marii consumatori au

parte de gaze ieftine si a extins listapotentialilor beneficiari.

La aceasta se adauga majorareaaccizei, astfel ca atat facturile platitede populatie, cat si cele achitate deagentii economici vor fi mai mari.Cum industriasii vor folosi energiemai scumpa, preturile bunurilor, al-imentelor si a serviciilor vor creste.Daca tinem cont si de faptul ca ven-iturile salariale se vor comprima, ıntermeni reali, cu 3,2% ın 2010, fatade 2,5% ın 2009, ın 2010 portofeleleromanilor vor fi mult mai goale.

Anul acesta marcheaza treidecenii de parteneriat ruso-roman ındomeniul gazelor, iar directorul exec-utiv al Gazprom spune ca gigantul rusdoreste sa consolideze aceste relatii.

Pe de alta parte, anul 2009 precedealegerile prezidentiale din Ucraina,stat afectat grav de criza economica.Autoritatile de la Kiev au utilizat de-pozitele detinute la FMI pentru a-siplati factura la gaze. Cum acestea aufost epuizate, Ucraina a cerut Fondu-lui un ımprumut de urgenta, ın valoarede doua miliarde de dolari.

Fara acesti bani, Kievul ar fi in-capabil sa plateasca gazul furnizatde Gazprom, situatie ın care, potrivitdeclaratiilor facute de premierul rusVladimir Putin, gigantul rus va sistalivrarile. Aceasta situatie s-a mai pe-trecut de cateva ori, afectand si con-sumatorii europeni.

TIMPUL

Presa cu medalii si streanguri la gat

Dupa cum e si firesc, decretul prezidential cu privire la dec-orarea unui grup de ziaristi cu Ordinul Republicii a starnitdiverse reactii. Sunt de acord, presei nu-i sta bine cumedalii ın piept. Dar nici mereu cu streangul la gat tot nu enormal. Parca ıi sta mai bine, dar nu-i normal. . .

Convingerea aceasta — ca presei ıista bine numai cu streangul la gat —vine tot dintr-un fel anacronic de aıntelege si de a trata lucrurile. Cunos-cuta metafora despre aceea ca ziaristuleste cainele de paza al societatii tre-buie ınteleasa, totusi, ca o metafora.Caci, nu e obligatoriu ca ziaristul safie ın permanenta un caine batut. Nue bine sa fie nici

”Juju, catel tarcat”,

dar nici potaie ce”rabda foame, ploaie,

ger, pazind ograda la boier” si ınca mailuand, periodic, bataie de la acesta.Ziaristului ıi sta bine sa fie liber, maiprecis, sa nu aiba nici medalii ın piept,nici streang la gat.

Dar daca, totusi, presedintele in-terimar al republicii a decis sa lepuna cate o medalie ın piept unorjurnalisti, nu cred ca a facut-o pen-tru

”a-i cumpara”. Nu cred, pentru

ca ıl cunoastem foarte bine pe dl Mi-

hai Ghimpu, iar dl Mihai Ghimpu necunoaste foarte bine pe noi, ziaristii.Sunt convins ca motivatia gestuluidumnealui a fost cu totul alta. Per-sonal, nu sunt de acord cu faptul ca amnimerit si eu ın lista cu pricina, dar re-spect anume aceasta motivatie a dom-nului presedinte.

Fireste, putem discuta acest gestsi e bine ca se discuta, dar nu ecazul sa-i hiperbolizam impactul siconsecintele, pentru ca mai existaceva: cu suficient simt al umorului sicu un pic de imunitate fata de ispitelesi desertaciunile vietii acesteia, nu eniciun pericol ca o medalie pusa ınpiept sa te determine sa devii altuldecat cel care esti. Pentru ca totuleste o desertaciune a desertaciunilor— nu numai medaliile aninate ın piept,dar si viata noastra, tot o desertaciuneeste. . .

4 ianuarie 2010√

Societate Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 2 / ??

===

c© http://nixon.legco.md

JURNAL DE CHISINAU

Lupu ar fi ramas ınPCRM, daca. . .

Marian Lupu ar fi ramas ınPartidul Comunistilor, dacaacesta ar fi fost reformatın unul de orientare social-democrata si modernizat con-form normelor europene.Liderul Partidului Demo-crat din Moldova a declarat,pentru Jurnal TV, ca totusinu crede ca ar fi putut existaun asemenea scenariu pen-tru Partidul Comunistilor,ın anul care a trecut.

“Prezenta mea ın PCRM puteafi extinsa, dar ın alte circumstante.Daca vedeam ca aceasta forta politicaurmareste transformarea ıntr-un par-tid de orientare social-democrata,modern si european, participam cumulta placere la acest proces. Darcircumstantele au fost acelea care aufost si nu cred ca ar fi putut existaun alt scenariu pentru PCRM, decatcel ınregistrat ın 2009”, sustine ex-comunistul Lupu.

Marian Lupu, presedintele Par-tidului Democrat din Moldova

Marian Lupu a parasit, ın iunie2009, randurile PCRM, din care afacut parte mai bine de patru ani, mo-tivand plecarea sa prin faptul ca viz-iunile sale politice si cele ale par-tidului nu coincid. Ulterior, MarianLupu s-a alaturat Partidului Demo-crat din Moldova, devenind liderulformatiunii.

JURNAL DE CHISINAU

Inima lui Voronin a fost zdrobitaSi daca 8 ani la rand, de Revelion, presedintele PartiduluiComunistilor, Vladimir Voronin, a tot felicitat ıntreaga taracu ınceputul noului an, nici acest an nu a fost o exceptie.

De Revelion, Vladimir Voronin i-a fe-licitat pe cetatenii Republicii Moldova,ınsa nu prin intermediul postuluinational de televiziune, ci prin inter-mediul site-ului oficial al PCRM.

”Pentru noi toti, anul care a tre-

cut a fost dificil. Constitutia, legea,democratia, protectia sociala, patrio-tismul, pacea interetnica – ıntr-o clipasi-au pierdut valoarea ın Moldova.Viata simplilor cetateni a devenit im-previzibila si fara protectie ın fatacriminalitatii, care din nou si-a ridi-

cat capul. Din aceste considerentenoi toti, pentru prima data ın ultimiiani, intram ın Noul An cu inima zdro-bita, plina de neliniste pentru propriatara”, se spune ın mesajul semnat deVladimir Voronin.

Fostul presedinte s-a aratatıncrezator ca anul 2010 va fi unul sal-vator,

”care va aduce ıntregii Moldove

eliberarea” si le-a dorit compatriotilorsai

”sanatate, ıntelegere reciproca si

bunastare”.

TIMPUL

”Bietul Oleg” arunca milioane pentru

”Bulgari” si

”Vouitton”

Dupa publicarea, vineri, a investigatiei”Oleg Voronin, un

(”biet”) copil de milioane (de dolari)” — ın care aratam

ca fiului comunistului nr. 1 al R. Moldova toaca, lunar,sute de mii de lei — mai multi cititori ne-au telefonat curugamintea de a publica integral descifrarea platilor de pecardurile bancare ale acestuia.

Insiruite cu scris marunt pe 19 paginiA4, descifrarile cu pricina acoperao perioada de 16 luni (22 ianuarie2008 — 29 mai 2009) si fac dovadaunor cheltuieli de peste opt mil-ioane de dolari, efectuate de catre fiulpresedintelui celei mai sarace tari dinEuropa. Haideti sa vedem pe ceanume a cheltuit banii

”bietul copil”.

Asadar, precum mentionam an-terior, geografia calatoriilor

”bietu-

lui Oleg” cuprinde o buna parte aglobului pamantesc: Baden-Baden,Cipru, Viena, Frankfurt, Hamburg,Munchen, Paris, Austria, Londra,Moscova, Geneva, Oslo, Odesa,Gaggen Bad, Roma, Dubai... La felde diversa e si

”geografia” produselor

pentru care s-a platit — cam 1140 ın16 luni, conform descifrarilor — aces-tea facand parte din cele mai celebre siscumpe branduri ale lumii.

Alaturi de retele hoteliere ca

”Ritz”,

”Plaza” sau

”Kempinski”, ın

lista apar nume de creatori de moda sibijuterii pe care nici multi occidentali,nici ın perioada reducerilor, nu si le pot

permite... Intr-o singura zi de 9 ian-uarie 2008, bunaoara, Oleg Voronina lasat 1.040.764 de lei la

”Oro Vit-

cenza” — unul dintre cele mai im-portante magazine de bijuterii dinCipru, cunoscut inclusiv pentru repli-cile la celebrele creatii ale lui Faberge—, si, de doua ori cate 104.366 lei,la

”Michalis Diamond Galles” de pe

aceeasi insula — o galerie unde segasesc cele mai fine bijuterii si ceasuri,din aur si diamante.

Magazinele de bijuterii apar curegularitate pe

”harta cheltuielilor” lui

Oleg, la fel precum apar aici par-fumerii (cu cate 25—35 de mii delei per vizita), diverse clinici eu-ropene si cabinete dentare din Baden-Baden (cu 336.781 lei platiti la 22ianuarie 2008 sau 264.219 lei —la 9 aprilie 2008), celebrele GaleriiLafayette din Paris si zeci de butic-uri ale unor faimosi creatori de moda:Versace, Brioni, Prada, Roberto Cav-alli, Escada, Gucci, Blumarine, DolceGabanna, Hermes, Louis Vouitton,Chopard, Mandarin, Dior. . .

MOLDOVA AZI

Deja vu cu Voronin

Vladimir Voronin a aparut ın seara de Revelion pe ecranele televizoarelor pentru a felicita compatriotii cu Noul An 2010.

La 31 decembrie, ora 22.50, priveamun film la postul de televiziune N4,cand dintr-odata, filmul s-a ıntreruptbrusc. Am crezut ca e o pauza depublicitate. Ma pregateam sa bu-tonez pe alt canal, cand mi-a aparutın fata ochilor... Vladimir Voronin,langa brad, ıntr-o atmosfera sobra desarbatoare. Pentru moment am crezutca am deja vu. Ma uit la ceas — 22.50,ma uit iarasi la ecran — Voronin, mauit ımprejur — o aud pe fiica-mea: of,am crezut ca macar ın anul asta nu-i voi vedea mutra... Apoi ma ıntreabasi ea confuza: Mamico, presedinte eMihai Ghimpu, asa-i ? — Da, —

ıı raspund — e interimar, dar, totusi,presedintele tarii.

In cele din urma, spiritul profe-sional m-a facut sa ascult ce zicetovarasul Voronin. Am reusit sadeslusesc doar ca, ”pentru prima dataın ultimii ani intram ın Noul An cu in-ima zdrobita, plina de neliniste pentrupropria tara”. Probabil, Voronin se ref-erea la propia-i inima, e si de ınteles,l-au parasit atatia tovarasi...

Apoi am aflat din gura lui Voroninca notiunile ”care s-ar parea intangi-bile pentru oricare guvernare moderna— Constitutia, legea, democratia,protectia sociala, patriotismul, pacea

interetnica — ıntr-o clipa si-au pierdutvaloarea ın Moldova”.

Nu am reusit bine sa ma dezmet-icesc ca Vladimir Voronin ne-aurat sanatate, ıntelegere reciproca,bunastare si a disparut.

Am ramas cu doua ıntrebari: dece Voronin e la televizor si de ce la22.50? A vrut sa fie ın rand cuMedvedev? Caci dupa ora Moscovei,rusii au ıntampinat Anul Nou la ora23.00, ora Chisinaului.

Peste o ora, la Moldova 1presedintele interimar Mihai Ghimpua rostit si el un mesaj catre populatie,ın care a spus ca anul 2009 ıncheie

o ıntreaga epoca ın istoria RepubliciiMoldova – epoca dictaturii comuniste.Mi-am dorit si eu, ımpreuna cu MihaiGhimpu ca ”aceasta victorie, definitivasi ireversibila, sa aduca pace, liniste sibunastare ın casele noastre, ın fiecarefamilie, ın viata fiecarui cetatean alRepublicii Moldova, indiferent deapartenenta etnica, limba vorbita sauconvingerile religioase, precum siıncrederea ıntr-o viata mai buna”.

A doua zi am aflat ca Voronin si-a rostiti mesajul de Revelion ın limbarusa si la postul NIT. Si atunci, mi-amai aparut o ıntrebare: oare am scapatdefinitiv de comunisti?

UNIMEDIA

Vlad Filat: Guver-nul are ın planul pe2010 restabilirea si fi-nalizarea unor dru-muri nationale impor-tante

”Traseele sunt cunoscut de-oarece a fost facut publicacest plan. Depinde si deperioada de timp cand vomaccesa fondurile straine. Pe21 ianuarie vom semna laWashington acordul Com-pact, care prevede 130 mil-ioane de dolari pentru chel-tuieli ce tin de dezvoltareainfrastructurii drumurilor”,a tinut sa mentioneze pre-mierul.

Potrivit acestuia, prioritar sunt fi-nalizarea traseului Sarateni-Drochia,iar ulterior finantarea continuarii aces-tuia pentru a duce drumul catreiesirea spre Ucraina. ”Maxim ın 3 anide zile acest proiect va fi finalizat”, amai precizat Filat.

”Un alt proiect prioritar ıl reprezintafinalizarea drumului Chisnau-Hancestipentru ca ulterior sa construim dru-mul pana la Cimislia. Oricum, totuldepinde ın acest moment de creditulchinez si viteza cu care vom accesaresursele financiare. Urmeaza dupaaceasta sa realizam traseul Chisinau-Giurgiulesti”, a tinut sa mai precizezepremierul.

Rugat sa spuna daca proiectele dereparatie si reconstructie a drumurilorinclud si regiunea transnistreana, Fi-lat a confirmat informatia, dar aprecizat ca acest lucru depinde debunavointa si modul ın care va per-cepe aceasta abordare administratiade la Tiraspol.

VOCEA BASARABIEI

Anul 2010 va fi marcat de nevoia clarificarilor proiectelor AIE

Cronologic, anul 2009 se termina la 31 decembrie. Structural ınsa, nu. Anul anticomunismului basarabean depaseste,politic si geopolitic, hotarele calendarului propriu-zis si va ramane decisiv pentru viitorul RM.

Dan Dungaciu, analist politic

2009 sta, incontestabil, sub sem-nul evenimentelor din 7 aprilie. Deacolo a ınceput totul si acela a fostmomentul ın care

”ultimul regim co-

munist din Europa” a fost debarcatde la putere. Este ınsa surprinzatorsa constati cu unele prilejuri ca acesteveniment memorabil nu este per-ceput, ın afara RM, dar si la Chisinau,la justa sa valoare. Intrebarea este

— de ce? Dupa revolutia oranj de laKiev, toate conferintele internationaledin 2005 debutau cu felicitari la adresaucrainenilor care au reusit, prin mo-bilizare maxima - e drept ca si cuun sprijin euroatlantic substantial! —ındepartarea unui regim consideratantidemocratic si neeuropean. Desitensiunile interne erau mari, nimeni nuvorbea atunci despre criza politica cear fi marcat anul 2004, ci despre vic-toria fortelor portocalii prin alegereapresedintelui Iuscenko (chiar daca vic-toria nu a fost tocmai unanima, acestaobtinand dupa repetarea votului 52%— adica tot cat a obtinut si AIE ınalegerile repetate!).

Paradoxal, cand vine vorba despreRM, lucrurile se pun altfel. Dominantalui 2009 pare ca este

”criza politica

de la Chisinau”, marcata, chipurile,de nealegerea presedintelui statului.In viziunea acelor care gandesc asa,nealegerea lui Marian Lupu ar fi maisemnificativa decat... debarcarea de laputere a regimului Voronin. Ceea ceeste absurd si nedrept! Dar aceasta

”confuzie” — daca numai confuzie

este! — nu e deloc inocenta. Pentruca ascunde ın spatele ei intentia de aminimaliza pe cat se poate semnificatiareala a lui 7 aprilie, care este unasingura: debarcarea comunismului siınceputul unor schimbari majore sifara precedent pentru RM.

Anul 2010 va fi marcat de nevoiaclarificarilor proiectelor AIE. Ce vreaaceasta coalitie si ıncotro merge?Dupa nealegerea presedintelui, aredoua optiuni: alegeri anticipate saudeclansarea procedurilor de modificarea Constitutiei. Ori una, ori alta.Daca se opteaza pentru prima vari-anta, atunci discutiile constitutionaletrebuie puse ıntre paranteze, cel putinpe moment, iar mizele majore sunturmatoarele: data viitoarelor alegeri,caci legislatia RM este ambigua laacest punct, si strategia AIE de par-ticipare la alegerile anticipate. Se vamerge pe varianta

”bloc electoral” sau

partide separate? Ambele posibilitatiau si plusuri si minusuri, dar ele trebuiediscutate realist si eventualele restruc-

turari politice din cadrul AIE trebuiesubsumate ideii de mentinere la puterea actualei coalitii.

Daca se merge pe variantamodificarii Constitutiei, atunci en-ergiile trebuie orientate catre acestobiectiv. Iar chestiunea asupra careiatrebuie sa se puna AIE de acord esteamploarea modificarilor legislative.Una este (doar) modificarea proceduriide alegere a presedintelui prin reduc-erea procentelor necesare (majoritatesimpla ın loc de 3/5 din voturi fie ınprimul tur, fie ın cel de-al doilea) si altaeste modificarea structurii Constitutieiın sensul revenirii la alegerea directaa presedintelui sau chiar modificareafaimosului articol 13 despre denumirealimbii.

Clarificarea ın ceea ce privesteobiectivele politice si constitutionaleale AIE este fundamentala. A ıncercasa mergi pe ambele cai este nerealist,genereaza confuzie si risipa de energie.Este ceea ce spera si vor spera inam-icii AIE, unii constituiti, altii ın curs deconstituire.

4 ianuarie 2010√

Politica Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 3 / ??

===

c© http://nixon.legco.md

REALITATEA

O fosila australianareleva noi date despreoriginea balenelor

Erich Fitzgerald din Aus-tralia a facut o descoperireextrordinara despre orig-inea balenelor, cu ajutorulunei fosile vechi de 25 demilioane de ani.

Studiul lui Fitzgerald, publicatın

”Zoological Journal of the Lin-

nean Society”, are ca punct cen-tral Mammalodon colliveri, o balenaprimitiva cu dinti, care facea partedin grupul balenelor albastre, cele maimari mamifere care au trait vreodata.Desi a fost descoperit ın 1932 si de-numit ın 1939, a ramas destul de ne-cunoscut pana ın ziua de astazi.

MEDIAFAX

Un avion din 1911,blocat ın gheturile dinAntarctica

Exploratorii polari australieniau descoperit carcasa unuiavion blocata ın gheturileantarctice din 1911, aparatulfiind unul dintre cele care aefectuat primele zboruri dinlume.

Avionul cu un singur loc, fab-ricat de compania britanica Vick-ers la opt ani dupa primul zbor alfratilor Wright, a fost adus ın Antarc-tica de exploratorul australian Dou-glas Mawson, ın 1911, au informatexploratorii.

Mawson a nutrit initial sperantaca va face un prim zbor de sur-volare a calotei polare a Antarcticii.Sperantele sale s-au ıncheiat ınsaın momentul ın care pilotul venit dela Londra si trimis de Vickers s-a prabusit ın timpul unui zbor deıncercare.

Aripile au fost atat de afectate deaccident ıncat au trebuit separate defuselaj. Douglas Mawson a insis-tat apoi sa le foloseasca ın Antarcticapentru a transporta bagajele, a spusDavid Jensen, unul dintre cei care aufacut descoperirea.

COTIDIANUL

Luni va fi inaugurata cea mai ınaltacladire din lume, Burj Dubai

Burj Dubai are 818 metri ınaltime, peste 160 de etaje siva ıntrece cu peste 250 de metri turnul CN din Toronto,Canada, care a detinut titlul de cea mai ınalta constructiedin lume timp de 31 de ani.

Inaugurarea acestei cladiri a careiconstruire a costat nu mai putin de 20de miliarde de dolari, are loc pe fon-dul ıngrijorarilor provocate de recentacriza financiara bogatul emirat Dubaiın pragul falimentului. Cu toate aces-tea, autoritatile emiratului au organi-zat o extravaganta petrecere de inau-gurare. Potrivit diferitelor surse, BurjDubai masoara 818 metri ınaltime, darcifra reala va fi cunoscuta abia luni.Oricum, acest turn colosal este viz-ibil de la distanta de 100 de kilo-metri. Inaltimea sa face ca temper-atura exterioara sa fie cu opt grademai mica la etajlele superioare fatade cea de la nivelul solului. BurjDubai reprezinta o adevarata emblema

a opulentei acestui emirat, grav afectatde prabusirea pietei imobiliare interne,ca urmare a scaderii pretuilo cu 50 lasuta la anului trecut. In pofida crizei,nici petrecerea organizata la Dubai cuprilejul Anului Nou nu a fost mai putinspectaculoasa.

Dubai Wolrd, o megacorporatiecu activitati ın constructii faraonice siinvestitii imobiliare ın ıntreaga lume,a cerut o pasuire de 6 luni a datori-ilor care se ridicau la astronomica cifrade 59 de miliarde de dolari. Salvareaa venit ın ultimul moment din parteaemiratului Abu Dhabi, care i-a vi-rat Dubaiului suma de 10 miliarde dedolari pentru a plati cele mai urgentepolite.

Guma de mestecat pentru creier

COTIDIANUL

Adolescentii care se culca tarziu seconfrunta cu un risc mai mare de de-presie

Adolescentii care se culca tarziu sau nu dorm destul se con-frunta cu un risc mai mare de depresie, potrivit unui studiurealizat de Columbia University Medical Center din NewYork, ın randul a 15.500 de tineri cu varste cuprinse ıntre12 si 18 ani, informeaza BBC News Online.

Unul la 15 adolescenti dintre ceistudiati de Columbia University Med-ical Center ın anii ’90 suferea de de-presie.

Rezultatele studiului, publicat ınSleep, au aratat existenta unui risccu 24% mai mare de depresie laadolescentii care se culca dupa miezulnoptii, fata de de cei care se culcaınainte de ora 22.00. Totodata, cei caredorm mai putin de cinci ore pe noaptese confrunta cu un risc de depresie cu71% mai mare fata de cei care dormopt ore.

Acelasi studiu a aratat caadolescentii care merg la culcare mai

tarziu de miezul noptii se confrunta cuun risc cu 20% mai mare de a se gandila sinucidere , fata de cei care se culcaınainte de ora 22.00.

Riscul este cu 48% mai mare lacei care dorm mai putin de cinci ore penoapte, fata de cei care dorm opt.

Printre adolescentii care auraspuns ca ”de obicei dorm destul”,probabilitatea de a suferi de depre-sie scadea cu 65%. In medie, tineriistudiati dormeau sapte ore si 53 deminute pe noapte, timpul recomandatde somn la aceste varste fiind ınsa denoua ore pe noapte.

UNIMEDIA

Rusii vor sa devieze asteroidul Apophis

Suna ca un scenariu de la Hollywood, dar Rusia face planuripentru trimiterea unei nave spatiale pentru devierea unuiasteroidului Apophis.

Seful Agentiei Spatiale Ruse, AnatolyPerminov, a declarat ca o asemeneamisiune este discutata, iar alte agentiisunt invitate sa participe la proiect.

NASA a afirmat ca nu este nici oposibilitate ca asteroidul Apophis, cuo marime de 270 de metri, sa se cioc-neasca de Pamant, la prima s-a tre-cere ın 2029, iar la a doua ıntalniredin 2036 exista posibilitatea este de1/250.000.

Perminov a insistat ınsa ca aster-oidul este o amenintare potentiala. Afost destul de vag despre dovezile pecare le-ar avea ın aceasta directie, dara spus ca cercetatorii sai i-au con-firmat faptul ca asteroidul se apropiepericulos de mult.

”Nu ımi aduc am-

inte datele exacte, dar parca mi s-a spus ca ar lovi Pamantul ın 2032.Sunt ın pericol vietilor oamenilor. Ar

trebui investiti cateva sute de milioanede dolari pentru construirea unui sis-tem care sa contracareze o coliziune,ın loc sa stam sa asteptam fara safacem nimic”.

Unii oameni de stiinta au propustrimiterea unei sonde spatiale care saorbiteze ın jurul asteroidul pentru a-ischimba traiectoria. Altii au sugeratconstruirea unei nave spatiale care sase ciocneasca cu asteroidul si chiarfolosirea armelor nucleare.

Anatoly Perminov nu a vrut sa deadetalii despre proiect, dar a mentionatca nu vor fi nevoie de folosirea armelornucleare.

”Calculele arata ca este

posibila conceperea si construirea uneinavete, ın timpul ramas, pentru a evitacoliziunea fara distrugere asteroiduluisi fara detonarea unor focoase nucle-are”, a mai aaugat Perminov.

REALITATEA

2010 ar putea fi unul dintre cei maicalzi ani din istoriePotrivit expertilor britanici, anul acesta va fi unul foartecald, ın care se vor ınregistra temperaturi record.

Au ınceput sa apara primele estimariale evolutiei temperaturii ın anul careurmeaza. Se pare ca va fi un an cald,foarte cald chiar. Climatologii en-glezi estimeaza ca urmeaza un an cutemperaturi-record.

Celebrul Institut Meteo Metof-fice din Londra, a publicat estimarileprivind vremea din anul 2010. Se pareca ar putea fi unul dintre cei mai calziani din istorie.

Climatologii britanici considera catemperatura medie globala va fi cuaproape 0,6 garde peste media din anii1961—1990. Temperatura estimatava fi de 14,58 de grade, mai maredecat cea din 1998, 14,52. Anul 1998

este considerat cel mai cald an dinistorie, un an ın care s-a manifestatfenomenul global El Nino.

In ultimii zece ani, InstitutulMetoffice face publice astfel de es-timari anuale ale temperaturii mediiglobale, iar marja de eroare este de0,06 grade celsius. Concluziile suntsumbre: anul 2010 va fi mai fierbintedecat cel pe care tocmai l-am ıncheiat.Efectele cresterilor temperaturii mediiglobale devin din ce in ce mai greu decontrolat. Teritorii ıntregi de pe globvor disparea sub apele oceanelor, iarfenomenele meteo extreme vor devenitot mai frecvente.

ZIARE.COM

Aproape jumatate dintre utilizatorii de Internet folosesc osingura parola, denota un studiu realizat ın Marea Britanie

16 milioane de britanici ar putea fi oricand victimele fraudei pe Internet pentru ca folosescaceeasi parola pentru aproape orice cont pe care si-l fac pe Internet.

Un studiu realizat in Marea Britanie adescoperit ca fiecare utilizator de In-ternet are nevoie de 23 de parole pentruconturi noi pe Internet, dar 46% dinei folosesc o singura parola pentru celemai multe site-uri, potrivit Daily Tele-graph.

Mai mult, 1,7 milioane de bri-tanici, adica 5%, folosesc o singura

parola pentru orice cont pe care il aupe Internet.

29% din utilizatorii de Internetschimba foarte putin parola de la unsite la altul, punand de cele mai multeori un alt numar dupa un cuvant.10% folosesc date memorabile, nu-mele copiilor sau cel al mamei, iar unul

din cinci britanici se logheaza cu nu-mele animalelor.

Desi toata lumea este sfatuita satina secreta parola, 40% din utiliza-tori au spus-o prietenilor apropiati saufamiliei, iar 2% afirma ca parola estecunoscuta si de fostul partener.

Folosirea unei singure parole pentru toate acount-urile nu este recomandata

4 ianuarie 2010√

Divertisment Ziarele spun semiadevaruri. Trage propriile concluzii 4 / ??

c© http://nixon.legco.md