SATE I PREOTI

BUCURETTInst. de Arte Grafice CrIROL GoBL S-r I. 5T. RASIDESCU

16, STRADA DOAMNEI, 16

1902

qaP---No. 5556

hp.)

DIN

TIRDEPILt

N. IO RGA

SATE SI PREOTIDIN

ARDEAL

---==>E--,tic2-c.----

BUCCIRETI

Inst. de Fide Grafice ,,CFIROL GOBL" S r I. ST. RFISIDESCU

16, Strada Doamne, 16.1902.

Aceste studii al% fost tipeirite irdaiii in NouaRevista Romana ", continuaki apoi supt titlulde Revista Romancif . aveam degind sa da nuinai cuprinsul izvoarelor noua)privitoare la viafa in trecut a Romdnilor de suptCoroana Ungariei, pe care le descoperisem incursul unei milatorii in Ardeal si la Pesta. Din-tre aceste izvoare, cele mai insemnate eratt aceleacare alcatuiaii bogata corespondenki, in mareparte purtatci in romaneste, a episcopului neunitDionisie Novacovici. i prin corespondenki nuinkleg numai schimbul de scrisori al episcopului,ci toate actele privitoare la clerul roman Paeunitde pe vremea sa si la poporenii cirmuiti su/le-teste de acest cler, toata archiva episcopala a celuid'intaiii pastor dupa Unire a Romanilor ce nuvoise a primi aceaski schimbare a legii sai oparasise, dupa un limp mai licng sail mai scurt.

Din acest plan originar, venia Mut suptcare s'aft urmat deosebitele parri ale lucreirii in

Incepindu-le,

i

Iv

Revistci. Dar, cind izvoarele mi s'aii infdtisat dinnoli, legate acum, 'Mire dinsele si, luminate princunoaster ea, de aiur ea, a sub iectul ui, cind explicatnoud s'aü impus si s'aü ivit ipotese prea inte-resante pentru ea ele sei nu fie infatisate, tittal,rdmas de la intiiul articol, n'a mai cuprins pedeplin sabiectul. Acesta s'a desvoltat de la sine,dupei nevoi intrinsece, si pe incetul nem geisitpovestind mai mutt istoria culturald a Romdnilorde peste munti, incepind incei din vremuri cutotal vechi, de la care mai era drum pand lastdpinirea Vkidiceii sirbesc pentru Neunitii deneamul nostru din Ardeal.

Fireste cd s'a jertfit aici, in carte, partea dintutu ce nu mai corespundea, si ast- fel cetitorule Omura de la inceput asupra cuprinsului.

eine vrea set 'cadet cum se treiia in bordeielesi ceisutele Romeinilor din satele i tirgurile Ar-dealului pawl in timpurile cind buciumul luiHoria chemei la reispkitire si reisbunare, dacd, nula biruintd, ceteascei rindurile acestea, scrisecu tot atita dragoste pentru adevcirul, cdruia mi-aminchinat streiduintile, i pentru neamul din carema slit mindru cei, fac parte.

dacei ele vor fi cetite CUM se ceteste po-poarele luminate, dacei interesul pentru aceastetcarte m'ar indemna si el sci urmdresc mai &-parte aceste cercetdri asupra unei vieti ce ne

la

V

este asa de .scumpd si se leagd asa de strinsde a noastrd, atunci eelitorul e rugat set pri-veascd lucrarea de fafd ea un mntciü volum dinistoria eulturald a Romdnitor Ardeleni.

N. IORGA.

PREOTILOR I INVATATORILOR

DIN ROMANIMEA DE PESTE MUNTI,

CELOR PRIN CART SE PASTREAZA NEAMUL

IN ASTEPTAREA VIITORULUI

CARE ATIRNA DE VREDNICIA NOASTRA

Ackind aceasta carticial

Autortil.

INTRODUCERE

1.

INNAINTE DE UNIRE

Mai multe milioane de Romani, locuind in taride veche stapinire etnicg, sail politica romineasca,nu fac parte din Statul nostru. Pe chid el pas-treaza Insa, cu iubire si spirit de jertfa, fiint,a, lofdeosebita ca popor, pe cind contribuie dupg, pu-teri, dupg, greleleimprejurdri in care-si duc traiul,la dezvoltarea cugetarii si a scrierii romanesti,noi nu li acordgm alta atentie decit aceia, entotul interesata, a politicianilor, earl s'ail einditla un moment dat c ar fi util sg, se foloseascade dinsii pentra luptele lor de rasturnarep atuire.

Literatura de calatorii a noastra nu e bogata:dar intre paginele care s'aii scris n'ar fi fost rtisa se intimpine i eite-va despre Ora pe careau aparat-o i afl facut-o roditoare, cu singeleinimii i sudoarea fruntii lor, fratii nostri In-strainati, cei de dincolo de Carpat,i, de dincolo

§i cA-

6

de Nistru, de dincolo de granita mestesugitastrabatuta de blesteme pe care ail taiat-o cum-paratorii de suflete omenesti pe linga santurilebatrinei Suceve. Trebuie s cunoastem de fapt,tot asa de bine ca i usurpatoril, ceia ce recla-rnam de drept, caci alt-fel reclamatiile noastrenu sint decit niste za'clarnice tinguiri, care nurazbat 'Ana la auzul izbindei, niste flori de re-torica artificiala, care nu dail roada.

Literatura noastra istoricrt, i mai ales ceaserioasrt, cu informatia indestulatoare, criticadreapta si forma potrivita cu timpul, e abia lainceputul ei. in ea se pot gasi tratate, pentru a-numite scopuri, i intrebari de istorie universala,care puteail sa fie lasate i pentru maiDar in zadar ar cauta cineva intre toate acestecarti i cartulii, in care se povesteste despretrecut, una singura in care un Roman de aici,din Romania, sa fi deslusit un punct privitor laistoria acelor ce se lupta pentru existenta lorcu gindul la noi. La multe s"ar putea gasi c nepricepem, la multe lucruri rele si la cite-va bune,dar Intre acestea nu e i felul cum trebuie srtaducern prinosul lucrului cinstit i venit din inimaidealelor noastre.

Vecinil nostri de peste Dunare ail o civilisatiemult mai tingra cleat a noastra, si ea a venit laeT, nu duprt o continuitate de silinti dare

ca la noT, ci dupa veacuri intregi de in-

§i

lu-mina,

ttrzlit

7

tunerec desavirsit. Dintre aT lor, mult mai putini(leen al nostri s'ail gasit in afara," de Statul pecare 11 l'ail daruit mai daunazi liberatoril lorcelelalte Puteri ale Europei. Dar el caut6 cu sfin-tenie sá lamureasca tot ceea ce priveste viatanationalg in rartile bulgaresti ce nu se imp6r-trtsesc de libertate, i chiar acolo unde din pre-senta Bulgarilor a mai ramas o traditie pe calea se pierde, un nume infipt Inca' in amintirea oa-menilor, se gAseste cite un invalat care vine cuosteneala i dragoste s culeaga ce se mai poateafla Inca despre al lui cari ati fost acolo.

Alta' vin prin urmare la ceia ce aü fostnoi nu binevoim, in lipsa noastra de constiintd,

85, aruncsam o privire la ceea ce este si poate fisi mai mult al nostru, la miile de sate, la sutelede mil de oameni cari vorbesc graiul nostruse IncMzesc in sufletele lor rilbdiltoare de ceiace ne incalzeste i pe not

Daca nu va avea alt merit, cercetarea de fatilva avea pe acela ca este cea lucrare incare un Roman din Bucuresti cerceteaza viataconationalilor s'ai din hotare straine.

I.

Istoria Romanilor liberi astazi. i mei at" pastratin totdeauna, multamita unor imprejurari maipriincioase, acea parte insemnata a libertatii care

odatd,

si

ci

si

d'intain

8

e dreptul de a-si da legi si de a se clrmui sin-guff in toat . viata din l'auntru, e o istorie deDomni si de tárani, de Curti si de sate. De laDomni yin fazboaiele §i pci1e, bisericile si

cärtile si legile, tot ce se vede limpedela cea aruncaufa de ochi asupra trecu-tului unui popor. De la th'rani ail venit holdele,datinele si cintecele, hrana trupului si sufletuluituturora, munca si poesia. Fara a studia pe a-mIndoi acesti factori, istoria noastrA nu poatesa fie bine inteleas'a si judecaa.

Din istoria Romttnilor trgind in Stat propritlface parte OA mai deun'azi istoria Basarabieisi a Bucovinei. Din potrivg, istoria Ardealuluinostru e de la inceput chiar o istorie de tArani.De Varani cu pgmInt si fArg, de tgrani cu cartesi far'd carte, de t'grani cari ail muncit numaicu bratele, pgstrind obiceiurile si imbogalindlimba prin cInturi, si de tgrani earl all luptat camosneni si soldati, de tgrani earl rugatlui Dumnezell dupil slova tipgrita pentru binele,fericirea i in fundul gindului une-ori pentruiertarea din robie a tuturora.

0 istorie de sate si de preqf e istoria Ar-dealului romAnesc.

Ea trebue s fie scristi de noi, Insä e mai greila o scrie declt istoria unui Stat. SAtenii nu facletopisete pentru faptele juzilor si nu sapd pi-sanii in lespezi de piatrg intru arnintirea acelor

ma-nastirile,

d'intlifi

Wail

---.

9

dintre nisi" earl se intore in pamintul stra-mosilor. Viata modesta de acolo nu lash alteurme decit durata, intarirea i imbogatirea nea-mului.Doar in vre-o rascoal capata satele o viath,istorich, proprill zisa.

Dar afara de aceasta este si o alta, care existh',desi se poate urmari mal greü. E istoria schim-barn' paminturilor dintr'o mina in alta,ogoarelor intr'un chip care nu e cel mostenit, des-voltarii obiceiurilor ce yin de la eel ce ail traft,innainte, prefacern legaturilor i credintelor.acolo e o viat,a a sufletului si a inirnil care e-volueaza, incetul cu incetul, pentru a transformape urma o natiune.

Pentru o asemenea cercetare sint la nol malmune izvoare de stiin. Gind mosneanulvindut mosia, cind Varanul inchinat celui pu-ternic trupul sail si al famine" sale, un zapis afost scris, Intarit de necarturail cu pecetl defum, intinse cu degetul, i pe temeiul acestuizapis Voda a daruit din parte-Y, printr'un actsolemn, noua stapInire b oiereasca. Dincolo, iobagiae mat veche, si nu se poate urmari tot asa debine hrapirea pamintului de nobilul strain sailtrecerea proprietarulusi roman de pamint la aceanobilime straina.

Dar Intimplarea a fault sa se pastreze cevacolo. Mindria de nemesl a Fagarasenilor

ni-a transmis genealogii i ispravi deosebite ale

lucraril

§i-a

§i

10

Romanilor din partea loculul, in documente dedrepturi si sterna acordate de principil ar-delenI sail de cancelaril" imparatesti, pe vremeanernteasca. Anume asezarl" romanestI s'ail inte-meiat si ati trait in umbra zidurilor unel cetatsisasestI, si Sasil, en spiritul lor de conservatlepioasa, de arnintire trainica, ail pus la o parte,pentru viitorime, ale noastre alaturi" cu ale lordespre trecut. In scirsit, framIntaril religioase ailsees la lumina de la un timp incoace suferintelesi aspiratille taranilor roman)." din Ardeal si, pre-curn intrebarea religioasa daduse glas sate-lor, acest glas rasuna 'Ana, la noi prin hIrtiilevechl pastrate prin archivele episcopale din pro-vi n cie.

\Tread sa povestesc ceva despre istoria ar-deleana a Rornanilor, pe basa lucrurilor stiutesi intrebuintate si pe basa celor putin cunos-cute si neglijate, pe a documentelor fa,gara-sene, ce-mI Sint cunoscute, a actelor satuluiSiliste, aflatoare in archivele Sibiului si, in sfIrsita corespondentil, ce se gaseste astail. in Archi-vele StatuluI din Buda, a episcopului neunit Dio-nisie Novacovici, una din cele mai bogate si fe-lurite culegeri privitoare la istoria Romanilorde peste munti.

As incepe cu vremea clnd incep isvoarele melenetiparite, adeca de la unirea unel" parti a Ar-

11

delenilor cu Biserica Romel, dar oare-caremuriri noug slut de dat, la inceput, cetitorilor.

E vrednic de luat aminte un lucru in politicaregilor Ungariei, regi apostolici, fata de catoli-cism, caruia II datoriail civilisaia Statului lorsi fixarea locului pe care-1 ocupail in Europa im-perialg, latina a veacului de mijloc. In veacul alXIII-lea §i al XIV-lea 11 vedem InfAisindu-se casprijinitorli cei mai calduro§i ai confesiel romanein tarile pe care ei ar fi dorit s le cucereasca,patronind misionari i Intemeind episcopii. LadiniT acasa insa, cu foarte rare exceptii (1), eraalt-ceva.

Aid Românii schismatici" aveaii o singuramisiune de indeplinit: sa are si s culeaga pentrudomni. De mintuirea sufletului lor prin cutaresaiti cutare forma religioasa nu se ocupa nimeni,admitind c. puternicii ar fi fost incredintati defaptul c i iobagul are un suflet. Se Intemeiatiodinioara fnanastiri, in Ardeal i partile vecine,

in cele mai insemnate din ele macar, dacanu in toate, se gasia si cite un egumen care-si.lua une- ori §ititlul de Vladica si functiona atit de

(1) Vezi, de ex.: cite-va mentiuni de cuceriri ale Ca-tolicismului in Ardeal, in Hurmuzaki, I, pp. 697-8 (551);I2, pp. 23841 (186-7).

si

It-

IL

12

departe cit It inglduiati oamenii. De ierarchie epis-copald, de o continuitate a Vlddicilor intr'unanume loc, nu se poate vorbi, i ar fi zddarnicsa se mai incerce a se statornici seril de pdstoriai Bisericil romane§ti din Ardeal.

Odatd predicatia neobis,nuitd a Sfintulul loande Capistrano, care apdra Belgradul contra Tur-cilor §i voi s stabileasca MinortI la Chi lia,scoate la lumina numele unui pseudo-episcop"de acetia, Ioan de Capha, care era poate unGrec din Crimeia, ratdeit cine sAie cum prin aceste

Apoi neglijarea normald a popilor" pentruiobagi continua (1).

Joan de Capha, strain, cum pare sd fi fost,era insd un om popular, cu o autoritate mare Inpopor (2). Spre a inlatura influerqa luT, perieu-loasa pentru interesele catolicismului, Hunyadytrebui s porunceascd arestarea cdpeteniei deeresie". Joan fu adus la Timi§oara, innaintea luTCorvin, §i de aid expediat la Roma ea s'a sepocalascd, innainte de all primi locul innapol.Preot,ii earl' aveati singhelie de la dinsul, asupracaruia el pusese mlnile lui piicatoase, trebuirdssa se supuie la o noug hirotonisire. Un misio-

(1) Vezi actele relative la Ioan de Capha, publicatede d-1 A. D. Xenopol in Revista pentru archeologie,istorie i filologie, VII, p. 387 0 urm.

(2) Ibidem.

13

nariA cu numele de Mihai Secuiul strAbdtea tamcautindu-I, pe cind alt emisarid al SfIntuluI pro-poveduia credit*, cea dreptd in Moldova.

N'avem nicI o stiintä despre cele ce se intim-plard, dupd plecarea Vlildicgi", intre preotfl dinArdeal : Hunyady muri in ace1as1 an 1456 siCapistrano-I urmä peste putin in moarte.

S'ail adus innainte insd anurne acte, carI arcompleta cunostintile noastre asupra Bisericilardelene din secolul al XV-lea cu nume si la-murifi noud. Asupra lor trebue sa ne oprim oclipa pentru a Inn:tura pareri gresite, care nune folosesc supt nici un raport si ne expun nu-mai la critici aspre din partea strainilor ce neurasc si se bucura de cIte-orl pot spulbera oilusie in care credeam.

Ltd de ce e vorba.in 1721, teologul episcopuldi unit al Roma-

nilor din Ardeal, care-1 Ingrijia corespondentasi-I inspira hotarlrile, Int-4.0 Capitolului dinAlba-lulia spre autentificare patru acte vechi, dinvremea regilor, dintre cari doua ar avea o mareinsemnátate pentru noi, dacd intelesul lor ar fiacela ce li s'a atribuit (1).

(1) Vezi-le in Petru Maior, Ist. bis. Romilnilor, p.142 si urm., nota. De comparat cu istoria episcopieirutene de Muncach i. a lui Basilovits, care scrie si elin secolul al XVIIIlea.

14

Printr'unul Matei Corvin scute§te de taxe re-gale, la 1479, pe preotdi românI ortodoxi dinMaramure§, argtInd ea o face s,i dupA cerereaMI Ioanichie (Iovanychik) Mitropolitul din Bel-grad (Nandoralbensis)". 0 gre§alá de cancelariecare ar fi schimbat Belgradul cu Alba-Iulia e cuneputintd de admis intr'un act solemn, scris pepergament §i pecetluit cu pecetea regalli. Peacea vreme insa" se poate admite lesne cA Mi-tropolitul Serbiei supuse de Turd se afla acra-postit la Curtea regelui unguresc.

La 1494, prin alt act, regele Vladislav luta-re§te WI Ilarie, egumenul m'angstirii Sf'. Mihaildin Maramures, privilegiile cuprinse intr'un vechiiidocument patriarchal de la sfir§itul veacului pre-cedent. Aceasta cu o singued conditie: ca el sti,asculte, ca de mai marii s'ai, de episcopul deMuncaciti, ca unul ce e de acelasj Ordin cu dInsul(sui Ordinis reverentla), adecg al Sf. Vasile, iar,altfel de archiepiscopul din Ardeal" (arehiepis-copo vero de Transylvania). Formularea privi-legiuldi e departe de a fi clarsa, si nel4muritg vafi fost §i ideia redactorului, care voia s'd fat-reasc4 ast-fel o legAturA de atirnare intre staretulpravoslavnic de la fundatia Coriatovicilor §i e-piscopia latin'a a Ardealului.

De o archiepiscopie" romAneasc6 se poatevorbi aid mai putin decit despre ori-ce alta. Mil-dastirea ruteana nu se putea subordona unui

15

Vladica tot rutean din aceial Ora, inteungrad superior ierarchic, unui archiepiscop" ro-man, care Au se dovedeste prin nimic altacare, de sigur, n'ar fi fost intitulat cu atita cinste.Sri, se gindeasca cineva numai la bietul Joan deCapha, popularul pastor al Romanilor, care etratat de perfid Vladica" in scrisoarea cuivacare se trezise cu lege si limba romaneascg acasala pa,rintii lui !

Cu un archiepiscop" roman, residind fie si inAlba-Iulia care, pe acel timp, nici nu era o ca-pitala i un centru i ocrotit de rege atit demult, incit sit se gindeasca la drepturile 1111ierarchice in ori-ce privilegiu acordat vre-unuicillugar de lege greceascii, am fi avut de siguralta istorie bisericeasca in Ardeal decit aceiape care o vom veclea acum, de la 1500 in-nainte.

Dupa cite-va decenil de la inceputul secoluluigasim nume de Vlildici" romani, dar aceia seadapostesc in cite un unghiil de tara, in cite omanastire cu ziduri de cetate, la adapostul nit-vitlitorilor si dregatorilor de alta religie ai ta-ril, earl* se putea sa nu fie mai buni decit ceid'intiitl.

Pe cind stapinia teftinitil-Vodil in Moldova,se ridica in veciniltatea pilduroasa a Bistritii, inNord-Vestul Ardealului, chiar linga granitil, in-

i,

§i

16

cotro ducea apa grilbitá a rlurilor, o m'anAstireromaneascá. Fusese dlltdit poate, in vremi grele,de chlug'ari moldoveni fugari, dar se poate siaceia fi avut intemeierea din Ardeal chiar.In 1523, egumen era acolo un anume Ilarion,el nu era eel d'intiiil. Poate innaintea 1ul fuseseun Macarie, care In 1469, ca episcop Galliciensis",resida In Galati. si steal:IA-tea de acolo Ardealulpentru stringe, pIn1a Sibiii, veniturile printrepopii români (1).

In tinutul aproape de satul Joajulsaü Gioagiul-de-sus, era o alth modesta mtns-tire, unde cAlugArli rornânrinvgail carte pe

preoti a satelor. Apoi, in tara Hategulul,ling Silvas, mlindstirea Prislopulut i ceT ceo spuie cA un slint vestitprin aceste locuri IT pusese temelia, acel SfintNicodim care e ctitorul d'intlih al frumoaselnoastre Tismene si al Voditei. Timpul clgeapg-nase aceste zidurI Ins5, ca i pe ale mAnAstiriidin Vad.

In curincl, dArnicia Domnilor nostri din Mol-dova si din Tara-Romaneased asigura' o staremai bun'a miinstirilor archieresti sai episcopale.Petru Bares ajunse a stdpini o bund parte dinregiunea Bistritei care-i era zdlogild,si pIrccTlabii

(1) Fr. Pesty, Szörényi Bdnsdg tôrténete, pp. 347-1.

sg-si

Albel-Iulii,

vi-Aura'

sg

si

a-si

locuiad stiad

17

steiturd in MM. Un V1dic Varlaam de Vadse intilneste intliil pomenit pe o odajde ddruitálui de Dornn, in prinml an al Domnieilui (1527) (1).In suita lui Vodd, cu palosul la coapsd, ca uncdpitan, gdsim apoi pe Anastasie, alt episcop deVad. El stiitea la Vad chiar, uncle i pInd acumase pomeneste Cetdteaua", FIntIna i rätul"sail grAdina unde ranil tid el, secob oard din iobagii until episcop de mult dispdrut ;unde, in stir-sit, in vechia bisericd, de la inceputulveacului al XVI-lea, se mai vede scaunul de piatrdal egumenului-archiereil (2). Cind Anastasie dis-pare, unul din urmasii lui, Gheorghe, e trimis,in 1550, de Ilie-Vodd pentru a fi intdrit sl as-cultat la Bistrita. Tarasie, predecesorul ml Ghe-orghe, fusese ales si recomandat anume Bistri-tenilor de Petru-Vodd, ca mai mare peste totIpreotii din vidic sati tinut (3).

Ceva mai tirziil, regina Isabela face episcopromfinesc pe alt egumen, pe Cristofor, cel invdtatin carte greceascd. Acesta e numit inteun chip

(1) Cipariii, Acte si fragmente, p.(2) Cf. notitele date de canonicul Boros in numàrul

jubilar din 1900 al Uniril (se citeazã acolo si o icoanda Sf. Nicolae purtind nurnele lui Anastasie) si Iorga,Documente din Archivele Bistritei, I, pp. xxv,II, pp. XXIXTI, 112-3 (x).

(3) Doc. din Arch. Distr., I, pp. xLII, lavr,

2

scii

xxxiir;

wan.

Vladieti",

my.

18

foarte caracteristic si care lurnineazg de minuneimprejurgrile : episcop al mgngstirii Joajului-de-sus (1)."

Asa se dest4urg lucrurile ping pe la 1556,cind episcopul catolic al Ardealului, restabilit delmperiali, fu gonit de dieta tgrii i cea mai decgpetenie intrebare pentru toatrt provincia fu into-meierea i organisarea legii crestinesti curate",a Refoimei. i pentru Romitni incepurg atuncialto imprejurgri.

Un nog episcop fu numit, cu un nume nogpentru o misiune noug. Cei vechi fticeati din

copii de tgrani crescuti la mgngstire preoticulegeag veniturile Scaunului; venituldgjdi preutesti, de osfestenii, irnpgrtituri,cuscrii, cumetrii i alte fgrg de legi", adecg a-mende pentru pgcate fatg de canoane (a). Eln'aveail nici o atingere cu guvernul trail, care sefgcea a ignora chiar existenta pseudo episcopilor".

Pe cel nori, ales printre popil cu oare-careculturrt, earl se simtiat atrasl cgtre Reformg sailcrttre beneficiile pe care le procurg aplicarea la o

(1) «Episcopus claustri Fel-Diod,; Pesty, p. 346; re-produs i in HurmuzakiDensusianu, IP, pp. 445-6(184); traducerea româneasch in aguna, 1st. bisericiiII, pp. 97-8.

(2) Doe. Bistritei, I, p 43, No. ism.

§i

frsativ,

pi

vIddiceso",

19

religie de Stat, principele 11 intitula episcop",addog1nd la aceasta denominatie pe aceia, calvi-neascd, de superintendent al bisericilor romane",sail superintendent general al bisericilor românedin Ardeal (1)." Si ml i se cuveniail censul o-bisnuit i veniturile legiuite", day chernarea luide cdpetenie era sd propoveduiascd i sh intinddschimbarea de credintä. Si aceasta trebuia s o

faca, prin cuvIntdri la biseric i sfaturi perso-nale, prin ispite i amenintdri, la noua adunarea sinoadelor sail soboarelor, care se tineail anualpentru profesiunea unei mai curate doctrine e-vangelice, in zile i locuri anumite, in putereadreptului siti de episcop", chemindu-se i adu-nindu-se, la nevoie, cu de-asila popii" de odi-nioard, earl devenise acum interesant2I pdstori aibisericilor românesti".

Sinoade furl tinute, la Turda, la Aiud, I ar-ticolele, votate de ele si aprobate de guvernulVarfl, hotdriail, pe lIngd unele rectificdri de dogma

inraturdri de superstitii", introducerea inslujba bisericeascd a limbil romanesti.

Cei ce se ingrijiall asa de mult de felul cumVaranul roman din Ardeal se va inchina lui Dum-

cerindu-I indurarea i dreptatea, n'aveailde gInd sä intareascd in suiletul lui constiinta

(1) Ibidem, II, pp. xLI-m.

si

nezed,

20

ci e de alt neam cu strtpinitorii lui. Dar scopulce se ajunse fu acesta : injgheb area unei culturiromânesti. creareaunui curent care merse sal inviemult mai departe decit hotarele Ardealului seri-sul si cugetarea neamului.

In 1544, anul clnd orasele sAsesti trecute laluteranism adresarg un grabnic apel la unirecAtre cele nehotarlte inc`a, in preziva dietei depastori" din Sighisoara, care proclam'a ca in-dreptar al reformatilor de limbsa germanA, con-fesia de la Augsburg (1), cea carte ro-rnaneasca' apArea la : catechismul luteran (2),tradus poate de Filip Maier, interpret, spion si am-basador aclese-ori trimis in Tara-RomaneascA (3).

In curInd lncepull tip6rituri1e de la Brasovalediaconului Coresi, de loc din Chios, uncle gAsimadesea mernbri ai familiei ml facind comert intrePolonia si Moldova (4). Asupra lor s'a scris foarte

(1) Teutsch, Gesch. der Sachsen in Siebenburgen; Fess-ler, Gesch von Ungarn, III, p. 640.

(2) Dovezile pentru aceasta tiptritur5., contestatd fárdtemeiii, in Bianu i Hodos, Bibliografia romdneascciveche, pp. 21-3.

(3) Hurmuzaki, XI, pp. 855-61. 864.(4) Afarã de izvoarele stiute, la care se referA ulti-

mul biograf al lui Coresi, d. N. Sulica, in studiul sailpublicat ca foileton la Gazeta Transilvaniel" din vara a-nului 1901, v. Iorga, Relatiite cu Lembergul, p. 50-1:Anton si Gheorghe Coressi in 1573; p. 103: Dziani Co-ressi la Lemberg in 1591.

d'intIiii

i

21

mult din punct de vedere bibliografic §i filologic.Dar oare-care lAmuriri istorice rAman Inc sä fiedate asupra acestui meritos cleric, care a scriscu tipariul (1)" atitea folositoare earti de slujhg,pentru folosul neamului s'ati de adoptie.

Activitatea lui Coressi n'ar fi fost cu putintACM% mai multe ImprejurAri favorabile. El va fivenit in Tara-Romaneascg In suita lui 136tra§cucel Bun, cgci in Domnia d'IntIiii a lui MirceaCiobanul eisim pe aII rne§teri lucrind la cgrtibisericesti slavone (2). PAtrapu murind In Scaun,Mircea se intoarse innapoi din Anatolia cu multelucruri de rázbunat §i. pedepse de indeplinit.

in Ianuar 1558, el I§1 1u Scaunul, si in Februarel atrAgea la Curte pe boierii ce i se inchinase,precum i pre amindoi episcopii i totiegumenii,cumultime de alugAri", i ii Vale capetele (3). Celputin Mitropolitul se gAsi Intro morl, &del un ra-port din Adrianopol vorbes.te de uciderea episco-pului Romanilor" (4). Cu cIte-va zileinnainte de so-sirea strwicei ve0i la Brasov, IntIlnim insg. acolo,In pribegie, pe un episcop §i cAlugAri",earl nu se increzuse In fbigAduintile tiranului (5).

(1) Bianu i Hodo, /. c., p. 51.(2) Bianu §i Hodo, /. c.(3) Cronica(4) Hurmuzaki, II, p. 351, No. 341.(5) Hurmuzaki XI, p. 798: Socotelile Bra§ovului.

citi-va

(left.

22

Mircea ucigasul nu trM mult, dar Doamna WY,care avea epitropia tin'arului cocon Petru, urmasistemul de groazti al Warbatuldf el. Daed nu e-piscopul pomenit, de sigur cel oltean, unii dintrectilugArii de la 1558 ramasefa% in Brasov, astep-find plecarea de pe tron a Mircestilor i vremi

statornice.Aid in Brasov, de unde incepu agitatia pen-

tru ReformA, rivna era si mai mare pentru le-gea curata" a lui Hristos. intre fruntasii bur-ghesiei sgsesti se afla Hans Bengner, judelecetiY, si el, care avea supt ochli sI pe Româniidin Schell-1 trgind in rsat'acirile Bisericii grecesti",se hotari si fac6 o oper6, pfacuta lul Dumnezetipunind in mina Valachilor" arti pe limba lorpe inteles. $1, Intliti, Evanghelia.

Misiunea de tradacere si tip'arire fu incre-dintaa la doi pribegi, Coresi si Tudor diacuEi incepufa lucrul in Maiii 1560 (1).

Se intimplii c pe atuncl o intelegere aparentAdomnia intre natiunile provinciei in privintaschimbArilor religioase de introdus. Legea Cra-itiluI" era si legea Sasilor, i asemenea cu dinsaera si prefacerea pe care o suferia ortodoxiasupt ingrijirea liii Gheorghe de Singiorz, epis-copul romtinesc numit de la Curte pentru tutu

(1) Prefata la prima Evaughelie; din 1560-1.

linistite si

23

tinutuln ArdealultA si alit Oraziel" (1). La 10 Oc-tombre venia la Brasov episcopul roman"episcopus walachicus In care trebuie de vgzutacesta i, pe cind inspecta pe popa Dobre dinSchein (2), el se va fi interesat si de lucrarealul Coresi. Si, cind aceasta esi de sub teascuri,in Januar 1561, el II va fi dat toatg, ostenealaca s'o raspindeasca.

Vladica Gheorghe era un aprig luptätor pen-tru introducerea limbiT romanestI si a ideilornourt in Biserica sa. Inca din 1565, el, in inele-gore cu Sfatul, ram a se introduce un predi-cator roman in Brasov, unde se tiparise Evan-ghelia pe care trebuia s'o lamureascg. In 1566,se hotareste in dieta scoaterea popilor românice nu 1-ar asculta, preferind s earning, orblintre orbi" (3). In 1567 11 vedem plingindu-seca popil nu-i yin la sinoade si nu vreail sit ce-teasca Evangheli a luT Coresi, ci pe cele slavonestide mai nainte. La 11 Noiembre, principele opriaceasta perpetuare a rataciriI, i ordong cetireain romaneste i talmgcirea Scripturil in aceiasl.

(1) Asa se intituleazd in Cazania din 1581 urmasuilui Gheorghe, Ghenadie.

(2) Hurmuzaki, XI, p. 798.(3) Hurmuzaki, II5, p. 602. Cf. ibid., pp. 631-3, No.

219; pp. 656-7, 660.

24

1imbh' (1). La 1567 un sinod hotgri intrebuinta-rea exclusivg a limbii rornâne (2). Dar sinodulde la Aiud (3) care hotgri scoaterea preotului ceva mai sluji liturghia in sirbeste (4), se tinusupt urma§u1 WI, Pavel Tordasi. Acesta lucrg inace1a0 sens ping in 1570-1, cind, in locul cgl-durosului sprijinitor al Reformel, Ioan-SigismundZdpolya, veni Stefan Báthory, un nehotarit, caredeveni apoi rege catolic al Po Ionia.

Pe timpul silintilor stgruitoare pentruReformg,Coresi urmeazg cu tipgriturile 1111 pentru Ro-mânil dispusi la schimbarea de religie. Astfel,Praxiul, al cgrui editor nu se cunoa§te, Tileuievangheliilor i molitvenieul, apgrute cu chel-ciugul puternicului nobil calvin ForrOPsaltirea din 1570, poate pentru Vlitclic. Toatein limba poporului.

Apol, supt principele nehotarit, nehotgritg in-cope a se infgt,i§a §i istoria Bisericil si a tipg-riturilor noastre.

cu Pavel Tordasi se incheie §irul epis-copilor pusi cu de- a-sila de guvernul tgrii, pen-

(1) Ordinul se aflà in Arch. din Bistrita; copie laBibl. Ac. Rom. Cf. Iorga, Doc. Bistrifei, I, p. max ;II, pp.

(2) Ibidem.(3) Octombre 1569.(4) Inedit, 1. c. Cf. Doc. Bistritei, 1. C.

xu-It.

25

tru a strecura inovatii mintuitoare in minteaorbilor" terani din Romimimea Craiului. StefanBáthory permise Intiü predicatia in provincieunui calugAr invgtat, scriitor de cronicg, refugiatdin Moldova. lar, dupA un an de propovAduire a.InvAtatului pribeag, cinstitul Popa Eftimie"pAt'a vrednicia episcopalA in tot tinutul supusprincipelui: In tara Ardealuldl §i in WV le un-gure§tI". Numirea din partea autoritAiI laicefusese precedat'a de hirotonirea de c5,tre noul pa-triarch de Ipek, Macarie, care, cum se stie, cd-ratase asemenea drepturi asupra bisericilor dinUngaria ce se aflad in tinuturI de stApinire sahsuzeranitate turceasch" (1).

Eftimie 10 ph'rrtsi de buda. voie Scaunul, pecare-1 ocupa", dup6 dinsul un alt preot deosebitprin §tiinta sa", un anume Cristofor, a ardi a-legere fu comunicata de principe acelor pe care-Iinteresa, la 6 Iunie 1574. Era sA fie episcop alpopilor rom'ane§tI din Ardeal" §i, adAugim, dinpdrtile unguretI care se tIneail de provincie,Intro care, in rindul tinutul Oradiei-Mari.

(1) Cf. Doc. Bistritei II, p. ; Lukits, in G. Po-Uniunea Romdnilor din Transilvania en Bi-

serica romano-catolicd, Lugoj, 1901, p. 8 ; Jire6ek. DerGross-Vezier Mehmed So1colovi6 und die serbischen Pa-triarchen Makarij und Antonij, extras din Archiv farslavische Philologie, XI. Pentru Eftimie, cf. Iorga, 1st-lit. rom. in sec. al XVI1I-lea, II, p. 540 si urm.

cd-

d'intgig,

poviciii,

26

De el trebuiati sg atirne totl prtstorii suflete§tiai satelor, i cei ce se tin de legea romang, ca

cei ce se tin de cea greceascrt (1).A fost §i acesta sfintit la Ipek de Sirbi, in

tara cgrora se ducea viitoril preotl rom'ani dinArdeal pentru a Inv.* carte ortodoxg in limbaslavong (2) ? Nu se poate afirma, de §i lucrul edestul de probabil. Si, farti indoialg a in ace-leal I§1 va fi cgpAtat mitra vlgdiceascg

clrja Ghenadie, care se intitula in 1581 epis-cop" sag si archiepiscop" cu invoire de sus, dela Craiul, a totti tinutulg Ardealului §i al 0-rgziel" (3).

Pe sprijinul Statului in toatg aceastg vremenu se putea pune temeig pentru intinderea Re-formei. Báthorqtri erag catolici §i, dacg Stefan,ngscut pentru stApInire, priceput in impgcareaintereselor protivnice, nu lucra fati In contramis,cgrif de purificare a legii, urmasulitorul sgg, in acelas,i timp, Cristofor, nu se sfiisg instaleze in targ pe aceia earl represintati cumai multg putere Si indráznealg reactiunea ca-tolicg, pe pgrintii Iesuiti". Si ei se ingrijirg aface din Sigismund Báthory fiul lui Cristofor

(1) Episcopus Valachoru.m presbyterorum transsil-vanensium rornanarn videlicet seu grae cam religionernprofitentiurn". Vez1 Doc. Bistritei, II, p. xurr.

(2) Stinghe, lstoria bes6riceE cheailor, p. 3.(3) Cazania din 1581.

conditiisi

i locti-

2

si

27

nepotul de frate al lui tefan tInarul binecrescut pe care-I cunoastem (1).

Orasele sasesti, en grija pentru libertatea lorproprie de constiinta, fatid de vintul de dusmaniecare incepea sit sufle, lasara la o parte pentruim timp, i poate chiar pentru tot-deauna, grijasatletelor rornanesti de supt ascultarea sail dinvecinatatea lor. Asa incIt din toate partile nit-

mIneati iso1ai acei lesne-crezatori earl urmarisepina atunci, pentru Romani, opera de predicaVeprin euvint i cartea tiparita.

Coresi era insa mester de tipar, i slova luinu putea sit zaca neIntrebuinOta. Neputind ti-pari mai departe carti sflnte in limba romaneasca,el alcatui din acelemi buchi cirilice alte cartisfinte, slavonesti.

acestea erail cerute. In Ardeal chiar i par-vecine locuite de Romani, de catre toti aceia

cari priviart introducerea limbii poporane inslujba ea o usurpare i o fapta de eretic. Darmai ales dincolo, in Tara-Romaneasca si Moldova,unde vechia pravoslavnicie era .Vnuta inaratnicde archimitropol4I", Vlitdiel i Voevozi, in ve-chile forme consflOte.

In Moldova, cartile veniati numal de aiurea,

(1) V.Iorga, Pretenaenti domneglin secolul al X V1-leap. 10.

Die

1

28

ceia ce pare totus,1 ciudat, m6car la intlia pri-vire, cind se gindes,te cine-va la puternica in-fluenVä de culturä ce se exercita de peste Nis-tru. La Munteni, fusese teascuri, In Tirgovi§te,dar nu mai era de mult cine sa', lucreze cu ele, s,islova se va fi risipit, In timpuri putin prielnicepentru cultura. In Domniile lor tulburate, MirceaCiobanul dupä intoarcerea lui din exil, §i PetruSchiopul n'avuse grija tip'ariturilor. Alt-fel a fostinsa, cind, cu mazilia 1-0 Petru Schiopul, se min-tui regimul tiranic s,i pe tronul muntean veniAlexandru-Voda', sntal unei femei evlavioase sipricepute.

Inca' de la 1568, anul numirii noului Domn,vedem pe Coresi tipa'rind un Sbornic pentru din-sill. Il incepu pe la mijlocul lunii Julie, §i Ale-xandru sosi in taxa' la Inceputul lunii (1).

Cartea fu lucratA si ea in Bra§ov, §i credem ditipograful nostru n'a pgräsit nici odatä, dacá nu a-cest ora§, macar Ardealul, unde activitatea lui descriitor in tipariti" fu continuata, de fiul silt. Ser-ban. Ce e drept, in 1573 se cuprind in Socotelile Bra-sovului ni§te insemnäri privitoare la tiparul roma,-nese, care ar face s'a" se cread6 inteo intoarcerea diaconului pribeag, dar sensul adevärat nu (3

(1) Vezi, pentru cronologie, Prefata mea la vol. XIdin Colectia Hurmuzaki.

29

acel ce ii s'a atribuit, in necunostinta altor men-tiuni asemAndtoare (1).

La 11 Iunie soseste la Brasov, dupd Socotelilecitate, un popd de la Alexandru-Vodd pentrutipar". Ceia ce inseamnd ed Domnul avea afacericu tipografia drilled' din Brasov, si nirnie maimult. Popa std patru zile i pleacd. in to-amnd,la 29 Octombre, soseste Vlddica insusi". In stir-sit, la 12 Decembre se Intätiseazd si e foartebine primit diaconul Vlädieti, tipograf", cu aIipatru, pentru o presd". Diaconul Vlddicai" eCoresi, fireste, mai ales fiind i tipograf"; ceipatru slut ucenicii" lui, si in 1578, dud tipariTrioclul slavonese, ne spune InsuT c erail cinci".El venise pentru o pres'a", adecd se intorsesedin vre-o nandstire ardeleand pentru a incepeo cornandd si ceruse uneltele ce-i trebuiail eas'o indeplineased. Comanda era a Octoihului, careincepu a se tipiiri in Maid 1574 si fu stirsit, am-bele volume, In August 1575.

Altd interpretare nu se poate da. VIddica decare atirrid, diaconul Coresi e acel care venisecu putin timp innainte In oras. El e identic apoieu Vladica românese" ce se porneneste in so-cotelile Siblialui la 1569-70 (2), en VIddica a-

(1) Vezi locurile de care e vorba, in editia Socote-lilor ce am dat, in Hurmuzaki, XI.

(2) Hurmuzaki, XI, pp. 806-7.

30

cestei t,6rI", de care vorbe§te intro scrisoare Lu-cas Ilirscher, judele Bras,ovului (1), cu Vllidicavenit iar" In 1574, Februar, pentru a merge enun sol moldovean sá cateriseasc6 un coleg e-piscopal in Moldova (2).

Resultatul trimiterilor liii Alexandru-Vodil laBra§ov fu acesta, c diaconul Coresi se indatori

lucreze c6,rtile de nevoie pentru Biserica mun-teanA. El mai fäcu s aparA ast-fel, in ofi-ce casin Ardeal, §i poate une-ori chiar la Brapv, deunde Saii, care-§1 lAceati i socotelile aláturIcu iubirea de Dumnezeit, 1-ar fi ras at cu grail

exporte definitiv mes,tesygul pe rind ur-mtoarele crlI slavone: Psaltire, in 7085, unTriod, in 1578, un Octoih mic la 7086, precum §iEvanghelia in 7087. S,i numai (Iona eirtl slavo-romine : cunoscuta si cu prisosintA discutatilPsaltire din 7085 §i problematica Evanghelie (3)Categorie de c'artI. sfinte, care ImpAcail traditiaunel limbi sfinte §i nevoia de a se intelege, mit-car de preot, ce se ceteste.

in Julie 1577 muri Alexandru-Vodd, i cea dinurrn5, lucrare in slavones,te purtind numele lulCoresi, comandatA de Domn, fu inceputA dupämoartea lul §i sfirsitä in 1578.

(1) Ibid., p. 656, No. 96.(2) Ibid., p. 811.(3) Pentru care v. Bianu §i liodo I. c, pp. 80-1.

sa

sa-§I

31

Pe la 1580 insa va fi fost nmnit Vladica Ghe-nadie, i acest prelat, ortodox pe cit ii lasa spi-ritul sail de impaciuire fata de dorintile celormai puternici decit dinsul, facu si el apel larnestesugul diaconului Coresi pentru creaun nume prin tiparitura de carti religioase. Cuatit mai mult, cu cIt, fara, nici un amestec i farti,nici o stiinta a episcopului, altii intreprinsesetiprirea rasplatitoare a cartilor de slujbe pravos-lavnice, privilegii pentru aceasta dela guvern (1).

Lui Ghenadie-i facu Intiiti tipograful nostru unSbornic, pe care insusi Vladica 11 adunase si careiesi la lumina In 1580, Noembre, la Sas-Sebes.

in acest Sbornic se pomeniati la sfIr§it eelpatru patriarchi ai lumil, fara a se vorbi nimicdespre Mitropolitul muntean din vecinatate. Cutotul alt-fel se infatiseaza Cazania din 1581, carefu data la tipar de alt cineva, dupa ce fuseseconsultat insa Ghenadie i ali preoti mai inva-tati din provincie.

Numita Cazanie era o Intreprindere comer-ciala a lui Lucas Hirscher, judele brasovean. inTirgoviste, el gasise la Mitropolitul Serafim oCazanie slavoneasca, pe care o capata Imprumut,

(1) Vreail sa vorbeasa. de Evanghelia din Alba-Iulia,tiparita de un strain, Diacul Lorint . Bianu i Hodop. 75.

a-si

32

Intors acasa, el se sfatui cu capeteniile cleruluiroman din Ardeal, care-1 Indemnar s puie s'otraduc i s'o tipareasca in limba poporului.

Aid trebuie s observam c editarea unei arta'de invatatura romaneasca, trebuia sa fie privitabine de ortodoxul cel mai sinititor la inovatii :in adeva'r, nu era o carte de slujba, ci o cartede lamurire si lumina, de predica. Vladica ar-delean In pentru publicarea unei talmaciri, celmuntean va fi stiut de la inceput de ce era rugat

trimeata cartea, i poate c s'a cerut i pa-rerea Mitropolitului din Moldova. Tipograful Co-resi era un cunoscator de slavoneste, si mai sco-sese din sirbie o carte : Psaltirea. Ajutat fiindsi de preotii din ,chei, Ioan, cel Wein, si Mihacel venit de putin timp de la invalatura, el tra-duse Cazania (1). Ea se tipari i, dupa ce aparu,editorul raspindi exemplare, cu obisnuitele ru-garninti de a fi recomandate credinciosilor, inArdeal, in Tara-Romaneasca, i chiar in Mol-

(1) Sfatuitori i poate chiar indrepLare in vechi tra-duceri care trebuie sà fi fost insa de tot rare, cuprejudecata ce domnia in potriva intrebuintaril in bi-serica a limbil populare a avut Coresi i pentruPsaltire, dar nu i se poate ra'spinge mArturia cd el inrindul inthia a lucrat la aceste versiuni. Datarea si to-pografia pe basa fenomenelor unel limbi cu putinemonurnente literare nu pot fi nici odath foarte preciseCf Sulica, art. citat.

ad

33

dova (1). Una din scrisorile acestea ni s'a pAstrat,si In ea Hirscher spune ca-I iese cheltuiala princumpärAturile fAcute In principate (2).

As crede el gioartea lui Coresi s'a Intimplatin acest an 1581, cAci in 1582 vedem pe flulsthl, diaconul erban", lucrind, Impreunl cu undiac Marion", la o carte, care ni dezvglueste ince stare se afla, pe cind pgstoria Ghenadie asu-pra preotilor drept-credinciosl, ceialalta episcopie,superintendenta acelor dintre clericii si credin-ciosiI romanI, cari se induplecase a primi Re-forma.

Vedem pe un al doilea Tordasi, Mihai, acestaepiscop ales de sob or, dupg norma calvinA : alesilpiscopul Romanilor In Ardeal". El declarA cg asimt,it lipsa de ScripturA bisericeasc5, In roma-neste si s'a gindit s'ail ImbogtiteascA poporulcu asemenea dartul. A ales, ca inceput, Palia.Dar, fiind, se pare, om InvAat, n'a fticut ca SasiIdin Brasov, ci a pregUit cu muncA o editie cri-tica, IntrebuintInd pentru aceasta originate Inlimba jidoveascA si greceasca" si sIrbeascI". i pen-tru aceasta a luat drept colaboratorI, nu doI

(1) Pentru care se va fi facut o editie deosebitt, cu-prinzind numele respectivului Mitropolit si Domn,precum avem altele cu numele celor din Tara-Roma-neaset.

(2) Hurmuzaki, XI, p. 656, No. .96.3

34

preoti, mai mult saü mai putin obscuri, cumMeuse Coresi, omul lui Ghenadie, ci pe un pre-dicator din Caransebes, pe un dascal de da's-cillie" din Sebes, pe un alt predicator, din Lugos,

pe un protopop alt element noil, venitdin Reforma (1)de la Huniedoara : Stefan Herce,Efrem Moan, Moise Pestisel i popa Achirie.

E caracteristic faptul di, data aceasta, chel-ciugul" II poartA un nobil maghiar, a csaruia fost mult amestecatA cu a Românilor din prin-cipate si care a fost mai tIrzig un fel de tutormilitar al MI Aron-Vodá. Geszty Ferencz eraatot puternic la OrAstie, si de aceia s'a i tipgritaici cartea.

Sprijinul Statului se dusese deci, si BisericaromAneascA reformata ajunsese sh" tr6iascg, oviat6 precar i clandestinA, in umbra unui Calvinprietenos, plin de evlavie i darnic cu avereasa. Geszty promisese s editeze i alte"facindu-se astfel un fel de biblioteed religioaspentru calvinisati, si mai filgAduise ajutor i altioameni buni".

Dar mai mult decit atita nu se facu. Biblio-teca deci se opri pe loc. CInd al doilea Tordasidisparu, Sigismund Bathory, noul principe, numipe un anume Spiridon,In 1585. Dar, in acelasl an,

(1) Cf. insa actul, indoielnic, din 1526 : protopop ro-man la 1526 ; in Cipariu, Ade fragmente, p. 72.

si

viati

cArti,

ci

35

el trebuia s'a confirme ca VradicA, al RomhnilorortodoxY pe Schivnicul Joan, egumen de la Pri-slop.

Acesta era sg organiseze durabil Biserica ro-m'an5, din Ardeal, cAreia Mihai Viteazul II d'adu,cum vom vedea IndatA, ceia ce n'aveap'an'a acum:un titlu, o dependentA ierarchicA si o resedintA,intemeind, odath ," cu biserica, si Scaunul Mitropo-litan din BAlgrad sail Alba-Iulia, pe care nu 1-amgilsit pAnA aid si care nici nu se poate gAsi.

Se pare di Sigismund isi inchipuia ch" VIddicaJoan se tine de partisanii calvinisgrii, si de aceeaII va fi dat titlul, cu care-1 numeste Ina in1595 (1), de VIAdic 5. al s'aboarelor românesti. inArdeal, cum si IntrA alte pArti a terei noastre,Ardealului". Se afirm4" chiar di actul de nu-mire 11 intituleazA superintendent", ca pe epis-copii oficiali de supt Ioan Sigismund (2).

Insg Joan era un bun pravoslavnic. Ca de unortodox fierbinte isi aminteste de el traditia dinPrislop, unde trgi in schimnicie, IndreptInd pe

(1) Vezi rnal departe.(2) Boros, art. citat, dupai istoricul maghiar Márki,

care intrebuinteazá Liber Regius din Pesta. Mind inacest oras, as fi putut extrage actele relative la Bisericanoasträ din volumele de privilegii ardelene, dacä asfi avut de gind atunci sii-mi incep studiile Inca din

3

frati la viata sfintil (1). MAnAstirea aceasta chiar,unde nu mai §tim s fi fost episcopi innainte,des,i era potrivia pentru o residentA vilidiceascd,II datoria prefacerea din noil §i ImbogAireaunei Domnite muntene, Zamfira, fiica Jul Moise-_Vodä, c5Atorita totu0 in Ardeal cu lArbatI dealta lege (2). in sfir§it, din Socotelile BrwvuluiafFam c'a in 1585, dup6 numirea sa de principe,Ioan din Prislop merse in Tara-Romaneasc5, pen-tru a primi hirotonirea de la archimitropoli-tul" local. La 20 Martie, i se dgduse actul denumire de la Sigismund, iar la 18 August seintorcea la Bra§ov Vradica, ce a fost in Tara, Ro-mâneascl pentru a fi hirotonisit acolo" (3). Ii maivedem fitcind o calgtorie peste munti la 1586 (4).

Judecind pe Mihai Viteazul, dupa' aceia earl.11 acordail marl planuri de cuget6tor politic su-perior, s'a egzut poate in grepla opusä de a-irefusa ori-ce Intelegere pentru interese politice

veacul al XVI-lea. Rdmine acum ca alt Roman aflatorin Pesta sa aduct acest serviciil, putin obositor, dealtmintrelea, istoriei poporului nostru.

(1) Vezi Iorga, Ist. lit. rom., II, dupa plingerea inversuri a calugärilor din Prislop, dupa Unire.

(2) Hurmuzaki, XI, pp. xLvIII si n. 8, 638 n. 2, 854n 2; Doc. Bistrirei, I, p. mu.

(3) Hurmuzaki, XI, p. 830.(4) Socotelile Brafovului, in Hurmuzaki, XI, p. 832.

Cf. p. 840.

37

mai marl si mai departate, numai me-ritul de a deslega cu tgisul sabiei imprejurgrileincurcate. Deunazi tipariam un loc dintr'un do-cument muntean in care se arata cum cuceri-torul Ardealului, stapinitorul unei parti din co-mitatele exterioare, pe earl le reclama in intre-gime, a luat cu sine pre pcirintele archimandri-tul Serghie de aici de la Tismeana, de pusepiscop in sfcinta episcupie ce sd chiamd Mun-each:1,, in Teara Ungureascd" (I).

Mihai avea deci oare-cari ginduri de organi-satie, anume planuri de politica religioasa, carepoate fi privit i ca nationala, cind aducea unstaret muntean in Scaunul episcopilor, ruteniping &tuna, ai Maramuresului, locuit de o nu-meroasa populatie româneasca. in Ardeal e lim-pede ea a facut acelasi lucru. A dat adeca Ro-manilor sl de-o-cam-data un archiepiscop, unadevarat Mitropolit, residind in capitala provin-ciei, in preajma Craiului", pe care el, Mihai, 11visa Roman, din singele sat.

Asernenea intentii de sprijinire a Bisericii ar-delene, de statornicire a unei leggturi intre dinsa

cea munteang, le argtase el si mai de'nnainte.Pinä la dinsuI, episcopii ardeleni se intimpingfa'cind calatoria de consacrare in Tara-Roma-neasca, precum a facut Eftimie, cel numit din

(1) Cony. literare, 1901, p. 811.

1-ctil

i

38

Ipec, In 1573 (1). Apoi, prin tipariturile facute deCoresi pentru tarile rornanesti de la Nordul si SudulCarpatilor de o potriva, mai' ales prin publicareaCazaniel destinate tuturor celor trel tarl: Ar-dealul, Tara-Romaneasca si Moldova, un inceput-de legatura se facuse, fail a mai pomeni fap-tul, foarte insemnat, ca o buna parte din clericilardeleni se formase pentru misiunea lor in princi-pate. Prefata Cazaniei numeste pe Vladica arde-lean Ghenadie: mitropolit" si archiepiscop", darin schimb cinsteste pe cel din Tirgoviste, Se-rafim, cu titlul, superior, de archimitropolit".

Supunerea Bisericli ardelene, ce se afla pecalea organisdrfl, care cea munteana, organi-sata de mult, se afla In sensul desvoltaril celeid'IntIia. De aceea era natural ca atunci cindMihal trimise la Sigismund, pentru a incheiaun tratat de alianta politica, o ambasada, dincare faceail parte si eel trei episcopl ai sal, elsa se fi gindit si la asemenea hicruri. In lega-tura sa din Maiti 1595 cu Ardealul, articolul cepriveste libertatea de cult a Tarii-Romanesti,articol care corespunde altuia din legatura Mol-dovel cu Ardealul, are si un adaus, care nu seafla dincolo: Si toate bisericile rornamesti care

(1) Socotelile Brwovului, anul 1573, la inceput, inHurmuzaki, XI.

39

slat in tinutul Crain lui vor fi supt judecata sidespusul archiepiscopului din Tirgoviste, potri-vit cu dreptul bisericesc i orInduiala acelei trulmuntene, vor avea [atunci] veniturile obis-nuite" (1).

Iar peste citeva zile, in lunie, Sigismund, duprtstáruintele acelorasI soli muntenI, Med indoiala",int Aria lui Than episcopul dreptul de a-si culegeflorinul pe an de la tot,1 poplI romanestI suptputerea WI" (2).

Clnd Mihai veni in Ardeal ca luptgtormase ca stapin, Intilnim de citeva orldinsul un in care as, vedea mai bu-curos pe Ioan din Prislop, Vradica" prin exce-lentg pentru Brasoveni carI ne dail aceastA stire,(leek pe cel din Tirnova, un Grec (3). PentruVladica Ioan In Miltg Mihai, spre marea indig-nare a catolicilor spnijiniT pIn atunci de Ba-

(11 Omnes etiam ecclesiae valachales in ditionibusSuae Serenitatis existentes erunt sub iurisdictione veldispositione archiepiscopi tergovistiensis, iuxta cede-siastici iuris et ordinis ilius regni dispositionem, pro-ventusque suos solitos et ordinarios percipere pote-runt. Hurmuzaki, HD, p. 212. Cf. ibid., p. 474.

(2) Sincai, la anul 1596.(3) Cf Socotelile Brasovubli, in Hurmuzaki, XI, pp.

840-2 si Iorga, Documente despre Petru Sehiopul qiJJiiha Viteazul, p. 26; Socotelile Sibiului, p. 21.

si-si

si r5.-lingI

Vladica",

40

thorestl, o Mitropolie valaha", in capitala chiara tarii, linga locuinta lui Napragy, episcopul la-tin al Transilvaniei (1). Ping, tirziii se pastra inMuntenia amintirea ea Mihal-Voda, pa, vreameeind ail fost Craia Inteacea parte de loc", a inal-tat biserica archiepiscopala. $i laras1 pina tirziii,adeca pIna la Unire, care rupse legatura ierar-chica dintre Scaunul din Balgrad si cel muntean,aceasta biserica, a celor trei Arhangheli, se bu-cura de ocrotirea deosebitä si de subsidiile Dom-nilor muntenl, urmasil intemeietoruhil.

Chipurile sfintilor Arhangheli, Mihail, patronulctitoruldi, Gavriil si Rafail, se afla tot-de-aunape pecetea Mitropolitilor ardelea Dipticul ofi-cial, care da, dupa pomelnice, numele tuturorpastorilor archiepiscoparf, prin urmare isvorul decapetenie pentru stabilirea seriei acestor pre-latj (2), incepe en numele lui Joan. Cirja de ar-

(1) Plingeri in acest sens se cuprind intr'un act i-nedit, aflätor in Arch. de RA.zboiii din Viena si careva aphrea in colectia mea de documente : Studg si Do-cumente cu privire la istoria Romdnilor, IV.

(2) Dipticul era la Bias odinioarã; Petru Maior, 1St.besearicii Rom., p. 159; Moise Dragos, in Ciparlii, 1. c ,p. 43 de unde 1-a luat Sincal si I-a dat Bibliotecei dinPesta; .incal, III, p. 130. 0 editie a dat-o d. N. Densu-sianu, in Analele AcademieiRomdne, ser. II, II, sect.1, p. 192. 0 alta, pe basa manuscriptului, aflátor asfaziin Bibl. Museului National din Budapesta, in lorga,Studii si documente, IV.

41

gint a Mitropolitdlor, facutil din porunca WI Mihal-Vodd, purta numele WI. Ioan (1). in fine, de laMihal vine, fill indoiald, corespunzInd situatieli§i aspiratiilor sale §i resumInd in ace1a§1 timptot trecutul nesigur s,i rdtdcitor al episcopiel"ardelene, titlul cel noil mitropolitan, purtat deViddicil secoluldi al XVII-lea: Arhiepiscop §iMitropolit sfintei. MitropoliT a Belgradului, alVadulia, al Silva§uluI, al Fdgdras,ulul, al Mara-mord§uluil §i al episcopilor din Tara Ungureascdiproci" (2).

SIrghie din Maramure§ fu deci sufragan allui Joan de Belgrad, iar acesta al lui Eftimie deTirgoviste, in Cilia" lig Mihai-Vodil.

Prin urmare, apare limpede, in potriva ilusi-ilor mdgulitoare ale noastre §i ilusiilor du§md-noase ale altora, cd primul archiepiscop de Alba-Julia a fost Joan de Prislop §i cd acesta nu trecude la situatia de Vlddicd al sdboarelor romfine§tYin Ardeal" la aceea de Mitropolit decit multu-mita, cuceririi lui Mihai.

A§a in cit, in lumea faptelor, §i nu a ideale-lor sail inrIuririlor, aceasta rdmase din glorioasavijelie rdsboinicd de acum trei sute de aril, carerdsturnd dureroase hotare : noua Mitropolie a

(1) Cipariii, 1. c., p. xiv.2) In prefata Molitvelnicului din 16 9.

42

Romanilor din Ardeal si partile vecine, grupareatuturor fratilor de acolo in jurul acestril centru§i legarea acestuia cu Biserica munteada.

Ceea-ce pentru un popor supus strilinului, nuinseamna putin. Din unitatea religioasa resultape atunci unitatea de cultura, §i din aceastapoate sa vie astazI, in imprejurari ce nu se potprevedea, unitatea

* *

Ca'derea dorninatdei lui Mihai Viteazul nu vafi fost priincioasa nici pentru primul titular alScaunuldi archiepiscopal din Alba-Iulia, Vl MicaThan. De dinsul nu mai allam nimic dupa aceasta,pe cInd episcopul roman din Muncachl funcio-neaz i mai departe, ping in 1606 tocrnai (I).

In mijloc II framIntarilor politice de pe aceltimp, nu era cum sa, se inchege mai bine aceasta,nousa fundatie Muth' in folosul unui popor care,politicete, nu insemna nirnic In aceste luptedintre Nenttl i Unguri, pentru supunerea catreImparatul sail viata deosebita, supt principiimaghlari, de sine cirmuitorli, aT Ardealuldi. A-paritda din nog a WI' Sigismund Bathory, in1601 2, nu se poate numi o domnie. Iar, cindBasta IV wza o§teniI in provincie, el se gindea

(1) Basilovits, /. c., pp. 42-7.

43

la ocrotirea unei singure legi, care era si a luisi a Imparatului sail, cultul catolic.

Boerul muntean, de singe basarabesc, care iz-buti a capete mostenirea munteana a lui Mihaidevenind din S, erban Radu-Voda, era inzestrat,de sigur, cu vitejie si iubea stapinirea, dar ambiValui n'avea aripi spre cucerire. El intra in Ardealla 1603, batu pe Ungurfl rasculaV, le ucise re-gala" capetenie, Moise Szacely, dar el se intoarseirnediat innapoi, ca unul ce nu credea ca are pestemunti alta sarcina de indeplinit.

Mai era pe vremea aceasta la biserica dinBalgrad archiepiscopul Joan? Ceia ce stim, e drVoevodul fu chemat din taxa lui, in numele Sa-silor credinciosi Cesarului german, nu de vre-unVladica, ci numai de protopopul brasovean, pa-rintele Mihai". i acesta nu venia din parteaRomanilor, cum am spus, ci numai dupa poruncacinstitulul Sfat" al orasului ail (1).

S'ar putea insd ca in 1604, anul cind Radu seintilni la Brasov cu patronul si epitropul sailBasta, o meatiune a V1M1cai ardelean sa fiecuprinsa in Socotelile Brasovului. IntrevedereaDomnului cu generalul se facu in Martie. In lunaprecedenta, un Vladica sosia cu oare-care sulfa.de la Curtea imperiala : acesta nu poate fi alArdealului, ci poate unul care conspira in Mol-

(1) Stinghe, o. c., p. 5.

44

dova contra lui Ieremia-Vodä (1). in Martie Inca,indata dupa ce trecu muntil Innapoi, Radu tri-mise la Brasov, ca prins, un alt Vladica, ce seMeuse vinovat de rascoala In potriva lui, poateEftimie, al Tarii-Romanesti odinioara. Deosebitde acestia e un al treilea, Vlildica ce fusese InMoldova" si care revenea in cetate la 20 Mart-Dar, daca e unul de Alba-Iulia, nu i se da nu-mele.

In 1606, Radu-Voda serba o nunta, si el chemala dinsa pe un preot din Brasov, care, insurIn-du-se, trecuse insa intro rindurile mirenilor,popa Balea. (2) Pe atunci insa era un episcoproman peste munti. Cronica bisericii din clieiti,redactata mult mai tirzih, dar dupa uncle In-semnari contemporane (3), pomeneste scoatereaunui preot local, de origine din Tara-Romaneasca,de catre ierarchul ardelean si superiorul lui dinTirgoviste. Luca, acesta din urma, iar cel din-tilt'', Teoctist.

Pe Teoctist II stie si pomelnicul bisericii me-tropolitane. El vine acolo indata dupa loan si sespune despre el, In fata numelui sail, ca ailfacut o craja de argintil". Fara a sti mai mult

(1) Cf. Socotelile Brasovului i Prefata mea la Stu-dil si documente, IV; supt presä

(2) Socotelile Brasovului i Stinghe, p 4.(3) Iorga, 1st. literaturii romdne, II, p. 155.

45

decit aceste doua izvoare, Cipariü Ii punea (1)'nitre 1605 si 1609. El a fost deci al doilea archi-episcop belgradean.

Cind ii gásirn la acest an sigur, 1606, situatiapolitica se schimbase in Ardeal. In potriva guver-nului strain se ridicase batrinul magnat Bocskay,si invinsese. El era principe al Ardealului si in-cheiase, in lulie 1605, un tratat cu Radu-Voda.Ceva mai tirzili in sfirsit, la 13 Martie 1606, intrain Brasov der wallachisch Vladica", episcopulromitnese din, Ardeal (2). Stim de ce acuma : ca

scoata, cu invoirea WI' Luca, pe popa Nea-goslav cel sumet," (3).

Poate chiar c Teoctist Ii datoria numirealiii Bocskay. in adevar, in suita lui Basta se aflaun episcop romtmesc : un om mic, en parullung, care avea MCA intrargintita", ceia ce in-seamna toiag. El fu vazut la Cluj, dar, and iz-bucni revolta, el crezu de datoria lui s contribuela potolirea ei, luptind in Wile imparatesti. Fuunul din asediatii de la Satu-Mare, unde facuminuni de vitejie. Ad prins un palos nemtescin amindoao miinile i, incatro da, multi cildeail

(1) Acte i fragmente, p.(2) Socotelile Brapvultti.(3) El e poate i acel ein Vladica" ce apare in Brwv,

dupd Socoteli, Inca. la 22 Iunie 1605, earn pe vremeanegocierilor cu Domnul muntean.

sh

46

de mina ; nici da in zddar, ci totdeauna ne-meria ; mai pre urma 1-ad impuscat tocmai prinmijloc ; i asa ail murit" (1).

Bocskay muri peste cite-va luni, i dieta Ar-dealului alese, in Februarie 1607, pe SigismundRdkOczy, si el un eretic". Ereticul"nu se amestecase in afacerile Bisericil rornânedin posesiunile sale. Acesta numi, IntImplindu-seprobabil sa' moard Teoctist, pe superintendentulSpiridon de odinioard, care dispdruse clt-va timp.El fu numit din noil la 23 Iunie 1607, cu toataprietenia legatd cu Muntenii, i ni se spuneel functiona Inca' la 29 Aprilie 1608 (2).

Pe vremea cind Spiridon cauta s'd se impuie, in-tllnim, la 1608, si pe un Sava episcopul. Dar a-cesta nu mai poate incurca astazi cercetdrile,cad s'a dovedit cu prisosint,a, de canonicul Boros,cd el n'avea nimic a face cu Ardealul, ci eraunul dintee episcopii ce pdstoriail sate roma,nesti i sirbesti" in partile temesene, residind, cumse intimpla, la Indti, la Lipova, etc. (3).

(1) Sincai, la a. 1605; dupd un anonim, in ColectiaHevenesi. Volumul care-I cuprindea lipseste din Co-

ce se pdstreazd astdzi in Biblioteca Universitatiidin Pesta. Se and, numai cite-va fol risipite.

(2) Boros, art. citat. dupd Mdrki, care intrebuinteazdregistrele de diplorne ale Cancelariel ardelene.

(3) Art. citat i seria de at uncle din Unirea pe 1894,p. 189 si urm.

cel-l'alt

ca

11.11

47

Biserica ortodox 5. n'a recunoscut InsA, pe Spi-ridon, care a cirmuit in adevgr In Ardeal. 0cirmuire care n'a durat prea mult, cAcl, RakOczyabdicind, pe tronul, rgmas liber, al principilorregali, se sui, In 1608, un catolic, Gabriel Báthory.

Supt stApInirea lui, care tinu piniti in 1613,stim eine a fost archiepiscopul romfinesc de

Alba-Julia. El Il pomeneste totusI pe acest VM-did. al RomAnilor, carele lAcuieste in gallgrad",in actul prin care, la 9 Iunie 1609, el scutestepe preotfl romAnesti de tirania domnilor", ce-ipuneail la lucru de iobagi si le impiedicati str4-mutarea din satul de unde erati originari (1).

La detronarea i moartea mY Bathory, cel dinurma din neamul sAd, se Impliniail doi-spre-zeceani de la ucid ere a WI Mihai Viteazul, doi-spre-zeceani In cursul singeros al csa'rora Ardealul, atacatde dusmani sail alergind dup6 dInii cInd nu ye-neati el', nu cunoscu ce e odihna si siguranta.In 1613, Turcil, impreun6," cu carIdoI Domnii romini, stabilira in Scaunul provin-ciei pe Bethlen, un om de intelepciunecare Om potrivit s intemeieze o dinastie.

(1) incai, II, pp. 501-6; dupà o tipáritura, neeu-noscutd alt-fel, din 4653; in latineste, la Fiedler, DieUnion der Walachen in Siebenbürg en, in Sitzungsbe-richte der wiener Alcademie, phil.-hist. Abtheilung,XXVII, 1858, p. 350 (n'arn avut lucrarea la indfimin6).

nu

venial amin-

cumpilnit&

48

Una din basele politicei acestuia era zelulpentru Reforma, pe care o represinta si aiureadecit acasa la dInsul. Timpul superintendentilor seIntoarse, prin urmare, aducind falsificarI de dogma,purificare cu de-a sila a credintiI, alegerea, e,vitropisirea si indreptarea episcopilor de catreprincipele calvin si capul Bisericii lut Lui Beth lentrebue sa i se pue In seama asezarea VladicalDosoftei In fruntea popilor sag, dupa termino-logia noua, pastorilor" românI din provincie.

Din cele ce a facut Beth len si Mitropolitul WI,stim numai doua lucrurl, care se Impaca introele si ail fost adese oil repetate, amindoud. in1624, preotii romaril fired scutig cu desavIrsirede dijrna grinelor si a vitelor (1). Iar, la 4 Iulie1627, Vladica lua o serie de milsuri, impreundcu tot saborul sail", pentru a-s1 invata clerulcum trebuiaste a tinea leagea lui Dumnez ail pren-tru ispäsenie sufletuluV. Se hotaria in ele dipreotul va purta numai de cit haine lungi pandla glesne", ceia ce e numai moral, decent, dar,pe linga aceasta, si altele ca aceasta, pedeapsapentru cel carele nu va sti de 'nteles", ceia cee impunerea limbii vulgare, deci calvinesc (2).

(1) Fiedler, 1. c., p. 366 ; citat in Hurmuzaki, Frag-mente, II, p. 5.

(2) Mdsurile le-a descoperit pe o veche carte de slujbdPetru Maior si le-a tipdrit, iar, dupd el, Cipariii, Actefis fragm., p. 150 si urm.

49

Cam atita stim despre Dosoftei, care trebuefie Vradica ce se intimpind §i la Brasov Inc

din 1615 (1), unde apare de doud ori in acestan, la 30 August i 7 Noembre, i prime§tedamn Ii mai vedem odatd, ca Vradied de Bel-grad §i a toatá tara" in mdsurile citate seintituleazd numal Vlddicd de BdIgrad" recla-mind de la sate dajdea, poclonul de undupd porunca CraiuluI, veniturile de la osfe§tanii

gloabe, de la VIddica Eftimie incoace" (2).

In Noembre 1630, dupd un scurt interegn, oand personalitate capabi1 d. dobindia prin alegereArdealul : Gheorghe RdkOczy, ruda principeluidin 1607. Politica lui, care-i Pam o mare faimdin Europa, se rdzima, ca §i a lui Bethlen, pe na-tionalism unguresc i pe calvinism intransigent.Mai mult decit acesta, el inriuri purtarea Vla-dicilor romane§ti pe care-I priveghia necontenit,aruncindu-I §i schimbindu-I dupa voe. La dreptulvorbind, nici el, niei tlu i urmasul lui, en carese incheie aceasta erg de neatirnare §i putere,nu recunoscura legea deosebita a iobagilor, ci oprivird mai mult ca un provisorat, ce trebuiascurtat dupd putint.d.

RdlcOczy cel dintiifi a apucat pe urmasul lui

(1) Socotellie ora§u1u1.(2) Iorga, Doc. din Bistrifa, II, p. 4, n-le 163-4.

4

sit

florin,

si

50

TeOctist in lista din Mitropolia de la BAlgrad,pe Ghenadie, care, ne spune principele, se nu-mia IntIiü Gheorghe Bradi" sail Brad (1).

Cad, la 4 Decembre 1628 inert, chir Ghenadie,din Scaunul Belgradului, al Vadului i Oradiei-Mari i Satului-Mare, si a toata tara Ardealului",intAria pe un protopop Mane din Huniedoara (2).Despre dinsul maT tim ea' a avut ca delegat inpartile din sus ale tarii. pe chipul vradicesc"Than (3) si c, multumind pe principe, a murit inScaun. Supunerea liii aduse acordarea unui nonprivilegin pentru ascultiitoril preoti, la 9 Aprilie1638 (4).

Pe cind el conducea Biserica ardeleann, o nounmiscare culturaln" se incepea in Tara-Romitineascn,odata cu statornicirea unei Domnii puternicedepArtarea atentiei Turcilor de la afacerile du-ndrene. La Cimpulung, in msangstirea ortodoxil,apoi la Govora i iardsi la Cimpulung, mesteriveniti de peste Dunnre i Nistru prinser6 iara scrie" cu tiparul cri slavonesti i romnesti.Unul din ucenicii lor trecu in Ardeal pe vre-mea JuT Ghenadie i, multAmitá emigrAril. acestul:

(1) Actul pentru numirea lui tefan, in Petru Maior,1st. bis., p. 72 si urm., nota; reprodus si in Cipariu, o. c.

(2) Cipariii, 1. c., pp. 253-4.(3) Doc. Bistr., I, p. 43, No 58.(4) Hurmuzaki, Fragments, II. p. 5.

51

dascnipopaDobre", putu s'.1 inceap5, archimitro-politul" nostru tiparul Cazaniei din BAlgrad, careiesi dupg moartea WI numai.

La 22 Martie 1639, Vradica din Alba-Iulia"vine la Brasov (1). In postul anului 1640, cindapAru la Govora Pravda, din care o editie anumeera destinatA pentru Ardeal, Ghenadie se allaInca in viatg, dar el muri in Septembre urm5.-tor, chiar la inceput (2).

Dipticul mentioneazil acum trei VradicI, pecari. nu-I cunoastem din lid o altg, parte, darcarI trebuie sA fi pästorit, de si putind vreme:un intlitt Teofil, un Stefan I-Iti si un Gherasim.

Ei nu vor fi pfacut lui 116.1cOczy, care treceasupra lor si vorbeste numai de Ilie, In c5,1u-ggrie Iorest, din care face urmasul luI GheorgheBrad, numindu-1 superintendent al tuturor bi-sericilor din Ardeal ce observä rituri grecesti,s1rbestI si romamestl." Cum se vede, nu lege, cirituri, §i românestI" la urmA (3).

Moartea lui Ghenadie dAdea prilej lui 116,1cOczys-s.1 aleag4 un Mitropolit dup5, placul s'ail, caresá se si1easc6 in chip credincios pentru prefa-

(1) Socotelile Brasovului, reg. inedit 1639-42 : 22Martii. Kompt der Wledika von Weysemburp. Serviilui acolo la 5 August

(2) Cipariil, 1. c , p. 7. Vezi si in aceste cercetdri, maideparte.

(3) Actul pentru numirea lui Stefan.

52

cerea legil dup6, voia stápInului. La 4 Septembre,superintendentul calvin anunta principelui chBiserica romilneascd a rAmas WA,' pastor si sa-tuia sh," se aleagg, acum un orn cuminte." Pen-tru ca intelepciunea lui sg, nu rgtAceascA nicIodatá, trebuie Ins6 un indreptar, si de aceia a-lesul Craiului" fu pus s'a jure unele puncte" siconditil", oare-care lucruri ce i-ail fost pros-e]. ise." Era inceputul jalnicei cariere a lui Io-rest.

Ca la totI ierarchil ardeleni din aceste timpuri,situatia lui e ambigua', de ortodoxie suspectA side eresie sfioasd. Dupl ce iscMi si jurä clt i seceru, el merse, ca predecesorii sAI cu adevgratpravoslavnicl, s'a fie hirotonisit la Munteni, de lacarI, din tail, se intorcea in Brasov cu o suitäde nou 5. persoane, la 9 Noembre 1640 (1) Dartot el fu acela care, duOintoarcerea-1 innapoi, bidasuprAil o grea vinovalie fatA de dogma BisericiiräsAritene, fasIncl s'5, se tip6reasca la resedinta-idin Alba-Iulia acea cArtalue mica" anume Ca-tihismul crestinesc", care stirni o mare revoltä

(1) Socotelile Brasovului, partea ineditä : cDen 9 Nov.kam aussm Land der Wladicka, selb '10 Personen.,Cf. ibid., la data de 7 Iulie 1641: Den 7 Julij kain derwallachische Wledicka von Fogaras La aceia de 23Mart 1642: Den 23 Martii zu Mittag schiken dem wal-lachischen Wledika .

53

printredrept-credinciosji de dincoace de munti (1).TipArirea Catechismului era Ins'a mai u§oar'a

decit fAspindirea, adoptarea lui, §i aceasta eraintlia oarA cind Calvinil intrebuintaii acest mij-loc de convertire. Experienta cu Catechismul lu-teran din 1544 nu isbutise. i, llind-c`a nu isbutinici aceasta, cu vina Mitropolitului sail färg, elII pierdu Scaunul §i-§i terminA intr'un chip ru-sinos rastoria dAruitA de guvern.

Scoaterea lui Iorest e menOonat'a cu oare-caream'anunte in actul principelui pentru numireaclericului care-1 succed6. Preoti romani s'ar figilsit carT s'a-1 pireasc6 pentru relele lui purtári,pentru nefandae vitae maculae," pentru des-frifi §i abusuri. Guvernul nu interveni direct inpotriva acestui instrument puVn ascultator alpoliticii lui religioase, ci lucrsa pIn5, la sfigitprin nemultumitii pe care-1 descoperise §i in-demnase la pirä. Se tInu un sobor, o adunareobs,teascA a tuturor protopopilor §i pastorilorromanI de riturile grec si sirbesc", §i, observin-du-se toate formele, se ascultarA marturi, se re-dactar5, protocoale §i se hotgri, pe temeiul lor,

(1) Data nu poate fi de cit 1642. In 4640, Iorest funurnit si petrecu restul anului in calatoria de confir-matie. In 1641 ar fi prea timpuriti pentru caderea luiIorest, care se intimpld in 1643, dupd toatä probabi-litatea din causa neacceptdrii sincere a Catechismuluieretic.

54

caterisirea nevrednicului, §i mai ales nefolosito-rului V1dic. Necrezindu-1 potrivit m'acar pentruo parohie de simplu preot, membrii soborului deeasturnare iT adur`a ierarchul In mina puteriicivile, spre mustrare §i pedeaps6 (1).

Ce a fitut magistratul" cu popa" vinovatnu ne spune actul Craiului", dar putem afladin povestirea unuI cronicar sas contemporan (2).Cu toate c Iorest fusese sprijinit la vremea luide MateI-VodA, pe atunci, 1n 1643, bunul aliat alprincipelui ardelean (3), cu toate ci in timpuriel era deprins a vorbi cu incredere de trecereace avea la Craiul" (4), Mitropolitul depus tre-bui s sufere o crudá §i injositoare pedeaps6.Se vorbea prin orar, intre straini, de bAtaia cuvergi a c51ueiruldi valach", de ruinosul trecutt are-I meritase aceastA osind6, de comorile petare le .$,tia ascunse §i le destginui pentru asaipa de chinuri (5).

Trebuia acum WA se aleagg tin alt superin-

(1) Actul in P. Maior, 1. C.(2) Krauss, editat in Fontes rerum Austriacarum.

Scriptores; I, pp. 131-2. Citat de $incai la a. 1638, informa, supt care e cuprins in Analele lui Hermann. Cf.Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, II,p. 15.

(3) Aceiasi Cronid. shseascA.(4) Doc. Bistrifel, I, p. 76, No. 102.(5) Cronica citatä.

tendent sail, cum II zice poporul, Vladica,". Pentruaceasta se urma practica obisnuitA a Calvinilor,fax% nici o schimbare. Alesul, Stefan Simon,Vladica de Belgrad si a toat'a tara Ardealului" (1),fost paroh de Alba-Iulia i cunoscut, prin ur-mare, la Curte, II datori local in rindul IntIiitalegerii soborului, apoi intaririi lui ItakOczy, a-dus la aceasta de stáruintile, adica' de asigura-rile, episcopului sail ortodox" Gelei, Calvinul.Se poate afirma (2) ca" acest Vladica n'a trecutmuntii pentru a fi hirotonisit in TIrgoviste deefiI Bisericii muntene.Aceasta era o inovatie. A doua fu clesbinarea

diocesei. Stefan nu fu numit In adevar pesteatita cuprins de tail, cIta si-o atribue el in ti-tlu, identic cu cel vechici. Inca din 1642, lid-kOczy se ocupa de un noü vla'dica roman", a-nume Mi1oviiü, recomandindu-I s intrebuintezein cercul administratiei lui limba poporului (3).Avem a face cu un protopop roman trecut pedeplin, fir nici o reserva dogmaticA, la legeareformata. De acestia mai erail i aliT, ca Petrudin Ciuciü, mentionat la 1648, sati ca Petrascudin Maramures, de care se vorbeste in 1652. Ei

(1) Titlul ce si-1 iea intr'o scrisoare din 2 Decembre1648, in Studiile $i doeumentele mele, IV.

(2) De si ne lipsesc Socotelile Brasovu1u1 pentru a-nul 1643.

(3) Born art. din numdrul jubilar, dupd Mdrki.

F,5

56

erail supusi direct superintendentului ungur sin'aveail nimic a face cu Vladicia ortodoxa (1).

De aceia, Gelei 10 reserva lusi ins41, aparIn-du-le de orl-ce amestec din partea acelui ce mairepresinta Inca, off- cit de indulcit, religia veche,parochiile si protopopiile complect cucerite, dinAlamor, Orastie, Hateg, Uniedoara, Ilia, Cris, §itaxa Fagarmului. Ce-I ramlnea lui Stefan, sespecifica anume : comitatele de Alba, Crasna,Solnocul de mijloc, Doboca, Cluj, Turda, TIT-navele, districtele Chioarei, BIrseI si BistriteLimpreuna cu cetatile si Scaunele sasesti si se-cues,ti, intru cit erati Romani in ele (2).

In sfIrsit, arhiepiscopul Stefan" lua asupra-sisa-si purifice §i civiliseze Biserica, in sensul cei se arata. Slujba si predica in limba poporului,tainele ca in templele stapInilor, cult moderatal icoanelor si crucilor. Apoi, fata de fugarii laortodoxie", adeca, pentru Romani, la eresie, seva arata bun frate s,i ingaduitor parinte; la gre-utatile ce se vor ivi in sinoadele ce se Indato-ria sa adune In fiece an, va consulta pe cineavea interes sa-1 rataceasca: pe episcopul celortodox" sail calvin; protopopil nu vor fi pusIIn demnitate si scosi: nil voia aceluiasI patron.Ace§ti protopopi il vor ajuta la ori-ce lucru, si

(1) Boro§, /. c.

Decretul de numire.

.

57

de la ori 0 ce judecatg se va putea face apella zisul supraveghetor. Ast-fel, §i plAtind pe§che-0.11 de blani Cralului, 10 va merita el traditio-nalul florin pe an de la preotil ce ar mai voisa-1 recunoascrt.

Acesta era un arhiereil bun 0 era s'a p6sto-reascA mult timp, In lini§te si cu deosebita fa-voare a Crailor ce se succedar6.

Stefan Simon sail Simion nume pe care lepoart6 pe amindourt sail prefer`a pe cel d'IntIiil,cel laic, nu cel calug'aresc, ca o noug dovadA deiubire pentru reforma legii a fost, pentru gu-vernul eretic" al Ardealului, un Vlildica far&pgreche. AscultAtor, supus, indeplinitor cons,tiin-cios al punctelor" ce jurase, rgspInditor zelos aladeva'rului calvin. Supt pAstorirea lui se fäcu cevoi Craiul".

Aparitia Catechismutta lui Riikeiczy provocaseo m4care neobipuitä In Biserica romaneasclde dincoace de mung. Frunta0i culturali al:

Moldovei §i T'Arii-Romane0i Mitropolitul dinSuceava, Varlaam, §i Nrtsturel, cum natul lui Matei-Vodsd, se sratuise In privinta primejdiei, §i. unsinod de clerici din arnindou6 principatele se a-dunase pentru a lua m'asuri de paz6 i apdrare.Rgspunsuri" fusese date la lumin`a. care Weaüconvinge pe multi, dar nu pe acela care era inScaunul din Bglgrad ca sä nu audA aceste ar-gumentgri §i indemnuri. Stefan arhimitropolitul",

58

care null' avea ca superior ierarchic decit peprincipele svail i superintendentul lui calvin, segrgbi a scoate o nou'a editie a cArtfi de scan-delP, dindu-I titlul de rAsboill de scut" al Ca-tichizmusului, cu rgspunsu den ScrAptura Svdnt5,in potriva easpunsului a doao t'ari fr ScripturaSvinta".

Nu numal ca," fu un bun reformat, dar el duseiubirea pentru eterodoxie pinA la o purtare plA-cut g. catolicilor, ali domni cu trecere, de adror lege era si Imparatul vecin. In adeVar, elnu stAtu pe &duff sä hirotoniseasa, pentruMaramures pe un noti episcop, Partenie, care Inunul dintre cei d'intial luptaori pentru UnireaBisericilor orientale cu Scaunul Roman (1).

In actele sale solemne el poarta, Inca titlul ve-chiti, de archiepiscop al Balgradului, al Vadului,al Maramurasului si al tot Ardealului episcop deritul grecesc", dar in practica el lasa sà cada cu to-tal autoritatea-i in tinuturile pe care Craiul" ledesfkuse de Scaunul luT. In comitatele exterioare,cum am mai vazut, pastorii i protopopil erati

sa se converteasca i singuri la calvinis-mul des'avirsit. Cind tefan Fogarassy facu saaparA, la 1648 in Alba lia, la o tipografie in-timpfaloare, uncle nu erafi decit litere latine,si nu buchi, un nal Catechism, sail Atsaja ej

(1) P. Major, /. c., p. 136 sail incal, la anul 1651.

§i

lasati

59

atsaja", el putu s'o facg in toatg voia. Tradu-cgtorul era un pastor valaho-maghiar" din Lu-go§ si se ostenise pentru scolarii de neam deosebit,dar de aceiasi lege, din orasul sii i din Caran-sebes, i nime n'avea dreptul sa se amestece inteoopera de Invgtaturg" patronatg de Banul local.

Afara de Catechism, Stefan Vladica a mai ti-pgrit, in destul de multe exemplare, doug cärtIin tipografia noug pe care i-o (Muse RákOczy,rivnitor pentru intinderea legii lul celei curate.E Noul Testament din 1648 si Psaltirea ce sgzice Cintarea", din 1651. Galli le sint frumoase,ingrijite, traduse den limba jidoveasca", denizvoade grecesti i slavonesti i latinesti", ping

dupg texte ce fusese editate la Moscova. BunaorInduialg, limba clara, popularg, cu caracter ge-neral a acestor tiparituri, dintre care stim ca arevázut pe cea din urmg, ne infatiseaz'a pe Vlii-dica supt o lumina ceva mai bung, mgcar cascriitor si orn de carte. Apa totu-i mai curata",spune el, vorbind de nevoia de a se recurge laoriginalele cartdlor sfinte, si mai limpede in izvordecit in pgrae, cg, de ce se departa apa de iz-vorg, totu-i mai inmestecata si mai turbure."

despre alegerea cuvintelor pe intelesul ori-cul in cgrti pentru toti Romgnii : Cuvintele tre-bue sa fie ca banii, cii banii aceia sint buni carilimbli in toate liiri1e, asia i cuvintele, acealeasitnttt bune, carele le intelegg toti."

8ati,

si

60

tefan Simion muri ca Mitropolit, in 1651.Ca urma§ al sail intr'un Scaun de primejdiisag de rasplata, cum era §i resister*, morath .a omului, dipticul inseamna pe Daniil. El vineindata dupa, Iorest, de oare-ce traditia ortodoxa,romana n'a recunoscut nici odata pe sprijinitorulortodoxiel." calvine, Vradica ,tefan.

Intre diplomele principilor ardeleni se MIA siaceia pentru intarirea hiT Daniil, §i ea poarta,data de 1651 (1). Intarirea lui RalcOczy al II-lea,care avea in toate acei4 directie ca §i tatal sag,arat c, Daniil trebui sil ceara, §i el incuviintareasuperintendentului" pentru numirea sa, adictsai se supuie ierarchic si s primeasca punctele"§tiute pentru indreptare si imbunatatire.

insa el pare sa fi trecut muntii pentru hiro-tonisire in Tara-Romaneasca, unde-1 vedemprimit mai tirzig §i functionind ca archiereg faraScaun. La 1662, dupg ce multe lucruri se schim-base In Ardeal, el e intarit de un nog Craig",Mihail Apaffy, ca episcop al partilor calvinenumal in inchipuirea superintendentilor prea

dintre Olt §i muntii de hotar. Deci laaceasta data el trebuise sa paraseasca re§edintadin Balgrad, ca unul ce nu §tia sa aduca acoloserviciile pentru care se alegeatt episcopi romarff

(1) Márki, citat de Berm dupd Liber Regius al Ar-dealului.

zelosi,

61

de cirmuire. Din tara Fagarasultff, el se ada-posti apoi la Curtea Domnilor munteni, In urmasilintelor de refacere a unitatff de administratiebisericeasca, ale unui urmas In Scaunul metro-politan. Pe la sfIrsitul Domniei lui Serban Can-tacuzino, la ipopsiflarea Vladicai Varlaam deA1ba7-Iu1ia, se Int Ilneste intre propunatorff can-didatdlor, In BucurestI, acest Daniil proin Ar-delean", care a murit, de sigur, in exil.

Urmasul lui Daniil in Mitropolia lul Mihai Vitea-zul fu Sava Brancovici, al caruI nume desteaptaamintiri de prigonire i chinuri, de lupta Inver-sunata pentru ortodoxie, amintief raspIndite de otraditie care nu infatdseaza intru toate adevarul.

Fara Indoiala ca Sava a suferit i pentrudreapta credintA a Bisericii Rasaritului, decum vom vedea Indata, nu numai pentru dinsa.Dar mucenicia lul nu se leaga intru nimic derevendicarile i suferintile poporului nostru pen-tru viata lul deosebita, asa In cit locul acestuimarturisitor" nu e intro aceia ce si-art martu-risit cu putere, In auzul stapinilor straini, neamul.

Cad era un Sirb, In familia caruia s'ail pas-trat pina la sfirsit, cu toate multele relatii cea avut cu tarile noastre, caracterul sirbesc. Unalt fig al lui Joan Brancovici i Corenici dinPodgorita", Gheorghe, a frtcut sa fie proclamatca Despot al Sirbilor, i ni-a lasat in sirbeste,

62

limba liii nationalA, povestea intimplgrilor lulsi ale fratelui s'ati V16,dica (1).

Sava se chemase IntIit Simion, fusese in Tara-Româneascg, la nilinástirea Comana, trecuse inBanat, unde erail multi dintre compatriotiise insurase, Meuse politicsa, vrtijmasd Turcilor

la urmA, se fixase ca protopop la linitr. Deaid Ii chemg alegerea unui sobor de protopopi

preot1 romani din Ardeal, increderea supe-rintendentului calvin i vointa Craiului", Carlasteptail de la acest om energic i luminat maimult decit de la insignificantul Daniil.

Ca pe un vrednic urmas al ha tefan 11 Intgrideci Italiczy al 11-lea la 28 Decembre 1656.Actul este redactat in forma obisnuit6. Ca si lanumirea ml tefan, se enumer6 tInuturile ce voratirna de episcopul-superintendent al biserici-lor ce se OA Intro Greci, SIrbi si Romani".1 se lasil comitatele de Alba, Uniedoara, Zorin",Bihor, Zarand, Crasna, doug Solnocuri, Doboca,Clujul, Turda, Tirnavele, Maramuresul, Chioara,Bistrita, Beiusul i pgrtile s'asestI i secuesti,deci ceva mai mult decit predecesorului sAti. Serecunoaste VIAdicaI dreptul de a-si cirmui popiT

(1) Spusele Jul afl fost intrebuintate de istoriografulsirb Raid, pe eare-1 resumä Engel, in Geschichte vonSerwien, p. 474 si urm. Cf. si Cipariii, Acte i frag-mente, p. 70.

§i,

§i

63

si de a stringe de la dinsii veniturile traditio-nal°.

Punctele lipsesc ins 'a. din diploma', de oare-ceRákOczy va fi socotit c.a, nu e nevoie de ase-menea indatoriri scrise fat'a de un om ca Sava,un nobil si un cdrturar. in schimb, se hotdresteanume c noul superintendent sail episcop" vaIntrebuinta venitul stI legiuit i pentru dou'ascopuri de culturA : tipárirea de ca'rt,i bisericestiin limba poporului i tinerea de scoli" (1).

La aceasta, data, stapinirea tIngrului RakOczyse apropia de sfirsit. Incercarea de a realisa ungInd nebun, pe care-1 mai avuse i alI tineri depe tronul Ardealului, acela de a dobindi coroanapolona, 11 duse la mind. Tocmai doug zile dupttconfirmarea MI Sava, aparea manifestul princi-pelul in potriva Poloniei (2), si el trecea muntiide la Nordul tArii sale pentru a se intoarce dupacite-va luni ca un fugar, care trebui deocam-data, prtraseasca tronul, unde Turcii nu maivoiatt sufere neastImparul.

in fu ales fostul Ban de Lugos, si Ca-

ransebe, cheltuitorul" pentru tiparul Catechis-mului tradus de Fogarassy, care se razima pe

(1) .Libris lingua ecclesiarum quibus praeest verna-cula excudendis, scholis sustentandis ac honorario nos-troo> Diploma la P. Maior, /. c., p. 169 si urm., nota.

(2) V. Prefata mea la vol. X din Colectia Hurmu-zaki, p. v.

sa-sisa-i

locu-I

64

dinsul vorbind si de alte lucruri ce vor mai ve-dea lumina. Acatiu Barcsai, pentru Romani Bor-cea Acos", tinu la inceputul anului 1669 o dietala Bistrita, si intre cei ce venirá la dinsa fu siMitropolitul Sava, care intovarasia pe un MartinSzerpataky. Cu acest prilej, prea-cinstitul SavaBrancovici, episcopul tuturor bisericilor roma-nesti in teara noastra", capata de la stapInulWI, in ziva de 15 Martie, un noil privilegiii, ase-menea aceluia acordat in 1653 lui Daniil (1) siprin care preotimea romaneasca era scutith dethjma din vite si producte (2).

indata dupil aceasta, incepura tulbuecirile nougin Ardealul atita vreme deprins cu linistea sisiguranta. RakOczy crezu ca ar putea sa-si ca-pete iarasi tronul perdut din prea multa fa-comie pentru stapiniri straine. El izbuti sa a-runce pe rivalul s'ail In Sibilil, unde-1 tinu In-cunjurat cite-va luni, incepind cu Decembre alanului 1659.

In asemenea imprejurari, clnd erati dol. Crai",

(1) V. SincaI, la aceasta data.(2) Privilegiul in Sincai, anul 1659. In latineste, in

Colectia Hevenesi, la Biblioteca Universitatil din Bu-dapesta, vol. LVII, fol. 68 Vo. si urm., ca si multe dincelelalte privilegil pentru preotil rornani, pe care,pentru usurinta cetitorului, le-am citat dupd SincaLPentru petrecerea lui Sava in Bistrita, Iorga, Doc.Bistrifii, II, P. 9, No. 176.

65

intro cart rAminea s hotgreaseg norocul i Tur-cif, un Vlädieg romanesc obisnuit s'ar fi pututstrecura neobservat i nime nu 1-ar ft intrebaten cine este. Dar Sava Brancovid era un per-sonagiii politic potrivit pentru misiunI in stra,in'atate, era fratele unui dibachl negociator i unom a cArdi faimg se intindea peste hotare. Eltrebui sA se hoWeascl, in acelas1 sens ca i po-porul s511.

in luptele de 1Ing Sibiiü vedem Romani pea-datI, chinui, schi1odii, trasi In tapil (1). Ro-manul Petru Buday era inchis in Sibiiü cu prin-cipele Turcilor, si el merse cu o misiune pentruBarcsai in Tara-RomaneascA si la Pasa de Si-listra (2). Boierii. FgrauIui cerml de la ace-

Craill ramurirI despre ce trebuie s facä, sili se trimiserA poruncile Marelui-Vizir, tradusein romaneste de un preot ce se afla in cetate (3).

Dar cei mai multi. Romani, deprinsI sh" joace

intre altil si o valachica mulier decrepita , obiata babä, pe care Rákóczyenn o luard drept un Turcschimbat de haine ! .Acta dierum sub quibus GeorgiusRakocius et Acatius Barczai, una cum suis adhaeren-tibus, intra et extra civitatem Cibinium super regimineregni Transylvaniae contendunt, anno 1660, in Pesta,Bibl. Academiel, Hist. fol. 158.

(2) Ziarul lui Frank, la *incal.(3) Igitur litterae Supremi Vezerii vertuntur in val-

lachicum idioma per quendam vallachicum pastorem.Acta dierum, 1. c.

5

(1)

Iasi

66

un rol numai in ast-fel de vremi aspre, se de-clararg pentru Racocea", Domnul cel vechiri.La 17 Ianuar 1660, ziaristul asediului scrie: sitse stie c RákOczyenfl tiliag se cunosteari a fit6rani, parte Romani, parte Unguri, Secui,chiar Seimeni i c111.-va dragoni" (1).S,tim i numele unora dintre acesti lupttorl, pecarl rkboiul pentru Domnie II chemase din satein vremea cind tarina se odihneste: tefan Ro-man din Teleagd, popa Chiril sari Ciurula", ti-cglosul de popa Cziiriiki", spuneati Ungurli JulBarcsai, cari-1 vedeaii luptind sub zidurile Sibi-iuldi (2). Popa avea vre-o sase sute de f1ac5I, togRom'ani, cu carI, nu numai c5, se deosebi in In-dierArile acestea de la Sibiiil, dar tgie cores-pondenta asediattlor cu Deva, atac5, Huniedoara,unde fusese preot, prinse pe nobilul Nicolae Zo-lyomy si arse Deva. Venind, dup5, porunca luiRákOczy, in pArtile Bail de Cris, ale Oradiei siBeiusului, el fAgAdui nemesia acelor ce se vor unicu dinsul. Trecind, in slinsit, prin Zlatna si Aiud,

(1) Notandum item quod Rakociani obtruncati dinos-cebantur esse rustici, partim Valachi, partim Hungari,SicuIi, irno quidam Seminiani, quidarn autem drago-nes. Acta dierum, 1. c.

(2) In April, se face o harp cu Gaudy, tcum Se-minianis Volachisque, scelerato quodam Czartiki Papadhaerentibus . Izvorul citat,

si

67

el 10 gäsi moartea in lupt4 cu Turcii, pe sesul,atit de fatal pentru noi, al Turdei (1).

in Decembre 1659, pe cind se petreceag acestelupte, Sava era in Alba-Iulia, in regiuni supuselui RalcOczy, si scria de aid orgsenilor sasi dinBistrita (2). Iar, cu eite-va luni inainte, in Julie,se adresa acelorasi un Ghenadie, arhiepiscopde Bálgrad, Maramures si a toath tara Ardea-lului", care vorbia de Sava ca de un prede-cesor (3). El trebue sA fie noul Mitropolit al ILABarcsai.

De acest5,-Palt Viddicsa ne vorbeste si ziarulasediului Sibilului. In cursul incunjufarii, in April ie1660, la 25, moare un Petru Balmocz de Szo-mostelka, nobil de origine ronfaneascA si carenu trecuse la religia castei sale. I se facu decio ingropare ortodoxg, cu lumIndri aprinse sicintar'i românesti, de episcopul Varintdlorparinthiarum ! din Ardeal, carele fusese alesaid, in Sibiih" (4).

(1) incal, la anil 1659, 1660.(2) lorga, Doc. Bistritei, II, p. 9, No. 176.(3) Ibid., No. 175.(4) t D Balmocz P. tumulatur, qui, quia Volachorurn

confessionem fuerat secutus, cum exequiis volachicisetiam funeratur, taliter : In suo hospitio ardentibuscereis candelis celebratur concio idiornate volachico perepiscopum parinthiarum transylvaniensium, hic Cibiniielectum ; expost dueitur cantu volachico et inflato tu-

68

Incerarile lui RákOczy pentru cistigaiari tara rgmasefa, se stie, eadarnice. Atuncicind el mai rad'ajduia Inca si Vatea la toate usiledupA ajutor, II vedem trimitind un emisariü laMuscall, in persoana unui pop4 românesc sa-crificulus , pe care-I prinse in trecere dusma-nul din Moldova, Ghica-Vod6, transmise Tur-cilor (1).

incai bAnuia ci acest pop`d" ar putea s'a" fieSava, 'cunoscAtorul limbilor slavonesti, VI6dicapentru care se avea la Moscova, cum se dove-deste si mai tiriü, o consideratie deosebitá.dacg ne gindim la pomenirea unei chlAtoril intara turceasc6" in procesul lui Sava din 1680,vom fi si mai aplecati s primim acestA, identi-ficare (2). Ar fi acea misiune la Rusi, dat'a luiSava si frateIu sti Gheorghe, despre care vor-beste si Constantin Stolnicul Cantacuzino (3).

Dar, in Aprilie 1661, Sava se intorsese in Ar-deal i, in mijlocul rAzboiului pentru stapinire,c6ruia nu-1 pusese capAt moartea lul RaOczy,

barum sonitu ad coemeterium monasterii B. Elizabe-thae ; sed tarnen observandum quod in coemeterio nullapompa, volachica aliave, exercetur, verum extemporecorpus tumulatur., Acta dierum, 1. c.

(1) *incai, la acest an.(2) V. incal, la anul 1680.(3) Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, p.169.

1i-1

69

el TO auta de daraverele lui bisericesti (1).Cind Apaffy ajunse st se impuie, el intdri, celputin pentru partea de la Olt incolo, pe Bran-covid, prin actul de la 23 Apri lie 1662 (2). larin anul urmAtor, el scutea clerul romilnese dedijma vinulul (3).

Era bine vAzut pe atund §i la aceastá Curte,precurn fuse se la aceia a lui RakOczy al II-lea

un moment, la a lull Barcsai. Cind Doamnalui Grigore-Vo d Ghica din Tara-RomAneasca,Maria, cauta un ad'apost in Ardeal, de unde furA

sa," o dea in mina Turcilor, ce o reclamase,Mitropolitul Sava primi InsArcinarea de a merge

mingiie CU vorbe i exemple din Scriptur'ape biata femeie care, alt fel, s'ar fi spinzurat Mr%indoialP (4).

Ii afilira indata, in 1668, sthruind in strtiin'a-tate pentru binele Bisericil sale. intovilril§it §idata aceasta de fratele sü, Gheorghe, Vlaidicase duse la Moscova, unde fu primit foarte bine,ca un archiereil pravoslavnic din OA eretice.Gheorghe fu wzat la slujba," in biseric4" in rim-dul boerilor muscale§ti, iar lui Sava i se drtdu

(1) Iorga, Doc. Bistritei,11, p. 10, No. 177.(2) Márki, la Boros, 1. c.; dupd Liber Regius al Ar-

dealului.(3) Engel, o. c., p. 482.(4) Praernissus valachicae episcopus nationis, grae-

cam profitens religionern." Analele lui Ivan Bethlen.

Olt)

sO

70

un hrisov de danie din partea Tarilor Mihail siPetru, oajdil scumpe : stihariti de atlaz, patra-hir de ursinic, narucavite, poaz si felon, precurnsi un numár de Carta' slavone (1).

Dar vremile bune nu tinurA mult timp dupAaceasta pentru influentul prelat, care-si dkleatoat'a osteneala pentru inzestra i organisaBiserica. Cállitorlile la Moscova, de si ingAduite,puteatl produce bAnueli ; mai ales In mintea a-celora cari stiati ce urmareste Despotul" Cheor-ghe, cu ajutorul ambasadorului imperial din Con-stantinopol si al patriarchului sth sirbesc, dinIpec (2). Sava, de si primise episcopia sa ca osuperintendent6", nu uitase cgratoria de hiro-tonisire la Tirgoviste, unde Mitropolitul Ungro-vlahiei, tefan, 11 sfintise de ziva Cruciiin 1656 (3).Cu toata supunerea ierarchied fatl de episcopulortodox" calvin Tiszabecsy, el nu credea c tre-bue s cearg vre-odatA pgrerea acestuia, precurnar fi f6cut, de sigur, *taw]. Simion. De si-si luaseindatorirea de a aseza o tipografie si de a des-chide scoli, InvA,16tur6 romaneascg nu se d'adea

(1) V Zaconicul din 1680, cuprinzind lista lucrurilorcedate de Sava soborului de cercetare in potriva lui,in Cipariii, Acte i fragmente, p. 257 si urm. Cf. En-gel, 1. c.

(2) Engel, /. c., p. 484. Cf. lorga, Socotelile Brace-vului, p. 125 si nota 2.

(3) Engel, 1. e., p. 481.

71

nicir copiilor, iar, in loc de nol cartl pe In-teles, se intrebuintaii, In bisericile din eparchia

tiparituri strict pravoslavnice, i multe din-tr'Insele slavone, aduse din Tara-Romaneasca, dinMoldova si din Moscova (1).

Cite-va luni dupa o noua intarire a scutirilorpentru preotff românesti (2), Craiul" trebui decls'a ieie oare-care masuri in urma staruintelorsuperintendentului sail. Se hotarI, la 14 Iulie 1674,ca episcopul" roman, vicaril, protopopil si pas-torn si sa respecte obiceaiul" vechiti de a con-sulta pe superiorul lor calvin : ca pispecul eelde leagea noastra", zice Apaffy, sa alba grijeindreapte gresealele, de s'ar face In besearicealeromanestr. Sava e obligat a iesi innaintea acestuipispec" la visitatil i a primi ca el sa aibagrip, de toate besearicile românesti ceale de suptstapInirea noastra". Pe de alta parte, pentru caadevarata credinta s strabata si in popor, el,Mitropolitul, sa cearce i st colaceasca uncle estesati ar putea sa fie tipografia cea ronfaneasca,carea o Meuse raposatul printul Racoti" (3).

In legatura cu aceasta orInduiala slat refor-mele din 1675.

De la sine asa mergea vorba un sobor pre-

(1) V. Zaconicul citat.(2) Acordath la 20 Decernbre 1673; *incai, la acest an.(3) *incal, la acest an.

sa

72

sidat de Sava lug, mhsuri atunci, pentru apropiereabisericil de popor, ridicarea moralitätfi preoti-lor si inldturarea vechilor si, une ori, frumoa-selor obiceturI populare, pe care Calvinii le cre-deail pdgInestI" si necuviincioase. Se va pre- _

dica in romaneste, se vor ceti numai chrtI ro-mhnestl, se vor invh.ta oamenfi sh stie Tathl Nos-tru, Crezul, cele zece PoruncI, se va tinea scoalilcu pruncir de preot, dupd slujbh. Sh se nu-measch preoti cu stirea protopopulur si duphdovezI scrise de bunh' purtare, sh se tie numal.anume shrlAtorI, sh se slujeasch la tIrguri zilnic,iar la sate, gall de shrbtorT, Dumineca, Mer-curea si Vinerea; preotil sh nu fie vornici lanunti, sh nu bea, sh nu fie meisceirici 0, vreiji-tori, sh nu cunune noaptea, nici rude, nici oamenIrhl, nicI fugarT; sh nu se fereasch lumea de preotulce a cuminecat un bolnav, sh nu fach molitvhoaselor, hainelor", sh nu inghduie a se da ol.sail vaci. presto mortu", ci in laturi", sh nu spelepicioarele dobitoacelor", nici: sh le arzh cu lu-mina in frunte", sh nu se dea colacu prestegroaph", sh nu se arunce banI in ea, sh nu tipemuierile pre ulip, sh nu se tie unele zile ca relepentru Ingrophri, sh nu se fach foc in curte laGioi-Mari sail la BlagovesteniI", nicI sh se intindilmash pentru mortl si sh se verse aph pre pa-jiste" pentru rhcorirea bor. SA nu se fach Martiasi Miercurea year si shrbatorI deacestI". Sri

73

nu toace pre p`aresimi" pruncii, nicI oameniisg se bath' cu lopata la Pa§ti", nici giocurile"de Durninecg §i din s'arbgtori s'a nu cheme lu-mea de la biseric5, (1).

Gheorghe Brancovici, ni-a pAstrat o noug di-

piorn a lui Apaffy, prin care ar fi dres inparte, in folosul lui Sava, efectul celei dintli,tit de umilitoare. La 30 Decembre 1675, el arfi incuviintat acestui episcop peste Slrbii, Grecilsi Românii din tinutul nostru" s nu i se calcede nimeni privilegiile i obiceiurile. Smulgereaparohiilor de la Scaunul sü i refusareanuldi legiuit slut §i ele oprite prin acest act,care pare sg fie autentic (2). Cu atit mai mult,cu clt in 1676 vedem, prin alt izvor, c popilromfine§t1 dobandesc intgrirea scutirilor de carese bucurail din vechiil (3).

Dar situatia apAratA §i ocrotita nu putea s.ie mult. Mai multe schimbgri, in Ardeal chiar

§i in alte pàri, aduseed cgderea WY Sava, pe carenief el nu facu nimic pentru a o InlAtura. Dela 1677 unnainte, Apaffy cAzu supt influentanevestesi lig, Ana Bornemissa, §i a rudelor acesteia,intre care barinul Mihal Teleky ; dincolo de

(1) CipariO, Acte $1.fragmen1e, p. 145 si urm.(2) Engel, 1. c., pp. 482-3.(3) *incal, la acest an.

flori-

a-

74

munti, In Tara-Romaneasca, in locul lui Duca-VodO, mazil, cu care Craiul" vecin trh'ise incele mai bune re1ail, venise ca Domn un ommIndru, ambitios, mester in a tese intrigi, unprieten declarat al cres,tinilor, cu cari Apaffy nu -se putea intelege, nind-c5,4 voiail tara. .erbanCantacuzino, cu toate asigurarile ce d'aduse, lucrAde la Inceput pentru numirea vre unuia dinpribegii ardeleni, precum era Ladislail Csaky (1).

Legenda a impodobit cu flori de imaginatiesuferintile Jai Sava Brancovici. El ar fi pOcOlitpe Craiul", care voia bath. joc de popavalah" un cine sal boteze : falsul pruneIl vddi firea cea adevrat i, 'acomindu-se,intr'o zi de post, mai mult la bucate de frupt,manifesta incontestabile sentimente calvinesti.CrOlasar`, pentru pierde, ar fi adus Innainteasotalui ei plingeri putifarice (2).

AdevOrul e mai simplu, §i el se poate desfaceaproape desdvlqit. Sava era bogat, §i erail oa-meni, ca Ladislati Székely §i tefan Naldczy, ceerail bucuroSI sd se ImpArt4easca, din averile14 confiscate pentru favoriti. Sava avea lega-turi cu stapInitori ce nu voiail binele lui Apaffy.

motive pentru a-1 da jos nu : se spu-nea c banii lui sint din ai Bisericii §i cA via-

(1) Cf. Iorga, S1udi- i Documente, III, pp. 97-8.(2) *incai, la anul 1680.

dindu-i

a-1

Si lipsiati

75

ta-I privata ar cuprinde inteinsa lucruri urite.Caci pe temeiul adevaratei liii vinovatii,putinulluY zel pentru calvinism, pardsirea tipografiei §idispretul pentru §coli, nu voia principele sa sepronunte osinda de sinod.

Un intlig sobor se tinu la 6 Iulie 1679 pentrua lua socoteala Mitropolitului de tot bunul be-searece i venitul §co1ei §'a tipografiei". El dadutot, cartI i odajdii, cum i se ceruse, i nicI ohotarire nu se putu lua in potriva lui (1). Separe chiar ca Sava dobindi o noua intarire apastoriei i drepturilor sale, la 24 Octombre dinacest an (2).

In 1.680, Februar, vedem pe Bra5,oveni trimi-tind la Curte can' episcopului romanesc" (3) :ya fi fost un dar al ml Sava catre stapinul carep5ruse a-I ierta. insa acel ce-i jurase peirea nuse dadura invin§l.

Un nog sobor se tinu, tot la Balgrad, la 2Iulie 1680. Erau de fata Unguri, represintantl alCraiulul", erati juratii §i titorfi Mitropoliei: pro-topopul din Balgrad chiar, din Deva, din Orme-Ili§ Si cel din Vinti, loan, care a fost apoi untraducator §i tiparitor de cartj religioase. Era§i un laic, un binefacator al Mitropoliei, Suciti

(1) Zaconicul citat, in Cipariii, Acte i fragm., p, 259§i urm.

(2) Engel, p. 483 ; dupd Gh. Brancovici, la Raicl.(3) Iorga, Socotelile Bra$ovului, la aceastd data.

76

Pavel. Toti s, tiati de innainte ce aveatt s'a fac1i,s,i-§i Indeplinirg chemarea en atita mai u§or, enell, VlAdica, Vntuit de podagrá, nu putu s'a vieinsusi ca s'd se apere, ci trimise numai, pentrua vorbi in numele s'ail, pe Gheorghe Brancovici§i un Pater Iadas", care-si avea p4minturi sirostul sAil dincolo de multi (1).

Sava un brttrin aproape de moarte fu ju-decat pentru via0 necuvioasA, ea fapitoriil demueri, curvarriti s,i prea-curvaria", ca unul cesävir§ise un horrendum incestus vitium" cu ti-itoarea propriului s'ail frate, pe care diploma luiApaffy pentru noul Vl'adic'a o ca1ific6, din acestmotiv, de soror consanguinea" a presupusuluiei concubin. Oda-0," ce era voia Craiului ca vi-novgtia sá existe, se gAsirA marturi, §i soborul10 lacu datoria s'a, osindeaseä.

Un V15,dich" depus din demnitatea lui era insaun Vlddieg dat pe mina oamenilor stApinirii. Cas,i pe Iorest, 11 supuser il. la pedepse injositoare,baindu-1 cu vergi in temnita de la Vinti, unde§i. astazi am Osit pgstrata amintirea lui la u-mill sAteni. Ca §i pe Iorest, egutard in acelasitimp sii-1 despoaie, §i, pentru ea s'd aducA, de la

(1) Cel putin mai tirziii. Cf. Iorga, ht. lit. rom., II,p. 61, nota 7. Si in documente din vremea lui Brinco-veanu inedite in Bibl. Ac. Rom. l'am gasit men-tionat.

77

Munteni pretul de rgscumpArare, se acid dru-mul lul Gheorghe Brancovici, care, fr nici oIndreptAire, fusese amestecat in prigonirea fra-telui sa'll (1).

E usor de inchipuit cum primi miniosul *er-ban-Vodá vestea c vecinul de peste muntl, pen-tru care n'avea de cit dispret,, II apasAgsareste legea. Cind, pe calea Craiovei, undefusese bine primit de Banul Radu IFasturel (2),Gheorghe Brancovici ajunse la BucurestI, Voe-vodul, Vnindu-1 la Curte, nicI nu voi sg, audd deo r6scumparare pentru nevinovatul ce pAtimiseintre OgInI". El som6 pe Apaffy sá libereze peSava si sa-1 aseze iarl in Scaun, declarindu-icti alt-fel e gata a cheltui i junfatate de milionde lei la Poartg, numai aduc i lui mazi-lia. Inca in 1681, August, vedem pe Brincoveanu,viitorul Domn, lar atunci capuchehaia unchiuldis'ail la Tarigrad, negociind pentru aceast6 afa-cere cu pribegii ardelenI, Csdky i CristoforPasko, call se Indatoriati, dacsa si-ar ajunge sco-pul cu sprijinul Cantacuzinuldl, a face s'a se re-statorniceasa episcopul, tinut in inchisoare de

(1) Engel, dupà Gh. Brancovici ; Zaconicul citat siSincal, la anul 1680 ; Iorga, Socot. Sibiiului, P. 15.

(2) Gh. Brancovici vorbWe de Radu Nestor,in Engel, /. c. In Arch. Statului, doc. Radu-Vodd, pach.42, no. 47, avem un act, din Iunie 1678, de la gRadulNaosturel Ban Erascul .

§i

sa-I

si

pin-

78

cirmuirea tiranica, de acum, a Iu Apaffy" §i aintgri libertatea de cult, dupg datinile din ve-chime, pentru legea ortodoxg, ce se zice roma,-neascg" (1).

Moartea lui Sava, indatA dupg. liberarea WY,puse capg't stgruintilor acestora, dar din ele re-sulfa% ceva pentru Tara-Romameasca, al ch'ruidrept ierarchic se recunoscu pe deplin de cgtreprincipele ungur §i fu exercitat fár intrerupereping, la venire.

Insg, istoria Vlgdicilor ce pAstorird ping la Te-ofil e prea interesantg pentru ca s'a" putem trecerepede asupra et Cu atit mai mult, cu cit avemasupra ei izvoare ce se intrebuinteazg, aid pen-tru intiia oarg.

Scoaterea lui Sava nu era in intentla lui Apaffynumai o schimbare de persoanä, ci Intoarcereavechlului regim, de control calvin. Alegind i elpe alesul sinodului, cgluggrul Iosif Budai de Pis-kincz", la 28 Decembre 1680, el 11 Ricea sg, jurevechile puncte de reformA, §i adgmgea pe linradinsele si unele not

Prin acestea el se indatoria a face §coli In-

(1) A moderno Abafio tyrannico gubernio innocentercaptivatus Religionem orthodoxam, vulgo valachi-cam, ab antiquo solitis ceremoniis, eos uti, cum liberoexercitio, secundum canones patriae., P. Maior, p. 76,nota.

:

79

tre Romani": in manästirea de la Alba-lulia, incomitatele Uniedoarei si Maramuresului si inpartIle Chioarei, pentru cetirea si scrierea in ro-maneste, precum si, uncle se poate, pentru cevastiinta a limbii latine. Tipografia metropolitanase va restaura si va scoate carti noT, roma-nesti, pentru popor. Popii ce nu still de cit sa,boscorodeasca slavoneste" vor fi inlocuiti prin eeldeprinsi a citi si vorbi in limba tuturora Insfirsit, Vladica va atirna de superintendent, nunumai in numirea, scoaterea si certarea preotilor,nu numal in revisia causelor grele, ci si in con-vocarea si presidarea sinoadelor. i., cind acesteavor fi incheiate, hotaririle vor fi aduse de o de-putatie, avind in frunte pe Vladica, pentru a fiincuviintate si de superintendent si sob orul luTcalvinesc (1).

A ramas o urma dupa intlia visitatie a WYIosif si intr'o scrisoare adresatil Bistritenilor, la 2Februar 1681 (2). Ce s'a petrecut mai departein pastorirea lui, nu stim.

Insemnatatea ei sta in imprejurarile numiriisi felului cum ea a fost intarita de ierarchul mun-tean. Innainte de a i se da diploma principeluT,Iosif, ales de sobor si recomandat de Apaffy,merse pentru consacrare in Tara-Romaneasca :

(1) Cipariii, Acte .Fi fragm., p. 60 i urm.(2) Iorga, Doc. Bist., II, pp. 30-1, No. 215; Studif i

doc, I, p. 52.

so

sa se hirotoniseasca dupg leage". II intovarásiail,ca marturie, WI din protopopii

Se intelege ct Serban-Voda nu I-a primit cumulta dragoste pe acest usurpator, caruia IncaIn anul urmator spera iea Innapoi Scaunul,ce se cuvenia lui Sava. Totusi el Intelegea cirestitut,ia acestuia nu se poate face in pripa,pina, la biruinta pe IMO Poarta in aceasta a-facere, fratii de neam si lege in Ardeal aveailnevoie de un VladiCa. Hirotonisirea se fazudeci, dar actul din 23 August st. v., care o co-memoreaza, poarta in fie-ce parte a lui intip-rirea sentimentelor indignate ale Voevodului.

Cel mai denainte Mitropolit, Sava, scotIndu-seden Scaun de cel ce domneaste acolo Craiul Ar-dealului" ceia ce nu suna tocmai arnicalInpreung cu tot Svatul Oral si a protopopilorBisericii noastre, cari sant pa acolo, pentru alelui napasti",nu vinovatil (1)de carele Svatulca niste oameni slobozi" earl pot face de crail fara a 11 impedicati 1-ati judicatil acolo,nepohtindu judecata de aiurea" adeca de laMitropolitul superior, muntean, sail de la Pa-triarchia bizantina si alegindu-1 de acolo Cra-iul cu tot Svatu Oral i cu voia protopopilor

crestinilor pravoslavnici, cari santil acolo la-cuitori, pre chir Iosif ieromonahul", din parte-I

(1) Cum fusese scris lntiiü, spune

saI.

sa-I

§i,

qi

CipariS.

81

Ingadue sfintirea. Dar Voda declara ca a fa'cutaceasta, cu Sfatul §i archiereii sai, ca sa nu ra-mae acel Scaun vaduv §i cre§tinii de acolo farpästoriti". i el termina a§a, reproducind indrep-tatirilevecinuldi: neputand cel mai denainte sa-§idobandeasca Scaunul, adeca Mitropolitul Sava,pentru nemutatele obiceaiuri §i tocmeale ce arerespublica tax5,1 Ardealului".

i nu numai atit. Iosif facu o profesie de cre-dinta ortodoxa, fagadui sa se pazeasca de nes-care lucruri" protivnice dreptei credinti, se In -datori a se pleca In toate bunelor inveipturi aleVladical Teodosie §i a pazi neschimbate in e-parchia sa cite tocmeale ce are Scaunul Ungro-vlahiei" (1).

In 1682 muri insa losif, dupa o scurta cirmuire§i iaräsi chestia numirii Vladicai ardelean seivi pentru erban-Voda. Ca urma§ al lui fu alesde sinodul din Fagara§, se pare, §i de Crait", unprelat grec, ce fusese Mitropolit al Lacedemonei,Ioasaf, dar el trebui cel d'intffil dintre epis-copii de peste muntI sa se supue unei nouaalegeri in Tara-Romaneasca. In calitate de Via-

(1) Actul se afla in Condica Mitropoliei Ungrovla-chieicondica azi perdutfi, mi se spune. A fost tipAritde Ciparia, Acte $i fragm., pp. 234-6, de unde in Popea,Vechia Mitropolie, pp. 7-8. Din nob., dup.& original, inCondica Sfintd, ed. Ghenadie EnAceanu.

6

82

dica roman" apare el la Brasov in ziva de 26 Mart,cu delegatul lui Apaffy, Sigismund Boier. La 1April, el pleaca spre munO.

Zece zile dupa aceasta, erbari dadea ordini se adune clerul in Biserica Mitropoliei, ca sa

aleag i sa hotarasca pe cel ce se va gasimai vrednic spre ingrijirea cea pastoreasca aMitropoliei aceia." De forma, se mai propuseradoi candidaV, dar fireste cá alesul fu GreculIoasaf, care fusese ales de fapt aiurea (1).

Numirea acestui Grec, care nu stiu nici macariscaleasca cu slove romanesti actul consa-

crarii sale, destepta insa in Ardeal o puternicanemultamire. i Sava nu fusese Roman, dar elIsI cunostea bine turma, innainte de a fi chemat la'Astoria lui. Pe dud Ioasaf, zis i Akakios, eraun Grec din Grecia, un ortodox de un exclusi-vism strimt, un ascultator fara reserve al Pa-triarchului sat" din Constantinopol.

Veni ca si cum eI ar fi cel urmas allui Brancovici, i o i spuse la intrarea sa inm'anastire : scoaterea lui Sava trebuise a se faceprin Patriarchie, iar nu prin Craiil" i popil un-guri, earl n'ati nici un drept la aceasta. Cintagreceste dupa cartile lui grecesti, facea predicatot asa, nu stia nici Tata]. Nostni, Crezul si celezece Porunci in limba poporului ; de injurat nu-

(1) In aceleae locurL

sa

sa

d'intiiii

83

mai, stia sk injure turceste. DusmaniI ml po-vestiail cd. la Curtea munteand se mirad cum vreaprincipele Ardealului de pastor un Grec, cd a-cest Grec privea pe reformati ca pe niste pa-gini i c declarase cd, fereascd Dumnezeti, elnu va tipri, la venirea tiparelor, cArti biseri-cestI reformate In româneste, ci va talmdcida la lumina carp' de credintA dreaptd".

Aceste Invirinirl furá aduse luT loasaf, Indatd,dupd intoarcerea ml, de protopopii Ioan Zoba"din Vinti, Gheorghe din Daia, Vasile din Bal-grad, David, Ioan, Moise din Uniedoara si Da-niil din Ilia, pe care-1 sprijinia In silintele lorde a scdpa de Vlddica strain si orasul Sas-Se-besului, uncle trdiail multi Romani. Intrebat,Grecul" rdspunse cd, n'aro sá dea seam/ ni-mdnui decit Craiului" ce i-a dat de bunk voleepiscopia. insd stdpinul Bisericii românesti, su-perintendentul Tophaeus, fusese convins de ade-värul acestor invinuiri i, amenintat cu o cate-risire rusinoasd, Ioasaf trebui sd-si pdrdseascdde bund voie Scaunul abia cIstigat, cumpArat,se zice la 14 Iulie din anul in care fusese ales (1).

Nu stim felul cum aceasta" stire fu primitd inTara-Romameascd, unde ea trebui s desplacd,

(1) Mon. Conzitialia Transylvaniae, XVII, p. 292urm.; Török-Magyarlcori Allarn-Okincinytdr, VI, pp.273-4. Un privilegiii popilor rornane0, in privinia.dijmei, in Mon. Com. Transs., 1. c., p. 286.

§i

84

de oare-ce Inca odata se scotoa pe o cale ile-gala un episcop, de autoritatea laicg. Mitropo-litul muntean nu se hotari sa dea un urmaslui Ioasaf, decit dupg ce acesta trecu din viata,In Ardeal chiar, sag, cum e mai probabil, din-coace. La o data ce nu se inseamna, se faceaiarg,0 votul pentru trei candidata', si resultatullift' fu alegerea unui noil Sava, care administrapoate si innaintea acestui act de recunoasteresi hirotonisirii ce-i urmg (1).

Pang atunci, episcopia fu administratg de unom sigur, acel popa Joan din Vinti., care spu-sese lui Ioasaf a principele are dreptul de ajudeca episcopii, de oars ce lui, Cesarului", si nuImparatului turcesc, li se plgteste birul de .targ (2).Pe vremea lui, se aduse tipografia, care fu ase-zata la Sas-Sebes, si. din care esi prima cartela 1683, anul asediului Vienei, cind trecura prinArdeal cei dol.' Voevozi romani. E o culegere depredice la morg Sicriiulit de aur, a cgrui Pre-fa0, e iscalita de popa loang din Vinti, cn topprotopopii si cu tail saborulg Rumgnilor dinArdealii". Dar Joan a fost si traduchtorul lu-crgrii, precum ni spune insusi ca a Intorsilpre limba rumaneasca, [s]pre folosul si intramareaneamului nostru rumanesc", a doua tiparitura

(1) Condica, in editiile citate.(2) Mon. Comitialia Transylvaniae, 1. a, p. 293

85

din Sas-Sebes : Ceirarea pre scurtil, un tratat demoralisare, ce iese in 1685 (1).

in amindoud aceste opere nu se vorbeste ni-mic despre vre un Waffled'. Scaunul era vacantatuncl and ele apArued. De unde resulta cd 'As-toria lui Sava a trebuit sd fie scurta.

CA di urmd'torul lui Vasile, in cAlugArie Var-laam, e intdrit de principe la 10 April 1686 ined.in act se spune de la inceput gIndul ce are A-paffy de a indepgrta prin numirea acestui WA-dick" invdtat supersti(iile ce stdpInesc in Bise-rica neIncercatei plebT românest", dar mai de-parte nu se insird decit punetele §tiute, ce fusesejurate si Innainte de Sava Brancovici (2). Ca si totipredecesorii sdi de un timp incoace, Varlaam mer-sese peste munti pentru a se supune alegeriiformale a cleruldi superior muntean. La 23 De-cembre 1685 pleca din Brasov Vlddica roma,-nese", cu sase cal, calre Curtea ILA erban-Voda (3).El fa hirotonisit aid cu ceremoniile obisnuite (4).

Despre Varlaam avem oare-care still. Ni s'ailpAstrat scrisori de administratie de ale lui (5),

(1) In 1684, chemarea la un sinod a popilor români,in Mon. comitialia Transylvaniae, XVIII, p. 237.

(2) Mon. comitialia Transylvaniae, XVIII, pp. 486-93.(3) lorga, Socotelile Brasovului, p. 120.(4) Condica sfintd in locurile citate.(5) Iorga, Doc. Bistritei, If, pp. 68-9, No. 288.

86

Inteuna din care el Impartaseste eparhiei salemasurI luate de un sabor mare" din Balgrad,cu invoirea patronuhil, cinstitul pispecul HortiIstioan": ele privese veniturile ce au sa iea preotii romanestI de la sate, In pro ducte si zile delucru, in taxe pentru serviciii si in reparatii lacase, precum si scutirea easel." si marhei po-pilor" de orl-ce lucrure spanestI si mirenesti" (1).Se arata si un binefacator al Bisericif metro-politane, careia-I facu daruri (2).

HotarIt sa cheltuiasca" pentru cart'l roma-nestI, el stramutd tipografia in manastirea sade resedinta,adusemesteri din strainatate, Rusl"si altfl, si dadu grija publicatlilor lui Joan dinVintI si WI Gheorghe, protopopul de la Daia,ispravnici" ai tiparului vladicesc. Se alesera maiales cart1 de slujba: asa se raspIndira prin sateCiaslovetul din 1687, Pcinduiala diaconstvelor dinacelas1 an, Molitvenicul, Povestea la 40 de muce-nici, ambele din 1689. Toate fusese Intoarse" dinslavoneste pentru cine nu intelegea aceasta limn,fara scopuri de propaganda, inteo vreme cIndstapInirea principilor calvini era pe sfirsite (3).

(1) Cipariii, Acte i fragm., pp. 264-5.(2) incal, III, p. 206: 26 Iulie 1690.(3) Pentru aceste cartI, ca si pentru toate cele-lalte,

cf. Bibliografia romcineascd a d-lor Biana si Hodos.

II.

UNIRE A

Inca din 1687 Imperialil patrunsera in Ardealca dominatorl. Iar la 18 Septembre 1692 episcopilmuntenI faceaii un notiVladica In provincie, dupamoartea lui Varlaam. Acesta, Toma Seremi, Incalugarie Teofil, numit de principe la 21 Iulieprecedent, era sä inceapa in istoria Bisericii ro-mane§tI din Ardeal o epoca noud (1).

Luind in stapInire Ardealul prin puterea ar-melor, Casa de Austria nu intelegea numai sa-1alipeasca la celelalte provincii ale sale, dindu-Iast-fel voie sa-s,I duel viata cu care se deprinsesesupt vechii saI Crai" s,i Voevozi", supt prin-cipii noi cu pretentfi regale. Gindurile cucerito-rilor germani §i catolici erail, acum In 1687, a-celea§I ca s,i in alte rInduri, cind crezuse cuce-rirea indeplinita §i trainica: sa germaniseze adecaformele de administratie ca §i §coala §i sa stir-peasca eresia", eresia oficiala, calvina, eresia

(4) J. Hintz, Gesch. des Bisthums der griechisch-nicht-unirten Glaubensg enossen in Siebenbarg en, Sibiiii,1850, p. 83 0 urrn.

90

nemteasca, luteran i, pe linga ele, pe cit eracu putinta, superstitia" romaneasca, despretuitade non' Domni ca §i de eel vechi. Programul de cir-muire, schitat cu aproape un secol in urma, pe vre-mea Jul' Basta, era sa fie acum adus la indeplinire.

Ast-fel prefacutä, tara trebuia s dea cit sepoate mai mult pentru marile nevoi ale uneiCurti stralucite, ale unei politice, care avea oriin ce parte a Europei cite ceva de urmarit. Insa,a§a cum Ardealul cazuse in mina oamenilor Tm-

pratului cre§tin, nu era in provincie, pe departe,bogatia, starea bun i multamita, contribuabi-litatea ce putea sa fie cu o noua alcatuire in-terioar i cu alt-fel de administratie. in orw,lucraü Sa§ii, cum apucase din neam in neam, dela plecarea lor din vechia patrie indepartata,dar lucrul lor nu era ocrotit de cirmuire, niciajutat in raspindirea ml aducatoare de rasplata,dincolo de hotare. Nobilii unguri sati unguriti,din earl' se alesese principii, domniail fr pri-cepere i fara plan, cheltuind pe lux i petre-con cu care se vindeail holdele ridicate,ingrijite §i culese de iobagi. Iar acqti iobagi, intalmacire nationara: Romanii, sail mai bine eelmai multi dintre Romani, traiati fara folos pen-tru din§ii, o generatie perind dupa alta far% salase alta urma de cit fiinta unei alte generatiide robi. Aplireail §i dispareati ca buruiana des-

legati de' pamint ca §i Musa.pretuitn,

aurul

91

Insa eel mai multi erail el, acesti bieti mun-citori fail nume. In munti ca si in vale, de-a-lungul riurilor, In unghiurile stincilor, tot satede-ale lor, fa'ra avere, fail luminh, Mr% dreptate:suferite" numai de eine avea puterea, pentruea' brazda cere brate si risipa stralucitoare astapinului se tine din neagra munch' a rp-bului.

Numal un guvern salbatec putea s'a sufereviata in salbatäcie a tuturor acestora, a sutelorde mit Stapinirea calvin'a se gindise la dinsiinumai pentru a cistiga sufletele lor pentru Re-forma, cad si acesti oameni aveah, in intunere-cul lor, suflete. De sufletul lor si de banul loravea nevoie guvernul nal al Imparatului. Su-fletul trebuia sa recunoasca in privinta inchinarilla Dumnezeil. un alt adevar de cit adevarul stra-mosilor si de cit adevarul fostilor apasatori. Iar,pentru a iesi la iveall banul romftnesc, trebuiaca iobagimii sa-i ramie ceva din munca inchi-nata altora.

Greutatea era acum sa se gaseasch un drumcare aceasta indreptare a celor multi si deprinsia munci. Din timpuri vechi de tot, privilegiatiise unise intre dinsil pentru a se aphra in po-triva taranilor", rebeli pentru cá el 1111 puteatigasi dreptatea acolo unde altli aveah atitea drep-turi deosebite. Trei natiuni" se despartise deplebea de ori-ce neam, contopita prin aceiasi

92

nenorocire, strivita de ace1eas,1 sarcini: natiuneanobililor", puternica prin curalia singeluT eT,natiunea" Secuilor, folositoare pentru aparareaunor primejduite granig s,i natiunea" Sa5,i1or,razimata pe actele acordate de regil ce o a§e-zase In pgrtI pustii", Ma' de ora§e.

Col' ce nu se gasiail In cercul acesta vrajit,aveail minile legate §i gura inchissa. Fapta loro hotdriag altii, iar vorba lor nu se asculta, po-trivit cu legea. EI nu erati o natiune" s,i nuputeail nici sa ajunga una, far& ca intreaga cla,-dire sprijinita pe suferintele lor nemeritate sa.se sfarime. Pentru a savirs,i o ast-fel de revo-lutie, In numele bunuluT simt §i al omeniel, tre-buia o alt`a stapinire de cit cea austriaca, atitde härtuita din toate partile, de atitea interese,pofte s,i primejdiT, trebuia, apoi, §i o alta' vremede cit aceea a stoarcerei darilor s,i la'rgiril ho-tarelor in folosul celor cruzi s, i celor lacomi.

Ceva se putea face pentru Romani Inteunsingur chip : inlocuind Insemnaatea constitutio-nala" a natiuniT" prin aceea a religieT §i che-mind pe iobagi la adapostul mintuitor al uneTlegi noui, care nu putea sa fie decit a impAra-tului: cea catolica,.

Inainte de a vedea cum s'a facut aceasta, tre-buie Famurita mai bine, In amanunte, starea sa-telor romanestl In aceasta vreme de innoire In

93

tot chipul. Cu atit mai mutt, cu cit lucrul s'afgcut foarte putin ping acuma si cu cit astgziel se poate face, cel putin pentru uncle partidin ar i unele categorii de säteni romani.

Cel mai multi Romani erail, cum am spus,iobagi al nobililor, si se stie fost asatotdeauna.

In adevgr, Ungurii agpgtruns numai pe incetulIn Ardeal i ping foarte tirzig stgpinirea lor inaceastg regiune, ce s e putea cirmui numai cugreil, a fost o stgpInire de granitA si de cetgti.Era a Craiului ceia ce se ggsia lingg tara lui ma-ghiarg, pe clina rasa'xiteang a muntelui sag maideparte in valea riului, dupg ce acesta strgbAteapasul ; era, apoi, locul unde se ridicase zidurila capgtul until drum, pentru a primi ostasi. Era,In sfirsit, Secuimea, in care nu still dacg nu s'arputea vedea o avangardg, trimeasg in vremi maivechl, ajunsg departe de tot, si uitatg.

Restul era Tara-Romaneascg", nume care acuprins din ce In ce mai putin pamint, in mg-surg ce vecinii dusmani se organisail i inna-intad cu Statul, oastea i colonisarea lor. Eratoatg, mosia plugarului, pe unde el prinsese ase aseza, i toatg pgsunea pgstorilor. Intru cit-va,ea iY avea o unitatea geografica una de or-ganisare lipsia Insg cu totul, i aceasta a fostslgbiciunea I, pe multe locuri, pricina de cgpe-tenie a peiril noastre. Voevozi la rgzboig, du-

ea Watt

94

cind fracgri cu arcuri, cnejI in timp de pace, ju-decInd pe prispg dupg vechiul drept al Roma,-nilor", acestia ere"' capeteniile sgtenilor nostriunde erati sate, si a ostirilor ciobgnesti vesnicin miscare.

Cu atita insg, nu se putea respinge cotropireastrging. Ea veni pe cM deosebite, In deosebiteletimpurt

Pe la inceputul secolului al XIII-lea, in Europargsgriteang, se petrec marI schimbgri, pe untimp clnd off-ce rege cguta sg-sl ggseascg unhotar pentru Statul sü, ce incepea sg, se al-cdtuiascg. Rgscoala RomAnilor i Bulgarilor dinBalcani aduse o impArgtde noug, iar expeditdacruciatilor la Constantinopol o alta. Aceasta tre-buie sä fi pus pe ginduri pe regele ungur Andrei',care se hotgri ca, fatg de aceste Puteri militare,ivite in apropierea sa, sg-s1 consolideze hotaruldo miazgzi, ce i se pgrea prea putin apgrat demunti: i sg-1 intindg nu numai ping la acestiachiar, ci, dacg se poate, ping la Dungre, pe ruinasuprematdei barbare a Cumanilor, domnil sesuluiroditor. Flamanzii" veniserg' intaiii In Ardealulincg, nesigur si destul de putin populat un ar-chiepiscop de Gran fu; pe acest timp, un Flamand,apoi Ordinul teutonic apgru un moment in a-ceste pgrti (1).

(1) Cf. Prefata mea la vol. I II din Studi4i, documente.

95

Sasil nurnele supt care furl cunoscuti deacum innainte Flamanzii" par a fi fost asezatimai ales In locuri de acelea uncle se gasead sateca sa-1 ajute la deschiderea pustiului" pentru

acele sate erail romanesti. Toatatara cucerita, smulsa, de la Romani" (1), era so-cotita, ca o proprietate a regelui cuceritor, caun fundus regius, ce se putea da ori cui, cumvazuram ca se (Mica atunci chid cucerirea eranumai o dorinta ambitioasa. Ca si oaspetil" a-dusi din departare, luptatori unguri, biserici, cas-tele Il capatara mosil intinse, abia luate de lavechii stapini, i impreuna cu dinsele drepturimai mult sail mai putin hotarite asupra popoa-relor" populi din partea locului.

Acestea decazura pe incetul. In secolul alXIII-lea se mai stia de Tara Romanilor", de pa-durea Romanilor si a Pecenegilor", cu carl trai-sera in teritoriul necotropit Inca. La adunarilece luau masuri pentru tot Ardealul se infatisailInca la 1291 (2), deopotriva, nobilii, Secuii

Romanii". in secolul urmator, cneazul romanintarit era socotit ca egalul nobilului, cel nein-tarit avea si el valoarea omeneasca superioara,iar Romanul de rind" Olachus communis

(1) Terra exempta de Blaccis. Zimmermann-Werner,Urkundenbuch, I, p. 27.

(2) Ibid., p. 177, no. 244.

Sasil,

96

era pus alaturi cu. ori-ce om de rind din altanatie", care cuvint de natio n'avea Inca un In-teles exclusiv (1). Cnejii §i batrinil judecati invoie In acele parti ale Oltului §i Hategului, cefusese oare-cind i ele in Tara-Româneasca" (2).in mai multe rinduri, diete ardelene consfintiradreptul taranului roman de a se rascumpara dela domnul sad i de a pleca in voie aiurea.

Slabirea autoritatii centrale, mai ales dupg,Mateiü Corvin, primejdia necontenita a Turcilor,lasarg pe nobili liberi sa Incalce avutul altora.Din_rindurile cnejilor muitY apucase a trece la

Cind Ungaria veche se sfarima la Mohacs,era o iobggie a tgranimii in Ardeal, asemeneacu servagiul din Apus, i eel mai multi iobagierati fireste Romanii, taranii" prin excelenta.

Veni secolul al XVII-lea, cu formele-i specificeungure§ti pentru Ardealul, cu totul despartit deCasa de Austria i, in bung parte, de civilisatia,Inca lating, a Europa Acum, cei ce erail pri-goniti Innainte pentru situatja lor sociala, furldespretuiti pentru neamul, pentru limba lor §i,cum am vazut, pe vremuri de calvinism into-

(1) Ho tárirea pentru judecatá a regelui Ludovic, 28Rude 3366 ; ibid., II.

(2) V. Kurz, Magazin, II: articolul lui Iosif Keménydespre cneji. LAinuriri se pot afla in capitolele despreRomanil din Ardeal, in Xenopol, I, II. precum si innotele la Onciul, Originile principatelor rorndne.

dlniii.

97

lerant, pentru lege. Jugul iobagiei apasa deci simai greil asupra unui popor, caruia, pentru lungalui munch rabdatoare, i se arunca toleranta"pe care o Impartia cu Armenii, Grecii I Evreii,zvIrlig in tara de vIntul

Spicuind In culegerea de hotarIri regale a luiVerböczy, in Approbatae constitutiones", ce cu-prinde opera de legiuire indeplinita in veaculacesta din urma, de diete i principi, se gasescmulte tirY privitoare la iobagia ardeleana, decare se impartasiati cei mai multi dintre Ro-mani si, alaturea cu dInil, i unil dintre Unguri.Masurile de oprire in loc, de aspra pedeapsa, deurmarire fara mi1 . a vInatului omenesc fugar nusInt Insa Meg pereche, ci se IntIlnesc si in le-gislatia sociala a altor popoare. Ceea ce e notiaid si legitimeaza indignarea e faptul, indoit,oh' asemenea legi nu mai rdspundeall vremiieh' ele tinteatl mai ales apasarea i injosireaunui singur popor, care era vrednic, prin sufletul

inima sa, de o soarta mai buna.Despre traiul satenilor romani cu domni"

gull, a iobagilor din varmeghii" (1) nu se aflaizvoare, pentru ca, nu s'ati pastrat, si in ori-cecas nu s'ail tiparit, acte privitoare la adminis-tratia unui domeniti nobiliar, unei mosii de ne-mes. Cind, prin corespondente bisericesti ale

(1) lorga, Doc. Bistrifei, II, p. 10S, No. 379.7

si

siIm-

98

noastre, din secolul al XVIII-lea, ajungern sa'avem 1murirl i asupra acestor mai putini no-rociti dintre ai nostri eel prigoniti de noroc,constatdm ImprejurAri foarte schimbAtoare, careatirng. dupg obiceiul locului i dup5, inima stil7pinului de suflete trAind in robie.

Cu totul alt-fefse infaliseazsa" lucrurile pentruRomanil din Scaunele sAsesti, fie cá el Sint a-sezati, suferitl sa, se aseze, in cuprinsul zidurilororasului" sail in satele ce-1 ineunjurti, ori semegiesese cu dInsul, in ceia ce se chiamil vi-dicul". Aid avem si innainte de Unire izvoarecare vorbese si spun multe, une-ori en oare-careurmare.

Dar si aid ce e adev'arat pentru Bistrita nuse potriveste pentru Brasov sail Sibilitincepu-tul leguiturilor dintre tAranii nostril si Sasl eradeosebit, i prin urmare nici aceste legilturi nupot sem'Ana in toate intre dinsele. i, fiind vorbade lucruri necunoscute pná acum, nu stric5,le affam in elt de multe locuri si In anarumn-timi cit mai bogate.

irnprejufarile din Brasov slut acestea : fingiorasul negustoresc, industrial, 1ing6 cetatea pri-vilegiata a streinilor, IneunjuratA eu zidurileei de piatra l cu cel-l'alt zid, de lege si tra-ditie, al drepturilor deosebite, se aflg, o asezarede RomAni, carora li se zice Bulgari i earl se

sd.

99

numesc eT pe sine ScheI". Brasovul Sasilor afost inceput a se zidi, ni spun Cronicile lor (1),la 1203, cola ce e prea de vreme, dar Braso-vul Ii incepu cariera de munca i boatie inacest secol al XIII-lea. Scheii." venira, dui-A citse pare, pe urma, adapostindu-se in acest locde siguranO, i Cronica bisericii Sf. Nicolae in-seamna pentru stabilirea lor anul 6900 (2). Evorba insa de o compilaVe tirzie, si data aceastava fi fost aleasa de vre-un carturar dupa aceiaa caderil TIrnoveY in minile Turcilor i ráspin-diril in lume a multora dintre locuitorfi capi-taleY bulgare.

Las Ind la o parte un nume care nu se poatelamuri dupa cit stim astzI, locuitorii subur-bieI romanestI" a Brasovului duceail o viataneasemanat maT buna decit a fratilor lor depe moiilo nobililor marl. i mid. Aproape dedInii erail Domnii din tara", acestia aveatiune-ori, pe lingil datoria lor de Romani si cres-tinI, i datorii din pribegie de platit fata de a-cestI vecini folositort Neagee Basarab" a fostunul din ctitorii Sf. Nicolae din ScheI si a sta-

pe lInga Sfatul brasovenesc pentru ca s.se ingaduie ridicarea acestei biserict Petru Cer-

(I) Paul Sutor, in Quellen der Stadt Kronstadt, IV,p. 11; Michael Forgats, ibid., p. 40, etc.

(2) Stinghe, 1st. beséricei p. 1.

i

ruit

?chador,

100

cel a Innaltat tinda de Oatra", a imp-odobitzidurile cu chipuri de sfinci, facute de vre-unmester de la dinsul. Aron-Voda al Moldovei de-savirsi opera de evlavie a acestui frate" intruDomnie, ridica turnul, dadu odajdi i hotarl bi-sericii un venit de 12.000 de aspri pe an, in1594. Peste cinci anI, unul din eel doi preotidin *chei esia innaintea lul Mihai-Voda nava-litorul, de la care se vor fi a§t eptat multe. FeRadu-Vocla ,Serban,urmasul adevarat al lul MihaT,11 vedem c. primeste la el In solie pe acelasIpreot mai mare sail protopop. Alt Radu, Mih-nea, i tefan Tomsa, Domnul MoldoveY, ascultaslujba in ziva de Sinta-Maria Mare din anul 1613in biserica romaneasca a cheilor, pe unde treceatipentru a goni pe un principe ardelean (1). Ghe-orghe tefan intari dania lui Aron-Vocla (2). Iarinteo alta zi de 15 August un Voevod romanstatu din nal in strana bisericii Sf. Nicolae, adoua zi dupä o biruinta, la care luase si elparte : Constantin Brincoveanu, in 1690, dupalupta de la Zernesti (3).

(1) Den 15. Seyn die beyden Vaida nach Cronstadtin die I3leschkirch geritten.D Cronica lui Andrei Hegyes,in Trauschenfels, Deutsche Fundgruben, p. 291.

(2) Pentru aceastä stire i cele-l'alte, afarä de aceiaal cdrel izvor deosebit se aratA, v. Cronica citatà abisericii.

(3) Iorga, Socotelile Brasovului, p. 130.

10t

StrgbAtut necontenit de negustori, de drumetl,de soli si stafete din Tara-Romaneascg si Mol-dova, trgind mai mult din schimbul de mgrfurIcu cele doug Transalpine", Brasovul e, in fiecemoment, strins legat de viata noastrg liberg cese desfásura dincolo de treatort Sash din ce-tate dail Voevozilor sfoafg, postav pentru oaste,argintgril si fel de fel de lucruri de metal, delux si de intrebuintare zilnicg (1). Pgstorii dinTara Birsei IsI pasc numeroasele turme dincolode munt:i. Deoparte si de alta a Carpatilor, sintinterese trainice si prietenii adevgrate. Cind numai sint pribegi boierestc, sint de dincolo" sg-teni fugari, ping va veni vremea ca fugarii ar-deleni din aceste pgrti sg se adgposteascg din-coace". In Brasov se desface vinul românesc allui Vodg, pe vremea Brincoveanului; In Brasovlocuieste, in case cumpgrate de Voevod, agentullui politic, Dindar ; In locuri vecine cut cetatea,el, Domnul, 41 are mosii si castele. Inca innaintede dinsul, dupe'n zilele MI Mateiti-Voda", case dincetate apartineati unor boieri munteni (2), pe ducimai tirziit vedem biserica Scheilor in stgpinireaunor vii in partea Pitestilor, la Top oloveni (3).

RomâniI erati deci oameni bine privitl si pre-.tuitl dup'g cuviintg In orasul sgsesc de la hotare

(1) Ibid., p. 136 §i urm.(2) Socotelile BraFovului, 1. C.(3) Iorga, Studii $i docunzente, I-II, pp. 306-7.

Ceva din trecerea do care se bucurail cel desupt stápInirea Domnilor trecu i asupra supu-silor romani, cu firma bulg'areasel, al Sfatului.Acestia eraü, de altmintrelea, i prin ei Iniloameni pretiosi, ca unit ce cresteail prin mese--ria lor infloritoare, de cárilusie, boghlia provin-

pe de alai, parte, aduceall, ca spioniagenti cum se vede pe fie-care paginA din So-cotelile, tinute cu ingrijire, ale Brasovulia, ser-vicii Insemnate politico.

Flea, s aibg egalitatea de drepturi, ceia cenu se putea intelege cu felul de judecata al tim-pului, el trAiatl nesupgrati i in destul de mill-omity. In jurul bisericil i aiel" centrul celorde neamul nostru ei aveati si un fel de viatA

Certele de popi, ce intimpinAm in vea-cul al XVHI-lea, s'ail intfinit tot-de-auna aid, siune orl cronicarul sas din apropiere Oseste des-tul de insemnate aceste certe do clerici, gotmanisail epitropi Ca'petenfile laice i enoriasl, pen-till a le face loc In notele sale. Cind Iucrurilese amestecarg",_In 1615, Intro popa Constantin

popa Stan (1), se fäcu apel la cinstitul Sfat".Acosta opri pe Stan de la slujbd, dar nu de labiseried, i numai pe jumAtate de an. Ci, pestecite-va zile, vine in grabg, VlAdica, pe care-1 che-mase invinsul, i acesta are pliicerea de a sluji

(1) Cronica bisericil, p. 6.

ciel si, si

politica.

si

102

103

el de SIntd-Mifria Mare : Sventa Maria tschelmare", scrie romimeste analistul sas. indatd, Sfa-tul ceru innapoi cheile, i ele trebuird sd fie date,cu toath durerea ce cuprinse, ni se asigurd, tot

die game Belgerey , care se tinguia:Val de sufletele noastre ! Ce dap. vo biserica

cheiului in mInile Sasilor, Letinilor i pdgIni-lor !" Apoi popa Stan aduce in oras o femeie cefusese gonith pentru rea purtare, e inchis i li-berat, dupd ce se hotäreste izgonirea el din nat.Constantin rdmIne protopop fdrd, voiae amenintat de acesta cu afurisanie, dar scapdprintr'o nou'd porunca' a Sasilor ca: prea-sfin-tul pdrinte" der allerheiligste Pater sA,' se

astimpere, cdci In ast-f el de afaceri judele eVlddica bisericii". De altmintrelea, innaintea u-nul soboras" de septe popi, Constantin jurasecd n'are nici o vind, cu fata" adusd impotrivd-Ide Stan rivalul. 0 ceartd, care se repetd de a-titea off in viata comunitdtilor noastre din Ar-deal in veacul al XVIII-Iea : oprirea de la bi-sericd, luarea cheilor, luptele pentru slujbd, plIn-gerile la Sfat i neapdrata persoand femenind fatdde care pdrintele n'are nici odatä vre-o vino-vatie (1).

De Brasov se mai tin insd si mai multe saterornânesti din vecindtate, care pratesc pentru o

(1) Hegyes, pp. 315-7.

$cheiul"

VlatlicAT,

104

libertate ce nu ati aiurea, pentru dreptul de ase cirmui aproape do sine, inflorind pIna in sta-rea frumoosa In care le vedem i astazi, anu-mite dari, ce se inseamna in socotelile orasului,cu numele gospodarilor, sefii de familie, ce alt plata-pentru ei i ai lor (1). Unul din aceste sate, Vlakera destul de Insemnat pentru ca Vl'adica Sava srtvie insusi pe la 1673 pentru a-1 sfintd biserica (2).

inteo stare mai ocrotita si mai prospera, Ro-manii din acest vidic" se intnultird inteatita,in cit ajunsera sa. fie priviti ca o primejdie destapinii lor sasi, earl se temeart de o intoarcerea vremilor lui Mihaitt Viteazul.

Anume, la 18 August 1679 se infatiseaza laBrasov un jude i un fost jnde al Risnovului (3),pentru ca s arate c, fata de numarul tot maimare al Romanilor cari s'ail asezat la dinsiide multi ani" (4), bietii Sasi" cred de nevoie

iea masuri in privinta dreptului de mostenireal acestor conlocuitori neplacuti asupra prtmin-

(1) Cf. si Die Rechislage des ehemaligen TdrzburgerDominiums, Brasov, 1882.

(2) Stinghe, 1. c., p. 14.(3) Risnovenii da.deati cal de postai pind la Tirgoviste

si in aceasta privinp se pastreath in mica Archivd apla.cutului oräsel de munte doua ordine: de la GheorgheRákóczy al II-lea si de la Apaffy.

(4) ( Derer bey ihnen von vielen Jahren inplantier-,ten und nun in die Menge vermehreten Vallachen.p

s'a

105

tului ce 1-ati dobindit, parte prin cumpgraturgschimb siret, parte mostenit si de la pg-

rintil lor" (1). Caci, despre aceasta, e stint detar i de oras cg aceasta natio barbarg e unpopor foarte amestecat i in leggturi de inru-dire cu Romanii din Varile vecine, Moldova siTara-Romaneascg, asa cg, murind dintre eel din-Mit, in lipsa copiilor, prin impartdrea averilmobile, s'ar putea intimpla foarte ciudate i mi-nunate amestecgturi in fundul regal" (2).

Aceste plingeri In numele dreptgtii", pe careo confundati cu drepturile", si nu puteail sgn'o confunde, gindindu-se la trecutul ca si lamungrul lor, Mem% pe Sasil eel marl din Bra-sov a se gindi si la alte lucruri, petrecute aiu-rea cu aceiasi Romani cotropitori: cum acestpopor românesc, dupg nefericita ngvglire a luiMihal Voevod (3), In aceastg targ foarte slgbita,inteatita amestecat in fundul regal, in citin deosebite locurl bietil Sal all fost cu totuldesradacinati, si, pe de altg parte, aceastg natiebarbara asa de malt a prins radacini, in clt a-cum mai toate unghiurile sint pline de aceasta,

(1) Theiles durch Kauffen und listigen Wechssel, theilsauch von ihren Eltern iiberkommen..

(2) Gar seltzame und wunderbarliche Vermischungenin [undo regio.v

(3) Nach der ungliickseligen Irruption Michaelis Waj-wodae.

1-ail

sad

106

pleavg" (1). Pentru a impiedica l'Airea acesteipeiri pe tgcutele, el, pornind de la principiul CAde drept fundul regal" mosia de odinioarga crgiesculul cuceritor, dgruitg de dinsul in toatgforma colonisatorilor chemag din alte 0,41 ale"lumfi se cuvine Sasilor, si nu Romanilor" (2), eIstatornicesc cg mostenirea pgmintului de la Ro-man la Roman nu se va face decit care copil,si numal: cind copiii nu sint insurat,i in alte parti,numal cind nu se dovedeste ci mosia de mos-tenit a fost cumpgratg de mort de la un Sassi cind nu se poate da de urma vre-unei inse-Morn' la cumpgrare. Dacg se aducea la indepli-nire acest act, nu era alt-ceva decit un decretde expulsare (3).

De la acest Scaun sgsesc sg trecem la altal,din vecingtate, la Scaunul Cohalmului, In relatiistrinse si dese en Romanimea din FAggras.

Cg Ungurii si Romani:1 ail_ avut si eI partela alegerea judelui", scrie Eder, vorbind de da-

(1) In unterschiullichen Ortern die arme Sachssengantz aussgewurtzelt, dargegen aber diese gedachtebarbarische Nation also eingewurtzelt, dass nu fast alleWinckel dieses Gesindes voll sind. >

(2) Massen von rechtswegen der regius fundus, nichtden Vallachen, sondern den Sachssen gebiihret.

(3) Actul se afld in Archivele Risnovului.

107

tina din Orastia (1), arata obiceiul de asta'zisi in clte-ya alte Scaune säsestl, precum In alCohalmului, ca din fie-care sat sa se adune ba-trInfi seniores pentrn a alege judele : decidin satele unguresti i romanesti yin UnguriRomani".

Cohalmul are deci satele sale romanesti,care se ocrotesc pe IMO, el si atIrna de dInsulin conditiile taranilor din Tinutul Brasovului satial Sthiiului, i, cum am yazut, in unele priyirI,chiar i in condltil mai bune. Asupra acestorblesche Dörffer" Sasii din erase ail drepturiIntinse : pun contributii, pronunta osinde, carese pomenesc dese orl in Socotelile Cohalmuluisi slut aspre ca unele ce atingeati un popornumeros i desprquit, o natiune" decazuta,dezmostenita. Or5se1ul de astazi a pastratprotocoale judiciare din timpurile mai vechipe temeiul cercetaril lor mai amanuntite s'arputea spune lucruri precise si colorate despreviata satelor romanesti de supt ascultarea a-cestui jude, ales si de dinsele.

Une orl, fiind multi supt acelasi coperernint,p'amintul nu ajungea, i atunci so recurgea lavecini, earl aveail din destul. Un ast-fel de con-

(1) Exercitationes diplonzaticae, in Bibl. Museului Na-lional din Pesta, fol. lat. 2242, p. 75.

§i

§i

§i

Si

108

tract pentru cedare de ogoare, cu data de 29Julie 1627, ni s'a pastrat (1).

E incheiat intre Romanii i Sasii din Ticus,cel Noi i cel Vechiil, sate deosebite i odini-oara in ceia ce priveste neamul locuitorilor. Ti--cusul-Vechia era al Sasilor, i el ingaduise unortarani romanI a intemeia pe locul lor, In hota-rul lor" (2), un alt sat, care purta acelas1 nume.Conditiile Invoielii sint acestea, asupra caroraRomanii, dupa obiceitl, II baura aldamasul:Satenii nol nu vor sta de cit atita timp, cit celvechi nu vor avea nevoie de pamIntul cedat nu-mal trecator; ei vor plati pentru aceasta la Sf.Martin al fie-carui an o sum 5. oare-care; parteafie-caruia se va da cu voia Sasilor, si care îTva lua de la sine pamint, 11 va pierde; averilecu paguba," vor fi luate de judele sas, nu decel roman (3); Sasil vor hotarI in privinta dij-melor das Zehendenteil ; se vor observa a-numite obiceiuri ale oaspetilor la Ingrijirea dij-melor din samanaturi" si se vor arata anurnesatenii ce raspund pentru plata veniturilor.

(1) in Analectele lui Eder, in Bibl Museului dinBudapesta, VI. In copie din 1656.

(2) Auff der teutscher Tekkieser ihren Hattert.,(3) 4. Sollen sie keine Macht haben schadhafftige

Gutter von Medden Landt zu ihrem Hannen einzu .treiben, sondern was im Schaden gefunden wird, solibey uns zum Hannen gerichtet werden.,

109

La Sighi§oara avem un materiadin care s'ar putea scoate deslqiri de acelWfel. La Media§, el nu se mai aflg, in Archive le Co-munei, si n'am putut vedea ce cuprinde. La Sas-Sebe avem insemnhri mai tirzii, ce e dreptul,dar starea socialA a tilranilor noWi nu s'a schirn-bat mult cu timpul, a§a incit §i asemenea §tiripot fi Intre buintate.

AicT Românii din ora, chiar, din walachi-sche Vorstadt" sail suburbia locuit g. de din§ii, 1§1:ati un jude §ijurati anume. Cite un jude .5,i maimulti jurati se aflA §i In satele din domeniti, sijudicia pare cá tinea un an de zile. Si unii §i

erail chemati mai ales sg, strIngA contri-butia", pentru care dildeati samil innaintea Sfa-tului s'asesc.

in suburbie, Romanii aveati psaminturi, Hoff-stellen, ce se mo§teniati .5,i se puteatiPe lingd acestea, eT cereati s li se irnpartil deSfat, ca unor contribuabili, locuri de arat ceerail in sapinirea Comunei (1). in fruntea lor,macar pe la jumritatea secolului al XVIII-lea,statea, pentru cele suflete§ti, un protopop.

Cel din sate se hilniatl si din pAstorie §i, bu-

(1) Cum accluso suburbialium valachicorum rne-moriali, iubens ut terrenum Kan, pro pascuo con-versum, iterum pro agricultura applicetur, inter con-tribuentes more antiquo dividatur." In Protocolul Sas-Sebeului pe anul 1774; in Archivele locale.

altil

imparti.

,ahmilnator,

110

curIndu-se de vechi privilegii din partea Dom-nilor nostri, ei treceart muntele cautind pentruturmele lor grasele pasune din tara". Traiullor reproducea pina tirzla pe acela din foartevechi vremuri, si ni se vorbeste de obiceiuritraditdonale de drept romdnesc ce se pastrasela dinsii: cel invinuit pentru ceva era cercetatde jude innaintea bisericii ; fiul care lua asu-pra-si gospodaria parinteasca i ingrijia de ba-trIni avea o parte mai larga din mostenireacimpului, lulnd singur cit frati impre-una (1).

Despre Orastia, avem la Indeming mai multestill in colectia de documente, privitoare la a-cest Scaun sasese, a lui Amlacher.

Aid Romanii nu jucart in oras chiar rolul pecare am vazut ca-1 jucail la Sas-Sebes, dar dejur imprejur satele erail pline de dinsii. Fiindmulti la numar, el se arata, de la cele mai vechilamuriri ce avem asupra lor, ca un element semet.in 1515, episcopul din Ardeal se plinge ct acestiValahl de pe la Orastia" supara pe plebanulcatolicdin Jibet, lined CImpul-Pinii, unde se daduse, cucite-va zed de ani In urma, o vestita lupta in po-

(1) 1768. tinter denen Wallaehen es gebrauchlichware, aus dem Grunde, weil sie die Wirthsehafft ge,fiihret und seine iibrige Kinder versorget hatte, e-bensoviel Theil als die ilbrige Briider dieser Juanenehmen soltev. Iudicialia, 1. c.

si

111

triva Turcilor. Aid, fatd de Valahil" rara credintd,se numesc crestini" locuitorl, SaslUnguri. Romanil, spune episcopul, vreail, nunumal s ruineze plebania, ci s6 iea pentru

sdlasele crestinilor" (I). Cu zece anT inainte,la o ceartá cu un nobil ungur cotropitor, el IIsilesc tot satul Pricas sd sara in Mures",uncle se inneacd, si la judecatä oras,ul le tineparte, neprimind a se hotdri lucrul dupd" drep-tul nobiliar, al Ungurilor, i aruncInd vina a-supra cItor-va fugari, pe cind tdrani securgd prin jurdmint (2). in 1557, cel din Ro-mos cer sd, li se dea i lor din pdmintul fdrnasslobod pentru lucru dupd ddrImarea unor caseale satului ; cdcl, spun el, dail si el to ate Cra-iului, de o potrivd, in banl i slujbe, dedi doresc

o parte de o potrivd, din acel loc, ca si dincelelalte tarini". Cel1aIl locuitori recunoscurd

dreptatea cere sd se dea i Romanilor partealor din pdminturile ce se ImpArtiati in fie-ce anintre pilrintif de familie annualinz divisio-nales §i adRserd innainte numal, pentru anu-i primi i aid, Ca el nu ajutase la inlätura-

(1) Ut mox ipsi sessiones christianorum pro se oc-cuparent. ,, Documentul a fost Intiiii citat de Eder, inAnaleetele sale ms , la Bibl. l'vluseului din Budapesta,V; tipdrit in Amlacher, Urkundenbuch der Stadt unddes Stuhles Broos, Sibiifl, 1879, in-80; pp. 87-8.

(2) ibid., pp. 72-3.

cei-laltI

din-sil

cei-laltI

t

eb

,

112

rea darInlaturilor. Dar hotarirea fu pe placulreclamantilor (1).

Dintre Romani, unde satul era al lor, se a-legea cneazul, chenezul", care aduna pe ceilaltila cas de foc sari la alta nevoie calauzea (2).Romani erail une-ori Vornicii earl stfingeati inunele locuri anumite dari (3). Iobagi.se allail

ca acel Neagu, care are daraveri, tocinai lasfirsitul veacului al XV-lea, cu un puternic depeste munti, Marele-Ban al Craiovei, Barbu (4).

Prin oras se rataceail une-ori negustori ro-mani, ca In 1561 (5). Pribegi erati destui in vre-muri de prigonire i primejdie : aa in 1529, in1546, in 1549, in 1558, cind se coborira" aid fu-gaff innaintea miniei crude a mill Mircea Ciobanul,jertfitorul de boerl (6). Pe cind Vlad Caluga' rul sta-pinia Tara-Romaneasca, un coboritor din neamulVoevozilor, Stefan sail Stoian, veni sa se adapos-teasca in acest pasnic i sigur unghill al Ardea-lului, unde nu-1 puteart ajunge dusmanii (7).

(1) Ibid.(2) ibid., an. 1545. Cf. p. 152.(3) Pp. 58-9.(4) Ibid., pp. 67-8.(5) Ibid., p. 142.(6) Hurmuzaki, XI, pp. 854, 860-1, 86,9, 870(7) Pentru genealogia liii, cu totul nesigura si fSrä

garantil, v. spusele fiului sau, Nicolaus Olahus, resu-mate si discutate in Iorga, Contribulitini la IstoriaMuntenia:, p. 2, nota 3.

pu-tini,

si-i

113

NeputInd fi Domn la Tirgovi§te, el ajunse judola Ords.tia, cu toat6 impotrivirea Sibiienilor (1).De la inceput, de cInd un rege cu sentimentep'arinte§ti, Matei, aduse Sa§ilor dreptul de a-sIalege judele, ace§tia II imp`artiail cu populatialiber6 de alt neam ce se gasia lIng6 din§ii, satichiar Impreuna cu dIns,f1. In 1464 alegerea luiMates, fiul judelui Ladislail, se ilcu ast-fel cuvointa Scaunului Intreg, anume : a Sas,ilor, aUngurilor §i a Romanilor" (2).

La rindul lui, Stefan, Stefan Romdnul, Olah"sail Olahus", ea'pAt5, cirmuirea miculdi ora§,in 1504, §i ea famase foarte mula vreme inminile lui (3). Clnd atinsese acum adinci batri.-nete, fiind, In desfA§urarea carierei WI, jude,procurator al unor ora§e vecine (4), Capeteniede osta§i (5), fiul s'ati mai mare, Nicolae, unvestit diac, care ajunse un umanist cu frasafrumoas6 §i InvAtat5, §i un negociator de in-semnate afaceri impArsate§t1, se afla, bucurIn-du-se de mult`a trecere, pe MO episcopul deFiinfkirchen. Prin stAruintile hi se recunoscuunul Irate mai mic, MateI, dreptul de a urma

(1) Amlacher, p. 71.(2) Ibid., pp. 26-7.(3) Ibid., pp. 74, 77, 79, 80, 83, 85.(4) Ibid., p. 74.(5) Nicolaus Olahus, Attila, ed. Koller, Viena, 1763,

la sfirsitul cartil a doua.5

114

ca jude 1u -tefan, inc5. in viata acestui pArinteal sail (1). Se stie ce se alese mai tirziu, si inprivinta demnitAtilor, din scriitorul Nicolae Ro-meinul, care stráluci pe rind la Curtea regilorVladislav, Ludovic, In suita reginei vAduvei Ma-ria, cu care se duse in Tgrile-de-Jos, In intimi-tatea lui Ferdinand de Austria, cAruia, dupl ce-1Intova'Asise i pe cimpii de lupta din Germa-nia, se invrednici boteze o imp'ar6teasea o-drasra,, i impodobi pe rind prin talentul süScaunele episcopale din Agram i Erlau (2).

un om care facu cinste neamuluisgit, i i-ar fi fácut si mai mult dacA si-ar fi a-dus aminte de dinsul i pentru alt ceva decitmindria de a se dovedi rudg a lui Hunyadyramurä din trunchitl domnesc.

Intru citva Bistrita era pentru Moldova ceiace am vA.zut cA era pentru Tara-RomAneasc'dBrasovuL i de aid' pornia marfa, si aid se o-plosiail invinsi in lupta pentru putere, chiar sidin Tara-Româneasc6 (3). Numai cit aicT orasul

(1) Amlacher, pp. 91-3.(2) V. diploma ce dobindi la 23 Noembre 1548, in

edi(ia Koller a tratatului Attila. Reprodusg, cu altelucrurl ce-1 privesc, in Archivul lui Cipariü, p. 693§i urm.

(3) Hurmuzaki, XI, p. 583, nota 4. Cf. Iorga, Studildocumente, I-II; Socotelile latine ale Bistricel.

s'a-i

Fat% IndoiaI,

$i

si

115

era mai mic, bogAia mai put,inA §i influentamai slabri, : ea durA §i. mai scurtg vreme, §i Bis-tritenii nu mai aveail decit leaturile zilnice cugranita, intr'un timp dud Brovenii erart fur-nisorii neconteniti §i bunii prieteni ai lig Brin-coveanu.

In Bistrita chiar, Romanii nu venirA decit maitirzitl, dar in jurul zidurilor, in vesela cimpiede la poalele muntilor, pe malul riului eapede,albe case de p`astori, plugari si vinAtori romanise easfirail In preajma bisericii de lemn sail,une oil, de piatrá. Aid trMati oameni viteji §iIndrAzneti, gata de prada" in munte sail derAsboiil In alte vM pentru vre-un Domni§orinstrMnat, care dorea de Scaunul strämo§escal Sucevei. Stefan MizgA, dusmanul L'apusneanuluicelui. bAtrin, se coborI la Cetatea Neamtului, in-tre cetele flgcAllor din BIrgAil (1).

Inca la 1366, regele Ludovic ingAduie pope-rului din sate", in vidicul Bistritei, s'a-§1 aleagiljuzii 5,i juratil dintre dIn§ii, dup6 orInduiala §ibunul plac al judelui bistritean, al juratilor §icetatenilor orasului" (2). In documentele roma-ne§t'f ce ni s'ail pastrat de la aceste sate, eleail In fruntea lor, pe linga" popi, fi.re§te, drega-

(1) Hurmuzaki, XI, p. 584 si urm. Cf. Iorga, Doe.Bistritei, I, p. xLv in.

(2) Villici et etiam iustitiarii de sui medio", etc. Zit&mermann-Werner-Mfiller, II, pp. 249-50, No. 858.

116

tori mireni, co se chiamh juzi, cei mai marl',jurati, afara de al' Vladical (1), crainicislobodnici (2). El sint scutiVi de anumite p1a0

impreuna cu dinsil, fill lor necasatoriti, met,cum se spunea, erail Inteo pita" cu parintfllor (3). Se plata venitul vladicesc"darile preoOsti" calre preqi (4), pe cari-i ve-dem insa une-ori plingindu-se ca. simbril",ca altil de aiurea, c. li se opresc de sate eelzece de bani de cash, mieqa de grill, clacapielcelele de miel la trei sarbatori Sf. Ghe-orghe, Ispas ce li se hotarise carasplata de Vladica Sava (5), si c sint pusi lapor(ie, ca oamenii de rind (6). in Rodna, se in-tilnesc chiar,in timpuri mai vachl, cneji", cariajuta la prefacerea manästirii bistritene (7).

Sfatul sasesc avea nevoie de acesti Romani,pentru banul, munca i bratele lor, ca i pentruinlesnirile politice ce aduceail, prinzind limba"

(1) Iorga, Doc. Bistritel, I, p. 93, No. 117.(2) Ibid., II, p. 99, No. 364; p. 108, No. 379.(3) _Ibid., II, p. 108, No. 379.(4) Ibid., I, p. 43, No. 58.(5) Ibid., II, pp. 33-4, 220. Varlaam hothrise Ci

Acte i fragm , p. 264 eo dale de grill i unade ovás, i o zi de coasá i alta de secere,, un casde Simpetru, dot potorI saü potronici de Pasti, afardde plata pentru anumite slujbe.

(6) Iorga, Doc. Bistritei, Ii, p. 107, No. 378.aLibid., I, p. xv.t; cf. p. mut.

i Rusalii

putt,

ai,

n'afi

al

3

117

In tara Voevodului moldovenesc. Precum Bra-§ovenii, ce e drept mai mult din interes, aju-tase inceputurile literaturii religioase romane§ti,Bistritenii credeail c trebue s sustie s,i ei cuun florin" activitatea unui necunoscut, ce voia,la 1683, s6 faca,' o Bib lie in romanes,te" (1).Nu stim din citsa vreme s'ati asezat bAtrinilnostri aicea la acest vestit ora* ail trait", scriaintr'un rind niste preoti romani, tot bine sifrumos in viiata lor" (2). Cind Ardealul ineapuin minile Imperialilor si legal, prin moartea luiApaffy (3), satele romhne§ti libere jurara de-osebit, cu fruntasii lor insemnati anume, cre-dinta ce se cuvenia de acum inainte noilordomni, ImpAratul nemtesc Leopoldus" i fe-ciorul 3/16riii Sale, Iojev, a PAratului nemtesc" (4).

De la Bistrita in sus, Romanimea se intindeafa,r5, intrerupere ping in muntii Maramureplui,unde, cum vom vedea, se pastra o nobilime ro-

(1) Iorga, si Doeumente, I-II, p. 52. Pentrutraducerea Noului Testament, RalcOczy dädu qaceluipopà roman» (calugarul Silivestru; Bianu si Hodos,p. 169) 50 de florini i un postav (Szilágyi, I. RdlcoczyGyörgy, in Colectia de biografil maghiarä ; p. 352, n. 2).

(2) Doe. Bistrita, II, p. 107, No. 378; an. 1722.(3) Asupra imprejurdrilor, v. inceputul vol. I din

Fàiiile alese ale lui Baritiü, unde si pentru istoriabisericeasca se pot gasi unele intregiri.

(4) Iorga, Doc. Bistritei, II, p. 76 si urm.

Studiti

118

mâneascI Dar de acestia nu poate fi vorba a-cum. RAmIn alti skeni dintre ai nostri asezatipe pauant d'aruit Sasilor, aceia despre earl sestie mai mult, cei din tdnutul Sibiiului.

Despre acesti tdrani harnici, istel, cu gust inImbraVamintea lor curata', se afrarisipite. Apoi un sir de informatii bogate asupraunuia din aceste sate, asupra celui mai mare simai frumos,

In timpurile vechi, granita aid nu era ca as-tazi, ci prisosea in paguba Ungurilor, cum vomarka in urmarea acestor studil. Aceast5, gra-nità insemna foarte putin necontenit, ea eraealcatg, pentru strAmutare i ajutor. Asa in 1383dud o ridicare a Românilor in potriva Sasilor,vecinii lor, e sprijinitA de elemente din tarA. Ease mintui prin biruinta celor mai bine organi-sati, earl impuserA invinsilor o Invoiab, In care,intro altele, se opria portul armel nationale, ar-cul (1).

La cite-va ceasurl de Sibiiti se MIA intr'o fru-moas6 cimpie, in vederea muntilor, bogatul satSilistea, cu desgvirsire romanesc. E una din celemai frumoase infkisAri ale vietii poporului nos-tru de la tail. Case bine tinute, curp. Imbelsu-gate de toatä bogAtia gospodarului bun de la

oameni istei, sprinteni, cari tiü sa impace

(1) Zimmermann-Werner-Milner, II, p. 564 i urru.

Intuit lmurirl

i,

tarA,

Silistea.

119

lipsa de sfial'a innaintea stfainului cu buna cu-viint4 cea ma desAvirsit'a, porturi frumoasesimple, care imbracg atit de bine aceast4 s4"-

n'a'tate mIndr i aleas1 Cine vede invIrtindu-se,en toat'a orinduiala timpurilor Intelepte, hora

intgreste credinta eh' in poporulnostru, acolo unde e curat de amestecuri si duceo viatA mai bung, se MIA un fel de iscusintI inalegerea podoabei, de m'asurA sup-tire in misc'ari

vorbe, o constiintA de aristocratie care-1 de-osebeste cu mult mai presus de raselegreoaie si grosolane ce-1 IncunjurA.

Dar nu numai c Silistea are Insusirea sa. fieun model de sat romanesc, astAzi ; ea a avutnorocul s i se pástreze mai bine decit ori-c5reiaezari tlea'nesti din RomAnimea larg"a, aminti-rea In slove a trecutului. in Archive le din Sibiitise pAstreazg protocoale ale Silistei Inca din a-nul 1585. innainte de Mihai Viteazul adia, si inele se oglindeste cu credintA viata Silistenilordin vechi vremuri ca si din acele mai noui. Cel

volum s'a Inceput de scris pe cind erajude in sat Petru Blotz," iar ajutoare ale luili se zice Burger, adicg, pirgari : Crestel Bib,Joan Herm," Bucur Durda, Dan Lata jude. inCacova, Banciü Popa i pIrgar Opris Rarsan. Apoi,In Sibiiel, alt sat vecin, judele Ioan Sandorpirgarii Vlad Seracin, al lui Oprea Durda. in

Silistenilor, IT

pi

pi-1 ridica

pi

120

Tili§ca: Stan Miclo§, judo §i Dan Costa, pirgar.in Gali§, in sfir§it: Dobretha Zalzull," judo.

Aceste sate formeaza In Scaunul sasesc unScaun romanesc, pentru administrarea caruia sealeg din Sibiiil doi din Sfat, doi senatori, earlporta numele de indices ordinarii sedis szelisti-ensis", juzii obi§nuiti al Scaunului Sili§tei(1). Ei ailmai mult sarcina de inspectori §i judecatori pen-tru pricinile mai insemnate: in hotarIrile de la1585 ale Sfatului din Sibiiil se hotare§te ca niciun jude roman nu va primi un juramint," deoare ce pentru aceasta e judele ales al Scau-nului" (2). Stateaii, fire§te, mai mult in ora§ §inu veniail decit la o anume data In sat, undeerail tinuti pe socoteala comunei. Afara de a-ceasta intretinere, ei se bucurail de un venitanual jarliches subsidium expensarum quo-tidianarum" de o suta de florini pentru cel maiin virsta §i de cind-zeci pentru cel-l'alt. Dar lise mai dadea doua parti. unuia, o parte celuide-al doilea doua dari culese anume pentrudin§ii : datul oilor §i dijma.

in fiece sat e acum, ca dregd torul cel mai de

(1) Pomeniti si in 1618 si innainte, in cDes SzelisterStuhls von anno 1585, den 1 October, biss anno 1709 .

(2) 4, Der erwelte Stultzrichter., Amenda e de o marca"de argint.

121

seama, un jude roman (1). Asupra alegerii lui,avem orinduiala Malta, de eel dol senatori, inziva de Pastile romanesti 1649. Bagind de sung,spun ei, ca la alegerea judelui din Si liste e omare neregul i zapaceala, i chiar dihonie,asa Inch e de temut sa nu se isce dinteaceastaun mare rail saii o mare nenorocire", ei leall ma-surile ce urmeaza :

1. Mai Intlili, nu trebuie ca toata comuna,tineri i batrini, la timp de alegere a judelui,sa alerge i sa, se Ingramadeasca unul pe altulin biserica, pina aleg pe cei patru-zeci, ce alegla rindul lor pe jude, cum s'a facut in tot anulpina acum, Cf fie-care patrime iedveder vierteTheil din comuna sa-si alba oamenii, in nu-mar de unsprezece, earl acum a i fost aleside fata cu noi, dar din acelasi nearn nu maimult de dot

2. La timp de alegere, din fie-care patrirne u-nul dintre eel unsprezece sa fie ales, de la cei-Palti sa se ia voturile pe rind, in biserica, siast-fel, dupa plecarea acestor patru datil pentrualegere, sa se aleaga judele (2).

(1) Un cneaz : ,Coman Pays, knesio d.e Wayl,a , semai afld numai intr'un proces cu dol Silistent, la 1527,pentru o livadd in satul acestora. Protocoale sibiiene,I, fol. 46.

(2) Soll von iedern vierten Theil, einer aus denen11 zuer Zeit der Ervelung in die Election gegeben,

122

3. De moare intre acestea unul din cel 44,pgtrimea din care era, va alege altul, al chruinume se va scrie in locul mortului."

Din lista ce urmeazg §i care e tinutg In cu-rent ping la 1687, se vede cg din numgrul aces-tor candidati se §terg i pentru furt, pentrubiciune sag pentru strgmutare.

Jude le ales are, cum II aratg numele, pe samaliii afacerile de judecatg si, de sigur, stringereadgrilor. Dar el §i administreazg: ast-fel, in 1617,satul Sgcel, fiind cu totul pustiit in vremurilefurtunoase rumorischen dupg venirea liiiMihai-Vodd, iar oamenii scgzuti i morti, rgmi-nind multe locuri de cash pustii,"judele §i cu

dart unul sgtean gospoddria altuiace murise. El Imparte sarcinile, alege sati tragela sorti pe ostasti ceruti de Craig §i earl, ple-cind, I§I tree altuia pgmintul ; tot el dg calpentru expeditie, §i intr'un rind vedem pe un hot,mergind la oaste, pe calul ce furase, inlocuindast-fel, cu totul fr voie, pe pggubas. Ca leafa,judele are gloabele in munte §i o dijmg, cindDumnezeil d bine-cuvintarea sa in codru."

La invoieli se obi§nue§te a se aduce nfarturiaoarnenilor buni (1). Hotgririle se indeplinesc prin

von den Iebrigen die vota singillathn in der Kirchencolligiert undt also, nach abgrettretenen den 4 in dieWall gegebenen Walchen, der Sude eligiert werden,

(1) cEtliche gutte Leh); 1626

slg-

beitrinii stI

423

pristavi. Mai tIrzitt col putlin, platiti mai ales cuvama casuldi ce trece prin pasuri si poteci, gh"--sim veitasii. El jurail cgtre sfirsit, pe vremea Im-pAr'ateascA cu urmatoarele cuvinte (1):

«Nof NN. jurdm in numele Tata 1111 si Fiului si Du-hului Svintului, Svintel Troite, precum noi domnu-lui cinstitului si prea-luminatului imparatului si Cra-iului (2) vom sluji cu mare dreptate, si domnilor Scan-nulu I Seliste rinduiti porunca VOM asculth in toatecele care se va cadea, cum ail fost si. pina acumla toti Domnii care ail trait cu cinste si cu drep-tate. Ce vom auzi, hie bine, hie rail, vom spune devreme. Muntil vom pazi cu mare dreptate, povaride la paza plaiurilor in slujbele noastre nu vommina, dard vom avea grija foarte mare sà tunble sihie in grijã si slujbd dupa jurdmintul lor, cu marecinste si dreptate, cum am pomenit de la parintiinostri. Birsagurile domnilor, adied toate furtisagurile,vrajbile, bataie sail altefapte rele nu vom pitula. Pentrudare, mita, fratie, rudenie in dreptate, in slujbh si indregatoria noastra, vom umbla cum se cade. Venituriledomnilor nu vom pitula; macar de unde va fi, vomda in mud cu mare dreptate. Hasna noastra cu pa-guba domnilor Scaunului nu vom cauta. Slujbele carene vor da domnif nostri denainte, vom ispravi cu cin-ste, cum noua se cade. Veste cal e vom putea precepesi auzi de pe munti, hie bune, hie rele, indatd vomspune domnilor nostri. Cu un cuvint, toate cele pe

(1) Le extrag din Protocolum sedis selistensis [1750fi um ] .

(2) Odinioard numai: «Craiului..

124

care am jurat, vom ispr5vi, sub mare birsag. Asa s5ne ajute Dumnezed si Svinta Troird (1).

De vätav atirnh pgzitorii potecilor, grAni-cerii" de sat sail Scaun, am putea zice. Si eislut legati printeun jurdmint, si-1 putem infa-t4a, dupä ace1a0 isvor, §i pe acesta. Adicg:

aJurhm Tathlui, Fiului si Duhului Svint, prea-svintaTroit5, un Dumnezed adevdrat, Maichi prea-curatei,pe doi-spre-zece Apostoll, pe Evanghelie, pe patru pos-turi inteun an, pe pitd, sare, cumineedtura cea demoarte, cum, la slujba aceia care n'au dat domnil siScaunul innainte, la paza plaiurilor, vom griji, si. lazile bune si rele nu [ne] vom uita pe voia nimdruia,mid la pdrinti, nici la fralie, nici la rudd ce ne vaveni Thainte, care va umbla fdr5. treabd. Vom prindesi vom da innaintea domnilor Scaunului venitul dom-nilor, dupd cum ad fost si mai nainte. Nu vom pi-tula darea, de unde va fi, vom da in salmi cu maredereptate. Cuvintul vdtafului si al domnilor om as-culta. Dacd s'ar timpla cä n'am umbla in derep-tate, birsagul nostru sd fie cum sh va chclea dupdfaptele noastre: tapa, roata ad furcile, si de acolo sän'aibh altii a da sama pentru nol. Cu un cuvint, MO.-duim a sluji la slujba noasträ cu mare dereptate. Asasd ne ajute Dumnezed, si sa ne folosascd cuminecdturacea de moarte (2).0

Acestia erail dregnorii satului §i Scaunuldi

(1) Am inldturat ins5, fireste, fantastica ortografienemteaseg -ungureasca a documentului, si asa facemsi cu judmintul, ce urmeazti, al plaiasilor.

(2) Registrul pe 1709 si urm.

125

silistean. Darile ce se plktiail erall, afar% decele aratate pink acum, acea, de capetenie, carese dadea Sfatului din Sibiiil in fie-care an, In-nainte de Craciun. Sint asa numitil bani bul-garesti", al ca'ror nume ne aminteste pe alBulgarilor" din Brasov, si se poate larnuri totasa de putin ca si acesta din urmk. Mai eraapoi si o dare asupra fructelor, obicinuita a seculege din timpuri vechi".

Locuitorii sint, in parte numai, pastori. Stinasail muntele" se arendeaza une ori, si aceastase chiama prinsoarea muntelui". line le asezaride acestea trecatoare se fac si dincolo de hotar,pe pamintul romanesc al Domnului, si atuncipastorii silisteni se inteleg cu Muntenii" pen-tru pamint", dar continua sa dea si de aic.I Sfa-tului sibiian, pe fie-ce an. Sint moil in stapi-nirea Romanilor de aid, si ni se vorbeste deblide de moara". Dar cea mai mare parte dinei sint gospodari cu ogoare, oameni tot-deaunala casa lor, avind ocina", mosie", pamint", chiarsi aceia dintre ei earl au fost serbi", iobagiprin alte locuri si ail capatat o carte de ier-tare", un fraien Brieff", curn vedem, de exemplu,in 1618. Aceasta avere statornica se iea pentrupurtari rele, dar intrio imprejurare ca aceastarudele de aproape o pot cere pentru ele, pia-tind birsagul pentru vinovat ca in casul Ma-rinei, fata lui Stan Munte, ce nu se purta bine

126

Mmintul" se mai perde si de acei cart se In-stedinea4 chiar numai pe doi-trei ani; dupa oma'sur6 luatA in 1691 Ins, iarIsi In loc vinecel mai apropiat din acelasi. singe.

Satenii aü dreptul s hota'reasca' in privintaproprietAil lor cum voiesc, in cuprinsul Insil aldreptului românesc", scris In amintirea vesnica'a tuturora, In pravila credincioas i trainicA atraditiei. La vinzare, se IntIlnesc tot-deaunaadoilmetsarii, Almeschleutt" i chiar rd vasulce addlmas Almeschbrieff". Vinzarea, spremai multa' IntArire, se vesteste Intregului satinnaintea bisericii, in trel Dumineci pe rind, cumse face si pentru alto acte publice i solemne :o iertare, de exemplu. Mama vaduva' mostenesteimpreung cu fill, dar nu tot-deauna si cu fetele,care-si capsata zestrea in vite, in haine, in flo-rinti", in t,arini chiar, ast-fel ca-pul" (1). Cine ingrijeste de barinetele mameiprimeste mai mult din averea ra'massa, i pentruaceasta se incheie une ori o carte in toath forma ;i se poate rasa chiar acestui fiti tot plmintulparintesc. Se vad parinti earl lasA unuia din co-boritorii lor casa i cimpul, pentru c, find elbolnavi, mai pot auta de ele ; Inteun rindun tatA, care nu vrea s. mearga' la rzboiti, tri-

(1) Iorga, Studi i documente, IV, pp 15-7, N-rele

platindu-li-se

6nu-si

xxvlvn.

127

mite pe fi.u-sáti, si-1 rlsplAteste cu mostenireaInnainte de vreme. Se fac si vInz'ari, in carese prevede cA, Intiiul stgpinitor Isl va tinea lo-cuinta pAn'd la moarte si va culege jum'atatedin rodul livezii. Cind nu se face o vinzare sigospodarii n'ail copfl, ei fac sA se a1cgtuiasc6untestament prin care lash' ce au crestinuluI care-1va ingropa dup`a cuviint2a.

Ni s'aii paistrat ast-fel de testamente tArdnestYsi, ele find foarte rare la noi, dacg, se mai gA-sesc chiar, e bine sg, inratis'am aid cuprinsullor, traducindu-le din nemteste sag dind chiar,afarä de ortografie, romaneasca greimeiticului (1).

Ast-fel, Laza Sabo din Siliste pune sg se scrieacestea :

aAm avut dona surori, una la Tilisca : Stana, cea-laltd la Gura Riului : Stanca, cdrora li-am dat pe de-plin partea cuvenitä ce li-a rdmas de la pärintii nostri,si din averea miscàtoare si. din cea nemiscdtoare. Ceadin Tilisca a ldsat doi copilasl, pe cari eil i-am cres-cut: unul Coman si altul Opris cu numele. Lui ComanMgadueste LAzoaia aici, innaintea noastrá, a came-nilor buni, a-I da doi florintl, cu cari s'a si mul-Omit. Lui Opris insd i-a cumpärat Laza o casà si ocurte la Galis drept florinti unsprezece, pe care. i le-aldsat prin testament. Iar Stanca lasd si ea un copilas,anume Opre, pe care-1 am acum la mine: acestuia-I

(1) Graimáticul, care era si aKirchendiener», slujbas albisericii, era scutit de mersul la oaste, de chtánie, cumse vede dintr'o hotärire a celor doi juzi, la 1616.

128

las toata averea mea, curtea i alte averl miscatoarenemiscdtoare; dar femeia m ea sh-1 creased pand va

fi mare, si toate trebue sá rdmiie in mlinile el. De moarecopilul innainte de dinsa, ei sa-I rämiie toate, färd sapoata pune cineva cuvint impotrivd. Si ea fdgddueste

dacd va fi sà moard innaintea copilului, tot vaiduva,rdmiie toate ale el acestui Oprea, fard sa poata

pune cineva cuvint impotrivd. Acel oameni buni adfost : Popa Oprea, Popa Mane, Popa Gherghe dinBalgrad, Stanciul cojocarul jude, Coman e Harr e , JonasStefle, Ionas «Wolkaleze» Coman Gherghind, Stan«Boye» (1)

Sail, in ralmaciti, o carte din 1702, 6110 seri-soarea româneasc5, :

SA' sá tie cã am strins bdtrinil satului i cu judeleIon Opre Plinga de am impartit ocina pe cum amstiut ied cu sufletul : am dat lui Sirb ocina undesta Sura, ca am fost datori, i sa intoarca fetele luiSirb florini 12. Si am lásat Neagdi un stucsor de o-chid despre Coman Boerivol, si ocina pänd in ulita olas lui Tuduri, sd ma grijasca 'Yana void trei; i, dacavoid muri, i dupd moartea mea sd ma comindecu ocine pe linga cask sá le hie urdinis lui SirbTuduri ; iar care ar face gard sà astupe urdinisul, sdfie birsag domnese doisprezece florinti. Si au fostmarturie judele Bancl, i Vasi Sirb, i Iacol Popi,Dumitru Grecul, Brdtila Curteanul. Am scris eü popaMane. Dat. 1702 (2).

(1) Protocolul Silistel, I, p. 126; an. 1626.(2) P. 179 din cel d'intlit Protocol al Talmaciuldi

in aceleasi Archive ale Sibiului, p. 172 si urm. (literelatine).

ca,sa-i

si

midis

el

129

Täranii poarta une ori nume vechi: Peligrad,Cristul, Barbu, Stanomir, Latco, OpreaVisa, Sora, Musa, Brandusa. El tin vechile obi-celurl: frg,tia de cruce", colacaritul" pentrua capata still, etc. De si ail destiff popl, el credInca in toate superstitiile timpurilor naive, siintre judecatl gasim i unele pentru vräjifarmece aruncate asupra oamenilor sail turine-bor. intre insulte, pe Bugg: lesinat, cioara,gang din Tara-Romfmeasca", pe care le scrinSasii la protocol in limba in care ag fost spuse,ca un corpus delicti ce nu Ingadue talmaciresi prefacere, gasim strigoaie munteneasca".In 1715, o matrong localg, in leggturi presupusecu lumea cealalta, e data in judecata pentru a-ceasta. Ea cinstise ast-fel pe un satean : Ba-tg-te Dumnezeil, i ziva Rusaliilor, raza Boaru-lul raza al Boarului si Sinta-Mgria, citezile bune peste an ; i luna sg se uite la guraeT ce va zice: sa nu fie luna, lid saptaminaping va loghi logyi raul fetelor, care sg nulase nici una, darg sai le dud la podgradie lingabeseric i sg le bati supt pamint". I se ras-punde sg nu blasteme fomeia", cad, de seintimpla ceva, va purta rgspunderea. Si vorbelerele pornesc din noil: dupa doug din ele, ce nuse pot reproduce : Astg-zi dacg v'ar duce pevol tot,I la beserica, nicI capul nu ma va durea;n'am nici o grijg de voi : ieil nu slut strigoaie

9

si

Ti-

;

Cirligul,

pi

130

ca tu (!), s'a mine inima omului". 0 fatrt a celuiblgstàmat se imbolraveste, si el incepe jude-cata. Petca Morgreasa cere atunci, ea s6-1 ias5,dreptatea, sA-I jure pirisul cu septe marturi,pe cap, c5, asa este. Lucrul nu se face i, entoate invinuirile altor sgteni c5, a mai filcutaltele, arzind garduri, etc., se hotrtreste de ju-dele sgsesc o crestineascg iertare" (1).

Acestea sint satele romanesti ale SibiitiluT, satecare, din a doua junlatate a veacului al XV-leainnainte (2), s'ati tinut de oras.Innainte de aceasta,ele fusese o posesie regala", i avuse o clipA"norocul de a fi. d'aruite Domnilor munteni, ca oparte din ducatul Fággrasului i Amlasuhn",impreun'a en Am lasu1 chiar, de care atirnart (3).

(1) Protocolul 1715 si urm., pp. 22 3, 32 si urm.,50 si urm., 86; an. 1715. Sint si procese pentru dra-goste neingaduitd, si o femeie, ale cdrui legaturi cu unflacau sint date in vileag, incheie vorba cu aceastadeclaratie : ce-ti place, it! place .

(2) Fr. Zimmermann. Das Archiv der Stadt Her-mannstacit, ed. a 2-a, 1901, p. 79.

(3) Aceasta s'a intimplat supt Mircea cel Mare nu-mai. Innainte, in 1366, cum s'a crezut nu se poate :pentru ca., daca sint titluri ce cuprind prea mult, nusint care sd cuprinda prea putin si nici odatá pina laMircea, in acte, in peceti un Domn muntean nu cu-prinde in titlul sãü Amlasul; pentru cd viitorul ducatal Amlasulu],> era in 1383 Inca dat unor Nemt] si re-clamat de altii Zimmermann-Werner-Miiller, II ;

si

--

131

DupA Omni, acum nobilii, cei ce fusese i ceice se mai aflati Inca' la sfirsitul secolului al

Ca regiuni de nobilime romarreasc6 se men-tioneazA patru tinuturi, in Ardeal sari Una, Ar-deal : Hategul, Banatul, FagArasul, Mararnuresul.Despre cele trei din urm5,, avem stiri mai multe.

NIaramuresul nu e o ci o cetate, ceta-tea care apAr i priveghiaz'a la miazA-noapteArdealul. In rnuntii din aceastá straj'a trebuiatish se easeasca" in num'ar mare Romanii, sigAsim, in adevAr, de la inceputul izvoarelor,

viteji si tinuti in seam`a.In veacul al XIV-lea, ei triaI1 supt cirmuirea

enejilor ca si in alte pirI. Cnejii fusese gsiIde puterea regalA in aceste pa'rti cucerite foartetirziti numai i intr'un chip cu totul neindes-turator i nesigur, in acest trifinium disputat.

pentru ca, in fine, delimitatia, ce s'a adus imiainte, adoua sate de cdtre posesiile lui Vladislav-Vodd, seface, nu de tinutul Amlasului, care e la Nord de elesi nu poate fi aiurea v. ibid., p. 583, ci de parteamuntoasä de la Sud, unde granita Tdrii-Romdnestiatunci mergea dedi pind in josul muntelui. Cf. Has-deft, Istoria criticd, ed. a 2-a, p. 23; Onciul, Orig. prin-cipatelor, pp. 55, 190-1 si Iorga, in Convorbiri lite-rare, 1900, p. 981 nota 1 Un ducat deosebit al Am-lasului nu exista, ci el se adause numai in urmd, laal Fagdrasului, creat, in 1365, dupd un model francesdin 1360. V. mai departe.

XVIII-Iea.

tara,

§i-I

multl,

132

Regele recunoscu numal pe acei cari fusese in-nainte de dinsul acolo. Ca si in vremurile delibertate, cnejil romani stapinirá satele : unul,mai mune, o regiune intreagA, dupà imprejurari;judecara pastorii i plugarli, strinsera dijmele,dari i ostasi, oprind din venituff jumatate peseama Mr (1).

in provincie era un comite, une on i pentrutinuturi vecine, care puteati sa fie si indepartate.Se intimpla ca acest ofiter ungur s poartetitlul de Voevod. insa pe linga dInsul era Voe-vodul doosebit al Romanilor din Maramures",ales de dinsii si avind drepturi ca ale cnejilor,d-ar intinse asupra tarn' intregi. El era ales deneamul sti, i vedem, in 1364, ca si Rornaniidin comitatul vecin al Beregului cer s li se in-gaduie ca, potrivit cu privilegiul lor", sa-si a-leaga un Voevod pentru sine, spre a-i judeca

precum atl si alti Romani, in Maramu-re i alto 'Arta' ale Ungariei" (2). Ceia-ce cil-patara in adevar (3).

Pe acest timp, nobilii romilni de aid aveatiiobagi (4), drepturi si cinste, dorninind

(1) loan Mittalyi de Apsa, Diphime rnaramuroene,1900, I. E izvorul de cdpetenie pentru tot ce privesteistoria Rornânilor din Marantures. V. pp, 185 7.

(2) Ibid., p. 55.(3) Cf. ibid., p. 78.(4) Ibid., pp. 120-1, No. 69.

si

si

mesh,

133

une off el Maramuresul. In a doua jumgtate asecolului, comite al Maramuresului fu Bale, careera sg domneaseg in Moldova. La 1325, vice-comitele poarta un nume care samang a fi ro-mânesc si, ori cum, Romani erail dol din eelpatru iudices ce-1 ajutail (1).

intre cnejii maramureseni se inseamng unAprusa", care e, probabil, acel Voevod" de carevorbeste o scrisoare a Papei, indemnatoare laprimirea religiel catolice (2). Se pomeneste a-desea un cneaz Stanislav, fiul MI Stan, tatgl liiiMicu i altor fii (3). In Bereg, e Crgciun, decare atirng sate en Romani si iobagi", unclenu se amestecg oamenii Craiului decit pentruurmgrirea crimelor, Craciun si fill : Sera-chin, Nicolae, Valentin si Lucacl (4).

0 familie insernnata, Ii are cuibul, mosia decgpetenie i mai de samg (5), la Cuhea, undeping pe vremea lui Miron Costin i s'a pastrat a-mintirea (6). Un Iuga, fiul lui Micu poate, stgpini

(1) Ibid., p. 85, No. 51.(2) Cf. ibid., p. 20 si Iorga, Studii si documente, I-II,

p xxlli. Ambele acte silt din acelasi an.(3) Ibid., pp. 6-7, 21, 64, No. 35; p. 77.(4) Ibid., in multe locuri. V. tabla.(5) Capitalis et principalis possessio ; ibid., pp.

30-2.(6) Arch. istoricd, p. 165.

nobaium

II,

134

aid cu fratele sag, Bogdan (10). Despre cel d'intiiiinu stim nimic ; cel de-al doilea Insa era sa in-deplineasca lucrud marl, 1ntemeind o .tara, pemalul undi rig strain, din pamintul Tata-rilor".

Inca la 1335 el daca e vorba de dinsulsearata un supus neastimparat, i regele socotiaaceste apucatud ale lui destul de primejdioasepentru a-1 indemna sa se stramute aiurea prin-tr'un sol de insemnatatea primatului Ungariei

cancelarig al regatului (1) Dar el nu se in-dupleca la aceasta, ci ramase, tot neascultator.

El pierdu prin urmare Voevodatul, care fu in-credintat altuia din acest neam, Joan. fiul lui

(1) Bogdan, desedlecdtorul Moldovel, era unchiulclupd tatad> al fiilor lui Iuga si, pe de altd parte, sevorbeste la 1335 de strdmutarea in Ungaria din tarasa a Voevodului Bogdan fiul lui Mien, care, cum vomvedea, s'ar putea sa fie acelasi.

(2) Mihdlyi, pp. 11-3. Sd se tie samd cd Bogdan era in-tr.o tard deosebitd de Ungaria i cd in Maramures sevorbia pe atunci de strada ce duce din Mararnuresin Ungaria ; ibid., p. 14 ; a. 1336. Faptul ca in celetrei drumuri ale sale ca negociator prelatul a pus lacheltuiald locuitori din pdrtile de spre Banat nu do-vedeste cd e vorba de un Voevod de pe acolo. La ci-neva neinsemnat nu e de gindit i alt Bogdan Voevodcu insemnatate nu e pe aceastd vierne. Contra acestelpdreri ar fi numal felul cum se vorbeste de hotarele),pe unde a trecut prelatul i acelea unde era Bogdan.

135

Iuga. hi iarna anilor 1342-3, indata dupa moar-tea regelui Carol-Robert, Bogdan era acum unfasculat si el se ciocni cu ostasii Domnului sat",ajutat fiind la lupt5, si de mai multi Romani,intre earl dusmanii lui puser i pe cneazul Cra-ciun (1). Un alt fill al lui Iuga chiar, Stefan, sedadu de partea lul, i el puse mina, intre alteaveri straine, i pe páminturile unui Gyula, fiulmY Dragos, si ale fratilor sAT, cneji ce Vastraseracredinta noului i foarte tinarului rege Ludo-vic (2).

Ii va fi sprijinit i cine-va de peste hotare,cad tocrnai pe atunci partile vecine ale Rusieierail in mina Litvanilor. Acestia incheiase i untratat cu Polonii, dar, tiindu-1 foarte fag, regeleCasimir II goni de acolo la 1349. Tocmai in a-cest an, Ludovic al Ungariei, ocupat mult timpCu afaceri italiene, vine la Bistrqa, in Ardeal,unde-1 intimpina Gyula, cu plingerile sale, cnejidin Maramures si Andrei, comitele Secuilor, alBrasovului si al Maramuresului, care se luptasedincolo de munti, cii Tatarii (3).

0 expeditie in 1350 a lui loan Voevodul res-

(1) Mihályi, p. 17.(2) _Ibid., pp. 26-7, No. 13.(3) Mihályi, 1. c. Cf. istoria Ungariel de Fess ler, a

Galitiei i Lodomiriel de Hoppe; Viena, 1792, pp. 188-9cea de Engel.

136

tabili pe Gyula. (1). Bogdan isi Meuse poate pa-cea cu stapinul, cad in 1353, cind se hotarnicestoCuhea lui Joan i fratelui tefan, numiti numalservitori romani" ai regelui, se vorbeste de mo-sia, din hotar, a lui Bogdan fara, mentiune detradare i confiscatie (2). Tot asa in 1360, cindintervine alta intarire pentru eel doT frati, te-fan fiind acum Voevod (3).

Dar Bogdan gasi peste putin un adapost pen-tru neatirnarea sa. La 1324, viincl in Ardeal, re-gele Carol-Robert trimisese In chiar tara Ta-tarilor" pentru paza adeca in Moldova de maitirzig, mai multi credinciosI aI sal (4). Unii ra-maser% poate acolo. S, 11 fost intro dInil uncneaz maramuresan Dragos, care ajunse ast-fela sta,pini ceva dincolo de muntI, Dragos Voevodal pomelnicelor i Cronicii moldovene ? Nu cred.Mai curind coborirea din Maramures a lui Sas, fiullui Dragos, se facu in urma luptelor de pe la1352-3 ale regelui nog cu Tatarii (5).

in 1360, in. taxa moldoveneasca" a regelui sepotolise o rascoala a mai multor Romani", pecari-i Impaca Dragos, fiul lui Gyula pomenit mai

(1) Mihályi, pp. 28-9: raportul Voevodului.(2) Possessiones Bogdan Woyvode, patruelis ipso-

rum ; ibid., pp. 30-2.(3) P. 45 si urm,(4) Zimmermann-Werner, I, pp. 388-9, No. 427.(b) Hurmuzaki, 12, pp. 25, 31, 32-3.

137

sus (1). De Bogdan nu se vorbeste Inc nimic,si el va fi fost trecut cn vederea poate pentru

desi trecuse acolo in Moldova, care existaacum, se irnp'acase cu regele, i se inchinase. in1365 insil nu se gAsiati cuvinte destul de asprepentru dinsul: el nAvalise in posesiunile vecine, fo-losindu-se, credem, de moartea Iu Sas, se cioenisecu fiul acestuia Bale, venit din Ungaria caiea mostenirea, II Muse, IY ucisese fratii. Luptacontinua i, pentru a indemna ma mult pe Balesail Balita, i se dadea Voevodatul Maramuresulul

averile confiscate de la Bogdan si fifl lui. A-cesta putea gasi ajutor la Domnul vecin al TariI-Rornanesti, atuncl in lupta cu Ungurii, i Voe-vodatul sail de la Moldova", din Baia, ajunsepeste putin la Mare (2).

Bale Mesterul" i fratele sail Drag ramasefadeci in Maramures, unde traia si fiul unel su-rorl a lor, Joan, al cardi tata cazuse in luptele

(1) Mihályi, p. 37 si urm. Gyula traia atunci, si el sifiii sal.: Tatar, Costa, Dragornir, *tefan, preotul Miros-lav sint pomeniti pind tirziu. El moare abia prin 1368.V. tabla la Mihalyi, o. c.

(2) Asa trebuie lute les, cred, inceputul Moldovei, dupdtipärirea mai ales a documentelor d-lui Mihályi Ceadin urmã teorie in aceastd privintä e aceia expriinatäde d-1 D. Onciul in Originile principatelor ronielne.Citva timp Inca in umiak regele nu vedea in Moldovadecit o ,tara tatarä,. Zimmermann-Werner-Miiller, II,p. 315, No. 917. Cf. si Ware din titlul lui Mircea.

el,

çárile

sa-st

pi

138

pentru stäpInirea Vidinultg, pe timpul cind seintemeia Moldova. EI ajunseed la mare trecere,seluptará pentru rege Inpotriva Litvanilor, luarAsteaguri i pe cgpitanul dusmanilor. Mostenito-rul lui Sas ajunse comite al Maramuresului, domnde Chioara, Hust, Sighet siRodna, corespondent alpatriarhului din Constantinopol, ctitor de mán'as-tiri. Frail murirA la inceputul veacului urmAtor,clupá ce luptaserá pentru causa ml Ladislas deNeapole. Pe atuncI, coboritoril lui Gyula si a`inepotIlor ha Bogdan se cufundase In intunerec (I).

Ca intreaga noastrA nobilirne de aicl, care a-vuse in perioada angeving, un rol asa de mare.In secolul al XV-lea aflám cneji, dar uniT sIntnumal un fel de vAtavI aI unor nobilI straInI (2),

un Voevod sigur nu se constata. Luptatorlmari. sint Ins6 : un Ostas, un Cori:if, care se luptilla Baia contra lui tefan cel Mare (3), un Bar-tolomeiti cuscrul" acestui Domn, carefiti al lui Drag" fu Voevod al Ardealului (4).In veacul al XVI-lea gàsim, cgtre stirsit, pe spa-nul Gheorghe Pogan, bilnuit de Imperiali cä Vne

(1) Mihályi, o. c , passim ; Hasdeil, in Col. 1. Traian,1874, p. 126.

(2) Ibid., p. 329.(3) Ibid., pp. 493, 498-9.(4) V. pp. 552 §i urm., 589-91; cf Picot, in Col. lvi

Tra4 an, 1883 sail Revista p. istorie, archeol. si filologie,V, p. 310 §i urm.

Dragfy,

139

cu Sigismund Báthory (1). Familia era de locdin Urmezd Si va fi urmat sg, vorbeasca" roma-neste, de vreme ce pe timpul lui Mihaid Vitea-zul in limba noastra, scria Bistritei, si el panPogan Jury', span ot Maramores", si Isac Po-gan, care din vre-o sedere in principate Is1 luasenumele de biv Vornic glotni", fost Vornic degloatA, ca i Biltil Toma juratul din Maramu-res, din vidicul de sus" (2). Ce e mai tIrzid, nuse poate spune, din lipsa isvoarelor (3).

0 bucata de vreme, Domnii moldovenT ad avutin mina lor de la Stefan-cel-Mare pIna," la di-nastia Raresilor o parte insernnata., din p6-mintul ardelean in unghiul BistriteI : Ciceul,Rodna, cu patru sate (4), Ungurasul, Retegul,Mira a vorbi de un alt feud ardelean, de o altäfasplatg din partea regelui a dusmAniei lor vi-teze, de Cetatea-de-Balta'. Bistrita chiar a fostcedata in aceste timpuri de intindere biruitoare a

(1) Inedite, la Arch. de Blzboin din Viena. Vor aph-rea in Colectia mea de documente privitoare la Mihal-Vodd. Cf Szddeczky, Erdély és MiJuUy Vajda, p. 607,

Mihdlyi, pp. 610-3, 622-3.(2) Iorga, Doc. Bistrifei, I, pp. 1-2, n-le 2-3; p. 24,

No. 31; II, p.(3) Ldmuriri va aduce, de sigur, in mare numdr,

vol. II din publicatia d-lui Milidlyi. D-sa publicd lasfirsitul vol. I i un interesant document românescdin 1593.

(4) Hurmuzaki, IP, p. 732.

si

u.

140

Molclovenilor, earl puteag hotg'ri in Ardeal soartaluptelor pentru Coroana ungureascg. Dar, cutoatg presenta in aceste pgrti a pircilabilorcamerarilor" moldoveni, nu se poate urrngri oinriurire a stgpiniril romanesti asupra felului de

asupra situatiei sociale i politice a lo-cuitorilor de acelas neam, ce se ggseag in feodelecistigate de Voevozi (1).

Cu mult innaintea lui Stefan-cel-Mare, pe untimp cind se alcgtuia abia un Stat in valeaMol-dovel, in gura Maramuresului, Domnii munteniaveall rkboaie pentru neatirnare cu Crail un-guri earl' nu-0 uitase vechile visuri de intindereping la Dungre si, dacg, se poate, i ma departein Ráshritul shismatic sag Oen. In 1365, ma-rele rege Ludovic poruncise a i se aduce nobiliipentru a fringe trufasa cerbicie a Voevoduhflde peste munti", Vladislav sag Laic-Vodg. Dar,chemat de altg ispitg, in Bulgaria apuseang, eIII ertg" neascultgtorul vasal" pentru a se a-runca asupra Vidinului. i, pentru c aceastgcucerire era numai un inceput pentru lucrurimai marl, pentru cg Ludovic se privia, si era privit,ca dusmanul firesc al Turcilor i apArgtorulConstantinopolei crestine, el tinu sg-si asigurepentru tot-deauna prietenia i alianta neastirn-pgratului Domn muntean. De aceia, nu pentru

(1) V. Prefata la Doc, Bistritei, I.

§i

viatl,

141

o biruinta care nu fusese Inca, IY dadu el, prin-tr'un act ce nu ni s'a pastrat, paminturi dinTara-Rornaneasca" ardeleana, earl pe acea vremeInca, in hotar cu Birsa intarita de colonisareasaseasca, erail mai nmlt pustil", In sensul ad-ministrativ al cuvIntului, adica locuite de oameniran i nearzati, de pastori cu salasuri schim-batoare. Cu vre-o cinci ani innainte, o ruda aFrancesului napolitan Ludovic, regele loan dinParis, II luase un drept care nu era al regilor,ci numal al Imparatului, stapinul" lor teoretic :dreptul de a face ducate, i daduse acest titluprovinciilor Berri si Anjou, apanagii pentru doidin fill sal. Cu totul strabatut de idei apusene,precum necontenit se amesteca in Apus, dr-muind in Ungaria cu un suflet curat feudal,Ludovic crezu c poate s intemeieze si el intrelargul curs al Oltului i muntii de zapada" unducat unguresc de pustietate", pe care-I darui,cu o cetate, dar aproape fail sate imprejur, in-draznetului stI vecin. Asa se intemeie ducatulFagara§ului", printeun act politic care avea douascopuri : tinerea in credinta a Munteanului"printr'o posesie ce se putea sechestra ori-cindpentru ovaire §i tradare §i prefacerea pusti-ului" in Ora locuitä, in teritoria fiscal, ca altdata, in parti apropiate, prin Sa0 (1).

(1) .Pind atunct Fagarwl e pomenit numal de doudor ca terra , intr'o mentiune de locuitort romdni din

142

Ma tirziti, pe vremea cind Joan Zipolya, lup-tdtorul ungur pentru mostenirea Coroanel Sf.Stefan, cduta aliatI ea s. poatd rdminea in Ar-deal, precum ddduse Moldovenilor Bistrita, eldesfdeu, i aid cu toate plingerile Sasilor, dinstápinirea lor doud, sate, unul In fata altuia, laMures Alvintul i Vurperul, pentru a le dalul Radu de la Afumati, din Tara-Romaneascd.De ele se Oneati patru sute românesti vecine.Radu le pdstrd ping, la moarte, apol elepurl in mina unni magnat ce slujise bine WIZdpolya, furd rdseumpgrate, trecurd la puterni-cul Majldth, i cind Cglugdrul", atotputerniculprirnat i tesaurariti Gheorghe Martinuzzi, avunevoie de Radu Paisie, i le incredintd in ve-chile eonditii, primind in schimb, ca i atuncl,cetatea munteand a Poienarilor (1).

Dar intro acest non' apanagiii i cel vechitieste o deosebire ; ce se putea face in marea in-tindere a aceluia, era en neputintg, aiet Name_

1231 si intr'o intdrire pentrn Ugrinus, a edruI familieavea drepturi ereditare asupra cetatii i satului Sim-bata-Mare ; Zimmermann-Werner, I, pp. 55, 177. Carac-terul donatiel e analog cu al feodelor muntene de maitIrziü: Alvintul si Vurperul, ddruite spune raportulfiscal din 1552 ; Hurmuzaki, IP, p. 721 <Ut haec ceupignora fidei et eoncordiae utrinque haberentur.

(1) Cf docurnentul citat si Iorga, Studfiqi doc.,III, pp.xLvII n. 9, 2cm; Hurrnuzaki, XI, pp. 8-16, 849, 853, 863.

:

Inca-

ei

143

In Filgaras, stapinirea munthang aduse cu sine ocolonisare, facu din locul daruit de Unguri o noug,plantatie" romaneasca, precum scrie Vladislav, nu-mai acolo presenta dreggtorilor domnesti a lasaturme care se vad aproape ping in zilele noastre.

Voevozii munteni primira tara cu toate drep-turile regale §i se ocupara siL .Intemeieze" a-ceasta slobozie", s. faca din salsa sate §i sgcurate" padurile prin oameni adu0.. de din5iidin Ora de dincoace de munti. Se Men aicY ca

in cele dintii timpuri, de cealalta parte : pen-tru slujba de ostas,i, indeplinita inteun razboig,sag care raminea sg se indeplineasca in raz-boaie viitoare, boierii capatara, cimpii si sate enindemnul adune cit mai multi locuitori inele. Domnia ii parasia toate drepturile ei : dijrne§i judecati marunte, afarg de cele trei drepturimarl: culegerea birului in bani, pentru sine in-

pentru Turd pe urmg; judecata crimelor§i intarirea ori-carei schimbari in situatiamintului, adica atributlile de stapin al parnin-tului itrii i de hotaritor asupra vietelor.

Cneji nu sint deci in aceasta parte colonisata,precum i-am v-iizut in Maramures, precum iiggsim judecind alaturi cu batrinii" in Hateg (1)

(1) Cf. Zimmermann-Werner-Miiller, II, la data de1363 i N. DensuOanu, Monumente pentru istoria fdrei,Fdgdraplui ; extras din Columna lui Traian , Bu-eure§ti, 1883, p. 2, nota 1.

sA,

pit-

si,

144

§i-i aflam pomeniti, ca oameni liberL chiar inTara-Romaneasca, pina tirzlii (I). Voevod nu eclecIt unul: Domnul, in Scaunele i cetatile salede peste Carpati.

Ramineall sa fie ast-fel, in aceasta prelungire,pe pamint daruit, a Tarii-Romanesti, boieril cuCurti le, si chiar cu cetatuile lor, cum gasimpomenita in secolul al XVI-lea una la Sinn, (2),cu paminturile ce pastrail pentru sine, tarinialodiale, cu muniT, pasunile, paidurile lor rP-servate, cu morile i locurile de moara. Apoidupd a§ezati pe mosia altora, venitidin Ardeal chiar, in aceasta noud asezare, cu. cir-muire romaneasca, dar mai curind de dincolode munti, cum se hotaria tot-deauna ca slobo-zia sa-si capete plugarii din alte stapiniri decita celui care (Muse voie ca ea sa se intemeieze.Une-ori sint asa de multi, Melt fac sat alaturi

(1) Magazinul istoric, II, pp. 265-8; Uricariul, XX,pp. 103, 112.

(2) Tempore cum per crudeles Thurcas cum Molda-vianis hoc regnum invasum et devastatum et per eos-dem annotatus dominus quondam Stephanus May lathin captivitatem adductus, tune ipsi praedicti boIeronipraefatas litteras eorum cum omnibus rebus eorumcausa defensionis ac conservationis in castellum KisSink induxissent et locassent, ac ibidem una cum om-nibus rebus eorum exdedissent , spune un act ineditdin 155'1, in Arch. din Buda, dosarul I. 39 b, 40 si 41;1848-9.

dImiT : vecinii

145

cu satul boieresc, la o parte de neamurile vechi,prin care s'a facut descalecarea : precum Breazas'a alcatuit ast-fel, prin gramadirea de streini",de colibasi" ce voiail sa lucreze si ei un ogor,linga vechia danie domneasch a Posoritei, dinveacul al XIV-lea sari al XV-lea Inca. Tot-dea-una ei datoresc celor ce i-ail primit si-i aparaanumite slujbe, intre care claca. lar, jos de tot,unde nu mai este demnitate omeneasca, se aflaTiganii, pe earl Domnii nostri i-ati impartit dela inceput boerilor ce se luptail pentru Co-roana si manastirilor co se rugati pentru su-flet (1).

In cetate stall pircalabii lui Voda, si boieriisint tinuti, dupa vechiul obiceiti muntean, trecutIn Moldova, organisata pe urma, slut tinutisit ajute pe acesti pircalabi la rázboiti, supt hot-nog, cu calul, armele si dulama lor, cum si-arajuta Domnul, iar, in timp de pace, sa-i steaalaturi la judecata, precum alti boieri, in Sea-unul OM celei marl, dad sfatul lor la cerceta-rea pricinilor In Divan si precum boierii dintara se afla, Para indoiala, In aceiasi insusire intinuturile de judecata de acolo, in judefrie cese Intimpina Inca de la inceput. Se judeca si

(1) hail aceste ldmuriri din colectia tipdritd de d.N. Densusianu In Columna lui Traian i scoasd siaparte cu titlul ce am ardtat. Actele se aflà in dosa-rele de avocat ale 1111 Aron Densusianu.

10

146

aid dupà obiceiul romanesc, ajuns, in obladuireaVoevodului, un drept de Stat: doIsprezece tre-buie sa fie de fata, la cercetarea jalbelor, la in-tarirea schimbarilor de proprietate, la adoptarearudelor mal de departe (1), a strainului chiar careajutit la imbunlitatirea moie la facerea unel"mod, d. ex., fiind adoptat pentru o parte dinvenitul el , sail a crestinului care fägaduesteun comindat dupa, moartea parintelui de adoptie.Ca in satele sibiiene, si aid se core ca hotarIrea,ca sa fie trainica, sa se spuie in auzul tuturorade trel oft Si aid pedeapsa e mai mult o ras-cumparare, vinovatda traind pentru judecatorintre prigonirea i iertarea celor interesap : dedsi aid se osindeste mai mult la un birsag, ma-sura ce se pastreaza pima tirzitt, la prefacereadesavIrsith a tuturor obiceiurilor. Cine calca ohotarire a Scaunuldi judecatorese" e peclepsitcu o suma ce se imparte pe din doua intre ju-decator i acela ce s'a tinut de spusa lor. Curn-paraturile se fac i ne aducem aminte eh', invremea de tot veche, Domnul primeste dincolo,ca taxa, pentru prefaceri privitoare la stapinireamosfilor un cal bun" cu bani une-od, darcu boi, caT, berbed (2). Juraoril: joaca, fireste,

(1) 0 adoptare a fetelor ca fii pentru a putea mos-teni, in Col. 1. Traian, 1874, p. 132.

(2) Cele-l'alte stiri mai mult in N. Densusianu, 1. c.,dar si in cele trel dosare privitoare la Fagdras din

si

147

un rol mare in statornicirea adevgrulul i, rinde vorba de libertatea sag vecingtatea unui sat,tgranif se aratg gata aducg ping la dougsute de adeveritori aT unei marturisiri, ce sedovedeste apoi falsg. Ping si dgrile vechl sintcele din care, in stgpinirea celor d'intglg Voe-vozi, se hrgnea Vistieria: dijmele. Vlad Dracul,dind unor boieri stgpinirea in Faggras (1), IIscuteste de dijmele domnesti pe ol, porci, al-bine, si Inca in al XVII-lea veac se vorbeste degostina pentru ghindg, adecg pentru acei ce omgnincg din pgdurea boerilor sail a cIrmuirii (2).

Toate aceste datine, carT sint acele ale epo-cel colonisgrii, se pástrarg neatinse, mult timpdupg ce leggturile politice se rupserg si nu furginlocuite prin altele, Fgggrgsenii nefiind pgstori,ci lucrgtori de pgmint i cárgusl, iar cei din cetatemestesugari (3). i, ping in vremi cu total noui,

Archiva din Buda, din urbariile unor comune fdgdra-sene trecute, in secolul al XVIII-lea, in stdpinirea Si-biiului i aflatoare azi in Archiva acestui oras. V., infine, Analectele lui Eder, in BibL Museulm din Buda-pesta, fol. lat. 2241, V.

(1) Hurmuzaki, 12, pp. 574-5. Cf. Iorga, Studii gidocumente, III, pp. xLvrtvm.

(2) 1678. Taxa vulg, gosztina Pénz dicta, ex glan-dinatione in districtu fogarasiensi . inventariul Fdgd-ramlui, in Arch. din Buda.

(3) Pentru cehul lor, organisat cu totul ungurestein vremea lui Apaffy v., Densusianu, 1. c.

sg-sl

148

numele de altä data se pastrara : boierii faga-raseni, chiar si din veacurile al XVII-lea si alXVIII-lea, se numeati Inca' Roman, Aide, Mares,Nan, Cobuz, Comsa, Stanislav, Gorun, Bucsan,Leavul, Todoritan, sat, cu numiri biblice: ZaheI,Iosiv, Moise, Avram, Iacov, David, deosebindu-sesi ast-fel de Romanii, de altà obirsie f cu altrost, cari-I Incunjurail.

innainte de a-i vedea cum ni se infatiseaza,sckutl i umiliti de vremuri, In timpul prefa-cerii de lege, cite-va lamuriri istorice asuprasoartei tdril pe care o locuiail. Cu prilejul lorvor veni de la sine lamuririIe asupra schimba-rilor petrecute in aceasta insula isolata de res-tul Romanimil muntene.

Vladislav-Voda capatase cel Fagara-sul va fi t,inut mdcar pima la Inceperea prin1373 a unei politice care nu se potrivea cu in-teresele i idealele Ungariei. Tinutul cel noil nui se afla numai in titlu, ci Voevodul face da-ruri in cuprinsul lui : ast-fel, credinciosului sUluptator i rudei sale iubite Ladislaa de Doboka,fiul unui boier asezat In Vinetla Fagarasuldistranepotul Banului Micud (1). Dusmdnia, pe care

(1) Cf. Iorga, Lupta pentru steipinirea Vidinula in1365-9, in Cony. literare. XXXIV, pp. 974, 989, si Zim-mermann-Werner-Miiller, 1, p. 585. Ala donatie se po-meneste intr'un act tirziii; Col. 1. Traian, 1874, p. 126.

d'intaiil

si

149

el o deschisese din nal, tinu i supt urma§uls6,11 Dan, de la care n'avern acte cu titlul Ft-grau1ul (1) Cind, cel mai tIrziii la 1387, Mir-cea avu Domnia asupra prii-Romane§ti, el intrg.la rindul lui in antagonism cu Craiul" vecin,legindu-se impotrivg-i cu cellalt ginere al luiLudovic-cel-Mare, Vladislav de Po Ionia. Acosta,care avea nevoie de un asemenea prieten, nu-iintari numal FAgArasul, ci Mcu din satele ro-mh,neti din preajma AmJau1uT un adaus la ve-chiul ducat" din 1395, as,a Melt noul Voevodputea lua titlul, §i maT räsun'ator, de duce alFaggra§ului §i al Amla§ului".

in aceasth" feudA de peste munti, numelelui Mircea orinduitorul, pgrintescul IndreptAtoral supu§ilor sM, n'a perit din amintirea oame-nilor. Avem o danie a lui in aceste pArti (2),dar bAtrInii ce trAirA dup`a dinsul se deprinserAa face sä se urce inceputul tuturor boierilor"pinä la cirmuirea lui IndelungatA §i binefAcAtoare.In faptä, credinciosul luptator pentru cres.ting,-tate, bunul vecin al Ungurilor, Dan al II-lea, nuse vede stapInind In Fggara,, dar viteazul flu

(1) Hasdeu, Ist. (Titled, ed. 2-a, p. 127 si urm. ; On-ciul, in Cony. literare, XXXV, p. 1014, nota 1. Ca a dona-nit Radu, tatal lui Dan si al lui Mircea, nu dovedestenimic pina acum.

(2) Hurrnuzaki, 12, pp. 341-2, no, cm,loont.

150

al lui Mircea, Vlad Dracul, creaza si el boieride acestia din tara Oltului (1).

Apol Voevozi mai slabi plecara tot mai josfruntea innaintea Turcilor i crodinta lor intim-platoare fata de Unguri nu se mai crezu vred-nick de o ast-fel de fasplata (2). Mai intilnim dupamoartea lui Vlad un Domnisor care-si asteaptanorocul la Am las (3). Apoi, pe cind Amlasulsatele romanesti ajungoati statornic in mina Sasi-lor, FIgarasul, daruit acestora in 1469 si 1472 (4),se intoarse la Coroana i ajunse un zalog saitun apanagiii tot-deauna gata.

La inceputul secolului al XVI-lea, pe dud, pen-tru o suparare, la 1503, Faga'rasenii ard pina laSibiiii (5), stall in Maras, ca pircalabi cei treiThomory, Paul, Laurentiii. si Nicolae, call se a-mestecara adesea in afacerile noastre (6). De ladinsii el fu luat de un Roman, de un neam deboieri din aceste parti, care avea intro innainte-mergatorii sT pe un Dragomir si un Oprea, s, iera invocat ca ruda, pe urma, de boierii faga-

(1) Ibid., la, pp. 574-5. $i in 1452 Vladislav Dan searatà ea avind de fapt Fägdrapl; Co/ 1. Traian, 1. c.

(2) Radu eel Mare ceru in zadar vechile feude. V.Hurmuzaki, IP, pp, 509 10.

(3) Cony. literare, XXXV, p. 151, 153n.2(4) Hurmuzaki, ID, pp. 189, 222.(5) Eder, Exercitationes, pp. 102-3.(6) V. Exercitationes p. 89; an. 1524.

si

151

rAseni Penciil (1). Stefan Majlath, puterniculVoevod ardelean de mai trirzill, care dori neatIr-narea i Intllni in cale pe Voda Rares din Mol-dova, ca s piara prin el, a fost domn liber altariI Fagarasului" si a judecat si el pricini deparnInt prin aceste parti (2). El rasa' cetatea gi-nerelul sail Andrei Báthory, care statea in le-gaturi dese cu Mircea-Voda Ciobanul, primindtotusi la el si pribegi, fugari de mlnia acestuia ;vduva lui Majlath, Ana Nadasdy, se afla lingadinsul pe atunci (3). Alt Roman i alt vinatorde coroana, Gaspar Bekes, judeca apoi aicl sifilcu sa-1 treaca pe dinnainte rindurile boierilor,pinä ce i se Ma cetatea cu sila. De aid' innainteavem pe Cozma Horvath, iarasi un bun prietenal Domnilor munteni (4). lii epoca lui Mihai Vi-teazul, se afla aic Baltazar Báthory, i mareleVoevod a lost pe la acest magnat vecin, pe cindnu era Inca decit un pribeag amenintat cu moar-tea. Cind Sigismund, ucigasul lui Baltasar,

(I) Col. mi Traian, 1883, p. 182 ; Hurmuzaki, 12, p.503; an. 1418 ; Analectele lui Eder, VI. Inteo scrisoareinedita, din 20 Maiu 1540, Toma 1\adasdy si Ioan Zalay,pretind insä cã ii s'ar fi dat cetatea lor i lu1 Majlathla un loc si cà acesta li-ar fi cedat partea (Archiva Aca-demiei maghiare, cutia XIII).

(2) Eder, Analecta, V; 1535.(3) Hurmuzaki, 116, p. 738; XI, p. 800.(4 Hurmuzaki, XI, la acest nume.

pa-

159

rdsi Ardealul, el ldsd Flgaras,u1 sotiei sale ar-chiducesa Maria-Cristina, care hotdrete inteunrind asupra unor locuri de arat, spunind si cumse chiamd, ele In limba sdlbatecd a Românilor" ( I).Mihai, de la care avem dou'd hotdriri pentru bo-ierii de aid (2), statu citeva zile in cetate, inApril 1600, §i-s,i addposti familia s,i averea inacest loc curat romattesc, pe care era bucurossd-1 pdstreze, dac d. ar fi s piardd pe cele-Palte.

Dupd dinsul, incepe decdderea. Vaduva lui Beth-len, Caterina, RdkOczyi amindol, Susana Lo-rántfy, vdduva lacelui dintiifl. Apaffy, sotia lui,Ana Bornemissa, tinurd adesea Curte crdiascain Fägdra, dar aceasta nu folosi rnult boie-rilor nostri. ET iT pierdurd, tot mai tare ca-racterul vechiti l, cu ding eel ce stäteati suptascultarea lor. Vedem de aceia cu nume ca Bar-bély, Szdkely, care se potrivesc as,a, de putin cuale celor-Palti. Obiceiul armelor de familie pd-trunde. Prin cdshitorii, fetele primind pdmint cazestre, WO din mqiile vechi se instrdineazd.Insemn6tatea vecindaqii, special romdnes, ti, scade:in loc slut iobagi, ca in satele magnatilor, si uneori cirmuirea, care InlAturd claca, iea pdmintul

(1) Quasdam duas partes terrarutn arabilium bar-baro Valachorum idiornate Theus vocatarum . DosarulI din Archivele din Buda.

(2) Szddeczky, Erdély és Mihdly Vajda, ed. a 2-a,pp. 335-6 0 Iorga, Studil si doe., IV, pp. 15 6.

153

boieresc §i, a$,ezInd pe el vecini, 11 preface in io-bagI ai fiscului, dindu-li biräi tot din rIndurilelor robite Slue crAie$I: bucAtari, vizitiI, sIntinna4aV la boierie fagar4an'a'.

In acelasj timp, se desfac bucAtI din tarA"pentra a fi 'd'aruite, amanetate sati vindute. Si-gismund Bithory dgrue§te lui MihaI-Vo4 alia-tul s4 in chip ereditar, Bolia (1). Regenta Ca-terina z'alogqte Po§orta (2). in 1653 se amane-teazA pentru 1800 de ughi lui Preda Vorniculmuntean, din neamul B. incovenilor, SImbata-de-jos (3). Un Serban Vajda cumpthl de la Apaffy

(1) Raportul episcopului latin Napragy cdtre Ru-dolf, in Hurmuzaki, 1V1, p. 287. Aici se vorbeste si declddirea mandstirii Billgradului de Mihai, afirmindu-secâ lucrul s'ar fi sa.virsit Inca supt Sigismund, ceia ce,date hind imprejurarile timpuhii, desprelul dominantpentru legea Valahilor, pare totusi foarte gral de pH-mit. Acesta e textul la care ma raportarn, gresind asupralocului unde-1 cetisem, mai sus, cu prilejul discutiel a-supra intemeierii Mitropoliei din Alba-Iulia. Dar sevede dintr'un document inedit, in Arhivele StatuluiMandstirea dinlr'un lemn, pach, 18, no. 1 ca existaprin 1595 o biserica din Belgrad , in care s'a ingro-pat atunci Danciul Brincoveanul, tatal lui Matei-Vodtde mai

(2) Col. 1. Traian, 1882, pp. 94-5.(3) Eder, Exereitationes: Georgius Rdkotzi anno

1653 portionem possessionariam in Fels6 Szombath,districtus Fogaras et cornitatus Albensis, generoso do-

Grain.

154

mosia Copacel. Simbata-de-sus, cu Besimbacul,Vistul, Dragusul, ajunge a fisculul, trece la gu-vernatorul Gheorghe 13AI-iffy i e cumparata dela acesta, supt forma' de zalog, de Constantin-Voda Brincoveanu (1), care trimite ca s'o admi-nistreze pe Logoratul Stancu". In 1702, o Ungu-roaica din familia Gilányi are Berivoiul. Receafu cumparata in parte de Stefan-Voda Cantacu-zino i ramase vaduvel i fiilor sal, pina cecul o Ina de la el' pentru tradare. Pe atunci,magnatii Teleky, Barcsai, etc. IV' aveail paminturifagarasane, rupte sati cazute din vechi boierilale lui Mircea-cel-Batrin.

Din urbarii, statistice agrare, ce se pastreazala Sibiiti, pentru satele din acest tinut ce s'aildaruit Sasilor : Besimbac, Vist, Dragos, en totce se tinea de ele, vedem limpede starea de lu-cruri In tot secolul al XVIII-lea. Boieril nu mai'slujesc la oaste, i judecata lor e Impiedecatàde a judecatorilor domnesti, iudices curiae. Eiail tribunalul lor deosebit la judele nobililor",la sedria comitatensis", si nu platesc decit pen-tru iugera colonicalia, tarinile ce nu slut vechiboieresti, o plata de gaini. Ei singuri aü drep-

mino Praedae Vornik, Vaivodae Transalpinae consi-liario, impignorat in 1800 flor. hung. Documentum ex-stat in Archivo carolinensi... .

(1) Cf. si Iorga, Doe. privitoare la Constantin-Voda,Brineoveanu, Bucuresti, 1901, p. 165.

fis-

155

tul la folosirea Vadurii. Dar in sate el se gdsescde-a valma cu tdranii, lIngd earl: start in locuride jude i juratisi, recunoscindu-li-se desdvirsitalibertate, nobleta i armele din stemd, li se a-minteste c, i ei fac parte dintr'un popor caree numai tolerat In provincie.

CO mai multi din sáteni, rupti de boierii lor,sint iobagi. Pe lined ce dart Impdratului, ei seincovoaie supt sarcini foarte grele fatd. de domni".Fiscului II d'adeart innainte, eind el era si dom-nul", patru zile de lucru cu mInile sail doud cucarul, din cele sapte ale sdpamdnii, intro careDumineca odihnii i sdrbátorile de care Ungurulnu tine samd. Dupd ce veni stdpinirea parti-culard, se facu numai o imbundatire aparentd.Se ceruril, in adevdr, numai doud zile cu boil sitrei, sail chiar numai doud, cu mInile, dar zivadomnului", tinea din zori pind la apusul soare-lui"; satele mergeail la lucru pInd departe ; in locsa fie apoi, ca innainte, ca unitate de lucru, doipárinti de familie, muncind cu rIndul, datoriac zu asupra ori-cdrui teran insurat. Griul sedAdu de la Curte, dar aceasta aduse un prisosde lucru, cu coasa, inch' o zi. Ca si innainte, numaifinetele, trase la sorti, rdmaserd deschise ioba-gilor; muniT,rIu1, Vadurea furdoprite de domn"

boieri. Dijma se culese de pe ori-ce venit albordeiului: din miei, iezi, porci, stupi. 0 taxdde 3 fl., 20 cr. pe an de fiece tatd de familie sari

§i

456

1,40 pentru casa condusg de o vgduvg se maiadgugea i, ca so fascumpere, trebuia o muncgde patru sgptilmini. Femeile impleteall i coseatila Curte. In sfIrsit, bgtgile erail de fie-care clipg,

un trimis al Sasilor, care pomeneste desel6fugi in lume, aminteste de pedepsirea cu doug-sprezece bete a unui mosneag de cinste, maimare in satul sti honestus senecio fiind-clnu incgrcase atitea lemne pe carul sti Yuen sg-1rupg.

Ceva mai bine trgiall numai vechil vecini",inquilini. EY aveail numai claca lor i o zi delucru pe sgptgmIng in unele locuri, aiurea ju-mgtate din socoteala unui iobag, in sate maifericite vre-o lung de lucru in tot anul.

Aid ajunsese boieril fäggrgseni i supusii lor.Dar ei nu trgise in zadar. Prin ei se vgzuseping tirzirt in fata Ungurilor Români cad' nutineatt plugul, ci sabia, ca i stgpInitorii. Si apoidintre dinsii ati rgsgrit oameni cad ail jucat ro-hirb i ne-au fgcut cinste. Un Ionascodin Sercaia Serkeiezy hiptg pe vremea tul-burgrilor rákOczyene din veacul al X VII-lea ;secretariul lui Apaffy era un boier. Nagy deflarsány, ornul lui Gheorghe Stefan al Moldovei,tovargsu-I de exil, poate sä fi fost din tara Oltului,si de aid era secretariul" lui de ungureste, IoanMondrai, cgruia Susana Lorantfy -1 d'adu la 1654

insemnate

si

157

noble.ta i arme, intre care un calamus scrip-torius, un condehl de diac. La anul 1676 ea-sim pe un Serban Talaba, zis i diacul", dinSescior, care fu provisor" al bunurilor regale lafIgAras, i tim c`a, un Talaba a fost agent pinAin Rusia al pretendentulul RákOczy din secolulal XVHI-lea si a purtat titlul de baron (1).ce-a fost alta decit un boier de Fag Aras, mindrude originea sa boiereascá, marele Sincai, descope-ritorul plin de rIvnA al trecutului romhnesc (2)?

1126mIn cite-va cuvinte de spus asupra altorRoman Y. pe earl' imprejurAff priincioase 'ff tinurápinA tIrziU intr'o situatie privilegiata, de no-bili rgzb oinici.

In secolul XII-lea intaiii,Ungurfi se simtin stare s'a, treacA riurile care deosebiail vechilelor stápIniri de peninsula balcanic6 propriii0 puternic6Innaintare a Bizantinilor supt ManuilComnenul IT ra'spinge, amenintindu-Vin tara lorchiar. Apoi barina impArAie greacg e in1ocuit6

(1) Hurmuzaki, Supl. IL si Inventariul inedit citat.Cf. Col. lui Traian, 1882, pp. 224-6.

(2) In secolul al XVII-lea gasim pe un Stefan Sincat,zis Strimbul. Un act din Sinca, poate foarte vechiii,in Iorga, Socot. Brapvului, pp. 154-5. 0 lista, cu ex-plicatii, din 1647, a popilor fagh.rgseni, inedità, in Arch.din Buda: n'am copiat-o, fiind scrisas in ungureste.diploma de boieri si in revista maghiarbi Turul, XII,p. 175.

gist.

.5i.

al

158

cu o alta latind, plind pe neastImpAr feodal,Bulgarii Intemeiase la Nordul ci, cu ajutor ro-manesc de pdstori. o impdrätie in numele cd-reia se face un too i luptdtorilor pentru liber-tate, impArdtia Bulgarilor §i a Vlachilor" sag,printr'o rea traducere de pisar latinesc, a Bul-gariei i a Vlachiei" (1). Am vdzut si innaintece urmdri avurd aceste lucruri pentru Ardealsi pgrtdle de peste munte".

Dar nu le-am spus pe toate. i aiurea decitin Birsa si in Risimea noud se luard mdsuri deIntdrire §i aph"rare In tot lungul granitii sudice.Dupd ce regele Andrei trecu muntii pentru ascoate din Cumania" pe Teutonii prea neatIr-nati, fiul lui, Bela, alcdtui o stdpInire transal-pind" in pdrti de munte mai bine locuite pentruConrad, fiul unui Cristian, unul din coloni§tiisecolului al XII-lea, caie dildu numele sü sa-tului Cristian" de 11[110 Sibid. Conrad cdpätd§i el, la 1233, un pdmint de granitd, nu departede insula" ardeleand a lui Cristian, dintre celedoud, riuri mai apropiate de wzarea sa. Pd-mIntul ddruit lui Conrad se intindea de la ulti-mul afluent ardelean al Oltului, Lotrul de la

(1) Cind, pe aceste timpuri, nu exista decit de-asu-pra Dundrii, o Cumanie sprijinitd pe mulled vlahd,),iar dincolo cete de Vlachi , minind turmele cu arculin mind. Oltenia, necumand, nu era o Vlachie de puslinga Bulgaria..

159

Turnu-Rq, i se ehema Lovi§tea, nume ce s'aintins pe urmg Prin ingrijirea noului sthpinitormuntean", se innaltA cetatea Tálmaciulii, in susde pasul unde poats tot el intemeie Turnul-Ro§u :la 1265 i se zicea acum Conrad de nlmaciti".0 cetate a Lotrului, o Lothorvar", Lauter-burg", datorith tot activit4tii lui, de sigur, se in-tImpin'a intr'un ordin regal din 1453, §i In veaculal XVIII-lea Inca i se mai vedeail ruinele, intreBoita §i granita de atunei a Tarii-Romane§ti,ruine ce n'ah dispArut Inca nici azi en totul (1).El mai avea castelul Salgo" i un numa'r desate, din care mai afrdm, in veacul urmgtor, insthpinirea familiei: Arnla§ul, Alamor, Tálmacih,Sheel, Orlat §i cinci sate romilne§ti" nenumite,ce par sh fie InsA: Thlmacelul, Boita, Plopi, Por-cesti §i Sebe§ul, cu care a fost dttruitA cetatea cA-tre Sa§1. in 1453 (2). Cum se vede, un alt ducat"

(1) Actul nu e reprodus in Colectiile noastre. Eder1-a cuprins in Exercitationes ale sale mss., pp. 14-64< castra nostra regalia Tholmach et Lothorvar ac tur-cis Veresthoron vocata, in comitatu albensi addugindca notdp. 20:gLothorvar: castri huius rudera os .tenduntur quidem hodie edam inter pagum Boitza etlimitern ValachiaeD. Actul e i in I. Puscariu, Memo-rid pentru Siliste i Talmacid (1868).

(2) Donatia citatd. Pentru cele-l'alte, spre a nu in-multi citatiile, trimit la tabla din Zimmermann-Wer-ner-Miiller.

,

160

de Romani, de cealalta parte a Oltu lui, in fat,aFagarasului.

Dar venira Tatarii, si Conrad, daca, trecusegranita, fu aruncat innapoi. Pe urma, cInd regelechema In aceste parti pe cavaleril Hospitalieri,nu se mai vorbeste nimic de pamintul lui Con-rad, intarit totusi in zadar, lui i fiului Nicolae.Acesta statu mai mult in Cisnadia vecina, casa-torindu-se cu nepoata unui nobil ardelean, Ca-zut in lupta cu Vladislav-Voda. Fratele sail loan,aratindu-se rebel regelui, familia fu indepartatade la granita cu despágubiri. Talmaciul ajunseal vicevoevodului ardelean i fu ars de Vladis-lav la 1365, cu. manastirea Sf. Nicolae, facutapoate de fostul domn" al locula in loc, sezidi Indata o Landskrone", pentru a infrina peMunteni, cetate din care se \rad urme Inca siin zilele noastre (1).

In 1453, si Talmaciul i cetatea LotruluiTurnul-Rosu erail sfarImate cu totul rupta etpenitus desolata,--- §i Turcii treceail in voie dinTara-Romaneasca, de-a lungul Oltului, in Ardeal,catre cetatea Sibiiii". Aceasta aduse pe regeleLadislail sa daruiasca, i cetatile si satele ro-mânesti vecine, Sasilor. Vedem, in 1489, pe Ma-

(1) Cf. publicatia citatd, art. mai in Cony, lit. pe15 Nov. 1900 si o nota a lui Eder, 1. c. : Supersuntetiam nunc rudera castelli quod Landskron adpellantz.

§i

161

tel Corvin poruncind, din Viena, srt se dreagdTAlmaciul. Dar Sash Ii amanetard In veacul ur-rndtor, lui Majldth din FAgdras, pentru 2.000 deflorini i, la 1533, dupd' scdrImarea regatului un-guresc, Turnul-Ros era rupt de ape si nu semai refacuse (1). Cit despre locuitorii romfinTdin acest ducat" neizbutit, devenit ScaunulTAlmaciuluT, ei triali In liniste supt Sasl, camIn felul celor din Siliste, cum am vdzut.

Vorbisem de donatia facutd Hospitalierilorcu voia Papei in 1250. ET cdpdtasP, pentru a oimpopora, Oltenia si voia de a lua apárarea täriide peste Olt, transalutanel". Dania cuprindeadoud chenezate oltene, ale lui Joan si Fdrcas, a-tribuia jumdtate din veniturile ce lua regele de laRomânii" ce se alcdtuise in Voivodate: Litvoi (2)la dreapta OltuluT (3) si Seneslail la stinga.Ea opria pentru rege pescdriile de la Celei, in

(1) Eder, 1. c., pp. 21, 23, 33, 35.(2) in facsimilele date la sfirsitul vol. I din Hurmuzaki,

No. 116, sta.' limpede : Lytvoy . in cele cloud docurnenteunguresti ce-1 mentioneazA sta. intr'unul: (p.457) Lyth-von , in altul < Litva, ; facsimile nu stailla dispositie. incel dintil, y a fost citit ca n, in cel-lalt oi ca a, ca si inLytva din 1251, unde s'a transcris fàfl in actul solemn.

(3) Un Lithvon= Lithvoy, in secolul al XV-lea intara Hategului, Hurmuzaki, Ia, pp. 515-6. Un Locovoi

Lotovoi, in Maramures; Mihdlyi, pp. 50, 129, 526.Un Litovoi bulgar i doi moldoveni se citeaza in On-ciul, Originile principatelor, pp. 172-3.

11

t

162

chenezatele pomenite, precum i, in tara luiLitvoi, tara Hategului", dar ii dadea in deplinastapinire locuri la Codlea, vechia cetate de granitaa Birsel,Innaintea Branului facut de regele Lu-dovic (1),tara Severinului", cu muntii i tinu-tul ei", care se intindea la Apus pina la tinutulcetäiT vecine Carasul, iar la Räsarit pina lacele doua chenezate. Aici era un castel Seve-rin" (2) si locuri vecine" (3). Propaganda ca-tolica' incepuse aici Inca din 1237, iar un Banfusese asezat, ca in Croatia, Ina, de prin 1233.

Mai de demult erail Romani in partite Seve-rinului i Carasului, cetatile noui, dar regele nuse ocupase a intari aceasta granita, unde eranumai vechiul castel Keve", pe care nu stilldaca n'ar fi prea indraznet a-1 traduce printr'oromaneasca: Cheia". Luptele de dupamarele Imparat bulgar, biruinta Ungurilor laVidin adusera intemeierea cetatilor pe eine stiece vechi urme bizantine, i creatia Banatului. Inzadar incercara Bulgarii a-1 lua innapoi in in-tiiul deceniti dupa' donatia, probabil zadarnica,facuta Hospitalierilor. Banatul se 'Astra In minaUngurilor i innainta Inspre Apus pina Intr'atitaIncit cuprinse supt el si tinuturile cele-Palte din

(1) Cf. i Co/. 1. Traian, 1. c.

(2) Hurmuzaki, I, p. 154.(3) Cf. Iorga, Studii i doc., I-II, p. xvii i Onciul,

in Cony. Ut., pe Ianuar 4901.

Ionitt,

163

fata Sirbilor i Bulgarilor apuseni. Numai peurmg, cind Voevodatele de la dreapta i stingaOltului se reunirá intr'o singur6 Tarä-Roma,neascg liberà, ea ciut s aiba la Apus si Se-verinul, care fu ocupat IntIiü supt barinul Ba-sarab-Vod6. Ungurii se luptarA o bucat'd de vreme;apoi Ludovic cel Mare crezu c e mai bine sg-sistrAmute centrul de sapinire la aceastA granitain Vidin. El intemeie deci un Banat vidinean,de care se tinea si tot ceia ce se ga'seste laApus chiar de cetatea Severinului, acum mun-teang. Dar Banatul acesta nu dufa, i regele In-cercg printr'un nal rAzbohl s restituie pe celvechiti (1). La urm6, Severinul c'azu in mina Tur-cilor, putin innaintea peirii regatului, i Banatulajunse s'a fie asezat in Lugo i Caransebes, pIn6dispáru din realitatea istoricg (2).

In tot timpul de luptä cu Turcii, Românii dinTara-RomAneascP a Banatului", famasi supt

(1) V. actul din 1376 al lui Ludovic, pentru doi Ro-mani Carl participd la reoptentio civitatis et terrezeuriniensis, ; Col. 1. Traian, 1874, 1. c. Academia Ito-mand are un facsimile fotografic dupa confirmareaactului de regina Maria.

(2) Cf. bunul resurnat al d-lui Dragalina, in Bibli-oteca noastrav din Caransebes; 2 volumase. Materialule in studiile lui Pesty Fr. asupra Banatului Severi-nului i comitatului Carasului, la care trebuie sá seadaoge doeumentele tiphrite de el in «Disertatiilex. A-eademiel maghiare, V, nr. Paminturile severinene furd

164

Unguri, se deosebird printr'o inddfatnicd vitejie.Ei erati impArtiti dupd, nevoile apdrdrii vaduri-lor, drumurilor i pasurilor in opt tinuturi marlsail districte românesti", cu un centru de ju-decatd la Sebes, si aveall cneji si nobili, cari

numele In istoria Ungariei. Pavel luptdtoruldin Cimpul-Pinei era un chenez din Banat, unde,ca i in alto prl, cneji emit numai Românii.

Dar Tamil se asezard In Timisoaracard tot mai mult din pdmIntul vecin supusArdealului. Caracterul militar al Românilor, carenu mai era cerut, se pierdu, si cu dinsul indrep-tdtirea privilegiilor lor. Populatia sdfaci in acestelocuri vesnic prAdate si, cind Imperialii, cucerindtara, aduserd Sirbi In masd, pe 1ing Sirbii venigInnainte, clnd asezard sate si tirguri de Svabi", eicoborIrd si mai mult situatia noastrd acolo.

Am vdzut c Hategul se tinea si el de taralui Litvoi. Asupra acestei tdri, care pdzia insa.o trecdtoare, a Vulcanului, i alta, spre Apus, aPorta de Fer, izvoarele tac pInd mult timp peurmd (1). Aid locuia totusl o puternicd nobilime

läsate Românilor duph ddrimarea castelului, si ele furlcerute de Turd numai in 1580 (Hurrnuzaki, XI, pag.634-4, No. 78 si notele). Acolo gAsim in 1591 pe MihneaTurcitul (An. Ac. Rom., XVIII, p. 101).

(1) Aceasta a observat-o si d-1 Hasdeil, in Negru-Vodei, din care cea mai mare parte e numai fantas-magorie pentru spiritele naive sail o distractie personalda autorului cu afirmatii in gol.

si-ag-'Mauls

Si Incill-

165

romaneascil, avind juratil ski, scaunele sale ju-decktoresti, chemarea sa mifitark. In multe rindurlaflkm in acest unghitt curat românesc persoanece poartk numele de Basarab, pe care Basarabulmuntean 1-a prefácut in nume de dinastie (1).Si aid aflkm, in sfirsit, cnejii caracteristici.

Rolul lor cel mai strklucitor e in secolul alXV-lea, cind se dail in Ardeal marile lupte cuTurcil, in care el ail un loc de frunte. S ne a-mintim nurnal de lupta de supt Hateg pe la1420 si de aceia din 1442. Ca si FkgArksenii,Sibiienil, el erall oameni neastimpkratI si ajutailadesea contra Ungurilor pe fratil lor de din-colo. Astfel in 1434, cind comitele Secuilor po-runcia sk se ucidil cu totul" penitus interfi-ciantur In munti Rornanii din rágkras

cuMunteni1,serkscoa1d i nobili de ai nostridin Hateg, cad tree de ceia parte, si se intorcprkdind (2). Mal pe urmk, el se coborirk, färd

stim cum, prin documente descoperite pinkacuma, in starea boierilor din Fkgkras (3).

(1) La 1398 Col. lui Traian, 1882, p. 3; Hurinuzaki,p. 397 , la 1435, ibid., pp. 592-4, No. 496,la 1433;

ibid., I, pp. 18-9. Cf. COI. I. Traian, I. c., pp. 120, 130, 133.(2) Confiscgia contra lor in 1435; in Hurrnuzaki, 12,

pp. 592-4, No. 496. «Moldova pare a fi pentru «Tara-Româneasca . Cf. ibid., p. 590, No. 492.

(3) V. Operele lid Constantin Cantacuzino, pp.434, 132.

In%e-

lest

P.

sa

Hategul era un district" roman de militarisi el era In legátura cu cele din Banat. Tot asaera si cu districtul" din Uniedoara, dar despre a-costa nu putem spune aici mai mult decit ca el adat nastere celui mai mare Roman din clti aa traitintre Unguri i pentru Unguri: lui Ioan Corvinul.

Istoria Unirii, pe care ail intunecat-o si corn-plicat-o patimi, usoare de inteles, dar daunatoarestatornicirli adevarului istoric, e nu se poatemai simpla, precum simple erail imprejurarilesimpla firea poporului a card( aristocratic) depopi foarte putin carturari a luat, In mai multerinduri, supt doi Vladici unul dupa altul, aceleasimasuri, pe care le poruncea vremea

Osti imparatesti intrase in Ardeal, i Inca din1691 satenii jurara in limba lor patriarhala cre--dinta unui nog stapIn. Fata de acesta, aliT, mei*locuiail in cuprinsul acelelasi tari, gásiaü un sprijinIn vechi diplome, In obiceiuri ce nu se mai puteailInlatura, in bogatie, in cultura, In deprinderea dea purta armele. Românii aveail cu dInsii numainumarul, de care gavernul Imparatesc tinu seama,dar nlmarul singur nu pretheste nimic fail con-stiinta care lumineaza i organisarea care adung,puterile. in vecinatate, erail Domni de acelasineam, carT erag deprinsi sa se amestece In a-facerile Bisericii din Balgrad, forma unica suptcare se infatisa in vederea tuturora intreg po-porul romanesc din Ardeal. Din Tara-Romaneasca

160

si

167

venise, prin Mihai Viteazul, intemeiarea Mitro-poliei ; din Moldova, ca si de dincolo, citaera printre ai nostri Mitropolitul DosofteI dela inceputul veacului al XVII-lea fusese, innaintede a Ostori in Ardeal, egumen de BisericanistAtuse in legAturI de aproape cu ;Adam Tomsa (1).

Acesti Domni fusese de folos Imperialilor, c1tAvreme ei nu-sI atinsese Inca scopul de a se in-tihde pInA la CarpatI si aveag nevoie de stiriasupra dusmanului sag de zaherea pentru catane.Cind ins'a Turcii kirk' b`atuti hottirItor i un tra-tat d'adu Ardealul in mina Cesarului catolic, in-semngtatea vasalilor de la Dungre ai SultanuldiSegni simtltor pentru Nemti. Un cuvint venitde la Iasi sag Bucures,t1 nu mai putea ajuta nimicla nevoile intImpratoare ale celor de un nearncu not

(I) Arch. ist., I', pp. 92-3, Stäruinti ale lui SimionMovila pentru Vladica romanesc , in 1607, la Mihályi,o. c., I, p. 394. Am vdzut Ca vecinatatea Voevozilormunteni i moldoveni n'a fost farà inriurire asupra

pastrAril manalstirilor, care flied cele dintiiScaune .vladicesti din Ardeal. Trebuie sd se lase la oparte insa. episcopia Feleacului, a cdrei existentt a fostdescoperita de Ciparil Cele cloud acte ce o privesc, aüfost tiparite din null in Hurmuzaki, IP, p. 167, No. 95si p. 506, No. 313. In Kemény, Notitia archivi capitulialbensis, p. 296, cetim :

Item eidem commendat pro typographo valachicocalugerum quendam moldaviensem ; Albae, 15 Sept.1640 .

luminA

clãdirii si

M

168

Doug lueruri se puteati face : sg se urmezevechia leggturd eu ealvinii sail aceasta sg fie le-pddatg pentru a se face o aliantä religioasg cunoul domn a drii.

De Calvini, erati sätui Românci. Li jertfise, devoie sail de nevoie, atitea, incit in multe lucrurisinguri nu vor fi stiut care e legea cea adevg-ratg, venitg de la Pgrintil Bisericii si de la so-boare, si care e schimbarea adnsg printr'o hotg-Are a dietei sail o poruncg a Craiului". In schimb,ce se cgpdtase? NicT drepturi de oameni pentru

nici o viatg materiald einstitd pentru pre-nici scoff. pentru cine voiad sg, invete. Starea

peste tot a Rornânilor din Ardeal era cea maiproastd. Sdtenii liberi din vechi timpuri eratliobagi, robi aproape ; unde se mai pgstrase std.-pinirea omului asupra lui insusi, in Scaunelesesti, i acolo, urmind curentul, inegledrile eraticu fie-ce zi care trecea mai dese si, ca sg le o-preascg, nu se amesteca nimeni (1). Boerimea a-junsese o batjocurd i pentru aceia dintre ai nostriearl n'o aveati, si de dinsa se mai tineati numalscutirea de sarcinile serbului si anumite mgruntedrepturi locale.

Preotii stgteatd si el pe margineaEmil cite sase la un sat, intgrit,i eine stie unde,

(1) V. un cas, cu Si1itenii, in Memoriul redactat un-gureste pentru Camera din Pesta de d-1 I. Puscariu

toti.

sg-

MI,

salbdtdciel.

169

printr'o singhelie capatata cu potronici.Numai potcapiul de coloare albastra pentru popiide rind, neagra pentru protopopi, deosibeade cei-Palti sateni, de la car! nu luail dijma,ca alte cleruri, pentru oameni cu diploma, ci

semanail si culegeaii, ce li se ingaduiaa culege, de-a valma cu satul. EY atirnail maimult de domnul locului de cit de protopop satide VIddica, i, batindu-si joc de legea barbarilor,Unguril din castele recomandail pentru diaconie,

fireste, copii de opt sail zece an! (1).Neaparat ca se slujia la biserica numai atunci cindlucrul cimpului pentru sine si pentru aceiala care iobeigiet si omul itil Dumnezeil, nu tineamiinele prinse pe plug sail sapa. Liturghia sefacea numai Dumineca si la sarbatori marl, pe citIl aducea aminte bietul om din ce vazuse lacar! nu stiail mult mai mult de cit dinsul (2).

Protopopiipina' tirziil scriatI, cei mai multi din-tre dInil, cu degetele amortite pe condeiti, buchiinspalmintatoare. CInd il ziceail pe latineste, eise visail archipiscopi" (3). insusi Vladica nu se

(1) Nilles, Symbolae ad illustrandam historiamEcclesiae orientalis in terris Coronae S. Stephani,Innsbruck, 1885, pp. 146, 152.

(2) Ibid. Pentru preotii care-si cäutail, cu dare debani, carti de nemesip, v. Doc. Bistritei, II, p. 21.

(3) in Col. Hevenesi, XXIV, se aild douS cereri pen-tru noblea i dijme, de la 0Abrahamus Pap, ecclesia-

cltl-va

11

arad,

0 isbutiaa,

altil,

altil,

170

deosebia tot-deauna prin cunostinti: i frumoasepurtári, fiind ales dupA placul until Curtean cutrecere care primise bani, pentru a-I sprijini, dela vre-un cAluggr farg vrista i cucernicia cu-venitA. Cind se lu g. in cercetare viata lui Ata,nasie, urmasul lui Teofil unii preoti aduseráinaintea Curtii din Viena plingeri ca acestea :a a prefAcut rdangstirea sa in circiumA, c adu-cea la dant femei si silia i pe protopopi s joacecu dinsele, la zile marl, cInd crestinul se bucuil ;vt bea frgeste cu Tiganii pentru ca i eiantuiasca' inainte, ca. mergea la vinat, ca", lasape preql s'a. fie calcati in picioare" de rudelelui, c hirotonisia pe cine nu stia Toted nostru,

dedea pentru mita' cárti de despArtenie,altele de acest fel. El Ins* a recunoscut ase-menea gresell; faggduind 0, nu va mai face (1).CA era un om necArturar", spune un cleric ca-tolic care 1-a cunoscut (2).

Pentru aceast g. stare de lucruri rusinoas6, in-duraserg atitea V1diciI romani ai Ardealului, intot cursul veacului al XVII-lea : pentru ca ast-fel

rum in Transilvania valachicalium archiepiscopus, ;fara date. Cf. §i Pió, Abstammung der Rumdnenj p.219 n. 25. E acela0 cu protopopa Abraham, dinMlles, p. 261.

(1) Ibid., p. 286.(2) Nilles, p. 263 si urm.: procesul lui Atanasie, in-

nainte de a fi intdrit de Imparat.

sä-1

at pi

171

de urmasi s pa'storeascA, prin ast-fel de preotl,-tArani atit de nenorocitI i acoperig de dispretultuturora. Se mai putea gAsi cine-va care s'a, tie,acum cind puterea trecuse in mina altora, laCalvinismul superintendentilor i domnilor"masi, atunci cind principele dispAruse?

Cu Impa'ratul era alt-fel: numele ml impárä-tesc chiar trezia in mintile oamenilor amintirice veniaii din dep6rfari nestirsite. Raul care-1putuse face atanele In cele timpuri nuera not' intr'o tara" deprinsl cu osti sträine. Siapoi, de la Curtea cea nousa, nu mai veniaii cade la cea veche din 1351grad, numal porunci debiruri si cuvinte batjocoritoare. Se spunea printrepreoti i, de la dInil, prin sate ca, noul sta-pinitor pe care-1 alesese Dumnezeil prin noroculluptelor s'ar gandi la suferintele celor multi cariimincesc pthnintul altora pentru ca Vistieria säpoatá plAti cheltuelile cirmuirii. Ar trebui, pentruca i poporul nedreptatit pin5, acum sA se Im-partaseascA de situatia cul Il fAcuse dreptate,o singurA jertfá : a legit

Pentru un alt neam, ajuns departe in desvol-tarea sa, pretul s'ar fi pArut scump. Asa cumekiati InsA, Românii de la sfirsitul veacului alXVII-Iea nu se horarirA prea lesne. In pArtileunde pastrat insusirile care-1 deosibesc, ta-ranul nostru e cumpanit in vorba si in fapta lui,intelept in alegerea inceat5, a gindului, i, cum

r6-

d'intlid

si-a

172

am vazut, preotii din Ardeal nu erag deal,rani traind viata obi§nuita a taranilor. Cart( multenu citisera, aceia dintre dIniI cari §tiail in ade-\IT s citeasca, §i oameni invatati nu-i lamurisein §con asupra adevarurilor suptiri §i innalteCredintii. Dar nu era nevoe nici: de una, nici doalta pentru a-s21 da seama de insernnatatea uneischimbari. care rupe cu trecutul in care au trMtgeneratii intregi innainte i pune in primejdie,daca adevarul a re'mas in urma, ceva mai scumpde cit bunurile acestei : soarta venicg, asufletului.

Teofil, episcopul care indrazni celstea de vorba pentru schimbarea legii cu aIiTdeelt aceia cu carl se stause de vorba pina atunci,a fost numit in imprejurarile obipuite de petimpul Calvinilor. Ales in afara de principe de simai era unul, fiul lui Apaffy,el trecuse la Bra.ovsi in Tara-Romaneasca, uncle Dieu marturisireaobi§tmita, de care era sa se tie foarte putin (1). Tu-tors, e intarit, la 18 Decembre 1692, de guver-natorul Ardealulta, Gheorghe Binffy, supt con-ditille calvine§t1 pe care le cunoastem (2). Inaxml urmator, el II face visitatia si tine in deo-

(1) Condica sfintd, pp. 07-9; Stinghe, 1st. besér. ,$chéi-lor, pp. 20-2.

(2) Bibl Univ. din Budapesta, Col. Hevenesi, XXIV,p. 43 si urni.; Nilles, p. 153 si

ale

lumi

tt-

urrn.

173

sebitele pArti sinoade (1). La 1695, II revedem,In legkturi cu Sibiiul (2). Avem §i o numire fä-eutk de dinsul In 1697 (3).

Pe acest timp, el se sfktuia acum cu inainte-mergAtorii catolicismului in Ardeal, §i mai alescu zelosul Iesuit Baranyi, ale caruia spuse-1 in-teresail mai mult supt raportul material, pentruel, pentru clerul i pentru poporul s, deeitsupt raportul dogmatic. Nada se pusese hick din1692, eind, la 23 August, Impikratul hotari ea"popii greci" ce se vor uni en Biserica romankvor fi priviT ea avind drept la aceia§i situatieea §i preqii eatolici (4).

In 1701, Vlkdica Atanasie, urma§ul lui Teofil,recunoa§te e negocierile incepuse cu opt aniInainte (5). Acte n'avem frisk, i nici nu vor fiexistat, pink la 1697, cind, In urma ceddrii Ar-dealului cktre Impkrat, in 1696 Inca', nu mai eranimic de temut din partea intoarcerii unui stk-pinitor calvin. Tot In 1696 apare ceacarte de propaganda catolick pentra Români :Catechismul din SimbAta-Mare, odatk cu eiaslo-vaful tipkrit in Sibiiü en cheltuiala lui Teofil (6).

(1) Iorga, Doc. Bistrifei, II, pp. 89-90; n-le 342-3.(2) Soc. Sibiiului, p. 17.(3) Cipariu, Acte vi fragm., pp. 264-5.(4) Nilles, p. 162.(5) Nilles, p. 125.(6) Bianu i Hodos, Bibliogr. rom., pp. 339-40.

174

La inceputul anului uringtor, care vdzu i bd--Villa de la Zenta, biruinta definitivd" a Nemtilorasupra ostirilor Sultanulul, un sinod se adundla BdIgrad. El era chemat s primeascd cele patrupuncte in care mai ales se deosebeste Credinta-crestind asa cum o márturisesc cele doud Bise-rid: a Rdsdritului si a Apusului.

Un iubitor de cercetdri istorice" i un cro-nicar ungur spun cd Teofil ar fi fost adus laacest pas printr'o primejdie ce-1 privia numaipe dinsul. Era vorba, adicd, de scoaterea luidin Scaun, pentru betie i cdlcarea posturilor,pentru cd un altul ar fi oferit bani, prin secre-tarul domnesc Dindar, liii Brincoveanu i Mi-tropolitului muntean Teodosie (1). Ar fi fostatunci ceva cu totul noil In istoria Bisericii ro-mane din Ardeal, fiind-cd, dacd" prelatii muntenisfintiail pe Mitropoliti, ii scoteatt, pentru dare debani sail alte motive, numai principii Ardealului,earl aveali singuri puterea si dreptul cerut.

In acest sinod, care se numeste atunci, i maide Teofil ca si de Atanasie, sinod general",

sobor de obste, Vlädica incepu s spuie ceascultalorii printr'o dureroasd experientd :

cum Calvinii, stdpInil cdzuti, macar din Scaunul

(1) Syllogimaea Transylvanae Ecclesiae per histo-riophilum anagnosten, pars I; in Col. Hevenesi, XXIII:ille qui 300 aureos et 500 imperiales promittebab).

tIrziil,

si

stiailsi

175

acesta din Balgrad, II rideati de posturi si deicoane, cum impuneati sMbatecilor popi ar ioba-gilor cgrti cu mestesug, cum visitatorii superin-tendentului strabateail tara ca s vada ce facacestia fatA, de poruncile Craiuldf", cum Mitro-politul fusese robit de capetenia Bisericii calvine,iar preutir lui, pentru cite cedase, nu primiseramacar rasplata scutirii de acele sarcini. de muncain care se injoseste darul lor. Apoi, el arata camilostivul Imp 'drat" e gata s scoatA de suptjag clerul românesc, daca el ar recunoWe a-deVarul cuprins in cele patru puncte : primatulPaper, azima in impartasenie, purgatoriul in carese pocdesc sufletele i purcederea Duhului Stintsi de la Fiul.

Era o deosebire de purtare intro catolici si cal-vini, care trebuia s maguleasca' pe fratir nostri,chiar i in afara de marile fagadueli. Calvinfl Cra-iului" batuse din picior, catolicii Imparatuluifaceaupropuneri. Cei dintliti amenintati cu temnitaWane Teofil nu uitase a pomeni mucenicialui Sava ; acestialalti faceati sa" se zgreasca in-ceputul unei ere de libertate i lumina. Pentrupopir nostri, carT invatase cit am vazut si nu eratide loc chemati a discuta asupra unor puncte dedogma, legea erati posturile, sarbatorile, icoanele,calendarul cel vechiti, limba cu care se deprin-sese in slujba, adica limba neamului lor. Inna-inte de toate, acestea trebuiail s rbniie nea-

§i

176

tinse; ineolo, putea merge cine-va in raid si ciialte pdreri despre azima din potir, calea pe careo iad sufletele pentru a ajunge la judecata 1111Dumnezed, leggturile ipostaselor din Treimerostul Papei in Biserica cea mare a lui Hristos.Yard indoiald, pentru popor, Papd" i papistas"sunad foarte urit, facead parte dintre cele necu-rate, dar aceasta mai ales pentru inNisarea cul-tului ce se slujia in numele acestui Anticrist",pentru edlcarea sfinteniei postului desdvirsit care,sldbind trupul, rdseump'ard sufletul, i pentrualte fard-de-legi ca acestea.

Deci protopopil, cIi erail de fatd intr'un loese dá, poate dupd actul din Iunie, numdrul dedoisprezece popi venise din eel cloudmil" ce erail pentru 2-300.000 de locuitori (1),se invoird cu cele propuse de Vlddicd, addugindInsd pe larg si limpede cd el .(in ca, in schimb,sd fie pentru Rom'anii toti drepturi In loc detoleran0", slujbe, scoff, iar, pentru ei si cape-tenia lor sufleteascd, scutiri i mijloace de traideinstit (2). Hotdrirea fu pusd in scris, ca decret",

(1) Syllogimaea, 1. c(2) Actele s'aii pástrat numal in latineste, in côpil,

dintre care una se afla azi in Archivele Bisericil ca-tolice ardelene. S'a tiphrit de Laurian, in Magasinulistorie, III, p. 267 si urrn., dupa editia anterioard dinOrtus et progressus al lui Illia; Cluj, 1750 ; de Cipariu,in Acte i fragm., pp. 80-3, dup5. Clain, care si el iea dinIllia. in urmà, de Nilles, p. 165 si urm., dupa. original.

§i

§i cit,1

177

la 21 Martie, iar la 10 Iunie urmalor se athin-gir isclituri1e pe o Intgrire care fusese cerutg,prin Baranyi, de sufletul tuturor acestor silintede Igtire a catolicismului, cardinalul-principeKollonics, primat al Ungariei (1).

Moartea lui Teofil, Intimp lath,' in imprejurd'rInecunoscute, zdbovi insg lucrurile Rdspunsul dela Viena nu mai ggsi in via td. pe incepdtorulUnirit

Urmavl sui fu un om tIngr, prea tIndr incg,Atanasie, feciorul preotului din Babilna, carefusese in adevdr hirotonisit de Varlaam ca preot,ceea-ce T dadea in parte dreptul sg'§I zicd Ata-nasie ieromonahul de la Ardeal" (2), dar in-vdta incd la scoala din Balgrad, cea veche, a

Tatd1 la care era incd in vieatd in 1701§i lug parte la marele alaiti de instalare al fiu-lui ad, intors ca episcop unit din Viena, aveaceva banI, §i de aceea se interesard pentru tIngrulcandidat magna# cu trecere mare, ca NicolaeBethlen, Naldczy, care era in relatiI de afacerI

(1) in Nilles, pp. 173-4, se reproduce in facsimileactul, care poarfa iscalituri ce nu se pot ta'gklui. Pe-cetea ceia-ce nu se intelege din facsimile are li-terile: lo 9 M li= Io Teofil, Mitropolitul Ralgradulni .

(2) Condica sfintd, in actul consacrärii lui ; NlcolaeBethlen, in incai, III, p. 289.

12

Calvinilor.

eu Brincoveanu (1), Keresztessi, §i chiar en guver-torul (2). StAruintele lor §i ceva darnel pe laeine se cuvenia invinser5, neinerederea ce dom-nise Intliü la Bucure§ti fata, de tin'arul cleric §i,in Ianuar 1698, el era sfintit dup6 obiceill inScaunul cel noil al Mitropoliei Muntene (3).

In 1697, dup6 actul lui Teofil, o numire cal-vinease4" din partea lui Banffy, ca aceea din 1692,nu mai era en putintg. Baranyi, care se g5tea sa"mearg6. la Viena tocmai pentru afacerile Unirii,ar fi s,tiut s'o impiedice. Deci e aproape sigurci Atanasie, ales de un sobor ardelean, se dusela Bucure§ti neintarit de puterea laia, din pro-vincie si cá, &TA intoarcere, 11 famase a's1 cis-tiga confirmarea imperiara, prin purtarea-i inproblema schimbárii religioase.

La Bucure§ti, Atanasie Meuse mArturisirea decredintA obisnuita §i primise §i o lung5, inv6-tAturA de la patriarchul de Ierusalim Dosoftel,care pe acea vreme stAtea Una, BrAncoveanu

(1) Iorga, Docurn. relat. la C. Brincoveanu, pp. 165 6.(2) Bethlen, in $incai, 1. c. i partea, netipárità in

Nilles, din marturia lui Dindar : qui pro illo, per me,inquit, principi et Metropolitae intercesserunt. Quodautem intercesserunt ratio est quia uni 300, alteri 20Daureos promisit et dedit. Metropolitae autem summum80 imperiales leoninos in recognitionem obtulisse .

(3) Dindar partea netip6ritá spune ca Atanasiep5ruse 1111 «invenis rudis et non usque adeo exemplaris

178

179

si indrepta Biserica munteana pe calea ortodoxieisigure (1). Fara de aceasta, nu putea sa fie Mi-tropolit, precum fail fagadueli facute Calvinilor

se zice, si e de crezut, chiar superintenden-tului el n'ar fi capatat un sprijin folositor peIMO'. Brancoveanu si Teodosie. Acum, cind acestegreutati fusese inlaturate, la' slnd sa se vada alta,el Isl. Mai cererea catre Imparat, pe care cerereo iscalira mai multi: protopopi si doi laici, tefanRat, Calvin, se crede, si un Nicolae Arbánasul,care era cunoscut la Curtea Imparateasca dinViena, ca si la Curtea Domneasca munteana, introcare negociase (2). Iar lui Baranyi II scrise, ark-tind ca, va face ceea-ce Meuse si Teofil, desavir-sind lucrul (3).

Din Viena, multamita silintelor acestui con-vertitor, i se raspunse prin diploma imparateascadin 14 April si prin declaratia lui Kolonics din2 Iunie, earl eraa garantii pentru asimilarea intoate a clerului roman, ce s'ar uni, cu vechiulcler catolic (4).

(1) rondica sfintd sail Magazinul istoric, III, pp.276-7.

(2) Cf. Nilles, p. 193 cu Iorga, Operele lui ConstantinCantacuzino, p. 1 si urm. ; Doc. rel. la C. Brincoveanu,p. 3 si urm.

(3) Ca a stat incà din iarnà in intelegere cu lesuitul,spune insusi ; v. Nilles, p. 214.

(4) Actele in Laurian, Nilles si Cipariu.

180

Nu s'ar putea spune sigur c'd a fost un sinodin lithe pentru a lua cuno§tintA de aceste asi-gurári, i cu atit mai putin ne putem lámuri cesinod a putut fi acesta (I). Dar, la inceputul luiOctombre, protopopi in numAr mare, din toate par-tile Ardealului i din vecinAtatea ungureased, seaflail lIng Atanasie §i hot'ariail, la 7 ale lunii, U-nirea.Adicgprefacerea preotilor nostri In mAdu-lari ale ce0ii bisearici sfinte catolice§ti a Romer,cu conditiile cunoscute de a se rasa ritul neatins§i Vllidica in Scaun (2).

Sinodul mai tinu cite-va zile (3), §i apoi acelacare-i stkuse in frunte ceru ca §i el §i tovar4iide pgreri sa," fie apgrati la nevoe cu armele, deprigonirile pe earl le asteptail (4).

avea dreptate s le a0epte. Domnir su-feriail In mindria lor prin actul care se incheiase:RomAnii tarii calvine treceati, intgrindu-1 prinnumArul §i vitejia lor, la noul stApin, legindu-sede el prin leatura cea mai puterniel pentrudln§ii: a legii. Dar nu era numai o chestie deambitie : vechii popi robiaii ca lobagi, chiar dupA

schimbase, in atitea puncte, legea de ha-tirul stApinilor ; de acum innainte ins5 clerul

-(1) V. G. Popovicin, Uniunea Rom., p. 83.(2) in ace1ea0 culegeri, actele.(3) Nilles, p. 200.(4) Ibid., pp. 213, 215.

$i

eel)

181

românesc unit cu Biserica romana era inzestratcu dreptnri care pagubeail pe stapiniI

§i se vestea 1111 numai ruperea acestorlanturi nedrepte, ci ridicarea intregului poporde iobagi pe o mai inalta treapta de vrednicieomeneasca. Calvinul i proprietarul de oameniprotestail impreuna, prin mijloace potrivite cutimpul I cu rasa: gonind pe preotdi vinovatl deratacire, luindu-le ogorul, Inchizlnd §i stricind bi-serica celor ce primise idolatria" Impa'ratu1ui(1).La acesta pleca un trimis al neme§ilor, Vas, pen-tru a se plinge de asemenea uneltiri ale Iesui-tilor (2).

Cu aceasta nu se folosi nimic. La 1 6 Februarie1699, and pacea en Tureff, carl pa'rasiafi Ar-dealul, era acum incheiata, Leopold intaria pri-vilegiile clerului convertit i ale acelora din popo-reni, earl 1-ar urma : pentru unii ca i pentru altdiera asigurata o stare intocmai ca §i a catolici-lor (3). Guvernul ardelean puse conditdi: sa nuprimeasca preotul pe nimeni in scutirea sa per-sonala, sa nu fie mai mult de dol preotl intr'unsat, sa se faca pentru cash' o invoiala cu domnul"§i sa se plateasca dijma pentru ogorul strain, sii

(1) Nil les, pp. 218-9.(2) Ibid., pp. 219-20.(3) Ibid., p. 224 $i urm.

182

se capete siguranta cá Unirea e adevArata (1).Dar diploma se ceti in sinodul din Mait, de Apor

Barányi, i dieta rii trebui s o asculteea in Septembre, Meg s'd poat'a face altceva decitsá ceafa garantil de InvArtturri, i purtare budade la preotli unitI (2).

Atanasie nu era ins6 int'arit de Imp`dratul, carese ingrijia ast-fel de r'asplata cuvenitASi in 1700 situatia hfi ritmIne oare-cum neho-tgrita, ambiguA. In Matti. Incg, Brincoveanu nu-1privea ca pe un apostat i confirma Mitropolieipe numele lui Atanasie Merisanfi, mosia mun-teanA a Scaunului din Walgrad (3). In Septembreel tine un sobor mare, care, dupA ce repetadeclaratia veche de Unire, se ocup6 numal cuindreptarY ale disciplinei i cu inlilturarea obi-ceiurilor rele : numirea de popi ce nu still Psal-tirea, ce inv4at la Mitropolie, primirea ce-

(1) Ibid., pp. 227-9. Cf. Monumenta comitialia Tran-sylvaniac, XXI, p. 431 si urm. si Hurmuzaki, Doc., AT,pp. 540-1.

(2) Nilles, p. 232 si urm., pp. 271-3 Pentru cerce-tarea ce se propuse, Lira' voia catolicilor, ibid., p. 242

urm. Cf. ,5incal, III, pp. 305-6 ; o list5 de 55 de pro-topopi i 1.582 preotl unitl; dupa. o forint), cu data de12 Decembre 1700, a actulul de Unire.

(3) Magazinul istoric, III, p. 305 si urm. Un privi-legit) din 1698 pentru venitul in bani, la Popoviciu,o. c., p. 71 n. 1. Cf. Soc. Sibiiului p. 18, nota 1.

n'atl

pi

Unitilor.

183

lor ce yin din alte cu singbelfl steaine,portul fgrA pleas'a sat potcapoc" si cu hainescurte, mersul la cIrcium'a, lipsa credinciosllorde la biseric5, si neregula in slujbA, tragereade tabac", suduirea de suflet sail de lege",reaua ingrijire a odAjdillor", jocurile cum setrag pe relele despártenii Si cununii, etc. (1).Dar in Octombre fácea zgornot in Ardeal afa-cerea lui Joan preot cu oare-cari cuno-stinte, care, inteles cu Calving, se ridicase in po-triva Unirii, adunase isc1iturI, cercase la Mun,teni a fi sfintit V1dic, fusese inchis la mAn'astire,scàpase cu sprijinul nobililor i ajunsese paroh inTara Hategului, unde reformatii cistigase pentrudinsii pe mai multi preoti. Atanasie cerea lui Ko-Ionics sa' se iea m'astiri in contra turburätorului

s'a se Indemne guvernatorul i Bethlen a nu-imai face neajunsurile de pAn'a" atunci (2). Dar nuexisfa, nici o urm6 in Condica sfinta" a Bucures-tilor despre consacrarea ml TircA i, in Novembre,Atanasie scria Brasovenilor, earl' se declarase im-potriya Unirii, afirrnIndu-si drepturile asupralor, cu amenintAri (3). S'a, amintim i aceea cA in

(1) Magazinul istoric, III, p. 352 si urm. Cf. Nilles,p. 246 si turn.

(2) Nilles, pp. 220-3,(3) 4Noi santem Pan'acum am fost fiiul

iar, deaca ma yell rnäniia, voia sà fid ca un lett tradatde fil sal ). Stinghe, Documente privitoare la trecututRominilor din 6chei, p. 5 si urm., pp. 8-9, 10-11

taxi"

pkcil,

ulitt",

Tirat,

si

184

1699 aparuse la Balgrad un Chiriacodromion,tiparit cu slovä munteana, de un ucenic al luiAntim, care pomenia pe Brincoveanu, lumina-torin credintii pravoslavnice", i asigura cd nus'a f 'dent in carte nici o strdmutare in potrivdSfintei Scripturi, atl In rinduiala dogmelor ce tine

porunceas,te pravoslavnica Beseareca a Rasa-ritului" (1).

Stdruitoarea luptil a lui Tired, pentru a c1§-tiga, prin Calvini §i ortodoxii munteni, ScaunulBalgradului trebui sa faca pe Atanasie a grdbidrumul la Viena, care era sa fie pentru constiinta

un drum al Damascului, in cursul cdruiai se impra§tiara §i nesigurantele din urmd. Elporni Inca din 1701, nesigur in ceia co priveteo Intrire pe care multi n'o voia1, aducind In-Dainte ca, In locul acestui Vlddich sfintit de shis-matici la inceput, ar fi mai potrivit un altul, cutotul noil, care ar fi avut §i purtari mai vred-nice de lauda (2). Atanasie isbuti s capete dela clerul ce tinea cu dIngul o marturie, data In-tr'un sinod din lanuarie 1701, prin care se cereapdstrarea lui si neingAduirea amestecului In lu-crurile vladicesti" a unuia altuia dintremireani sail streini" (3). Dar atIta nu ajungea

(1) Mann i Hodo§, Bibl. rom., p. 376.(2) V. in urrna, p. 48.(3) Iorga, Studii $i doe., IV, pp. 71-2, No. LxvI.

lui i

saA

185

pentru ca sd-i rdmlie eIrja episcopald. I se cerusd, facd anumite deelaratii si fagddueli. asigurd-toare, pe care el le primi, isedlindu-le In clivade 7 Aprilie (1).

Prin aceastd mdrturie de credintd, Athanasie,a legii cu sfinta Beseareed a Romei unitd si im-preunatd romanesti in Ardeald si In piirtile -(4111unguresti, care sä tin de Ardeald, VD:died",multumeste Intiiil pentru semnele de bung,-vointd si de cinste pe care i le (Muse impd-ratul si de care pind atunci nu se mai invred-nicise nici un episcop românese din tara de robia Ardealului: 1ant,i1 de aurd" cu chip impdrd-tesc, si titlu de sfetnic, In semnul si mdrturi-sirea Uniciunil direapte". Tot asa se pomenestecu recunostintd deslegarea" soborului said dingiug iobdgesed, slujba si honorarimul sail cinste,en care domnilor lor pAnd inteaceastd undd devreame s'ad tInut a da, plata vamelor si d'intealtemai multe tdrhaturi si greutdt si addhri (sic)".El jurd deci cardinalului-primat, pe care-I recu-noaste de : sie drept si adevdrat Mitropolit",urmAtoareIe puncte, pe care le va face sd fie ur-mate si de provincia lui eclesiasticd, de biru-

(I) Nilles, p. 279 si urm. Citatiile ce urmeazä sintluate dupà forma româneasca a declaratiei, care se aflàin ms. citat din Col. Hevenesi si nu e reprodusä inNilles. Dar se dd dupd o copie a d-lui N. Densusianu,in Popoviciii, p. 153 si urm.

186

into," sa. ,,U1uitur i giurnfaatil" vor face si tot1preotri

In pomelnicul de la liturghie va scoate pe patri-archul din Constantinopol, inlocuindu-1 cu capul

Beseareci crestinestI, a sA sti sfAntulaPapa de Roma". Recunoscind c vechia lui sfin-tire bucuresteanrt n'are nici Un pret, acum cindochii i s'ati deschis la lumina (1), el se Invo-ieste a fi din nog ordinat. Va inlocui Catechis-mul vechig prin cel ce se va tipgri de Kolo-nics, va indrepta toate cgrtile bisericestI i va su-pune cuprinsul lor aprecieril ajutorului ság dinfie-care clipg, teologul de sfat si de poruncA. Ca-tichismusul legiI direpte in limba," rum6neasc6" seva da fara' banI, In cinste". Et' fiind in multe rigIn-vAtat, nemuncitil i necercat, pe theologul i sfet-nicul popa roman-catolic II priimescg ca un pg-rinte atátoriil de sfat... NicI tArciilat de besearecinu yogi inceape, nici Med adeva'rátura aceluia penime nu voi lepAda din besearecg, nici void des-Warti", precum nu va arunca gloabe i nu vaface popi, ci va cguta, in toate, sfaturile ispA-sitoare" ale st6pInitorului faptei sale. Ca s'acum WI zgudui credinta de curInd intemeiatá,Atanasie rupe hotttirIt legAturile sale, asa de vechl,cu Tara-Rornâneasca' a fratIlor, lurninhtorilor

bine-fc6torilor : leap'ad de toath' cur6s-

(1) V. si Nilles, p. 99.

sM.

sf[iIntiI

n'aibd,

§i Mg

187

pundeatiia i thitiltura in stiinta, prin scrisoareprietesugul sismaticilor, a eriticilor si a Craiuluisag VodiiTarM-Muntenesti ; nice o carte de acuminnainte cu aceia raspunsg nu voig avea, i nicipre Bucurestan mai multil al mieg arhiepiscup

Mitropolit a fi nu-1 voitl cunoaste... Dar, undea fi lipsa lui Voda al Taral-Muntenesti sag altuiacumva din sismatici a scrii carte, mai naintecarte oi arata - o theologusului i sfetniculuimieg". La intors, va face socotul" clerului sagpentru noul sag Mitropolit unguresc. Preotidiaconi va numi dupa cercetare din partea te-ologului si protopopului, dintre cei ce still cartesi ail o viatA dupa canoane. Ivindu-se nemultu-mir cu clerul sad, va barmi soborul" en cin-ste, nu cu mascara si cu rusine, in desertg. i deacuminnainte nu void ingadui pre tata-miettsa alba a sa amestica in treabele popesti i popilorsa porunceasca sag bani de la lei sastranga".Veni-tul sag de la preoti nu va fi mai mare decit unflorin pe an de la fie-care ; gloabele vor fi hotarItede teolog, si jurnatate din ele va fi a Bisericii. inCurte mea numai catolici sag direptg uniti vol.tinea", iar pe eel-Fait:I cat de in graba' din Cartemea IT void da afara". in Belgrat cat in grab WIsin Si void munci oscula sa-s inceapa: mesterilosculelor voitl aleage s tie dieceaste i ruing,neaste, -valachicam et latincon". in treaba i lu-crari de lege a popilor na voig afla Scaunul

si

si

si

si fratii

188

mireanilor". Va inggdui cumineatura si din sgr-bgtorile Pastilor incolo". Plata preotului pentrubotezil i spovedanie de Past'!" va fi de un banit",iar pentru giurgmgntil de cg'sgtorie, ingrupgciune

premiria muerii in besearicl dupg nastere" seva rumpe de el, cu soborul i teologul-epitrop,o tascg" -taxgdireaptg, stdtgloare". Vistie-ria Bisericii nui va mai fi ea pAng acum in ming,ci hasna i proventusul din economie beseareciisail Mitropolii ce va ei, o fi suptil grija corato-rilor". Recunoscind, va sg, zicg, adevgrul unoradin piffle ce se ridicase impotriva 1u, el aratgcg, se va sirgui a fi cu pildg bung ; in Mitropo-liia mea giocurI sg fie, la aceale giocurI muerYsg vie, nu voiti rgbda, nu void suferi, nici voitilgsa a face vgngtoare armat i cu sunetil;mt void pgrgsi. Dojeneala theologultil mietibucuros le voill priimi si, oare-ce va giudecatheologul in Beseareca noastrg rumgneascg, sg-sImbuneazg, oi imbuna". Dacg s'ar indgeatniciinsg i ar urma pe calea greselii i dupg o intreitgmustrare : multil de till ori", confirmatiia"nu va mai avea nici o putere i, de s'ar vedeabine Bisearecii rumgriesti cu a Roma unite dinVl[g]d[i]cie s m, scoatg si in locul mieil altulcare sg ting lucrurile mai din sus scriite, Uni-ciunn foarte de 1ips, va pune Vlgdicg. Aseaintgresc i adeverez".

Acesta se chema un Vlsadicg, si pe latineste i

§i

189

se zicea episcop, pentru ca Mitropolitul era acumla Granul Ungariei i nu mai era ea vechiul Mi-tropolit muntean, ce ingaduia o archiepiscopieatirnind, impotriva canoanel or, de archiepiscopiasa. Avea lant de aur, purta titlul de sfetnic irn-paratesc s,i, cind IV facu intrarea in Balgrad.Intr'o cucie aurita, in alaiul sail mergeail ceid'intliti nobill ai tArii, in alte cucii impodobite ;innaintea lui se in§irail pe stradele vechiului oras,peste cinci-zeci de protopopi, slujba§ii bisericifcu crud. §i prapure, mai mult de o mie de preoti,citi nu se mai adunase vre-o data la un loc, §io multime de vreo doua mii de capete. S'a spusca nici Craii de odinioara n'avuse o intrarea§a de stralucita ca aceasta. In biserica lui MihalViteazul, care aducea aminte de alte timpuri side alte sperante, un grat ungur, Apor, citi po-runca imparateasca din 19 Martie Inca, prin careAtanasie, fostul Mitropolit si§matic", era facutepiscop adevarat unit cu Roma, si cel d'intiiil teo-log, un Iesuit neamt, ii. lua locul pe urma pentru aface cunoscuta o noua In-Wire, cu aceeas,I data sicu condiVile jurate de Atanasie, a drepturilor de-rului §i poporului romanesc venit la pocainta (1).

(1) Ceremonia instalhril e descrisk dup. o Relatiode installatione Reverendissimi episcopi Vala chorumuniti S. Romano-Catholicae Ecclesiae facta AlbaeIuliae, die 25 iunii anno 1701, pästratã in vol. citatdin Col. Hevenesi, p. 479 si urm., in Nilles, pp. 320-2;

190

Dar putere de fapt nu-i mai ramasese nicima acestui Vladica pentru Romani!' Impa'ratuluicatolic. Credea ce voise altii sa creada si se in-datoria s mearga si mai departe pe aceasta cale,iscalind ce i se va pune supt condeitl. Sinoadeleerail adunate cu invoirea altuia, care le presidael mai mult de cat episcopul si le indrepta incotrocredea ea' trebuie. Rare-ori preotul putea s vor-beasca, In ori-ce fel de afaceri, cu Vladica; teo-logul se gasea tot-deauna la mijloc, cercetind sideslegind toate. Recunoscind nepriceperea i ne-siguranta-i morala, Atanasie abdicase, si din mo-mentul Intaririi lui la Viena, el trecu teologului,pedagogului" sui, ziceati Calvinii, intregimeamisiunii sale de pastor sufletesc : judecata, cer-cetarea satelor, indreptarea naravurilor rele, nu-mirea, schimbarea i scoaterea preotilor. Pe lingaacest adevarat stapIn al diocesei romanesti ar-delene, el era numai o umbra stralucitoare. Cudinsul sail fara dinsul, putin intrebat si Inca maiputin tinut in seama, era acelasi lucru, i dupaaceastä mare ceremonie din Iunie 1701 se poatezice ca el dispare. Moartea lui, in 1713, nu tul-burg, intru nimic desfasurarea Imprejurarilor, pecare In vieata lui le InrIurise asa de putin.

v. si Memoriile mI Bethlen, reproduse in $incai, III,p. 312 si urm. Diplomele i instructia Iesuitului se aflä,in cea mai nouh editie. la Nilles, p. 287 si urm.

191

Din umilinta WI a esit insd, mintuirea noastra.Dar nu in to ate de-a dreptul, cum s'ar putea crede.Fara unirea in credintd cu imparatul nu era liber-tatea, pretuirea, recunoasterea demnitdtii umane.Fara unirea in credintd cu Roma nu erail scolilemarl din strainatate pentru ucenicii romani, aspriin ale invdVaturii, nu era mai ales acea mare snarlpentru inima poporului nostru, care a fost Romainsasi. Fárá noul curent de viatA format din is-vorul Unirii, frdtia inteo noud ideie n'ar fi venit

inlocuiasca unitatea de lege prin care innaintene simt,isem a fi un singur popor. Dar pentruRomanii din Ardeal, earl eraii s primeasca inrindul IntIiü bine-facerile luminii i s incercesinguri foloasele materiale, politice ale actuluidin 1701, ceva insemnat raminea sa se inde-plineascd. Redusl sit trdeascd intr'o singura formapublica, a organisdrii religioase, eT trebuiail s'ocucereascd din noil pe aceasta. intoarcerea stainde lucruri din treent, ascultarea tuturora de

episcop nu mai era cu putinta. Pentru U-niti silini1e trebuiah sa se indrepte cdtre eman-ciparea Scaunului din BdIgrad, legat acum en le-rarchia ungureased i supravegheat de un prelatcatolic, ce inlocuia in acest rol pe superintenden-tul calvin de altd data. Iar pentru eel ce nu voiah sase uneascd, trebuia sit se aducd intemeiarea uneinoud Mitropolii ortodoxe, tot asa de libel% fat,A,de strdini ca i cea-Palta. Istoria acestor silinti e

sa

,.Le-la§T

192

istoria politica a Romanilor din Ardeal ping, laMitropolia lui u1u si Mitropolia lui aguna.

De o cam data, ramlnea sa se aleaga hotarelecelor doua' credinte, dintre care nici una nu ye-cunostea dreptul de existenta al celei-lalte sicauta s pastreze sag sä cucereasca tot neamulpentru dinsa.

In diploma lui Teofil de la guvernatorul cal-vin se lasase la o parte din stapInirea lui epi-scopala tara Fagarasului, precum se obisnuiade la o vreme. i In privinta religioasa acesttinut al Oltului pastra iubirea pentru trecut. InBrasov, in Sibiiti si In alte orase, Inca mai demult se asezase colonii grecesti, pentru negot,

nu numai c ele ramasera credincioase cre-dintil asa de strins legata de nationalitatea lor,dar sfatuira si sprijinira In acest sens i pe Ro-mani, cari puteag sa' para une on nehota'rIti. CindAtanasie intra solemn In biserica sa din Balgrad,el gasi la usa protestatori din Brasov si Faga-ras, earl strigara destul de tare pentru a fiziti, cu tot sgomotul alaiului (1). Hategul seclatina la inceput din ascultarea fata de Atana-nasie, precum facura si Romanii din tinutul Hu-nedoarei (2). In Banat si partile Crisului era In-

(1) Descrierile citate.(2) V. mai sus, Magazinul istoric,III, pp. 322-3

*Meal, la a. 1701.pi

193

demnul Sirbilor pentru a putea impieclica lAti-rea celei de a treia lea Iar in Maramures in-tIlnim Inca din 1699 pe Iosif Stoica, unul dinurmasii ml Sirghie al lui Mihal Viteazul, careIosif lua titlul do episcop romtmesc al Mara-muresului" si nu lntelese sA fie alt ceva (1).

impotrivirea cea mai mare, si care se sfirsicu biruintA, veni din partea Brasovenilor. Aceasta

pentru c ei stMeati mai aproape de granit4,in stare sg, primeasc6 necontenit indemnuri Siindreptgri din Tara-Romaneascl

Brincoveanu era un Domn prea cumpanit castrice pentru patru sati mai multe puncte"

bunele lui remail cu. Imp6ratul, la care se gin-dia s fugA, in vre-o nevoie. Cind IesuiiI ajunserA

1) Mihdlyi, p. 255. Il mai gäsim si in 1693 ; Mlles,pp. 268 n. 2, 3 ; p. 388 n. 1. Purta titlul de .episcopde Maramures, exarh al patriarhului de Constantino-pol si administrator al Mitropoliel Balgradului dinArdeal . Urmasul lui poate sã fi fost Spiridon, Vlddieade Ardeal i Maramures; Doc. Bistritei, IL pp. 94-5, n-le352, 354. Apoi va fi venit Dosoftel din 1728 ; Nil les, p.434; Hurmuzaki, Fragm., II, p. 70. incercarea de ase identifica loan Tirca cu acest Dosoftel (An. Ac. Rom.XXIII, pp. 177-87), nu se poate admite, pentru ca sevede dintr'o scrisoare a lui Tired pastrarea vechiuluisail mime si ea episcop. V. mai departe. Pentru Sirghie,v. si documentul tiparit de d-1 Gr. Tocilescu, in C'ol. 1.

Traian pe 1874, pp. 236-8.13

sIi

194

la Bra§ov, el le fAcu daruri din vinurile sale (1).Asupra purt6rii lui Atanasie, ca i odinioargasupra uneltirilor 1u Teofil, el inchisese ochil.

urmind dup6 d1nsul, trebuiserA s faca" acelasilucru Teodosie, Mitropolitul muntean, §i Patri-arhul Dosoftel, care era in -tafa mai mult de citun Mitropolit (2).

Dar, clnd Atanasie se lepAdd de cine-1 sfint,ise§i ajutase, clnd schimbarea lui de lege fu strigat'ain auzul tuturora, aceastd politica,' de ignorare numai putea fi continuatA. Dupg indemnul BrInco-veanului, Bra§ovenii protestafa, prin dou'a acte (3),contra primirei celor patru puncte, care li se pgreade o potriv`a cu trecerea la catolicism (4), Inch' dinIunie 1701. Oamenil lui VodA, secretarul Dindar,socrul acestuia, Pater lan", Andrei Banul sepuserg la lucru, fa' cind s6 se vadg primejdia §ipropunInd mijloace de luptg, impotriva el' (5). UnBras,ovean, trecut ca osta§ §i hegociator in slujba

(1) Ni Iles, I, pp. 140, 164-5.(2) V. Iorga, 1st. lit. rom., I, capitolul I. in al doilea

volum se trateazd pe scurt §i Unirea.(3) Stinghe, Doc., I, pp. 5-6 §i Cipariu, Acte $i fragm.,

pp. 268-9.(4) A priimi acealia , spun ei cu alt prilej, .iaste a-

devärat papista§ a fi . Stinghe, 1. c., p. 28.(5) Cf. Stinghe, 1. c., pp. 11-3. Pentru Dindar, care a

fost §i informatorul lui Nicolae Mavrocordat, v. tablala Nilles. inrudirea cu Pater, Hurmuzaki, 1. c., p. 70.

195

Cantacuzine§tilor i a DomnuluI inrudit cu dln§11,David Corbea (1), VarsA, la rindul stt1 untdelemnpeste focul nernultgmirii, dind Scheienilor dirtide plingere gata flicute i sfatuindu-I sä nu im-pace §i acum cearta prin cofe de icre negre",trimise poclon Mitropolitului apostat (2). Voevo-dul insu0 ImbgrbM, in Iulie, pe vecinii s'ai deacelasI neam s5, nu se plece, pentru c Vlddica,ajuns acum numai episcupul de acii din Ardeal",n'are voe ImpgrAteascil s facA silrt oamenilor (3).

Ruperea hotArltoare a vechilor i strinselorleglturi se Mon numai in 1702, dupg toate acesteIntetirI pregRitoare. Calinic de Constantinopol,Patriarhul pe care-1 repudiase Atanasie, rAspunsefireste printr'o afurisenie. Ea se trimise prin Teo-dosie §i Dosoftei. Mitropolitul indrepta atuncichlre acela aduse Scaunul, o ultimscrisoare de Infruntare, unde spunea c5, de acumnu o s mai capete de la Bucuresti nici darulin bani, nicI venitul de la mo§ie, nici cArtile bi-sericesAI : Octoihul, Triodul, Penticostariul,nici macar potcapurile cAlugAre§tit, de care spu-

(1) V. Ist. lit. rom., tabla.(2) Stinghe, 1. c., p. 17 si urm.(3) lbid., p. 15 si urm. Interventia lui la Viena prin

ambasadorul engles Paget pentru trecerea chruia v.1st. lit. rom.-- nu folosi la nimic.

chruia-T

196

sese c mai are nevoie (1). in acelasi timp, Ro-manii supusi Scaunului belgradean erail scatui.(1sa nu mai sarute mina lui Atanasie, caci ar fica si cum el' ar saruta mina unui birti, sail aunui cathti, sail a unui calvin" (2).

A doua protestare veni de la un fost dregatorardelean, Roman de nastere, Gavril Nagyszégy.Co a facut pentru a fi aruncat In inchisoare, nustim bine : el spunea ca se an acolo pentru le-gea sa ; generalul Ii arata ca tulburator i cadatornic rail de plata al lui Apor, iar prigoni-tong 11 invinuiail c Intet,ise pe Romani Imp otrivaguvernului i legii nou i c, s'ar fi infruptat dinbanii ce-i avuse pe mini, ca stringator al portieivladicesti si comisariii episcopal" (3). Ca statea inlegaturi cu domnii" calvini i cu luteranii sasidin orase e vadit, si el insusi adauge la afirma-

dovezile i prezicerile sale parerea in scrisa lui Joan Sachs, judele din

(1) Nilles, pp. 345 si urm., 353 si urm. Titlul de 4Mi-tropolit al Ardealului din forma latind a scrisorii luiTeodosie vine dintr'o rea traducere a cUngrovlachiei .Originalul roman trebuie sa fi avut acest nume.

(2) Stinghe, 1. c., p. 34 si urm.(3) Fui et ego in offitio inter Vallachos per septem

annos integros, portionis exactor et in aliis negotiisepiscopi commissarius ; Coll. Hevenesi, vo/. cit., p.'187 i urm.; 5 Novembre 1701. E memoriul lui cdtreguvern, din care memoriii s'au reprodus nurnal fraseintr'ales, in Nilles, pp. 335-7.

sivatine,

197

Din temnitA el indrepta care carmuire o lungátinguire fara' 1egttur i scrisa foarte prost, In-teo latineasca potrivita dupa gindul romanescal scriitorului. Ea cuprinde insa fapte i senti-mente de mare interes. Gavril arata ell, de binecunoaste poporul sail, care si-ar fi pierdut rab-darea une-ori i fata de dinsul, ce era Romansi se purta bine; cu atIt ma mult o va face acumcind vin unfi s i se amestece in lege. Se vorgasi eine sä atIte nemultumirea, cad' Muscalul,Cazacul, Munteanul, care se tin de aceasta cre-dinta patriarhiceasca", nu vor sta cu minile legate.Atanasie, care se caieste si el de ce a Matt,n'avea dreptul sil se uneasca in numele tuturorRomanilor, ci numai al celor carI erall de fata".HotarIrea lul n'a trecut frä sa se ridice din clerimpotriva el, ci in mai multe rinduri s'au tInutadunari in manastirea din Balgrad, s'a vorbit culacrimi de fapta episcopului si soils ark-tarI Came dieta i guvernul tárii, care ail trecutinsa asupra lul. Cine s'a supus si a votat a fostindemnat, nu de iubirea pentru legea catolica,ci de nevoie", ca sa scape de darile nesuferitesi de impilari (1). Chid Vladica roman din Ma-ramures, Isaia, s'a supus episcopului unit si a

(1) Quod horrendis gravibusque contributionibuscitra ordinis proportionem sint aggravati... Non arnorecatholicae religionis..., sed tantum necessitate.

i s'at

198

cercat s induplece la aceasta i poporulacesta 1-ar fi omorit, spunind ca nu vreag sase rasboteze (1). SA nu se inraiasca lucrurile prinsprijinul de catane ce s'ar da liii Atanasie, carese laudg cu aceia ci va pune ost4i ImparatuluIin casele celor ce flU vreall sa se plece (2). Ma-car vor fugi oamenii, cad. doar nu e inconjuratatara cu Ufi zid de piatra". Ajunga cIi ag fostcuceritl ping acum ; sg li se scrie numele, i chiaracestora sa li se dea voie a se intoarce, daca iipare rail, la vechea lege pgrasita. Pentru cei cese tin de patriarh, sa se numeasca de la Impa-rat, fara dare de burl, cine-va care sa le cautede trebi §i sh fie cu inima dreaptg §i credin-cioasa fata de Maria Sa, in acest lucru al legii" (3).Niel sa se aleagg pentru marea lui nobilimesag pentru bogatie, ci aa, temlltor de Durnne-

(1) cQuidana episcopus aut vicarius, nornine Esaias,qui obligaverat se unito episcopo rnunkAcsiensi Iosephode Camelis quod omnes Valachos, etiarn citra suam vo-luntatem, ad Unionem persuadere velit... Nos [inquiuntValachi] inbaptistas vis facere, nos latrones sumus;eliberabimus potius a te reliquos fratres nostros.

(2) Ab episcopo aliisque haec verba audivi: quod,si alia ratione, non tantum Vallachi, sed etiam alii, secum catholicis non univerint, in quamvis domum mi-les imponetur, tamdiu donee, nolle velle, se univerint.,

(3) Quendam ordinari, qui omnia sua negotia diri-geret Suaeque Maiestati esset sincerus et fidus servusin hoc religionis negotio.

199

incercat, cu credinta Domnu1u i milostiv,fara pompa, ca o persoana eclesiastica ; nu dinrindul popilor, ci sa fie om mirean". CacI, in-cheie el, Vladica se face cu bani i lea bani larindul sair de la protopopi, cite zece cinci-spre-zece galbeni, cal' i altele",ramfind ca acestia

rastoarca, prin popI, de la poporeni.

Dar in curInd, din aceiasi parte, o primejdiecu mult mai mare arneninta noua Biserica unita

dadu sperante celor ce ramasese credinciosilegii din timpurile Turcilor". Nemultamirea Un-gurilor cu un stapInitor de alt neam si de altilreligie, greutatea birurilor, escesele soldatilor,Indemnuri venite din afar* adunara o mica oastein jurul mT Francisc RakOczy, coboritor proas-pat, scapat din inchisoarea politica, al Crailor dinbunele timpuri pentru nernesi. impreuna cu Un-gurii calvini, Romani prieteni ai Calvinilor intraraIn rIndurile pradalnice ale Curtilor Craiului"celui not", care nu era sa se Invechiasca, cutoata vitejia lor. Rascoala se incepu, raspIndindruina asupra celor mai multe tinuturi, in 1703,

conteni abia In 1711, dupa ce iii odata lin-perialfi avuse temeil s creada c au pierdutArdealul (1).

(1) V. 0 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt,1883, I, p. 64 0 urm.; unde se d i cealaltä bthlio-grafie.

zeil,

s6-§1

si

si

200

intre acei ce se bucurarg mai mult de ridi-carea armelor in contra Impgratului fu Joan Tircg.Ii vedem scriind, din Moldova uncle se adgpos-tise, lui Ram Ai Frantii, Craiul ril ungurestide sus si Ardialului, spanul Sgeuilor", egruia-Tdoreste izbinda lui David. El iscgleste TircaIon, eu voe Mgrii Tale Ardialului episcop Romg-nilor", i, ca sg fie in adevgr Vlgdicg, el faggduiaCrain It& sü un dar de sase telegari pe an.El ajunse in adevär a sta o elipg in Alba-lulia,pe cind Afanasie fugia cu catanele la Sibiig, darin 1707 acesta din urmg ggsia trei-zeci de pro-topopi earl sg isegliascg si in asemenea timpurio hotgrire sinodalg' pentru dinsul. Nu stim ce seva fi fgeut apoi cu Ting : in 1708, scriind luyConstantin Stolnicul Cantacuzino, Ralcdczy seplingea ea in tot Ardealul nu ggseste un popgromânese bun sa fie episeop Si stind atita cartecit sg poatg vorbi en dinsul farg tilmacig (1).Nagyszégy era intre luptgtori si el (2), si sespune cg ping si credin0 lui Atanasie slábi unmoment. OA cum, in Noembre 1711, el credeaeg, se cuvine a intgri iargsi, in numele sgg, celeco faggduise la Viena ca va inea (3). In 1712,. ur'amintul se lua din nog si de la protopopi,J

(1) Nilles, pp. 372-5.(2) Hurmuzaki, /. c., p. 87.(3) Nilles, pp. 386-7.

201

iar In 1713 muria Atanasie, dupa ce scapase degriji (1).

Era de asteptat ca, indata dupa moartea luiAtanasie, un noil Vladica, ales in graba de so-borul, foarte putin de obste", al protopopilormai apropiati i mai siguri, sa fie propus laViena, intarit acolo en diploma imparateascarecunoscut de Roma. tntaiii, pentru ca, in nouastare de lucruri, nu era greil de gasit un bunepiscop pentru Romani : nu trebuia Mei carte,pentru c in lucrurile de credinta si drept ho-taria teologul, nici energie, fiind-ca aceasta arfi fost mai curind un primejdios neajuns, nicidovezi de moralitate in cursul unei lungi vietecurate de pastor al sufletelor, pentru ca se ga-sia eine sa tie in frig apucaturile rele i s in-drepte spre bine pe un tInar fara incercare. Peurma, daca era liniste in 1713, nu se implinisenici doua-zeci de ani de la anexarea Ardealuluipentru Casa de Austria, rascoala se stinsese abiacu del ani in urma, si in acelasi timp cu res-tabilirea ordinei in Ardeal se vorbise in Rasaritde o mare nadejde noua a tuturor crestinilorce-si fac crucea de la dreapta la stinga" (2), sicu norocul din 1711 al Tarului Petru nu se im-prastiase i sperantele puse de pravoslavnicii"

(1) ibid., pp. 389-90.(2) Iorga, Ade i fragm., I, p. 325.

202

fárA amestec en Papa in viitorul Rusiei. In sfir-sit, era de asteptat ceia ce se si Intirnpl6 inadevAr, adec'a ivirea de pretendenti la VIhdiciaardeleanA, earl, caute sfintirea in Tara-Ro-miineascA, iar sprijinul Intro aceia dintre conh-tionalff lor earl nu voise sä treacg la alta lege (l),

Dar alte motive aduser 5. z'abava, lunga zAbavA,care duse la o noug Vastorie destul de scurtg,.DacA pentru multi dintre Romani concesiilecute catolicismului erail prea marl, pentru ca-tolid Inil ele eraiti neindestufatoare, privindu-se,fireste, mai mult ca o stare de lucruri trecg-toare flinta acestei Biserici cu alte datine. Ata-nasie, supt care se des'Avirsise opera Unirei, nuputea s5. fie pfacut superiorilor noi pe cari-I cis-tigase prin schimbarea sa, si de aceia, pentrua-I tinea legate mlnile nesigure, fusese stator-

straja teologului. Acum, cind episcopulmostenit din vremurile shismatice dispArea, tre-buia s5, se iveascg ispita unei asiguearl i sirn-plificArI a lucrurilor. Daca, in locul rsarnas liberin 1715, s'ar putea aseza un prelat catolic, dinostirea pling de riva, pentru intoarcerea sufle-telor, dintre Iesuiti?

Se zice c soborul ce se adund dup4 moartealui Atanasie oferi Scaunul episcopal teologuluichiar, Szuny ogh, care, duplti regulele Ordinuldf

(1) Nilles, pp. 394-7.

sa-si

fa-

nicita

203

sail, nu putea s primeasca. Apoi voturile pro-topopilor, earl credeati ea' pot vorbi in numelepopilor, neintrebati, i ant de putin chematiraspunda, czura asupra secretariului timp depatrusprezece ani a lui Atanasie, acela care-1supraveghia i Indrepta, in al doilea rind, cores-pondenta : neaparat un catolic, Wenceslas Franz,din Silesia, care se deprinsese i romaneste (1).Scrisorile prin carl se vesti alegerea lui acelorearl trebuiail s'o recunoasca, sint din 9 Septem-bre 1713, si in Decembre mai marele Bisericiinoastre ardelene, Primatul unguresc, ii aratacredinta c acest episcop strain pentru Romaniiconvertiti va fi Intarit §i de Impäratul (2).

Dar la Curtea din Viena, supt Imparatul nou,Carol al VI-lea, domneail sentimente calduroasepentru unificarea legii in toata intinderea sta-pinirilor austriace. Nu mai era acum timpul cindpentru restaurarea catolicismului in Ardeal seintrebuintaii mijloacele sfioase ale slbiciunil. Cutoata crutarea, Ungurii din provincie se riiscu-lase, si fusese invinsi. Pentru a-i stapini de a-cum innainte, o cetate incepu sa se zideasca invechia resedinta a principilor, in Alba-Iulia,cea piatra se punea in Novembre 1715 (3).Intro cldiriIe carI trebuir s cada, precum ca-

(1) Ibid., pp. 394-5.(2) Ibid., pp. 396-7.(3) Herrmann, I, p. 148 n. 1.

sh'

sid'intdia

204

zuse trecutul pe care-1 infati§ati, fu manastirea.lui Mihai Viteazul, care pomenia unirea treed-toare a Romanilor supt unul dintre a lor (1).

Cu banii imparate§ti se facu o aith biserich',In vale, catre Mure§. in imprejurarile in care fuinnaltat5, ea nu parea potrivita pentru re§e-dinta aceluia care fusese oare-cind Mitropolitpentru toata lumea si era acuma Vladica numalpentru poporul sail, al Unitilor. Supt scutul cetatiinu era sa stea in siguranta numai autoritateaimparateasca, ci o alta incd, de alta, natura, care,trebuia sa atite i mai multe nemultamiri decitprefacerea, in titlu §i neam, a cirmuitorului. Pevremea Iu Sigismund Bathory, ucenicul Iesui-tilor, si a imparatulal Rudolf, caruia-i trecuse-puterea ; pe vremea cardinalului-Craiti Andrei,fusese, Inca, un episcop latin de Ardeal, dar, cindUngurii luara iara puterea pentru din§ii, eldisparu innaintea superintendentului calvin, ne-putind fi pe linga dinsul ca bietul archiereil ro-manesc. Viind iaras,i Casa de Austria in pose-siunea Ardealului, ea trebuia aduca amintede acest Scaun episcopal parasit, §i Inca in 1712,pe cind traia Atanasie, in fruntea consilierilorde guvern catolici ie§iti din dezbaterile dieteidin Meclia§, se Intimpina Gheorghe Martonffy,episcopul catolic (2). Peste puin, in 1716, acest

(1) Cf. *inem. III, p. 380.(2) Herrmann, I, p. 145 n. 1.

sa-§i

205

episcop lua In stapInire biserica cea mare dinBalgrad, eliminInd, spune inscriptia amintitoare,murdariile calvinWi" (1).

Martonffy ar fi trecut u§or asupra deosebiriide nit dintre Ungurii lui si Romanii alipiti lacatolicismul pe care-I represinta, i ar fi primitsa, fie i pastorul acestora. Starea de atunci aepiscopiei romanesti era o ispita pentru aceasta.Dupa indemnuri ce nu ni shit cunoscute, impa-ratul nu primise pe alesul soborului din 1713,pe Freant Neamtul, care fusease logofat la A-tanasie" (2), supt cuvintul c prea se Meuse lucru-rile in graba §i nu venise destul alegatori (3). Cadirector" sail defensor", fEir numire in regula,era administrata Biserica unita de Iesuitul IosifBardia, un German, dupa care lua aceiasi sar-cina, de ispravnic al saborului" pentru a no§-tri, Ungurul Gheorghe 114gai, din acelas,i Ordin (4).De la ace§ti catolici eirmuind fati acolo undeteologii de innaintea lor poruncise prin sfaturi§i sfatuise prin porunci, era, pare ca, mai a-proape anexarea la Biserica noua catolica a Un-gurilor decIt intoarcerea la un Vladica dintreRomani.

(1) Nilles, p. 449 si urm.(2) Ist. besjr. ,S'ehéilor, pp. 43-4.(3) Nilles, p. 398.(4) Cf. Nilles, p. 398 si urm. si Ist. besér. &ha-

Ion p. 46.

206

Se ga'si insa", unul, care Varea c poate impacape toata, lumea. Era un flU de neme§, crescutIntro Unguri i Nemp, inteun Colegiu din Roma,Intors de acolo on titlul de doctor §i bune a-testate ; trecuse pe deplin la legea profesoriler

tovara§ilor lui de s, coala, dar se arata gata s.se intoarcä la ritul ce fusese o lege pentru paxintiI

dac a. i s'ar ingadui aceasta de SfIntul Scaun.loan Patachi i§1 sfir§ise infalatura in 1710 si,Intorcindu-se in Ardeal, pe cind era acolo unVIAdica al Romanilor uniV, el nu ceruse a lucrasupt calguzirea acestuia, ci se InfaV§ase ca mi-sionar catolic, romano-catolic, cum se zice inArdeal de la Unire Inn ace, §i prinsese a pre-dica in acest sens prin Tara YagarasuluI, unclese 'Astra iubirea pentru pravoslavie (1).

Patachi era bun pentru episcopie, fiind aproapeca si catolicii §i avInd mai mult decitdinii numai iubirea pentru poporul art roma-nese", de care nu se despa,rtise cu totul prin

(1) in colectia de acte in copie ce mi-a incredintatd-1 I. Bianu, care a aleatuit-o in timpul sederil salein Italia, e i o scrisoare, din Deva, 3 Iunie 1711, alui Patachi &are cardinalul Sacripanti, prin care-1aratä ce cale a apucat pentru ea sa ajungã acolocit de mult sint dispusi Românil pentru Unire. 0 alta,catre secretariul Propagandei, fixeazä data plecarii luidin Viena : 9 Maiü. Cf. Nilles, pp. 87, 280-2, 407-8.

cei-lalti

si

sat

si

207

cre§terea sa (1). Partea mai bogatA §i mai pre-tun dintre Romani 11 voia, i el putu s ca-pete o scrisoare de recomandatie §i de la bei-zadea Iordachi Cantacuzino, fial lui erban-Vod6,care avea trecere la ofiteril imp6rAte§ti, §i chiarla Curte (2).

Cum s'a Mout, in 1715, alegerea lui Patachi,nu ne spune vre-un izvor. La 23 Decembre dinacest an Il int Aria Imptiratul, ea episcop, in Ar-deal §i Orti le ungure§tI vecine, al Românilor,Grecilor, Rutenilor §i Sirbilor" reuniti cu Bise-rica romang, (3). Odat 5. en aceastA numire, prinace1a§1 act, Patachi c'ApAta", pentru Scaunul s'Atibunuri ale fiscului, dind un venit de 3.000 deflorinl, la Gherla i in Besembacul Fäglra§ului (4).

Imparatul ceruse §i intgrirea de la Roma, daraceasta zAbovi foarte malt. Aid Martonffy des-chisese lupta, neputInd incuviinta ca alAturI dedInsul, in umbra cetAtiI ImpArae0I, s stea unalt episcop, recunoscind §i el primatul Papei,dar fár sá stea fa tg. de el in vre-o legaufade supunere. El voia ca Vradica romanesc s'a"Orgseasch' ascultarea GranuIul pentru ascultareade dinsul i sg, nu poarte nici un titlu dio-

(1) ,Mea chara natio valachica , aerie el In 1713. Nifles,p. 406.

(2) Ibid., pp. 408-9.(3) Ibid., pp. 409-11.(4) Cf. Nilles, 1. c., i Hurmuzaki, Fragmente, If, p. 95.

208

cesan asemenea cu al ha, ci vre-unul din Italiaorl din depgrtatul RAsärit, ca episcopul pentruArmenfl unit). saü cel din Maramures, (1).

Pentru limpezirea situaVeT tulbure trebui numai putin decit doi aril de zile : Patachi stind Intot acest fastImp la Viena, unde se incerca ase ImpAca interesele dus,mane. De aid vor fivenit propunerile pe care Papa le primi la urm6,in 1720. Episcopia romAneascA trebuia ssa se des-fac4 de legRura, statornicit4 supt Atanasie, cuGranul, dar pentru aceasta ea nu fu supus5. luIMartonffy. Rupindu-i-se legitturile ierarhice, ise rupser i acelea carI o uniati cu o intreag5,descasurare istorica". Neputindu-se ca Vradicastea in Walgrad, Scaunul BMgraduldi, pe careabia-I recunoscuse Roma, in forma cea nouA,aprobind pur i simplu ceia ce fficuse Kolonics,dar Idea o intárire solemng,, Scaunul acesta fudesfiintat. Cu sail fár," voia lui Patachi (2), nouadiocesA fu considerata ca IntMa ce se infiir4eaz6pentru Romanff intor§1 la credinta adevArat5, sipentru tovarA§ii lor de rAtácire in trecut, carIse gra', in hotarele ArdealuluT. Fárg a se po-meni el a fost odath" un Atanasie care §i-atigat merite fa0 de catolicism, FIggrasul eraprefAcut in episcopie, biserica Sf. Nicolae de a-

(1) Nilles, pp. 418-20, Unul era de Alladia, iar cellaltde Sebasta.

(2) Cf. $incai, III, pp. 412-4.

unitg,

c1§-

sO

209

colo in catedralA si Patachi ajungea astfel, la 18Maiti 1721, cel d'intAiil dintre episcopii de FA-Oras, (1), rAminind numai de fapt episcop alRomAnilor" (2).

Si se pare c5, nici aceastA isbindA nu ajungeapentru ca Patachi sA ia puterea in minile sale.Abia in vara anului 1723 el venia la FAgAras, siaid era instalat cu o pompA deosebitA, de R--gai, care vorbi latineste innaintea popilor adu-nan, unit de nevoie (3). Ionasco Monea, dintr'unneam de boieri fagArAseni, era atunci protopop,si el salutA in romAneste sosirea noului episcop,care respindea pretutindeni cA e pravoslavnic"si nu va pune dAjdile temute (4).

Se pare ch. episcopia de FAgAras avea Ine . unscop pentru Imperiali. OdinioarA chid, supt In-riurirea cunoscutuldi Iesuit Possevino, catoliciinAdájduiail la sfirsitul secolului al XVI-lea cu-cerirea intregului RAsArit shismatic, regele Po-loniei, Stefan Báthory, spunea ea% prin FAO-

(1) Nilles, p. 430 si urm. Hothirea se luase in con-sistoria supt predecesorul lui Inocentiu al XIII-lea,Clement al XI-lea, la 28 Noembre 1720.

(2) Asa se iscalia in 1718; ibid., p. 420. 0 scrisoarea lui Régai din 1720, chtre Brasoveni, in Stinghe, Do-cumente, I, pp. 55-6.

(3) Stinghe, Ist. besér. 6chéilor, pp. 46-7, 70; Nilles,pp. 462-3.

(4) Ibid. Cf. Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 81-2.1 t

210

rasul, care e mosia Iu particularg, s'ar puteaincepe opera de rAspindire a legii bune in Tara-RomaneascA (1). De la pacea din Passarowitz,partea de dincolo de Olt a prii-Romanesti segAsia in sthpinirea impAratubii, care nu-si pier-duse speranta de a reuni tam intreaga, supt stA-pInirea lui crestin'a. Era bine ca" noua resedintlepiscopalA pentru Romanii unitl era departe deBAlgrad si nu era r'ail pentrupolitica austriaca, niciaceia c episcopul se afla de acum innainte in acea.ta,r5, a Oltu lui pe care puternicul rIti o leag'a maistrips de pArtile dungrene, infasurind-o cu apele-i.

Dar Patachi nu se putu impune mAcar in to atep`arti le de peste munti, si sthpinirea ml fu peatit de scurta, pe cit de neinsemnata". Ii vedemVind in Februarie 1725 un sinod, care se o-cup6 de d5jdi1e vradicesti", de talerul

de procatori", de incalarile monahilor,de oprirea cgrtilor tipArite la Munteni, de por-tul preotilor : cu tichiia, iara, nu cu ca'ciula sailcu cum'anac", de ingrijirea Cuminecaurii, desuperstitii, ca a celor ce, In loc de Pasti, iati de

(1) Del paese di Siculia mi ha detto ch'il camino piadiretto sara nel contado di Fogaras, chre suo, et nelquale mi dara commissione che si rifaccia chiesa etche vi si riponga qualche principio di religione catto-lica. Possevino cdtre cardinalul de Como; 9 Julie 1583;copie in Colectia Vladimir Ghica, la Academia Romând.

logofg-tului",

211

minca" muguri sail alte ierbi" (1). Pentru Ma-ramure§, unde 'Astoria pentru neuni0 un anumeDosoftei (2) §i uncle se gAsia, §i un episcop unit,Patachi e in lupta pentru autoritatea de ierarhcu acesta din urma, si nu poate distruge pe celd'intaill. In 1717, Romani" din Caransebe§, Lugo§§i partile vecine aratail luI Stainville, generalulimparatesc din noua Karlsburg, foasta Gyula-Fejervár a Ungurilor, ca. doresc a trece la Unire,puindu-li-se Vladica un Petronie in locul luiMoise, cel abusiv, din vremea Turcilor (3). Dupa,patru an" insa", episcopul sirbesc al Inaului sailIenopolei, care resida In Arad, primia asigufaride credinta de la Omni" nostril de la Beiu§,earl voiail sa" lepede Unirea (4). PIO, §i cu FA-gdrasenfi MY, bietul episcop de FIggra§ era infazboiil (5).

El muri in 1727, la 29 Octombre st. v., dupAcit-va timp de boala. (6), nelasind in urma luinicl" o alta amintire trainica pentru poporul sail'

(1) P. Maior, Ist. bis., p. 377 si urm.; Nilles, p. 465si urm. Cf. Moldovanu, Acte sinodali, II, P. 409 siurm. V. si Stinghe, Doc., I., pp. 127-8.

(2) Nilles, p. 491 si urm. Cf. P. Major, 1. c., p. 377.(3) Nilles, pp. 445-6.(4) Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 80-1.(5) Stinghe, Doc., I, pp. 127-8.(6) Ace last, 1St. besér. 6chalor, p. 70.

212

decIt o schimbare de nume, putin glorioas:a,pentru eparhia co a stapInit-o (1).

Starea de lucruri la moartea lui Patachi eratot asa de putIn multamitoare pentru eine tineala Unire, ca i pe vremea disparitdeI celui

Vladica supus Romei. Cetatile schismeI"so aparail tot asa de bine, cu toate c, 1ntr'untimp cind la Bucuresti domnia numai pentrudinsul Nicolae Mavrocordat, care-s1 facea o mIn-drie s schimbe scrisori latinesti cu Iesuitii dinArdeal (2), nu mal veniail de aid, ca alta data,pentru acei ce pastrati credinta veche, mingiieri,Indemnuri i rasplata. Asezarea Austriacilor inOltenia n'avuse folosul asteptat : Intro altele,nici supt raportul cuceririi religioase, civilisdrilprin catolicism. Nu numai c nimic nu fu cIs-tigat de partea crestina sail de cea patina a

dar cirmuirea ardeleang intimpina greu-tall cind voi s scoata pe Brasoveni, si altii cadinsii, de supt atirnarea Scaunului munteanpentru a-i da in grija pastoreasca a episcopuluineunit din tara imparateasca : acel din Rimnic.Supt Damaschin nu se ajunse la nici un capat

(1) In Bibl. Bruckenthal din Sibiiü, catalogul noteazao colectie de scrisori ale WY Patachi chtre cardinali,s. a., dar mi s'a spus in cloud rinduri ca ea a dis-parut, poate in colectia vre-unui amator, care tine shramie necunoscut.

(2) Nilles, pp. 398, 401, 447.

d'in-tail

Oltului,

213

cu poruncile dintr'o parte §i cu intrebarile, in-nadins zabovite, din cea-Paltà. Urma§u114 Stefan,n'avu vreme s dea un raspuns de lamurire laacelea§i nesigurante in privinta aseultarii pre-otilor români neuniti din Tara Rirsei, i numaidupg o hotärire a generalului-comandant, in1730, legatura ierarehica noua fu recunoscutade inclaratnicii pravoslavniel", cu prilejul tre-ceril noului Vladica, Inochentie, prin Sibiiii (1).Curtea nu indraznia s dea nici un sprijin Sea-unului unit, pribeag acum in unghiul departatal Fagarwlui, §i se spune c in anumite mi-carl rnetl de pe aceasta vreme eel ce seridicaü impotriva oamenilor imparate0i voiaüsa-si arate ast-fel §1 nemultamirea pentru legeanoua ce ii s'ar fi impus (2).

Moartea lui Patachi trebuia s inraiasca §imai mult aceasta situatie de umilinta §i de-eadere. Cel d'intaia episeop fagara§ean fusesemacar un om invatat, en pretIoase eunqtinti §iprietenii la Roma, un propoveduitor meritos aleatolicismului eurat sail al Unirii, un Unar pre-lat de o viata nepatata. Cind el se stinse inna-into de vreme, sa fi vrut Imperialii sa-i gaseascaun urmn §i nu 1-ar fi descoperit. Ca multe altofagaduieli marT, i aceia a luminii pentru fliT

(1) Ist. besér. .5'ehalor, pp. 80-8.(2) Hurmuzaki, Fragm., II, p. 88.

214

Romanilor ce vor primi Unirea, se ardtase za-darnica. Va fi fost lipsa de tragere de inimg, laaT nostri, nedeprins1 cu lndelungate i obosi-toare invatatuff, dar i stapinff nu ca'utaseraindrepte in aceasta privinta. Drumul la scoalaromâneasca ar fi fost gasit mai usor i urmatmai lesne, decit acela, plin de pieded i nepla-ced, care ducea la o scoala catolicd oare-care,a Ungurilor. Loc de scoala pentru Uniti se da-duse de guvern, dar de aid pina la innaltareaei, mai erail multe de invins. i clt de putinsprijin se putea grtsi la tovarasiI de credintrtcarl apartineati altor popoare, se poate vedeadin nepomenita saracie a tipariturilor românestIin Ardeal pe acest timp. Din cind in cind, citeo neaparata cartulie, publican. supt controlul te-ologului (1), alcatuiesc singura literatura a uneiepoce care trebuia sa fie inceputul regenerariIprin cultura europeana a Romanilor.

Iesuitul Adam Fitter lug, in 1727 rolul MIgata sa administreze, ca i acesta din urma,

cit de mult, pentru reformarea deprinderilorrele ale salbateculul cler românesc. 0 poruncaimparateasca facu Insa, peste putin, ca un so-bor de alegere sa se adune : sarcina de a pre-sida se daduse episcopului latin, pentru a-1 ma-guli macar In acest chip, pentru superioritatea

(1) V. Bianu i Hodo, /. e.

sd"-I

Re-gal,

215

ierarchica ce nu putuse capata. Nu stim nicicine a fost de fatä, nici in ce forma se infati-sara la Curte numele color trei clerici dintrecari Imparatul trebuia, ca patron al BisericiiFagarasului, sa numeasca pe episcopul ce erasa fie. Ar fi izbutit dol straini, dintre earl unulfusese episcop unit in Maramures, iar cel-l'altera Inca paroh al greco-catolicilor in resedintafagaraseana. Pe linga numele lor se scrise si a-cela al Romanului Joan Micu, care, nascut la1692, avea deci trei-zeci si cinci de ani in ca-pat si invata totusl Inca teologia, pe linga con-scolari, cu cit mai tineri, din neamuri luminate,la scoala de propaganda pe care Kolonics o sta-bilise la SImbata-Mare pentru copiii shismatici-lor si ereticilor din partile vecine supuse Co-roanei unguresti.

Trecura citeva luni, fara sa se iea o hotarIre.Fitter tinu un sobor, si anume tocmal la ma-nastirea de linga Cluj a Ordinului din care siel facea parte. Se luar a. ma'suri pentru a taiaindrasneala celor ce nu voiail Unirea sat' o pa-rasise si cautail sa cIstige si pe altii la necre-dinta lor ; se hotari cercetarea vietii clerului siadunarea lig in soborase" locale, unde sa fiecercetat fie-ce preot de protopopul sail ; se sta-tornici urmarirea calugarilor cari se amesteca,tulburind constiintile, in lucruri ce nu sint decompetenta lor. Si In acelasi timp se faceail a-

216

uzite, pentru intaia oara de la 1701, in acest boostrain, unde dezbaterile erat. Indreptate de uncatolic german, plingeff pentru asteptarile In-elate: preot,f1 adunati de Fitter is aratara do:-

rinta ca feciorti de popa sa se bucure de oare-care scutire, ca parohii sa-§1 alba o simbrie sta-tornica, ca thijdile, cvartirurile apasatoare sa nuatinga pe omul biserici ca i pe satenci din ju-rul lut Nu lipsia In sfilit nic cererea ca o §coalapreoteasca sa se intemeleze, anume pentru Romanii uniti, din mos,tenirea, oprita de stapinire,a episcopului mort (1).

imparatul alese in Februar 1729 pe Micu, ba-trin scolar, dar episcop neobisnuit de -anal., pre-cum fusesera, de altmintrelea, innainte de dinsul,atitia altdi in Biserica romaneasca din Ardeal.A ctul de numire, din Iulie, e pastrat, dar din el nus'a tiparit decit o parte, In care se cuprindeindatorirea pentru noul ales de a se intoarce lacondiVile anterioare lul Patachi : cele insemnateIn diploma pentru numirea lul Atanasie (2).

(1) Actele sinodului, in latineste, la Nines, p 491 siurm. Hotarirea pentru alegere, ibid., p. 197 si urm.Cele-l'alte stiri, dupa manuscriptele Walachische U-nion* din Sibiffi, pe care timpul nu mi-a ingaduit ale cerceta, in excelenta carte a parintelui canonic Dr_Augustin Bunea : Din istoria Romanilor. Episeopulloan Inocentiii Klein ; Blaj, 1900.

(2) Un fragment al actului, dupd o copie aflatoarein posesia parintelui canonic I. Moldovanu, s'a tiparit

217

Dupa redactarea numiril sale ca episcop deMaras, Micu adresa o cerere, care arata de lainceput ce Intelegea s faca in pastorirea sa a-cest nu de taran instarit, ajuns aa de tirziiila binefacerile luminii. Episcopil din Ardeal delege cato1ic eraIi cregi, In acelasi timp cu in-tarirea lor de Curte, baroni liberl, i Antalffy,episcopul din 1729, era al doilea care se impar-tasise de acest privilegiti. Micu voia pentru din-sul, episcop unit cu Roma al Valachilor", ceiace se dkluse capetenieI spirituale a catolicilorungurl. Cu gra" s'ar putea spune ce a inriuritIn favoarea lui, dar In Septembre 1729 se de-creta la Viena eel d'intaiil baron dintre Romanicare sa fi vindut, in acelasl timp cu in-'naltarea lui Intro eel puternici, neamul i reli-gia. Deveni ast-fel baronul loan Klein, episcopunit al Romanilor din Ardeal, supt titlul Faga-rasulul (1).

Dar baronul §i episcopul de Fagara. era Incaun laic, si Curtea romana, la care se MeuseInca de la Inceput cuvenita in§tiintare, nu pu-tea sa-1 confirme pentru eel trel ani de teologie

in Adele sinodali ale sale, I, p. 177. Nimic mai multnu se afla in Nilles, p. 501. Par. Bunea trimite la Ac-tele sinodali, schimbind insa data.

(1) Actul de nobilitare e si el netiparit; par. Buneaii citeazd, p. 9, dupd hirtiile lui Rosenfeld la Sibiiii,Bibl. Bruckenthal.

null

218

pe cari el apucase a-I face. Patachi plecase dinRoma ca preot catolic (1) ; Klein easi mai binedecIt s petreacA un timp acolo, s'a-s1 caute maiaproape preotia, i, mai mult decIt aceastápropiere, II Pau s iea altä hotgrire dorinta lulde a se depArta cIt mai putin de amintiriledatinile legate de Vradicia sa româneascA. Eltinea sg, fie cAluggr rgsgritean, capete dupánormele Bisericii ortodoxe Insusirea de diacon

preot. Pentru aceasta, el intrg In mAnástireaSf. Nicolae de la Muncaciii, fundat,ia din al XIV-leaveac a Litvanului Teodor Coriatovid aid Ilvedem felicitInd de Cratiun, in acelasI an 1729,pe Mitropolitul" säti, primatul unguresc dinGran (2). Inca in August al anului urmator, elIT facea la Muncaciti, in destula saracie, novicia-tul (3). Si tot acolo, In Octombre, el era con-sacrat episcop supt numele de Inochentie, inurma preconisarii fácute la Roma, unde puter-nice stáruintI impeastiase indoielile produse decaracterul neobisnuit al episcopuldi propus deImparat (4).

Klein 41 putea lua in stapinire acum bisericaSf. Nicolae din Fagaras, Curtile vladicestI ce vorfi fost pe linga dinsa i clrmuirea diocesei sale

(1) Nilles, p. 405.(2) Ibid., pp. 602-3.(3) Ibid., p. 603.(4) Ibid., pp. 506-7 ; Bunea, p. 8.

a-

sg-si

219

nesigure. Dar ceia-ce ar fi ajuns lui Patachl,ceia-ce ar fi multgmit pe Atanasie, eel doi ne-mesi tineri, nu era decIt un inceput pentru a-cest serios fecior de tgran de ling% munte (1).De bung samg fgrg sg intrebe pe nimeni, i, maiputin decit pe ori-cine, pe Iesuitul numit casg-I argte calea, el se duse la Viena, pentru argscoli acolo amintiri aproape stinse si a chemala viatg drepturi uitate.

Vorbind In numele sgti, al clerului ce-i erasupus si al poporului si românesc unit, denit grecesc", el araAg cui nu prea voia sg audg,Eind-cg stia cg flU poate isprgvi nimic, cum po-pii români, cu toate privilegiile date de un im-pgrat binefachtor, plgtesc, ca i innainte, fis-cului, domnilor si chiar clericilor eretici: pro-testanti i calvini, cum poporenii lor in pgrtiunde nu mai este alt neam intretin cu munc alor tot pe represintant11 altei lee., cum mrtr-genirea prea mare a numgrului. slujbasilor bi-sericii face cu neputiqg urmarea ritului, in-ggduit, al Grecilor, cu atit mai mult cu clt poparomânesc are si ogorul pe lingg altar, ca unom sgrac Si fgrg venituri ce este. El cerea in-dreptare : tinerea fgggduielilor date si cresterea

(1) Era din Sad, in pArtite Sibiiului, i numele satului s'ali de nastere e titlul lui de baron.

220

autoriatii sale, incredintindu-i-se JuT afaceri deorinduialt, care nu privesc pe nimeni (1).

Cind, In Septembre, Klein se intoarse in Ar-deal pentru lua in sapinire Scaunul, incare intelegea sa, fie ceva, st-§i cAltuzeasct a-dect de acolo neamul in cucerirea drepturiloromenW,1, religioase §i nationale, se luase o ho-tärire la Viena in privinta memoriilor Infatisatede episcop. i in Decembre pornia din Cancela-ria ImpArtteasct rescriptul prin care se decretaalegerea, in sinul dietel ardelene, a unei comi-siuni, cuprinzind in aceeasi linie pe amindoi e-piscopii catolici ai 1riT, pentru a lua in cerce-tare pricinile de nemultAmire ale clerului ro-mall unit (2).

Dieta, innaintea careia trebuia st se ceteascthottrirea, se adunt in Februar 1733. Pint a-tunci vedem pe Klein urmtrind altul din sco-purile de eapetenie ale cirmuiril lui adunareain jurul Scaunului din Fägtra* pe care desigurcii 1-ar fi voit mai bine la Bilgrad, a tuturorcredincioOlor catolici de rit grecesc din Ardeal

ce se putea credo cd se tine de dinsul. Cadel era numit pentru intreaga tart, i nu recu-no§tea ca dupt hottririle protopopilor §i preo-tilor de la inceputul veacului mai putea sii e-

(1) Nilles, pp. 512-7.(2) Ibid. §i p. 157.

a-§1

si

221

xiste o lege romaneasca fara atirnare de Roma,fl vedem, ast-fel, intrind in Scheri BrasovuluI,unde nu i se dadu vole nici s slujeasca Insusiliturghia, nici s stea de fata la slujba in stranapastrata pentru un Vladica pravoslavnic (1). Inprimavara episcopul de Rimnic tinu un sobormare la Gherla (2). 0 InfrIngere, care facea sd. seprevada altele, pe acest cimp de lupta al intregiriiierarhice, in care era numai seful Unitilor, casi pe altul, mai glorios, al revendicarilor natio-nale, unde a simtit i lucrat ca fruntasul Ro-mnimiI care n'avea alt aparator, in-naintea celor marl, decit dinsul.

Imparatul Ii daduse i dreptul de a lua loc Indieta, unde statea de mult colegul sag romano-catolic (3). El veni aid, Intro oamenii suptdri siluminap din neam In neam, pentru ca sa vadaporniri de un salbatec egoism, pentru ca sa a-uda hohote de rIs pentru latineasca lui slabdbatjocuri care se adresati unui popor ce tineagreul birurilor i unui prelat recunoscut deRoma si Intarit de Imparatul, care-I Meuse no-bil i sfetnic al sad. De la inceput Inca, el In-timpina Impotrivirea indaratnica si inviersunataa celor earl a o nedreptate de aVarat. Se za-

(1) Ist. bese'r. ,S`chéilor, p. 115 i urm.; Herrmann,I, p. 188 §i urm.

(2) Stinghe, Doc., I, pp. 160-1.(3) Bunea, p. 11.

intregi,

§i

222

bovi hotdrirea asupra plingerilor, ImpArt4itede guvern, ale poporului românesc unit, suptcuvint trebuie Intäiü o cercetare a stdril delucrurt a numdrulul, averiI, moralitAtiI si sin:ceritatii de credinta." a preotilor românI (1). Intot cuprinsul Ardealuldi, popii furl adunatl, inAugust, la soboare pe tinuturi, pentru ldmuri-rea acestor puncte (2).

Dar comisiunea se innomoli (3). Dupd zddar-nice stdruintI, episcopul pierdu rdbdarea §i seduse din noil la Viena, unde intimpinase pindatuncl numai bundvointd. Se numi o alta co-misie, i aceasta sfir§i in adevdr lucrdrile, rds-pingind Insd aproape toate cererile lui Klein sailpuind atitea mdrginiri §i amindrY, incit era ace-lasI

Klein primi §tirea la Viena, unde-I ajunserd §ialtele, tot asa de nepldcute, despre memoriile ceinnaintail Sa§iI pentru a-1 opri pe el si clerul

stdpineascd pdmint in vechiul fundus re-gal. La acestea din urmil el rdspunse printr'oindignath scrisoare adresatd undi cleric prieten,cdruia-I aratd mirarea cd se invocd diplome vechIregale de aceia carl a schimbat situatia dinalte timpuri, inldturind religia catolicd din std-

(1) Walachzsche Union, in Bunea, pp. 31-3; Transit-vania, 1898, p. 171 i urm.

(2) Ist. besér. AS'ehdilor, p. 122.(3) Bunea, pp. 33-4.

ca

liii sd

lucru.

223

pinirea Coroanei Apostolice. Românii unit,i culegea romang att mai multe drepturl declt Sa§ileretici; impg,ratul printr'un act solemn i-a in-corporal in provincia in earl se giisiail ca mun-citori pentru traiul bun al altora, oi ce incor-poratie ar fi aceia dacg dupg, plac ne-ar inde-pgrta unul dintr'un loc si altul din altul", lgsin-du-le dreptul de all Inchiria sgla§e, pe care-1ail ping §i Evreii" ? i apoi, innainte de regiiunguri, ail fost impgratii stäpinitori ai lumii, idin vita acestora se trag Românii, neclintitipe tarina strgbunilor. Cad nol", spune el incuvinte de o frumuset,d atit de noug pentru Ro-mgnii din aceste pgrti, am fost mos,tenitori inacest pgmint al Crailor incg din vremea lui Tra-ian, Innainte ca natia sgseascg sä fi intrat inArdeal, §i. avem aid ping astgzi mo§ii intregi s.isate, cu toate cg, am fost impovgratI cu sarcinide tot felul §i cu miseril milenare, ca de la ceimai puternici decit noi (3)".

Iar, dud aft' isprava de pgrtenire §i de urg,pe care o Meuse in lipsa lui comisarii dietei, elvorbi Impgratului printr'o plingere pentru umi-lirea §i lgsarea In pgrgsire a natiei lui", carear putea sg, fie mintuitg numai primitg fiind §iea In guvern. E vorba, scrie el, de un popor

(3) Nilles, pp. 527-9 ; 19 Marte 1735. IIrmätoarea, din8 Aprilie, pomene§te primirea ráspunsului comisiunii.

224

mai mare decit cele-lalte, credincios cu desa-virsire, recunoscut ca vrednic de ingrijire prin-tr'o diploma imperiala, sprijinitor puternic al ca-tolicismului prin alipirea catre aceasta religie,de un popor pe care el nu-1 credo mai pre josdecit altul, nici prin virtute, nici prin stiinta,nici prin priceperea In afaceri (1)".

Curtea era in ajunul unui razboill cu Turcii,si nu-i trebuia sa supere pe eel puternici dinArdealul de granit2a. Cererile de participare laguvern fur% privite ca obraznice, iar tinguirilecare priveati numai hotarirea comisiunii aduserao noua intrebare a unei diete, care se stia preabine ce poate sa raspunda. Guvernul, alcatuittot dintre cei cu drepturi ai provinciei, n'aveapentru ai nostri sentimente mai binevoitoare.

Episcopul se intoarse in Ardeal, si la nouadieta din 1736, el isi Infatds'a," vechile reclamatdi,care nu tinteati la alt ceva decit la ridicareaclerului de iobagi la Innaltimea unui cler onorat,bucurindu-se de lumina si de oare-care drepturi.in sprijin se aducea numai diploma imparateascadin 1701, care era o invoiala lamurita IntreLeopold si Romanii represintati prin Atanasie,si. vesnica dreptate, mai veche de cit ml-ce di-ploma. I se raspunse data aceasta printr'un stri-gat de revolta din partea celor cu drepturi, call

(1) Bunea, p. 37 nota 2, reproduce actul.

225

priviati aducerea unui astfel de act innaintealor ca o singeroast ofenst. Gind, in anul urmt-tor, alt memoriii al episcopuluI veni s cearthottrIrea care nu se (Muse In nobila aprinderea sufletelor viteze, a mintilor ImbogAtite si in-thrite de culturt, acesta nu putu sit fie cetit de-cit fasindu-se la o parte tot ce ar putea sit parto afirmatie de egalitate omeneasct a Românilorfata cu Apoi comisiunI, dezbateri,proiecte i contraproiecte, pint ce la urmt, in1738, se vott in diett o propunere, asupra ct-reia stim atita cit n'a putut st fie primitt de cle-rul in folosul cdruia se ftcea (1).

In aceastt parte, era vadit ct, nu se va facenimic, si nu numai atund, in vrerni de cugetarepolitict strimtt, de inchidere a castelor in zidurl innalte de drepturi istorice, atit de putinistorice, de multe orl, si ele, dar pint la sfir-situl veaculuI, pina la o nout erg, si pint in zi-lele noastre de libertate i lumint. Dar drep-tatea pentru un popor nu izvoreste din bunt-tatea dusmanilor InduiosatI prin plingeri, ci dinputerea constiintil sale propra, care, dupt cumo vremea, spune cuvintul care indeamnt samisct bratul care smulge InnapoI cele ce s'atismuls.

Un popor se recunoaste numai si se intelege

(1) Dup6 tWalaehisehe Union , Bunea.15

226

la lumina culturii sale. Fiind Intia oar'a la Viena,in 1731, Klein arAtase nevoia sg, se intemeiezelingA Scaunul s'ail de episcop o c'alugarime, care

ajute in biserica', dea sprijirml pentrua-§1 cerceta intinsa diocesg, s'a" cucereascA princuvint i exemplu" neamuri vecine i s facgscoff pentru fill' Românilor de pretutindeni (1).In 1785, el vorbea de tipografia ce ar voi stcapete iará.I, pentru folosul leglI ca si al nea-mului 2). In anul cind trebui s piardtt nAclejdeac'dpgt'arii prin dieta apAs6torilor a drepturilorpolitice, Klein des'avirsia ceva care nu era maiputin insemnat decit scopul pe care-I urmrtriseprin infruntarea insultelor. La 11 August, um-Oratul schimba domeniul vechiti al FAgrtrasuluisi al Gherlei cu acela al Blajului, unde fuseseodata un castel al nrincipilor ardeleni. Noile ve-nituri trebuiati sa% tie, nu numai pe episcop, cipe vicariul care-I servia, pe alti opt c'aluggrI,dintre cari doi profesori, pe dou'a zed de inva"-tAcei i pe trel tineri, carT, avind cunostintelepregnitoare, erart s plece pentru a le desA-virsi, la Roma (3). inngitarea mánAstirii, inte-

(1) Nil les, p. 533.(2) Tbid , p. 529.(3) Ibid., p. 533 si urni. La 14 Octombre 1737 (?) Inca,

afldm pe Klein la Blaj, scriind unui cardinal pentru«deplorabilis alumnorum nostrorum casus,, trimisi in-napol de la Roma. Coleqia I. Bianu.

227

meiarea scolilor, aprinderea acestul Intiti focarde luming, furg de acum innainte ginduri scumpeepiscopului Inochentie.

Peste dol anT, muri Impgratul i, pe cind raz-boaie marl zguduiail monarhia, pentru nol Impre-jurgrile Il schirnbaii intru cltva fata.

Urmasul Impgratului mort fu o reging a Un-gariel, care se rgzima, in greaua luptg, ce se des-chidea pentru dinsa, in mare parte pe sentirnen-tele de credintg ale poporului maghiar. In col

ani de primejdie ai Mariei-Teresei pu-teatl rilzbate si mai greil decit pe vremea luiCarol al VI-lea cereri earl tintiall sä schimbe infolosul until popor incg carg indreptare sigurg

constiintg de sine pronuntatg o veche orin-duialg de Stat pentru care erail gata s aducg,cele mai scumpe jertfe popoare deprinse a po-runci i stgpini.

Incg in 1741 se Vim in Ardeal o dietg, cead'intgiil din noua erg de privilegii respectate,care dietg alese o deputatie spre a se 1nfgtisaen cereriinnaintea Crgiesii" venite la Pressburgpentru povesti nenorocirile. Vlädica aveade gind sg vie si el sg se amestece in multdmea,celor ce aveatl o plIngere de adus, dar fu opritde boald de a mai cersi odatä la 110 ce nu seputeail deschide pentru cel slabi i dusmAniti.

In curind ii veni de la Curte decretul care

§i

d'intain

numia ca tealog pe Iesuitul losif Balogh. La a-semenea prilej se alum un sobor, care faceanoului reverend parinte" anume cereri de cir-muire blinda i frog innoituri. In 1739, cind pre-decesorul lui Balogh Ii luase in prirnire drega-toria, se arMase i dorinta ca diploma din 1701,care intemeiase aceasta institutie de suprave-ghere i asigurare, sa fie cunoscutli in originalde clerul unit (1). Acum, in 1742, prof opopii seadunara iariT, luarä masurile obisnuite i, Irn-

preun en dinsele, alte cite-va care intereseaza,din deosebite puncte de vedere. inteun timpcind se respingead toate cererile de drepturipentru preotul roman prin invinuirea cid el n'arecunostintele i purtarea ce se pot cere de la unom al bisericii, se hotari de acest sobor cum-pararea de catechizmusurl" in toate satele i ras-pindirea in popor a povetelor din de, pastrareaportului deosebit pentru preotl, cercetarea lorde ditre protopopi, tinerea de registre la bise-rid, etc. Vechia banuiala cu privire la situatiaadevarata a teologului potrivit cu diploma leo-poldind din 1701 apare iarài, alaturl cu dorintanoud ca sa se impiedece trecerea de la ritulgrec al Bisericii catolice din provincie la cellatin (2).

(1) Nilles, p. 544 si urm.(2) Moldovanu, II, p. 146 si urm.

944

229

Urrn5, dicta nouti, creia Klein, care asist'd lalucrgrile ei, n'avea nimic spuie, dup.a." incer-crtrile din trecut. El plecg de aid la Curte pen-tru ca sa," cerce dispositdile ministrilor ce in-cunjurail pe tlifaira stapinitoare, de la care as-teptail multiimire atitea interese protivnice.

Ce a vorbit la Curte, stim printr'un act careaduna", la un loc cele cuprinse in jalbele ante-rioare. Era mai obraznic" data aceasta decit

cerind prin umilite rugáciuni" lucrurimarl si innalte : SA se aducii la indeplinire di-plomele lui Leopold, s se recunoascAfil ai patriel" ftir deosebire din cel-Palti i s'a,"

se facit parte si Romtmilor cu insusiri In gu-vernul Vara, care fusese statornicit pentru ad-ministratia Ardealului in 1713 (1), sti se dea sipopilor romami o portie canonidi" de care sebucurA pastoril ereticilor, sil nu se apese tir-

nimea cu birurl nepotrivite cii boggia el, si sestabileasca dupil dreptate si omenie sarciniledatorite domnilor, sca,zInd munca pentru stpi-nil pilmintului la singure dou5, zile pe

pentru ca s'a se asigure cele dobindite,sr" se creeze o a patra natie din acest popor,care, nu numal cit e cu mult cel maT vechiiidar e i cel mai mare in numilr" (2). Iar, mai

(1) Felmer, Prime linece historice transilvance, ed.Eder, Sibiiu-Cluj, p. 273.

(2) Nilles, pp. 518-9.

sl-I

od-clnd,

Unitil ca

sapt5,-mInA. .51.

230

pe urma, el se lamuri si mai rnult, adauginde de nevoie pentru ca dreptatea sa se Led, insfirsit, ca el sa nu fie singurul unit in dieta, ciimpreuna cu dinsul sa se afle acolo cei doi vi-carT sT, notarul i teologul. In guvern findatitia necatolid i catolicii fiind Unguri, adecadusmani, sä i se acorde lut i urmasilor sitidupa dinsul, situatia de consilieri de guvern (1).

Cererea trecu in cercetarea unei Cancelaril,cea de Curte, si apoi ajunse In minile judeca-torilor competentl din Cancelaria ardeleana, pecind Vladica raminea la Viena, in lipsa Impara-tesii, dusa pentru incoronare. Dinteo parte sidin alta, veni respingerea, care se deosebea dea Statelor ardelene, carora li se Meuse ace1eas1aratari, numai prin cuviinta administrativa aformei i prin siretenia mestesugita a doveziloraduse. In lucrurile mid se ceda, sail aproape ;in cele marT, politice", de la care atirnati, infond, si cele d'intaia, nu se incuviinta nimic.Prea multi Uniti In dietil ar turbura echilibrulreligios i ar ridica pe necatolici in potrivaCurtii; in guvern, pentru a se ingriji parintestede Rornanii uniT, singurii earl' existail pentrucercurile Beainterilor, sint atitea mimI bunespirite nepartinitoare, top tovaräsii de credinta

(1) Traclucere rornaneasc6 a cererilor, cu rdspunsulcontra-raspunsul, in Bunea, p. 05 i unn.

ca

aT

§i

ci

231

din poporul prigonitor ; incorporarea celor ese tin de Unire la natiile recunoscute nu sepoate face, pentru csa ar s'argci Ora, represintataprin bielsugul trufas al nemesilor si infloritorulegoism al Sasilor ; cele doug zile pe sgptamingsint contra unor hotgriri imparates,ti si ar fi oispitti pentru iobagil de alt singe, call ar cereaceleasi lucruri. Iar, cit despre temeiul de cape-tenie al reclamatiilor românesti, Leopoldina adoua, se aduse innainte ca originalul nu i s'aputut afla, ca ea n'a fost aprobata de vre-o dicta,si ca prin urmare pentru Ora care face legilein folosul sail, e ca si cum n'ar fi fost data. niciodata pentru a face din Români, coborit:i inrindul vitelor de plug, oameni (I).

Ministrii Mariei-Teresei flog convinsi de acesteargumente, si, la 9 Septembre, suverana, Cra-lasa", dgdea cit credea ca se cuvine supusilorsai din cimpiile si muntii departatului Ardeal,pang unde nu vedeati bine eel mai duiosi ochi demaicg". Cite-va scutiri neindestulatoare pentrupreoti, voia ea si nobilii romiini sa poata aveadregatorie, dacg se vor ggsi capabili de care aceiace aveail interes sg-i raspinga, si porunca de a secauta diploma din 1701, pentru ca, in casul chids'ar ggsi, guvernul ardelean sa sfatuiasca ce se

(1) Bunea, 1. c. Cf. protestarea Mcutà in ,Zieict din1703 contra diplomel, in Nilles, p. 512.

232

opune la aducerea ei la indeplinire, adecA nevoilepatimile acelor din call se alcraula zisul gu-

vern (1). Se recomanda episcopului, la sfirsit,nu mai supere Curtea cu infalisarea lui, ci sd-sitrateze afacerile printeun agent, rdmIind s5, viecu voia guvernului, numal in imprejuriirile detot grele.

in zadar se Meuse deci edlduroasele rugil-minV. se Ritiiduise intgrirea solemng a Unirii,se pusese in perspectiva chiar darul maul regi-ment de Romhni earl s lupte in depArtiiri pentrumArirea si numele bun al Imp5,rätiei (2). Curteanu putea s'd dea mai mult i IndfAznia abiapropuie si atita strasnicilor apgratori ai drep-turilor nedrepte, carT pAziag in Ardeal idolii dediplome din alte epoci. Indignarea lui Klein nu-Ifolosi mai mult decIt ingenunchiarea innainteatronului cand vorbi de osinda neamului sü tra-tat mai rti decit Evreil, earl ail, asa cum sInt,averea, libertatea i cirmuirea prin el insisi inafacerile lui particulare, marfl conVpisti vor firidicat din umeri la auzul acestui miscAtor glasde adevilr cuprins in cuvinte latinesti r`ail orIn-duite (3).

0 dietA se adunA IncA In iarnA. I se InfiitisA

(1) Nilles, p. 548 si urin.(2) Bunea, p. 62; Hurmuzaki, VI, pp. 569-70.(3) Ibid., pp. 567-9, No. ccoxiv

si .

ci

et

233

noua hotgrire a suveranei, dar ea nu fu adusg,in discutie, frird sg fun bine liimuriti in aceastgprivintg. Maria-Teresa, care fusese lgmuritg sgnu creadg in autenticitatea i valoarea legalg,a diplomei din 1701, n'avuse de ce sa nu recu-noascg pe cea din 1699 ; dar intarirea ei pro-duse nemulturniri intre privi1egial, earl alergargla mijlocul cel mai practic de zgdgrnicire laaminarea pgng la o aminare viitoare. Erail unelelegi de prefacut dupg starea noug a lucrurilorin Ardeal, uncle se introdusese, cu Austriacii, omultdrne de factori necunoscup. In trecut. In dougarticole se puneail pe aceiasi treaptg episcopia

supusii ei de ori-ce stare cu episcopiaunit i ceT ce atirnad de dinsa. Gindindu-semai bine, Statele intoarserg redactia ast-fel, incit drepturi veneer numai pentru nobilii romani,iar 0 crestere a situatiei economice era oprita.pentru episcopia rorntineascg (1). in acelasi. limpse trimiteati la Curte ca o indreptgire ocgrigrosolane in potriva Valachilor" vagabone, trg-thitori, sJbatecT, primitl in tara, uncle venise,unul cite unul, nurnai pentru cg se cereah brazepentru cimpii ce de multg vreme nu se mai lu-crah (2).

Ce putea face in aceste irnprejurgri cel mai

(1) V. Bunea §i plingerile lui Klein, in volurnul citatdin Hurmuzaki, an. 1744.

(2) Hurmuzaki, /. c.

:

catolicl i

234

rdbdItor dintre oameni? Sd amine deslegareagrelei intrebdri politice, pdnd ce poporul nostrilva fi in stare s'a se impuie prin cultur i or-ganisare ? S'a gdsit eine slirecomande aceasta (1),dar pentru Românii din vremea Jul Klein eraceva care-i indemnaInnainte, care cucerirea Medzdbavd a drepturilor : amintirea imprejurdrilorin care s'a facut Unirea si siguranta c In actece ii s'ail dat de un Impdrat, stdpinitor al Orli,se cuprinde ceia ce doriati ei s aibd. i cre-deati, In naivitatea lor de oameni simpli, cd laurmd va trebui ca tot vointa impdrdteascd sd fiemai puternicd decit IndArdtnicia supus,ilor into-resatt Lucrul pornise de la Impdratie", se dez-voltase prin Imparatie", §i acuma ea trebuiasd-1 duel la capdt bun, la tinta pe care o ardtase.

Klein nu vedea lanturile nevoil care prindeallminile Crdiesii, cdci, dacd le-ar fi vdzut, ar fi lasatori-ce nddejde din aceasta parte i ar fi sfdtuitpe ai lui sit lupte, supt altd cIpetenie, cu altearme, pe alt cimp de bdtae, uncle din singelevdrsat incolte§te dreptatea. I se parea cit e numaio rea vointli, care poate fi invinsd.

altd clan, vorbise el de primejdia ce ar ame-ninta Unirea dacd a§teptdrile Romanilor ce setin de dinsa ar fi inelate. Acum se pdrea capoate vorbi mai tare. Credinta veche se intdrise,

(1) Höchsmann, in Arch. fur siebenbürgische Lan-deskunde, XVI.

Si

235

adevar, la hotarele provinciel. Oltenia se pier-duse prin pacea de la Belgrad i Scaunul dinRimnic se alipise iara§i de Mitropolia bucure-teana. La Apus, Patriarhia slrbeasch, stra'mutata

la Belgrad, se innalta neconteuit ca prestigitise amesteca in lucruri pravoslavnice" tot mai.departate. Vliidicil IenopoleY, din Arad, lucrailpentru cktigarea din noti a locuitorilor din sa-tele de peste Mures, §i prin 1730 40 ca§tigul lorde suflete in aceste partT nu se putea tagadui (1).Inca innainte de desflintarea granitei irnparatestia Oltului, cu prilejul unel vacante a ScaunultilRimnicean, relatiT se legase intre tara BarseT,ce nu voia auda de Unire, i Biserica Sirbilor.Scrisori, deputatfl, staruinti, sosirea in Bras, ova episcopultil Nicanor Meletievici, fost de Cru-§edol, care facu aci un protopop §i strinse o sutitde galbeni pentru regimentul impus de la VienaPatriarhiei (2). in Bihor, Romanll luase chiararmele pentru a intoarce la vechia credinta peeel nehotarItI, i abia in 1736 se ajunse la do-bandirea unal partI din paguba' (3).

in 1743, se crezu ca granita Ardealului poatefi trecuta alt-fel decat printr'un Vladica venit

(1) V. Iorga, Studii si Doc., IV, pp. 83-4.(2) 1St. besér. AS'cheilor, pp. 431-2 si urm ; Herrmann,p. 193 si urm.; Stinghe, Doc., pp. 173, 188 si urm.(3) Nilles, pp. 525 6. Cf Ardelean, 1st. diecesei Oradei-

Mari, II, PP. 23-5.

In

i

sä

I,

236

pe furis, cat in scop de milostenii. Cu pasapoartede prelatI sirbI, un cAlugilr bosniac veni, incun-jurat de o mare faimA de sfint, in p5xtile Dobrei

Or6stieI, supt cuvint ert pe acolo e drumulin Ierusalim, unde mai fusese odatA pe o caleceva mai scurtI Multimil ce i se geamadea in-nainte, In sunetul clopotelor, 11 vorbia de minunl,de cinstea ce I fac lui, umilul Visarion, puter-nicii limiT, dar mai ales de nevoia ca ori-cinetine la sufletul sü s'a, lase o lege care Incurcamintile in via t5. si nu d, dup moarte, mIntuirea,Intlrind Intro eel simpli despretul, groaza pentruLetini", cMc4,Aorii de posturi, el izbuti i pornio puternicA miscare, pina, ce putereaopri drumul do triumfaor (1).

Klein era la dietd, e1nd Sfintul" fu prins, si el&Au ochii eu dinsul; dar nici acum, nici pe urmanu fa prea aspru en acest propovAduitor al Cre-dintii vechi. Pe clad dusmanil Romanilor sefolosiail de acest incident pentru ea s proclameinstr5Inarea de Unire a intregului neam nesigur,episcopul crezu crt acest exemplu poate servi laViena ca sri, se arate la ce duce netinerea in seam'aa filggduelilor i aducerea la desnädejde prinzrthAvile neputintii sail ale vicleniei.

Un ordin imptuiltesc 11 chemase la Curte pentru

(1) Asupra lui Visarion Sarai s'a scris o monografiespeciald de d-1 Bogdan-Duica, la 1896.

si

laid. IT

237

a da lamurlri in privinta aventurii lui Visarion.El se folosi de aceasta calatorie pentru care nu-1mai putea mustra nimeni. innainte de plecare,strinse tin sobor, in Iunie 1744, i, pe langaintrebdrile in privinta staruintilor ce mai slut

facut i cheltuelilor ce trebuie sa aduca, elvorbi, aprins, despre piedica teologului, ce-i cd-zuse sarcing i ca intretinere, despre zadarniciarugämintilor si despre acea razbunare ce ar fipentru Rornanii inselati pardsirea Unirii.

Guvernul, teologul aflara CU o bucurie deo-sebita aceste spuse minioase sail prefacute.ria Romanilor ping acum era si in credinta lornebanuita fata de Casa Domnitoare si in legd-tura lor cu catolicismul. Se dadu de veste laViena c, lucrurile schimbat i, cind episcopulfa adus pentru lamuriri innaintea unei comi-siuni de cercetare, el prinse banuiala asuprascopurilor ce se avea cu dinsul si, facindu-se apleca inteun pelerinagill, fugi.

Fugi la Roma. Aid, credea el, va fi dreptatea,pe care n'o descoperise la Viena. CAA de fiintaacestei dreptati era incredintat ca de fiinta luiDumnezeil, in numele caruia pgstoria sufletele

Pina acum, in forma cea noua a luptei lorpentru dreptate, Romanfi de peste rnunti ¶I cd-

(1) V. Bunn si brosura d-lui Gb. Bogdan-Dulcà despreprocesul lui Klein.

de

TA-

s'ail

238

pgtase faigaduinti: indata uitate, diplome ce nuse puteati aduce la indeplinire i prieteni, carldisparusera. Ei nu avuse inca pentru a se min-dri en dinsii i a-i urma, in silintile i suferintalor, apostoli cari sg marturiseasca prin patimilelor adevarul causei, i jertfa acestor marturisi-tori e tin pret de rascumpgrare pentru ca, in-data sari mai tirzitl, dreptatea sa, fie recunos-cutg. Insemnatatea cea mare a Jul' InochentieKlein sta, mai mult decit in tulburata sa pas-torie, in prigonirea ce a indurat-o pentru Bise-rica i poporul

Cind tdnea piept celor miilI, puternici si bo-gaI, earl stiaiti latineste mai bine do cit dinsul,batjocura de care era acoperit fiind-ca' se incu-metase a zgudui stilpii pe earl se rdzima o starede lucruri, pe atit de legald, pe cit de nelegiu-itd, va fi cutremurat de revoltg, va fi aprinspentru razbunare i pe altil decit fiinta lui bat-jocoritg si se va fi vorbit prin sate de VladicaUnitilor i fruntasul Romani lor care le aparanevoia tuturora innaintea celor ce nu voiatt sitistie de dinsa.

Cind insg el plea, la Viena judecgtii si laRoma pribegiei vesnice, se savirsi in multimeanecarturarilor actul recunoasterii lui depline. Cindel nu se mai intoarse si se §tiu cine-1 opreste,

pentru ce vinovatie, incepu sa se pregateasedrevolta, ce avu urmarile pe earl de atita timp

sAti.

i

239

le vestiail aceia ce vedeail limpede in viitor.0 bucatg de timp, el nu inteti nemultArnirea

pe care stia bine ea,' o va aduce purtarea CurtiifatA de dinsul. in 1745, anul de dupg fugä, else infAtiseaz'a incil numai ca un tinguitor carecrede in folosul tinguirilor sale. Socotind eh' dinRoma cApeteniei sale bisericesti el va fi auzitmai bine decit dintr'o anticamerA, ministeriaM,dintr'o odaie de cercetare sail din fundul uneltemniti, unde s'ar fi putut sá se coboare, rämi-nind, el vorbi din mil despre reformele ce seimpun. Ceru iari indeplinirea celor dou'ii, di-plome ce rgsplätiserA Unirea, inlaurarea teo-logului din economia domeniului episcopal, ale-gerea lui dintre eel' de ritul unit, numirea unninobil cu trecere ca ocrotitor al Bisericii sale.Amintia ImparAtesei, cu prilejul unel bucurii defamilie, cá prin glasul sall vorbesc o sun,' de mil'de familii credincioase Casei domnitoare si elea datoreste altora indurarea de care, in timpurigrele, Dumnezeil a fost darnic fatA de dinsa (1).

La Viena ins'a afacerea lui era incheiatA : cuacest r5zvfatitor impotriva nedreptaIii toleratede Stat, nu mai voia nimeni s'd aibl a face.Cind af15, aceasta si se IncredintA de zsadArniciasilintklor sale, b'anuiell i se ivird in minte in pri-

(1) Bunea, 1. c., p. 180, No. 2; Foaia Besericeascddin Blaj, 1888, No. 11, 13.

240

vinta celor cari-1 asezaserg ast-fel pe iIng. ceiputernici. Innainte de toate, i se Varea en des-copere actiunea Iesuitdlor, cari se oplosise inveniturile teologului si nu voiail sa, fie scosi dinele. Si, fiind asa cum era, grabnic la fapta, elnu se sfii sá alerge de odata la cel mai puter-nic mijloc de intimidare i pedeapsd, la exco-muni c are.

Prin actul de excomunicare a teologului Ba-logh, el ar5ta, la 12 Novembre 1746, cum s'afurisat supraveghetorul strain in Biserica unitaa Românilor, cum s'a instalat in averea ei, cuma tesut mreje, in care, pe timpul noviciatului,si el era sa cada, cum a cAutat sä opreasca nu-mai pentru dinsul numirile i sa" facä el singurlegile, cum incercase a lega resedinta protopo-pilor de locurile de asezare ale Ordinului, cumintemnitase preotl si se sirguise a stirbi drep-turile episcopului. In scrisoarea din 19 care e-piscopul de nit roman el vorbeste de indraznealaIesuitilor", earl cautase a pune intrigiintre dinsul

principil prtmintului si State le regatului",despre Invinuirea calomnioasa de necredintanu stir' care alte pacate" ce adus innainteaCurtii (1). Folosindu-se de faptul ca", a doua diplo-

(I) Iesuitarum praesumpta temeritas et maior scan-dali abominatio qua inter principes terrae, etc.; quaapud Augustarn Aulam contra me disgratiam provo-cant calumniosa infidelitatis et nescitur quorum delic-

§1

qi

241

leopolding e pusa la indoiala, eI, Iesuiii, cearcrtinsele o partid i pe cealalta: fagaduindu4, pe

de o parte, ca vor face-o a fi. primita, daca' mitvoid invoi cu scopurile lor nedrepte i nepi-oase" (1), iar, pe de alta, stind la vorbrt cu Sta-tele pentru desavIrsita el inlaturare. Ail nu esteaceasta sireata semanare de zizaniI pe care SfIntaScriptura o osIndeste ? Nu e un chip de Inselarevrednica de pedeapsa ? i ciuma soaptelor desarpe ?" (2).

Dar nu i se parea lui Klein, care, in saraciasuparárile lul, Il isclia scrisorile tristul tall

parinte" moestus pater cti teologul fusesesingurul care-1 pregatise peirea i acum II impie-deca sa se ridice dinteinsa. Vicariul sàti PetruPavel Aron era un om despre care se poatespune mult bine : un cleric curat in credinta Siin viata sa, trtiind asa clt sd i se tie numai su-

thrum accusatione Copia epistolae ab Illustrissimodomino barone Klein, graeci ritus episcopo fogara-siensi, Roma, .19 Novembris die, ad me episcopwinTransylvaniae datae; Budapesta, Bibl. Universitatii,Col. Pray, XXVIII, p. 317 si urm. Urmeaza decretulcle excomunicare.

(1) Si eorum iniquis et impiis intentionibus acquie-vero.

(2) Urmeazd rugAciunea rAspindirii actului de exco-municare si liberArit unor prinsl inchisi : aliquot iamannis saecularibus publicis carceribus indigne macera-tos graeci ritus presbyteros. Cf. Bunea, 1. c., p. 213.

16

maso

242

fletul inteinsul, hfanindu-se din legume cii cevauleiti de in"; ca episcop, el ImpArtia pe cheltuialasa pine la peste trei sute de s, colari sArmani §inu se cruta steibalind tara pentru intemeiarea

IntArirea legii pe care o infali§a (1). Eram bun Roman supt cirmuirea ince-put roditoarea activitate scoala bliljean'a §i se-minariul, a cA,rui deschidere apropiata" o vesteael cu atita bucurie la 1758 (2). 1sT iubia pope-rul, §i-1 durea s,i pe dinsul de durerile acestulneam al sail. Este", scria el inteun rind laRoma, un popor numeros, rAma'site ale lui Tra-ian i Adrian, cum spune istoria, pentru carese §i numesc pe sine Romcini sail Romani pinAin ziva de astäzi. Vorba li este latina" si foarteasemenea cu cea italieneasc6. Din fire sInt foarteblinzi §i aplecati la ori-ce mestes,uguri sail §ti-inti, la viiT ca i la pietate. Dar Oa acum ei

(1) Scrisoare a dascalului scolilor inferioare din BlajLfisslo, 20 Novembre 1760; in Colectia d-lui I. Bianu,dupd originalul in Arch. Propagandei. V. si marturialui Samuil Klein, in lorga, /st. lit. rom., II, p. 163.

(2) Blaj, 7 Iunie 1758; scrisoarea catre Propaganda :serninariul va cuprinde, spune el, seaptezeci-optzeci deelevi si se va deschide in anul urrnator. inteo altäscrisoare din colectia Bianu din 19 Iulie 1763 elcere stiri daca in adevdr s'a creat la o scoalà catolicadin Neapole un stipendhl pentru «Romani , fiind-ca artrirnite eine sà invete acolo ca sa-1 fie apoi profesorla Seminarift.

§i

lui si-adsi

243

all fost cu totul Ordsit,I si despretuiti chiar depopoarele care-1 stdpinesc, §i de- ereticl. De a-ceia sint §i foarte aspri §i firt tiinta de carte.Sint aproape strivitl de greutatile Cirmuiril §iale domnilor, ca fliI lul Iacob in Egipet, cum secete§te numai po aceste timpuri dll ar fl locui-torfi Paraguayului sail al. Brasiliel" (1).

Dar in acest caluggr Med,' milà pentru dinsul,in acest iubitor de lumina sufletului §i in acestfiti adevdrat al tdrilnimfi romdneiX1 din Ardeal,se lupth ambitia de a stdpini, §i ast-fel el se a-lunecd a spune cuvinte rele, nedrepte, despreluptdtorul invins, care nu voia incd sd-s1 piecefruntea. in starea de suilet a ha Klein, el nu

(1) Populus innurnerus Traiani quondam, utannales referunt, et Adriani reliquiae ; unde etiam Ro-mini seu Romani nunc quoque proprio nuncupenturvocabulo... Valerius Vlaccus, Traiani dux, etc. I diomateutuntur latino, et italico perquam affini Genio ad-modum dociles ad quaeque, seu artes, sive scientias,ad Alia item et pietatem suapte natura proni et planeproclives. Ast hactenus penitus neglecti, contempti i-tem a praevalentibus nationibus et haereticis, atquedespecti, et ideirco etiam rudes admodurn et idiotae.Publicis privatisque oneribus ad instar filiorum Iacobiin Aegypto propemodum oppressi, quibus consimilespraesenti aevo nonnisi in provinciis Paraquariae etBrassiliae reperiri in Sanctitatis Vestrae bullario const.38 ... leguntur ; catre Papa ; Blaj, 16 Septembre 1756.Dupd o copie aflatoare in Bibl, Batthydnyi din Alba-Iulia, a originalului din Bibl. Casanatense din Roma.

244

putea sa-s1 stapineascil amilraciunea, gIndindu-sela nevoile Bisericii si la judecata lumii. Unirea

cind i se vadise zadarnicia pentru bineleneamului intreg, i se instrainase oare-cum deinirna : Acest Scaun al mieil a fost archiepis-copal", scrie el in 1747, si s'a facut episcopalnumai. Ce folos are deci Biserica mea ?"

El mustra intaitt cu cuvinte grele pe cine ise 'Area dui gresise pentru a-I inlocui pe dinsul,apoi, peste cite-va luni, excomunicarea cazuasupra vicariului necredincios, la 25 August1747 (1). In sinodul din 19 Octombre, noulNicolae din Balomir, ceti deeretul care inlaturapentru popor, daca nu pentru clrmuire, pe Arondin situatia WI' de pina atunci (2).

Atit maT trebuia pentru ca miscarea impotrivaUnirii sui isbucneasca In partile uncle pIna atunci.ea arsese innabusit. Inca din 1745 tulburari ur-meaza plecariI WI Klein (3). Curtea hiui masurfca sui preintimpine 0 rascoala maT Intinsa si maiserioasa : pe de o parte, ea aduse la indeplinire

(1) Cf. scrisoarea din Tunic, in Nilles, p. 586, si p.592. Actul de excomunicare e mentionat in Bunea, 1. e.,p. 213 n. 1 : el n'a fost publicat dupd acest protocoldin Oradea.

(2) Nilles, p. 213 si urm., p. 223. Cf. raportul carePropaganda al celor trek calugari tineri, intorsk dinRoma : Major, Caliani i Cotore.

(3) Bunea, 1. c., p. 191 si urm.

Ins*

0

vicariii,

245

unele din dorintele episcopului instrginat, si a-nume in ceia ce priveste ocrotitorul Bisericiiunite, unele drepturi pentru clerul ei, grAbireascolilor i tipografiei (1). Pe de alta parte, e-piscopul de Maramures, Olsawszki, pe care-I sfin-tise Klein, veni cu o pompg deosebitä ca sä cer-ceteze sentimentele Românilor, s ii dea sfaturi

propue msu rile ce ar fi bine s'a se ieie (2).Pentru a asigura pe coT cu Meg, se declarsa, insfirsit, &it implirAteasa nu doreste a face cato-lia si in ceia ce priveste formele i ierarchia pesupusii srti de nit grecesc, dar uniti cu ScaunulRoman (3).

Cu asa de putin ins'a, nu se puteati 1initi spi-ritele, mai ales cg, aducerea Inapoi a lui Klein,care se recomandase de toatrt lumea, se p`areacelor de la Curte cu neputintA. Trei tineri abiaIntorsi de la Roma : Grigore Major, CalianiCotore, seriti Propagandei, de supt aripele eg-reia plecase abia, in acest an 1747, si mArtu-risesc fdrá reserve adevArata situatie re1igioas6a Romanilor. Poporul, spun ei, rämas ca oilefrtrA pastor", se pierde pentru Unirea ma de grettIntemeiata. Cancelistii camerali merg ici i coloprin WA, IntrebIndu-i pe tArani despre Unire ;ii due cu sila la Biseric i, dacA nu merg, ii

(1) Bunea, pp. 190, 202-3.(2) Bunea, p. 193; Nilles, p. 572 i urm.(3) Nilles, pp. 574-6.

§i sa

§i

246

pedepsesc tare, in tot chipul, si el nu still s spuiealta cleat : Episcopul nostru, Episcopul nostru !

alt nimic. Asa strig5, aid, asa pretutindeni,trimitInd pe cine-i intrealA, la sosirea episco-puluI lor si la ce-I va Inv'ata el : Noi, spun eI,in toate-1 vom credo pe dinsul (1)." Cind, innutul Bistritei, unii dregUori din parteasfatuitl de cirmuirea ardeleang, puserit sorocde opt zile stenilor pentru ca s:a ParnureascAclac6 tin cu bucurie si prirnesc cele patru puncte,spuindu-le anume, ei treceag peste munt,l, inMoldova, innainte de a se implini sgpth.mina deinggduiara". In Fundul regal, pe pttmintul salpinitde Sasl, pastoriI, folosindu-se de imprejurild,spuneail, ca la Sas-Sebes, vecinilor lor românisA-SI ia lumea In cimp, lisInd ast-fel in urmilcimpul, pentru c, dac . nu se unesc, vor veniasupra lor Nemtii vor prinde vor t5dain buc4I pe totl" (2). Cruel se ridicatt pe elm-

(1) Girano gli cancellisti cameratici di qua, di la, perpaese, domandandogli intorno all' Unione: gli menanoper forza alla chiesa e, se non vanno, gli multano inogni modo, fortemente ; e questi non san' altro, uno oretutti questi : Episeopu nostru, Episeopu nostru, et altroniente. Cosi gridano qui, cosi dapertutto, rileggandosialla sola venuta del loro vescovo. CR) che lui insegnera,noi, dicono tutto ii crederemo. Scrisoare din Blaj,29 Octombre 1747, in Colectia Bianu.

(2) Con dire che gl'abbian detto gli Sassoni missio-

qi

ti-locului,

§i-I §i-I

. -

247

purl, insernnIndu-se pe dinsele amintirea sfin-tului" Visarion, desteptatorul constiintilor a-dormite (1).

In anul urmator, pentru a nu se atita si maYnmlt Romanil IndIrjil impotriva legil fdra epis-cop si cu catane, se tinu un sinod de inforrnatie,pe care-1 presida, nu Aron cel excomunicat,nici fugarul Balomir, ci Olsawszki din Muncaciil,care era bine privit in Ardeal de chid cu Intáialui calAtorie. Se alcatui aid un memoriD, si sealese, ca sa-1 duca la Viena, Caliani i Maior, eeldoi tineri Inv Atatl, ImpreunA cu un protopop.Spuind unde ail ajuns Rom Anil ce nu mai voiescUnirea §1 nu ail preotl, sa se impartasasca in-tre sine cu pine intinsa in Yin sail in apacu. . ciupercile paduril, el cerura uncle drop-turi pentru cler s,i favoarea de a se da voie luiKlein sa se intoarca in eparchia lui ruinatA (2).In afara de aceasta insä, soborul din 1748 IYinsusia toate reclarnatiile episcopului pe care-1doria : o a patra natie pentru Romani, titlul deconsilier al guyernului pentru capetenia Bisericil

narii di Sassebes che, se non saranno uniti, verranosopra di loro i Tedeschi e gli taglieranno tutti a pezzi.Scrisoarea citatd.

(1) .Haec sancta ac salutifera crux erecta est ternporedivi Besarion, quando prophetavit. V. si Foaia besear.,1. c., p. 245.

(2) Bunea, pp. 245-6 si Apendicele-i, I.

§i

248

unite, represintarea ei in dietg si primirea infunctii a credinciosilor Unirii. Inca la 10 Maid1749, deputatii erail la Viena si, plingind pe po-porul lor, pgrgsit si nimicit aproape", ei se a-"%tail nemultamiti de zgbava rgspunsului, cit side nehotarirea lui Klein, in sama cgruia puneailrgmasul lui la Roma (1).

In acest timp, partisanii legii vechi cistigaiitot mai mult teren fata de Biserica dusmana,slabitg din atitea motive. Balomir trecu la CurteaDomnului muntean, unde facu o bung impresie,prin statura WY innaltg si cunostinta-i de latineste.Dacg un trecgtor principe din vremea Fanariotilornu putea indrazni sa prirneasca o ofertg ca aceiade a se strgmuta dincoace, de pe pamintul irnpg-ratesc, 16.000 de Romani ce voiati sa' ramie pra-y oslavnici" (2), pe calea aceasta a tarilor de laDungre se ajungea la o altg Impgratie, unde toatese pretuiati dupg rivna pentru pravoslavia" luiVisarion sfintul". Balomir merse la Tarina Elisa-veta, si ambasadorul rusesc la Viena primi indatainstructdi sg vorbeasca cui se cuvine pentrua fi lasati in pace acei call nu vreail s'a se in-chine alt-fel de cum ail apucat de la parinti (3).

(1) 4 Codest' abbandonato e gra perito popolo. . . N6cosa mai pensi o voglia anco Monsignor Klein capirpotiamo.v. Copiile d-lui I. Bianu.

(2) Nilles, p. 598 sail Hurmuzaki, VII.(3) Bunea, p. 248 i urm.

249

in 1751, Maih, obosit de luptA s,1 ispitit a-0petrece in lini§te biltrinetele, Inochentie Klein10' párAsia Scaunul, pentru boale. in August,se poruncia stringerea sinodului de alegere, carear fi trebuit, dupil pgrerea Curt,ii, s'a aleagg peOlsawszki. Dar protopopq adunap inf4i§arh" im-p6r6tdei pe Aron i pe cei doi tineri deputatidin 1748. Cel d'intgl fu preferat, pentru vristaca §i pentru serviciile sale politice (1). Intr'oscrisoare din 29 Octombre 1754, el pretinde ea,'a sosit in mijlocul bucuriei tuturor celor carT, cuciti-va ani in urmg, se depArtase cugroaz6 de acelape care-I isolase intre ai al excomunicarea (2).

Pe cind Aron IV ca'uta de §colile lui inflori-toare, de cAlugh"riT lui. nesupu0 (3), de boala lui (4),

(1) Bunea, p. 294 si urm., 299 si urm.; Hurmuzaki,Fragmente,II, pp. 129-31,--mal mult dupd Samuil Klein,in Cipariti, Acte qi fragm.

(2) Con giubilo universale della Chiesa e con pienacontentezza de' poveri sitibondi diocesani e sensibileloro confermazione nella Santa Fede Cattolica.p Asupraepiscopatului lui PPtru Aron std.' sã apard o noud lu-crare a par. canonic Augustin Bunea, lucrare de lacare sintem in drept a as tepta o reinnoire a subiectului.

(3) Maior scria despre dinsul, din inchisoare, la 28Maiii 1765: 4 S'a fácut Vladicd., cum s'a facut, asupracelui-lalt, inca viii, si astfel supt el peri Biserica . Sifece come si fece vescovo, sopra l'altro vivo; e cosisotto di lui perl la Chiesa . Copiile d-lui Bianu.

(4) In 1758, la 7 Iunie, el spune ca s'a intrematdupd zdcare. Ibid.

250

shismaticil", sprijiniti de banil negustorilorcompanis,ti, de indemnurile Voevozilor vecin.1de ispitele Rusiei, se agitati ca capete voiade a so inehina §i a crede cum li se pare maibine tinea i preoti de legea lor. La oepiseopie nou'a, nu se gindiail, §tiind c oamenlca dInsil nu pot cere fd,r4 primejdie lueruriprea marl, dar erati bucuro§1 poat5, primipopil de la Sirbi. i Vlgdica Nenadovici de laCarboy At nu era scump cu scrisorile de sfátuire.in 1751, o carte v1diceasc fr isegliturlt, cotrebuia purtatá din sat in sat, arata naivilornostri säteni din Ardeal c. Unitul se face nea-plirat Neamt la urmA i le da indemnul de ailcere un ViadicA sirb din CarlovAt", de la dinsul,care Vradich e gata" i va fi numit, dacil, seva da m'acar un florin de sat" pentru a inehiriasprijin, cdel acum e timpul" (1).

Mai bine zis, timpul trebuia s'a' vie, odatA enInceperea until noti §i greti rázboiti pentru Casade Austria : ra'zboiul de sapte ani, Inceput in1756. Doi ani dupA.plecarea o§tilor in deplirtare,VlAdica Aron se plingea de nelini§tea ce a en-prins pe shismatieff" ce nu voiau sà-1 rem-noaseá (2), §i In acelas,i an Consiliul ImpArAtescera silit sg iea in de aproape cercetare afacerea

(1) Hurmuzaki, Doc., VII, p. 4.(2) Scrisoarea din 7 Iunie 1758; copiile I. Bianu.

§i

s

§i a-§i

sa"-§i

951

Neunitilor ardeleril, earl arneninat st se rgscoale.Kaunitz, conduciltorul politiceI austriace, se

pronuntA pentru o ingsurA hotAritoare. Oaste,care srt sfArlme o impotrivire cu armele, nu era ;pasurile nu puteah fi pzite asa de bine Meltsa", nu se strecoare necontenit pribegI &A-

ntall odihna aiurea, sckind prin lipsa lor sumabirurilor. Prin ra'h nu se putea face nimic deo-camdatil. SA se incerce deci cu binele, dind Ne-unitilor un episcop, dar nii orl-care, ci un orncuminte, care s5, nici o legaturA cu Car-

PArerea aceasta fu primitrt, i DionisieNovacovicI, episcop al BudeI si al Cimpilor

un om Vdtrin i sfios fat2a," de cirmuire,fit numit in 1759, dup5, o cercetare care dovedicrt se poate pune incredere in acest prelat, carela inceput era pentru Kaimitz numal. un oare-care Dionisie" (1).

Dar hotArlrea nu era s'a, fie publicg, declt du0limpezirea imprejuearilor din afard. Viitorfi fibsufletestI aT lul Dionisie stiart tot asa de putindespre numire, ca or.1-si-care nu era initiat Inplanurile Curtri, i el urmar6 drep-tate pe calea de violentA a uneI rbdirT preamult timp obosite.

in acelasI timp aproape, doT propoveduitori im-

(1) Hurmuzaki, Doc., VII, pp. 19-20, No. xvm; Fraym.,II, p. 159 §i urm.

carIli

n'aiba,lovitul.

Mo-haciulut,

a-§I cauta

952

potriva Unir apgrurA. Unal era un preot tuns,Joan Molnar, care, descoperindu-si o mishme ca alui Visarion, incepu s vorbeascä in versuri la unbilcitl de tarA. Multimea vgzu in el un sfint"cirmuirea un rAzvrätitor i, dat pe mina Unitilorel fu InlAturat din provincie incheiè repedecariera (1).

Cel-lalt frizu sa" se vorbeascA mai multg vremede dinsul i ajunsese s aibA in minA mil deoameni, cari-i ascultail cuvintul. Sofronie dinCioara ap'aru prin 1760, venind din intunericulunei vieti de cAlugàr sail preot de sat. Folosin-du-se de slaba paz'n. din provincie, de ajutorulcunoscut de toata lumea pe care-1 &Idea Rusiaortodoxismului in Ardeal, el pornise a cutreieramocAnimea", imitind, inteun chip bgtAtor laochi, pe Visarion, mod elul, depAr tat acum, alsfintdlor". Avea cArti de trecere, o strajg de doi-sprezece tnrani cu plat i un alaiü de alti dou'asute, arUa porunci de la Curte, cu o pecete citun taler", prin care Imp6rgteasa adea voe sa' segoneasd, popii neuniti ; i purta, de altfel, haineobisnuite romanesti, avea opinci de mätasein cap o c'aciull de miel (2).

Cuvintele JuT gAsirá pretutindeni Asunet. Uni-rea stAtea, in adevAr, asa de rail, incit in No-

(1) Petru Maior, Ist. bisericeased, p. 111 i urm.(2) Herrmann, I, p. 245 i urm.

0i-11

si

253

embre 1760 o scrisoare din Blaj marturiseste,ca, episcopul trebuise s fuga la Sibitit (1), ca inAugust t'aranii voise sri se arance asupra lui inBlaj (2), ca-1 cereati sri li fie dat in mina, cumcereati Evreii pe Isus din Nazaret" si cri numaiatacul administratiei minelor de catre taraniadusese lovirea i imprastiarea lor cu sila (3).De la Viena, nunciul spunea lui Aron ca nu enimic de facut i cri numai in alte timpuri im-parateasa ar putea face o intrebuintare maiputernica de autoritatea sa" (4).

Dar zgomotul ispravilor mT Sofronie miscacercurile cirmuitoare din Viena. La 12 Marte1761 se hotari intfo conferinta ministeriala tri-miterea in Ardeal, cu ceva trupe, a generaluluiBuccow, avind cu sine si doi consilieri si frirrinici o legatura cu guvernul, partinitor, al pro-vinciei. El trebuia sri faca liniste Intriuii, sri sta-torniceasca apoi botare intre cele doug legi,

(1) gIn fortezza pill sicura del suo castello vescovile,principalmente per la paura dei propri patrioti.

(2) Con intenzione di venir qua sopra d'esso a tra-vagliarci, con tutto l'oppido.

(3) Colectia I. Bianu.(4) 13 Octombre 1760; colectia citata. Se mai spune

: aciô s'aggiugne l'essere quegli scismatici protettidagli uffici della Moscovia, cui Sua Maiesta non pu6trascurare. per li suoi presenti interessi con quellaCorte,.

ca

254

dintre care, fireste, cea unitA trebuie sprijinitA,in deosebi, la or i ce prilej ; s IntroducA re-forme fiscale i s intemeieze o militie a gra' -nicerilor. Tot lul i se aduse sarcina de a in-stala, foarte putin canonic, pe Vradica Dionisie.i era un om de ispravil, in stare a le face pe

toate (1).La 5 Aprilie el sosise acum la locul neorindu-

elelor. A doua zi Romftnii din Scaunul Sibiiuhuvenir'a s6-1 cearg : iertare pentru trecut, un epis-cop al lor, sati macar alipirea Ardealului la epar-hia Carlov`atulut El le d'Adu un bacsis, spuneHerrmann, dar flu numai atit.

in adevAr, Sofronie v6zuse ch" acum nu semaipoateimpotrivire fatisd, i cAutä clod si se puiebine pelingg trirniiI Imp'ar'atestI, cistigindu-I pen-tru Neunitil sAI. De la dinsul, de bun'a sam'a, e cir-culara iscMitti de Popa Sofronie vicar4", jurat,ImpreunA cu popa Ghiorghi ot Abrud", al S.Sde la Carlovet", prin care, la 10 21 Martie Inca,se vesteste ingaduirea de imparateasa a legilcelei pravoslavnice, celei din mosi i stramosr,a popilor ce vrea poporul, darea pe sama sa-telor a cradirilor bisericesti facute cu banii tu-turor i numirea until arhiereti pravoslavnic" (2).

Cind Buccow ajunse i intrebd, cum am vazut,

(1) Cf. Herrmann, 1., c. i Hurmuzaki, Fragm., II.(2) Iorga, Studii i doc., IV , pp. 86-7, No. umur.

255

pe deputatii. Romanilor du§manT ai Unirii, elprimi din mInile acestora, co credeatt ca potvorbi in numele Intregului popor -- plebsroman", cererea, tlnguirea ce urmeaza, tradusasail prescurtata din latineste :

Nei, fie-care dintre Romanii din Ardeal, denit grecesc neunit", am aflat de sosirea MarielSale 5,i-I infali§am plingerile acestea, pentrucele ce de §eaptesprezece anT acum le induramdin pricina lea noastre". Fagaduielile ce s'ail dat,n'ail fost tinute in seama. Caci contributla odam §i implinim toate poruncile imparate§ti, sivrem sä le indeplinim si sa, le facem, ba chiar§i singele sa ni-1 varsam sintem gata pentruprea-Induratoarea noastra Craiasa". Si totusisIntem InvinuitT ca tulburam pacea. Ne rugamiar5,§1 Escelentri Tale, cu lacramI, ca sa fim ascul-tatI cu bunatate, cacTintru aceasta noT n'avem nicTo vinovatie". Am suferit prigoniri de la frunta§iT

antistites Vadi,impotriva poruncil de la Cra-iasa". Acum nadajduim a ne putea tine legea. MInoT nu ocarIm Unirea, Ilia o surpam, ci numaTnu o voim, cad nu o intelegem ce este (1). Pre-otti. unitI sa o tie, in numele WI Dumnezetl, cadnoT nici-odata n'am §tiut ca am fi uniti." PreotiTace§tia unitl cer sa fie primitT, §i se c5iesc dupa

(1) Sed unice nolere non volumus, nam esse non in-telligimus.

256

ce merg peste hotar si ieati blagoslovenie sailabsolutie", dar noi n'avem nici de cum nevoiede dinsii, nici vrern a-i primi". Al doilea, voim unVladicg venit, cu binecuvintarea si voia pgrin-tetra' domini domini din Car loyal, si cu sti-rea tuturor magnatilor din Ardeal. Cad noi cudumnealui Vladica Petru Aron de la inceput,de cind a venit, n'am fost multamiti, nici nu 1-amrecunoscut; nici de acuma nu ne folosim de din-sul, nici voim a fi in vre-un chip supt el". Cerema se da drumul la acel oameni pe earl noi, totneamul Iota gens i-am trimis la Prea-Milo-stiva Crgiasg,pentru credirqg (1), si anume: OpreaMiclaus din Siliste, popa Mucenic Illatsinikdin Sibiiel, popa Joan din Galls, popa Joan dinSad. .., cad el n'atl mai multa ving decit nolori-ce alti Romani din Ardeal; noi i-am indu-plecat pe dinsii ca sg mearga pentru credintanoastra". Sa. fie scutiti popil de contributie, pre-cum sint scutiti si parohii Sasilor, si multi altiicad popil nostri se roagg pentru Prea-MilostivaCrgiasg, si ne vom ruga si not in veci". Sg neramlie bisericile, cu avutul lor, cgcl cu. multgsudoare am inngltat bisericile ; mosiile si pgmin-turile fundos et terras cu banil nostri le-amcumpgrat". Ping si bisericile noui, nu le-ail facutpreotii unitl, ci noi din banil nostri.. . Iar bi-

(1) Propter fidem ad clementissimam Reginam mi-simus."

257

sericile ce slut mai vechi ail fost clgdite de strg-bunii nostri si de eine unnat, fiT i nepoti,pe vremea cind in Ardeal nu se stia nhnic deTJnire". Dacg Unitii all documente Insä, e bine.Sg se porunceascg dreggtorilor a nu mai inchidesi a nu mai supgra pentru lege", cgci se nascmulte tulburgriconfusiones in poporul nos-tru romanesc, si nu mai putern suferi la urmgatitea chinuri ale inchisorilor". Sg se dea inapol

gloabele pentru credintä, Cad pe multi dintreRomanii nos, tri ele i-ail adus in cea mai marelipsg". Noi Românii din toatg tara, marl si mici",ne ruggm pentru un popg anume Sofroniede quodam popa nomine Soffronj ca s poatamerge prin toatti aceastg tart i s invete pepopii nostri neunitl, de Ht grecesc, ping ce neva trimete Prea-Milostiva Crgiash' un episcop,eaci 11 vom apgra de toatg tara, dupg cum pu-tern si ma'rturisim ; &ad, cu toate c dumnealordreatorii, precum i preotil unii, 11 invinuesccg s'a ridicat cu ostasii cum militibus ca sgtulbure pacea riT, totusi acestea toate nu sintadevärate, ci numai noi, Romamii, am facut strajgla el excubias ad ipsum egimus, cgci dregg-torn cgutase a-1 inchide, iar protopopil a-1 ucidecu pusca, precum el poate afla aceasta ailfacut CU unit in satul Poggceana (1), cgci popa

(1) Povestirea la Petru Maior, /. c.

17

§1

le-at

258

Sofronie nu despretueste Unirea, Mei o ockreste,si noi, toatk, tara, n'o despretuim nec asper-nimus, nec despicamus numai cit, celul ce vrea,s'o tie, ii e slobod; dar noi, Romani! din Ardeal,rughm pe top' sh nu avem nici o silk pentruaceasta, Cacl nu mai putem sk rkminem uniti ;

pentru InvAtktorul nostru Sofronie pradoctore Sophronio noi top', Romknii din Ar-deal, vrem mai bucuros sk perim sail sk iesimdin tail decit ca el sk sufere prigonire. Cacinoi, duph porunca Prea-Milostivei Cralese, fkrkvoia ml, ram trezit si l'am induplecat s ne in-vete si s ne deprindk dupk credinta noastrhneunitk". Cerem iarksi un episcop : ckci la noie mare lipsk, i n'ail invalktorii nostri uncle sa sehirotoniseascil, si un capktä de la magnati pasuripentru a se putea hirotonisi in alte pkrti". Ceice tree nmniT, sint InchiT s,i prigonitI; cer deci, pasuri ca s poata merge In strkinktate pentruhirotonisire ca preoti, pink ce Prea-PuternicaCriliask en mila-i indurktoare ne va privi i neva trimite episcop de nit grecesc neunit". Acestea,pentru ca s ne putem as,eza in bunk pace, noiRomknii toti, din tot Ardealul, marl si mid" (1).

(1) Concept de traducere din romineste in Cores-pondenta lui Novacovici, in Archivele din Buda, fasc.VII, supt titlul Copia memorialis per deputatos no-mine totius plebis vallachicae sub 7-a aprilis 761 coramCommissione Aulica apparentes eadern porrecti.

:

di

259

Intelegerea se facu astfel, pentru a4 stirnpara,cu generalul, i atunei Sofronie iscali aceastaproclamatie

Noi ce mai jos scrisi, earl am auzit si aminteles tot r6spunsu1 inaltei Cornish' la cerereanoastra, poruncim", incepe actul, tare -you'd ne-unitilor ca sa paziti in toate, en sfintenie, pon-turile ce urmeaza" : 1. Imparateasa, ca o mamabung cu fifi ei, neuitindu-se la prostia simpli-citatem noastra, a vrut sa ne mingle si sa nefaca o deci sa se roage pentru ea, pentruHueco Nv, pentru toti magnatil crestini", pentruCasa de Austria, pentru oastea ei. 2. Comisia afagaduit c. noi, cu legea noastra neunita vomavea pace". 3. Apoi, ca, daca va cunoaste caTom fi supusi, ne va da sigur si in scurt un

episcop neunit, i opreste aspru ca diecii stu-diosi sa nu mai treaca in partile strainepentru hirotonisirea preoteasca", supt grea pe-leapsä. 4. Averile bisericesti, ce se aflail la in-trarea Excelentli Sale", 19 30 Martie, vor fi totasa pana la cercetarea de obste a Comisiei; decisa nu se mai iea cu sfla de la Unitl; ci s'a deainapol ce s'a luat, i sa nu se mai fad, asa.5. Popii neuniti vor da, ce e drept, portia

portionem ; dar ne spune sa avem nadejdebuna, ca Excelenta Sa va ierta taxa pe cap".6. SApule In serfs cele ce ail suferit de la preotiiuniti sail de la magnati, pentru lege". 7. De se

mild";

260

vor arata supusi, pot nadajdui eh' li se va daun privilegiil, ca Brasovenilor i Grecilor, i cre-dem c i cei InchiI pentru lege vor fi liberatI,precum popa Ion din Sad a si fost liberat dinmila MarieI Sale si se va intoarce in curindacasa".

Acestea se vor capAta prin ascultarea deBuccow, pe care Dumnezeil si Maria Sa s'attmilostivit alege pentru noi" i prin supune-rea fata, de Vladica Novacovici din Buda"episeopus Novetehovits, Budensis. SA fitI decievlaviosl, cinstitI i pasnici." Daca insa cinevase Impotriveste sail da alte porunci supt pe-cetea mea sail ocareste prin grahl alta lege",dad, porneste la neunire sail supara pe cineva,sh' nu tinetl seama de dInsul, ci, prinzindu-1, safitl tinutl a-I aduce la noi, pentru ca sa-1 damComisiei ExcelentiI Sale". Sa duca astfel o viata

rugIndu-se luI Dumnezeil. Va spun siaceia vou, Neunitilor, c, daca, Unita' nu vorpzi aceasta porunca, iI vor da socoteall. Darvoi fil oamera cum se cade i plecati; cad, alt-fel, daca vet,I pi ceva, nu va fi vina noastra.Pentru ca de aceia vrt marturisim poruncile In-naltei Comisii, ca sa nu ni se dea vina ca nuv'am spus poruncile, daca se va intimpla cevarail Impotrivitorilor".

Instructiile poseda, iscalitura lui Sofronie, Inlatineste si in romameste. El scrie cu InsusI

a-I

linistita,

261

mina lui nesigurg acestea : Eil popa Sofroniedin Iosag Zlacni, neunit, de leaga grOasca dupgrgnduiala Bisereci RgsgrituItil, aceastea, care maisus am insgmnat, din cistita Comisie am In-Wes,care s'ati dat numelui mieü i a tot neamuluiromgnesc neunit" (1).

Sofronie se infgtisg, ni spune Herrmann, pe ur-mg, in 'Wahl, cu daruri, i primi altele, impreungcu incredintarea cá nu e de la Imparglie" carteace aratg. Apoi Buccomr trecu la Ocna, CU infan-terie i husari, d'adu biserica de acolo Unitilor

duse la Sibiiü pe cine argtase gind de impo-trivire. Trecu la Faggras, i ram acelasi lucruin sfirsit, intrind in Brasov, la 11 Iunie, el dusein biserica din Schei pe Dionisie, intre dougrinduri de catane, ceti clerului i credinciosilorun cuvint latinesc, la care episcopul rgspunse, desupt baldachinul sgti, prin altul ; se ospgtg cu el,cu ofiterii Si cu clericii de toate felurile intr'ogrgding din vecingtate, i Incheie cearta asa debine, incit, in acelasi timp, UniiI gsiatl c supt

(1) In corespondenta lui Novacovici la Buda, fasc. IX.in latineste : Ego popa Sophronius, graeci ritus, inu-nitus, ex Zlathna post ordinationem Ecclesiae Hiero-solymitanae haec superius adsignita ab Excelsa Corn-missione inteflexi, quae data sunt rneo nomini totinsplebi Vallachorurn inunitae . Actul insusi e in lati-neste nurnai. Pecetea, de ceard rosie, are arme ne-Amurite.

262

generalul nog lucrurile se imbuneazk iar Neu-nitii se bucurail de Vraclica aruit de pArinteascalor stApinitoare (1).

Istoria bisericeascA se mintuie aici, §i inteunultiin capitol imi r'amine sh" infat*z starea pre-otilor §i s'atenilor romhni in acest timp, dui-Aintinsa coresponden0 a lui Dionisie.

Dionisie se numia, in eartile sale de singhelie :cu mila lui Dumnezeil pravoslavnic episcopilBudi, Carnpilor Mohaciului §i a tot Ardealului"§i, mai scurt, isc1ia ast-fel, in latines,te, actelesale : cu mila lui Dumnezeil pravoslavnica e-piscopil affi Ardeahilui i al Budil", puind, prinurmare, in rindul Intàffl, titlul eparchiei sale mainou'a, românes.ti. Latines,te-1 vedem scriind :piscopus Budensis et Transylvanim." Pecetea saMI% inscriptie, poara numai o cruce greceascade-asupra unei mimi s'agetate, ceia-ce e o ale-gorie ciudatA.

Rostul lui in Ardeal nu era nici mare nicistallucitor. innainte de toate, venise acolo pen-tru ca sa" minglie sufletele nemultumite, s creasclprin cuvintul sü archieresc insemnätatea in-dufarii venite de la impArAtie celor ce n'ar fl

(1) Cf. Herrmann cu scrisoarea din 23 August 1761a lui rdss10 in Colectia I. Bianu si profesia decredinta a WI Dionisie, in *chef, 23 August ; Stinghe,Doc , I, pp. 231-2.

e-

263

fost vrednici de o asemenea facere de bine. Dela inceput, data de cind se socotea la VienaInceputul OstorieI sale e 3 Septembre 1761 (1),

trebui s piece, cu toata bUrInetea sa Irma-intatg, pe drumurile strasnice ale timpului, cas'a" rAspIndeasca pretutindeni vestea cea bunk' aarchiereului pravoslavnic" trimis de ImpArA-teasa. In 1762 el merse pe la Miercurea, Sas-Sebes, Of-astia, Hat,eg, Deva, Balgrad, fiirg s'agäseasca, spune el, nimic Inpotriva binelui obs-tese al OM" (2). Visitatia aceasta de la ince-put tinu din Iunie pina in Octombre, i timea. la 18 Septembre el se afla In Casail",iar la 10 Noembre era gAzduit in SimbAta dejos (3).

Dar nu se mintui anul i Dionisie, pe care tA-ranfl II numiaii Vlädica Budeanulil", se des-gusta de aceasM episcopie indep`artatA si tot atitde 1ipsit6 de cinste, ca si de venituri, de aceastapgstorie l'aturalnic5, a toleratilor". El multá-mnte, la 18 Decembre st. n., pentru diploma denumire In acest episcopat al neunitilor din Ar-deal", dar In acelasI timp arard c e batrin, o-bosit si slab si c ar fi bucuros a se intoarce

(1) «A 3-tia Septernbris, anno 1761.(2) Adversi bono patriae publico.(3) a Cändil am fostil noi in Shrnbata de josil, la 1762

Noemvrie 10.

el

o

264

acum in vechia lui diocesd, unde are ce-I lipsestein ArdeaI, adend resedinta (1).

Se judecd la Viena cd nu sosise vremea caepiscopul neunitilor sd lipseascd din tara incdatit de tulburatd si necontenit strabdtutd de in-demndtorii la impotrivire si rdscoald. in April1763, el cere iardsi sd" i se ineaduie a veni inJulie la Buda, de unde bucuros s'ar repezi laViena, ca s'a fie ascultat de Impárateasd. I serdspunse la Rdsinari, dincolo de pddurea Sibliului,in apropiere de muntii hotarului, cd poate sdplece. dar pe urind, la 8 Iu lie, se d'adu o poruncdde a rdmInea, si el nu isbuti sd-si capete voiaatIt de mult doritd : decit sd-1 lase pe dinsul laBuda, Curtea era bucuroasd a numi pe altul inaceastd din urmd resedintA.

Pastile din anul 1764 le petrecu Insd la Buda.in sfirsit, si poate cd sederea lui aid se zdbovisi mai mult. In 1765, el veni din Buda pentrua cerceta starea de lucruri la Ordstia. In 1767,cInd fdcu o noud cäldtorie in eparhia lui de c'd-petenie, i se dAdu nädejdea cd Ardealul ar fiincredintat altuia, dacd el ar putea sa-si gd-seascd aid un vrednic inlocuitor. Niel. la aceastddata, Dionisie nu-si avea alta resedintd de en umila

(1) Pro hocce Transylvaniae episcopatu non unito-rum. . . Aerumnosa senectutis meae debilitas. .. Probenigna domum mearn transmissione ad prioremque,diaecesim budensem reditum.. .

265

tgrgneascg din Wasinari, care se aratg,si astgzi visitatorului. Se vorbise la 1764 de oclgdire cuviincioasg, care ar fi sg se innate cuo cheltuialg de 2.000 florin'. (1), dar unor pla-nuri asa de costisitoare era greil s li se deaurmare. Ping la sfirsit, Dionisie rgmase pentruGuvern un episcop al momentului, pentru carenu fgcea sg se sape o temelie : episcopul budanal bisericilor neunite de nit grecesc din Ardeal" (2).

Pentru intretinerea sa mai mult de cit sgra-cgcloasg, bietul cähiggr avea, se zice, un ajutorde 2.000 de florin' pe an din partea Curtii siun venit de la popi, ca innaintasil ssal ortodoxiinnainte de Unire : dajdea vlgdiceascg" (3). Darimpiirgteasa avea nevoie i pentru sine, pentrucheltuiala din timpul fazboiului si de dupg räz-bohl, de banul, putin si pgstrat cu greil, al tg-ranilor români din provincie sail al negustorilordin orase, ce se tineail i eT de noua Bisericgneunitg. intrebuintind in amindoug pgrtile mij-locul Vlgdicgi i protopopilor lui, ea ceru im-prumut capitalul bisericilor, i, la 3 April st. v.1764, Dionisie rilspundea ca" Brasovenii singuri:ail ast-fel de capital, pecuniae fundationales",

(1) Domus episcopalis, ad cuius aedificationem duomillia florenorum requiruntur.D

(2) Ecclesiarum in Transylvania graeci ritus nortunitarum episcopus budensis , 1767.

(3) Cf. Hurmuzaki, Fragnz., II, p. 171.

locuinta

266

pe care, clt este, adea, 500 de florini, sInt gataa-I da cu doblndA in Vistieria impr6teascii. C`atretoti ascuit'atorii de dinsul se indreptá inch' din1762 Novacovicl, amintind mila niaiceasci-i" asuveranel si indemnIndu- s. ingenunche inna-intea Prea-Idaltimil Ei" cu un dar : dupä starea§i putinta fiWecAruia familii, ceva din buniivoia noastr6", a§a ca un point' verde milostivei,in sgmn de prè-piecath mu1tAmire" (1). Incepuast-fel §petificatia" locuitorilor pravosiavnicl aTArdealuldl, de toate treptele (2), si, pe temeiulacestor statistice, collectura din porunca prea-luminatului i prea-innilltatuluI Iosif IrnpAxatcu porunca preaosfintituldi archiereului nostruDionisie Novacovici, pravoslavnic episcop neu-nit", sail culesul banilor pe sama bisericea-scA" (3).

(1) Iorga, Sudii i doe., IV , pp. 99-100.(2) Buccow scrie in 1761 : In hocce inclyto Transyl-

vaniae principatu diversarum condition= Vallachireperiantur : nobiles, boerones, libertini, inquilini, iob-bagyones, vagi.) Statistici se pastreaza mai multe inArchiva lui Novacovici ; intre altele : insemnarea fa-meliilor, preotilor, bisearicilor si satelor, caril sä aflaIn districtul Brasovului.)

(3) Plata se face dupd chitante tipärite, in «florininem-testi' sail zloti . Se vorbeste intr'un loc de pro-topopii fugiti in Moldova la astringerea darului . Sementioneazd si o taxa de 18 cra4ari, ea zablhilor sislugilor in 1762.

§i

267

Culegkorul de dájdil pentru Impgrgteasg nuse bucura tocmai mult de prietenia episcopilorvecini de aceiasi lege. Cel de la Carlovgt, carevoia Ardealul pentru sine, era impotriva uniriia doug eparhii in mina ace1uia0, prelat, cu toatecg in titlul ce se dAdea de Curte lui Dionisie,nu se vedea un cumul de diocese (1). Mitropo-litul din Bucuresti, care cistigase iardsi pentrudinsul pe Brasoveni, scrise cu plingeri pentruafacerea unui Dimitrie Lackus, aducgtor de cgrtibisericesti tiOrite la nol, care ar fi fost despoiatde dinsele de cgtre un preot ardelean. Avemrgspunsul dat de Novacovici la Mitropolitul dd.Grigorie in Bucuresti". El incepe prin acestecuvinte : Prea-sfintite, prea-iubitoriule de Dum-nezert, intru inteleptie prea-cuvintäretule si in-nalt prea-vrednice d. Arhiepiscop i Mitropolite,doamne frate i impreung-slujitor, intru Hristosprea-iubite, prea-dorite". Incolo se spune cumDimitrie strgmbil au informdluit s,i aü in§tiintatpre Preasfintia Voastrg", se vorbeste de unnepopg Isaia" i, incredintindu-se c s'att datinnapoi cgrtile, se aratg, dorinta ca harfelileminciunile fiesteckuia netrebnic om" srt nu maifie crezute in paguba luT (2).

(1) Hurmuzaki, 1. c.(2) Era vorba de trer Evanghelii, patru Molitvenice,

cloud Catavasiere, un Ceaslov, un Tesalonic . In altaparte se spune cä Dimitrie era din tinutul Chioarei

268

Inca din 1761 Grigore al Rimniculiff, alt Grigore,scrise fratelul sail dorit", Dionisie, pravoslavni-cului episcop al Budei si al Campiilor Moha-ciuldi §i a tot Ardealului", cu sarutare" pentrualegerea lui de pastor al neamuldi rumanescneunit lacuitorI Tranzilvaniel" (1). In alta scri-soare, din 1763, Grigore socoate ca folose§temult recomandind lui Dionisie pe un cMugarNicodim, de loc din Ardeal, care, din indem-narea lacuitorilor pravoslavnief1uindu-s1 voe si blagoslovenie de la noi,dus cu oares-ce j1bi §i Ora la Curtea ruseasca,la raposata intru fericire Elisaveta Petrovna,Marea Imparateasa a toatei Rosiia" (2). Inteo

ca impartise cãri tiparite in BucurestI, irnbuta inValachia civitateque Bukurest arte typographica . Isaiaera din Apoldul-Mic, i adusese si el carti muntene.

(1) I se vorbeste si de o carte a lui Sinesie, episcopde Arad, tiparità la Rimnic. Tin exemplar a fost dá-ruit de curind Academiel Rornane de par. vicarifiMangra. V. An. Ac. Rom., ser. II, t. XXIV, partea ad-ministrativa, p. 76.

(2) Amindoua scrisorile i raspunsul, din 9 Julie, laaceasta din urma, in Stud. $i Doc., IV, pp. 87-91 i p.91 No. 1. In ace1as1 timp scrisese, la 2 Ianuare, si cä-lugdrul : «Nicodim ieromonah, igumen B[istritel], :trägindu-ma si ea cu patriia de acolo, mi inveselit

sufletul impreund si s'aa bucurat i inima de acia demulta dorire a tichlosilor pravoslavnici ; cere deci4blagosloveniia i incredinlarea ea sa vie.

al Ardealuldl,

s'aa

s'al

269

a treia scrisoare, poate lnc'a din 1762, el cerea i se prat nWe cri biserice§tI de atre das-calul Vasilie, ce iaste sicritar Preaosfintdei Tale" (1).Avem §i o scrisoare care el de la episcopulMeletie" CovacI din Orade (2).

Din partea undi interesat sail altuia, Nova-covici putea s6 primeasa laude intimpratoare :Astfel, In 1763, un Joan Rutthkai, care avea unproces, 11 asam'An'a cu bgrbatul zugrávit de Sf.Pavel, in scrisoarea-I cAtre Efesieni, §i §colariide la Bálgrad, optzeci la numAr In palestra lorde cur1nd IntemeiatA", vorbesc, cu mica lor Mi-nerv`a" tenella Pallas, de rAsArirea in Ardeala noului soare archiepiscopal, de unde s'ar puteacobori atre dinii invietoare raze de stipendii (3).Marele boier muntean Constantin Brincoveanufelicita i el pe episcop §i i se plinge c bise-rica din FagAra§, cladia de bunul sAil, a ajunsin mina Unitilor (4).

(1) Studii i Doc., IV, pp. 91-2, No. 'moor. Pentrusecretariul Vasile Miroliub, v. mai departe.

(2) 17 lulie 1766.(3) dntegra carolina scholastica iuventus.»(4) Bucuresti, 29 Maid st. v. 1761: Malignitate cuius-

dam protopopae ab unitis VaIlachis est usurpata». Dio-nisie rAspunde la 28 Mart 1766. D. G. Alexici, profesorin Pesta, irni comunicd o plingere a lui Nicolae si E-manuil Brincoveanu, Bucuresti, 10 Septembre 1785,cdtre guvernul ardelean contra cuprinderii altel bise-rici strdbune, cea din Simbáta, intre min4stiri1e cesilt a se dhrima.

270

Pentru Uniti, Dionisie fu la inceput, un usur-pator, cu care se deprinserA pe incetul, trebuindchiar s intre in corespondentg cu dInsul inunele afaceri. La 19 Octombre 1763, episcopuldin Blaj, Aron, se plInge la Cirmuire pentru co-pill pe boteaz'a din noti Neunitii i ras-pindirea unei c'arti batjocoritoareimpotriva Unirii,si, in aceastg tinguire, el numqte pe Dionisienumai idem illustrissimus Dionisius" sail eorumantesignanus", ferindu-se de a-1 numi cu Ullnume de diocesA satt demnitate bisericeasc6 (1).in acelasi an, protopopul cel unit din Uniedoaraface cunoscutil ridicarea unei biserici de cea-lalt5, lege, prea aproape de biserica lor, i a-ceasta cu voia VlAdictti Budeanul" (2). Dar in1766, protopopul Maniu din Armeaniti, unchiullui Samuil Klein, se indreaptii care Dionisie,calificinda-1 de prea-luminatul i preosfintituldomnul Dionisie Novacovici, din mila lul Dum-nezeil arhiereti neunitilorti in tara Ardealului,mie mare patron preaosfintit", aratg cuviin-cios cum nu s,titi ce oi sg mai facu cu preetiiMArii Tale, cA nu sg, supun nici porunciloril crg-

(1) Se vorbeste si de: le procul dubio infamis liberschismaticus, nuper huc inventus, contra Sacrarn Re li-gionem regnantem

(2) Non sit ibi ecclesia ad ecclesiam et altare con-tra altare , ca si cum s'ar zice : tRelinque hanc etite ad illam .

cari-I

§i-T

271

esti", smomese pe Unita', daii l'astile d'a le poarta.rnuerile prin sat, de facu atata scandela" si Amesteca in poporul altuia" : doI protopopI, spuneel, de o parte si de alta, A,' sa adune si sa facaincvizitie si imphcaciune". In sfIrsit, vicariulIgnatie Darabant, fiindu-I episcopul bolnav, scrieintr'o afacere de preot lui Novacovici cu toatatitulatura de cinste, dIndu-I si numele de e-piscop ardelean al neunitilor de nit grecesc" (1).

in cirmuirea sa sufleteasca, Dionisie era ajutatde un secretarih. Pe cel d'intal care ()Pupa' a-cost loc, Il adusese el din Buda : Il chiema ju-pInul Vasile Miroliub" si primia ca sicretarisal Preasfintitului" o suta de galbenI pe an, pelinga" cari mai cerea, din Viena, unde plecase,alti o suth. Fu scos atunci si inlocuit cu un in-semnat om de scoala din aceasta epoch., Romandin Brasov, Dimitrie Eustatievici, care ajunsesgcretariusl episcopesc a tot neamului neunitta'xiI Ardealuhri" inch din 1762 si pastra' multtimp aceasth inshrcinare (2). in 1763, pe linga

(1) Blaj, 31 Mart 1766: D. Ignatius, vicarius gene-ralis Illustrissimo ac Reverendissirno p. Dionisio No-vákovith, graeci ritus non unitorum episcopo transil-vaniensi, domino colendissimo, Resinar . Odata i sespune de un corespondent si a reverendus d. archie-piscopus .

(2) V. si Iorga, 1st. lit. rom. in secolul al XVIII-lea,II, la locurile afatate in tablä.

272

dinsul, Vladica lu ca scriitor" pe un DaniilMarginal, care se indatoreste si cantelarii in-structia a pki si a cinsti". La Curte Dionisietinea ca resident pe un Agent", anume Feerman.In sfirsit, In toate daraverile bisericesti mai in-semnate, el trebuia sa,' se inteleaga cu conzis-toriumul vlddicesc", cu soborul cel mare al pro-topopilor s'61, care avea i dreptul de a usurajudecata" si de a bisegui" sail amenda pe pre-oil facind parte din vre-un sobor local,judecase rti (1).

Protopopii acestia i preotfl ce atirnati de din-nu erail usori de indreptat si de tinut In as-

cultare. El stiati In ce ImprejurArI venise acestprelat sirb la stápinirea bisericeascA a Neuniti-lor din Ardeal, 1l aminteag de luptele i sufe-rintile lor pentru libertatea religioasa, si nu uitasepe acela care-I dusese, rara,' sa', se deosebeasc5,In rang si nastere de dInsil, la biruintA. Sofronieplecase din tara la punerea in Scaun a lui Di-onisie, dar muIt vreme Inca, numele sa,i1 trezisperante, destepta, bAnuiell i izvori prigonifi.

Eraii preotl call nu crutail cu batjocura pecapetenia lor stráina,. WV, auzit-atl", se spune

(1) La Buda, Novacovici avea ea inlocuitor Inca dela 1765 pe Sofronie Chirilovici, staret de Sf. Mihail deGrabat, pe care in 1767 voia sd-1 inlocuiased printr'unIosif.

carl,

tiI

273

Inteo cercetare, pre popa Petro din Santail safie dzis ch Vladica Dionisie iaste rata si Apia:preghetil ca strange bani i s'a duce pe acie In-colo". Altdi spun la Orastia : Brasoveanii nu tecunoscii arhiereil, altii graia ca, mai multi' poateun satti decat Preaosfintia Ta". Se pireste unpreot care multe s fi graft asupra DomnuluiVladicai". S'ail jeluit", cetim, cum ca el iasteprotopop pus de la Imparatie si de la episcop,

n'ar fi venit episcopu neuniiat in tara,, de n'arfost el protopop". CA. mi sä pare, candil ati

fostil Preasfintitul in Santa& (1), zice o plea,ce hula face Marii. Tale, cc ati u-

dat icoana Preacisti cu apa si ail zis c pentruMaria Ta plange, cad aT venit in Santail,multa mihnire facutil atuncea", Protopopulloan din Sad afirma ca de la suferintile lui, care1,a vazut in fata pe Imparateasa" a atirnat in-temeiarea episcopiei neunite (2). Si cam tot asaun popa orastian : Sa nu RI rabdat eti i altidoi preoti länga mine, n'aril fi Vladica Budea-nulti Vladica in Ardealii". Un altul, in cearta cuun tovaras, cuteza sa scrie ast-fel episcopului, ca-ruia i se declara, de altmintrelea, rob smerita

plecat" : SA-1 scot din oras, ca sa fie pre

(1) Se vorbeste intr'un act de popa Constantin dela sfanta mAnAstire a Säntaului), unit.

(2) (Nullum episcopum in Transylvaniam ventururnfuisse, nisi ille carceres perpessus fuisse.

18

fi

s'ail stiutd

sisail

si

274

pamint pace si intre oameni bunAvoire, iar, denu-1 vei scote, lAgat vinä, c ii voitiscote eti".

Guvernul ajutase pe Novacovid, cu mtisurIaspre, ca ssa-sI zdrobeascA dusmanii ascunst Im-potrivitorii la poruncile de Impàciuire merserg,pe cite zece ani sh. lucreze la cetatea din BM-grad ; eel ce fusese piigubiVi de Sofronie primirApaguba innapol (1), si anume frá zAbavg (2).CilugriT fura" luati pe goana,' : eel din Prislop

Plotzk" erail declarati ca fugarl scandalosI"de la Unire. Gel de la Remetz" i GioagitlGyogy avurg aceiasI soarta, cu toate c5. se a-raase dePartarea nfan'astirilor acestora de gra-nit,6 folosul lor pentru ca s invet,e copiiiicarte (3).

Totusl si mai departe urmarA a sluji popi dinvremea luI Sofronie, neinti-irrti de Dionisie (4).Se atita lumea ea sa ceara, pentru revisia ho-tarelor dintre Unire si vechia credinta, un felde mare sobor de popi si laid ca o Adunare

(1) Per Sophronium laesis condigna satisfactio etplenaria restitutio.

(2) Adresä a hit Mörringer catre Dionisie ; 3 Maiii1761: Mox et de facto .

(3) Ubi edam pueri nostri in litteris et divinis ser-vitiis instruantur . Rdspuns : aceste locum din launtruut plurimum pravorum hominurn receptaculo servisse.

(4) Slujeaste din vreame liii Sofronie, cu ingadu-inta protopopului Simion, neintarit.

sa nu-mi

i

pi

275

National'a (1). in August 1760, ,,Popa Nicolae"din Zlatna scrie 1111 popa Ia cuvinte caacestea :

lard. de alte stie Dumnezeii, iard, trimetindii i pd-rintele Sofronie m[o]llit]vd si blagoslovenie, si sà nune supdrdm nimica, ca, deaca-i va ajuta D[u]mnezeil,va mai cerceta i Sf[in]tie Sa incoace, iard la VI[adi]cdzice sa nu mergernii. lard, si merge, sa vii pe lamine, unde ta vei afla, ca stiu raspunde mai bine. *isa vii cu 6 oameni batrani, sd ne intelegem si maibine ce vom face.

Se faspIndeati, prin Novembre 1762, scrisori ceindemnati la rascoa16, la aruncarea Uniri,, si lascoaterea jugului iobägiel:" (2), cum pare sa' fieurmatoarea carte pe care o traducem iari inromaneste din latineasca In care ni s'a pAstrat:

Ma inchin Dommilor Voastre preotiloi si satenilordin Saard. Dar sa stiti ca am sa va vestesc mult, darnu e timpul. Una va voiu vesti : inthiti-va in cre-dinta si rugati-vd milostivului Dumnezeu, si sa nu z.-ceti ca nu vom putea sd invingem pe pagini, pentrucd e sint mai marl in tam : cdci nu sint em mai marl,

Dumnezeu e mai mare. De aceia, acum stati uniti,

(1 Certum communem popparum et laicormn con-gres su s.

(2) Sparsae quaedam per principatum litterae disuni-tos incolas ad tumultuandum, eiiciendam e patria SacramUnionem excutiendumque iobbagionatus iugum. Cf. siIorga, Cdkitoriile lm Mihai Popovici (Arad, 1900).

de-i

276

gätiti-vd la rdzboifi, ca sä gonim Unirea si iobd-gia din lard. Ci cumpärati-vä pusti si pistoale, &ad vaveni vremea cind veti da un plug cu bol pentru unpistol micut, si nu-1 vett afla. Si sd nu credetl cãaceasta e glumh sati poveste, ci grabiti-vd, cad nustiti ceasul cind va veni si porunca. Si vol credeti Capdrintele vostru a perit, dar, tot ce facet'', se trimitela el. Iar acurn bucurati-vá i veseliti-va pentru ehDumnezen ne va ajuta si ne va ridica, pentru Ca, dupdcum mi-a scris pdrintele, si eü v'am scris you'd. Iarvol nu bagati de samd in cite chipuri se gatesc dus-manii ca sh vá nimiceased, iar Domniile Voastre niciintr'un chip DU và sfdtuiti, nici vá adunati, ca sà in-demnall pe credinciosi la rugáciune, ca sã vestiti cu-vintele acestea tuturor credinciosilor in adevdr ;dach cineva dintre dusmani va intreba : ce sint a-ceste cuvinte ? vol spuneti : ch se va gasi scris, 3aradevarul nu-1 stie nimeni. S'o stiff insd, cá de la minesint adevdrate. Si sh nu se intristeze nimeni pentrucd nu va fi auzit numele : ci eft am scris nu-mele mieü, dar m'am temut oá vre-un strain va aducescrisoarea aceasta i, dacd ar intelege dusmanii, voropri armele. Iar Domniile Voastre pe mine, pentruoaste (?). Dar nime dintre credinciosi sà nu cuteze aprinde pe cinevasl ; Ca eine va face asa ceva, unul caacela ar fi fost mai bine sh nu se fi ndscut pe lume.Iar cine yeti asculta, rugati-va lui Dumnezeii, midi simarl. Ci sh stip cä prin marl cheltuieli $i ostenele s'autrimis aceste cuvinte in tam vecind. Ci nu acestea, cialtele : cad in ele sint lucruri mai marl si mai depret ; de aceia nu mi se cade a le da in ochii tuturora.Dar aceste vorbe sd le trimiteti in toatd tara. Amin,

Dumnezeii sà vh ierte phcatele. Alt ceva insd, maimare si la toti de folos : dacã vd yeti' supune, mar-turisiti-va pocditi-vä i invdta0-vd a face eleimosind.

alien

si

pi

pi

277

Si SA nu va supdrati cã e scris urit, cad mai uritivor fi cei ce nu vor crede ; arnin (1).

BAnuiala c ar fi autorul, unealta liti Sofronie,chizu asupra unul protopop Simion de BAlgrad,care sta in mAngstirea din Gioagill, i, inldturindinvinuirea c5, el ar if vorbit Varanilor de veni-rea apropiata a lui Sofronie cu 'Mul, el re-cunoscu ea' stie despre adApostul de la Argesal tulburvatorului, si rm se sfii a spune c'a" oa-menil ar II bine de ar veni, i ar dabani colectorii mai cu dragil" (2). In acelasi an,cind grànicerii romani din p6rti1e Bistr4ei nuvoirg, din motive religioase, sa' jure steaguluiplecarA acasA, cu armele ce li se aduse (3), sevorbi de un preot neunit care se Meuse printreei vicariü, in RirgAil, i lucra impotriva Unirii-Tot atunci, in sfirsit, i se inflitisg lui Novaco-yid o plingere in care i se amintia jurAmintulce Meuse in cheiii de a sta cu noi si la ne-

(1) Corespondenta citath, fasc. III ; in latineste.(2) Cf. Studii i doc., IV, pp. 93-4, no. LXXXVII. Ca tre-

bue pus actul in 1762 chiar arata ce s'a spus, ordinulguvernului din 19 Noembre 1762 : cnon unitus simulac malitiosus Sofronii assecla i raportul din Mures-Osorheiii, 9 Octombre 1762, al episcopului : in Diodhabitantem . . . Cuius examen his accludo. Cognoviquidem in praenominatum minime esse culpae, quemin gratiam Exc. V. humillime recommendo.

(3) Hurmuzaki, 1. c.

zicd ca

278

norocire si la fericire, pgrig, la ultima suflare.de a pgzi poporul ce ti s'a incredintat" (1).

in 1761, orl-ce schimb de scrisori cu Sofroniee oprit supt cele mai grele pedepse (2). Totusise Inseamng un cgluggr Efrem, care vine de doug,or cu vesmintele schimbate" i dispare (3).Dar in 1765 se prind iar scrisorI ale lul Sofro-nie", litterae soffronianae; protopopul Ioan dinSad cere la guvern s poata merge la Vienadu stgruinti", i intfun loc auzim pe sgten1plingindu-se cum ne tinem cu stgpgn sag pg-curarig sufletescil, I flu ne apgrg". De si aveailacum Biserica lor recunoscutg, dacg nu ocrotitg,Neunitif fug peste munti in asa de mare numg.r,in clt, pentru o ast-fel de pardsire a OM, poate, secrede de nevoie a se ordona impuscarea i ar-derea corpului vinovatilor (4). Se iag Românilor in

(1) (Quasi non Ill. V. opem de nostro principatu,prouti se promisit iuramentotenus Coronae, in Bulgair-szeg, quod tam in adversis, quam in prosperis no-biscum stabit usque ad ultimum vitae spiritum et con-creditum sibi populum custodiet . Guvernul raspuuse,la 4 Ianuar 1763, calificind pe Neuniti de necuviinciosisi nerecunoscátori.

(2) Herrmann, I, p. 257 si urm.(3) Cf. Studii qi Doe., /V, p. 96, No. xcii.(4) Protocoale din Sas-Sebes. 1765, Octombre : (Prae-

varicatores alpestres... , non laqueo punientur, verumigne sclopetario traiiciantur, eorumque cadavera corn-burantur . In aparenp, e vorba de contrabandisti.

279

de obste armele si se opreste a li se vinde praf depuse'a (1). inch' de la inceputul anului se luaumásuri pentru a opri acest exod al nemulVimiriimai adinci careil luase intimprator steagul legii,si se punea un pret de cinci-zeci de galbenipentru acela ce va da in mina guvernului pecunoscutul insenitor Sofronie", apetenia ispi-titorilor" ce due pe Valahi" in Moldova si Tara-Rom'aneasc4 (2). i episcopul Dionisie primi dela guvern indemnul sá spuie ce trebuie pentru

tinea eredinciosil in cuprinsul hotarelor : la11 August, el scria astfel : dumnealor jup.ostasilor i tuturor pravoslavnicilor crestini cariisa an' in Jina Noao" :

Iar vorbele acele streine, mincinoase si inseldtoare,care vd vin de la cei ce aü fugit, sã nu credetl, cd alelor vorbe sintii mincinoase. dupa cum si el, cd acolo,la Tara-Rumaneased nicl o statornicie, nici o dreptate,ce toatã ramtatea i nevoe, si multi ar vrea sd vie deacolo aicea, dar nu e slohocl a-i priimi. Asea dar cu toatd

(1) Ibid., 31 Octombre : tCornmissio gubernalis, inqua iubetur ut: 10 arma a Valachis desumantur ; 2 do

mercatoribus interdicatur ne Valachis pulverem pyriivel plumbum vendere praesumant .

(2) Ibid., 22 Iunie : Contra profugiurn plebis con-tribuentis ad Moldaviam Vallachiamque, unde nimirumaliqui seductores in principatum advenire perhibentur.Item stipulatur proemium 50 aureorum illi dandumqui notum impostorem Sophronium E. Gubernio sistere-poterit».

a-i

280

inima i cu tot sufletul implinid datoria voastrA, facedslujba cu credincloasd osdrdie, sá nu perdeti

mila cea ImpArâteased ce aved si, de yeti as-culta acestii sfatn al mieü pdrintescil i arhipástoreseft,.mare bucurie i laudd ved face la tot neamul romänescilneunit, si mila impárkeascd va fi totdeauna cu vol (1).

Februar 1766 se iartA de pedeaps'a tin a' -luggr din BAlgrad, care fusese inchis pentru co-respondentg cu Sofronie. in ace1a§1 an, un preatNicolae, paroh din Abrudu" pirWe atre Cirmuireuneltiri tainice venind de la doi §pionI", Teodosie§iEfrem, venitl de peste muntl. Generalul, inainteaca'ruia se infali§g, I dAdu o scrisoare cAtre episcop,iar acesta una la alugArul din Galati, ca prin-trInsul s sh", iveasa lu crul spionilor, unde säntu".El puse mina apoi pe o scrisoare a lul Teodosieieromonahul" cure un protopop, Simion Stoicadin BAlgrad, care am vIzut cE fusese bnuitIna. din 1762 pentru legAturI cu Sofronie.

lui Sofronie ace§tiia", scrie el in Iulie Vra-adea Efremu §i Teodosie, aflatu

unde snütu, pri[n]zindu-le i cartea : adea.Efrem era la TAlna, mai sus de Balgrad, ling6unii alugAr Athanasie slujitoriii", iar Teodosie,venit mai pe urmg de la Munteni, se gdsia la.Bulz, dar, strigqi de tisturi prin tirguri, eT fu-gise de un timp. Totu§I Nicolae-Y putu da de

(1) Cf. Iorga, 1st. lit. rom., II, p. 342.

locula,mosiile si

In

pi-antidiaf, i-amil

2SI

urma unnia, §i-1 trimise la protopop, cu o seri-soare cu ascunsuri, prin care-I spunea ca, data,nu face ca Teodosie s ajunga la RasinarI, varamanea cum II striga printre totI omenii", a-nume c umbra', cu minciuni, s aduca alt Vl-dica in Ardeal" (1).

Scrisoarea, prinsa, a lui Teodosie pomenea §inumele preotului Gligorie de Ponorel, §i, in Sep-tembre (2), Nicolae-1 aseza §i pe dinsul la epis-cop ca e prieten cu Sofronie" si mina dreaptaa protopopului. El §i Gavri§ din Bistra, affinddll luI Nicolae i se datoreste descoperirea, II ie-Ora innainte in tirg mdscarit §i ati ruptpecetiul". Atunci parohul din Abrud scrise, cumvazuram, la R4inarI spunind ca se impart an-timisuri de la Rimnic si de ale lui Sofronie,zicandu dll nu-sti bune a PreaosfintituluI". Unalt §pion a lui Sofronie" ar fi Ion Sperlea sailSperle, popa de la Bulz. Si pira se incheie ast-fel : Iara facu in§tiintare Preasfintitului pentrupioniia, care am datu innainte pentru aducerea

altui Vladica, pe exariul de la Arad, in trecutavreme ; eil nu §tha ce all raspunsil innaintea Pre-osfintItului; dll atuncea ail fost trimisul la exa-riul, iarrtI acuma 1-ail dus tocma la InsusI Vld-dica Sinesie, la Halmagi." Mai intilnim o poruncl

(1) Studii i Doc., IV, p. 97, No. xciti.(2) Scrisoarea e sositä la 15 ale lunei.

si 1-ail

289

a 1715,dicAi ca s,' se facg, cercetare, sag vdkitascu utroni, in privinta purtdrii i intelegerilorce avuse spionii" cIt ag stat la Bulz (1) §i o plin-gore atre dinsul a preotilor din Zlagna" con-tra celui ce-i face pe nedrept sTioni si pro-tivnici Innaltei gubernii sni arhiereului lui" (2).

In 1769, un archimandrit Sofronie se af15, peIIng Pirvu Cantacuzino, cirmuitorul Tarii-Ro-mane0i in numele RtOlor, i e mai mult decit probabil c e Sofronie a nostru (3). Dar incdla 1774, tot in cursul rAsbolului de peste munti,se pune la pre iaráI capul turburätorului (4).Tot in acest an, protopopul din Sas-Sebes etrimis la Sibiig, §i i se opresc hirtiile, pentrustátuse In schimb de scrisori, de tidule viclene",se zicea, cu acel cunoscut in§elgtor Sofronie,

(1) La Bulzil la mantstire popa Teodosie spionulticu a cuI stire ai ezut acolo si cu a cul slobozenies'ati dusil de acolo; asijderea i pentru cglugárul Efrem,cu a cul stire dusti la Tara-Romaneasca, i cua cul povat5., i unde s5. af15. actual.

(2) Tot in 1766, la 11 Octombre, popa Todor din Be-gàü pirit de colegul sn unit cum ca cu sfatul i stirepopi Teodor 1-ati prins oamenii lui Sofronie, si aü ro-bit, 0 muncit./. Se pare c5 si in 1767 se vorbestede un indemn al lui Sofronie : id in se continens,quid dictae plebi agendum veniat.

(3) Genealogia Cantaeuzinilor, ed lorga, pp. 160, 177.(4) Herrmann, I, p. 257 0 urm.

ca

1-ail

Wail

e

283

care Incepe din nal a rdspindi otrava legii ro-mânes,ti shismatice in aceastd tard" (1).

In afacerile acestea tdinuite, care urnfariallscopuri ware de ghicit, dar pe care nu le pu-tem hotdri in amdnunte, se amestecd, precum amvdzut, protopopii, cari au o mare putere s,i as-cultd, cel mai multi dintre dln§ii, foarte putinde episcop. Iatd ce putem afla despre starea §ipurtdrile lor din Corespondenta lui Novacovici.

La Abrud, judele sas flind rugat de niste preotisd hotdrascd un proces, el rdspunde : Nu mgamestec in legea voastrd: este protopop ; mer-get,'" la el." Acest dregdtor bisericesc, cu judo-cata lui deosebitd, recunoscutd, de cirmuirea OMs,i de guvernele ordlene$1, se alegeade cdtre cre-dinciosi, mireni si clerici (2), dar Vlddica-1 in--Cada, de clnd era un VIddicd, si avea dreptul, decare se folosia insd foarte cu scumpätate, de a-1pune gios, sail a-1 scoate din functie. Umblaimbrdcat ca preotii ceilalti, deci aproape ca td-ranii, cu rnintie", cataveicd", §i celelalte acce-sorii. Afard de veniturile sale ca preot, el primea

(1) Notorii illius impostoris, Sophronii, virus schis-maticae religionis valachicae iterurn in hac provinciaspargere incipientis correspon dens.

(2) Cas de alegere din parte a thuiates non uniti,tam ecclesiastici, quam plebei .

284

o dajdie dasznie anume, care se socoate la3 florini renenses." Dar nu se multamiau cuatita, i, in 15 April st. V. 1763, Dionisie cereapentru dinsii de la Guvern s li se dea din fie-care sat mai mare doug cable" de grill, douade oväs i un florin ; de la satul mijlocia o ca'big"de grill, tot doug de ovas si numal 30 de crai.-tari ; iar de la satul mic un car de fin, iar douacable" de ovas si 15 craitari ; in Scaunele sg-sesti, uncle taranimea noastra statea mult maibine, s'ar cuveni, credeail protopopii, patru cable"de ova's, un ulcior de vin i un galben ungu-resc (1). Dar la 4 Aprilie 1764 se raspingeailfara deosebire toate aceste cereri (2).

Protopopul face visitatia" eparfiriei" sale,dar ggsim casuri dud vre-un preot, ca Pumadin Schei, face el visitatia" in tinuturile unorprotopopi, apasa-ti de piri ale poporenilor. El ju-dec i porunceste judecata, dind pecete de vg-latuitu, de sorocitil si de opritu" ; preotii slut

(1) Ut in comitatibus ipsis a singulo maiori pagoduos cubulos tritici, duos cubulos avenae et unum Rf.; amediocri, 1 cubulum tritici, 2 cubulos avenae et xr. 30;a minimo vero unum currum foeni, 2 cubulos avenaeet 15 xr. In Sedibus autern a quovis pago 4 cubulosavenae, urnam unam vini atque hung. unum a suisauditoribus habere liceat, patiente regionis solo.

(2) Caeterum ut protopopis vel triticum, vel avenatvel foenum pagatim contribuantur, haud permitti.

285

pedepsiti si luindu-li-se vitele de munca de peogor. Soborul cel mare" se alcatueste din ei,si inteun rind Dionisie spune ch nu se poatehotari in privinta serbatorilor ce ar trebui im-putinate, fard sa-si intrebe intai protopopii (3).In oras 11 vedem puind si scotAnd gucimanii",dar si band cu dansii".

Caci purtarea protopopilor nu e la innaltimeachemarii lor : ridicati eel mai multi dintre dinsilpe timpurile lift Sofronie, pentru energia in luptecare nu cereati insusiri pdstoresti, ei slut im-povarati de toate pacatele acelora pe earl tre-bue sa-1 certe si sa-I indrepte, si nu se ferescde loc de (whit' lumii. Cutare protopop e vestitpentru lacomia la bacsisuri : e pirit ea iea ospata de pore de la dutee", zeace veadre demust", pominoace, den toate satele cite unzlot... si o galeata de ovas si 2 speate de pore,si 2 pogaci din toata eparhiia, pe sama vladi-ciasca". Altul, Bucur Mardan, necinsteste feteledin satul sail, li fagadueste ca va fugi cu elein Moldova, unde-si va afla un rost si mai strasnicde cit In Ardeal, si bate pe parintii call yin sase tinguiaseá. Dar acela despre care se spune

(3) In materia dispensationis festorum absque con-sensu omnium meorum archidiaconorum, ob evita-tionem suspicionis et aliarum sequellarum, quidquarnagere non possetn.,

286

mai multe e bätrinul protopop Petru de la 0-rgstie. i el iea bani : cind episcopul Novacovidveni in eras la 1764 si i se fgcu prgnz In casajup. Gheorghie Vintanul", un negustor din altg,parte, sprijinitor al protopopului, pentru a-ceasta i pentru forspan", el lug 13 fl. de lasatele mai marl, iar din alto sate ail luatil cgteun mariias, si de la preoti alt ragrias" i, in sfIrsit,de la satele de varmeghie", cgte 2 dutce". E)7sfadnic" : face la ceartà pe negustori capre"'home" si capre de pre rgzbor" ; pre unii i-agminat la amid, pre altii pre la strgmAturi" sailpre la bolte". Cind poporenii se adung la oserbgtoare in pridvor i pornesc a scrie o jalbg.Impotriva lui, el iese din biserica. smulge cg-ramdrile si härtiia", apucsa un dusmande git, de Innegrise tot". Spuipg" si su-duie", si de mortl, sucindu-se apor cu Mutcatra oameni. Trage preop de piept prin tirgla temnip. Se sfgdeste cu potirul in ming ; mergela crijmai la un Sas", cgcl fost in 9 amcgluseariii". Cind e minios, nu vine la bisericgzece Dumineci in sir. Se bate cu ung omu dingpricaz". Dg, cu bita l cu palma". Pierde Ininvglmgsalg o baerg de la dulamg". Nu stiecarte : cind slujeste, vezi oamenii cotindu-serizind". Spune numai Credeul" i Cazania: nuface Invglgturg crestineascg", nici spune sgr-bgtorile. Prime§te pe dasal in bisericg, si-1 in-

-

si-0

ad

si

287

vata, diecii sail ginere-sitil (1), a carui sotie spunecu mama-sa, batrina protopopeasa, la vederea,negustorilor protivnici Ce te uiI la niste capreriloasa ; nu te prinde cu Si Inca, slut

cari 1 intrec, precum e acela care cu feciorul§i b'Ata§il lui docoi in !ant" pe preoti,

spanzura de grinda" ; care iea dajde de2 saii de 3 ori", pune leage" i sa tocmestecu vinovatul", de strica lege saborului" ; iar, la

tinguire, raspunde cu cuvinte grozave"cu lauda ca-I el arhierea, si nu altul" (2).

Venirn acum la preot4. Ei erair si in 1762, dupajocul intereselor private, sease, opt, zece la unsat, impartind venitul mar mult sail mai putinfrateaste". Veniail din felurite stall si in feluritechipuri. Cutare era, ca spionii" Teodosie si E-frem, cahtgar umblator". pe care vre-un pro-topop cu 1nte1eg eri in strainatatea pravoslavnica,1-ail bagat in biserica, de ail si slujit"destul de rani, se trimit la Vladica sa inveate"pentru preotie. Sint pe cari-i vrea satul sati oparte din el : slut, se spune inteo cercetare,langa popa Gheorghie 50 de oameni, iar impo-triva, 20". Une on satenii scot cu mare cheltuialdt

(1) Nu tie, fgra daseAlul, ginere-shu, invga in be-sareed.

(2) Alt protopop e invinuit in 1762 pentru luare ba-nilor din lora farà de poruned.

:

lasa-1, el".altii

liagrt-Isi-I

oil-cosi

Altil,

288

pe vre-un diac de la domnul Maria Sa", pentruca s li se slujeasca in biserica. Alteori cata-wele hotaresc popia cuiva, cu de-a sila vedempe un popa si preoteasa lui giucand cu cata-nele in anul 1764" ; unul merge §i mai departe

imbracat in haine militare§ti militaribusvestibus indutus" iese beat din cirmá §i go-nes,te lumea ; la Comana de jos, preotul, alt to-yards de petrecere al granicerilor, II indeamna

ucida pe eine ar indrazni sa,-1 inlocuiasca.Am militari prietini mil", striga un preot, §iCU aceia, ce voila vria, pod' face".

Adesea recomandatia vine de la domnul lo-cului comitesa Teleky spune ca. nu e nevoiepentru a face un popd nici de singhelia straina,nici de singhelia cit de voia stápinu-lui, nefiind posibila numirea invito domino ter-restri et absque eiusdem seria recommendatione".Cite-va cuvinte de la protopop folosesc, fire§te,ca in acest cas

Acestii preot, popa Timoftein. din satu Lupoae, var-meghie Dobáci, care, pentru multà sdrácie neavdncliicu eel pldti singhelie, i neaduandil nici tird de seri-soare de mdrturie, eft nu i-am dat voe a sluji nemic,

acurn parochienii, milostivindu-sd, ajutorat casd-s id singhelie afard ; deci, pentru multa a lui in-farziere, altà pricind nemicd nu n' [e], ce iaste preot decinste, neavänd nicl-o canoniclasca. Impedecare; cu Sà-teni are dragoste, i säntii in mare lipsd sdtenil pentru.preot. Anul 1766, Mai 28. Protopo[p] Gavriil Mihai.

sd

si 1-ait

ArlAdichl,

:

289

Dupd hotarirea guvernului, preot neunittrebue sd, fie Intdrit" de Novacovici, dar poatesd-0 scuteascd 0 aceasta cheltuiald, dInci mitdprotopopuliff un burliti i 2 ferdele de grall"de exemplu, sail un rdindtor gras", o galeatd,de grad §i 6 mariiae, oil opt zloti" i untt carilde find §i un §i Inca', nu iaste de alePreaosfintitulul antimisul" sail si numai seapteflorini. Se intaresc astfel popI in orl-ce conditii,§i vedem slujind un preot neintärit, cu a doaomuere".

Ales saii primit de episcop, preotul jurd, citva pazi, va mingiia turma sa, afara de in§tructienu va e§i, de gloabe §1 bir§aguri sit va 021 siferi", §i adauge : Cum graescil, a§a ajuteDumnezeil". El se intoarce apoi acasa, si duceviata ce-i ingadue mijloacele. Unil sint taranIliberI, boieri, neme§1", ca acela care spune :Sfantii sdbor, eti still ca sant neamesil i preot;de unde are voe sa' mit poatd sit mit parasca indoao saboard?". AltiI insil, multi, sint iobagi, fiTde iobagi. Popil iobagi", spune guvernul, earln'ati fost liberag nu pot fi scutiti de Indatori-rile, intemeiate pe legi, fata de domnii lor, §i nitse intelege, cum ridica' macar o astfel de pre-tentie de scutire" (1). Liber sail ba, el mun-

(I) dPoppae iobbagyones non manumissi a debitasuis terrestribus obligationis conventione in legibus fun-

1 9

orT-ce

:

mield",

sg-mI

290

ceste algturi de credinciosii sal, si vedem cumpopa loan din M[alerile Sibiiului" pleacg cu caruin padure".

Dar li s'ail dat unele drepturI : din 1765 eopritg sistarea preotilor neunitt Cind sint o-rinduiti de Dionisie, slut scutiti de capitatie (1),si ei cer a se Intim-le acest drept la totl slujbasiibisericii: crisnicul, fgtul bisearicil", dascMul, caree si ludi magister", tog cart' grit scutiti In e-parchia episcopului unit. Casa lor e apgrata deincalcarea mirenilor straini din dregatorin Nielodinioare ping acum tisturile nici a face la casasag marha preutilor n'ail indrisnitil". De si sepling di nu potil birui s,i cu portiile si cu daj-diile", ei nu slujesc In cinste", ci ail venituribune : Orli, adecg poggcii", ferdele de mazgre"si alte legume sag grine, venitul prazniculuiBotezului", de la mortl", de la alte sarbatorisi slujbe.

data nullatenus eximi possunt, unde nec videtur quo-moclo hancce, nullo prorsus fundamento fulcitam, prae-tensionem illegitirnm formare vel praesumunt.

(1) La 8 Decembre st. v. 1762, din Mures-Osorheiii,Novacovici se plinge cd se iea Inca taxa capitis sacer-dotum non unitorum . La 23 Iulie 1765, cdtre percep-torul din Sas-Sebes : Recordabitur Perillustris Domi-natio Vestra ex altissima Sacratissimae Caesareo-Re-giae et Apostolicae Maiestatis dementia taxam capitisnon unitorum fungentium sacerdoturn per me confir-matorurn relaxatam esse .

291

Cind stim ce se poate gasi printre protopopl,ne Inehipuim c preotd1 nu slut totdeauna cums'ar cadea sa fie. Cutare suduie de pausti, depomana protopopi si p nameznici". Altulda de trel orl en piciorul in pamantu" la mi-nie. intre ei se ameninta a se scoate de barbaafara din beseareca". Fiul until preot zice pre-otului rival: ea va chpata una care nu o vaputea duce la Sarata" si-1 face lesinat". LaSibii", se spune de un popa, fiind la o carchn5,7innaintea multora ati sarutatii o Unguroaica sine-ati ficutii rusine la tot". inteun loc, teranilarat c pastorul lor afurisit, i omul atisileat de picioare, de nu poate umbla i zace lapat", ca a sarit la bataie cu Imblcii i topoare

deelara, cerind scoaterea lui: Mai bine ne-am da tot la Unatie, dar nu n'om da". Altdi a-rata cam tot asa ca-I face talhari, sudue demuma, sa lauda totti cu bita, face-i huntfsa c blagosloveniia nostra si le tipa pres-curile din biserica ; i toti: gata sintil a mergela Unatde". Aiurea, un preot merge cu sabiadupa oameni cu catanele, suduie sa zaca Duhulnecurat in tine si In tot niamul tati" si dil inoameni cu ferdelul de masurat gent EY fac peunil locultorl de cinste calvini blestematI si a-furisitl". Un preot sa biciuluiaste" pentru multeprade si trasurI fara" de cale", iar in latinestealtul e zugravit asa traducerea n'ar avea haz :

pu

ail

pa

292

iurgiosus, contentiosus, plagosus, noctisnoctis opera sequens, hoc est moechus, et cae-tera ... Caput fregit, animam blasfernavit".

Cu cit avea de lucru la cimp, daca mai areapacate, preotului nu-i mai raminea, fireste,

vreme pentru biserica lui. La Or5stie, episcopulgasi In bisereca", in partea din jos" a orasului,sfinta cuminecatura rnucezit i inflorita". A-iurea, popa, care nu putea suferi femeile si lecalifica : procleatd, diiavolui, scroafa", nu voiale cuminece : m'anat", spune o marturd,la un om mirean sa le ispovedeasca, ca acelanri iaste noao popa". Uneia-I spune : Nu oiüspovedui Ruii, ca" tu esti Rusca'; in loc de im-partäsenie el da mireanului care-I inlocuia, apa :Fie ce apa iaste, tu-i toarna in cea gura'",spune informatorul, i-ail mersil" bolnavuhil sipre barba". Popii pun lumea in lant,uri pentruvinovat,ii mai usoare, ei lasa cimitirele in pail-sire, si intr'un rind unul din ei thi gloaba unoctoih, afland tintirimul deschis va in-chide t,intirimul". Un preot e invinuit ca se facerepresintat la slujba prin copila liii, in vristu detreisprezece ant Ati auzit, se intreabil la cerce-tare, sa fi slujit leturghia cu fata lui ?".slujit", spune un raspuns, leturghia cu fata lui,si o aii vazutit imblundil in altar, si ati scosfata nafura din altaritt in biseareca, i o ail puspre masa". lar altul : Fata hiT popa Petre ce-

films,

saLe-at

§i,

pan

Ad

293

teaste Apostolii la biseareca, candh iaste letur-ghie, i nafura fata scoate". Alt martur ar fiauzit-o spuind Tatal Nostru i Crezul i tie o-biceiul pope l. de a tipa prescurile in vale", cindnu le da la dint

Asa fiind practica preotiei pe alocurea, nu ede mirare ci, respectul catre oamena lui Dum-nezet1 lipsia atund cu totul. popa, vina",i se striga unuia, vina numai : IT volli da eticlopot ; clopotul e al nostru, nu al tail". Biraulcornitelui Teleki, un Roman i acest birati, bat-jocureste pe preotul satului ; i acesta nu gasestealte raspunsuri decit : nu ma sudui, ci doaranu sinternii frati", nu ma rusina in drumultarn" ; cind teranul s'a tapat" apoi sa apucepi popa de barba, flindil calari", protopopul, ceera de fata, II infrunta cu blindeta Rogu-tecu Dumnezail, nu face asO" : dupa care, fireste,se aud botele touncanindil". Pentru c. preotulnu e pe placul enoriasilor, acestia nu yin citedoua luni la biserica. In ziva Sfintului Ilie,tenfrdin alta parte pun steaguri de batjocurain usa preotuldi, spuind tare ca pretuiesc maimult pe pa'storul porcilor din curte (1).

intre indatoririle preotilor i protopopilor erail

(1) Festum qui vocatur Ilie Prologh ...Se plus ho-noris porcorum quam animarum pastori contribuere.

VaT,

: §i

sä-

294

si de acelea care priviad judecata. Altturea deScaunu rnirenescd", cu protesta-Oile", asesorii" sM, era judetul dupt SMntaPravilt", innaintea soboarelor protopopilor sad

cari hottriail i dupt rinduiala tg,riporunca legilor imparttesti". Obiceiul" nu erauitat nici el, si Ortstienil se indreptttesc cu toc-meala ce pururea amtt avut obiciai de la stril-mosi nostri, pentru cg obiciaiuld vechi, In carenu st, aflt, eresg, sg, poate socoti si a st, tiniain locti de lege".

innaintea acestor judecttori se 'raft tiseazil, in-ttid, preotii chiar, pentru vinovttiile lor calm-nice. Pedepsele mai intelepte si mai blinde sintacelea ce se dag de Insusi Vladica : oprelistede la biserict", lipsire de epitrafll si de venit",sad aceia ca st fie aicea in Rasinari la inviitt-tura" un timp oare-care. Doi preoti cari, timpde mai multi ani, se facusert de ris unul pe al-tul, Sint da strutarea cea preoteasct

crestineasct", poate pedeapsa cea mai grea.Nicolae din Abrud, amestecat In afaceri politicecu Cirmuirea, primeste, la 21 Octombre 1764, dela Dionisie aceastt hottrire : Popa Nicolae sitfie ingaduitor pant sit va Indrepta din gubernie

aflindu-st, undeva locti, sit va da norie, iar inAbrud nici de cum". Petru protopopul din Ortstiartmine, dupt, cite Meuse, In Scam, dart nusinguril lucrttoriti ; singur nici judecatt st fact,

AdicAl,

si1i0

§i,

295

nice vizitatie intru clerg sag norod ; ce sa sicomportaluiasca Intrii toate preotului care sa varindui de la nol lIng, dinsul sa fie sinearghis".Poporanii lui, earl ail smuls din bisericg, stranafacuta anume, la un loc de cinste, pentru tru-fasul Gheorghe Vintanul, ramin sg fie supt ne-blagosloveniia noastra, pang vor veni innainteanoastrg la Rasinari, pentru indreptare".

in soboarele obisnuite, iatig cam In ce fel serasplittesc greselile pentru neingrijirea altaru-lui se dail doao galete de grag si 20 veadredo yin". Cine e mai gresit, se pune in lanturide protopopil abusivi AducetI lantul", spuneunul, si se aduc niste flare de cai". Un preotprimeste dougsprezece becqe pentru c ati zisgprotopopului Moga : Minti". Pentru caskoria eno unita, pedeapsa e 40 de bate sail patru gal-bini". i, in exercitiul functlunilor sale de cer-tare parinteasca cu batul, un protopop strigacul cirtia : Nu sant slobod a bate popi mel i

pre macar eine, pang va caclea carnia putredadupg trupul sáü, ca pentru aceia mi-ag dat ba-ting In mäng, cd eg santil judecata!"

in litmurirea afacerilor mirenesti, soborul lu-creaza ast-fel. Se Incepe cu o sorocire a proto-popului, cu un vcildtas de cercetare, i apoi sestringe soborul. Pirital se aduce innainte laBrasov este obiceiul de prinsoare in tintirim"sag dg chizes", a carui misiune nu e placutg,

:

996

pentru ea,' el stá une on, cInd II fuge prietenul,cu lantu in picioare" (1). M'arturisirile se ca-pilth une or prin induplecarea Ciandar judeca Sfintia Ta drept", se spune until pro-topop, sb," o pu supt bgtae, atunci amil vedeace arti spune". Se cere jurgnfintit : Aciastgmuere", easpunde protopopul mentionat, nu s'apoate bate, ce numa l. un juilmAnt are". Sint chel-tuieli de judecatA, ca : 3 mariias pentru traph"-dul", saI osteneala, judecatorilor". Pentru a-mInare e a1t6 Si i-amil datil doisprdzeceban" dreptate, ca sa fie opritA judecata pr Luni".A se Inuta judecata innaintea VIddiceri e ingA-duit, clan cine face ast fel apel pune patruzeclde bans. In ceia ce priveste pedeapsa, marturulfals primeste patruzeci de beate, din care odatliartA judecata cincIsprezece. Pdrintii ce silescla nunta primesc inchisoare. Sint multe sentintepatriarhale, ca aceia care indatoreste pe un pro-topop heapitor s1 cumpere OgubasuluI altecapre, p-anil in 15 zile". Innainte de a se splineosinda, se ofeil pa'rtilor ce sInt in ceartgpacea:ast-fel, unel fete ce nu voia s iea pe flAcaul cei se páruse la un ochiti tras In sus si in jos"i se dá aceastg alegere : ail s'a, dea 80 de flo-rintI, ail sä-I dea 80 de toiage, au sg-s cunune".

(1) Cf. la Brwv : Chizeul 1-ati legatit pre el,datil in mana Sfatului .

platä:

1-ail

b sIni

0

297

Pentru numele bun aI acusatei, fata mT OneaMunteanul din Chieta", trebuic st spunem ea eaa voit mai bine gloaba sai1 beatele (1).

Erah insa gilcevi biserice.sti stras,nice, pe carenic unul din soboarele Preosfintitului" Nova-covici Budeanul" nu putea sa le inlature : anumelupta veche dintre Unire i Neunire, care in-trase numal intr'o noua fasa.

intro alte lucruri ce se impusese ml Dionisiefusese i cel mai mare respect pentru cealaltaBiserica romlineascd, de care nu era vrednic saalature pe a lui. tn decretul din 6 Iulie 1761 ise spusese a comunica plebeineunite" ca tot ces'a fAcut nu vine din impotrivirea ei, ci din milanemarginita a impArdtesei. Unirea ramlnea do-rinta suveranei, cad, acum clnd s'a strecurat, la30 Mart, sorocul de alegere, e slobod ori-cui atrece din not la Unire, pe cInd nu e iertat ni-milruidintre Uniti sa-si paraseasca credinta : unaaduce dupal sine rasplatd omnis gratia et pro-tectio, iar, cealaltd numai cea mai cruda pe-deapsa"saevissintaanimadversio. Di onisie scrisein acest sens, i, in 1763 el dddea din noilcelasl indemn (2). Sit nu se amestece preotdi salin greutatile de la Bistrita", pe care Ie cunoas-

(1) Studii qi doc., IV, pp. 95-6, No. xcI; pp. 101-2(2) Hurmuzaki, Fragmente, II, pp. 175-6.

a-

298

-tern, s'a, nu puie piedeci Uniril i .s6,' nu smo-measa, pe nimeni de la dinsa" (1).

Dar atita nu ajungea ca s fac6, uitat tre-cutul i sg, impace pe urmatorii celor dou'd cre-dinti, carT pe acele timpuri trMati viaa sufle-tului numal In lege. lAsind la o parte faptulguvernul era aplecat care prigoniri, cil, deexemplu, cismarii din Faggras fur% opriti dea lucra pentru c'a,' nu voiail Unirea i c'a" Vl-4ica Aron numia despretuitor, pe Neuniti tole-rati de felul acesta" : eiusmodi tollerati, (2), fo-cul era tinut necontenit aprins de luptele pen-tru bisericA.

Cornisia lui Buccow lucrase cum nici nu seputea astepta DacA sint inteun loc",hotarise ea, Unit,i, fie si in ma i. ink num'ar, bi-serica se va da acestor Uniti" (3), Se intimplilastfel in ceie mai multe p.rT ca la llembac,uncle 725 de locuitori neunig staleail filrA bi-serice, innaintea celor nou'asprezece uniti, cari

(1) In difficultates Bistriciensiurn, eo minus Unionemimpedire aut homines ab ea avertere praesurnant. inprivinta unui conver tit ce se oferia, se decide : PopaIoja, facdnd profesie, nu sä priimeaste mai mult la Ne-unatie .

(2) Intr'o scrisoare cdtre guvern; Blaj, 9 Septem-bre 1763.

(3) Ecclesiae, si in loco aliquo, licet minori etiarnnumero, supersint uniti, illae unitis adiudicentur..

ca

alt-fel.

299

aveall unde s'a se inchine pentru c'd erail de le-gea Imp'artitesei. Bisericile cele mai multe, maivechi si mai Insemnate furl luate ast-fel desupt obliduirea lui Dionisie (1).

In unele locuri, impotrivirea Neunitilor la lu-crarea bisericilor fu inviersunaa. Asa in OrA,stia,unde se aminteste lui Novacovici c`a,a &kg,nevoe i streiratate ami rgbdat, de p'ara arraajunsil de amil sculat muerile i copii, precumera vrernile, in tintirimul bisereci, sand cu multifriar, ca s un ne scape biserica ding India".Adesea slujba lor trebuia sa,' se fad, in surl sicolibe, s,i incil se pomenesc casuri cind ele furAdiirimate, ca, supt Atanasie Rednic, cele din do-meniul Blajului (2). Une-ori iarl cei mai pu-

neavind cu ce-si tine biserica fr pa"min-turi, o Risati celor multi, de lege dusman, earltrebuiall sa", le cfaxleasch" aiurea un paraclis. Nuerail rare ins5, luptele in toath forma, cu mortiice se aduceail spre ingropare in biserica a cArel.sapinire se reclama. Aiurea, nevoia silia peoameni s mearei si dincolo, fiind-cg biserica lor

(1) inteo scrisoare din 26 Octombre 1764, Adam co-mite Teleki vorbeste de o biserieà facutd de MihalViteazul: ia vicinitate pagi Losárd Lusárdea, inpartile Dobocel templum sit in meo fundo, etiamantea, a Vajvoda quondam Michaele aedificatum..

(2) Cultum divinum in horreis et domibus frequen-tare cogantur.»

tinT,

300

din alt sat era prea departe. Lucruri ce se potspune, acestea din urma", despre Unii i Neu-nitI de o potrivA.

Prin toate acestea se hrdnia ura nelegiuit'aintre fijI aceluia§I neam, earl se prigoniati Intresine in numele unul Dumnezeti de iubire, inte-les, in fundul inimii tuturora, in ace14 chip, desigur. NeunitiI numiatl pe du§mani" cn vorbe deocar6: Uniati", spurcati", pAgini"; II insultail,increpantes, spune naiv o plingere, animam,matron. Preotii erail 1oviY, clopotele sfarImate,cu ajutorul catanelor une-ori, sail al dreg6to-rilor (1) : stricatil cuptoarele", se spunede un preot, toate ce avea ; cu pa-gubire le-ad aruncatil in ulit`a". Clericii din am-bele tabere se trAgeati de barbA §i de par, invederea sträinilor, ce rldeail in pumni : perbarbam et capillos, horrendum in modum". Min-ciunI se purtail pentru a inteti multdmea in-tr'un doe se spunea ci e porunc6 de la Dionisie,ca, dacd un unit, un catolic, luteran saq tigan"ar intra in biseric6, s6 se sape Vamintul, s'a, sespele pAretiI §i s'a, se sfinteascA din nog" (2). Pro-topopul din SAcel vesti oamenilor ca are carte

(1) liii sunt multi , spun Unitii din Abrud, get of fi-ciales sunt ex suis.D

(2) Templurn effodi, parietes lavi, totum deinde sane-tifieari debet.

u§ile, i

:

I-adsi

301

de la ghenerariul i secretariul sa nu le slujascála oamenI care air fostil la ospát, la Uniieti" (1).Innaintea spanulul, a crainicului, a judelui se

tInguirl de prigonire, pe care el le res-pingeail cu dispret sail batjocurá : Nu te-ab ant pe tine, cihaina": Non tepercussit, sed vestem.De ti-ar fi spart capul, eti a fi stiut ce sa fac,dar asa du-te la span", care trimitea si el aiu-rea, in rIs.

Haratdrea aceasta zadarnica ducea la sceneinteadevar vrednice de ris si de compRimire.Unitul era impiedecat de a fi nas, la Neunit1;moasa, dacil era neunita, n'avea voie sa se dila,in casele Unitilor (2). Laun osp4 de 1-iilIanuar inSacel, Unita furl In1aturai, i tot as,a pe aiureade la petreceri poporane. Ba gasim i o cererede despartenie pe motivul rar ca nu poate triicu dansa, fiindti fat6 de tata unit".

anturea de aceste impunsalurl i fautAtipuse la cale, se intilneste vechia nepilsare a Ro-manuluI pentru toate straduintile de a pune Inmicile cutiute ale gindului ornenesc lucruri marT

tainice ce nu se pot cuprinde in intregime,necum sa se poata nitisura cu de-amanuntul.

(1) Pentru aceasta el capdtà bete 10 , in sobor, sioprit de slujbd .

(2) Obstetricem ab unita gravida, iamque paritura,arcere non reformidant.

infatisag

§i

302

A se lace unit sari neunit era si un lucru deoportunitate, acurn cind se deprinsese lumea cufiinta unel a doua legi, care prinsese r6dAeina".Cei din Orgstia, at lui Dionisie, amenintA ch.,nefgeIndu-li-se dreptate, gata s'antemil a pleasibiserica". Inteun sat uncle popa bate cu ma-caul peste capil i peste miini", oamenit spuncá, de nu vor axe mingAiarea, tqi se vorti dala Unatie". Popii unit)." se amestee'a in certe alecolegilor lor neunitI, si dati i mArturie pentrudinsii la episcopul de cealalta lege. Ba vedem,pe negustorii din OrAstia luIndu-st titlul de pind,acuin neunitt" : hactenus graeci ritus non uniti".

intre ascultAtorii tiff Novacovici era int5111 ominoritate de negustori din orase, nu tett Ro-

ci multi dintre dinsit Greet, Bulgari, Lipo-vent, earl nu ajutase putin la smulgerea con-cesiilor din 1761. Asupra lor sint cite-va lueruff,care meritA a fi Insemnate

La Sibiiti se pomeneste preotul, 4-71:_thricoscinstitei companii a Grecilor din acest oras", ceera pe aceasta vreme un Iacob Olympiotas ; darcompanistil, chiar juratii companii grecesti dela Sibiiti", cart veniail la slujba lui, se indreptailpentru ori-ce afaceri de judecatA bisericease6tot la Novacovici. Brasovenit aveati i un pa-rinte grecesc", un ephemerius, numit de pesteDung,"re, care fu, In aceasta vreme, Cristofor si

mani,

al

303

apoi Ierotei, de la 1763. AfarA de acestia, eratibine ospAtati in acest oras pravoslavnic cite unpreotil c51ugilr", venit de peste InuntS, careserba si logodna in cassa. Dar preotii din che'fascultail de cuvintul VIddicAI din RAsinarY, lacare se indreapta in toate nehotAririle si greu-tatile lor, spuindu-i, in 1767, pin'a si nevoia dea esi in tarA, la Bucurest1", pentru ca s'a, li seintáreasca hrisovul pentru pAscutul oilor, de Dom-nul not', fid al lui Scarlat-Vod6. i acestia cuboatia lor de negot, care &Idea numai vginffirnpgrnesti: 20.000 de florini pe an (1), erati nisteputernici sprijinitori (2). Se pare, in adevgr, eaei reinnoirä acum o veche si insemnata cerere,folosindu-se de incheiarea pAcil:: aceia de a fisupusl cheienii bisericeste episcopului de Rim-nic si Mitropolituhrl din Belgrad saii unui so-bor de obste : vel universali greci ritus con-gregationi", iar in cele-lalte afaceri Consiliuluide Wasbohl (3).

(1) Herrmann, I, p. 197.(2) Se mentioneazd, in Corespondenta lui Dionisie

Brasoveanul Vlad, ce mergea cu negotul pind la Pos-nania, in tara lesasca . Cf. Herrmann, /. c.

(3) Despre infatisarea cereril in 1738, v. Herrmann,I, pp. 197-8. in corespondenta lui Novacovici se afläo versiune fail data, in care, ca si innainte, Eusta-tius Vassilievich, presbyter et parochus ecclesiae ca-thedralis bolgarssegiensis; Georgius Hers, quaestor

804

La Ocna Sibiiului gäsim juraVI aT bisericii ne-unite, asemenea cu gocimanii din Brasov, si

earl' intatiseaza pe locuitorff români dintirg : iurati aedilles ecclesiae non unitae huiatis,libertini, Petrus Rattz et Szavul Nisstor, simulcum senioribus eiusdem ecclesiae, scillicet SzimonThudur, Tudor Nyegull, Toma Vayna et IvonVineram". La Mures-Osorheiii, aMm iargsi ne-gustori romani, earl merg cu marfurile la bit-ciul eI se pling c'a, in ceia-ce privestelegea, sInt ca trandafirul intre spini", neavindpreot care sä-Y. boteze, casatoreasca i ingroape,asa incit unil dintre noi tree de ceia parte".Din Turda scriti odata Viadicai Lipovenii, carIpoarta aceste nume : Pacurariii Mihaiti, Mogusil

Samfiril, Solomon, MArginean Avram,Goada Lazaril, Tirlea Triful, Beligherü Gheorghe

et incola suburbii Bolgarssegh , cer imparätesei drep-turile arhtate. Se doreste cirmuirea de suos proprios,a magistratu coronensi eiusque subiectione penitusseparatos, iudicem et assessores iuratos, qui occurrenteslites derimerent atque sic hucusque inter civitatemcoronensem et incolas bolgárssegienses subortas con-troversias ac illatas aggravationes penitus tollerentAlta data, se spune la sfirsit, dorinta Scheienilor nufusese incuviintatà ob publica, eaque maioris consi-derationis negotia, quibus moderno rerum statu etflagrantibus belli turcici circumstantiis eandem Maies-tatem Vestram Sacratissimam occupari palm est .,Pentru cei ce aduserd petitia, v. Stinghe, Doc., I.

Bistritei:

Gligora,

hti-trInl,

305

Mustea Gavrilti. Nei' ctitorfl din orasulti Bel-gradului, orasanii impreung cu Lipoveanii", cerinteun rind MI Dionisie un preot aid. la Lipo-venT". Din Deva s'a pastrat o plingere a dascä-lulul impotriva protopopului : dascalullafet din Deva asupra protopopului Devi, chinl

precum nu i-ar fi plait deplinil pentruscoala, care ail fostil tocmit 30 f.".

Mai bine decit pentru orl ce altri asezare o-ra'seneasca, de Romani se laniuresc insa lucru-rile pentru Orastie, mu1t6mita IndelungateT luptea negustorilor de acolo cu protopopul Petru.Aid poporani, fii sfintei bisered dinti orastirAstie, neunitI", slut multi( i bogali, de treptede sus si de trepte mai de jos, ceia ce nu WA,sa insemne, precum i Intre femel se face deo-sebire intre o juparleas6" i mueri mai dejosti". EY ati gocIrnanT, alesT de dinsii i intaritide guvern : si gocimanu cine pusti", arata"eT odata,, nu stim, ca.' ail inselat la SibiT pre col'marl cu nurnele nostru, i noT nu stimti nimica".ln legAturile cu judetul" ei sint fairaInteun rind, patrunde totti orasul la judetulitin cas". Pecetea" acestui dregator nu e ti-nuta, totdeauna in mina : Ati scosti protopo-pult1 pecetea domnuluT judetuluT, zicand : V o-presc cu pecetia judetului NoT nu stirn sa fiedomnul judetul V1ádic peste preotT, iara Sfin-Via Ta, daca faci pre domnul Vladica morttl.

2 0

§i

scorn'

Mihalil,

0-

staid :

1-at

806

si en musaiti voesti a judeca pre popa, nu1-am l'asat". El numese preot pe eine li place :pre popa Constandine, Ii auzirn spuind intr'unrind, noi l-amil adus la nol dascalitichivernisirea i cheltuiala noastrh, s'ail preotitil".De Sfintul Gheorghe ei indeamnh, ast-fel pe acestpopa Constantin, pe care-I sprijiniati din rhsputeri:Sfirrtla Ta te gath en aldhmasu, precum tilobiciaiulti orasulul i, chndit vomil trage elopo-tul, precum in tog ani facut, s ill gata,

totni ne vomit strAnge si vomit imbia, i noi teeunoastemil noah preot".

Shtenil sint i acum, cum i-am vhzut innainte,imprtiti in mai multe clase. Dar de curind, prinintemeiarea grhnicerilor, s'a mai aditiugat una.Intre catane Intl% cineva fArá voie : luatla ehtane, in ce chip, adech, cu putearia a totsatului shsesch Somhrtiii". Primind armele im-parátesti, se ridich insh shteanul mai sus de allui : militari", se zice, In vremea aceia, iar a-cum lAcuitori prosti". Asezatl undeva supt tis-tul lor milith'resc", el joach un rol, care nu einsh de cinste, adesea on. Ei bat, taie, trag cupusea, návAlese i smulg bisericile, fac pe preot :eine de poph", etc.: Dar pentru noi grhniceriaera insemnath prin aceia ch dAdea Românilormindrie i constiinth de insusirile lor. Un vechilde magnat se plinge inteun rind ch iobagii numai vreail sit tie de slujbh, si bate in

si prim

s'ailsi

L-ail

ca-I za-

b07

dar, bucurindu-se crt §i el peste putin se vorface catane" (1).

Cit despre tgranii obiclnuil, earl: trAiese, cumi-am putut vedea in altA parte a cercetAriloracestora, supt juzi, biritl, namestnici, juratl,uniI dintre el slut cArAusi, dar eel mal multi lu-creazA pArnIntul, sag pasc turmele, ducind"aducInd olle la staurti" §i de la staurit". Chiarintre iobagi, in afar% de dregnori. se desfacoameni a crifor mArturie e mai curind crezutA:oameni de omenie" i femei de cinste", cucare se face totdeauna valrttasul".

Din hIrtiile episcopiei neunite se capritA, enprivire la el, cum se §i poate aSepta, maY multstiri despre viata de familie, alcAtuirea. petre-cerea si desfacerea ei.

Legaturile nelncuviintate de bisericil slut dese,multi shit feciorasil", copiii din forT. CInd

se face plea la sobor pentru lnplarea unei fete,hotilrIrea nu e asprA: SA o ia de muerenevrandit sA o ia, sA dea cres,tere (?) pruncului14 11. si el, mai sus numitei mueri, 6".

CrtsAtoria se face de cu vreme, §i Novacovici

(1) Ut nos ipsi quoque verberibus etiam paucumservitii ab illis subditis trahere possumus, laetantessemet ipsos eo quod illi quoque brevi dierum facturierunt milites.

§i

i

sail,

308

iea másuri contra celor ce binecuvinteaz 5. cu-nunia intre o fatA de 13 ani" i un bAietel de...11, ba chiar Intro mireasa de 3 ant" i mirelepotrivit cu dinsa. Une on fetele se m'aritA ia9, la 11 ani. Silirea la easnorie e un Iucru des,si se pomeneste o fatá pus5, in flail' Vin'a cese invoieste.

Innainte i in gall de logodng, e o intele-gore, din iubire, i pe cinste, intre viitoril soti

plac ochii. Tinerii Incredintati" ast-feldat mina" : tradere manum. data

m'ana", se spune, si cu toate scri-sorile care ail scris". Alth legaturP, glásuiesteo mArturie, atuncia numai dragoste

voie bun'a ; dal% adeväratil c amitcAndil ail datil mAna mai dint, precumil avemnoi obiceii aicia in tara Oltului, facutil le-gtur intre diinii, i ail pus si birsagil pentruca sg. s dea 24 de florinti, care dintru dtiniis'ar 15.sa de acia leatursa, sail care ar intoarce".Orenii dan inele : Tine", ar fi spus un Bra-sovean fetei unui companist din Sibiiü, tine i-nelu arvuná, i s nu-t paie cu greil Van volmerge la Brasov si trimite inelu ce aii ril-mas de la dumneaei maica; care mai frumosnu trebuie, pretu lui este mai multil decItUo suta de galbini". Un dar de logodng se alcd-tueste, de exemplu, din 2 mtiriimI de damascilper 3 11., 1 fachiolit, 4 cot, panclicA, 1 pantofli,

cari-§1

n'a5 fostil,§i

s'aii

Vol

ch.

si-aasail legatil

auzitt,

309

1 mrtnusA, 1 ap'graAor", sail evantaliu, precumfachiolul e o batistá. Cind stria, una din p541logodna, ea Intoarce darul indoit, si toatá chel-tuiala, si pentru zminteala logodnei strof vIkli-cescil 12 galbini: darul fiindil de 6 galbini, säi s'a IntoarcA in doile". N'avem o descriere denunta, dar este o plril cA un preot a serbat cu-nunia du0 unsprezece ciasuri cAtil miazil-noapte, nice vestire in bisericg, nice a sti tineriruggciunile ceale poruncite (1)". Protopopri dail-tidula de slobozanie a sa. cununa", Wind une-off un bacsis, ce se ridicrt pIn'," la 1 mriias".

Obiceiul fugli e pomenit de citeva ori, dar intreadtt. Se plgteste odatA, gloabh' de mire, fi-ind-cd ail fugit cu fata". Dator iaste", spuneo hot'arire, a nu priimi Va'rintele pA fii-sát,fiiind easAtoriti in intámplarea fugH".

La orase, negustoresele se imbracg mai' luxos:Muliu Marica iea de la p`arinti, ast-fel, o man-tie de anglie", un brae, 12 lanturi de argint",un inel de aur", o cruce de argintil poleifa sicu milrgdritare". Alta spune ca.' i-a risipit bar-batul zestrea, ce se alcAtuia din : brAti, siruffde mArgäritare, inele de aur, argint, gheordie decoftirie si roche de mAtase cu Hoff. cu fir sicercei de aur si 2 nisaia §i un surtil".

Ca totdeauna si or): unde, sint si Warbati Ili:

(1) Adec6: credeul i poruncile.

310

zgirciti, härtdgosi ; o femeie se plinge cd, atuncicAnd briga in brid, iar numdra s vazd, srintatdtea ad ba" i cd, a bdtut-o rdd pentru cá seinfruptase dinteun felid de peste, pe care std-pinul phstrase pentru eL Se judecd un bdr-bat care si-a britut nevasta cu viltrariu1", si in-teleptu1 episcop 11 osindeste la 15 bete, si sd, fiela arestil Wind va da chizesi cd nu va face cead fdcut ptn acum", i Inca un an sa" fie des-pdrtiti".

Chicl femeia fuge din casa el", se poate intiunplaca soborul s condamne la beafr pe fugarepe mama care a invdtat-o i care se pricepeInsd a strämuta procesul la vre-un inspectormirean, ungur, care hotdreste despArtenia. (Math,o Tigancd fuge i, intorcindu-se pocaltd, Tiga-nul ei o primeste, o cuprinde ; dar, pentru ardzbuna bunele moravuri jignite de aceasta zbu-rdtoare, i se dri, pe cheltuiala Tigantflui mdri-nimos, flreste, canon la beserecrt la Veastem,flor. 12 ; iard nu birsag, numai canon", ceea cenu costa mai putin. Alt bArbat se poartil alt-fel : femeia fuge, si el n'o cautd : pentru aceasta,ea primeste trel toiage", iar el de cloud ori peatita. Femeia doveditd de purtare rea drtglnabil

ajunge in unele orase sdsesti la temnitd, latucaos", i Sfatul decide sd o bat d. o scoatddin hotar afar, cu specolatorul", dar i atuncisituatia bárbatului e ridicul de impovdratd. El,

0-1

si

§i

si sa

311

dacg doreste sg se insoare din noil, trebueumble ca sg, afle de muerea lui undo sg,

vie iaste sati moartg" i. and descopere pre-cum sti fie fugit cu anti bArbatil a sg cununa",descoperirea n'are tirmgri pentru dinsa (1).

Despgrtenia, deschilinirea", se face in multechipuri. Pentru un capriciti, care iea infgtisareade g1um criminaI une-ori oarnenisdntti", ni se spune, In Tinutul Hinedori si aDolni i orasul Devi, cad de oarneni nelegiuits'ati fleut, eg s'or schimbatti muerile unu cualtu". Fdrá lgmuriri: Sotii, scrie un biet soerunecäjit, ail trgit Inteo cinste a casil lor unulcu altul, bine, ping in sgeerat ; iartt de la sg-cerat pAng astgzi unul de catrg altulti deschili-niff s'ant; i, nu stid pentru ce pricing, in zioaaceaia, nici bgtae sail clartä fdcg'ndil feta meale,numai cu frumosul i-ail luat din nagng furca entortul i o ati mgmat la mine acasg, zieandu-inu-1 mai trebue cu ea sg, trgiascg, hid mueres5,-i fie, lepgdgndu-i dupg, ia si 2 boi de zestre,ce i-am dat"; iar, dud socrul se inflitiseazg cuintrebgri, me-air argtat sgcurea, sd esti din casii,cg ma va face vadti". Lipsa de opt aril a unuisot desface casgtoria. Dar se face cercetare im-potriva unel femei, pentru pricina precum, dupg

(1) Bietul om, dezn5chijduit, scrie episcopului cá,de nu-1 vorn slobozi, sä va face Uniiat .

s&aflit,

: lila §i

ci

312

ce dusil el", sotul, la c'alane, Innainte de6 aril' ea s'ati mIritat CU altul".

Pentru a treia §i a patra cununie" se cereo carte protopopasd.". Un biet iobag, Todo-.rita Costan, din Moigrad, in varmeghia Solno-cului de mijloc, murise trei neveste, apatra fugind incg cu zile, nu e mulOmit cu a-titea jertfe, ci, InvocIndu-si sArAcia, cere voie amai jertfi §1. pe fugare A§il vrea sl" §aze Cumine, cA am prunci §i pociil tinea casaf6r5. gazd,c sIntfl orn cu domn".

Obiceiurt superstitil nu se pomenesc, din ne-norocire, dech foarte rar. A§a se judecA o bi-rdoae, strigoae si fermecRoare", care, s'atifAcut mutA" si a tors a Mil In casele vecinilor.Se atinge datina prinzulul de Cea'ciun din baniTtuturor frac:Mier (1) §i alegerea Craiului. de Pa§tidintre aceial" tineff (2).

Aceasta era in privinta moraIiti4iT t'arAnimeanoastril din Ardeal §1 psartile vecine acum osuta §i cincized de ant Cine o va ashm4na cucea de astäzi, se va inchina innaintea operabinefácgtoare pe care a indeplinit-o pe acuteleo Biseric6 de o potrivg cu cealaltA, inteo tarauncle Statul are alte scopurt

(1) In pagus Czikenthal .(2) Rex paschalis, nornine Morar, quern pro eo die

praeficere sibi solet rustica iuventus.,,

caruia-i

nu-mi

&ad

t

EPILOG

Pe dud se tipariail aceste studii, a aparut laBlaj o lucrare de un mare merit, datorita celuimai chemat dintre istoricii nostri de peste munti,pa'rintele canonic Dr. Augustin Bunea. in ea secerceteaza, mai pe larg o parte din subiectul lu-crarii mele : Vechile episcopii romanesti a Va-dului, Geoagiului, Silvasului si Balgradului". Cumam avut prilejul sa spun si in Convorbirileliterare" (1), ma', gasesc de aceiasi parere cupar. Bunea in toate chestiile esentiale aproape.Dar dimensiunile mai marl ale scrierii sale, in-trebuintarea unor izvoare de care nu m'am fo-losit, privirea lucrurilor dinteun punct de ve-dere deosebit ail adus pe autorul Vechilor e-piscopir la ridicarea si deslegarea unor intre-Uri, la care nu ma oprisem. Cred ca, nicairin'as putea sii, ma ocup de dinsele mai potrivitde cit la capatul acestor cercetari.

(1) V. n-rul de la 1 April 1902.

314

1. Deeretul lui Vladislav at H-lea din 1494.

La 1494, regele Ungariel. supune pe egumenuluneY manästirI maramuresene de rit grecescArhiepiscopulta de Ardeal" (1). Pe acest timp;nu e nici o dovada de episcop romanesc inBalgradul Ardealului, sad de o mitropolie anoastra In altd parte a VariI. Am lamurit lucrulprin incercarea, din partea catolicilor, de a legabogata manastire de archiepiscopia" /or din Ar-deal.

Par. canonic Moldoveanu, din Blaj, in darea-ide seama asupra unel istorii a episcopiilor ro-manestl ardelene, citeaza o alta, versiune a ac-tuldi, in care sta scris, in loc de Transylvania":Transalpina", adica, nu Ardealul, ci Tara-Roma-neasca (2). Versiunea e cuprinsa in editia actu-1'11 de Batthydnyi, in Leges ecelesiasticae, i e-ruditul maghiar, ca i Petru iVlaior al nostru,1-a cunoscut numai dupd o copie din 1721. Decidupd, atita nu ne-am putea hotarl in privinta ci-tiril ce trebue primita.

Dar, din alt punct de vedere, versiunea Bat-thydni, primita de par. Moldoveanu i Bunea, nuse poate admite. In Tara-Romaneasca era pe a-tuna la 1494, un Vladica la dreapta Oltului, cu

(1) Mai sus, p. 14(2) Cf. Cipariti, Archivu, p. 702.

315

titlu metropolitan, si poate unul in stinga riu-lui, pentru Banatul de odinioarh. Dar acestedouh Scaune archieresti, intemeiate in veacul alXIV-lea, nu erail organisate innainte de vremealui Neagoe-Vodh si activitatea orinduitoare alui Nifon patriarchul. Pe de altil parte, pe atunci,clack in Ungaria regele Vladislav nu era un regemare intre alp regi, Voevodul muntean VladChlughrul (1), ce domnih la Tirgoviste, trebuesocotit printre cei mai slabi cirmuitori al nostri.De cit o Incercare de a se pune mina pe o bo-gath mhuhstire, se poate admite cu mult maigreh supunerea de chtre un rege ungur a de-phrtatului Maramures chtre neinsemnatul Scauntirgovistean dintr'o tall vasalh. E adeviirat cilasa ceva s'a filcut de Sigismund pentru MihalViteazul, dar Mil a se pomeni un precedent ;si pe urmh raportul era altul la 1595 intre prin-cipatul ardelean si Tara-Romfineasch, ambele thriinchinate Tur cilor si rhsculate, cu primejdie mareimpotriva lor, decit acel care fusese alta datilintre marea Ungarie liberh' si Tara-Romaneaschin care i se recunosteati drepturi de suzerani-tate. Titlul de Mitropolit al Ungrovlachiei" ealchtuit duph acela al Voevodului, si nurnele nuMena alta decit sh arate asezarea geografich a

(1) Sail Rada la inceputul Doninid.

316

tarn' (1). Despre o pretinsa autoritate exercitatapeste munti de im Vilidica severinean in veacul alXV-lea, vom vorbi indata la episcopia din Fe-leac, cu care e in legatura aceasta pomenire alui Daniil, archiepiscop de Severin" (2).

2. Ioan de Caffa.

A avut acest Vladica, pe care-I cunoasternnumai prin masurile luate in 1456 Impotriva.

o diocesa, un rost cunoscut i recunoscutde Cirmuire? Par. Bunea crede ca el venise Intaxa pe furie i c repeda i incheiat unel-tirile prin pedeapsa. E mai probabil, gindindu-secineva la starea de lucruri de atunci, ca loann'ar fi fost de loc oprit intr'o pastorire, a Caradurata nu se poate fixa, daca nu s'ar fi inceputcruciata de la Belgrad i daca IntImplarea n'arif adus unul la altul pe Hunyady, luptatorul cu-cernic, i pe Capistrano, sfintul razboinic. MultelucrurI Invechite in intuneric apar In vedereaurmasilor la licarirea de fulger a unei prigoniri (3).

(1) V. Iorga, Studii i Doc.,III, p. Lvii saü Onciul,in Cony. lit. din 1901.

(2) Episcopul Matei pentru Romanii din Ardeal, cenu voiat sä fie catolici, episcop pe care-1 pomeneste

Acte i Fragm., p. xvi, e cam indoelnic.(3) Observ cä loan de Caffa a fost rnentionat intãiü

de par. Nilles, in Symbolae.

lui,

s'ail

Ciparin,

317

3. Macarie episcopus gallicensis".

De oare-ce nu observasem articolul canonicu-lui Boros, in Unirea pe 1897 (1), Macarie aces-ta-mI era cunoscut nurnai prin porunca din 1469,tipäritri, de Pesty (2), de a i se rAspunde veni-turile flea piedicA din partea nim'arul. D. Borosciteaz'a InsA, dupg Katholikus Szemle (3) un actpontifical, prin care Papa ins'arcineazá pe archi-episcopul de Strigonia, ca fiind In acele pgrtr,s6 cerceteze plIngerile pe care le aduce impo-triva episcopului ardelean, pentru 'care dedrepturi, Macarie, acela0 episcopus gallicensis"§i acum, In 1466. El fusese intifl chluggr, de o-rigine romaneasc4 poate, la St Chiprian, mAnAs-tire din Constantinopol. Fiind, dupa sinodul deUnire din Florenta, printre putinii RAs'AritenIearl se inur i mai departe de hotArIrile flo-rentine, Papa Calist-1455-8 11 fAcu episcop. Negindim, dupA aceast5, indreptare cronologied, laIntImplArile din 1450, la trimiterea la Roma alul Joan de Caffa, la propaganda misionarilor,la silintile de a cuceri sufletele simple ale tgra-nilor nostri pentra o alt5, lege decit cea veche.Nu e de loc IndrAznet a se presupune di,' loan,

(1) N-rele 15, 18, 21, 29 §i urm.(2) Szörenyi Bcinsdg, p. 317 n. 3.(3) 1877, I, p. 28 i urm.

818

a clirui intoarcere in Ardeal nu e Inca do-n'a fost crezut vrednic la Roma sa," mai

fie pAstorul acelor pe cari-i sfatuise rü. Atuncise vor fi dat ordine la Constantinopol, unde fudescoperit Macarie i trimis pentru desAvIr§ireaoperel, abia incepute, a Unirii.

Din hotärirea de la 1466 vedern ct aceast6,' Bi-serict bunuri" i c, cea mai mare partea lor se gilsia in tinutul Oradiei, in tara Ardea-lului si in diocesa de Er lau, unde vor fi fostconvertiti co nu se puteail supunc- altui prelatunit, afarA numai dacil Agriensis" nu e Ar-giensis" sail diocesa catolia de Arges, in Tara-Româneascg. Ca unul ce fusese numit de Sca-mul apostolic, dup5, norme de organisare cenu existail la noi, Macarie IT avea o mensa epis-copalis", §i plingerea lui fu ascu1tat6, aducind ocercetare, al clirui sfIrsit favorabil s'ar lega foartebine cu porunca din 1469 atre Siblieni pentrnplata veniturilor.

Un episcopat unit al Haliciului nu se constattde fapi de nicA'iri, i Haliciul acesta e atit dedeparte de Sibiiti §i de Oradea-Mare ! Numeleepiscopului ortodox din Haliciti pe acea vremese cunoate, si n'avem pe ce ne rAzima pentrua crede 6, el ar fi avut drept predecesor peMacarie, fugar dupg, ce Unirea ar fi lost OM-sitd. In Polonia catolicA un episcop unit gAsiaaRe mijloace de traill §i alt5, intrebuintare decit

veditl,

avea

.

319

aceia de a merge pentru hrana in tari depar-tate, straine i barbare. Si de-ar fi venit in Ar-deal acest pribeag, cu greil ar fi vorbit el, tocmaila Roma, care stia pentru ce-1 numise, de drep-turile-I" ardelene, enumerindu-le. Daca ar fi lostvorba de un episcop strain pentru Romani!unitl aT Ardealului, era unul in Moldova, §i poatecel de la Severin ; era, in Ardeal chiar, cel deMilcov, toti catolici earl arnestecail, de sigur, ca-tolicismul lor cu multe practici rasaritene (1).

Deci §i acum as, vedea In Macarie un episcopde Galati' i ca si par. Bunea, care preferainsa Haliciul dintre Ga1aiI ardeleni opriIa cel din partile Bistrit,e1". pentru ct acesta eraaproape de Moldova, pentru c aid era uncastel, §i pentru ca de aicl era mai' usoara stra-mutarea in manastirea noua a Vadului.

4. Episcopii din Fetecw.

Zic episcopii", §i nu episcopie", pentru cao ast-fel de episcopie n'a existat nici o data, cinumal care-call Imprejurari ail adus ca In Fe-leac, satul romfmesc, vechiil de pe la 1377, carepazia drumul de negot ce trecea prin padureacea mare si primejdioasa de lInga Cluj, in acestvechitl cuib de pindari §i strgjeri, sa, se aseze

(1) Iorga, Studv i doc., III, pp. xxxv-vn.

m'a§

320

un pribeag, care a lásat i flului silti de suflettitlul de VIAdicA ce-1 avea (1).

Asupra acestor episcopi avem putine stiri, dardestule pentru a ne famuri aproape desávIrsit.Toate tiri1e le-a descoperit si pus in circulatieCiparig : el a giisit o notA slavong din 1489 sidOUg acte latinesti, de la 1338 si 1550 (2).

Nota e scrisA pe o evanghelie pentru a mar-turisi c aceastg sfinta" carte s'a copiat In zilelemarelui Craiti Maties", in numele Feleacului1ing5, Cluj", adicA pentru slujba bisericil SfinteiParaschiva de acolo, din porunca archiepisco-pului nostru Daniil", care e si ctitorul bisericei.Se adaugA sus, la numele lui Daniil episcopul,

deslusirea : al Severinului"; dar, cum vomvedea, e probabil numai un adaus mai tIrziti

Dupa aproape patru-zeci de ani, la 1538, ye-tlem pe Romhnca Ana vinzind popel din Feleac (3)casa, grädina, livada de fin, pe care le avea dela fratele el, Petru, episcopul romilnese din Feleac.

Iar la 1550, isbuteste s inving'5," innaintea Sfa-

(1) Cf. Jakab Elek, Kolozsvdri tört., Okl., I, pp. 58,94 6; II, pp. 56-8.

(2) V. Archivu, p. 776 si urm. Dupà o copie, actuldin 1550 se aflà tipairit si in Jakab, 1. c., II. Dup5. Ci-

cele cloud acte in Hurmuzaki-Densusianu, ladata bor.

(3) «Honorabili Iohanni, presbitero valachali et ple-banoeiusdem possessionis Felek..

parid,

si

321

tultif din Cluj, acelasI popg Ioan, cgruia arm-mite rude II täggduise insusirea de fig legiuit al

Danciu episcopul", episcopul, care stgtea insatul Feleac". Despre Danciu insus, mort atundca i sera luI, Ana, de bung seamg cea de maisus, se dag FamurirI pretioase. El era fiul unuIvechig popg Vlad din acelasI sat, si odinioargcumpgrase de la acesta din urmg o locuintg, cuimprejurimea ei, un fugar archiereg, Vladica gre-cesc Marcu guidam graecus episcopus, nomineMarcus". Marcu Ii sfirsi zilele In Feleac, si ellug pe lingg sine pentru a-I invata mestesugulsti duhovnicesc pe Danciu, din care fgcu un figadoptiv i un Vhidicg" pentru folosul celor ci-te-va familf1 de phziterI ai codrului.

Leggtura se raseste usor. Grecul Marcu se vafi rgtgcit Iii Ardeal, pe vremea cind Europa in-treagg era cutreeratg de pribegi din neamulgonitf de urgia Turcilor cuceriteri. El dildu td-ngruldf Danciu cunostinti i avere, i acesta, In-deplinind functiunile de preot, va fi crezut, dupgmoartea InvkatoruluI sáti, cg se poate numi, färstirea nimgnul, Vladica", precum fusese Marcu.Daniil i Dancin e aceias1 persoang ; deci el trgiaInert la 1489, ca ascultgtor al Craiului i pastoral satuldi : de ar fi fost altele timpurile, el arfi vhldicit" maT departe de cite vecingtatea pa-durri sag tinutul Clujulut Din neamul WI Dan-ciu se mai fácu Vladica" pe aceias1 cale Petru,

21

lut

sati,

392

Innainte de 1538, dar loan, fiti al lui Danciu, nuse mai numi alt-fel de eh cu titlul de preot,caci vintul Reformei batea in tara, si de la unVladica romanese emit sa se ceard alte insu-siri de cit ceva carte slavoneasca si ull condeitimester. Pina In zilele noastre aproape, preoVadin Feleac ramase de mostenire in neamul cese mindrise cu trel Vladici far% eparchie.

5. Ste f an cel Mare si meindstirea Vadulia.

Din No . 13 a Tr ansilvaniei pe 1874, scoate par.Bunea, pentru a-1 pune in 1iimin, inventariuldin 1553 al Ciceului, inventarig care s'a reprodussi In Hurmuzaki-Densusianu, V, p. 150 si urm.

Intre alte pamInturi ce atIrna de Ciceti, seinseamna doua Bogatele, pe care PetruRares, stapInul Ciceului, le (Muse Vladical cestatea in Vad, alt pullet din raza intinsa a Or-calabiei Ciceului. Si se mai spune ca Vadul In-susi si Zlatina erail ale Scaunului archieresc maide demult, ab antiquo daruite find insatot de Voevozi".

Cine sunt acel Voevozi mai vechi? Nu m'assui pIna la Bale si Drag, call., Voevozi" de si-gur, nu erail ai Moldovei, cum se vede din formarnentiunii. Dar par. Bunea are dreptate cIndse gIndeste la Stefan cel Mare. Acesta a fost,cum se stie (1), fericitul cuceritor care a rupt

(1) Iorga, Chilia Ce'atea-Albd, pp. 271-2.

mosif :

,

fi

323

Inteo parte macar granita muntilor, asezindu-siplitesil in Ciceil din 1475 Inca,.

De aid insa putem merge mai departe, atin-gInd macar o foarte mare probabilitate. Pro-paganda catolicil de la jumatatea secolului alXV-lea scoate pe Joan de Caffa din Vladicia luischismatica" la 1456. in locu-i Hunyady si Ca-pistrano pun poate de Matei (1). Roma trimitepe Macarie. Acesta se simte mai sigur lingagranita celui mai tare din Voevodatele roma,nesti vecine : Moldova. Stefan cel Mare domniaatuncia i, Wind Ciceul, el chema pe Macarie dehi Galati]: Bistritii in Vadul din preajrna Ciceu-la Aid se facu din nou, la 1523, o manastiredistrusa, i, venind Rare§ pentru lua parteadin mostenirea ungureasca, el crescu si mai multinsemnatatea episcopiei, care nu tinu mult timpdupa dinsul i disparu odata cu dinastia lui.

6. Episcopia

La 1557 regina Isabela facea un episcop (2)la manastirea Gioagiului de sus, care ar fi al-cttuit veche episcopie, cu drepturi i veni-turi cunoscute. Cristofor e al-Rat ca un cunos-cator de carte greceasca". Se mai spune ca de

(1) Cipariti, Acte si Fragm., p. dupd Germaniafranciscana, ce-mi lipse§te.

(2) V. pp. 16-7 (citez dupd tiragiul aparte).

a-§I

Gioagialut.

o

xt:

el atirnati calugari, preoti i a1l oameni ceneat' legea greceasca".

De cine s fi fost facuta manastirea ? Fiind-cadin existenta rnanastirii, din innaltarea rese-dintil s'a desfacut i acum, ca i peste vre-o juma-tate de veac, In Balgrad, activitatea unui Vladica.

La 1523, popii si enejii din partile Bistritei seapucatt s refaca mandstirea Vadului,poate de si nu se spune anume, in ce ni s'a pas-trat de StetanitA-Voda Moldoveanul. intlia oarainsa manastirea pare a fi fost innaltata de Stefan-cel-Mare. Si par. Bunea banueste cu dreptate cidin Tara-Romaneasca a venit i cladirea manas-tirii din Gioagill.

Anurne, d-sa citeazil un loc din Istvánify,cronicarul unguresc din al XVI-lea veac, care vor-beste de venirea la Buda pentru inchinare a luiRadu", Domnul Terii-Romaneti, care aduse cadaruri cal impodobiti, oimi, sbiI scumpe. Inschimb, dupa staruinta mai multor magnati, elar fi dobindit Gioagiul, rascumparat de la un fostcomite al Secuilor. Locul acesta a fost cunoscut

lui Engel (1), care admitea si el o calatoriea lui Radu la Buda, in cele din urma timpuriale Domniei Si vietei sale.

La o calatorie la Buda a Domnului muntean,a ori-carui Domn muntean in Scaun, nu ne pu-

(1) Gesch. der Walachey, p. 190.

sprijiniti,

224

O-

si

325

tern gindi : stdpinirea lor era totdeauna preasubredd pentru ea ei sit se incumete a pleca a-tit de departe. Dar nici material luterul nu e enputintg. in adevdr, la sfirsitul lui Octombre 1507,dupd, eronicile moldovenesti, Radu are o doe-nire in pdrtile Rimnicului en vecinul silt' Bogdan-\Todd. La 3 Decembre urrnätor, el se gitsia laTirgoviste si incheia un tratat err Sasii (1). inFebruar 1508, 11 vedem grad bolnav, i pestecite-va sitptdmini el moare (2). Cind putea elsd fad), lunga aildtorie?

Se mai adauge un fapt dupd Istvánffy, Radu-\Todd, eel ce veni la Buda ar fi ineeput numailegAturile sale de supunere Ltd. de Ungaria suptCraiul Vladislav. dar el ar fi urmat i supt ur-maul acestuia, Ludovic, cc-0 ineepe stilpinireala 1516. Deci e vddit ed avem a face cu altRadu, cu un Radu pribeag, care umbla nurnaidupd, Domnia, pe care o atinse mai tirziti.

Radu reclamase in 1503, prin Poloni, de laUnguri FAgd,rasul i Amlasul, i chiar Rodna (3) ,reservate, ea apanagii intirnpldtoare, pentru Vo-evozii nostri, de Matei Corvin. Lui Radu de laAfumati, Zapolya-i dada dupd 1526 AlvintulVurperul, tot in partile Billgradului (4). Nu e

(1) Engel, 1. c., pp. 187-90.(2) Iorga, Pretendeng doninegi, p. 206.(3) Hurmuzaki, IP, p. 509 Cf. ibid., p. 179.(4) V. mai sus, p. 142.

:

si

326

mal firesc sa se vad a. in acest Radu, pribeagulcare cautase la Buda o rnosie de adapost, ce ise dadu la Strernt, lIngá Gioagiul de sus (1) ?

7. Episcopii calvini orlodoxi din principatulArdealului In secolul al XVI-lea.

Ioan-Sigismund Zapolya fu, la dreptul vorbind,cel dintIii principe al taril note], ardelene, alcatuitàdin sfärimaturile vechiului regat unguresc. Suptraportul religios, el fir un calduros sprijinitoral Reformei, i 1u l datorira, locul de superin-tendent" pentru credinciosii ce riu se grabiaiivie la dinsii, dol vldicl ratacitl ai RomAnilor :Gheorghe de Singiorz si Pavel Tordasi, dintrecarl cel din urma nu se constata prin nimicsa fi trait dincolo de anul 1570. Craiul" cuceritorde constiinte muri la 14 Martie 1571 (2).

El isi tinuse episcopii rornâni in satele roma-nesti de linga resedinta sa din Brilgrad, cadintr'o manastire drept-credincioasA, ca a Gioa-giuldi, a Prislopulul, a Vadului, nu era loc pentrudinsii : II vedem scriind din Teius, din Lancrarn.Insemnatatea nurnirii lor sat aiurea de cit in le-

(1) ,Diodu1 qiAnzlaml eraii pe vrernea lui Zapolya instgpinirea lui Emeric Balassa; Zermegh, in Schwan-dtner, II, p. 414.

(2) Fessler-Klein, 111, P. 608.

si

sA

327

gaturile lor cu calvinismul oficial : anume intr'a-ceia ca, episcopi de la Curte, oameni al Cir-muirii, ei aveaa, in teorie, autoritate asupra tutu-r or bisericllor romanesti din tara Ardealului" (1)Pentru intlia oara, tot') Romanii din tail erausupusi acelaiasi pastor sufletesc.

Urmasul ultimului Zapolya se latirnpla sa" fiecatolicul Stefan Báthory. Par. Bunea erode casupt el ail trait alaturi douil episcopii romanestiale intregului Ardeal: cea calvineasca, supt PaulTordasi. care ar mai fi trait pina la 1577, si oalta, drept-credincioasa, de lege veche, al caruiintihl ocirmuitor ar fi fost Eftimie, avindu-si re-sedinta in Silvas.

Lucrurile mi se par a se infatisa insa ast-fel.Dupa disparitia lui Tordasi, Stefan Bathory, care,in cel dintlig timp al cirmuiril sale, nu puteaface alta de eit sa urmeze in privinta religioasapredecesorului saa, numi un episcop, pe Eftimie,eu vechia indreptare de convertire la calvinism.In adevar, in actul de numire se spune ca elva propovedui euvintul lui Dtunnezeil cel curat sidrept",pastrind ritul sail" (2), si se stie ce in-seamna pe acest timp cuvintul curat si dreptal lui Dumnezeil". Peste citeva zile, dicta hota-ria, din parte-i, ca in legea romaneasca nu

(1) Doc. Bistritei, II, p. )(rm.(2) Doc. Bistrilei, II, p. xLm.

328

se va aduce o schimbare fata de starea lucru-rilor supt Ioan-Sigismund (1). Si din alte acteEftimie, de altmintrelea nil calugar moldovean,apare in aceasta insu§ire de predicator.

Dar pe urina, cind Bithory fu in adevar sta-pinul in Ardeal, la 1574, la retragerea de bung.voie a lui Eftimie, el numi, cu totul in alti ter-menI, pe Cristofor, poate egumenul din Gioa-giii, cum propune par. Bunea. Acestuia nu ise pun nici un fel de indatoriri anume, §i chiardespre legea alor sal se vorbe§te nehotarit (2)

In 1576 Stefan trecu ca rege in Polonia, pas-trind in Ardeal, al carui titlu Ii mai purta Inca,anumite drepturi de supraveghere. Supt fratelesail Cristofor, care-1 urma in cirmuirea provin-ciei, dieta primi in 1577 cererea unora dintre Ro-Wulff cu tragere de inima pentru calvinism, casa li se ingaduie a-si alege un superintendent"in locul celui ce murise (3). Se alese deci altTorda0, Mihai, pe care-1 vedem patronind tipa-rirea de carti religioase In 1582 (4).

Despre dinsul nu se §tie nimic dupa aceastadata. In 1585 insa se arata lui Sigismund BA,

(1) Ciparin, Archivu, p. 801.(2) Mal sus, pp. 25-6.(3) Cipariti, Archivu, p. 301.(4) Mal sus, pp. 33-4; Bunea, p_ 42 (iota eitata aid

e probabil dupd aceia0 tipAritura).

-

329

thory, sail mai bine epitropilor principelta co-pil, c, murind Eftimie episcopul", s'a facutliber locul de superintendent" al bisericilor ro-mane din comitatele de Nord : Turda, Cluj, Do-boca, Solnocul dinnauntru. In loc, bisericile"alesese pe la 1579 (1) pe un Spiridon, careprimiintarirea de la Craiul Stefan si se facu re-cunoscut i de preotiT ce se aflail in alt Solnoc,cel de Mijloc, situ Crasna, Sigismund II intari incalitate de episcop in aceste parVi i, dupa ter-mmii se vede de co natura eraaceasta episcopie romaneasca a bisericilor" sailsuperintendenta" (2).

Cum se vede, Spiridon ii punea Vladicia inlegatura, cu a ml Eftimie, lasind la o parte peCristofor, care nu fusese superintendent", si peTordasi, care fusese si era poate Inca totsuperintendent" in alte parg alesic piscopul Ro-rnaniloril in Ardeal" (3).

Cristofor ortodoxul avuse insa, un urmas, caEftimie cel trecut la calvinism. in 1581, acesta, Ghe-nadie, se intitula arhiepiscop a tail inutulii Ar-dealului si al Oraziei" (4), pastorind mai' ales in

(I) Cipariii, Archivu, p. 302.(2) Actul pentru recunoasterea lui Spiridon s'a ti-

parit intIiü, dupd Liber Regius, de par. Bunea, p. 57n. 1.

(3) Bianu si Hodos, p. 95.(4) Mai sus, p. 26.

IntrebuintatI,

si

330

partile de miaza-zi, vecine en Tara-Romaneasca.La 1585 el Caeca loc lul loan din Prislop, cel dintIiüVladica romAnese ce se constata a fi locuit in a-ceasta manastire, pref6,cuta de o Domnita mun-teana eu vre-o jumatate de veac inainte. Par.Bunea a tiparit actul pentru numirea liii loan,care, cu toata forma ealvina in care e scris a-cest act, rämase tot-deauna un bun ortodox siavu norocul de a fi cel dintliti Mitropolit roma--nese stind In Balgrad.

8. Mitropolitii din Bedgrad.

Cind Mitropolia se infiinta, stim ea in Mara-inures Viteazul aduse ea episcop sufragantpe Serghie (1). Pe Calvinul Spiridon, episcop ro-manese calvin prin preajma acelor 1ocurl, firesteca nu-1 putea primi ; dar acesta iesi iaras1 laiveala dupa plecarea Romanilor 1u1 MihaI

lul Basta. Par. Bunea publica din LiberRegius Inturirea luI din 1607, din partea liiiSigismund ItakOczy, si, pe linga vechile JuT drop-turi, i se dati si altele noug, facind dintrInsulunsuperintendent saprem" peste toata stupinireaCraiult0", si pe acea din tara Ungureasca, salvoiure alieno" (2).

(1) Sufragant in sensul idellor naive ale timpulni,deci cu toata legatura de atirnare dintre Scaunul dinBalgrad insusi i acel din Tirgoviste.

(2) Bunea, p. 73, n. 2.

Anal

si 1m-perialilor

331

Nu putem spune daca a residat vreodata, unepiscop roman in manastirea maramure§eanadin Peri, Gum ceruse Simion Movila (1). Dar in1608, cind un noti principe ardelean, GabrielBáthory, Intitri pentru a treia oara pe Spirid on,repetInd- forma cunoscuta a decretului, el numaI incredinteaza VliidicaI din partile de sus §io superintendenta suprema", dar, in loc, II da§i Maramuresul (2).

RaportIndu-se la un loc din critica par. Mol-doveanu, care-mi scdpase din vedere, par. Bu-nea statorniceste faptul, foarte insemnat, ca Do-softei, urmasul in Balgrad al WI Teoctist, carefusese si el urrna§ul lui Joan, cel dintahd Mitro-polit, c Dosoftei avea in atirnarea sa si Ma-ramuresul. El se nume§te in adevar, la 2 L April1622, intr'o notita, Vladica Dosofteiri, ci-am fostin Roman §i in Hu§I §i mai mare pestre toate rn-nstiri1e teriei Moldoveei, asisdere Vladic in Ar-deal §i in Maramures, si am fost in TinutulSacmariuluI pang la Dobritin" (3). inteo seri-soare a MI catre calugarii de la BisericanI, in

(1) V. mai sus, p. 167 n. 1.(2) Bunea, p. 76 n. 1; care a dat la lumina', dupd Liber

Regius, actul. Cred actin' ca si pärintele Bnnea cà el eSpiridon de cA.rdeal si Mararnures in Doc. Bistri fa,Cf. mai sus, p. 193 n. 1.

(3) Cipariii, Arehivu,p. 781.

332

cea d'intgiii a lui patrie, el se IntituleazA insgmult mai simplu : en mila luI Dumnezeil prea-sfintitul chir Dosofteiti, Mitropolitul 13111gradului,al toat'a tara Arde1eneasc i Ungureaseacelelalte" (1).

0 intreb are ce n'a fost lltmuriti e aceasta :ce rost a avut in Moldova Dosoftei i cind aputut-o p'arasi ?

Episcop la Roman si Husl, cum s'ar pAreareiese din noti, n'a fost, Cad un Dosoftei nufigureazsa printre cirmuitorii acestor dona Sca-une p1istoresti. El a fost egumen numai, poatechiar la BisericanI. Stefan Tomsa a stat, cumse vede din scrisoarea lui, in strinse leaturI endinsul, si i-a dat el deel grija tuturor

Dosoftei pribegi cind nAvAlirá Polonii en-Alexandru. Movi15. in 1615, dar ne spune singurca," s'a inturnat in tar6". Se stie ea Tomsa avno noua Domnie, care tdnu pinA in 1623. DarDosoftei n'o asteptase, ggsise in Ardeal,care-1 adApostise ea pribeag, un rost mai' mare (2).

( I) Ilasdea, Arch. ist., 1, p. 93.(2) Par. Bunea lamureste prin intinderea teritoriului

lui Gavril Bethlen intinderea spre Apus a eparchielJul Dosoftei si arata cä acesta n'a putut avea Mara-muresul decit pind in 1623, cind s'a numit un archie-reit anume pentru aceastd lard. *i am vdzut, In adevdr,cd titlul al doilea lipseste din scrisoarea cdtre l3iseri-cani. Dosoftel se raportd intr'o cerere la veniturile

§i

cit

ci-§T

manteti-rilor.

333

Titlul ml Ghenadie, urmasul lui Dosoftei, eiarä noti : Maramuresul lipseste, i acolo aparpentru RomAni episcopi" raácitori (1). Dar apareca o amintire a trecutului Vadul, unde poate castdtuse pcind la moartea lum Spiridon acesti Via-d ici de miazd-noapte. Bagradul e titlul Scan-nului siü, iar Oradea-Mare, Satu-Mare figureazA,pentru cá ele facead parte din posesiunile luiBethlen in ultimele lui timpuri de st'apinire.

De 'Astoria ml Ghenadie se 1eag6 un act deo mare insemnaate, care a fost, in adevgr, tipgritde dou'd orl : in Throk-Magyarkori Allam- Ok-mdnykir (2), iar de acolo in Istoria diocesei 0-radei-Mari de I. Ardelean (3), dar asupra ctiruiapAr. Bunea atrage cel dintiti atentia in deo-sebi. E o scrisoare a patriarchului calvinisantChina care Craiul" calvin lidkOczy, in afacereaRomanilor din Ardeal, supt data de 2 Septem-bre 1629.

Din ea se vede cil Bethlen nu gásise hi noul

stabilite de Vladica Eftirnie , pentru ca." aceastd cererese adresa Bistritenilor, in tinutul carora fusese, in ade-var, episcop Eftirnie Par. Btmea mai citeaza si ocurnparaturd facutà pentru Mitropolie de acest prelatin 4626.

(1) Bunea, pp. 82-3, 91. Regret ca nu pot avea carteadlui Tit Bud, citatä acolo.

(2) II, pp. 137-40.(3) II, pp. 86-8.

334

episcop Ghenadie o aplecare deplint spre a litt-era pentru schimbarea legii la credinciosii sill'.Pentru a-si linisti cugetul, el ceruse stdpInuluisdil st, intrebe si pe patriarchul din Constanti-nopol, cerIndu-T. dezlegarea trebuitoare ; si Beth-len se indreptase care Chiril, aduclndu-I arga-mente in sprijinul planurilor sale de reforint.Tamil, zicea el, n'ar fi iinpotriva lucrului, Rind-et lor nu le past, de deosebirile ce sint intrecrestinil supusi lor ; prin trecerea la calvinisms'ar imprdstia nestiinta Romdnilor, al cdror pre-op nu still une-ori nici st, ceteasek necum silinvete asupra lucrurilor cetite ; decit st, nu fienicl o lege, nu e mai bine sit fie una, chiar darts'ar deosebi intru citva de dogma constantino-politand, pe care n'o pdzia tocmal de aproapepatriarchul Chiril? Ca ultim mijloc de convin-gere, Craiul" aducea bucuria cu care prefacereaar fi primitd de regele Suedieb, de Electorul deBrandenburg si de principil protestantl al. Ger-maniel.

Rtspunsul e cumptnit si intelept, potrivit cndemnitatea patriarchald ca si en prietenia po-liticd fatt de Calvini. Cine are o lege rea, n'arenici o lege ; starea bunt, pe ptinint nu trebuocumpdratt, en primejdia sufletului ; nestiinta sadsilt, despre care nu credem sd fie in tinutulMtriei Tale", pot st-si atingt, tinta, ftra ca st-Istea lui, patriarchului, prin putintd a se apdra

335

alt-fel decit cu. grain]. : dar fatis sail in -Lain&ajutam cu minile noastre la aceasta deser-

tiune, ar fi un pacat din partea noastra, pe caretoate chinurile de pe pamint nu 1-ar putea spala".Si apoi e cineva mai aproape, care impiedecapierderea la RomAnii ardeleni a credintii vechi

drepte : Pentru a se face lucrul bine si inliniste, am trebui innainte de toate sa se rupa,legatura de singe §i de iubire, care, de si intr'as-cuns, dar in felul cel mai strins leaga pe Ro-mann' din Ardeal cu locuitorii Taril-Rornanestisi Moldova 0 prefacere de lege la eel d'intaiitn'ar ingadui-o nici-odata Domnii vecini din a-ceste doi rl, ci mai mult de cit sigur vorpune piedeci, daca nu cu armele, macar en as-cunse intetiri" (1). Acest patriarch din Constan-tinopol, care statuse mai mult timp in tara, isidadea ast-fel sama pe deplin de puterea unita-tdi prin graiti i credinta a poporului romanescde pretutindeni (2).

(1) Sed ad id feliciter pacateque assequendum rumpideberet ante omnia sanguinis affectuumque nexus,qui inter Valachos ditionis Transilvanicae ac incolasterrarum Valachiae Moldaviaeque, clancularius quan-quam, at artissimus viget. In id sane principes vicinidictarurn terrarum nunquam concedent obicesque, sinon armis, saltem occultis suggestionibus, certo certiusponent.,

(2) Par. Bunea citeaza si un decret- al lui GabrielBethlen pentru preoiI romani, din 25 Iunie 1614.

s.

si

336

Intrebuintind un studiii asupra superinten-dentului Geley, care studiti a esit in revistaUj Magyar Muzeum pe 1859, par. Bunea facepentru intaia oar% cunoscute mai multe lucrurinoua en privire la pastoria episcopuldi Iorest,care sacceda lui: Ghenadie (I).

Se vede intait.i ea, la moartea lui Ghenadie,Geley voia pe altul decit pe Iorest, si ca acesta,Milovitius", era un calugar muntean, de loc dinMacedonia si mester de tipar : par. Bunea ga-seste adevarul eind II identifica pe Milovitius"en Meletie Macedoneanul, tipograful lui MateiBasarab. Egumenul de la Govora se arata so-vaitor in privirea dogma si Geley voia sa-I im-pule un intreg program de luminare prin scoalasi de moralisare prin calvinism : scoala de la-tineste, greceste si romaneste, tipografie, slujbain limba credinciosilor, predica, tiparire de ru-

(1) In Teofil, pornenit de dipticul din BdlgradStudii qi Doc., IV , nu putern vedea pe Mitropolitulmuntean. lin cas analog un Vlddica. Ardelean intreeel munteni s'ar gdsi in pomelnicul Mitropolitilordin Tara-Romaneascd, tipdrit in Cipariii; dar acestpomelnic nu e decit alcdtuit de Cipariii insusi dupddatele din Condica Santa, unde se afld, fireste, sihirotOnisirile streine. Teofil poate fi protopopul dinHateg, precum *tefan e cdlugdrul din 13dlgrad, earl,amindol, se infdtisard pentru episcopie aldturi deIorest.

337

gaciuni, de cintari ce se intrebuinteaza in Banat,raspindirea tot prin tipar a Catechismului, ces'a tMmacit acurn pe romanete" (1).

Stim cá vestea mortii 1u Ghenadie se dadu,de Geley, Craiului a doua zi, la 4 Septembre (2) .

Doritorii se infat,iseaza' : calugarul Stefan dinBalgrad, poate viitorul Stefan Simion, proto-popul din Hateg §i Meletie la care, se oprqtesuperintendentul". In acest timp se tiparia depreotul muntean Dobre Cazania la Balgrad.Pentru organisarea lucrului de bund seama venide mai multe on Meletie, §1 moartea lui Ghe-nadie-1 gasi in Ardeal. Pentru ace1a§1 lucru insastim ca venise, innainte de 15 Septembre, uncalugar moldovean" (3). Acesta, Muntean deorigine, se numea Iorest i crescuse la Putna,cum se vede dintr'o scrisoare a ierarchilor mol-doveni catre Tar, tratlusa din Muraviev de epi-scopul Melhisedec (4), dar pentru Intaia oara, in-trebuintata de par. Bunea. El era numit acum la

(1) Cf. mai sus, pp. 51-2.(2) V. Bunea, p. 86; mai sus, p. 52 si Kemény, No-

titia capituli Albensis, p. 296: Stephanus Gelei refertmortem episcopi valachici Georgio principi oratqueeurn ut hominem prudentem huic muneri praeficiat.Albae, 4 Sept. 1610 .

(3) V. mai sus, p. 167, nota 1.(4) An. Ac. Rom., XII, pp. 347-9.

2 2

338

24 Septembre, cind Geley se ocupa de punctele"ce va trebui sa jure noul Vladica (1).

Pentru sfirsitul V1diciei lui Iorest, un ele-ment noil de cunostinta ii aduce par. Bunea dinscrisoarea citata, a episcopilor Moldovel catreTar. Vedem de acolo ca. el s'a rascumparat dela inchisoare printr'un act soils c va platiCraiului" 1000 de taled, pentru cad se facurachizesl: douazeci i patru de persoane, ca elveni In Moldova pentru a stringe mila i ca deaid lua drumul Moscovei : fusese liberat dupace statuse noua luni intree in temnita (2).

Un Sas 10 lamureste osindirea luI Iorest, prindesfria (3). Craiul" insus1 cid acelasl motiv,cuvintele analistului sas trebue puse in legaturacu acelea din diploma. insa vedem ca, Ralviczyse lacomia la banil osinditului i ca se gasiaadouäzeci i patru de oameni en trecere cad sa'puie chiezasie pentru un popa sarac. In sfirsit,clerul superior moldovean arata apriat Tarululea' osinda s'a datorit numai unor neadevaruri

(I) Cf. Cipariii, Acte $i fragm., p. 7 si Kemény, 1. c.p. 296: Iniuriosissima proponit puncta valachico illipopae, qui successor esse vult episcopi defuncti Va-lachorum, subscribitque se [Gelei] episcopum Hunga-rorum. Idem zelosissime informat principem de con-ditionibus a se propositis futuro episcopo valachico .

(2) Melhiseclec, Z. c.

(3) Cf. si CipariU, Archivu, p. 629, nota a.

§i

339

scornite de predicatorul CurtiI. Asa in cit pentruaceste motive ramin de Were cä innainte detoate pentru nosiguranta in rAspindirea calvi-nismului a fost scos Iorest, in favo area cilruia vor-bise la inceput Domra ce-1 puteafi cunoaste. Pen-tm via usoarg nu bgteail cu vergile Ungurilpe un Vl'adich românesc ce ar fi impArtit cu odeosebitA rivn'a Catechismul lul 116,1cOczy" (1).

La episcopul tefan, pg,r. Bunea InFaturg gre-sala c'a el ar fi flicut o hirotonisire de episcopmaramuresean in 1651 impreunil cu Mitropo-litul Moldovel: si ufl episcop de Bistra: e vorbanumai de egumenii de Moldavita i Bistrita. A-dresindu-se de-a dreptul la lucrarea eruditulni.maghiar Marki, care nu-mi era cunoscuta." decitprin articolul canonicului Boros, d-sa rectificá datade 1651 (2) pentru sfirsitul pilstorieT acestuT

Ar avea astfel dreptate incal: (3), care-1

(1) in analisarea amánuntitä a scrisoril din Melhi-sedec trebue tinut samd c'a avem a face cu o tradu-cere Mead de o persoand care n'avea cunostinti maiintinse de istorie straind. Nu avem dovezi de re-clamatii din partea lui dar nici nu ni s'apastrat corespondenta acestuia zi cu zi cu Ardealul.

(2) V. mai sus, p. 60.(3) 111, pp. 92-3.

Vladicg.

Matel-Vodd,

340

pomenete Inca, resumind un privilegiil, la1653 (1).

Pomelnicul din Balgrad pomene§te dupa, ste-fan pe Daniil, care se IntIlneste mai tirziil, odata. inArdealul de jos, iar alta data, in pribegie laMunteni. Pe de alta parte, ca traducator dingrece§te apare peste munti, la Curtea lui MateiBasarab, un monach Daniil Andrian din Pano-nia", din Tara Ungureasca, precurn ar fi zis cinevamai putin invgat. Ultima lui lucrare e din 1652.El era Roman din Ardeal sail din partile vecine,om bine privit la Curtea muntean i tipograf,ca i Meletie §i lorest . Par. Bunea propunese identifice calugarul §i. Vladica Daniil, §i soco-tim ca are dreptate. D-sa reproduce §i actul din1662, prin care Daniil e numit din noil pentrubisericile de peste Olt", cu ascultare de epis-copul ortodox" sail superintendentul ungur. Einteresant si aceasta ar mai forma o dovadapentru identificarea propusa ca principele vor-be§te cu acest prilej si de Invatatura" lui Da-niil i c spune ca-1 IntareSe mai ales duph sta-

(1) Dar n'as pune temeiü pe hotärirea confusd adietel din 165; Cipariü, Archivu, p. 436; din earn nureiese vacanta Scaunului din Mg-rad. Relatdle luiRákticzy cu Constantin-Voda Munteanul fost fa-tis rele nici o data.

sa

e'en

341

ruinta cancelariului Joan Beth len, un om decarte §i tin scriitor (1).

Sava Brancovici a fost un Sirb, dar n'as ye-dea in chiar actul sdil de numire tending slavepe care el s'A le fi furisat (2). Par. Bunea re-produce dupa. Liber Regius intArirea ill): de ace-laT care reinnoise i puterile episcopuldide spre Munteni Daniil. Din act se vede cá Sca-unul fusese socotit ca vacant pentru schimbareatimpurilor si a lucrurilor", a se adunase un nonsobor de alegere i ea Sava e§ise iafas1 VMdic'fisi din acest sobor (3). D-sa liimureste cu dea-nAnuntul reformele calvine ce strecuratsupt 'Astoria luI Sava.

Care a fost causa peirii lui Brancovici ? Nuse poate tsagddui ch," si aid, ca i in casul luIlorest, a fost la mijloc o neintelegere Intro Vla-dica Romanilor si superintendent, care gásia casubordonatul sau valach" nu-§I face toata da-

(I) Bunea, p. 113 n. 2.(2) Cf. $i mai sus, p. 51.(3) Apaffy a plätit, iii spune Ziarul Anei Bornemissa

Magyar Tort. Tar, 1878, I, p. 240 «40 fl., 40 de ve-dre de yin $i 12 masuri de grid", ce se putead pre-face $i in leafd anuald, pentru traducerea unei carpreligioase române$ti. Par. Bunea dà, dupa Archivullui Ciparid, un numar de hotariri ale principelui infavoarea preotilor romane$ti.

Apaffy,

1

&ad

342

toria, si, in adevar, Sava n'ainterneiat scoff. i n'atiparit nimie, pentru propaganda. Dupa un ar-ticol al lui ThallOczy in Ungarische Revue (1), par.Bunea aduce alt motiv, in care ar vedea poacel de capetenie : anume Gheorghe, neastimpa-ratul i ambitdosul frate al lui Sava, intrase inlegatura eu partida dusmana Jul Apaffy, prin-cipele domnitor, i se eompromisese astfel enPaskO, Csay si Beldi. Una din prieinile prigo-niril lui Sava, urmata apoi de a fratelui sailce alergase de la Constantinopol sa-1 scape, afost fara indoiala aceasta.

Dar, de sigur, c n'a fost singura. Fratii Bran-covici aveail legaturi i eu aII dusmani ai mlApaffy decit aceia cari uneltiail pe 1Ing Turciide la Poarta. Cum am spus (2), noul Domn mun-tean a fost de la inceput un dusman al Cra-iului" vecin, i dusmania dat-o la luminaSerban-Voda, indata ce a putut s'o faca. In Tara-Româneasca-si eauta un adapost GheorghealI eltiva din familie, si de aid venira, struin-ele pentru Sava si pirile pentru

rasturnare la Imparatie".Dar la o Curte cum era cea din Ardeal, mai

ales pe aceasta vreme, persoanele, cueu poftele lor, jucail un rol mare. Ca ail

(1) P. 604 si urm. Thálloczy intrebuinteaza si car-tea lui Deak Farkas, pe care n'am avut-o la indemind.

(2) V. si sham; i Doc., IV, Prefata, la sfirsit.

ameniiftatoare

dusma-nine,

i

si-a

si

343

fost magnap cari ati rivnit la averea VlAdicAl,ni se spune, nu de un istoric tirziti, ci de unul dincei mai bogati i siguri cronicari ai timpului,Cserei. Si Sava Insusl se vede ridicind plingerlimpotriva ace1uia0. Naldczy care se arat'a in cro-nica ungureascá printre acel ce 1-ati rápus cas5,-1 prade.

E semnificativ §i felul cum vorbqte ApaffyinsuO de afacerea pe care nu cuteza s'o Infi-eze in adevArata e uming,. La 30 Septembre

1680, el scrie la Poarta", unde se incepuse acumlupta pentru mintuirea lui Sava, in aceste cu-vinte, residentului sáti acolo : Dac5. afacereaVlildical romanesc se va aduce innainte, popra'spunde cum e §i adev6ru1 : 16muririle datesint false, cAci el a fost osindit, dupa." legea ceadreaptä, intr'un sobor de ob§te al preoplor un-gurl §i romani i de fatA cu oameni inteleppdintre mireni, la pierderea vredniciel sale, §i a-facerea e Inca innaintea judecAil. Dar", adaugeprincipele, fasind linitea de pin 5. acum la oparte, dup5, faptele lui cele rele, ar fi vrednicnu o singurti dat5, de moarte. Pop lua §i ho-tArIrea soborului [din Julie] ca dovada"" (2).

Cind, in August, Serban-Vod'a se invoi la sfinti-rea lui Iosif, urma§ullui Sava, prigonirea acestuia

(2) Töra-Mag. Allam-Olcm., VI, p. 401.

8,14

se oprise la scoaterea din Scaun. Am vazut (1)in ce cuvinte se pomeneste noua hirotonisireinCartea MitropolieT. Iata mns i scrisoarea princare, la 4 Septembre, Domnul muntean anuntalucrul lui Apaffy (2):

Am primit scrisoarea Aviiriel Tale si am in-teles de lucrul Vladicai de la omul ce a venitpentru sfintire. Cu toate c dupa pravila s'arfi ca'zut s cercetam cum sta afacerea, dar, tiindsam c crestinil din tara Mariei Tale nu pot

ramiie farä pastor, am läsat ori-ce cercetare,si el, intelegindu-se cu Mitropolitul nostru, 1-asfintit ca Vladica, cu toate c vorbeleVladica nu le-a cintarit indestul, tiind samanumai de aceia sa nu ramIie poporul fara, depastor, precum ni scrfi".

La aceasta data Gheorghe nu se mai afla inArdeal, ci lucra la Poarta impotriva celui ce-inenorocise fratele. Cind Apaffy trimise in Sep-tembre solul sail la Poarta, el I! insarcinglamureasca pe Turci si pentru mireanul Bran-covici : el ar fi fost dovedit ca tovaras al tra-darn lui Beldy, i, de i iertat, se temuse depedeapsa ce putea sa,-1 ating In urma unordestainuiri noua, i plecase. Plecase pe la ,er-ban, semanind in drum ura, i merse la Turd

(1) Mai sus, p. 80.(2) Török-Mag. Allam-Okm., Z. c., p. 97.

sa

celui-lalt

sa

345

sa-i inteteasca. Atunci Sava fu intemnitat, si laaceasta contribuira si dusmanii pentru lege.Cad ni s'a pastrat o jalba care Craig, prin caremai multi credinciosi, protopopi si preog", earlcer a se intemeia tipografia de propaganda, ase innalta scoala pentru cucerirea constiintilor,lasind la voia Craiului, daca neamul lor trebuesa se calvineasca, acesti Romani pe placulstapInilor arata cu nemultamire si aceia ca Sava :cu toate ca e pus jos, tot sfinteste preoti sibiserici" (1).

Printr'o mentiune din Zaconicul de la Cipa-rig (2), in care se spune cal ,$erban-Voda adat Vladicai Sava Vestemeanul" dour', carti ti-parite In Tara-Romaneasca, din care cea mai

(1) Tort. Tar, 1878, II, p. 706. Pentru Sava 13ranco-vici, v. si articolele tipdrite de par. vicar Mangra, inTribnna poporulta, n-rele 40, 45, 50, 55. Pentru en-riositate, notez cà actul cunoscut prin care Brinco-veanu ddrueste la 1698, din parte-i, venitul cel vechiual Mitropoliei Balgraduhri v. Cipariii, Archivu, pp.453-i; Popovicia, Unirea Románilor, p. 71 n. 1; Iorga,Soc. Sibtiului, p. 18 n. 1 are in copia din CondicaBrincoveneascd (rns. la Arch. Statului din BucurestI,fol. 137), in locul menOunil lui Mihal, aceasta: facutäsi innaltatd de un prea-sfintul si de Dumnezeii alesulsi pomenitul parintele Sava Brancovici". Dupd o comu-nicare a rap. I. Petrut catre d. G. Bogdan-Duica.

(2) Acte qi fraym., p. 261.

346

noua are ca data de aparitie 13 Novembre 1683,par. Bunea ajunge sa hotareasca faptul ca Savan'a putut fi numit decit prin 1684. In 1685, setipareste insa la Balgrad Cararea pe scurt",fail mentiune de Vladica. in Decembre al a-cest an, foul episcop, Varlaam, pleca din BrasoVpentru hirotonisire (1).

De aici reiese Ca Sava n'a putut pastori decitin 1683-4 sail in 1685, intre aparitia Cararii"si luna lui Decembre.

Supt Varlaam se tipareste Ciaslovetul, caruiai se atribue in Bibliografia romeind data de1687 (2). Par. Bunco propune 1685", fiind-ca sespune ca a inceput a se tipari odata cu numireanoului Vladica. Cartea s'a inceput deci in 1686,cind Varlaam a fost Intarit de Craig, si s'a min-tuit probabil in acelasl an.

** *

incheifi cu dorinta ca lucrari atIt de bune cume aceasta a par. Bunea sa se publice cit mai desin t'arile românesti despartite de not si in felulacesta de pretutindeni sa se inceapa munca, preamult timp zabovita, pentru innaltarea cladiriisolide si cuprinzatoare a istoriei neamului intreg.

(1) V. mai sus, pp. 84-6.(2) 0 primisem, mai sus, p. 86.

CUPRINSIJLI. Introclucere: fnnainte de Unire 3

Inceputurile organisdrii religioase a Romanilordin Ardeal : Ioan de Caffa 12

Pretinsa Mitropolie a Bálgradului din sec al XV-lea 13Episcopia Vadului 15Episcopia Gioagiului 17Episcopil calvini pentru Romani . 18Coresi 21

Episcopul roman Eftimie 24Urmarea activitd01 lui Coresi 27Episcopul Ghenadie 30Vlddica Joan de Prislop, intdiul in Bdigrad .Mihal Viteazul si intemeierea Mitropoliei 36

Mitropolitul Teoctist 42

Episcopul Spiridon (din nou) 46

Mitropolitul Dosoftei . 47

Mitropolitul Ghenadie 49Urmasil lul nesiguri 51Mitropolitul Iorest 51

Mitropolitul tefazt 51Episcopul Daniil 60Mitropolitul Sava Brancoviel 61

Lupta Jul cu Ghenadie al II-lea 65Prigonirea Mitropolitului Sava 73

Sava Brancovici si Serban Cantacuzino.. 7-6,

78Mitropolitul Iosif Budai

24

.

.

.

. .

.

.

348

Mitropolitul grec Ioasaf 81Mitropolitul Varlaarn . 85H. Unirea 87Conditia sociald si politica a Romanilor din Ar-

deal innainte de Unire 92Cele mai vechi timpuri ale RomSnilor de pe

minturile domnilor. 92Românil din Scaunele sAsesti : Scheii Brasovului. 98Satele din Tara Birsel 103Romanil din Scaunul Cohalmului 104Românil din Scaunul Sighisoarei 109Românii din Scaunul OrSstiei 110RomAnil din Scaunul 13istritel 114Romdnii din Scaunul Sibiiului : Si1itenii. . . 117Românil din Mararnure i intemeierea princi-

patului moblovenese 180Rornfinil din ducatul FfigSrasului si Amlasului 138Românii din Banatul Severinului 167Cetatea Lotrului, a Tillmaciului, Landskrone . 157Interneierea Banatului 161Românil din Tara Hategului 164Motivele Unirii 166Negocierile cu Mitropolitul Teofil 172Urmarea lor supt Mitropolitul Atanasie . . . 177Diploma din '1699 a imparatului Leopold . . 181

Declaratia de credintd a noului episcop unit 185Urmarile Uniril pentru Atanasie 190Besistenta contra Unirii 193Politica lui Brincoveanu si a Bisericii Rdsántene. 193Gavril Nagyszégy 196loan Tired 200Mostenirea lui Atanasie 201

Dupei Unire 201Episcopul Patachi 206

pa-.

,

si

.

349

Mostenirea lui Patachi 212Episcopul Klein si luptele sale : intdia periodd 216A doua periodd a luptelor lui Klein 225Episcopul Petru Pavel Aron 219.Agitatorii impotriva Unirii: Joan Molnar si So-

fronie 251Episcopul Dionisie Novacovici al Neunitilor ro-

mâni din Ardeal 262Conditiile de trait"' ale Romdnilor din Ardeal pe

vremea episcopului Dionisie: Vlddica . . 262Curteal. episcopald 271

Protopopii 272Certele confesionale 274Preotil 287Epilog . 313Decretul lui Vladislav al II-lea din 1494 . . 314loan de Caffa 316Macarie episcopul gallicensis» 317Episcopii din Feleac 319Stefan cel Mare si mdndstirea Vadului 322

Episcopia Gioagiului 323Episcopil calvini si ortodoxi români din princi-

patul Ardealului in secolul al XVI-lea . . . 326Mitropolitii din Billgrad 330

.

. . ...... . .

. .

.

.

.

PRETUL LEI 2,50