i.'

Ndva spaliali plutea usor, ancorata parca de pamint deo razA d€ lumina violet. Daca cineva ar fi descoperit acest

loc de aterizare, ar fi putut si credda, fie si pentru o secun-

'da doar, ca un uria$ glob de Craciun cazuse din cerul inste-lat - nava era rctunda, avea o culoare metalizatA Si un de-

sen delicat.Par€et ca a fost botezata cu praf de diamant; strilucirea ei

caldA te-ar fi facut si cauli cirligul cu carc un asem€nea oma-ment ar fi fost atirnat de cine stie ce galaxie fudepartata. Dar

' nu era nim€ni primFejur, a$a ca nava ateriz{ grafios, con-dustr cu precizie, farA greieale. Totusi o gregealA avea sa frefacuta...

O u9A se deschise si afad navfi intr€gul echipaj, cerce-

6nd pfmlntul cu tot felul de unelte ciudate, ca niste elfibattui $i grijulii h gadinile lor invaluite in abur $i lunina de

luni" Aburul vaporos era mai sFaveziu pe alocuri, lastld sicadl pe vizitatori lumina diafan[ a navei; aceptia nu erau

nicidecum elfi, ci niste cr€aturi cu preocuplri mai 5tiinlificecare, luau probe - de flori, mugchi, arbupti si copacei. Cape-t€le lor tesite, brafele lungi 9i corpul scut $i gros ax fi dus pe

cineva cu glndul la laxa elfilor, iar gdja fuduio$ltoarc pe carc

o ritau plantelor nu ficea decft sA htArcascA aceastA impre-sie - dac6 ar fr fost observali de vreun pimlntcan; acum nuera nici gipenie de om, aga cA botanigtii extratere$tri lsi ved€au

lini$tifi de treabLChiar Si aSa se speriau tofi cind vreo buftili sau vrcun lili-

ac lipa pe apmape, ori chd litra un ciine h departac. Atruici

6 Wi iam Kotzwinkle

respiratria lor devenea accelerati Si din vfuful degetelor lor lungiiegea un abur menit si ii camufleze. Ar fi fost foarte gleu de des-coperit un calator solitar prh razele lunii ar fi trecut pe linga eifarA sA ia aminte, fara s{ Stie weodati ca acolo era adunat unechipaj intreg, venit tocmai din $rAfi.udurile spaliului cosrnic.

Nava era cu totul altceva. Uria5e globuri de Craciun dinepoca victoriana nu prea pica pe Parfnt in liecarc noapte!Prezenla lor e simlita - prin radar, prin apamtura m fura, prinodce alt fel de instrument de scanat - Si acest glob imens fu-sese inh-adeyAr detectat, Era mult prca mare ca sA heaca neob-servat; nici un fel de cea{a nu putea sA il ascunda aici, pePtrmint, sau chiar legAnindu-se pe o ramuri din pomul nopqii.A5adar, o intilnbe era iminentA. Vehiculele guvemului erau peteren, specialigtii guvemamentali i9i cl5tigau gi ei piinea, hur-ducali pe drumuri de 1ari, vorbind unii cu allii prin stalie,apropiindu-se tot mai mult de marele glob de Craciun.

Cu toate acestea, grupul de botanigti nu se alarrna, deo-camdata. $dau ca mai au timp; gtiau cu exactitate cit timp maiaveau, pini la ultima nanosecundi, pina si auda zgomotelebruSte $i neprietenoase ale vehiculelor pamintene. Mai fuse-sera aici, cici Pamfutul este mare gi sunt atit de multe plantede adunat daca vrei sA ai o coleclie completA.

Continuau sa ia probe, cu ceata involburati in jurul loratunci cind intau inapoi ilr nava cu premiile culese de pesolul Pimintului.

inaunfru erau inconjurali de lumina dulce a navei. Semigcau ferA grija pdn coridoarele ce pulsau de inventii tehno-Iogice $i ln minunafia aflaB in centrul navei: o catedrala uri-aStr pentru toata flora Pamintului. Aceasti sen imensa era su-fletul navei, lnsugi scopul 9i specializarea ei. Aici puteai sagAsesti flori de lotus aduse dintr-o laguni hindusi, ferigi dinAfrica, mici fructe de padure tocmai din Tibet, arbu$ri demure de pe marginea unui drumeag din America. De fapt, aicise gAsea cite un exemplar din fiecare specie de plantA de pePamint sau aproape din fiecarc - caci botanistii nu-g termi-nasera ilrcA heaba.

E,T, EXTRATERESTRUL 1

Totul era infloritor. Daca un expert in gridinile botaniceale Paminnrlui ar fi pus piciorul in aceasB sera, ar fi gasitplante pe carc nu le vAzuse niciodag - decit sub forml de fo-sile inchise in carbune. Ochii expertului ar fi iegit cu siguran-

F din orbite gasind, yii, plante care pentru dinozauri eraumasa de seara, plante din gAdinile primordiale ale Pamlntu-lui, din timpuri incalculabile. Expertul ar fi leginat, numai casa f,re rcadus in siinliri cu ajutorul ierburilor aromatice dingrldinile suspendate ale B abilonului.

Din tavan picua apA irnbogadta cu fertilizatori carc hraneanenumaratele specii care decorau toati sera constituind cea mai

. diversi coleclie de vegeta{ie de pe Parnint, la fel de badnr ca

$i el, la fel de batdna ca fi micii botanisti care tot vin Si pleac4chiar si ridurile din collurile ochilor lor amta ca niste fosile,sapate dg-a lungul vremii, de chd tot culeg ei plante.

Acum in$a unul dinhe ei, purtind o planta locala cu frun-zele deja pleogtite. O puse intr-un bazin cu lichid care o in-

. viora imediat frunzele se ridicara, iar radacini.le se pusera peteaba. in acela$i moment, printr-o fereasm in forma derozetA aflata deasupra bazinului incepu sa se filtreze o luminibfnda, incilzind planta si facind-o sA se inalle dreapta lingavecina ei, o floare mititici de origine antediluviani.

Botanistul extraterestru o urmAri o clipA pentru a se con-vinge ca ii merge bine, apoi se intoarse Si travenA sera. Trc-cea pe sub florile de circg japonez, printre lianele Amazo-nului si pe lhga un hrean ceva mai obisnuit, care se intinsespre el cu drag. il rningiie si trecu mai departe prin u9a cori-dorului frematator, ie$ind din nou afarl din navA.

Afari, in aerul noplii, corpul sau emana din nou fuioarede abur, care il inconjuraxa in dmp ce el se depafia, str culea-gi alte plante. Un coleg hecu pe lingi el, finind in mina o ra-dacina de pistimac silbatic. hivirile nu li se lncrucigari, inschirnb piepturile lor straluciri simultan, scaldate de janunei lumini interioare, pomite din inima. Trecura unul pe lin-ga celalalt, care cu un pAsfmac, carc fara nimic, coborind pan-ta pietroasi, cu inima rubinie din nou intunecati. inviluit in

Wliam Kotzwinkle E.T. EXTRATERESTRUL 9

invatatorii oamenilor. Singura lui preocupare era puietul de

sequoia pe care il ochise de ceva vreme'

Se opri in dreptul lui, il examina cu atenfie, aPoi sapa injurul sau 9i il scoase din pamint, alintindul in tot acest dmp

in limba lui, soptindu-i cuvinte ciudate, cu sonor nepamin-

tean pe carc puietul parea ca le inFlege si care-l facura sa nu

mai sirnta gocul lresc in momentul cind fu dezgopat din pa-

mintul lui, caci extraterestrul ii cuprinse radacinile in palma

lui plina de ddud.Exhaterestrul se rasuci in loc 5i o lumina daba ii atmse

atentia, venind de undeva, din valea de la marginea padudi,

.dintr-o suburbie. Era interesat de orasel de ceva timp, iarseara aceasta era ultima in care ar fi Putut sa cerceteze zona -ln seara asta se incheia o etapa din munca lor aici, pe Pamint.

Nava lui urma sA p&aseasca Pamintul Pentru un timp inde-

lungat, pinA la urmatoarea mutalie majortr a florei Pamintene

- 4sta insemna secole. In seara aceasta avea singua ocazie sa

. Eaga cu ochiul pe la fereshele Pamftitenilor.LasA in urma paduea de arbori sequoia, cobofnd pina h

marginea unui drurn forestier, care serPuia pe coasta dealului.

Oceanul de luminile galbene ale caselor sclipea ademenitor.

Traversa drumul ma$rind iarba cu burtica; in lungul lordrum prin n€ant, va putea sa-i delecteze pe ai lui cu aventura

sa prinhe lumini, o para singuratica Pe drumurile oamenilor.

Ridurile din colpl ochitor zimbira.Pisi in virful picioarelor lui mernbranate pina la marginea

drumului. Pamintul nu i se potrivea sub nici o forma. Fusese

creat pentru o planeta unde picioarele lui erau Perfect adap-

tate; de unde venea el, toate erau mult mai fluide Si puteai sa

te misti incoace gi incolo aidoma unei rate, !i numai arareori

pe sol uscat, tare.

Luminile caselor shaluceau jos, in vale, si inima luirubinie le rispunse, aprinsa prct de o cliPa. Era indragostit de

Pamint. Iubea mai ales flora lui, dar ii placeau 5i oamenii 9i,

ca intotdeauna cind inima i se aprindea, vru sa-i inYete, sa iiajute, sa le irnptrrt{seasca din cunostintele lui milenare.

ceala, botanistul nostru pa$i in iarba inalti, cit el de inalti, Siaparu de-abia in celilalt capat, h maryinea unei ptrduri de ar-bori rcquoia. Acolo, gi mai mic in comparaqie cu uriasii co_paci, se intoarse cu faF spre nava: iarigi ii deveni inima ru-binie, ca gi cum i-ar fi semnalizat navei insesi - preaiubitulglob care il purtase atita amar de vreme. pe coridoare, in u$e,alte inimi stralucira, ca ni$te licurici zburlnd din loc in loc.Multumit ca era protejat si urmarit indeaproape, con$tient camai avea inca timp sa lucreze inainte de apariqia pericolului,se avinH in pidurea de arbori sequoia.

Se auzeau cintind pasari de noapte Si insecte tiriind prinumbri, iar el se afunda tot mai mulq burtica lui umflata atir_na aproape de plmint, fachdu-l sa arate ca un spiridu$ al pa_durii, de$i peneu el era un aranjament perfecq cAci avea ast_fel un centru de greutate jos si stabil. Cu toate acestea, extra-teresFul nu era o aparitie placuH phintenilor, cu tilpile luilargi, cu degele membranate, ce se itreau din trupul scund, cumiinile sale lungi carc atirnau pe linga corp precum bratelemaimufelor. Din aceasta cauza, el gi colegii sai erau foartetirnizi 9i de milione de ani nu se gtia st fi avut inclinalia sprecomunicarea cu altcineva in afara de plantele de pe pamint.Poate cA era o grc$eala, insa ei monitorizasera pamintul sufi_cient de mult timp ca sa-gi dea seama ca frumoasa lor nayi arfi fost pentru pAminteni o tintA, iar ei ni$te trofee tocmai bunede impiiat gi de pus in vitrina.

ASa ca exbaterestrul se migca prin padure cu prudenla,fara zgomot, cercetind in jur cu ochii lui bulbucali, convecai,ca ai unei broaqte uriag€. pma 9i el 5tia care erau pansele desupravietuire ale unei broagte in oraq, ti le estima pe ale salecarn la acela5i nivel. Cit desprc instruirea umaniatii in cadrulcine stie carui guvem intemagional nici nu se punea proble-ma: cum sa le propui oamenilor asta cind ai nasul ca o cirea_sl tuflitA $i s€meni cu o pa$ uriasa?

Pasea leg{nat, nevazut prin padurc, tirindu-gi miinileprinhe frunze. Lasa-i pe altii, cu un fizic mai placui sa fie

E.T. EXTRATERTSTRUL l1l0 Wliam Kotzwinkle

Umbra ti cldea inainte in vapaia lunii, un cap ca o vftrata

infipt inh-un git lung ca un baf Urechile stateau ascunse inpliurile capului, ca primele vrejuri de fasole. Nu, paminteniiar fi fs prca tarc daca acest personaj si-ar fi ficut aparifia lnfr-unguvem mondial. Nici toati cunoasterea lumii nu era de ajunsatunci cind oamenii dd de silueta ta de para.

A$a c{ igi ascunsc trupul in noapte, inconjurat de aburulsirAveziu si isi continua drumul spre orag. in minte ii sunaalama dinspre nava, dar Stia ca este prematur sa se ingrijore-ze, caci aceasta era pentru membrii echipajului care erau cevamai len1i. Dar el - igi arunci un picior ca de raF in fati, apoipe celalalt - el era cu adevarat rapid.

Dupe standardele de vibza de pe Pamint, insa, eraimposibil de lent, pinA $i un copilas de-al nostru s-ar fi mi5catdc nei ori mai repede; unul chiar era sa ll calce cu bicicleta cucitva timp tn urma, htr-o sea$ teribila.

Dar nu ln aceasta seari" in seara aceasta va avea grija"Se opri 9i ascultl. Semnalul de alama al navei se facu

simlit din nou, ca o bltaic in inima lui de jiratic - codul deqgenlA. Nava fremata uior, chemindu-i pc membrii echipa-jului, era deja al doilea mesaj de avertizare. Dar era suficienttimp pentru cei rapizi ca el; se balingAnea in stinga Si indrcapa, sting4 drcapta, cu miinile prin frunzi', atras de orasca de un magnel Era bltrfu, dar se misca repede, mai repededecit cei mai multi botanisti trecufi de zece milioane de ani,potcoviti pc deasupra 5i cu picioare ca labele de ra6.

Ochii sai mad se roteau in orbite, cercetind oragul 5icerul, 9i copacii, Si potecuta ce se a$temea inaintea lui. Nu se

vedea nimeni pe nicaieri, doar el, venind sa arunce o priyireh paminlcni, ca apoi sA igi ia la revedere pentru citeva zboruriin draga lui nava, undev4 foarte depafie de aici.

Brusc, privirea ii fu atrasf, de o razd de lumina carc ap{rusedeodatA in fata lui, urmatA de o alt4 lumini gemene aleryindsprc el de nicaieri! in acelagi timp, inima lui dedu alarm4 codde panic* ,lTot echipajul tsebuie sA se intoarci la nava, pericol,pedcol, p€ricol!"

Se dezechilibrtr, cazu pe spate, aFoi se llsa Pe o parT'

dezorientat de luminile care avansau spre el' mult mai rapide

O""ir o Ui"i"t"ta, mult mai zgomotoase' mult mai agresive'

Lumina devenise orbitoare, lumina aspd' Paminteana' rcce. sl

"tti-tgi"Aa. falasi te imPiedica $i cazu de pe drumul forestier

ilffi-, Pe cind lumin; se strecura intle el si nava' taindu-i

calea spre'padurea de giganli li Poienita aflata taman in

"JJa,'."p", *"f" unde plutea globul de Craciun' a$tePtind'

,pericol, Pericol, Pericol" '"tni*a ii st aucea' rctie ca singele' intinse o mini sPre

""j;i;; sequoia care cazuse pe jos in panica generala' caci

iaaacinite se rugau de el sa le ajute't-- ,c.otouo. ca]l prinse, dar isi Fase repede inapoi degetele

tongi,'la"itu otuii ae lumina 5i de mugetul ingrozitor.al unui

*oioi a" *usi"a. Se rostogoli in tufisuri' incercind disperat

,a iti ""op"t"

lumina inimii cu o mmura rupti' linea ochii

i.* a.t.niti. captind roate dealiile ce i-ar h putut folosi in

rt"L f.f, O- ni.i *ul nu era mai oribit decit priveli5tea pu-

i"orf"i "a*t de masini, cu frunzulilele rupte' acea entitate

J"tlugittat-t" a" el, strigindu-i: ,'Pericol' pericol' pericol"'-'- i*ii"l si alte lumini trecura Pe drum' drum ce

.fusese

intotdeauna neumblat, dar care acum rtrsuna de vuietul masi-

nilor 5i al vocilor care strigau furioase' Puse Pe vinitoarc'

Se opinti prin tuhguri, ascunzindu-si inima luminoasa cu

oatia, ln tirnp.e lumina rece il cauta cercetind zona dintr-o

'p*"'" ar" iouo .unoasterea adunata din gapte galaxii nu-i

era de nici un folos acum: nu putea sa il ajute sa se migte mai

,"p"0" in u""t, ."aiu snain' Talpile ca de rala ii erau atit de

nefoloritoare acum! Simtea pdn pamint cit de rePede alergau

pi"i"."f" de om' pe propriul lor teren, imPresudndul' si isi

dadu seama ce nebun fusese sa ii provoac€'

Pagii lor repezi se auzeau in urma lui si lumini sagetau din

cinJ in cinO irintre arbuSti' fara oprirc' Limba .lor stra'ina

nsuna tare, iar unul dintre ei, cu mult zgomot Yenind dinsPrc

"ir"uuu puntaonlor, era pe urmele lui' in lumina lantemelor'

io,*ir,ut "rti "ut"aua omului, de care atima c€va ca un inel

E.T. EXTRATERFSTRUL12 william KotzwinHe

cu multi dinti lnSirati pe el, poate ca erau trofee, smulse dingum cine stie carci creaturi de pe lumea aceasta.

,,8 timpul, e timpul, e timpul", avertiza nava, adunind tiultimii membri ai echipaj ului.

Se strecura pe sub fascicolele de lumina spre margineadrumului.

Vehiculele 9i goferii lor erau irnprAstiate pe drum 9i pe

lhga drum. Extraterest$l se inconjura cu abur pmtector $ihaversa drumul sub lumina lunii, topindu-se in fumul oftavi-tor al levilor de etapament - odata ajuns pe partea cealaltl,cobod intr-un lant si rdmase acolo, ascuns-

Ca 9i cum l-ar fi simtit, lantemele se intoarserA sprelocul de unde el tocmai dispiruse. Se facu una cu nisipul gi

grohoti5ul din 5an1, pe cind oamenii sfeau tantul pe deasu-pra. Ochii lui erau bulbucati de groaza cind peste el trecuzanganind inelul cu din1i, dnjind ameninFtor la cureauastapinului lor.

Se lipi si mai tare de piatd, inconjurat de abur, flla sa

poata fi deosebit de ceala care rasare noaptea ln rlpe. ,,Dapamhtenilor, sint doar un nor, un nor de-ai vogtri, nesemni-ficati% nu mA cercetati la lumina lantemelor, caci mi-ati putea

vedea gih. lung, picioarele de rafusca cu degete prelungi tisub;iri ca lianele acvatice. Sint sigur ca nu ati inFlege cA maallu pe planeta yoastrl penuu a va salva flora lnainte ca voisA o disEugefi in lntregime."

Ceilalli sxira peste el, glasudle lor innegurate si infier-bintate de goana bucurindu-se de vinatoare. Erau inarmalipin{ in dinti.

Dupa ce hecu si ultimul dinFe ei, se ridica $i ii urma,intrlnd in padure. Singurul sau avantaj era cA se familiarizasecu zona prin munca lui de botanist. Ochii i se roteau rapid inorbite, localizlnd cararea, o urma de-abia vizibila lasatA de

botani5ti prin frunzisul ce irnpletea intunericul.Lumina aspr;, chirurgicalA sageta noaptea in diverse

dhecfii. PAmlntenii erau de-a dreptul derutali acum, ln schimbbotanistul se lndrepta sigur de el spre nava.

Apropiindu-se de colegii.sai' inima ii straluci si mai tare'

inuriEdi cimput lor energetic' inimile lor chemindul in cor'

il:ril;;;-i;" si cheirarile Plantelor de la bordul navei'

,fi tJgita,,'Pericol' pericot'.pericol"'s' drthi (i se stecoare pnntrc lumini' de-a lungul cAlaru

t",;1;, ;";;;il; +ste ddacini runsi' sensibire'

htiT;J|i ;de pa5ea ii era cunoscuta fiecate incren-

;;;ft;. fieiare pinza de Paianjen' Le ti^J".u Ti"t-:ffi;il;ilou-r pti" paou"' 'fe aici' pe aici ""

'"t";;:;#"-si desetele Pe cor,orul moale ca pe niste

"df,i;;;;;formaltii ain suflenrt Padudi - in timP ce

jiii"Jt .i0""' 'iJ sa ii iasa din.piePt si sa se alature celor-

iJ" it i*i "." *"ptau cu nava in PoieniF''-' #1"i"

" i"b Lamenilor' luminite lor incucate in ramu-

,il" ;;;; il i;"*ra sa teaca' dar care in fala lor erau ne-

"t"i"' 'Jra;i o.

"tpac se inseuiau Drin vazduh' se sudau im-

Dreuna si se ddicau savila impotnva lon o redacina -se

ridica

ffio'l0..* *piedic'rnclu-l pe cel cu inelul cu dinti' si ot",i.a*i"t

ti o*se de picior pe subaltemul lui' care cazu cu

iitf it "*"i ti"*d de mama focutui in lirnba lui matema'

'r,iffi;iJutJ ;futele dPau: fusi' tugi' rugi" '"

.

Extaterestrul fugea Pdn padue spre in pol^eniia' - . --itT"tii ti"i' gi'i"""rul galaxiei il astePta' se leganl spre

"L ;tJilJ;;fi'"'"ntfru*nt din milioane de lumini'

io,"ir" "i *iounu'" *.*:il';l;Tl

;,iT,ff '';1'ru:ilse reflectau Peste tol in Jur' rsl

il""t"'"1 .t L r*t vazuide pe nava' sa o atinga cu Puterca

il;;, iliJioi."i" lui ridicole se prinseri in niste buruieni

care nu-l mai sltrbeau'

- RAmii, ziceau ele' ramii cu nor'

S" *"t" aL" strinsoare 5i se avinB inainte' iesind la mar-

"fr* f.tifi i" ^"* "*ei'

Stralucirea globului se sPargea in

:ffi;i;il;l;lpinile inalte Zari uea navei' inca deschi-

;;t;;i;;" ""hipa aeteptinduJ' cu inima de jaradc' che-

mindu-I, cautindul cu disPerare'

- Vin, Yin" '