psihologie organizationala ii-libre

8/15/2019 Psihologie Organizationala II-libre

http://slidepdf.com/reader/full/psihologie-organizationala-ii-libre 1/98



Dn acest semestru! cursul va continua tematic modulele a$ordate ?n semestrul #recedent!

accentul fiind #us de această dată #e #rocesele organi7aŃionale. Primul #roces! cel de conducere!

a$ordat ?n #rimul semestru va fi com#letat cu discutarea i ilustrarea #roceselor de deci7ie!comunicare organi7aŃională! memorie i ?nvăŃare organi7aŃională! finali7>nd cu o #ers#ectivă

integrată asu#ra culturii organi7aŃionale ca mod ?nvăŃat de g>ndire.

Ceea ce vom ?ncerca să su$liniem! at>t #rin natura temelor discutate c>t i #rin ti#ul

e0erciŃiilor #ro#use! va fi fa#tul că! dată fiind natura com#le0ă a organi7aŃiilor! a#licarea

cunotinŃelor do$>ndite va tre$ui să fie dinamică! interrelaŃionată. 9stfel! modul de structurare a

cunotinŃelor teoretice ?n modulele #ro#use urmea7ă ?n #rimul r>nd o logică #edagogică! ?nsă

achi7iŃia de $a7ă #e care o urmărim este de7voltarea ca#acităŃii de utili7a aceste cunotinŃe

interrelaŃionate ca grilă utilă de ?nŃelegere a fenomenelor organi7aŃionale i de intervenŃie asu#ra

acestora.

'"3" Or&ani1area te$elor 4n *a)r+l *+rs+l+i

Cursul este format din mai multe teme de ?nvăŃare! organi7ate ?n * module. Dn #rimul

modul vom insista asu#ra a$ordării deci7iei ?n organi7aŃii! ?nŃelegerea #ro$lemelor deci7iei ?n

gru# i utili7area e0#erimentală a schemelor de deci7ie socială i a#recierea eficienŃei lor

diferenŃiate. 3odulul 2 a$ordea7ă tema comunicării organi7aŃionale i familiari7area cu noile

a$ordări ale comunicării! definită ca emergenŃă a structurii sociale. 3odulul % a$ordea7ă

#ro$lematica memoriei i ?nvăŃării organi7aŃionale #entru ca modulul final să #ro#ună o #ers#ectivă integrată asu#ra culturii organi7aŃionale ca mod ?nvăŃat de g>ndire. 9legerea acestor

#ro$lematici de discuŃie este motivată at>t susŃinerea lor teoretică i em#irică c>t i de utilitatea

lor din #ers#ectiva a#lica$ilităŃii #ractice.

Pentru atingerea unui nivel de ?nŃelegere a#rofundată i de o#erare eficientă cu noŃiunile

#re7entate se recomandă consultarea resurselor $i$liografice recomandate! ?n #aralel cu

#arcurgerea su#ortului de curs. Bi$liografiei o$ligatorii #revă7ute i se adaugă i o listă

$i$liografică recomandată la finalul fiecărui modul. Dn situaŃia ?n care nu veŃi reui să accesaŃi

anumite materialele $i$liografice! sunteŃi invitaŃi să contactaŃi tutorii disci#linei.

'"5" or$at+l i ti/+l a*tivit.%ilor i$/li*ate )e *+rs

9a cum am #re7entat dea! structura su#ortului de curs #entru Psihologie

6rgani7aŃională cu#rinde * module orientate ?n urul #rinci#alelor #rocese organi7aŃionale.

Pentru a #arcurge aceste module! modalitatea #rinci#ală de muncă este cea individuală!

com#letată cu ?nt>lniri faŃă ?n faŃă EconsultaŃii facultative! consultaŃii #rin intermediul forumului

de discuŃii sau ?ntre$ări adresate tutorilor. Dn cadrul celor 2 consultaŃii #lanificate ?n decursul

semestrului! titularul cursului i tutorii vă vor oferi s#riin su$stanŃial #entru ?nŃelegerea



noŃiunilor #arcurse! #recum i #osi$ilitatea de a vă clarifica i de#ăi o$stacolele ?nt>m#inate ?n

#regătire. Pentru asigurarea unui nivel ridicat al ?nvăŃării ?n cadrul acestor sesiuni de consultaŃii!

este recomandat ca studenŃii să se #re7inte av>nd ?n #reala$il materia #arcursă i să #ună ?ndiscuŃie noŃiuni sau #ro$leme #ractice asociate acestora. 9ctivitatea de ?nvăŃare individuală va fi

gestionată de către cursanŃi i va tre$ui să ai$ă ?n vedere #arcurgerea cursului i a materialelor

$i$liografice o$ligatorii! #recum i re7olvarea e0erciŃiilor #roiectate #entru fiecare modul.

Planificarea activităŃii de studiu individual i a re7olvării e0erciŃiilor #ro#use se va face ?n acord

cu calendarul disci#linei! comunicat i monitori7at de către echi#a res#onsa$ilă de acest curs.

3odalitatea de evaluare utili7ată #entru acest curs este #reci7ată ?n secŃiunea aferentă.

Pe scurt! av>nd ?n vedere #articularităŃile ?nvăŃăm>ntului la distanŃă dar i reglementările

interne ale CFC/< al @BB #arcurgerea i #romovarea acestei disci#line #resu#une antrenarea

studenŃilor ?n următoarele ti#uri de activităŃi:

a. consultaŃii 5 #e #arcursul semestrului vor fi organi7ate două ?nt>lniri de consultaŃii faŃă ?n

faŃăG #re7enŃa la aceste ?nt>lniri este facultativăG

$. lucrări de evaluare 5 ve7i calendarul de la sf>rit.

c. forumul de discuŃii 5 acesta va fi monitori7at de echi#a de tutori i su#ervi7at de titularul

disci#linei.

'"6" 7ateriale biblio&ra#i*e obli&atorii

Pentru fiecare modul al cursului sunt oferite o serie de referinŃe $i$liografice! at>to$ligatorii c>t i facultative. Consultarea acestora este esenŃială #entru ?nŃelegerea noŃiunilor

#re7entate ?n curs sau ad>ncirea cunoaterii acestora. "eferinŃele de $a7ă ale acestui curs sunt

re#re7entate de volumele: Chirică! S. E4--) Psihologie organizaŃională! Mo"ele "e "iagnoză i

intervenŃie. Casa de editură i consultanŃă Studiul 6rgani7ării! Clu+Na#ocaG Chirică! S. E2((%

InteligenŃa organizaŃiilor! Rutinele i managementul g#n"irii colective. Presa @niversitară

Clueană! Clu+Na#oca i Chirică! S.! 9ndrei! <.3.! H Ciuce! C. E2((I. $plicaŃii practice ale

Psihologiei OrganizaŃionale. ditura 9SC" H Cognitrom! Clu+Na#oca. Dn com#letarea acestor

lucrări am adăugat la finalul fiecărui modul o listă $i$liografică recomandată. =ucrările

menŃionate la $i$liografia o$ligatorie se regăsesc i #ot fi ?m#rumutate de la Bi$lioteca

FacultăŃii de Psihologie din cadrul Bi$liotecii Centrale A=ucian Blaga.

'"8" 7ateriale i instr+$ente ne*esare /entr+ *+rs

6#timi7area secvenŃelor de formare reclamă accesul studenŃilor la următoarele resurse:

+ calculator conectat la internet E#entru a #utea accesa $a7ele de date i resursele electronice

su#limentare dar i #entru a #utea #artici#a la secvenŃele de formare interactivă on+line

+ im#rimantă E#entru ti#ărirea materialelor su#ort! a temelor redactate! a studiilor de ca7



+ acces la resursele $i$liografice Ee0: a$onament la Bi$lioteca Centrală A=ucian Blaga

+ acces la echi#amente de fotoco#iere

'"9" !alen)ar al *+rs+l+i

Pe #arcursul semestrului /! ?n care se studia7ă disci#lina de faŃă! sunt #rogramate 2

?nt>lniri faŃă ?n faŃă EconsultaŃii cu toŃi studenŃiiG ele sunt destinate soluŃionării! nemediate! a

oricăror nelămuriri de conŃinut sau a celor #rivind temele de g>ndire. Pentru #rima ?nt>lnire se

recomandă lectura atentă a #rimelor două moduleG la cea de a doua se discută ultimele 2 module

i se reali7ea7ă o secvenŃă reca#itulativă #entru #regătirea e0amenului final. <e asemenea! ?n

cadrul celor două ?nt>lniri! studenŃii au #osi$ilitatea de solicita titularului i;sau tutorilor s#riin

#entru re7olvarea anumitor teme de g>ndire sau a e0erciŃiilor. Pentru a valorifica ma0imal

tim#ul alocat celor două ?nt>lniri! studenŃii sunt atenŃionaŃi asu#ra necesităŃii su#limentării

lecturii din su#ortul de curs cu #arcurgerea o$ligatorie a cel #uŃin uneia dintre sursele

$i$liografice de referinŃă. <atele celor două ?nt>lniri sunt #reci7ate ?n calendarul sintetic al

disci#linei.

'":" Politi*a )e eval+are i notare

valuarea finală se va reali7a #e $a7ă unui e0amen scris desfăurat ?n sesiunea de la

finele semestrului /. Nota finală se com#une din: a. #unctaul o$Ńinut la e0amen ?n #ro#orŃie

de )(J E)#uncte i $. nota la sarcinile #rimite #e #arcursul semestrului *(J E* #uncte.Promovarea acestei disci#line este condiŃionată de #romovarea e0amenului scris ECu alte

cuvinte! dacă la e0amenul scris nu se o$Ńine un #uncta minim de *.,(! #uncte e0amenul nu este

#romovat! chiar daca nota finală! o$Ńinută #rin reali7area mediei #onderate ?ntre nota de la

e0amen si nota de la sarcini este mai mare de ,.

Pentru /re)area sar*inilor se vor res#ecta cu stricteŃe cerinŃele formatorilor. 6rice

a$atere de la acestea aduce du#ă sine #enali7ări sau #ierderea #unctaului cores#un7ător acelei

lucrări.

valuarea acestor lucrări se va face imediat du#ă #reluare! iar afiarea #e site a notelor

acordate se va reali7a la cel mult 2 să#tăm>ni de la data de#unerii;#rimirii lucrării.

'"';" Ele$ente )e )eontolo&ie a*a)e$i*.

Se vor avea ?n vedere următoarele detalii de natură organi7atorică:

+ 6rice material ela$orat de către studenŃi #e #arcursul activităŃilor va face dovada originalităŃii.

+ 6rice tentativă de fraudă sau fraudă de#istată a sar*inilor va #i san*%ionat. /rin a*or)area

notei ; /entr+ l+*rarea res/e*tiv. <i /rin re)a*tarea +n+i re#erat )e /ro/+nere s/re

e=a$atri*+lare.



+ 6rice tentativă de fraudă sau fraudă de#istată a e=a$en+l+i va #i san*%ionat. /rin a*or)area

notei $ini$e sa+> 4n +nele *a1+ri> /rin e=a$atri*+lare.

+ "e7ultatele finale vor fi #use la dis#o7iŃia studenŃilor #rin afia electronic.+ ContestaŃiile #ot fi adresate ?n ma0im 2* de ore de la afiarea re7ultatelor iar soluŃionarea lor

nu va de#ăi *I de ore de la momentul de#unerii.

'"''" St+)en%i *+ )i1abilit.%i

'itularul cursului i echi#a de tutori ?i e0#rima dis#oni$ilitatea! ?n limita constr>ngerilor

tehnice i de tim#! de a ada#ta conŃinutul i metodele de transmitere a informaŃiilor #recum i

modalităŃile de evaluare Ee0amen oral! e0amen online etc ?n funcŃie de ti#ul di7a$ilităŃii

cursantului. 9ltfel s#us! avem ?n vedere facilitarea accesului egal al tuturor cursanŃilor la

activităŃile didactice i de evaluare.

'"'-" Strate&ii )e st+)i+ re*o$an)ate,

<ate fiind caracteristicile ?nvăŃăm>ntului la distanŃă! se recomandă studenŃilor o

#lanificare foarte riguroasa a secvenŃelor de studiu individual! coro$orată cu secvenŃe de dialog!

mediate de reŃeaua net! cu tutorii i res#ectiv titularul de disci#lină. =ectura fiecărui modul i

re7olvarea la tim# a e0erciŃiilor garantea7ă nivele ?nalte de ?nŃelegere a conŃinutului tematic i

totodată s#oresc ansele #romovării acestei disci#line.



7o)+l+l '

(E!IZIA 7ANAGERIALĂSco#ul modului: a$iliari1area st+)ent+l+i *+ /ro*es+l )e*i1iei $ana&eriale

6$iectivele modulului :

'"'" ?IPURI (E (E!IZIEProcesul luării deci7iei de#inde! ?n mare măsură! de o$iectul ei. Dn funcŃie de o$iectul deci7ieidistingem deci7ii #ersonale i deci7ii organi7aŃionale! deci7ii #rogramate i deci7iine#rogramate.

<istincŃia ?ntre caracterul #ersonal versus organi7aŃional al deci7iei nu #ornete de la cine estedecidentul! #entru că i ?n organi7aŃii doar oamenii au această ca#acitate. Pro$lemele ?n legăturăcu care se iau deci7ii #ot fi #roiecte i acŃiuni #ersonale! să #rivească viitorul #ersonal! ori săai$ă ca o$iect #ro$leme! #olitici sau #roceduri ale organi7aŃiei din care #ersoanele care decid fac #arte.<istincŃia ?ntre caracterul #rogramat versus ne#rogramat al deci7iei a fost #ro#usă de SimonE4-)(. 6 "ecizie programată re#re7intă un răs#uns standardi7at la o #ro$lemă sim#lă sau derutină. Pro$lema este $ine definită! natura ei este clară! ?nŃeleasă de decident i la fel este ariasoluŃiilor #osi$ile.

'"'"'" (e*i1iile /ro&ra$ate

%!%!%!%! &eciziile personale programate

/m#lică de7voltarea ha$itudinilor! a de#rinderilor. <e e0em#lu! cei mai mulŃi dintre noi am auns lao soluŃie standard a #ro$lemei Kcum să aungem la locul de muncăK: #e os! dacă vremea estefrumoasă! cu auto$usul dacă vremea este rea. 9cest #rogram sim#lu ne scutete să investim! 7ilnic!tim# i atenŃie! #entru alegerea ?ntre KtoateK alternativele #osi$ile + auto$us! autoturismul #ro#riu!ta0i! $icicletă! mers #e os! i! #osi$il! altele + #rin c>ntărirea avantaelor i de7avantaelor fiecăreialternative.

• Cunoaterea #rinci#alelor teorii i modele ale deci7iei. • 9#recierea a#lica$ilităŃii modelelor la diferite ti#uri de deci7ie

individuale i organi7aŃionale! #rogramate i ne#rogramate. • 9#licarea modelelor ?n studiul unor ca7uri individuale i de gru#. • DnŃelegerea #ro$lemelor deci7iei ?n gru#.

• @tili7area e0#erimentală a schemelor de deci7ie socială i a#reciereaeficienŃei lor diferenŃiate.



'"-"'" ?eoria +tilit.%ii e=/e*tate

'eoria utilităŃii e0#ectate descrie e0#licit #rocedurile de determinare a diferenŃelor individuale ?n

trăirile legate de risc. 'eoria nu face nici o #re7umŃie #rivind originile sentimentului utilităŃii.(eoria )ncearcă, )n schim*, să estimeze pre+erinŃele in"ivizilor +aŃă "e rezultate, să veri+iceinconsecvenŃele i să preva"ă alegerile viitoare. C>tă vreme alegerile individuale suntconsecvente! #oate fi sta$ilită o funcŃie a utilităŃii care să e0#rime orice ti# de #referinŃă #entrurisc: aversiune! căutare! atitudine neutră ori o com$inare a tuturor acestor ti#uri.<oi factori #sihologici au fost discutaŃi ?n legătură cu #referinŃa #entru risc: E4 valoareare7ultatelor certe i E2 atitudinea individului faŃă de risc. 3otivul #entru care o #ersoană areaversiune faŃă de risc este am$iguu. FuncŃia utilităŃii e0#ectate #oate reflecta at>t valoarea maimică a unor c>tiguri adiŃionale Ela fel ca teoria utilităŃii cardinale c>t i fa#tul că unei #ersoane?i dis#lace! #ur i sim#lu! riscul.Cei doi factori din care derivă aversiunea faŃă de risc! utilitatea marginală i reacŃia afectivă!

negativă! faŃă de risc #ot fi se#araŃi #rintr+o tehnică de măsurare a valorii individuale a diferitelorre7ultate! ?n condiŃii de siguranŃă si! res#ectiv ?n condiŃii de risc. Cele două funcŃii ale utilităŃii!una #entru condiŃiile de siguranŃă Eidentică cu funcŃia utilităŃii cardinale i una #entru alegerile?n condiŃii de incertitudine! vor fi ulterior com#arate! diferenŃa dintre ele re#re7ent>nd #referinŃa #entru risc re7ultată din reacŃia afectivă E#lăcere+ne#lăcere faŃă de risc.Cu toate ca7urile de neconfirmare a teoriei utilităŃii e0#ectate ESlovic i =ichtenstein! 4-)I!'versMi! Slovic! ahneman 4--( aceasta evidenŃia7ă două as#ecte: că oamenii #ot aveaatitudini faŃă de riscul ?n sine i că e0istă diferenŃe individuale ?n #referinŃa #entru risc. 'eoriautilităŃii e0#ectate consideră! ?nsă! riscul ca un dat. a nu #une ?n discuŃie originile sale #sihologice. 3ăsurarea #referinŃei #entru risc este făcută la fel ca ?n ca7ul oricărei trăsături a #ersonalităŃii. 'eoriile motivaŃionale #ro#un e0#licaŃii #entru diferenŃele individuale ?n

#referinŃa #entru risc.'"-"-" ?eoria $otiva%ional. a *o$/orta$ent+l+i )e ris*

6amenii nu răm>n indiferenŃi ?n faŃa luării deci7iei. <eci7ia are consecinŃe emoŃionale:decidentul are sentimente de succes! insucces! de7amăgire! eficacitate! ne#utinŃă! $ucurie iregret. 6amenii ?ncearcă să o$Ńină re7ultatele cele mai valoroase #entru ei Esă ma0imi7e7ere7ultatele! dar ?ncearcă! totodată! să evite deci7iile #roaste care i+ar de7amăgi.Conform teoriei motivaŃiei "e realizare sau a comportamentului "e risc! #ro#usă de 9tMinsonE4-,& oamenii ?ntre#rind acŃiuni care le ma0imi7ea7ă sentimentul reali7ării! iar acest sentimentcrete cu dificultatea sarcinii. SatisfacŃia unui succes este o mărime inversă #ro$a$ilităŃii acestuisucces: E4+#. 'otui! este #uŃin #ro$a$il ca oamenii să reuească ?n sarcinile deose$it de dificile.<e aceea! #entru a determina nivelul riscului cu cea mai mare valoare e0#ectată! satisfacŃiatre$uie a#reciată ?n ra#ort cu #ro$a$ilitatea succesului. Nivelul o#tim de risc este cel carema0imi7ea7ă satisfacŃia e0#ectată: #E4+#. aloarea ma0imă se o$Ńine c>nd #ro$a$ilitateasuccesului este (.,(. 3odelul #revede deci! că #ersoanele vor #refera să se angae7e ?n sarcini dedificultate medie! sau ?n care vor reui umătate din tim#. 9ceastă #revi7iune se referă la #ersoanele cu tre$uinŃa de reali7are ridicată sau motivate de o$Ńinerea succesului.0istă Econform motivaŃiei de reali7are! 3c. Clelland! 4-,4 #ersoane motivate! mai cur>nd! deevitarea eecului! dec>t de o$Ńinerea succesului. Persoanele cu o tre$uinŃă ridicată de evitare aeecului vor alege sarcini care #ot minimi7a sentimentul eecului. 9cestea sunt sarcinile e0tremde uoare! ?n care #ro$a$ilitatea succesului este ma0imă: E#O4 i sarcinile ?n care #ro$a$ilitateasuccesului este minimă: E#O(.



pentru orice acŃiune sau comportament i res#ectiv! motivaŃia de reali7are la motivaŃia "e păstrare a imaginii "e sine pozitive! 9utoa#recierea sau imaginea de sine este o schemă cognitivă generală care #oate aveanumeroase varia*ile, Kse #oate com#leta diferitK Eraumann! Sommer! 4-I4 ?n situaŃii #articulare de viaŃă. 6rice acŃiune #ersonală #articulară #oate fi #erce#ută ca varia$ilă saui#osta7ă a imaginii eului. 'eoretic! este #osi$il să definim valoarea "e stimulent a oricăruicomportament acŃiune- prin raportarea la autoaprecierea acelui comportament, av#n" carepere eul actual i eul i"eal . <acă o i#osta7ă com#ortamentală este a#reciată ca fiind foartediferită de imaginea eului actual + este o i#osta7ă ?n care individul se recunoate foarte #uŃin +atunci valoarea ei de stimulent motivaŃional este minimă dacă imaginea de sine este ridicatăEdis#aritatea eu ideal + eu actual este minimăG valoarea de stimulent a acelei i#osta7e estema0imă dacă! dim#otrivă! dis#aritatea eu actual+eu ideal este ma0imă. <acă! ?n schim$! oi#osta7ă com#ortamentală este a#reciată ca fiind foarte a#ro#iată de imaginea eului actual + esteo i#osta7ă ?n care individul se recunoate foarte $ine + valoarea ei de stimulent motivaŃional este

ma0imă dacă imaginea de sine este ridicată: dis#aritatea eu actual+eu ideal este minimăG valoareade stimulent motivaŃional a acelei i#osta7e este minimă dacă imaginea de sine este negativă:dis#aritatea eu actual+eu ideal este ma0imă. Pe scurt! i#osta7ele #erce#ute ale imaginii de sine auvaloare motivaŃională scă7ută! c>nd individul este nemulŃumit de această imagineG ele au valoareridicată! c>nd individul este mulŃumit de imaginea sa. radul ?n care individul se recunoate?ntr+o i#osta7ă i gradul ?n care imaginea de sine ?l satisface sunt cei doi #arametri ai valorii destimulent motivaŃional ai unei i#osta7e com#ortamentale. radul de recunoatere #oate fie0#rimat #rintr+o formulare a relaŃiei dintre o schemă cognitivă generală i o varia$ilă a sa.radul de satisfacŃie re7ultat din imaginea de sine #oate fi descris #rin "isparitatea eu actual + euideal. + aloarea unei i#osta7e com#ortamentale

.aloarea "e stimulent aipostazeicomportamentale

/ra"ul "erecunoatere )nipostazacomportamentală

&isparitatea

minimă minimă minimăma0imă minimă ma0imăma0imă ma0imă minimăminimă ma0imă ma0imă3odelul #revede o valoare ma0imă a i#osta7ei #entru care relaŃia ?ntre gradul de recunoatere idis#aritatea eu ideal+eu actual este monoton descrescătoare:

/ra"ul "e recunoatere0%1&isparitatea eu i"eal1eu actual-!<e asemenea! modelul #revede valoarea minimă a i#osta7elor com#ortamentale #entru carerelaŃia ?ntre gradul de recunoatere i dis#aritate este monoton crescătoare.3odelul sugerea7ă o descriere a #referinŃei #entru acŃiuni sau com#ortamente #articulare carelaŃia dintre o schemă cognitivă generală i varia$ilele sau i#osta7ele sale! av>nd ca finalitatesatisfacŃia re7ultată din consecvenŃa cognitivă.

'"-"5" ?eoria re&ret+l+i

'eoria utilităŃii cardinale i teoria #ros#ectării susŃin că! #entru a aunge la valoarea generală aunei alternative! individul com$ină #ro$a$ilităŃi i valori ale re7ultatelor #arŃiale. 'eoriaregretului su$linia7ă fa#tul că! de ?ndată ce re7ultatele unei alegeri sunt cunoscute! individul



nici un feed$acM sunt cele mai ?ncre7ătoare ?n deci7iile lor! cele care atea#tă feed$acM #rivindalternativa aleasă! au ?ncredere intermediară! iar cele care atea#tă feed$acM #rivind alternativeleres#inse sunt cele mai ne?ncre7ătoare. Cu c>t mai mult feed$acM atea#tă o #ersoană să #rimească! cu at>t mai mare este #otenŃialul ei de regret i cu at>t mai scă7ută ?ncrederea ?ndeci7iile luate. EPentru o sinte7ă a re7ultatelor #rivind relaŃia feed$acM+regret v. =arricM! 4--%.

%!'!2!4! ProtecŃia imaginii "e sine!

6amenii sunt mai mult sau mai #uŃin vulnera$ili la sentimentul regretului. C>nd iau o deci7ie! ei?ncearcă să menŃină o $ună imagine de sine. Pentru că sunt susce#ti$ili! ?n măsură diferită! laameninŃările imaginii de sine! numai unii dintre ei vor lua deci7ii care să minimi7e7e #osi$ilitatea regretului EQose#h! et al .! 4--2. Persoanele cu stimă de sine scă7ută sunt maivulnera$ile la ameninŃarea imaginii de sine #entru că au mai #uŃine miloace de a se a#ăra deaceste ameninŃări.

3ecanismele destinate a#ărării imaginii de sine au fost conce#tuali7ate diferit. 9stfel! orientareaatenŃiei asu#ra alternativelor i #lanurilor de acŃiune! care servesc ?nvingerii discre#anŃei ?ntrere7ultate i as#iraŃii EKRandlungsorientierungK contrastea7ă! ?n o#inia autorilor uhl iStiensmeier Ev. Stiensmeier! 4-I, cu orientarea atenŃiei s#re re7ultatul nesatisfăcătorEKlageorientierungK. Pers#ectiva mai mare sau mai mică asu#ra viitorului constituie un altmecanism de a#ărare a imaginii de sine EFeather! 4-)I. Dn sf>rit! locul intern+e0tern alcontrolului E"otter! 4-)) sau sta$ilitatea+insta$ilitatea cau7elor atri$uite Eeiner! 4-I, au fost #use ?n legătură cu a#ărarea imaginii de sine./nsuccesul #oate reduce drastic motivaŃia i aduce suferinŃă su$iecŃilor care! utili7>nd anumitemecanisme Ede orientare ?n acŃiune sau de deci7ie! de atri$uire! de #erce#Ńie a tim#ului au oimagine de sine scă7ută. <e aceea! su$iecŃii cu stima de sine scă7ută vor fi mai motivaŃi dec>t

su$iecŃii cu stima de sine ridicată! să ia deci7ii care să reducă #osi$ilitatea de a regreta.Cercetările desfăurate ?n cadrul teoriei disonanŃei cognitive EFestinger! 4-,& oferă date caresusŃin ideea că oamenii ?i #roteea7ă imaginea de sine atunci c>nd iau deci7ii. 6 deci7ie dificilăduce la disconfort! #entru că alegerea făcută vine ?n contradicŃie cu as#ectele nedorite alealternativei alese i cu as#ectele de7ira$ile ale alternativelor res#inse. 9ceste consecinŃe aledeci7iei ?i #ot face să regrete deci7ia.Qose#h et al . E4--2 e0aminea7ă doi factori ai deci7iei ?n condiŃii de risc: Ea cantitatea defeed$acM e0#ectată de su$iecŃi i E$ stima de sine a su$iecŃilor. Posi$ilitatea regretului estecreată de e0#ectanŃa aflării re7ultatelor alternativelor res#inse! ?n condiŃiile unei stime de sinescă7ute. Dn consecinŃă! aceti su$iecŃi iau deci7ii care minimi7ea7ă #osi$ilitatea regretului. i audovedit aversiune faŃă de risc i s+au ferit să afle re7ultatele de7ira$ile ale alternativelor res#inse.Su$iecŃii cu stima de sine ridicată nu au făcut alegeri care să minimi7e7e regretul. "e7ultatelearată că a$ilitatea de a menŃine o $ună imagine de sine ?n faŃa regretului este un factor im#ortant?n determinarea #referinŃei faŃă de risc.9$ordarea #rocesului deci7iei #rin fenomenul #rotecŃiei imaginii de sine #ro$ea7ă fa#tul căschim$area cantităŃii de feed$acM ate#tat de su$iecŃi! asu#ra re7ultatelor deci7iilor lor! leafectea7ă #referinŃa faŃă de risc. 0#ectanŃa feed$acM+ului ?i conduce #e su$iecŃii cu stima desine scă7ută la alegeri defensive! cu toate că descrierea o$iectivă a alternativelor+#ro$a$ilităŃi ivalori+răm>ne constantă.ProtecŃia imaginii de sine nu este o varia$ilă at>t de ?ngustă cum este tre$uinŃa de securitate sauchiar! tre$uinŃa de reali7are. <e aceea + susŃine =arricM E4--% + #rotecŃia imaginii de sine #oateservi ca varia$ilă unificatoare ?n teoria #sihologică a luării deci7iei.



9adar! oamenii antici#ea7ă consecinŃele negative #otenŃiale ale deci7iei i acŃionea7ă ?nmodalităŃi care+i #roteea7ă de ele. Pers#ectiva #rotecŃiei imaginii de sine asu#ra #rocesuluideci7iei nu descrie cum iau oamenii deci7ii destinate ?m$unătăŃirii imaginii de sine. S#ree0em#lu! asumarea riscului le #oate susŃine imaginea de sine. ConsecinŃele #o7itive #e careluarea deci7iei le #oate avea asu#ra imaginii de sine sunt ignorate de această a$ordare. <easemenea! #ers#ectiva #rotecŃiei imaginii de sine asu#ra #rocesului deci7iei nu face s#ecificări #rivind condiŃiile ?n care #ersoanele cu stima de sine ridicată sunt #reocu#ate de regret. Stimade sine nu este un amorti7or de netrecut. 6ricine #oate deveni defensiv. Dntre$area care se ridicăeste ?n ce #unct #ersoanele cu stima de sine ridicată devin defensiveL Dn sf>rit! imaginea de sine #oate fi #roteată i altfel dec>t #rin alegeri defensive. S#re e0em#lu! oamenii ?i reafirmăcom#etenŃa amintindu+i o reali7are fără legătură cu deci7ia. 9tenŃi la aceste re7erve! #resu#unem că mo"elul autoaprecierii ca schemă "e "ecizie! descris anterior! #oate oferirăs#unsuri ?ntre$ărilor ridicate #rin descrierea relaŃiei generale ?ntre imaginea de sine iautoa#recierea i#osta7elor com#ortamentale sau cursurilor alternative ale acŃiunii ca relaŃie a

schemei generale a autoaprecierii cu oricare "intre varia*ilele sale.

?e$. )e re#le*%ie nr" -Care a fost ultima deci7ie im#ortantă #e care aŃi luat+o ?n viaŃa #ersonalăL 9nali7aŃi

Cum aŃi auns la această deci7ie i ce s+a ?nt>m#lat ulteriorL

'"2" S!HE7E (E (E!IZIE SO!IALĂ'"2"'" (e#ini%ia s*0e$ei )e )e*i1ie so*ial.

<istincŃia ?ntre re7olvarea #ro$lemelor i luarea deci7iei nu este clară #entru cele mai multe dinsarcinile de gru#. Dn mod curent! sunt numite sarcini de deci7ie acelea ?n care accentul cade #eselecŃia unui răs#uns dintr+un set de alternative mutual e0clusive. Sunt numite re7olvări de #ro$leme sarcinile ?n care accentul cade #e #rocesarea informaŃiei ?n sco#ul constituiriialternativelor de răs#uns. Se#ararea celor două ti#uri de sarcini este! totui! #ro$lematică!deoarece o anumită #rocesare a informaŃiei a#are ?n gru#! anterior oricărei alegeri a răs#unsului.Dn re7olvarea #ro$lemelor ?n gru#! informaŃia adusă de fiecare mem$ru este #rocesată social! #ro$a$il ?n fiecare stadiu al re7olvării #ro$lemei. Dn luarea deci7iei ?n gru#! interacŃiunea socialăeste #rivită ca o schemă de deci7ie socială ETaonc et al! 4-&2! <avis! 4-&%. /nteracŃiuneasocială este un #roces com$inatorial! care transformă #referinŃele individuale #entru variatealternative de răs#uns. 6 descriere a schemelor de deci7ie socială tre$uie să răs#undă la?ntre$area Kcum aung #ersoane cu #referinŃe iniŃiale diferite să ia! colectiv! o deci7ieK.ru#urile organi7aŃionale au! ?n general! o schemă de deci7ie formală! fi0ată o dată cuconstituirea gru#ului sau structurată din e0#erienŃă. 9ceastă schemă le #ermite să ra#orte7e odeci7ie la sf>ritul unei de7$ateri. Frecvent! schemele im#licite care o#erea7ă ?n discuŃiile unuigru# sunt altele dec>t cele #rescrise ?n reglementările formale sau recunoscute de gru#. 6#erareaunor astfel de scheme duce la re7ultate care ar a#ărea #arado0ale! dacă ar fi ra#ortate la regulade deci7ie formală sau recunoscută de gru#.



Procese sociale foarte com#le0e cum sunt influenŃa! dominanŃa! conformitatea! coaliŃia! etc.o#erea7ă ?n gru#! astfel că! chiar atunci c>nd distri$uŃia #referinŃelor interne este cunoscută! #utem #revedea doar #ro$a$ilitatea! nu certitudinea! ca gru#ul să aleagă o anumită alternativă.9stfel! fiind dată o anumită distri$uŃie a #referinŃelor mem$rilor! e0istă o anumită #ro$a$ilitate!di! ca gru#ul să decidă #entru o alternativă KK: valorile di #entru toate iO4! 2. . . n i O4! 2! . . .

n sunt definite de schema deci7iilor sociale E<avis! 4-&%. Schema de deci7ie socială este vă7utăde <avis ca mo"alitatea )n care grupul tratează toate "istri*uŃiile "e pre+erinŃe, logic posi*ile,mani+estate "e grup! a este! deci! un Kta$louK al interacŃiunilor sociale! considerate ?n termeniire7ultatelor sarcinii! sau altfel s#us! un ta*lou al normei sociale, care ghi"ează interacŃiunileorientate spre o "ecizie. Forma generală de re#re7entare a schemei de deci7ie socială este omatrice stohastică m 0 n ?n care varia$ile sunt UdiV! iar suma lor #entru o anumită alternativăeste:

[ ]" i56

=∑ =

4

4

9ceasta ?nseamnă că:

( ) P P P &

" " "

" " "

" " "

n n

n

n

n n n n

4 2 4 2

44 42 4

24 2 2 2

4 2

! ! ...! ! ! ...!

...

...

...

...

= × = ×

π π π π

alorile di ale matricii sociale #ot fi #rivite ca #arametri care reflectă tradiŃiile! normele!trăsăturile sarcinii! tendinŃele inter#ersonale i condiŃiile locale care caracteri7ea7ă gru#ul.

+ Scheme de deci7ie socială

<istri$uŃiidistincte

W9devărul?nvinge

<4

Pro#orŃio+nalitate

<2

chi#ro+ $a$ilitate

<%

3aoritate;chi#ro+ $a$ilitate<*

3aoritate;Pro#orŃio+nalitate<,

$% $' $% $' $% $' $% $' $% $' $% $' * ( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.((% 4 4.(( (.(( (.&, (.2, (.,( (.,( 4.(( (.(( 4.(( (.((2 2 4.(( (.(( (.,( (.,( (.,( (.,( (.,( (.,( (.,( (.,(4 % 4.(( (.(( (.2, (.&, (.,( (.,( (.(( 4.(( (.2, (.&,( * (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.(( (.(( 4.((

Dn ta$elul ).2 sunt #re7entate matricile cores#un7ătoare #entru cinci scheme de deci7ie socialăale unui gru# de #atru mem$ri! ?ntr+o #ro$lemă cu două alternative:(' K9devărul ?nvingeK: 94 #oate fi singurul răs#uns corect la o anumită #ro$lemă. ru#ul alege94! dacă conŃine cel #uŃin un mem$ru care susŃine 94. E9ceastă schemă de deci7ie estecunoscută su$ numele de Kmodelul 9 =orge+SolomonK.(- Pro#orŃionalitate: #ro$a$ilitatea ca gru#ul să aleagă o alternativă 9 este egală cu #ro#orŃiamem$rilor care susŃin 9.(2 chi#ro$a$ilitate: fiecare #o7iŃie susŃinută are aceeai #ro$a$ilitate să fie aleasă ca deci7ie agru#ului.(3 3aoritate! iar dacă nu! echi#ro$a$ilitate:. ste o com$inaŃie ?ntre schemele <4 i <2.



(5 3aoritate! dacă se alege răs#unsul corect + aici 94G dacă nu! #ro#orŃionalitate.

'"2"-" E#e*t+l s*0e$ei so*iale )e )e*i1ie as+/ra /re#erin%elor in)ivi)+ale

<eoarece distri$uŃia deci7iilor gru#ului este funcŃie at>t de distri$uŃia iniŃială a #referinŃelorindividuale! #i! c>t i de schema de deci7ie a gru#ului! < O ∑di ! #ot fi studiate variaŃiile lanivelul am$ilor factori. Dntr+un astfel de studiu <avis E4-&2 a considerat #atru distri$uŃiiindividuale care dau! res#ectiv: Ea o funcŃie )nclinată pozitiv7 E$ o funcŃie *imo"ală G Ec ofuncŃie simetrică i Ed o funcŃie uni+ormă + i trei scheme de deci7ie socială: echipro*a*ilitateaalternativelor, r egula ma5orităŃii cu o su$schemă a pro*a*ilităŃii i me"ia #referinŃelorindividuale. Pentru numărul de trei alternative i o dimensiune n O * a gru#ului! distri$uŃiile #entru fiecare ca7 sunt #re7entate ?n figura ).&.

1.00

0.75

0.50

0.25

01 2 3

1.00

0.75

0.50

0.25

01 2 3

1.00

0.75

0.50

0.25

01 2 3

1.00

0.75

0.50

0.25

01 2 3

P r o b a b i l i t a t e a f i e c ã r e i a l t e r n a t i v e d e a f i a l e a s ã P ( A j )

Alternativa, Aj

a) b)

c) d)

Distribuþie individualã

Modelul echiprobabilitãþii

Modelul majoritãþii

Modelul mediu

+ fectele schemelor sociale de deci7ie asu#ra #referinŃelor iniŃiale ale mem$rilor Edu#ăQ.R. <avis! 4-&%

Com#ararea #referinŃelor gru#ului cu #referinŃele individuale #ermite o$servaŃii im#ortante #rivind natura transformării #e care fiecare schemă socială de deci7ie o o#erea7ă asu#ra #referinŃelor individuale iniŃiale ale mem$rilor gru#ului. 9stfel! schema maorităŃii Ke0agerea7ăKorice neuniformitate din distri$uŃia #referinŃelor individuale: distri$uŃia #referinŃelor gru#uluieste i mai K?nclinatăK ?n ca7ul EaG $imodalitatea este accentuată EdiscuŃia ?n gru# duce la o maimare #olari7are a #referinŃelor ?n ca7ul E$G ?n sf>rit! schema maorităŃii KascuteK v>rful funcŃiei



induc stres! ?nsoŃit de evitare defensivă! caracteri7ată #rin li#sa căutării vigilente! distorsiuneasemnificaŃiilor avertismentelor! neatenŃie selectivă! uitare i raŃionali7are. rou#thinM esteevitarea defensivă la nivelul gru#ului: Kun #atern colectiv de evitare defensivăK.Qanis inter#retea7ă fenomenul ca un set integrat "e caracteristici cu legături "eterministe. 9ltfels#us! caracteristicile groupthin6 se structurea7ă ca un lanŃ cau7al ?ntre con"iŃii antece"ente!disfuncŃiuni manifestate ?n simptome i re7ultate "e+ectuoase. Pentru a detecta fenomenul!susŃine autorul! este necesar să constatăm toate sim#tomele i! de asemenea! dacă condiŃiileantecedente i consecinŃele imediat e0#ectate sunt i ele #re7ente.Con"iŃiile antece"ente sunt gru#ate ?n trei categorii. Prima categorie conŃine un singur element:coeziunea! la nivel moderat sau ridicat. 9 doua categorie cu#rinde greeli structurale "eorganizare:♦ insulari7area gru#uluiG♦ li#sa tradiŃiilor de im#arŃialitate a conduceriiG♦ li#sa normelor care im#un #roceduri metodiceG♦ omogenitatea $a7elor sociale i ideologice ale mem$rilorG9 treia categorie se referă la contextul situaŃional provocativ i are ?n vedere rolul stresului cafactor situaŃional ori intern. a cu#rinde:♦ ameninŃări e0terne #rivind #ierderile #osi$ileG♦ sla$a s#eranŃă că #oate fi găsită o soluŃie mai $ună dec>t cea #ro#usă de liderG♦ ne?ncrederea ?n sine! tem#orară! a mem$rilor! #rovenită din eecuri recenteG♦ #erce#Ńia că sarcina este #rea dificilăG♦ #erce#Ńia că nu e0istă o alternativă! la fel de corectă moral! ca aceea dea aleasăGSimptomele gru#ului disfuncŃional sunt: Ev. i ca#itolul *♦ ilu7ia de invulnera$ilitateG

♦ raŃionali7area care reduce im#ortanŃa avertismentelor i a altui feed$acM negativG♦ convingerea ?n moralitatea inerentă gru#uluiG♦ #erce#Ńia stereoti#ă a mem$rilor gru#urilor o#useG♦ #resiune asu#ra de7idenŃilorG♦ autocen7urăG♦ ilu7ia unanimităŃiiG♦ K#a7nici UautodesemnaŃiV ai g>ndiriiK care feresc gru#ul de informaŃie contradictorieGConsecinŃele grou#thinM care afectea7ă calitatea deci7iei includ:♦ limitarea e0aminării la doar c>teva alternativeG♦ ignorarea informaŃiei noi #rivind riscurile i limitele alternativei aleseG♦ ignorarea informaŃiei #rivind $eneficiile alternativelor res#inseG♦ a$senŃa dorinŃei de a utili7a e0#erŃi #entru a o$Ńine informaŃii e0acteG♦ a$senŃa #lanurilor concrete de acŃiuneG♦ #rocesarea su$iectivă a informaŃieiGQanis E4-&2! 4-I- sugerea7ă meto"ele #rin care gru#ul #oate #reveni sau reduce fenomenulgrou#thinM. 9stfel:♦ liderul tre$uie să ?ncurae7e mem$rii gru#ului să ?i e0#rime ?ndoielile i o$iecŃiunileG♦ liderul tre$uie să ado#te o atitudine im#arŃială! iar nu să ?i afirme! de la ?nce#ut! #referinŃeleG♦ mem$rii tre$uie ?ncuraaŃi să discute deli$erările gru#ului cu asociaŃii de ?ncredere i sărelate7e! a#oi! gru#ului! reacŃiile acestoraG



6 inter#retare mai #uŃin strictă sugerea7ă că #re7enŃa fenomenului #oate fi inferată #e $a7aidentificării unui gru#a incom#let dintre caracteristicile sale! autorii ?ncerc>nd să identifice caredintre acestea #ot fi! ?n mod unic! atri$uite fenomenului.Conform modelului lui Qanis! coe7iunea ocu#ă un loc im#ortant ?ntre condiŃiile antecedente alegrou#thinM. 9cest loc derivă din aserŃiunea #rinci#ală a autorului că fenomenul grou#thinM sede7voltă ?n gru#urile mulŃumite de ele ?nsele. 9ldag i Fuller E4--% citea7ă cercetărie0#erimentale ?n care coe7iunea ca antecedent al grou#thinM este definită o#eraŃional #rincunoatere reci#rocă EFloers! 4-&& sau #rin sugerarea com#ati$ilităŃii mem$rilor ECourtright!4-&I. "e7ultatele asu#ra rolului coe7iunii nu sunt consecvente. /m#ortante #entru sta$ilireacau7elor varia$ilităŃii acestor re7ultate ne a#ar datele relatate de =eana E4-I,. Contrarmodelului lui Qanis i altor cercetări! =eana arată că mem$rii gru#urilor noncoe7ive s+au angaat?ntr+o mai mare autocen7ură a informaŃiei! dec>t au făcut+o mem$rii gru#urilor coe7ive.9utocen7ura i emergenŃa K#a7nicilorK autodesemnaŃi ai g>ndirii gru#ului a#ar ca trăsături maicaracteristice #entru grou#thinM! dec>t alte trăsături! ca de #ildă! convingerea ?n corectitudinea

deci7iei i #resiunile #entru consens! care nu sunt nea#ărat disfuncŃionale ENemeth! 4-I).Primele #ot constitui! singure! o e0#licaŃie a #asivităŃii mem$rilor.S+a constatat E=ongle i Pruitt! 4-I( că gru#urile fără e0#erienŃa lucrului ?m#reună #ot fi multmai susce#ti$ile de sim#tomele grou#thinM! din cau7a insecurităŃii rolurilor mem*rilor inormelor grupurilor . ru#urile care au tradiŃia lucrului ?m#reună + notea7ă 9ldag i FullerE4--% + manifestă mai #uŃine sim#tome de deci7ie defectuoasă! #entru că mem$rii lor suntsuficient de siguri de rolurile i statusurile lor! #entru a se #rovoca unul #e altul! dar av>nd căi dea o$Ńine acordul. Considerăm că! ?m#reună! aceste re7ultate #ot sugera o reformulare! sau ocom#letare! a modelului grou#thinM. Nu numai gru#urile mulŃumite de ele ?nsele #ot de7voltagrou#thinM dar i! sau mai ales! gru#urile care cultivă nesiguranŃa statusului i rolurilormem$rilor lor. Cercetările ?n domeniul influenŃei sociale au dovedit de la ?nce#ut E9sch! 4-,2

că teama "e a +i exclus con"uce la con+ormitate ca i satisfacŃia de a a#arŃine gru#ului. Studiulcom#ortamentului organi7aŃional cu origini ?n nefericita noastră istorie totalitară ar #uteacontri$ui semnificativ la identificarea factorilor care caracteri7ea7ă ?n mod unic grou#thinM. Insecuritatea statusurilor! născută din li#sa normelor care im#un #roceduri de funcŃionaredemocratică a gru#ului! de li#sa tradiŃiilor de im#arŃialitate a conducerii i de continuarea! su$formă de mentalităŃi! a omogeni7ării ideologice a mem$rilor #oate ?nlocui! #erfect! coe7iunea ?nrelaŃiile deterministe dintre factorii modelului grou#thinM. Dn relaŃii cau7ale cu fiecare din acetifactori! insecuritatea #oate e0#lica #asivitatea mem$rilor! #rematura lor convergenŃă la o deci7iea gru#ului #recum i escaladarea ade7iunii faŃă de alternativa aleasă.

?e$. )e re#le*%ie nr" 2/dentificaŃi ?n istoria recentă un ca7 de deci7ie eronată. 9nali7aŃi acest ca7 #rin

#ers#ectiva fenomenului ro#thinM i decideŃi dacă acest ca7 #oate re#re7enta o

ilustrare a fenomenului sau nu.



"e7umat

<eci7ia este fenomenul #entru a cărui ?nŃelegere nevoia e0#licaŃiei #sihologice a fost contienti7ată de a$ordărilealtor tiinŃe. 'eoria economică clasică a #ieŃelor cu com#etiŃie #erfectă i agenŃi raŃionali + arată Rer$ert Simon +este o teorie deductivă! care nu are nevoie de date em#irice #rivind com#ortamentul agenŃilor economiciindividuali! com#ortamentul consumatorului ori al oamenilor de afaceri. Fără nici o ?ndoială! e0istă o arie acom#ortamentului uman #entru care teoria clasică i #re7umŃiile ei de raŃionalitate re#re7intă un instrument util decunoatere. Dn teoria clasică omul alege raŃional ?ntre alternative fi0e i cunoscute. <ar! continuă Rer$ert Simon!c>nd #erce#Ńia i cogniŃia intervin ?ntre decident i mediul său o$iectiv! deducŃiile teoriei clasice nu mai suntsuficiente. 9vem nevoie de o descriere a #rocesului alegerii care recunoate că alternativele nu sunt date! ci tre$uievă7ute! iar consecinŃele asociate alternativelor sunt i ele determinate de decident. Perce#Ńia nu este un KfiltruK

#entru că nu se Kfiltrea7ăK o #arte din ?ntregul Emediu al #ro$lemei care i se #re7intă. Perce#Ńia este un #rocescreativ im#lic>nd atenŃia la foarte #uŃin din cea ce ar #utea fi #erce#ut i e0cluderea a a#roa#e tot ceea ce nucores#unde sco#ului atenŃiei. /nformaŃia decidentului nu este nici o Ka#ro0imareK a mediului real. 9#ro0imarea #resu#une ca lumea su$iectivă a decidentului să fie cu necesitate asemănătoare mediului o$iectiv! li#sindu+i doarunele detalii. <ar lumea #erce#ută #oare fi foarte diferită de lumea KrealăK! Ko$iectivăK. <iferenŃele constau nu doar?n omisiuni ale detaliilor! dar! chiar! ?n unele de esenŃă! #recum i din distorsiuni! at>t #erce#tive c>t i inferenŃialeESimon! 4-,-.6 ?ntre$are cu răs#unsuri strict #sihologice este "e ce continuă oamenii să a"ere la un curs "e acŃiune, chiar "upăce a+lă că acesta este incorect8

Mo"elul "eciziei retrospective #revede că este #ro$a$il ca oamenii să răm>nă angaaŃi ?ntr+un curs al acŃiunii! chiarc>nd acesta este evident incorect! din dorinŃa de a+i ustifica deci7iile anterioare. $plicaŃiile teoriei regretului sugerea7ă tendinŃa #ersoanelor de a+i #rotea imaginea de sine. C>nd oamenii simt res#onsa$ilitatea consecinŃelornegative i! ?n acelai tim#! simt nevoia de a demonstra #ro#ria com#etenŃă! ei continuă să consimtă i chiar ?iintensifică aderenŃa la cursul ales al acŃiunii! doar ?n $a7a s#eranŃei ?ntr+o Krăsturnare a situaŃieiK! ori ?n Ko$Ńinereaunei victorii dintr+o ?nfr>ngereK. 9RaŃionalitatea lor retrospectivă9 ?i determină să caute să a#ară com#etenŃi ?nsarcinile anterioare i nu ?n cele viitoare. (eoriile utilităŃii! mai ales ?n modelele a0ate #e secvenŃialitatea #rocesuluideci7ional sau #e tim#ul de deci7ie #revăd că #ro$a$ilitatea #erce#ută a re7ultatelor viitoare i valoarea #erce#ută are7ultatelor viitoare intensifică angaarea #re7entă ?n cursul acŃiunii. K"aŃionalitateaK #ros#ectivă #oate suferi deaceleai su$iectivisme ca i raŃionalitatea retros#ectivă.tilitatea expectată #oate fi influenŃată! ?n #lus! de nevoia de consecvenŃă. ConsecvenŃa com#ortamentului #ersonaleste o normă socială im#ortantă a societăŃilor contem#orane.3anagerii consecvenŃi ?n ceea ce fac sunt consideraŃi mai $uni dec>t managerii inconsecvenŃi. Dn consecinŃă!managerii vor tinde să se conforme7e e0#ectanŃei #rivind consecvenŃa! lucru care afectea7ă #erce#Ńia utilităŃii isu#raevaluarea cursului acŃiunii #entru care au decis iniŃial. "aŃionalitatea retros#ectivă! raŃionalitatea #ros#ectivă imodelarea du#ă norma consecvenŃei sunt factorii cu#rini de Sta E4-I4 ?ntr+un model e0#licativ al KescaladăriiangaăriiK faŃă de cursul ales al acŃiunii.Pe l>ngă valoarea #ractică de ?nsumare a factorilor care afectea7ă eficienŃa deci7iei! modelul Kescaladării angaăriiK

are i o valoare teoretică. l #oate fi clasificat alături de teoriile dinamice care accentuea7ă secvenŃialitatea ?n luareadeci7iei. Ba7a de #ornire a modelului este diferită de a celorlalte teorii dinamiceG ea este fenomenul Ksu#uneriiforŃateK EKforced com#lianceK. 3odelul su$linia7ă că odată ce am acce#tat! mai ales #u$lic! i mai ales #urt>ndres#onsa$ilitatea consecinŃelor negative! o anumită alternativă! se #roduc modificări atitudinale care susŃin! dininterior! com#ortamentul.

Mo"elul autoaprecierii ca schemă "e "ecizie atrage atenŃia asu#ra o$Ńinerii consecvenŃei! dar nu #e calea raŃionalăde modelare a com#ortamentului #ersonal ?n conformitate cu norma socială. ConsecvenŃa com#ortamentuluideci7ional este consecinŃa consecvenŃei cognitive re7ultate din integrarea ?n imaginea de sine a i#osta7elorcom#ortamentale sau cursurilor de acŃiune #erce#ute. ConsecvenŃa la care ne referim nu re#re7intă un #rinci#iu allogicii dar! mai cur>nd! su$iectivismele care influenŃea7ă felul ?n care decidentul ?i organi7ea7ă g>ndurile ie0#erienŃele sale evaluative. 9cestea se structurea7ă ?ntr+un aranament ierarhic! $a7at #e generali7are! susce#ti$ilfiind de orice distorsiuni E*iases: atenŃie selectivă! raŃionali7are! negare! etc.



7o)+l+l -

!O7UNI!AREA ORGANIZAłIONALĂ

Sco#ul modulului: a$iliari1area st+)ent+l+i *+ /roble$ati*a /ro*es+l+i )e

*o$+ni*are or&ani1a%ional.

6$iectivele modulului:

'"' Intro)+*ere

-"'" !O7UNI!AREA !A ?RANS7I?ERE A INOR7AłIEI

-"'"'" Pre1entarea $o)el+l+i

tiinŃele sociale au #reluat i a#licat! #e scară largă! modelul comunicării definit de informaticăEShannon i eaver! 4-*I. Dn acest model! un e#isod de comunicare consistă dintr+o sursă, carecodifică i trimite mesae i un "estinatar, care #rimete! decodifică i răs#unde ?ntr+un anumitfel Ev. Figura ,.4.Co"i+icarea este o#eraŃia #rin care iniŃiatorii comunicării ?i traduc ideile ?n seturi de sim$oluriE?ntr+un lim$a. Sim$olurile conŃin in+ormaŃia sau mesaul. &eco"i+icarea este #rocesul #rincare destinatarul inter#retea7ă mesaul rece#tat: ?i asocia7ă o semnificaŃie i ?ncearcă sădesco#ere intenŃia destinatarului.

• Cunoaterea a#lica$ilităŃii i limitelor modelului tradiŃional Ecaredefinete comunicarea ca transmitere de informaŃii ?n e0#licareacomunicării ?n organi7aŃii.

• Contienti7area a#ortului mai cur>nd redus al cercetării #sihologieisociale ?n introducerea tehnologiei informaŃiei ca infrastructură a #roceselor de comunicare organi7aŃională.

• Familiari7area cu o noile a$ordări ale comunicării! definită caemergenŃă a structurii sociale.

• 9#licarea altor direcŃii de cercetare #sihologică E?nŃelegereamesaului! credi$ilitatea informaŃiei! etc. a#recierea eficienŃeicomunicării ?n organi7aŃii.



3ee"*ac6ul este #asul care ?ncheie e#isodul comunicării. l #oate lua forme diferite: o ?ntre$arecare cere su#limentarea informaŃiei! o a#ro$are sau! chiar! tăcerea. FuncŃiile feed$acMului includinformarea #artenerului! corectarea mesaului i ?ntărirea sau recunoaterea #rimirii mesaului decătre destinatar.Factorii care distorsionea7ă claritatea mesaului au fost numiŃi zgomot . Factorii de distorsiune #ot interveni ?n oricare fa7ă a #rocesului comunicării: ?n formularea mesaului! ?n inter#retarealui sau ?n me"iumul comunicării.

Semnificaþie

intenþionalã

Semnificaþie

interpretatã

Semnificaþie

intenþionalã

Semnificaþie

interpretatã

Z G O M O T

EXPEDITOR DESTINATAR

Mesaj

Feedback

Decodificare Medium Codificare

Codificare Medium Decodificare

+ 3odelul comunicării ca transmitere a informaŃiei

Calitatea comunicării #oate fi măsurată de cantitatea de ?nvăŃare care #oate fi do$>ndită ?ntr+une#isod de comunicare. Cantitatea de ?nvăŃare #osi$ilă ?n comunicarea organi7aŃională diferă ?n

comunicarea faŃă ?n faŃă! #rin telefon! adrese ; scrisori ; memorii! documente fără adresăs#ecifică: $uletine! #liante. <iferenŃele au la $a7ă! +ee"*ac6ul i numărul "e canale utili7ate ?ntr+un e#isod de comunicare. Cu c>t feed$acMul este mai $ogat i canalele mai multe! $ogăŃiacomunicării crete. Cantitatea de ?nvăŃare crete! #>nă la un #unct! cu $ogăŃia comunicării! darulterior! #oate să scadă datorită su#ra?ncărcării.Comunicarea faŃă ?n faŃă i telefonul #ermit feed$acM imediat. Dn documentele cu adresăs#ecificată feed$acMul vine cu ?nt>r7iere varia$ilă! iar documentele fără adresă s#ecificată nuoferă nici un feed$acM. Comunicarea faŃă ?n faŃă folosete! simultan! mai multe canale Evocea!e0#resia facială! gesturile. Dn conversaŃia la telefon indicaŃiile nonver$ale #rovin! doar #rinintermediul vocii! iar documentele se limitea7ă la lim$aul scris.3anagerii selectea7ă canalele Emediile comunicării ?n funcŃie de natura i sco#ul mesaului. Cu

c>t mesaul este mai dificil i mai am$iguu! iar diferenŃele de instruire sau o#inii! dintre sursă idestinatar sunt mai mari! ei vor #refera comunicarea faŃă ?n faŃă. 3ai multe canale i feed$acMulimediat le va #ermite un schim$ ra#id de informaŃie i! ?nainte ca de7acordul să fie #rea mare! săaungă la o ?nŃelegere. C>nd mesaul este clar i $ine definit i c>nd nivelul de instruire i?nŃelegere sunt a#ro#iate! managerii vor #refera documentele scrise: adrese! memorii! scrisori."edusă la forma scrisă! comunicarea ?l #oate! totui! i7ola #e manager de angaaŃii de la nivelmai scă7ut. "a#oartele scrise nu reuesc să ofere o descriere suficientă a #ro$lemelor cu careoamenii se confruntă! a sentimentelor i atitudinilor lor faŃă de organi7aŃie.



-"'"-" (ire*%iile *o$+ni*.rii or&ani1a%ionale"

Pentru a ?nŃelege comunicarea organi7aŃională tre$uie să #ornim de la ideea că ?n acest conte0t

structura organi7aŃiei se su#ra#une comunicării inter#ersonale. Su#ra#unerea structurii areconsecinŃe asu#ra direcŃiei i conŃinutului comunicării! creării reŃelelor de comunicare iemergenŃei rolurilor de comunicare s#ecifice.3anagerii #ot manifesta #referinŃe diferite faŃă de variate forme de comunicare. Cei carefolosesc! mai mult! comunicarea de la om la om i edinŃele tind să ?i asigure! la tim#! oinformaŃie c>t mai com#letă. Ponderea diferiŃilor #arteneri ai comunicării managerului +su#eriori! su$ordonaŃi! alŃi manageri de acelai nivel! #ersoane e0terne + este ?n acord cu ti#ul demanagement! structura organi7aŃiei i stilul de conducere #racticate ?n organi7aŃie. Ponderea #artenerilor #oate ilustra i natura #ro$lemelor cu care se confruntă organi7aŃia: deim#lementare! introducere a unui nou #rodus! ada#tare la noi #resiuni ale mediului! modificarea #erformanŃei sau schim$area atitudinilor.

Dn studiile consacrate comunicării organi7aŃionale se disting trei direcŃii ale mesaelorinformaŃionale: de sus ?n os! de os ?n sus i ori7ontal. S#aŃiul acestor direcŃii este desigursocialG el definete diferenŃa de status.Comunicarea "e sus )n 5os este folosită de #ersoanele care ocu#ă variate #o7iŃii ?n ierarhiaorgani7aŃională! pentru a in+luenŃa su*or"onaŃii. Conform acestui sco# conŃinutul comunicăriide sus ?n os cu#rinde:

♦ Sco#uri! strategii! o$iective♦ /nstrucŃiuni i argumentări♦ Politici! #roceduri! re#arti7ări de sarcini♦ Standarde i criterii de a#reciere i corectare a #erformanŃei♦ Dndoctrinare.

ConŃinuturile comunicării de sus ?n os vi7ea7ă! cum #utem o$serva! orientarea su$ordonaŃilor! #rin sta$ilirea legăturii ?ntre sco#urile generale ale organi7aŃiei i o$iectivele #articulare care lerevinG clarificarea căilor de reali7are a acestora! sociali7area organi7aŃională i motivarea #erformanŃei lor. ficienŃa comunicării de sus ?n os! ?n fiecare din sco#urile ei #oate fidiagnosticată #rin măsurarea diferenŃelor dintre sursă i destinatar! #entru oricare dinconŃinuturile #articulare. "e7ultatele vor ilustra! totodată! im#ortanŃa lor! diferenŃiată! #entruorgani7aŃie sau măsura ?n care organi7aŃia contienti7ea7ă adecvarea acŃiunilor E?n s#eŃă acomunicării manageriale la sco#urile sta$ilite.Comunicarea "e 5os )n sus. Sco#ul i conŃinutul comunicării care urcă s#re #o7iŃii su#erioarediferă de cele ale mesaelor care vin de KsusK. Comunicarea de os ?n sus include:

♦ Pro$leme sau e0ce#Ńii♦ "a#oarte asu#ra #erformanŃei

♦ Pl>ngeri! dis#ute! Kmanagementul im#resieiK♦ /nformaŃie financiar ; conta$ilă.

Studiul conŃinutului comunicării de os ?n sus #ermite sta$ilirea naturii conducerii. <e e0em#lu!dacă organi7aŃia #referă un Kmanagement #rin e0ce#ŃieK Ev. ca#itolul , va reduce comunicareade os ?n sus la ra#ortarea #eriodică a #erformanŃei! except#n" a#ariŃia unor evenimenteneo$inuite. 9curateŃea comunicării de os ?n sus Eo#usă mesaelor KaranateK du#ă ceea ce credsu$alternii că vor să afle efii lor reflectă ?ncrederea su$alternilor ?n su#eriori dar i as#iraŃiilede #romovare ale su$alternilor. C>nd nu ?i cunosc suficient! c>nd au e0#erienŃa unor răs#unsurinegative! ori c>nd Ńin foarte mult să ?i im#resione7e favora$il! su$ordonaŃii nu vor risca să ?i



'!%!>!%! ReŃele "e comunicare +aŃă )n +aŃă

Structura organi7aŃională im#rimă reŃelelor de comunicare o #rimă caracteristică. 9stfel! reŃelele

de comunicare #ot fi mai centralizate sau mai "escentralizate. Patru ti#uri de reŃele #ot fidiferenŃiate #entru a ilustra această caracteristică.

ReŃele "escentralizate ReŃele centralizate

=anŃ "oată Cerc Cristal

+ "eŃele de comunicare

!o$+ni*area 4n lan% re#re7intă #aternul de comunicare cel mai frecvent ?n organi7aŃiile custructură $irocratică K)naltăK Ev. ca#itolul *. Dn aceste organi7aŃii flu0ul comunicării vine ?n os imerge ?n sus urm>nd liniile de comandă formale. K=anŃulK de comunicare #re7entat ?n figura &.2 Easugerea7ă cinci niveluri din ierarhia organi7aŃieiG ?n locul cel mai ?nalt se află! s#re e0em#lu! #reedintele! la $a7ă! eful de $irou.

!o$+ni*area 4n stea sa+ roat. este #aternul de comunicare #ermis de structura K platăK a unuigru# sau a unei organi7aŃii. Figura &.2. E$ ilustrea7ă fa#tul că #atru su$alterni ra#ortea7ă #ro$lemele! #erformanŃele i dis#utele efului lor! iar acesta le comunică fiecăruia o$iectivele!

instrucŃiuni de lucru! le corectea7ă #erformanŃa i ?i ?ndoctrinea7ă.!o$+ni*area 4n *er* este o reŃea de comunicare caracteristică gru#ului constituit #entru reali7areaunei sarcini s#ecificate! gru#ul autonom de muncă sau comitetul e0ecutiv. <ei aceste gru#uri #otavea un ef! #aternurile de interacŃiune au un caracter mai difu7 ?n care comunicarea ori7ontală este #osi$ilă.

!o$+ni*area 4n *ristal este o reŃea care sugerea7ă că toate canalele #ot fi folosite! că oricine #oateiniŃia comunicarea i se #oate adresa oricui.ficienŃa managementului informaŃiei! considerată su$ diferiŃi #arametri + ra#iditate! acurateŃe!satisfacŃia mem$rilor + diferă ?n reŃelele de comunicare.

@ite1a *o$+ni*.rii" Dn situaŃii de re7olvare a #ro$lemelor! c>nd sarcina este relativ sim#lă!comunicarea ?n KlanŃK sau ?n KsteaK este mai ra#idă. C>nd sarcinile sunt com#le0e! comunicarea se

desfăoară mai anevoios! e0act ?n aceste două ti#uri de reŃea. Dn aceste situaŃii liderul #oate fisu#ra?ncărcat informaŃional! mai ales cu feed$acM. C>nd #ro$lemele sunt com#le0e! comunicareaeste mai ra#idă ?n celelalte două reŃele: KcercK i! res#ectiv! KcristalK.

A*+rate%ea *o$+ni*.rii" Dn #ro$lemele sim#le comunicarea ?n KlanŃK i ?n formă de KsteaK asigurăcea mai $ună calitate a soluŃiilor! dar #entru #ro$lemele com#le0e KcerculK i KcristalulK sunt reŃelemai eficiente.

Satis#a*%ia $e$brilor" Comunicarea ?n KlanŃK i ?n formă de KsteaK nu conduce! ?n general! laatitudini #o7itive ale su$ordonaŃilor! aceste reŃele reduc>ndu+i la rolul de reci#ient informaŃional!limit>ndu+le #artici#area i im#licarea afectivă. ru#urile ?n care comunicarea urmea7ă reŃele ?n



formă de cerc sau cristal! cum este ca7ul comitetelor sau gru#urilor autonome! conduc la satisfacŃiamem$rilor faŃă de rolurile ?nde#linite ?n variate e#isoade ale comunicării.

?e$. )e re#le*%ie nr" -

<acă ne ra#ortăm la organi7aŃiile rom>neti! care credeŃi că este forma modală

de comunicare organi7aŃionalăL <e ceL

'!%!>!'! ReŃelele electronice "e comunicare

'ehnologiile $a7ate #e com#uter sunt utili7ate #entru a distri$ui i colecta informaŃia din diferite #ărŃi ale organi7aŃiei! ?n s#ecial! de către com#aniile care se confruntă cu cantităŃi mari de date! #e care tre$uie să le folosească! ?ntr+o manieră mai mult sau mai #uŃin coordonată. 9 asiguraaceeai informaŃie tuturor utili7atorilor #oate deveni o sarcină foarte dificilă! ?n afara unorsu#orturi electronice de date i a #rocedurilor com#uteri7ate de acces i #rocesare. Ba7ele dedate! #ota electronică Ee+mail! reŃelele locale .a. intră ?n categoria tehnologiilor informatice $a7ate #e com#uter. =or li se adaugă tehnologiile vi7uale de comunicare Efacsimilul sau fa0+ulcare #ermit transmiterea! #e liniile telefonice! a c[#iilor unor materiale scrise.Comunicarea managerială i #racticile de luare a deci7iei sunt influenŃate de tehnologiile

informatice de comunicare. Princi#alul lor $eneficiu este conectarea diferitelor #ărŃi aleorgani7aŃiei. ru#urile de muncă #ot fi e0tinse! sau chiar constituie! s#ontan! de ?ndată ce onevoie #articulară le ustifică. =ucrul ?n echi#ă este condiŃionat de utili7area reŃelei i a acelorai so+t;ares! iar nu a com#uterelor #ersonale diferite.Dntr+o organi7aŃie structurată #rintr+o reŃea electronică de comunicare! afirmă susŃinătorii acestorforme de conumicare! oamenii sunt li$eri să comunice. C>nd! ?ntr+o #arte a organi7aŃiei! dee0em#lu! ?n de#artamentul de #roiectare! a#are o #ro$lemă! mem$rii de#artamentului #otcontacta imediat de#artamentul cores#un7ător naturii #ro$lemei: cel de a#rovi7ionare cumateriale! #roducŃie! etc.! cărora le #re7intă #ro$lema i de la care #ot #rimi imediat sugestii!avertismente i corecturi. Practicienii tiu ?nsă că dei! reŃelele electronice ar #ermite ca oriceschim$are să se #oată comunica a#ăs>nd #e $uton! contact>ndu+i #e cei care ar #utea să o facă!

schim$area de#inde de acce#tarea mesaului! de acordul destinatarului acestui mesa. /aracordul! definiŃia consensuală a #ro$lemei nu de#inde numai de reŃeaua ra#idă de transmitere amesaelor. 0#licarea acordului se sustrage chiar modelului comunicării ca transmitere deinformaŃie. Nu #ot fi minimali7ate! ?nsă! uriaele $eneficii ale comunicării #rin reŃele electronice. S#ree0em#lu! toŃi #artenerii #ot lucra #e aceeai $a7ă de date. ficienŃa lucrului ?n echi#autili7atorilor de#inde de li$ertatea! #e care fiecare o are! de acces la ?nregistrările făcute deoricare altul. <e fa#tul că oricine #oate iniŃia ceva i oricine #oate sus#enda ceea ce considerăinutil. ficienŃa lucrului ?n echi#ă crete! astfel! considera$il.



2.4.*.2.4. Cola$orarea #rin e+mail ?n gru#urile de muncă intelectuală

6rice muncă $a7ată #e coo#erarea inter#ersonală im#lică #ro$leme cum sunt #lanificarea!

ra#ortarea #rogresului i solicitarea autorului. Comunicarea faŃă ?n faŃă este modalitatea ti#icăde re7olvare a acestor #ro$leme. Studii recente Ealegher! 4--( argumentea7ă că! ?ncoordonarea gru#ului de muncă intelectuală! sistemele electronice de comunicare #ot ?nlocuicomunicarea faŃă ?n faŃă. 9ceste sisteme fac #osi$ilă munca ?m#reună a oamenilor aflaŃi lavariate distanŃe geografice. E1mail crete calitatea comunicării #entru că oferă un canal cu o $andă mai largă! utili7atoriiav>nd #osi$ilitatea transmiterii unor imagini grafic + figurale! #recum i #e aceea a creăriisistemelor de mesae structurate care ridică eficienŃa cola$orării. Con+erinŃele com#uteri7atere#re7intă o modalitate de comunicare asemănătoare cu e+mail E#rin canalul folosit #recum iK$uletinelorK informative ale comitetelor e0ecutive. <iferenŃa faŃă de e1mail este că utili7atorii #ot citi i interveni ?ntr+un te0t! vi7i$il tuturor #artici#anŃilor.

Cola$orarea ?n gru#ul de muncă intelectuală are unele trăsături s#ecifice. Coordonarea unui #roiect dea + s#re e0em#lu! #rintr+o iniŃială alocare a sarcinilor du#ă status! e0#erti7ă sau #referinŃă + se #retea7ă la o comunicare ra#idă i uoară Ecum este e+mail a informaŃiilor legatede sarcină. 9stfel! e#isoadele comunicării im#lică schim$ul de informaŃie controversată! #e teme?n legătură cu care mem$rii gru#ului au considera$ile cunotinŃe comune. Fiecare mem$ru seface! cu siguranŃă! ?nŃeles de ceilalŃi.+mail oferă un canal de comunicare care #ermite mem$rilor! altfel #eriferici! ai gru#ului! să #artici#e mai activ la re7olvarea #ro$lemelor. @tili7atorii ?l consideră un mecanism valoros decoordonare i comunicare! dar se #ot simŃi iritaŃi de limitarea comunicării la informaŃia legată desarcină. 6 com#ensare ?n această direcŃie este fa#tul că mem$rii gru#ului #ot continua! social!comunicarea! du#ă ?ncheierea #roiectului.

alegher op! cit!- citea7ă cercetări care #reci7ea7ă că #referinŃele #artici#anŃilor #entrucomunicarea #rin sisteme electronice sau! dim#otrivă! #entru comunicarea faŃă ?n faŃă de#ind destadiul #roiectului la care echi#a lucrea7ă. Dn stadiile tim#urii ale cola$orării! de iniŃiere a #roiectului! ?n care gru#ul caută consensul ?n definirea situaŃiei #ro$lematice i! res#ectiv! ?ire7olvă incertitudinea #rivind gradul de #ro$a$ilitate al diferitelor re7ultate i cursuri de acŃiune!comunicarea #rin sisteme electronice nu #oate su$stitui! cu succes! comunicarea faŃă ?n faŃă.Comunicarea faŃă ?n faŃă este mai eficientă ?n crearea cunotinŃelor mutuale! de $a7ă! ale #artici#anŃilor. a oferă! de asemenea! canalul de feed$acM care #ermite vor$itorului să+iconstruiască! #rogresiv! un discurs cores#un7ător tre$uinŃelor i ca#acităŃilor de #rocesare aleascultătorului.

2.4.*.2.2. ideoconferinŃele

Sistemele de videoconferinŃă #ermit transmiterea la distanŃă a sunetelor i imaginilor! astfel căutili7atorii! dei fi7ic a$senŃi! se văd i se aud unul #e altul. Sistemul nu #ermite! de fa#t!utili7atorilor să converse7e la fel de li$er ca ?n comunicarea faŃă ?n faŃă. Persoana care vor$etela un moment dat nu #oate fi la fel de uor ?ntreru#tă #rin intervenŃia altora! ?ntr+un dialog cu unfle0i$il flu0 ideatic. SecvenŃialitatea rigidă a comunicării #oate st>neni un #roces ?n care #artici#anŃii tre$uie să se acomode7e mutual! să se e0#lice i să se ?nŃeleagă unul #e altul.ideoconferinŃa #oate fi! ?n schim$! utilă! ?n #rogramele de training din organi7aŃii.



Intera*%i+nea" Felul ?n care oamenii se #oartă cu noi #roduce semnale #rivind statusul i intenŃiilelor.

-"2" PROBLE7ELE IN?ERPRE?ĂRII 7ESAULUI-"2"'" Sele*tivitatea /er*e/%iei

Pro$lemele semantice nu sunt singurele care afectea7ă ?nŃelegerea ?n comunicarea umană.Folosim termenul de percepŃie #entru a desemna modalităŃile ?n care oamenii organi7ea7ă iinter#retea7ă informaŃia #e care o #rimesc. Perce#Ńiile celor care #rimesc mesaul afectea7ăserios #rocesul comunicării. 9curateŃea cu care angaaŃii rece#tea7ă instrucŃiunile efului esteinfluenŃată de atitudinile lor faŃă de el. 9a cum am argumentat ?n ca#itolul ,! selectivitateamanifestată ?n atenŃie! #erce#Ńie i memorie! ca urmare a atitu"inilor #ersoanei constituie celmai im#ortant determinant al interacŃiunii sociale.Orientarea /re1ent. a aten%iei! conŃinutul actual al c>m#ului contiinŃei influenŃea7ă! de

asemenea! ceea ce ele #erce# ?ntr+un mesa. 9scultătorii aud frecvent ceea ce se atea#tă să audă!iar e0#ectanŃa lor #oate fi constituită de ceea ce tocmai au au7it sau g>ndesc.

-"2"-" !on*l+1iile nea)e*vate

6amenii #ot #erce#e o ?ntreagă structură fără ca aceasta să e0iste. i #ot gru#a anumite fa#te ia#oi #ot trage! #e $a7a lor! o conclu7ie neustificată! du#ă o#inia celorlalŃi cunoscători aisituaŃiei. 3anagerii #rocedea7ă frecvent la o informare sumară ?nainte de luarea unei deci7ii. i #ot cere doar c>torva su$ordonaŃi să+i s#ună! succint! #ărerea ?ntr+o #ro$lemă. =a ?nsumareacelor au7ite managerul se află ?n situaŃia de a Kum#leK! cu #ro#riile inter#retări! KgolurileK deinformaŃieG de a completa ceea ce crede că fiecare a e0#rimat succint i de a extin"e, asu#racelorlalŃi su$alterni! nechestionaŃi! #ărerea celor cu care a stat de vor$ă. <e notat că! tendinŃa

oamenilor de a+i confirma #resu#unerile ?i #oate conduce la ?ncetarea #rematură a verificăriiacestora. 3anagerul #oate renunŃa! #rematur! să verifice o#iniile su$ordonaŃilor! du#ă foarte #uŃine discuŃii. <acă doi din #rimii trei ?i confirmă #ro#ria o#inie! va considera investigaŃia!dea! satisfăcătoare. Eroarea "e eantionare se #oate re#eta ?n legătură cu #rofun7imea căutăriila fiecare individ. <acă #rima fra7ă #are a+i confirma #resu#unerea! consideră că #oate trece laaflarea o#iniei altora. Pe $a7a celor două ti#uri de generali7ări! managerul #oate aunge la oconclu7ie! care să a#ară neustificată! a#roa#e tuturor celor im#licaŃi.

-"2"2" or%area )atelor 4n *onvin&erile /ree=istente

C>nd o #ersoană este foarte convinsă de soliditatea unei idei! este foarte #ro$a$il ca ea să #ercea#ă! ca argument in favoarea ideii sale! chiar un mesa care o contra7ice. Sesi7>nd a$senŃa

#rodusului X #e #iaŃă! un mem$ru al de#artamentului de cercetare a #ieŃei i de7voltare aorgani7aŃiei #oate fi convins că aceasta ?nseamnă o mare nevoie ?n direcŃia res#ectivă. Primindmesaul: KPre7enŃa #e #iaŃă a #rodusului X a scă7ut! constant! ?n ultima vremeK! el ?linter#retea7ă ca un argument care ?i susŃine ideea! iar nu ca o scădere a cererii #rodusului X.3otivele scăderii le+ar fi #utut uor afla! dacă nu ar fi forŃat #rimele date ?n convingerea fermă! #ree0istentă ?n mintea sa! că li#sa de #e #iaŃă a #rodusului ?nseamnă nevoia #roducerii luimasive.

-"2"3" Stereoti/iile

'endinŃa de a udeca oamenii #e $a7a fa#tului că! du#ă o anumită caracteristică Ese0! etnie! rasă!etc. intră ?n aceeai categorie! creea7ă erori de categori7are Ev. i "adu! 4--(! 3atei! 4--2.



Stereoti#iile Enumele dat acestor erori interferea7ă cu acurateŃea #erce#Ńiei mesaelor. omtinde să inter#retăm ceea ce s#une un individ! ?n funcŃie de ceea ce ne ate#tăm să s#unăKindivi7i ca elK: Kg>ndete ca o femeieK! Kse ha7ardea7ă ca orice t>nărK! Keste ?nvechit ca oricinede v>rsta saK! etc.Categoriile sunt indis#ensa$ile cunoaterii umane. le sunt modalităŃi de dis#oni$ili7are aca#acităŃii cognitive. Numărul KlucrurilorK diferite la care un individ #oate fi atent! la un momentdat este limitat: a#ro0imativ a#te E3iller!4-,). Putem cu#rinde mai multă informaŃie! #entrucă o organi7ăm ?n categorii. /ncluderea ?n categorii are la $a7ă #erce#erea similarităŃii ?ntrediferite o$iecte! #ersoane! situaŃii sau evenimente. Perce#erea similarităŃii este o necesitate i oca#acitate a minŃii umane. ste calea #rin care stă#>nim imensa diversitate a lumii care ne?nconoară! modalitatea ?n care asimilăm informaŃia! care altfel ne+ar de#ăi ca#acitateasistemului nostru cognitiv. Ca#acitatea de a o$serva similaritatea consistă din similarităŃi #erce#ute anterior i stocate ?n memorie. 3ai mult! mintea noastră #oate sesi7a chiarsimilarităŃile dintre categorii. "e7ultă categorii mai generale! care su$sumea7ă categorii mai

#uŃin generale care! la r>ndul lor su$sumea7ă dimensiuni #articulare. 9stfel! categoriile seorgani7ea7ă ierarhic i se KhrănescK din ele ?nsele.6 categorie ne dă #osi$ilitatea să fim atenŃi la anumite dimensiuni! anume la dimensiunile dincare ea ?nsăi este constituită. Posi$ilitatea de a fi atenŃi este! concomitent! nevoia sau tendinŃade a recunoate! de a desco#eri ?n realitate acele dimensiuni din care consistă categoriarelevantă. Categoria are deci! o valoare e#istemică. Fiecare categorie tinde să ii KrecunoascăK #ro#riile dimensiuni ?n materialul la care se a#lică Ede e0em#lu! categoriile logic su$ordonatesau as#ectele situaŃiei concrete. 9ceastă tendinŃă asigură consecvenŃa minŃii noastre. <acămaterialul nu KcadeK e0act #e categoria relevantă #entru el! categoria ?l #oate asimila saumodifica #entru a+i cores#unde. <esigur! materialul + categoriile su$ordonate sau dimensiunilerealităŃii #erce#ute + #oate re7ista schim$ării. /n aceste ca7uri! o strategie orientată s#re alinierea

categoriilor sau altfel s#us! s#re asigurarea sensului! a ?nŃelegerii! intră ?n acŃiune.Stereoti#iile sunt categorii fără valoare e#istemică. S#ecificul lor #oate fi ilustrat #rintr+une0#eriment reali7at de 'afel i ilMis E4-)%. 9utorii au cerut su$iecŃilor să estime7e lungimea!?n centrimetri! a o#t linii de diferite lungimi. Fiecare linie din cele #atru mai scurte avea un 9scris deasu#ra! iar fiecare dintre cele #atru linii mai lungi avea scris un B. 9utorii au numit acestlucru Kclasificare su#raim#usăK 9superimpose classi+ication9-! Clasificarea su#ra+Eim#usă #roduce o accentuare a diferenŃelor #erce#ute ?ntre cele două clase. 9dică! intervalul dintre a #atra i a cincea linie Ein ordine crescătoare a fost su#raestimat! ?n com#araŃie cu estimărileunor su$iecŃi de control! care au a#reciat liniile ?n a$senŃa etichetelor alfa$etice. <ei fără unsu#ort consistent de date e0#erimentale! autorii au #ro#us ?ncă o i#ote7ă: stimulii a#arŃin>ndaceleiai clase vor fi consideraŃi mai a#ro#iaŃi unul de celălaltG accentuarea "i+erenŃelor "intre

clase este )nsoŃită "e re"ucerea "i+erenŃelor )n interiorul claselor . /#ote7a reducerii diferenŃelor?n interiorul claselor #ermite autorilor e0#licarea stereoti#iilor i #reudecătilor. @n as#ect alstereoti#iilor! su$liniat de autori! este tendinŃa de a reacŃiona identic la oricare din mem$ri unuigru# străin! fără a da atenŃie diferenŃelor dintre un mem$ru i altul. Calitatea de mem$ru algru#ului este analogă clasificării su#ra+Eim#use unei dimensiuni #e care cineva o evaluea7ă + fieea educa$ilitatea! aroganŃa! culoarea #ielii! etc. C>nd acest lucru se ?nt>m#lă! se #revede oaccentuare su$iectivă a diferenŃelor dintre gru#uri i o minimali7are a diferenŃelor dintreindivi7ii aceluiai gru#.Pentru ca fenomenul accentuării + reducerii diferenŃelor + să a#ară! este necesar ca se#ararea ?nclase distincte să se facă ?n termenii unui Katri$ut #erifericK E'afel i ilMis op!cit!. tichetele



9 i B sunt astfel de atri$ute. Pentru a ne da seama de valoarea lor e#istemică redusă! să neimaginăm că am scrie deasu#ra fiecăreia dintre cele #atru linii mai mici eticheta K≥ 0K Emai maresau egal cu 0 iar deasu#ra fiecăreia dintre cele #atru linii mai mari am scrie K≤ K Emai mic sauegal cu . tichetările 9 i B ne #ermit numai o diferenŃiere a unui gru# de linii de celălalt. lenu fac nici o sugestie #rivind lungimea unei linii #articulare. tichetările K≥ 0K! K≤ K sugerea7ădiferenŃe ?ntre liniile aceleiai categorii: fiecare #oate fi mai mare dec>t 0 cu mai mult sau mai #uŃin. tichetările K≥ 0K!K≤ K #ot indica valori sau poziŃii #e care liniile le ocu#ă #e uncontinuum. le! nu doar! des#art cele două categorii! dar sugerea7ă #rin Kce lungimeK diferă ?ntreele. /n schim$! etichetările sau Katri$utele #erifericeK 9 i B transformă diferite lungimi #articulare sau #o7iŃiile de #e un continuum ?n! doar! două #o7iŃii sau valori categoriale: K9 +cele mai scurteK i KB + cele mai lungiK linii. 6 consecinŃă im#ortantă a acestei transformări esteca unităŃile particulare "e in+ormaŃie, inclusiv cele noi Erece#tate #e fondul unei Ksu#erim#osedclassificationK nu pot +i "ec#t asimilate sau respinse prin contrast, iar nu particularizate,tolerate sau consi"erate excepŃii ale categoriei .iser E4-I) a relatat e0#erimente de acelai fel! făcute de 3anis! PasMieit7 i CatlerEne#u$licate care #un ?n evidenŃă legătura dintre natura #eriferică a atri$utului i fenomenele deasimilare i contrast! res#ectiv natura conce#tuală a atri$utului i fenomenul de #articulari7are!diferenŃiere. Dntr+unul din e0#erimente su$iecŃii au fost solicitaŃi să clasifice eantioane decom#ortament Erăs#unsuri la teste i scurte te0te scrise de m>nă du#ă intensitatea $olii mintaleevidentă ?n aceste com#ortamente. 6 #arte din com#ortamente sugerau clar $oala mintală gravă!altele! dim#otrivă! sugerau un grad uor de #atologie. 'oate com#ortamentele intens #atologiceau fost identificate ca #rovenind de la un s#ital! ?n tim# ce toate com#ortamentele care indicau o $oală uoară au fost identificate ca #rovenind dintr+un alt s#ital. Dntr+o fa7ă ulterioară ae0#erimentului! su$iecŃilor li s+a cerut să evalue7e eantioane de com#ortament care indicau unnivel de $oală intermediar #rimelor două. =i s+a s#us su$iecŃilor că o #arte #roveneau de la uns#ital iar altă #arte! de la celălalt. Su$iecŃii au a#reciat aceste com#ortamente intermediare cafiind mai #uŃin #atologice! c>nd credeau că #rovin de la s#italul cu $oli mai grave i mai intens #atologice! c>nd credeau că #rovin de la s#italul cu $oli mai uoare.Com#ortamentele cu un nivel #atologic intermediar au fost diferit evaluate c>nd K surseleK #resu#use au fost doi in"ivizi! nu două s#itale. 9stfel! com#ortamentul neutru sau intermediar alunui individ! care a dat dea semne de $oală! a fost inter#retat la fel de #atologic ca celelaltecom#ortamente ale sale. Com#ortamentele neutre au fost! ?nsă! inter#retate ca mai #uŃin #atologice! c>nd su$iecŃii credeau că acestea #roveneau de la #ersoana mai #uŃin $olnavă. Dnconclu7ie! su$iecŃii au accentuat diferenŃele ?n interiorul clasei c>nd clasa a fost individul.<e ce Ks#italulK i KindividulK sunt atri$ute de clasificare cu valoare cognitivă diferităL Să #resu#unem că evaluatorii com#ortamentelor neutre sau intermediare! identificate ca #rovenindde la cei doi indivi7i Egrav $olnav + uor $olnav ar fi #sihiatrii! adică s#ecialiti care ar ti că #acienŃii grav $olnavi #ot manifesta! ?n diferite momente! o largă varietate de com#ortamente!unele intens #atologice! altele a#roa#e sănătoase. ste de #resu#us că KsursaK com#ortamentelornu ar avea acelai efect asu#ra clasificării com#ortamentelor neutre. Fiecare din cele două surseK$olnavi gravK! Kuor $olnaviK induce in mintea #sihiatrului o distri$uŃie de com#ortamente cu o #atologie variată. 9t>t de variată c>t varietatea cunotinŃelor Korgani7ateK ?n memoria sa deetichetarea K$oală mintalăK. Nes#ecialistul nu ?i #oate re#re7enta o astfel de distri$uŃie ?n ca7ulcelor doi indivi7i. l #oate! ?n schim$! să ?i imagine7e că ?ntr+un s#ital sau ?n celălalt #ot e0ista #acienŃi mai mult sau mai #uŃin $olnavi.



Dn conclu7ie! alcătuirea categoriilor este o consecinŃă inevita$ilă a sistemului cognitiv uman.Stereoti#iile i #reudecăŃile nu sunt! ?nsă! la fel de KnaturaleK. Contrar unei micări naturale ag>ndirii care ?ncor#orea7ă informaŃia #rivind calitatea mem$ru+al+gru#ului Eclasei saucategoriei #entru a evalua poziŃia fiecărui mem$ru ?ntre ceilalŃi din interiorul clasei! ?nstereoti#ii i #reudecăŃi Kun lucruK este vă7ut #ur i sim#lu ca un Kalt mem$ruK al clasei./nducŃiei discrete a diferenŃelor intracategoriale! #ermisă de atri$utul conce#tual! i se o#uneseducŃia $rutală sau asimilarea #rodusă de atri$utul #eriferic. ?n"epărtarea atri$utului #erifericde #o7iŃiile;valorile individuale ale mem$rilor clasei este ?nsoŃită de polarizări care "estramă spaŃiile interme"iare. Cunoaterea se $lochea7ă ?n clase contrastante! diferenŃele dintre ele fiindaccentuate de un s#aŃiu fără semnificaŃie. >ndirea #as cu #as este ?nlocuită de saltul dintr+o udecată stereoti#ă ?n alta.Ca elemente mentale! stereoti#iile nu #ot fi dec>t reiterate. le sunt o#ace la e0#erienŃă. <artocmai re#etarea neschim$ată conduce la uurinŃa Ecaracterul automat al activării lor.Prom#titudinea unui răs#uns cognitiv neschim$at #oate fi trăita de individ ca o mai mare valoare

de adevăr! ca ceva corect fără nici o ?ndoială. Stereoti#iile funcŃionea7ă ca KeuristiciK care ne fac udecăŃile mai uoare i mai sim#le. le sunt cadre de referinŃa uor de regăsit ?n memorie! cu ointervenŃie #rom#tă do$>ndită #rin re#etare neschim$ată.

-"2"5" Proie*%ia

Suntem tentaŃi să um#lem golurile de informaŃie nu doar cu #rimele informaŃii care ne confirmăideile sau cu #re7umŃiile #rivind ti#ul de informaŃii #e care o anumita sursă credem că le #oate #roduce! dar i cu #ro#riile noastre g>nduri #roiectate asu#ra sursei. ProiecŃia su$stituiestrădania de a decodifica semnificaŃiile intenŃionate de #artenerii comunicării noastre. @nangaat #erce#e o atitudine ostilă la eful său care ?n realitate! ?i cere doar să+i corecte7e niteerori strecurate ?ntr+un ra#ort. 3>nios #e sine #entru greelile comise! angaatul ?i atri$uie

efului ceea ce simte el ?nsui. 6 dată făcută această atri$uire! ea #oate funcŃiona ca o trăsătură #erce#ută de su$altern la eful său. a va afecta inter#retările făcute de su$altern mesaelor!ulterior emise! de acesta.

-"2"6" Si$/li#i*area i ra)i*ali1area

Dn #aragraful KStereoti#iileK am anali7at sim#lificarea suferită de mesa ca urmare a erorilor decategori7are ale destinatarului. Dn organi7aŃii! informaŃia tinde! de asemenea! să se sim#lifice! să #iardă din detalii! #e măsura ce se transmite de la o #ersoană la alta. 3ai ?nt>i se #ierds#ecificările! nuanŃele! de care informaŃia $eneficia din #artea conte0tului ?n care a fost iniŃiale0#rimată. Dn a$senŃa acestora! anumite detalii #ar de #risos. Fără ele! ?nsă! informaŃiado$>ndete o semnificaŃie univocă! #e care nu a avut+o iniŃial E=eis! 4-I(. 9stfel radicali7ată!

ea are tendinŃa să se com#lete7e! ?n transmiterile ulterioare! frecvent! #rin cu totul alte detalii!consecvente cu li#sa de echivoc #e care a do$>ndit+o ?n fa7a anterioară de sim#lificare.Prin studierea a 4(( de com#anii s+a găsit că numai 2,J din mesaul intenŃionat al #reedinteluiaunge la muncitorii de la $a7a organi7aŃiei. Pierderi im#ortante din conŃinutul mesaului se #roduc dea la #rimul destinatar al mesaului. =a nivelul vice#reedinŃilor mesaul este ?nŃeles ?n #ro#orŃie de )%J Edu#ă Steers! 4--4. Pentru ?m$unătăŃirea #rocesului comunicăriiorgani7aŃionale ar fi! de asemenea! utilă măsurarea cantităŃii i naturii adăugirilor de informaŃiefăcute cu fiecare retransmitere a unui mesa. le ar #utea fundamenta strategiile deKmanagement al semnificaŃiilorK ?n organi7aŃia res#ectivă.



-"3" PER!EPłIA INOR7AłIEI !A A(E@ĂRA?Ă

-"3"'" !re)ibilitatea s+rsei

Cea mai mare #arte a comunicării ?n organi7aŃii vi7ea7ă convertirea celorlalŃi la #unctul devedere #ro#riu. <ouă categorii de varia$ile influenŃea7ă dacă informaŃia #e care o comunicămaltora este acce#tată ca adevărată: credi$ilitatea sursei i #ro$a$ilitatea convertirii destinatarului.Dncrederea acordată sursei mesaelor de#inde de felul ?n care destinatarul informaŃiei #erce#evariate as#ecte ale #ersonalităŃii acestuia.

!o$/eten%a" Persuasiunea unei #ersoane cu o com#etenŃă s#ecială ?n #ro$lema discutată este mai #ro$a$ilă.

!o$/orta$ent+l anterior" Persoana care! de o$icei! ?i Ńine #romisiunile are credi$ilitate maimare.

Nerelevan%a $esa+l+i /entr+ interesele /ersonale ale s+rsei" C>nd sursa mesaelor nu #oate fi

$ănuită că argumentea7ă dintr+un interes #ersonal! credi$ilitatea ei este mai mare.Atra*tivitatea" Persoanele cu as#ect fi7ic #lăcut au un im#act mai #uternic asu#ra o#iniilor noastre.ste! totui! adevărat că #ersoanele #e care le găsim asemănătoare nouă ?nine ne #ar maiatrăgătoare.

Stat+s+l i /+terea" 6amenii acordă mai mare credi$ilitate #ersoanelor cu status ridicat i #utereformală. Dncrederea ?ntr+o #ersoană crete c>nd aceasta aunge ?ntr+o #o7iŃie su#erioară! ?norgani7aŃie. Credi$ilitatea unui lider ales este cu greu #usă la ?ndoială de electoratul său. Cei care?ncearcă să+l contra7ică riscă! dim#otrivă! să nu fie a#roa#e niciodată cre7uŃi! chiar ?n #ro$leme fărălegătură cu #ersoana liderului.

-"3"-" !o$+ni*area )e#ensiv.

C>nd oamenii #erce# sau antici#ea7ă o anumită ameninŃare ?ntr+o comunicare! ei nu se #otconcentra asu#ra a ceea ce li se s#une. Nu #ot discerne motivele i nu inter#retea7ă corectreacŃiile emoŃionale ale #artenerului. Pentru a se a#ăra vor ?ncerca să domine conversaŃia tre7ind?n #arteneri acelai com#ortament defensiv. C>nd su$ordonatul nu tolerea7ă nici criticile minore!criticile efului se intensifică! ostilitatea escaladea7ă de am$ele #ărŃi. Nici una din #erce#Ńii numai #oate avea acurateŃe.Ne&area i )istorsi+nea $esa+l+i" 6amenii se a#ără de informaŃia sau mesaele #ersonalameninŃătoare. PuŃini sunt aceia care neagă mesaul ?n totalitate. 3ai frecvent oamenii ?nlocuiesc #arŃial sau distorsionea7ă informaŃia al cărui im#act nu vor să+l simtă ?n ?ntregime. 6 #ersoanăcare caută un loc de muncă e0trage din mesaul: KNe #are rău! nu avem nevoie dedumneavoastrăK ?nŃelesul: KNu avem! pe moment ! nevoie de #ersonalK.

-"3"2" Re*+noaterea $esa+l+i )ar /.strarea *onvin&erii *ontra1ise"

/nformaŃia #oate fi rece#tată i recunoscută ca adevărată! dar ea nu este integrată ?n sistemul deconvingeri al individului. Păstrarea informaŃiei contradictorii la un nivel! mai cur>nd! deKsu$ce#tieK dec>t de #erce#Ńie contientă este ?nsoŃită de refu7ul schim$ării #erce#Ńiilor i alcom#ortamentelor anterioare. Păstrarea lor neschim$ată alimentea7ă #rocesul de raŃionali7are.ictima unui fenomen de Kgrou#thinMK Ev.ca#itolul ) #oate g>ndi! s#re e0em#lu! ca informaŃiacare contra7ice deci7ia gru#ului este adevărată! dar Knu se a#lică la situaŃia de la noiK.Com#artimentali7area informaŃiei reŃinute ?n memorie va genera fenomene de distorsiuni #erce#tive ulterioare.



-"3"3" Pers+asi+nea i s*0i$barea /+n*t+l+i )e ve)ere

!a)r+l )e re#erin%." 6 #ersoană #oate fi determinată să+i schim$e o#inia! dacă este indusă să

g>ndească #ro$lema res#ectivă ?n cadrul de referinŃă folosit de sursa informaŃiei E6sgood i'annen$aum! 4-,,. 6 cale de constituire a cadrului de referinŃă! ?n care oamenii #erce# sau udecă lucrurile! este de a+i face să+i structure7e #unctul de vedere asu#ra unei #ro$leme! ?ntr+un lim$a cu o tendinŃă evaluativă evidentă Eiser! 4-I)! iser i "oss! 4-&&. 0#erimental! s+acom#arat situaŃia ?n care su$iecŃii au fost indui să folosească cuvinte congruente cu o atitudineK pro...K i situaŃia ?n care su$iecŃii au fost indui să folosească cuvinte congruente cu o atitudineKanti...K. Dn #reala$il a fost ?nregistrată atitudinea su$iecŃilor ?n #ro$lema res#ectivă! s#ree0em#lu! #edea#sa ca#itală. <u#ă o să#tăm>nă de la evaluarea atitudinală ei au fost solicitaŃi să #artici#e la un aa+7is e0#eriment de #siholingvistică! unde li s+a cerut să scrie un eseu #e tema #ede#sei ca#itale! ?ncor#or>nd c>t mai multe cuvinte dintr+o listă de 4,. Su$iecŃilor li s+a mais#us că se urmărete stilul i fluenŃa ver$ală manifestate ?n eseurile lor. Dn situaŃia K#ro...K toate

cuvintele din listă sugerau o evaluare negativă a #o7iŃiei a$oliŃioniste Ee0. sentimental! nerealist!.a.. Dn situaŃia Kanti...K cuvintele sugerau o evaluare negativă a #ede#sei ca#itale Ee0. sadic!dur. Su$iecŃilor nu li s+a s#us să scrie nici ?m#otriva! nici ?n favoarea #ede#sei ca#itale! cinumai să utili7e7e cuvintele date. <u#ă scrierea eseului su$iecŃii tre$uiau să+i evalue7e #ro#riao#inie ?n #ro$lema #ede#sei ca#itale. Su$iecŃii din situaŃia e0#erimentală K#ro...K i+auidentificat o#inii mai favora$ile #ede#sei ca#itale! com#arativ cu felul ?n care s+au evaluatsu$iecŃii din situaŃia e0#erimentală Kanti...K. <e asemenea! su$iecŃii au folosit mai multe cuvintedin lista de 4,! dacă in listă figurau cuvinte congruente cu #ro#ria atitudine.9utorii e0#erimentelor relatea7ă fa#tul! interesant! că! atunci c>nd su$iecŃilor li s+au oferit scurteargumente EK#ro...K! res#ectiv! Kanti...K #edea#să ca#itală ?n locul cuvintelor! ei nu au manifestatnici o schim$are de atitudine. 9cest re7ultat e0#erimental sugerea7ă o e0#licaŃie #sihologică

succesului unor #ro#agande #olitice ale căror lo7inci sau slogane nu sunt #urtătoare deinformaŃie! dar sugerea7ă! ?n schim$! o cale sim#lă de categori7are! fără argumentări raŃionale! aevenimentelor i situaŃiilor incerte. S#re #ildă! nu este e0clus ca dintre toate #ro#agandeleultimei cam#anii electorale din "om>nia! $a7ate #e #romisiunea de Kschim$areK! făcutăelectoratului! cea care a condus la victorie ?n alegerile legislative i #re7idenŃiale să fi fost! ?ntrealtele! efectul sloganului KPentru schim$area ?n $ine a "om>nieiK. KSchim$area ?n $ineK nu oferănici o informaŃie! dar se $a7ea7ă #e cea mai sim#lă cale de categori7are: $ine+rău.!alea *entral. i *alea /eri#eri*. )e /ers+asi+ne" @n răs#uns la ?ntre$area cum se schim$ă #erce#Ńia sau #unctul de vedere al oamenilor ?ntr+o #ro$lemă! ?l oferă ?ncercările de a afla ceg>ndesc oamenii e0#ui la o comunicare #ersuasivă. Pett i Cacio##o E4-I, #ro#un! ?n acestsens! K Mo"elul pro*a*ilităŃii ela*orăriiK. 3odelul sugerea7ă distincŃia ?ntre ceea ce autorii

numesc ruta 9centralăK i ruta 9peri+erică9 "e persuasiune. "uta centrală im#lică argumentarea!dei #osi$il su$iectivăG sau! altfel s#us! im#lică o #ro$a$ilitate ridicată de ela$orare arăs#unsului cognitiv. "uta #eriferică im#lică asociaŃii afective i inferenŃe facile! #ornite de laindicii conte0tului #ersuasiv! care includ credi$ilitatea sursei! dar #uŃină argumentare #ro#riu+7isă E#ro$a$ilitate scă7ută de ela$orare. 9utorii #resu#un că schim$area de atitudine E#erce#Ńiei com#ortament urm>nd ruta centrală este mai sta$ilă i mai re7istentă la contra+argumentedec>t schim$area #osi$ilă #rin ruta #eriferică de #ersuasiune.erificările modelului au urmărit interacŃiunile ?ntre calitatea mesaului i alte varia$ile! #resu#un>ndu+se că dacă mesaul conŃine argumente #uternice! g>ndirea mai #rofundă asu#ra luiva #roduce o schim$are mai mare. <acă! ?n schim$! argumentarea este sla$ă! g>ndirea mai #rofundă asu#ra mesaului va #roduce o schim$are mai mică ?n #erce#Ńia #ro#rie. S+au ?ncercat!



de aceea! mani#ulări e0#erimentale care să #roducă #ro$a$ilitate ridicată versus scă7ută ag>ndirii ela$orate! ignor>ndu+se conŃinutul comunicărilor Ev. #entru o sinte7ă a e0#erimenteloriser! 4-I). 9stfel de mani#ulări au constat! de e0em#lu! ?n "istragerea atenŃiei su$iecŃilor ?ntim#ul #re7entării mesaelor. Persuasiunea a fost ?m#iedicată! iar #roducerea ulterioară acontraargumentelor facilitată! dacă mesaul conŃinea argumente #uternice. Persuasiunea acrescut! iar #roducerea ulterioară a contraargumentelor a fost inhi$ată! dacă argumenteleconŃinute de mesa au fost sla$e. RepetiŃia mesaelor! implicarea #ersonală! gra"ul "e res#onsa$ilitate #ersonală! cunotinŃele anterioare, avertizarea anterioară asu#ra conŃinutuluimesaului au fost factori al căror im#act asu#ra gradului de #ersuasiune a fost urmărit ?n celedouă condiŃii diferite: mesa conŃin>nd argumente #uternice! i res#ectiv! mesa cu argumentesla$e.Dntr+un model similar! ChaiMen E4-I( #ro#une distincŃia ?ntre procesarea 9sistematică9 i procesarea 9euristicăK a informaŃiei. Procesarea sistematică cores#unde! ?n esenŃă! Kruteicentrale de #ersuasiuneK din modelul #ro#us de Pett i Cacio##o E4-I,! iar #rocesarea

euristică se referă la o categorie de #rocese incluse ?n Kruta #eriferică de #ersuasiuneK. <easemenea! KinfluenŃa automatăK de care vor$ete Cialdini E4-I*! care se referă la tendinŃaoamenilor de a se $a7a #e rutine Esau KeuristiciK c>nd li se cere acordul sau su#unerea! de adecide KautomatK! fără o com#letă #relucrare a informaŃiei relevante! cores#unde Krutei #eriferice de #ersuasiuneK i res#ectiv! K#relucrării euristiceK.9 demonstra că schim$area #erce#Ńiei sau a #unctului de vedere asu#ra lucrurilor de#inde deg>ndurile #e care su$iecŃii le generea7ă ca răs#uns la mesaul #ersuasiv este de#arte de a fi unrăs#uns com#let la ?ntre$area Kcum schim$ă mesaul #ersuasiv #erce#ŃiaK. Pro$lema nere7olvatăeste cum pro"uc aceste g#n"uri schim*area. Dncercările de răs#uns la această nouă ?ntre$areconduc la #ro$lematica o$Ńinerii consecvenŃei cognitive i comportamentale Ev. ca#. K3odelulrăs#unsului socialK.

?e$. )e re#le*%ie nr" 29nali7aŃi modul ?n care sunt transmise deci7iile organi7aŃionale ?n cadrul

facultăŃii. /dentificaŃi modalităŃile #rin care se asigură #erce#Ńia informaŃiei ca

ca fiind adevărată.

-"5" RĂSPUNSUL LA INOR7AłIA (ISONAN?Ă

Dn su$ca#itolul KComunicarea defensivăK am arătat ce se ?nt>m#lă c>nd oamenii #rimescinformaŃie personal ameninŃătoare. 6 altă categorie de fenomene im#ortante ?n #rocesulcomunicării sunt cele care a#ar c>nd oamenii #rimesc informaŃie care contra7ice altă informaŃie! #e care destinatarul o deŃine dea. Feldman i 9rnold E4-I% com#ară reacŃia la informaŃiacongruentă cu ceea ce destinatarul tie dea! cu reacŃia la informaŃia disonantă! care contra7icecunotinŃele anterioare ale destinatarului. i evidenŃia7ă! astfel! #atru ti#uri de reacŃii o#use:

!n) in#or$a%ia este *on&r+ent. *+*onvin&erile e=istente> )estinatar+l"""

!n) in#or$a%ia este )isonant. )estinatar+l"""

E4...caută informaŃie adiŃională E4...evită e0#unerea Eascultarea! citirea lainformaŃie



E2...acce#tă informaŃia ca validă E2...respinge vali"itatea informaŃieiE%...reŃine ceea ce a au7it E%...uită uor informaŃia #rimităE*...#erce#e cu acurateŃe informaŃia E*..."istorsionează perceptiv informaŃia

'i#urile de reacŃii #re7entate! de Feldman i 9rnold re#re7intă #revi7iunile teoriei disonanŃei!mai cur>nd dec>t re7ultatele verificării teoriei ?n viaŃa reală! ca i ?n la$orator. "e7ultatele!e0trem de numeroase + teoria a orientat cercetarea tim# de decenii + nu susŃin! at>t de sim#lu iferm! nici #re7enŃa disonanŃei cognitive! nici aceste consecinŃe asu#ra com#ortamentuluisu$iectului. Considerarea! ?n schim$! a re7ultatelor cercetării fenomenului are! cum vom arăta ?ncontinuare! o valoare deose$ită #entru studiul #rocesului comunicării. videnŃierea em#irică acondiŃiilor la care se a#lică teoria disonanŃei ne+a condus la reformularea teoriei lui Festinger ?ndouă direcŃii:

\ "isonanŃa ca e+ect a structurilor cognitive 9izolate9 sau 9"isociate "e+ensiv97 \ "isonanŃa ca metapercepŃie 9managementul impresiei9-!

Prima direcŃie restr>nge fenomenul disonanŃei la ti#uri #articulare de funcŃionare cognitivă. 9doua direcŃie #lasea7ă ?n #rocesul comunicării efectele atri$uite! tradiŃional! incom#ati$ilităŃiicogniŃiilor su$iectului.

-"5"'" ?eoria )isonan%ei *o&nitive

'eoria disonanŃei cognitive EFestinger 4-,& a generat! ?n #sihologia socială! #ro$a$il mai multecercetări dec>t oricare altă teorie. Festinger susŃine că două cogniŃii! de orice fel Econvingeri!o#inii! atitudini sau idei sunt disonante dacă! KreversulK uneia decurge din cealaltă. 6 datădesco#erită ; activată disonanŃa cognitivă dintre elemente! #re7enŃa ei este neconforta$ilă icreea7ă tensiuni! care motivea7ă acŃiunile de reducere a disonanŃei. Previ7iunile teorieidisonanŃei sunt ilustrate de un e0#eriment! devenit clasic! reali7at de Festinger i CarlsmithE4-,-. Su$iecŃii care au #artici#at! tim# de o oră! la diferite activităŃi foarte #lictisitoare! au #rimit a#oi! fie 4 dolar! fie 2( dolari! ca să s#ună unui #retins su$iect! care #ărea să ate#te #artici#area la acelai e0#eriment! că sarcina a fost! de fa#t! destul de interesantă. 3ai t>r7iu!su$iecŃii au fost chestionaŃi ?n #rivinŃa atitudinii lor adevărate asu#ra activităŃilor desfăurate.Su$iecŃii cărora li s+a #lătit #uŃin E4 dolar au s#us că ei au găsit sarcinile e0#erimentaleinteresante."e7ultatul e0#erimentului este interesant! deoarece contra7ice #revi7iunile teoriei tradiŃionale a?nvăŃării. Conform acesteia Emai e0act legii efectului orice răs#uns urmat de o recom#ensă va fi?ntărit. radul de favora$ilitate al evaluărilor! #e care su$iecŃii le+au făcut la sf>ritule0#erimentului ar tre$ui să fie direct #ro#orŃional cu stimulentul oferit #entru afirmaŃia!contraatitudinală! #rivind sarcina. Festinger i Carlsmith au e0#licat relaŃia inversă ?ntremărimea stimulentului i favora$ilitatea evaluărilor! #rin teoria disonanŃei cognitive. Plata maimare a fost o ustificare suficientă #entru minciuna #rivind sarcina. KNu mi+a #lăcut sarcinaK iK9m #rimit destui $ani ca să mintK sunt cogniŃii #erfect consonante. Plata mai mică nu constituieo ustificare suficientă #entru minciună. lementele cognitive K3i+a dis#lăcut sarcinaK iKPuŃinii $ani #rimiŃi nu sunt un motiv suficient să mintK sunt disonante. Pentru a re7olvadisonanŃa su$iecŃii care au #rimit #rea #uŃini $ani vor s#une du#ă e0#eriment: K<e fa#t! nu amminŃit! sarcina mi+a #lăcut ?ntr+adevărK.



-"5"-" O e=/li*a%ie alternativ.

Pot fi găsite alte scheme e0#licative #entru acest gen de re7ultateL 3odelele alternative #un la

?ndoială fie #re7enŃa disonanŃei cognitive! fie caracterul ei ne#lăcut! fie! ?n sf>rit! controlulinsuficient al factorilor care afectea7ă re7ultatele o$Ńinute ?n la$orator. om trata! ?n continuare!aceste #ro$leme.Bem E4-)& susŃine că ceea ce s+a numit disonanŃă este! ?n realitate! consecinŃa inferenŃelorindividului asu#ra cau7elor #ro#riului com#ortament. C>nd individul emite un com#ortamentcare ?i a#are a avea cau7e e0terne! at>t el c>t i o$servatorii o$iectivi vor atri$ui com#ortamentulcau7elor e0terne! iar nu convingerilor i sentimentelor actorului. C>nd actorul nu #oate găsi nicio cau7ă e0ternă #entru com#ortamentul său! acesta tre$uie atri$uit convingerilor reale aleindividului. 6 recom#ensă mică #oate cau7a mai multă #lăcere #entru o sarcină #lictisitoaredec>t o recom#ensă mare! #entru că individul inferea7ă că deoarece a avut #uŃine motive e0ternesă s#ună că i+a #lăcut sarcina! aceasta tre$uie să+i fi #lăcut #rin ea ?nsăiG #lăcerea tre$uie să fi

fost intrinsecă. Bem nu a #ostulat nici un mecanism care să stea la $a7a atri$uirii cau7elore0terne sau! dim#otrivă! interne. S#re e0em#lu! de ce 4 dolar e o cau7ă e0ternă insuficientă! ?ntim# ce 2( dolari #oate constitui o astfel de cau7ăL Ce vor fi , dolariL <e aceea! cu tot lim$aulcom#ortamental folosit! cogniŃiile i ra#orturile dintre ele sunt la fel de #re7ente ca ?n teoriadisonanŃei.

-"5"2" ?olerarea )isonan%ei

/deea de $a7ă a teoriei disonanŃei este #re7enŃa motivaŃiei: o tensiune fi7iologică i #sihologicăne#lăcută i u$icuă. 6dată ce un #rag de tensiune este atins! #re7enŃa cogniŃiilor neechili$ratesau disonante va duce la acŃiuni de re"ucere a inconsecvenŃei! #rin care tensiunea ne#lăcută esteKdescărcatăK. 9cŃiunile de resta$ilire a $alanŃei cogniŃiilor descarcă tensiunea ne#lăcută. 'otui!mulŃi oameni #ar să #oată tolera o mare cantitate de inconsecvenŃă logică ?ntre com#ortamentelei ?ntre convingerile lor. Ne+voia #uternică de consecvenŃă #resu#une de7voltarea unei ideologiicoerente care să integre7e elementele cognitive. <ar re7ultatele arată că foarte #uŃini indivi7irevelă o integrare ridicată a sistemelor lor de convingeri Eat7 i Stotland! 4-,-."osen$erg i 9$elson E4-)( au o$Ńinut re7ultate care arată că relaŃiile neechili$rate ?ntreelementele cognitive sunt! ?n realitate! #referate K$alanŃeiK! ?n condiŃiile ?n care $alanŃacogniŃiilor stă ?n calea ma0imi7ării c>tigurilor e0#ectate i minimi7ării #ierderilor e0#ectateGre7ultatele susŃin teoria $alanŃei cognitive numai c>nd ma0imi7area a fost com#ati$ilă cualegerea structurii cognitive echili$rate.ConsecinŃele disonanŃei cognitive asu#ra e0#unerii la informaŃie i asu#ra căutării informaŃieiconsistă ?n evitarea selectivă a informaŃiei care ridică tensiunea #rin ad>ncirea contradicŃieielementelor cognitive. 6 sinte7ă a datelor făcută de Freedman i Sears E4-), susŃine ideea!contrară #revi7iunilor disonanŃei! că oamenii nici nu evită informaŃia care susŃine alternativares#insă de ei! nici nu se e0#un mai mult materialelor care susŃin alternativa dea aleasă. 6 cau7ă #entru care oamenii nu evită informaŃia disonantă este că această informaŃie are! adesea! valoare #entru ei. 9ltfel s#us! informaŃia disonantă ?n limitele unei structuri cognitive #oate fi #erfectconsonantă ?n cadrul unei structuri cognitive diferite.

-"5"3" O /osibil. /ara)i&$., &ra)+l )e inte&rare *o&nitiv.

6 #ro$lemă a teoriei disonanŃei este că nu sta$ilete clar condiŃiile ?n care se va manifestafenomenul ?n chestiuneG teoria #are mai adecvată inter#retării #ost+hoc dec>t #revi7iunii.Collins! 9shmore! Rorn$ecM i hitne E4-&(! nereuind să regăsească re7ultatele



considerate ca av>nd cau7e e0terne nu se atri$uie actorului nimic altceva dec>t că a reacŃionat la #resiuni e0terne ?n acelai fel ?n care mulŃi oameni ar fi făcut+o. <acă unul din cele douăcom#ortamente este considerat a avea cau7e e0terne! com#ortamentul cu cau7e interne va a#areca re#re7ent>nd atitudinea adevărată a autorului. 6$servatorul va #utea considera că actorul esteinconsecvent! numai c>nd am$ele com#ortamente a#ar ca av>nd cau7e interne i contradictorii.S#re deose$ire de teoria disonanŃei! teoria managementului im#resiei sugerea7ă că e0istăcondiŃii ?n care actorul va #erce#e două acŃiuni #ersonale ca fiind contradictorii! fără a trăidisonanŃa. 9ceasta se ?nt>m#lă c>nd actorul crede că o$servatorul va considera că cel #uŃin oacŃiune are cau7e e0terne. <e asemenea! dacă actorul se va manifesta ?ntr+un fel faŃă de o #ersoană i ?n alt fel faŃă de alta! dar crede că cele două #ersoane nu ?i vor com#ara im#resiile!el nu va #re7enta nici un indiciu al disonanŃei.<acă o #ersoană emite două com#ortamente contradictorii! am$ele cu cau7e interne! dar unuldintre ele este favora$il o$servatorului! actorul #oate să nu manifeste nici o ?ncercare de aresta$ili im#resia de consecvenŃă. Com#ortamentele $une nu tre$uie ustificate la fel cum

tre$uie ustificate cele rele. /nconsecvenŃa face ca com#ortamentul favora$il să a#ară chiar mai #rofund inserat ?n #ersonalitatea actorului. Normele sociale care reglea7ă interacŃiunile umane se reflectă ?n calculul c>tigurilor i #ierderilor manifestării consecvente. 9stfel! norma reci#rocităŃii #revede că o #ersoană tre$uiesă aute altă #ersoană! care la r>ndu+i i+a fost de autor. ste #uŃin #ro$a$il ca autorul oferit caurmare a unor constr>ngeri e0terne să fie ?nt>m#inat cu aceeai gratitudine. Dn consecinŃă!indivi7ii care i+au autat #e alŃii vor ?ncerca să controle7e im#resia că acŃiunea lor a avut cau7einterne. Dn schim$! ne #utem ate#ta ca cei care au făcut rău să se angae7e ?n com#ortamentecare să cree7e im#resia cau7alităŃii e0terne.S+a o$servat că re7ultatele care conduc la inferarea disonanŃei cognitive s+au o$Ńinut mai ales ?nstudiile de la$orator i mai #uŃin ?n viaŃa reală. 6$servaŃia Eafirmă 'edesMi et al! susŃine

i#ote7ele managementului im#resiei. Dn la$orator su$iecŃii tiu că #artici#ă la un e0#eriment!care este autori7at de instituŃia ?n care se desfăoară i de oamenii de tiinŃă. Ca atare eiconsideră e0#erimentul im#ortant i ?l iau ?n serios. i #erce# cercetătorul ca un o$servatoro$iectiv! im#resionat mai #resus de orice de raŃionalitate! ordine! consecvenŃă! coerenŃă. Dnsf>rit! cele două com#onente contradictorii i av>nd cau7e interne sunt a#ro#iate ?n tim# i se #re7intă aceleiai #ersoane! e0#erimentatorul. Dn consecinŃă! fenomene ca a#rehensiuneaevaluării! nevoia a#ro$ării sociale! reactanŃa EBrehm! 4-))! com#ortamente de resta$ilire aconsecvenŃei cognitive! toate #ot fi considerate ca demonstr>nd o #reocu#are a su$iecŃilor asu#rafelului cum ?i va #erce#e e0#erimentatorul. 9a cum autorii teoriei managementului im#resieia#recia7ă Kefectele i condiŃiile ?n care UacesteV variate fenomene #ot să a#ară #ot fi #revă7ute #rintr+o singură teorie coerentă a in+luenŃei sociale! o tactică #rin care actorul ?ncearcă să

controle7e im#resiile #e care alŃii le au des#re elK E'edesMi! SchelMer! Bonoma! 4-&4! #.)-%Esu$l.n..



7o)+l+l 2

7E7ORIA JI N@ĂłAREA ORGANIZAłIONALĂ

Sco#ul modului: a$iliari1area st+)ent+l+i *+ /ro*esele $e$oriei i 4nv.%.rii

or&ani1a%ionale


2"'" UN 7O(EL !OGNI?I@ AL ORGANIZĂRII2"'"'" (es*rierea $o)el+l+i

eicM E4-&- definete organi7area ca un set de reguli! validate consensual i destinate reduceriiechivocului! #rin intermediul com#ortamentelor interde#endente inteligi$ile. <efiniŃia lui eicMconŃine cel #uŃin trei com#onente. E4 3aterialul de $a7ă cu care o#erea7ă organi7area esteinformaŃia care este am$iguă! incertă! echivocă. Fie că informaŃia este conŃinută ?n #rodusemateriale! clienŃi recalcitranŃi! sarcini atri$uite ori cerinŃe sindicale! ?n o#erarea cu ea e0istămulte #osi$ilităŃi i multe re7ultate. 6rgani7area vi7ea7ă reducerea #osi$ilităŃilor i sta$ilireaunui nivel acce#ta$il de certitudine. 9adar! ceea ce declanea7ă organi7area este informaŃiaechivocă. E2 forturile de a #reci7a semnificaŃiile ?nt>m#lărilor curente incerte a#arŃin mai

multor #ersoane. /nterde#endenŃele dintre oameni alcătuiesc su$stanŃa organi7aŃiilorG dar acesteinterde#endenŃe sunt fluide i schim$ătoare. E% 3em$rii organi7aŃiilor cheltuiesc considera$iltim# negociind ?ntre ei o versiune acce#ta$ilă a ceea ce se ?nt>m#lă. CunotinŃele setul "ereguli- rezultate "in această vali"are consensuală alcătuiesc 9ExperienŃa9 sau 9Memoria9organizaŃiei! <eoarece ?nt>m#lările , acŃiunile curente sunt "esci+rate prin interme"iul acestei9gramatici9 memorate, organi7aŃiile au un mare rol ?n crearea realităŃilor! #e care le #erce#!a#oi! ca Kfa#teK la care tre$uie să se ada#te7e.6riginea su$iectivă a realităŃilor organi7aŃionale i caracterul! deo#otrivă! individual i social alorgani7ării este ca#tat de eicM ?ntr+un model ins#irat din #rocesele selecŃiei naturale. Conformmodelului! cele #atru elemente ale organi7ării sunt: schim*area ecologică, instituirea, selecŃia ireŃinerea!

• Cunoaterea a$ordării cognitive a #rocesului organi7ării i a

conce#tului de memorie organi7aŃională.• 9#licarea conce#tului ?n ?nŃelegerea funcŃionării sistemelorcom#le0e! organi7aŃionale.

• DnŃelegerea conce#tului de ?nvăŃare organi7aŃională.• "ecunoaterea ti#urilor ?nvăŃării organi7aŃionale ?n situaŃii concrete

de re7olvare a #ro$lemelor interne i de ada#tare a organi7aŃiilor lamediul relevant #entru ele.

• Familiari7area cu diagno7a ca#acită ii de ?nvă are a organi7a iei.



Dn cursul desfăurării evenimentelor organi7aŃionale a#ar discontinuităŃi i variaŃii. 9ceste schim*ări ecologice constituie materialul $rut! care atrage atenŃia i care tre$uie inter#retat!?nŃeles. Instituirea su$linia7ă rolul mem$rilor organi7aŃiei ?n crearea mediului care! a#oi! li se im#une.C>nd a#ar variaŃii ?n cursul evenimentelor! actorul tre$uie să i7ole7e aceste schim$ări! #entru ale acorda o mai mare atenŃie. <e asemenea! chiar acŃiunea actorului #oate #roduce uneleschim$ări! care să acŃione7e! ulterior! ca oricare constr>ngeri Kde mediuK. /nstituirea #roducematerialul care! a#oi! va fi sesi7at sau ignorat #rin #rocesul de selecŃie.SelecŃia im#lică a#licarea unor structuri cognitive #e materialul instituit! cu sco#ul de a+i reduceam$iguitatea! echivocul. 9ceste structuri im#use sunt! adesea! re#re7entări cau7ale! e0trase dine0#erienŃa anterioară a individului. 9#licate cursului evenimentelor! ele #ot oferi o inter#retarere7ona$ilă a acestuia sau ?l #ot ?ncurca mai mult. "e#re7entările cau7ale sugerea7ă ce varia$ile #ot fi decu#ate ?n flu0ul e0#erienŃei i cum #ot fi ele conectate. RetenŃia se referă la sim#la stocare a instituirilor.

Figurile I.4 i I.2 #re7intă modelul organi7ării! ?n care eicM sugerea7ă următoarele relaŃii ?ntrecele #atru #rocese: E4 schim$area ecologică i instituirea sunt legate ?ntr+un Kcircuit caream#lifică deviaŃiaKG E2 instituirea se leagă de selecŃie #rintr+o relaŃie cau7ală direct #ro#orŃionalăG E% selecŃia are un efect direct #ro#orŃional asu#ra retenŃieiG E* retenŃia afectea7ăat>t selecŃia c>t i instituirea! ?n ra#ort direct sau invers #ro#orŃional! du#ă cum individul are?ncredere E^ sau nu are ?ncredere E+ ?n e0#erienŃa sa anterioară.<acă mem$rii organi7aŃiei au ?ncredere com#letă ?n e0#erienŃa lor anterioară Ecircuitul av>nd!du#ă cum vedem ?n figurile I.4 i I.2! ase semne negative ori! dim#otrivă! sunt! totalne?ncre7ători ?n trecutul lor Ecircuitul av>nd! ?n acest ca7! ase semne negative ?ntregul sistemcau7al va am#lifica deviaŃia! va fi insta$il. Numai o atitudine am$ivalentă! de ?ncredere ine?ncredere simultană va #utea sta$ili7a sistemul.

<ei modelul: schim$are ecologică + instituire + selecŃie + retenŃie a#are ca o secvenŃă liniară!stadiile funcŃionea7ă ca K#relucrări distri$uite #aralelK! ?n care re7ultatele #arŃiale dintr+unanumit stadiu afectea7ă celelalte stadii. Consider>nd stadiile ca #rocese care se ?ntre#ătrund! nevom #utea face o imagine a structurii organi7aŃionale! foarte diferită de cea sugerată deorganigramele tradiŃionale. <efinind organi7area ca K#rocesele #rin care mem$rii ei ?nlăturăechivocul flu0ului e0#erienŃeiK i #un>nd ?n locul divi7iunilor structurale com#ortamenteinterde#endente! angrenate ?n circuite cau7ale! structura organi7aŃiei ar #utea fi un momentK?ngheŃatK al desfăurărilor instituire + selecŃie + retenŃieK EeicM! 4-&-! #. 4*,.Pare! aadar! mai ustificat să căutăm organi7aŃia! fie ea cea mai concretă Ksocietate comercialăK!mai degra$ă ?n mintea mem$rilor ei! dec>t ?n clădirile ei ori ?n KorganigramaK de#artamentelordin care este com#usă.

eicM ilustrea7ă funcŃionarea modelului său #rin c>teva e0em#le. Dn #rimele două #utemo$serva felul ?n care #rocesul de selecŃie i #rocesul de retenŃie reduc echivocul informaŃiei. Celde+al treilea este o $ună ilustra+re a #rocesului de instituire! #recum i a caracterului! deo#otrivă!individual i social al e0#erienŃei organi7aŃionale.

E=e$/l+l '" Să #resu#unem că un străin rătăcete #rintre #ersoanele unei adunări. 9#ariŃia sa +schim$are ecologică + este o$servată de cei #re7enŃi. 6$servarea este KinstituireaK caredelimitea7ă E#une ?n #arante7ă străinul #entru #relucrările ulterioare. Pentru a transformastrăinul ?ntr+un lucru cunoscut! ga7dele activea7ă un număr mic de reguli memorate #entruasam$larea #rocesului de selecŃie! din interacŃiunile ?n care intră străinul. S#re e0em#lu!



Kstrăinul e făcut să se simtă ca acasăK. "egulile de interacŃiune fiind #uŃine! se angaea7ă multeinteracŃiuni se#ara+te cu străinul. 6ricine #oate să i se adrese7e ?n cele mai diverse #ro$leme. Dnurma interacŃiunilor străinul devine o #ersoană cunoscută a cărei KidentitateK este stocată ?nmemoria individuală a celorlalŃi ca cineva care tre$uie a$ordat sau evitat ?n oca7iile ulterioareKEFig. I.4K.

3ultecicluri:

3ulŃi oameni?i #ot vor$i străi+nului des#rediverse lucruri

PuŃine regulide asam$lare

KRai să+lcunoatemK

Schim$areecologică

"etenŃie

chivoc #erce#utKste o #ersoană

atrăgătoareK

KPre7intă+l numai #rietenilor valoroiK

PuŃinecicluri 3ultereguli:

SelecŃie

chivoc #erce#utK/ată o necunoscutăK

E#ersoană

/nstituire

ste o$servatun necunoscut

+

+ + + +

+

^ ^^

^! +^! +

^

+ "elaŃii cau7ale ?ntre #rocese E0em#lul 4

E=e$/l+l -. Să ne imaginăm un alt străin #lim$>ndu+se #rintre mem$rii unei adunări! dar! care!s#re deose$ire de #rimul! are o funcŃie cunoscută: străinul este colonel. Ca #ersoană el estenecunoscut că#itanilor i sergenŃilor #re7enŃi la adunare. <ar! el este un stimul mai #uŃinechivoc! deoarece cei #re7enŃi au cunotinŃe des#re felul ?n care aungi colonel i cum tre$uie

trataŃi coloneii. CunotinŃele des#re Kcum tre$uie trataŃi coloneiiK ?nlocuiesc multe din regulile #rivind felul cum tre$uie #relucrată informaŃia des#re acest străin #articular. Numărul mare dereguli de interacŃiune reduce numărul interacŃiunilor se#arate. "es#ect>ndu+le! #uŃini dintre cei #re7enŃi i se vor adresa ?ntr+o manieră familiară. <u#ă cum se #oate o$serva ?n figura I.2colonelul Krăm>neK! ?n mai mare măsură! o #ersoană necunoscută faŃă de străinul din e0em#lul4! care ?n momentul a#ariŃiei nu este inclus ?n nici o categorie! dar ulterior este clasificat ca o #ersoană atrăgătoare.

^

++ 3ultecicluri:

Knumai #ersoanelecu grad ridicatvor$esc familiar cu colonelulK

3ulte regulide interacŃiune

Knu te re#e7iK!KatenŃie la tonK!etc.

Kva tre$ui să+lo$servăm ?ndiferite situaŃiiK

PuŃinecicluri

PuŃinereguli:

/nstituire

steo$servat

un colonel

^

+ + + +

SelecŃie

chivoc #erce#utK/ată un colonelK

"etenŃie

chivoc #erce#utK3ă ?ntre$ cumeste ?n realitateK

K#lanifică situaŃii?n care #ot fifăcute o$servaŃiiK

Schim$are

ecologică ^

_

+ "elaŃii cau7ale ?ntre #rocese E0em#lul 2.



E=e$/l+l 2. 6 orchestră de a77 cu 4&+2( mem$rii este considerată de eicM un e0em#lu #erfect de organi7aŃie mică. 0istă un lider #rinci#alG e0istă % lideri de secŃiuni ?n su$ordinea lui!fiecare din ei fiind res#onsa$il de alte %+, #ersoaneG a#oi sunt mem$rii fiecărei secŃiuni.CerinŃele de coordonare dintr+o orchestră de a77 sunt su$stanŃiale! dar sunt echili$rate decerinŃele! la fel de #uternice! de inovare! at>t ?n inter#retările solo c>t i ?n cele ale secŃiunilor. 6dată ce gru#ul ?nce#e să c>nte! nu e0istă cale de ?ntoarcere. 3u7icienii tre$uie să ?ncheie ?ntr+unfel numărul! chiar dacă aceasta cere un mare efort! #entru a aco#eri eventuale erori."es#onsa$ilitatea erorilor! ca i succesul sunt! adesea! dificil de locali7at. Negoierea inter#retăriifinale a numărului a#are fie e0#licit! fie im#licit.Credi$ilitatea com#o7itorului are o mare im#ortanŃă ?n inter#retarea mu7icii! #entru căinfluenŃea7ă cantitatea i felul efortului #e care un mu7ician ?l de#une #entru a ?nŃelege o nouă #iesă mu7icală. <atorită indiferenŃei sau ?ndoielilor asu#ra serio7ităŃii ori com#etenŃei unuicom#o7itor! inter#reŃii vor face mai multe erori ?n inter#retarea unei #iese! calitatea mu7iciireali7ate va scădea! iar #iesa va fi uitată re#ede. <acă aceeai #iesă nouă este dată unei orchestre

com#ara$ile! dar este atri$uită unui com#o7itor serios! inter#reŃii vor de#une mai mult efort ?n?nŃelegerea ei. rorile #rimei inter#retări vor fi mai #uŃine! evaluarea mu7icii va fi mai $ună iar #iesa va fi memorată mai $ine. 9tenŃia mai mare la inter#retare! ?n ca7ul mu7icii unuicom#o7itor credi$il reduce erorile! crete calitatea re7ultatului i! #rin aceasta! credi$ilitateainiŃială este confirmată! aa cum! ?n general! #ro#riile K#rofeŃiiK se confirmă.0istă suficiente surse de echivoc c>nd o #iesă nouă este re#etată. 3u7ica este necunoscută! areo anumită com#le0itate! multe din caracteristicile de inter#retare Ee0. tem#oul tre$uind sta$ilite.6rchestra are un anumit stil! inter#retarea ei fiind mai mult sau mai #uŃin de#ărtată deconvenŃiile res#ectivului gen de mu7ică. 'oate aceste #ro$leme tre$uie re7olvate ?n tim#ulre#etării.3ediul căruia mem$rii orchestrei tre$uie să+i facă faŃă nu este! #ur i sim#lu! com#o7iŃia ei! ci

mai degra$ă ceea ce fac ei cu această com#o7iŃie! c>nd o inter#retea7ă #rima dată. /nter#reŃii nureacŃionea7ă la un mediu! ei instituie mediul. /nter#retarea iniŃială! iar nu #artitura este situaŃiaKe0ternăK #e care inter#reŃii ?ncearcă s+o facă inteligi$ilă4. Dn #rocesul instituirii mu7icieniiKs#argK mediul ?n evenimente discrete! care vor fi relaŃionate. <e e0em#lu: Kaceste ase măsurisunt im#osi$ileK! Kaceastă #orŃiune este ur>tăK aceste note sunt greu de cititK! tem#oul de #ornire #are deose$it de im#ortant! etc. Dn esenŃă! mu7icienii etichetea7ă flu0ul mu7icii instituite cusu$stantive inteligi$ile i a#oi ?ncearcă să conecte7e su$stantivele ?ntr+o manieră raŃională. 6dată ce inter#retul s#arge flu0ul e0#erienŃei ?ntr+un set de varia$ile! el #oate să facă inferenŃa căunele dintre aceste varia$ile covaria7ă. C>nd una din varia$ile ?i schim$ă valoarea! alta sau altevaria$ile se schim$ă i ele! iar aceste transformări se #ot face ?n aceeai direcŃie sau ?n direcŃiio#use. 6$servarea acestor schim$ări #ermite inferenŃe #rivind cone0iunea varia$ilelor! iar c>nd

varia$ilele care se transformă sunt se#arate ?n tim#! se #oate #resu#une o relaŃie de cau7alitate.Dn #rocesul instituirii inter#retul #oate des#rinde următoarele a#te varia$ile: 4. credi$ilitateaatri$uităG 2. efortul de#us ?n inter#retareG %. toleranŃa erorilorG *. atenŃia la noteG ,. dorinŃa de areconcilia notele devianteG ). dorinŃa de a am>na evaluareaG &. calitatea sunetului a#reciatretros#ectiv. ste #osi$il ca inter#retul să conecte7e cau7al aceste varia$ile. l #oate constata căatunci c>nd credi$ilitatea scade! efortul inter#retării i atenŃia sa scad! iar toleranŃa erorilorcrete. C>nd efortul scade! scade a#recierea calităŃii! #recum i atenŃia acordată notelorG c>ndtoleranŃa erorilor crete scade atenŃia la note! dorinŃa de a reconcilia notele deviante #recum i

4 Similar! nu ceea ce e0#une #rofesorul ci ceea ce este E#redis#us i ca#a$il să #ercea#ă studentul constituiematerialul lui Kde ?nvăŃatK! materialul interesant! neinteresant! im#ortant! neesenŃial etc.



dorinŃa de a sus#enda evaluarea #rematură. Dn final! inter#retul #oate o$serva că toate acesterelaŃii #ot reduce calitatea #erce#ută a mu7icii reali7ate! care #oate conduce la o scădere! maimare! a credi$ilităŃii. Dn figura de mai os! re#re7entarea cau7ală ?nsumea7ă aceste varia$ile icone0iuni! care #ot fi inferate de o #ersoană! du#ă re#etate e0#uneri la flu0ul e0#erienŃeiinter#retative.6 #ro#rietate im#ortantă a structurilor su#ra#use cursului e0#erienŃei este autovalidarea lor. Fig.I.% conŃine anumite circuiteG #ornind de la o varia$ilă! de e0em#lu! de la credi$ilitatea atri$uită! #utem aunge ?n #unctul de #lecare! du#ă ce am #arcurs un anumit traseu. 9cesta este un circuitde feed+$acM #o7itiv. 9a cum am vă7ut! dacă scade credi$ilitatea! crete toleranŃa erorilor!descrete calitatea mu7icii reali7ate! ceea ce determină o scădere! ?n continuare! a credi$ilităŃii."e#re7entările cau7ale #ot să difere la cei! să 7icem! %I de inter#reŃi din orchestră. Fiecare #oatedes#rinde Kvaria$ileK diferite #recum i #ro#riile ?ndoieli #rivind sta$ilitatea etichetărilor icone0iunilor #e care le+a im#us e0#erienŃei. <iferenŃele sugerea7ă două lucruri. Primul! că du#ăce indivi7ii ?i im#un versiunile #ersonale asu#ra a ceea ce se ?nt>m#lă! e0istă ?ncă un echivoc

re7idual. 9l doilea! coordonarea va fi #ro$lematică #>nă ce sunt reali7ate ?ntre #artici#anŃianumite acorduri ?n legătură cu ceea ce tocmai au inter#retat i ceea ce tre$uie făcut ?n legăturăcu aceasta.

Credi$ilitateacom#ortamentului

fortulinter#reŃilor

9tenŃiaacordatănotelor

'olerareaerorilor

<orinŃa de acorecta unele

devianŃe

<orinŃa de aam>na

evaluarea

Calitatea mu7icii udecatăretros#ectiv

+ "elaŃiile cau7ale dintre varia$ilele mediului instituit

9ctul colectiv crucial! din organi7aŃii! constă ?n ?ncercările mem$rilor de a negocia acest consens. 3ai #recis!mem$rii ?ncearcă! ?n mod colectiv să reali7e7e un acord #rivind care #orŃiuni din cursul e0#erienŃei curentevor fi desemnate ca varia$ile i care cone0iuni dintre varia$ile sunt rezona*ile. 9stfel! c>nd afirmăm căechivocul este ?nde#ărtat #rin cicluri com#ortamentale interde#endente! ?nŃelegem că mem$rii negocia7ăidentificarea varia$ilelor Ee0. KNu cred că acest lucru este im#ortant dar! se #are că tu cre7i contrariulK #recum i cone0iunile acestor varia$ile EKSuntem de acord că tem#oul este im#ortant! dar eu cred că e mai



$ine să fie mai alert iar tu! dim#otrivă! cre7i că tre$uie să fie mai #uŃin alertK. <e ?ndată ce mem$rii aureali7at un acord asu#ra a ceea ce are consecinŃe im#ortante i ceea ce nu contea7ă #rea mult! din e0#erienŃalor curentă! #recum i un acord asu#ra direcŃiei cone0iunilor dintre aceste elemente im#ortante e0#erienŃa

curentă devine mai inteligi$ilă. 0istă mai multă su#ra#unere ?ntre re#re7entările se#arate care sunt stocate ?nminŃile inter#reŃilor! c>nd ?ncheie re#etiŃia i e0istă o #ro$a$ilitate mai mare ca ei să interacŃione7e mai uorc>nd se vor confrunta cu acea mu7ică! ?n re#etiŃiile ulterioare.

\ \\

Ba7aŃi #e e0#erienŃele anterioare de confruntare cu o situaŃie nouă! managerii unui de#artamentim#un situaŃiei noi! ?n care tocmai sunt angrenaŃi! structuri #erce#tive #ersonale. Fiecareidentifică anumite varia$ile i #resu#une relaŃii cau7ale ?ntre ele. <ei! #rin aceasta! situaŃiadevine mai inteligi$ilă #entru fiecare dintre ei! etichetările i cone0iunile lor #ot fi! ?ncă!nesigure i diferite! de la unul la altul. 3anagerii negocia7ă un consens #rivind ce anume din

situaŃie este im#ortant! #rin consecinŃele sale i cum tre$uie re7olvat. Confruntarea nu are loc!?ntotdeauna! ?n ?ntrunirea s#ecial comandată! a tuturor. Cel mai frecvent! #erce#Ńia individuală afiecăruia activea7ă cicluri de acŃiune interde#endente! #ăstrate ?n memorie! ca reguli de deci7iei delegare.Dnde#ărtarea echivocului e0#erienŃei curente este at>t un #roces individual c>t i social.DnŃelegerea noii situaŃii este! ?n mare măsură! individuală! #entru că structuri cognitiveindividuale sunt su#ra#use evenimentelor curenteG dar managementul unei situaŃii este o variantăcomună asu#ra lucrurilor! re7ultată din cicluri de acŃiuni interde#endente. Prin activarea lorre#etată mem$rii organi7aŃiei vor stoca re#re7entări mai omogene #entru a le im#une! ?n viitor!circumstanŃelor similare.

2"'"-" Ori&inea s+bie*tiv. a realit.%ilor or&ani1a%ionale

4!%!'!%! Ciclul perceptiv!

Neisser E4-&) e0#lică relaŃia de interde#endenŃă dintre su$iect i o$iectul #erce#ut #rinnoŃiunea de schemă cognitivă. O schemă! susŃine Neisser! este o organizare a*reviată, generalizată i corecta*ilă a experienŃei, care servete "rept ca"ru "e re+erinŃă pentru acŃiune i percepŃie! Schemele sunt structuri active! căutătoare de informaŃie. le acce#tă informaŃia aunsă la nivelulorganelor de simŃ i direcŃionea7ă acŃiuneaG micările i activităŃile o#eratorii fac dis#oni$ilă maimultă informaŃie. Procesul ia forma unui Kciclu #erce#tivK. Schema cognitivă direcŃionea7ăe0#lorarea ?n care se e0trag eantioane din o$iectul #erce#Ńiei. 9ceste eantioane #ot modifica

schema! care a#oi direcŃionea7ă e0#lorarea i eantionarea următoare! care modifică din nouschema .a.m.d.<u#ă ce a fost e0tras un eantion! e0#lorarea ulterioară tinde să confirme #resu#unerile făcutedea ?n legătură cu el. Perce#Ńia evoluea7ă ?n direcŃia auto?nde#linirii #re7umŃiilor. /deile noastrese im#lantea7ă ?n realitate! iar a#oi sunt redesco#erite su$ forma cunotinŃelor des#re realitate.9stfel! com#ortamentul nostru #roduce la alŃii reacŃiile la care el este adecvat. Cel care crede cănimeni nu+l #lace va avea un com#ortament de ne?ncredere! defensiv sau agresiv! manifestări lacare alŃii vor e0#rima li#să de sim#atie! ?ntărindu+i #resu#unerea iniŃială. ru#urile #ot i ele săinstituie mediul + ostil! coo#erant! com#etitiv etc. + #entru a fi la r>ndul lor constr>nse deostilitatea! coo#erarea ori com#etitivitatea #e care singure le+au sădit ?n alŃii. Pre7umŃia noastră



că alŃii sunt ostili ori com#etitivi schim$ă com#ortamentul iniŃial #rietenos ori coo#erativ alacestora către ostilitate ori com#etitivitate."elaŃia de interde#endenŃă ?ntre #erce#Ńie i schema cognitivă! descrisă de Neisser! se referă la #rocesul e0istent ?n mintea unui singur om. Dn organi7aŃii aceste activităŃi cognitive sunt"ispersate )ntre mai mulŃi oameni. antioanele des#rinse de anumite #ersoane sunt modificatede schemele altor #ersoane! #rin inter#retările lor #ersonale. K<is#ersia diferitelor stadii aleciclului #erce#tiv! #este tot ?n organi7aŃii servete ca alt mod de a descrie ce este o organi7aŃie ide a #revedea c>t de $ine va cunoate ea lumea #e care o instituieK EeicM! 4-&-! #. 4,)."e#re7entările cau7ale #e care mem$rii unei ?ntre#rinderi i le formea7ă! #e $a7a e0#erienŃei lororgani7aŃionale sunt e0em#le de scheme cognitive. Procedurile de o#erare standardi7ate sunt! deasemenea! scheme care structurea7ă modalităŃi de acŃiune asu#ra mediului. le sunt cadre dereferinŃă! care adesea iau forma auto?nde#linirii #resu#unerilor. Procedurile standarddirecŃionea7ă atenŃia către as#ecte restr>nse ale o$iectului activităŃii! care odată eantionat! ustifică a#licarea! de rutină! a #rocedurii. Schemele care au dre#t conŃinut natura relaŃiilor

umane #ot crea fenomene cu consecinŃe im#ortante #entru soarta organi7aŃiilor. Fenomenul de groupthin6 descris de Qanis! 4-&2! re#re7intă un $un e0em#lu. Dn general! orice idee carerestr>nge e0#lorarea i eantionarea va aunge să #ară din ce ?n ce mai #lau7i$ilă #rin! chiar!natura acestei restricŃii. C>nd cineva are o idee i caută date relevante este foarte #ro$a$il să legăsească! dată fiind com#le0itatea i am$iguitatea lumii. /deea va fi retros#ectiv a#reciată ca #lau7i$ilă. 9adar! schemele #ot fi! cu greu! infirmate./nstituirile nu răm>n la aceeai dimensiune. /nstituiri iniŃial minore! integrate ?n circuite cau7alecare am#lifică deviaŃia se #ot de7volta ?n evenimente cu consecinŃe maore. S#re e0em#lu!caracteristici #ersonale! ce #ar ne?nsemnate! ale re#re7entanŃilor unor de#artamente ?ntr+un gru#deci7ional #ot genera re7ultate sur#rin7ătoare. Pro$lemele discutate ?n gru#ul deci7ional nu suntinde#endente de mem$rii gru#ului! ci! dim#otrivă sunt cel #uŃin #arŃial create de acetia i

re7olvate ?n funcŃie de ca#acităŃile i interesele lor.9ctorii tind s#re un consens! cel #uŃin #arŃial! al semnificaŃiei acŃiunilor lor. NoŃiunea deKconstrucŃie socială a realităŃiiK ca#tea7ă acŃiunile de KnegociereK a inter#retărilor. 6amenii #un!ei ?nii! ?n mediul lor individual ceea ce #erce# i negocia7ă. NoŃiunea de instituire a mediuluisu$linia7ă această im#lementare iniŃială a realităŃii. ConotaŃiile noŃiunii sunt că o*iectul Ecunoaterii este perceput selectiv, prelucrat cognitiv, iar interpretarea lui este negociatăinterpersonal! /nstituirea accentuea7ă caracterul activ al cunoaterii! ?n care chiar o$iectul ei esteconstituit.3ediul organi7aŃional instituit este! aadar! re7ultatul organizării stimulului. <efiniŃiile #ersonale ale situaŃiei! iar nu lumea materială! influenŃea7ă organi7aŃiile.Schim$area ecologică i instituirea su$linia7ă originea su$iectivă a realităŃilor organi7aŃionale.

6amenii im#un mediului semnificaŃii care se ?ntorc asu#ra lor organi7>ndu+le activitatea. @nmanager acŃionea7ă fi7ic ?n mediul său E?ntre#rinderea! este atent la o #arte din el! ignoră ceamai mare #arte din el! discută! cu alŃi mem$ri din conducerea ?ntre#rinderii! ceea ce vede i ceeace face. 0#erienŃa sa de manager este consecinŃa acestei activităŃi. 0#erienŃa managerului este!totodată! i re7ultatul a ceea ce el nu face. @n manager deŃine multe cunotinŃe greite care au la $a7ă evitarea veri+icărilor . Cau7ele evitării verificărilor #ot fi dintre cele mai diferite. 6verificare evitată lasă ?ntotdeauna o oarecare ?ndoială #rivind consecinŃa informaŃiilor astfel #ăstrate. "e7ultatul este sur#rin7ător: o #ersoană este mai contientă! activea7ă mai uorcunotinŃele $a7ate #e testări evitate dec>t cunotinŃele verificate. erificarea dă sentimentul de



situaŃie ?ncheiată! KcatalogatăK. vitarea verificării duce la fenomene asemănătoare fenomenuluiTeigarniM.Comunicarea! sociali7area! consensul! ?nvăŃarea vicariantă care au loc ?ntre manageri au dre#tcnsecinŃă fa#tul că managerii tiu mult mai #uŃin des#re mediul lor dec>t cred ei de o$icei` 6 #ersoană care o$servă #e alŃii evit>nd anumite #roceduri! sco#uri! activităŃi i conchide căaceastă evitare este ustificată va evita el ?nsui toate aceste acte. 9lŃii re#etă! la r>ndul lor!aceste evitări. Dn consecinŃă! oamenii #ot aunge la conclu7ii tot mai ferme des#re lucruri #e carenimeni nu le+a verificat direct. C>nd toată lumea #are a fi de acord că ceva e0istă sau că cevaeste adevărat! acest consens este consi"erat o "ova"ă că lucrul e0istă ?ntr+adevăr.

2"'"2" Sele*%ia

6rgani7aŃiile tre$uie să se descurce ?n multitudinea semnificaŃiilor care #ot fi atri$uite uneisituaŃii. 3ediul ?n care e0istă organi7aŃiile a fost! uneori! caracteri7at ca neordonat! nedeterminati haotic. 3ediul #oate fi mai $ine caracteri7at #rin natura echivocă a evenimentelor care ?l

alcătuiesc. @n eveniment echivoc are cel #uŃin două semnificaŃii. l nu #ermite o clasificare #recisă. @n lucru #erce#ut Eun in#ut #entru g>ndirea umană nu este echivoc #entru că este li#sitde semnificaŃie sau #entru că are o semnificaŃie confu7ă. =ucrurile confu7e sunt mai degra$ăam$igue! incerte. /n#uturile echivoce au! ?n schim$! semni+icaŃii multiple. le sunt greu declasificat cu #reci7ie! deoarece se #retea7ă la numeroase clasificări. SemnificaŃiile multi#le nuadmit o inter#retare de com#romis. /nter#retările răm>n distincte. Singurul mod ?n care #ot ficontrolate este su#rimarea sau ignorarea unora dintre ele sau alternarea alegerii unora cualegerea altora.6rgani7aŃiile se confruntă adesea cu dileme. Cele două alternative ale dilemei nu #ot ficom$inate ?ntr+un com#romis. 6rgani7aŃiile nu #ot re7olva semnificaŃiile multi#le! numaiignor>nd sau neg>nd unele dintre ele. ste im#osi$il ca o singură semnificaŃie im#usă cursului

e0#erienŃei organi7aŃionale să e#ui7e7e toate #osi$ilităŃile i! de aceea! echivocul răm>ne ocom#onentă #regnantă a e0istenŃei organi7aŃiei. Prin procesul "e selecŃie cognitivă organizaŃiile selectează, )n mo" "irect, semni+icaŃii i interpretări i in"irect ea selectează promovează-in"ivizi, "epartamente, grupuri sau scopuri + s#une eicM. SelecŃia cognitivă face #arte! aadar!din #rocesul luării deci7iei. =uarea deci7iei constă ?n selectarea unor inter#retări aleevenimentelor i utili7area lor ?n calitate de constr>ngeri ale acŃiunilor ulterioare.Conform modelului organi7ării #ro#us de eicM! ?ntr+o fa7ă iniŃială se disting acŃiuni i?nt>m#lări! care sunt! toate! echivoce. 9ceste inputuri echivoce devin mai inteligi$ile #rin #rocesul selecŃiei. ForŃele selective ?n mediul organi7aŃional sunt ideile i inter#retărileoamenilor.Dn selecŃia naturală caracteristicile mediului favori7ea7ă re#rodu+cerea unor trăsături ale s#eciei

Etrăsături care sunt adecvate mediului i ?nde#ărtea7ă alte trăsături. Dn organi7aŃii me"iulinstituit favori7ea7ă oameni! funcŃii! sco#uri! dorinŃe! design+uri. Prin aceasta! el este un mediuartificial de selecŃie. C>nd oamenii din organi7aŃii selectea7ă acŃiuni i inter#retări! ei se folosescde inter#retările anterioare care s+au dovedit via$ile. Dncrederea ?n inter#retările anterioare #oateanula! inversa sau modifica schim$ările ecologice. Dn acest fel mediul instituit #oate dominamediul Ko$iectivK din organi7aŃie. SelecŃia cognitivă explică, ast+el, motivele pentru careorganizaŃiile mani+estă inerŃie i se schim*ă )ncet . 9cŃiunile i inter#retările se acomodea7ămediului instituit! nu schim$ărilor curente! naturale. 6amenii ?ncearcă să cu#le7e noileinter#retări la ceea ce tiu dinainte! iar ceea ce nu se #otrivete este res#ins ori inter#retat cagreit. 9cest #roces e0#lică de ce noii veniŃi! marginali7aŃii ori nonconformitii sunt surseim#ortante de inovaŃie ?n organi7aŃii.



Prin #arŃiala ne?ncredere ?n #ro#riile instituiri! #rin ?ndoiala sistematică asu#ra acestora! mem$riiorgani7aŃiei #ot evita să transforme mediul organi7aŃional Eartificial de selecŃie ?ntr+un mediuEnatural care să #er#etue7e sco#uri! stereoti#ii! rutine! #roceduri standardi7ate de o#erare. Ceicare iau deci7ii ?n organi7aŃii se situea7ă ?ntre mediu i efectele acestuia asu#ra organi7aŃieiG ei #ot o#ta ?ntre diferite structuri organi7aŃionaleG ?i #ot ?m$unătăŃi acurateŃea #erce#erii mediuluis#orindu+i controlul asu#ra lui. 9adar! criteriile du#ă care se face selecŃia cognitivă se găsescmai degra$ă ?n autorii acestor deci7ii dec>t ?n mediul o$iectiv. =ucrurile la care sunt ei atenŃi!instituirile! indicii folosiŃi! cau7ele care stau la $a7a folosirii acestor indici! #aternurile neatenŃieilor! #rocesele de KscanareK i Kmonitori7areK! toate devin criterii de selecŃie./m#ortanŃa acestor criterii de selecŃie care stau la $a7a inter#retării evenimentelor curente! a?nŃelegerii structurilor i #roceselor organi7aŃionale crete cu c>t constr>ngerile Ko$iectiveK Eale #ieŃei! s#re e0em#lu sunt mai reduse. Constr>ngerile im#use de caracteristicile mediului nu suntat>t de #uternice! ?nc>t să determine caracteristici uniforme organi7aŃiilor din acel mediu. 3ediulse schim$ă continuu Ede e0em#lu! firmele concurente ?i schim$ă orientările i! ?n #lus!

organi7aŃiile #ot su#ravieŃui! ?n aceeai situaŃie! #rin com#ortamente diferite. i organi7aŃia imediul se #ot schim$a ?n acelai tim# #entru o mai $ună cu#lare reci#rocă. Materialul selecŃiei constă din instituiri echivoce i re#re7entări cau7ale. Natura materialuluidetermină natura #roceselor #rin care acest material #oate fi transformat ?n re7ultat Eoutput inteligi$il.3aterialul Einput echivoc nu este acelai lucru cu K7gomotulK unei comunicări. Dntr+un sistemde comunicare ?n care o sursă trimite! #e un canal de transmisie! un mesa5 către un "estinatar ! zgomotul a#are c>nd! cunosc>nd un anumit input ! nu #utem #revedea ce output va aunge ladestinatar. 9celai input va genera o varietate de re7ultate din cau7a 7gomotului adăugat ?ntim#ul transmisiei. Tgomotul introduce ?n canal mesae! #e care nici sursa originală! nicidestinatarul nu le #ot #revedea. Tgomotul nu este! ?nsă! acelai lucru cu o distorsiune fi0ă! de

e0em#lu! tehnică! la radio! care #oate fi! la nevoie! filtrată. fectele 7gomotului ?ntr+un sistem decomunicare sunt variate. Dn ca7ul materialului echivoc! destinatarul nu #oate decide ce input ! dindouă sau mai multe #osi$ile! a generat un output dat.6 modalitate de a clarifica materialul echivoc este de a+l #lasa ?n conte0t. chivocul indicilor sereduce c>nd acetia sunt integraŃi ?n situaŃia glo$ală. K6$iectulK echivoc va fi urmărit lu>nd #artela evenimente! ?n interacŃiune cu alte Ko$iecteK."educerea echivocului este ?ntotdeauna urmată de consecinŃe. C>nd o re#re7entare cau7alăe0trasă din e0#erienŃa anterioară este su#ra#usă unei gru#ări de evenimente! clari+icarea re7ultată va im#une constr>ngeri asu#ra acŃiunilor ulterioare. &istincŃia instituire1selecŃie este dificilă! #entru că ?n am$ele #rocese este im#licat un anumitgrad de ?nŃelegere. /nstituirile #ot #roduce materiale cu grade diferite de inteligi$ilitate.

/nstituirea ia! ?nsă! adesea! forma unui com#ortament de ?ncercare i eroare. <acă aceste?ncercări + de e0em#lu! acŃiuni fără sco#uri #recise! #lasarea ?nt>m#lătoare a #ersonalului!tehnologii #e care nimeni nu le ?nŃelege! im#rovi7area ?n locul #revi7iunii! #rofitarea deo#ortunităŃi! inventarea soluŃiilor ?n locul #reluării acestora! cultivarea #rovi7oratului! ?ndoialaetc. + #ermit ada#tarea ra#idă la condiŃii mereu schim$ătoare! ele vor #ersista! #ro$a$il! vor fiinstituite ?n mod re#etat! constituind input +uri frecvente ale #rocesului de selecŃie.Selectarea in#ut+urilor le ?nlătură echivocul! dar ?n acest fel le reduce ada#ta$ilitatea. 9ltfel s#us!este dificil de #ăstrat echivocul instituirilor sla$ structurate! omul fiind tentat să su#raestime7ecantitatea de unitate! de ordine i claritate #re7entă ?n materialul #erce#ut. Prin natura ei!?nŃelegerea umană #resu#une un grad mai mare de ordine ?n lumea #erce#ută! dec>t este ?n



realitate. /nstituirile sla$ structurate sunt modificate ?n #rocesul selecŃiei ?n direcŃia creteriistructurării. 9cŃiunile cele mai KordonateK au cea mai mare ansă să fie re#etate i cu fiecarere#etare! ?n #erce#erea caracterului lor ordonat e0istă un grad de su#raestimare. Dn acest fel! #ro$lema organi7aŃiilor + cel #uŃin la nivelul #erce#Ńiei! al inter#retării cursului e0#erienŃei + nueste li#sa ordinii Eentro#ia ci su#raestimarea ordinii i ?ncrederea #rea mare ?n caracterul eiada#tativ. 6amenii vor ?nŃelege din ce ?n ce mai #uŃin ceea ce fac! dacă #roceduri de acŃiune! ?nrealitate echivoce sunt tratate ca av>nd o unică i certă semnificaŃie.Dn conclu7ie! at>t instituirea c>t i selecŃia generea7ă inter#retări #lau7i$ile ale echivocului! darinter#retările din #rocesul selecŃiei sunt mai ferme! mai variate i ?nlătură mai mult echivoc. Dnca7ul organi7aŃiilor! schim$ările ecologice Einde#endente de organi7aŃie favori7ea7ă acŃiunileada#tative! fle0i$ile! sla$ structurate! im#rovi7ate. /nstituirile sla$ structurate sunt dificil deetichetat i #ot fi distruse c>nd oamenii le consideră ca fiind mai ordonate! mai unificate i maiintegrate dec>t sunt ?n realitate.

2"'"3" Reten%iaSelecŃia este intim legată de retenŃie. "etenŃia constă! ?n cea mai mare #arte a ei! din instituirianterioare stocate ?n memorie su$ forma unor etichetări! care sunt conectate! oca7ional! lae0#erienŃa curentă. /nstituirile anterioare revin! astfel! ?n #rocesul de selecŃie i acŃionea7ă ca surogat al lumii externe, cu rol "e selecŃie al interpretărilor particulare. C>nd acŃionea7ă ca oconstr>ngere asu#ra selecŃiei! instituirile trecute funcŃionea7ă ca un me"iu ?n care inter#retările #re7ente se integrea7ă mai $ine sau mai rău.9nalogia inter#retărilor #re7ente cu indivi7ii i s#eciile din natură! care cores#und! mai $ine saumai rău unui mediu fi7ic #articular aută ?nŃelegerea relaŃiei ?n care instituiri trecute! memorate iactuali7ate favori7ea7ă! "i+erenŃiat ! inter#retări #re7ente. Dn tim#ul selecŃiei cognitive mem$riiorgani7aŃiei aleg acele etichete! e0#licaŃii! inter#retări i semnificaŃii care #ermit noilor instituiri

să cores#undă! să se integre7e ?n cele vechi. Procesul de selecŃie i instituirile stocate ?n memorieau aceeai funcŃie de selecŃie ca mediul fi7ic. $a cum )ntr1un me"iu +izic supravieŃuiesc in"iviziicare corespun" cel mai *ine acestuia, )n organizare 9supravieŃuiesc9, sunt promovate, aceleacŃiuni in"ivizi ori grupuri- care numite, corespun" cel mai *ine conŃinutului, memorat, al situaŃiilor organizate anterior . KSu#ravieŃuireaK; #romovarea ia această formă numai dacă ?n #rocesul selecŃiei cognitive conŃinutul memorat este credi$il. <acă retenŃia este discreditată!atunci oamenii! evenimentele i acŃiunile care diferă de instituirile anterioare vor $eneficia deatenŃie mai mare. tichetări i cone0iuni noi vor fi stocate ?n memorie! acestea acomod>ndu+sealtor conŃinuturi memorate.Dn conclu7ie! mediul instituit! mai degra$ă dec>t mediul fi7ic! face selecŃie. 9ltfel s#us! retenŃiai convingerile controlea7ă ; influenŃea7ă #erce#Ńia ?n aceeai măsură ?n care #erce#Ńia

controlea7ă convingerile

2"-" !O7PLEKI?A?EA !OGNI?I@Ă A ORGANIZAłIILOR Numai varietatea #oate regla varietatea! su$linia7ă eicM! cit>ndu+l #e BucMle E4-)I.6rgani7aŃiile tre$uie să conŃină! ele ?nsele! suficientă diversitate! #entru a #utea #erce#e cuacurateŃe varietatea #re7entă ?n schim$ările din afara lor. Procesele organi7aŃionale care sea#lică materialului #erce#tiv echivoc tre$uie să fie! ele ?nsele! echivoce. <acă un singur #roceseste a#licat unor date com#licate! atunci numai o mică #arte din acele date va fi ?nregistrată! vafi urmărită atent i făcută neechivocă. 3aoritatea materialului va răm>ne neatins i necunoscut.



/na$ilitatea oamenilor din organi7aŃii de a tolera #relucrarea echivocă a materialului echivoc #oate fi una din cele mai im#ortante cau7e ale #ro$lemelor lor. =i#sa dorinŃei organi7aŃiilor de atrata echivocul ?n manieră echivocă! duce la eec! neada#tare! i7olare de realitate! etc. Dn datele #erce#ute echivocul #oate fi su#rimat numai du#ă ce a fost ?nregistrat. 6r! ?nregistrarea cuacurateŃe #resu#une cores#ondenŃa #roceselor organi7aŃionale cu caracteristicile input +urilor.

2"-"'" !ir*+itele inter)e/en)ente i varietatea ne*esar. a /ro*eselor or&ani1a%ionale"

Ceea ce determină echivocul #roceselor organi7ării i măsura ?n care ele conŃin varietateanecesară ?nregistrării echivocului sunt regulile de asam$lare. C>nd sesi7ea7ă o diferenŃă Eoschim$are ?n mediul lor oamenii se ?ntrea$ă ce se ?nt>m#lă. Pentru a răs#unde la această?ntre$are ei ela$orea7ă un #roces destinat stă#>nirii schim$ării. <acă diferenŃa ; schim$area esteconsiderată familiară! cunoscută! atunci reŃeta #entru construirea #rocesului este s#ecifică iconŃine #uŃine cicluri de interacŃiune. <acă diferenŃa este necunoscută! reŃeta este! de o$icei!sim#lă i #rocesul ramificat! stufos! cu multe cicluri de interacŃiune.

@n #roces ramificat sau echivoc conŃine multe elemente inde#endente! care au #uŃineconstr>ngeri interne. 9ceste #ro#rietăŃi + multe elemente! inde#endenŃa elementelor i sla$econstr>ngeri interne + sunt considerate de Reider E4-,I #ro#rietăŃile unui $un me"ium care?nregistrea7ă cu acurateŃe lucrurile la care este e0#us. Pentru ca un in#ut echivoc să fie tratat ?ntoată varietatea sa este nevoie tocmai de această ?nregistrare detaliată. arietatea #otenŃială dininteriorul organi7aŃiei! care să #oată cores#unde varietăŃii din afara ei este conŃinută ?n ciclurilede interacŃiuni care sunt asam$late ?n #rocesele de instituire + selecŃie + retenŃie. C>nd suntfolosite #uŃine reguli de asam$lare! ciclurile asam$late ?n aceste #rocese sunt mai diverse iconŃin o varietate mai mare. Dn exemplul %, citat anterior! asam$larea #rocesului de selecŃie #rin #uŃine reguli EKSă aflăm cum este #ersoana necunoscutăK creea7ă mai mare inde#endenŃă ?ntreciclurile de interacŃiune cu această #ersoană! asigur>nd o varietate mai mare #rocesului de

selecŃie. 9cest #roces va ?nregistra mai mult din varietatea input +urilor echivoce. 9curateŃea maimare a ?nregistrării ridică #ro$a$ilitatea ca gru#ul să instituie un mediu mai re7ona$il! care săacumule7e mai multă e0#erienŃă.

2"-"-" 7o)alit.%i )e a)a/tare la )iversitate

$curateŃea )nregistrării "iversităŃii de#inde de numărul elementelor inde#endente! care com#un #rocesul de ?nregistrare! care sunt constr>nse numai e0tern. 9a cum recunoatem mai uor imai e0act un o$iect aflat su$ o #>n7ă de mătase! dec>t su$ una groasă! de #ostav! ale cărei #uncte suferă Kconstr>ngeriK reci#roce semnificativ mai #uternice + ?nregistrăm cu mai multăacurateŃe o e0#erienŃă echivocă! #rin intermediul unui #roces constituit din elemente care?nregistrea7ă! inde#endent! variate as#ecte ale acelei e0#erienŃe. Procesele astfel constituite sunt

leer structurate i #ar ineficiente. 9#arenta ineficienŃă este! ?nsă! dovada că #rocesulKfuncŃionea7ăK. l ?nregistrea7ă discontinuităŃile! #ăstr>ndu+le #entru ?nŃelegerea ulterioară.S+ar #ărea că asigurarea varietăŃii necesare ar im#lica o cores#ondenŃă unu+la+unu ?ntreelementele KcontroloruluiK i elementele KcontrolatuluiK. Pentru organi7aŃii aceastăcores#ondenŃă $iunivocă ar ?nsemna c>te un individ s#eciali7at #entru fiecare as#ect al cursuluie0#erienŃei i care să nu fie atent la altceva. Coordonarea ?ntr+un ?ntreg a acestor molecule deo$servaŃie ar ridica #ro$leme e0traordinare.6 modalitate mai #uŃin teoretică de a face faŃă varietăŃii mediului! com#le0ităŃii e0#erienŃei! estere"ucerea com#le0ităŃii! cale #ermisă doar organi7aŃiilor #uternice. arietatea este redusă #rinrelaŃii interorgani7aŃionale! carteluri! mono#oluri i alte acorduri ?ntre #otenŃialii com#etitoridintr+un mediu insta$il! im#revi7i$il. 9ceste aranamente #ot sim#lifica mediul. <ar



sim#lificarea mediului instituit sim#lifică i KinstituitorulK! #ro$lemele de varietate necesarăridic>ndu+se din nou! ?n ra#ort cu un mediu mai larg.9ltă modalitate de a face faŃă diversităŃii este com#licarea intenŃionată a actorului care o$servăsau controlea7ă. 6 organi7aŃie Kcom#licatăK #erce#e variaŃii ?ntr+un mediu am#lu. a sesi7ea7ămai mult din mediu #entru că eantionea7ă #aternuri mai com#le0e. @n astfel de #atern se referăla ceea ce nu tre$uie urmărit #rea atent! ce nu se schim$ă iminent! ce nu se va ?nt>m#la! #recumi ce anume se va schim$a ori se va ?nt>m#la cel mai #ro$a$il i! ?n consecinŃă! tre$uie urmăritatent i! ?n sf>rit! care sunt con"iŃiile ?n care ra#ortul ?ntre cele două categorii de evenimente se #ăstrea7ă i care sunt condiŃiile ?n care ra#ortul se inversea7ă Eceea ce a fost cel mai #ro$a$il săse schim$e este acum lucrul cel mai sta$il.Dn sf>rit! acurateŃea ?nregistrării e0#erienŃei de#inde de #lasarea ei ?n trecut. 0#erienŃa #ersonală ne a#are ca e#isoade distincte #articulare. <ar! o simŃim astfel! numai c>nd i! #entrucă! ieim din cursul e0#erienŃei i ne direcŃionăm! "in a+ară! atenŃia! asu#ra ei. Ne direcŃionăm?ntotdeauna atenŃia asu#ra a ceea ce dea a trecut. ExperienŃa este o )nŃelegere retrospectivă.

Procesul de instituire #roduce re7ultate care sunt inter#retate #rin #rocesul de selecŃie la fel cums+ar lua o deci7ie. Cei mai mulŃi dintre noi avem! ?nsă! convingerea! că deci7iile sunt luate du#ăcum cer situaŃiile. =uarea ?n considerare a #rocesului #rin care selectăm re7ultatele #ro#riilorinstituiri ne sugerea7ă o definiŃie diferită a deci7iei. 9nume! #osi$ilitatea ca o #ersoană sădefinească retros#ectiv deci7iile #e care le+a luat. Dn acest conte0t com#ortamentele ne a#arinter#retate de sco# i nu direcŃionate de sco#. Că aa stau lucrurile! cel #uŃin ?n domeniulorgani7aŃional! o #ro$ea7ă uurinŃa cu care ?i găsesc misiunea ori orientarea viitoareorgani7aŃiile com#licate! reuind astfel să su#ravieŃuiască. <ată fiind diversitatea inter#retărilori acŃiunilor! organi7aŃiile com#licate reuesc o consecvenŃă retros#ectivă. ?ntr1o realitatecomplexă orice i"ee sau scop )i poate găsi suport . ersiunea unică a organi7aŃiilor $inestructurate #oate fi mai degra$ă ?m#ovărătoare #entru fi0area orientărilor viitoare! ?ntr+un mediu!

?ntotdeauna! insta$il.Cum #ot fi #lanurile K#lasate ?n trecutKL C>nd organi7aŃiile ?i #lanifică activităŃile! actele #lanificate sunt descrise ca dea ?nde#linite ?n viitor. C>nd ne g>ndim la un eveniment! ?ldescriem mai $ine dacă ?l #lasăm ?n trecut EBavelas! 4-&%. Ne #utem convinge de acest lucru!dacă ?ncercăm să descriem acelai eveniment imagin>ndu+l că s+a #etrecut! c>ndva! ?n trecut! iara#oi că va avea loc ?n viitor. om #utea constata că ?n #rima descriere detaliile sunt maie0#licitate! iar evenimentul este #reci7at! are caracter s#ecific. Dn descrierea a doua evenimentuleste tratat ?n general! descrierea lui fiind mai s#eculativă.Dn #lan individual! visarea cu ochii deschii #oate fi o tehnică de a g>ndi evenimentele viitoareca ?nde#linite! dea. is>nd! ?n detaliu! evenimente care a$ia de$utea7ă ?n 7iua următoare i Ńinun anumit tim#! la finele căruia succesul este confirmat! #utem #articulari7a evenimentele.

Putem afla ce semnificaŃie au fa7ele anterioare de$utului i ?n ra#ort cu ce! anume! au fost eleinstrumentale. /maginarea re#etată a re7ultatelor unei acŃiuni! aflată a$ia ?n fa7ă de #roiect!clarifică ceea ce facem ?n #re7ent! ceea ce #oate fi instrumental #entru aceste re7ultate! ori ceeace #oate fi instrumental #entru alte re7ultate. /maginarea! de e0em#lu! a re7ultatelor unei firmede consultanŃă du#ă o #erioadă de ase luni #oate clarifica! ?ntre#rin7ătorului! dacă să+i iaasociaŃi cu acelai nivel de com#etenŃă ori asistenŃi! ori să lucre7e singur! #entru că ?n minte ?ivor a#are #ro$leme ale distri$uirii #rofitului! ale #erce#erii recom#enselor de către asistenŃi! alecosturilor! ale relaŃiilor de cola$orare! ale concurenŃei! etc. isarea #ermite să atri$uim unuieveniment at>t o istorie c>t i o #ros#ectare. 6 KistorieK este un fel de re#re7entare cau7ală caredescrie evenimentele ?n secvenŃe care #ot fi re#etate. E0tragerea din memorie a unei KistoriiK



care se #otrivete celor ce! tocmai! se ?nt>m#lă este modalitatea ?n care KretenŃiaK influenŃea7ăKselecŃiaK! conform modelului #ro#us de eicM. C>nd un eveniment este imaginat ca dea?ncheiat este mai uor de asemănat cu ceva cunoscut din trecut! dec>t atunci c>nd ?l imaginăm ?ncurs de desfăurare.C>nd oamenii văd ?n #re7ent ceea ce au tiut dinainte! ei im#un instituirilor! ?ncă echivoce! oconstrucŃie de ti#ul Ko$iect + fondK. KFondulK cu#rinde datele străine! nefamiliare! re7istente lati#i7are ; clasificare. Soarta organi7aŃiei este afectată de dimensiunea acestor date Kre7idualeKEneinter#retate i de vite7a cu care ele se schim$ă. <acă fondul Edatele ignorate se e0tinde #enesimŃite oamenii vor KvedeaK; ?nŃelege din ce ?n ce mai #uŃin! devenind vulnera$ili laschim$area! inde#endentă de ei! a KfonduluiK! ?n Ko$iectK! ce nu mai #oate fi ignorat. C>ndfondul va deveni Ko$iectK! ei nu vor găsi nimic ?n ceea ce tiau dinainte! care să se Kcom#orteK caceea ce acum este vi7i$il ?n mediu. <iscreditările i reconsiderările frecvente ale e0#erienŃei #ro#rii #ar miloace eficiente #entru a #ăstra caracterul reversi$il al relaŃiei Ko$iectK im#ortant +KfondK ignorat! c>nd a#ar schim$ări ecologice.

SelecŃia cognitivă #e care managerii o fac inter#retărilor #osi$ile #entru mediul ?n care lucrea7ăeste de multe ori dominată de inter#retări ha$ituale! automate. 'im#ul redus de care dis#un?ncuraea7ă evitarea verificărilor i totala ?ncredere ?n tradiŃiile organi7aŃiei. i dau răs#unsuri prompte la cor#uri mici de date! a#ărute la momente date. <ei managerii au nevoie deinformaŃie Kfier$inteK! Ko$iectivăK! sistemul relaŃiilor formale! organi7aŃionale le oferă! mai ales!informaŃie inter#retată. C>nd nu se $a7ea7ă #e rutine! managerii transmit su$alternilor sarcinatratării echivocului mai #ersistent. Pentru ca această selecŃie cognitivă #rescurtată! nonrefle0ivăsă nu ducă la un mediu #lin de necunoscute! din care managerii să ?nlocuiască o #rea mică #artede echivoc! risc>nd să trate7e #ro$lemele ?n mod su#erficial! Kar tre$uiK ca ei să poată avea permanent )n minte categoriile "in care +ac parte at>t unităŃile de informaŃie rece#tată c>t irăs#unsurile date. Dn felul acesta ei ar #utea controla etichetarea i definiŃiile! im#use at>t

mediului! c>t i răs#unsurilor la acest mediu.2"-"2" n*re)erea sa+ 4n)oiala 4n e=/erien%a anterioar.

Pentru ca o organi7aŃie să ?nveŃe ceva! acurateŃea, "isponi*ilitatea i comprehensi*ilitateamemoriei ei! constituie condiŃii im#ortante. 9curateŃea se referă la #ro#orŃia datelor fa#tice faŃăde cele s#eculative! #ro#orŃia detaliilor! etc. <is#oni$ilitatea se referă la felul ?n care informaŃiaeste stocată! cum este com#letată! uurinŃa cu care #oate fi verificată! oamenii cărora le esteaccesi$ilă i dacă #oate fi folosită! c>nd oca7iile se re#etă. Com#rehensi$ilitatea se referă lamăsura ?n care informarea este temeinică sau incom#letă! dacă are erori ori Ksu$iectivismeK.3ăsura ?n care oamenii #ot alege autodeterminat! li$eri de #resiunile e0terne este dată deinformaŃia venită din trecut! de e0#erienŃa lor.

/m#erfecŃiunile memoriei sunt distorsiunea i incom#letitudinea. <istorsiunea ?nseamnăschim$area accentelor! alterarea relaŃiilor dintre unităŃile materialului memorat. Fiierele dinde#artamentele unei organi7aŃii nu conŃin date inocente. Procesele ver$ale! stenogramele #otavea o #uternică influenŃă tactică ?n organi7aŃii. CondiŃiile ?n care e0#erienŃa memoratăconstr>nge Eori restr>ngeL cunoaterea i acŃiunea curentă sunt legate de aceste Ksu$iectivismeKale memoriei organi7aŃionale.ficienŃa creierului uman nu Ńine de calitatea acestuia de a fi un foarte $un com#uter. ficienŃalui vine #ro$a$il din im#erfecŃiunile memoriei. Putem chiar s#une că funcŃia minŃii este greealaEde Bono! 4-)-! citat de eicM! 4-&-. Dn organi7are! im#erfecŃiunile care distorsionea7ăin#ut+uirle memoriei sunt instituirile anterioare ale mediului organi7aŃional. Structurărileanterioare ale mediului! reŃinute ?n memoria organi7aŃiei organizează input +uirle #re7ente. <ar!



la r>ndul lor! input +urile #re7ente influenŃea7ă i ele #aternurile anterioare Ev. mai sus relaŃiaschemă cognitivă + #erce#Ńie ?n vi7iunea lui Neisser. le #ot sta$ili7a un #atern anterior. 9cestava fi ?ntărit de succesiunea altor #aternuri similare. 3emoria #oate e0trage o structură fi0ădintr+o succesiune de structuri care se su#ra#un #arŃial! răm>n>nd #arŃial diferite.ste foarte dificil să se sta$ili7e7e o nouă structură Eschemă cognitivă care este str>ns legată decele vechi. Noile input +uri sunt asimilate. 6 dată structura sta$ilită Escenariul unei acŃiuni demarMeting! de #ildă noile structuri urmea7ă! ?ntăresc i ad>ncesc + mai degra$ă dec>t schim$ă +vechile KdrumuriK.'otui! o structură #oate duce la altă structură! foarte diferită de #rima. ENimeni nu neagă #osi$ilitatea ?nvăŃării. 9numite KdrumuriK se ?ntăresc sau se ad>ncesc mai mult dec>t altele. le #ot re-prezenta o temă care uni+ică structuri sau teme #articulare. Structura constituită astfeldevine mai sta$ilă dec>t #atern+urile unificate. 'ema unificatoare 9re-cunoate9 #orŃiuni dinaceste #atern+uri ca elementele sale #ro#rii. 9ceste #orŃiuni devin relevante #entru ?ntregultemei sau structurii unificatoare. 3emoria nu acumulea7ă imagini ori date! #rin sim#la adăugare

a acestora. Pentru că datele sunt #reluate sau #relucrate de datele anterioare! sim#la ordine ?nsuccesiunea evenimentelor #oate duce la mari diferenŃe de Ke0#erienŃăK do$>ndită. Nouae0#erienŃă este sortată "e către datele e0istente Eevenimentele i vechile relaŃii dintre ele itotodată ?ntărete sau confirmă aceste date. 3aterialul reŃinut este astfel su#us reorgani7ării.<atele nu se stochea7ă ?n memorie ?n sensul că le #utem găsi ?n aceeai formă! ?n locul ?n carele+am #us.Dntr+o organi7aŃie nici o #ersoană nu controlea7ă ?ntreaga e0#erienŃă sau memorie. Structuramemoriei im#lică toŃi mem$rii organi7aŃiei. Cunoaterea formală dintr+o organi7aŃie estedistri$uită ?ntre diferiŃi mem$ri. 0istă funcŃii ; #osturi care se ocu#ă! mai ales! cu activităŃi deachi7iŃie! stocare! căutare i regăsire de informaŃie. Nimeni nu stă#>nete! ?nsă! ?ntregul cor#informaŃional. 0#erienŃele anterioare i tradiŃiile #ot e0ista doar ?n mintea celor care au fost

#re7enŃi! de la ?nce#ut! ?n organi7aŃie. le nu au fost scrise sau ?nregistrate ?n vreun alt mod.<ei un comitet e0ecutiv sau un KstaffK discută #ro$leme curente de #roducŃie i marMeting icunoate situaŃia financiară a ?ntre#rinderii! el nu deŃine cele mai multe detalii ale acestor #ro$leme. <e e0em#lu! #roiectele tehnice ale #roduselor i e0#erienŃele legate de ele suntcunoscute! doar! de de#artamentul de #roducŃie. <ei! aceste date stau la dis#o7iŃia oricăruimem$ru al comitetului care se interesea7ă de ele! frecvent! ele nu sunt ?nsumate i discutate decomitet ca $a7ă #entru #roiectarea altor #roduse. 6rientările organi7aŃiei su$ as#ectul #roduselor #ot fi! ?n consecinŃă! ado#tate du#ă alte criterii! fără ca e0#erienŃa de#artamentului de #roducŃie #ro#riu să fie valorificată Ev. ?n continuare e0em#lul #erseverării ?n #roducerea unui #rodus decare Kto# managementulK s+a arătat entu7iasmat! dei efii direct im#licaŃi ?n su#raveghereareali7ării acestuia au constatat dea! de suficientă vreme! eroarea de orientare. Preedintele unei

organi7aŃii #oate informa e0ecutivul asu#ra #ro$lemelor curente! dar este #osi$il ca nimeni să nufi relatat! vreodată! e0#erienŃele anterioare! care să dea celor care iau! ?n #re7ent! deci7iile!sentimentul de continuitate i ?ncredere. "etenŃia cognitivă este minimă! locali7ată! limitată ?ntim# i nescrisă! av>nd astfel o modestă constr>ngere sau influenŃă asu#ra acŃiuniiorgani7aŃionale. =imitarea e0#erienŃei anterioare dis#oni$ile la #uŃine #ersoane! care #ot ?n #lus!să deŃină multe cunotinŃe neverificate direct! face ca incom#letitudinea să fie ?nsoŃită de sla$aacurateŃe a informaŃiei. 9ccesul s#eciali7at! de#artamental! la informaŃie se manifestă! #ractic! cao dis#oni$ilitate redusă a informaŃiei. Dn consecinŃă! destul de #uŃină informaŃie ar #utea fifolosită ?n g>ndirea organi7aŃională! ?n deci7iile 7ilnice.



Com#ortamentul unei #ersoane vis+a+vis de un interlocutor sau al unei organi7aŃii faŃă de un #artener este consecvent cu conclu7ia la care #ersoana! res#ectiv! organi7aŃia! aunge a#reciindacel interlocutor sau #artener. <acă aceasta crede: Keste ?ntru totul asemănător altoraK instituirilecurente vor fi su$ controlul direct al instituirilor anterioare. C>nd #ersoana sau organi7aŃia crede:Keste su$ toate as#ectele diferit de tot ce am ?nt>lnitK va utili7a un set de categorii niciodatăfolosit ?n trecut. Com#ortamentul eficient are la $a7ă atitudinea ?n care autorul are at>t ?ncredere!c>t i ne?ncredere ?n e0#erienŃa reamintită! acŃion>nd ca i cum interlocutorul ori #ro$lema suntca oricare altele! ?nt>lnite ?n trecut i! totodată! unice. <acă aceste definiŃii contradictorii sunt simultan stă#>nite! autorul va fi rece#tiv la caracteristicile generale i #articulare aleinterlocutorului ori #ro$lemei. tilizarea "i+erenŃiată a conŃinutului memorat #ermiteorgani7aŃiei ori individului să cores#undă mediului #articular! gener>ndu+i activitatea #re7entă!dar detect>nd! ?n acelai tim#! necesitatea modificării acŃiunilor #entru a+i ?m$unătăŃi aceastăcores#ondenŃă.@tili7area diferenŃiată a conŃinutului memoriei! e0#rimarea alternativă ori simultană a două

tendinŃe o#use are un caracter mai ada#tativ dec>t o e0#rimare intermediară sau un com#romis.Com#romisul #are adesea acce#ta$il tuturor acelora care au interese concurente. 'otui!fle0i$ilitatea ?n tratarea schim$ărilor nu este o$Ńinută #rin com#romis! ci #rin #ăstrarearăs#unsurilor o#use. "ăs#unsurile #otrivite la un moment dat sunt im#ro#rii ?n altul. C>ndcom#romisul ?nlocuiete răs#unsurile o#use! ca#acitatea de ada#tare este i ea sacrificată.Creditarea conŃinutului e0#erienŃei anterioare! reŃinut ?n memorie constr>nge + susŃine eicM +at>t instituirea c>t i selecŃia. 9m$ele #rocese de#ind de materialul regăsit ?n memorie. "elaŃiadirectă + semnul #lus ?ntre retenŃie i instituire! #recum i ?ntre retenŃie i selecŃie! adică unnumăr #ar E7ero de semne negative Ev. fig. I.4 i I.2 + ?nseamnă că organi7aŃia este un sistemcare am#lifică deviaŃia. <acă nimic nu este regăsit ?n memorie! care să ghide7e instituirea iselecŃia + #rocesele organi7ării: instituire + selecŃie + retenŃie fiind legate #rin două semne

negative! tot un număr #ar + sistemul este! din nou! am#lificator al deviaŃiei! ameninŃ>nddistrugerea organi7aŃiei. Ne?ncrederea totală ?n e0#erienŃa anterioară creea7ă o organi7aŃiee0trem de fle0i$ilă! ?ncrederea totală ?n această e0#erienŃă creea7ă o organi7aŃie e0trem desta$ilă. Niciuna nu este ada#ta$ilă #e o #erioadă de tim# mai lungă. Pentru a fi ada#ta$ilă! oorgani7aŃie tre$uie să+i disocie7e deci7iile trec>nd de la selecŃii sau instituiri $a7ate #e ?ncredere?n conŃinutul memorat la selecŃii sau instituiri #ornite de la ?ndoiala faŃă de acest conŃinut.6rgani7aŃia tre$uie să manifeste ?ndoială c>nd lucrurile sunt clare i să trate7e dre#t clarelucrurile asu#ra cărora #lutete ?ndoiala. 9 avea această atitudine ?nseamnă a #une ?n chestiuneacurateŃea oricărei versiuni #ersonale asu#ra lumii. Credi$ilitatea nu este garantată. 6re#re7entare asu#ra relaŃiilor cau7ale dintre evenimentele mediului organi7aŃional! răm>ne doaro versiune a ceea ce se #oate ?nt>m#la ?n situaŃia res#ectivă! dar o versiune cu! ceva! mai multă

greutate dec>t oricare alta! ce #oate fi imaginată. 6 $ancă tie ce tre$uie să facă #entru a avea #rofituri i clienŃi. 9ceste cunotinŃe e0istă ?n re#re7entările cau7ale reŃinute ?n KmemoriaK sa.Banca #roduce! de asemenea! schim$ări! #entru alŃii! ecologice i răs#unde #rin instituire laschim$ările! #entru ea! ecologice! select>nd inter#retări #entru aceste instituiri. Banca ?icreditea7ă KmemoriaK i! simultan! se ?ndoiete de conŃinutul acesteia. 6 #orŃiune a re#re7entăriisale cau7ale s#une: KPentru a face $ani tre$uie să+i dai cu ?m#rumut! nu să+i stoche7iK. BancaacŃionea7ă ca i cum această informaŃie ar fi i adevărată i falsă. 9cŃion>nd ca i cum afirmaŃiaar fi adevărată ea va continua să selecte7e din input +urile Ede ea instituie acele oca7ii ?n caree0istă o#ortunitatea de a da $ani cu ?m#rumut! ?n schim$ul unui #rofit. a acŃionea7ă ca i cum



informaŃia este falsă! conving>ndu+i clienŃii să facă economii i să folosească $anca dre#tde#o7it #entru re7ultatele acelor economii. Com#ortamentul $ăncii este! aadar! am$ivalent.9m$ivalenŃa nu este un com#romis! + susŃine eicM + sau dacă este totui! atunci estecom#romisul o#tim. 9 utili7a am$ivalent conŃinutul reŃinut ?n memorie ?nseamnă a acŃiona ca icum două #osi$ilităŃi o#use sunt adevărate. C>nd #om#ierii ori salvarea #rimesc un a#el dintr+o7onă cunoscută #entru KfalseK a#eluri! ei nu #ot ignora! totui! #osi$ilitatea unei urgenŃe! deaceastă dată! reală. 6 a#reciere unidimensională a situaŃiei ar face ca intervenŃiile ulterioare săfie mai dificile. Pentru a+i acomoda acŃiunile la acest mediu echivoc Eam$ele variante #osi$ileacomodarea ?nsăi tre$uie să fie echivocă! să conŃină acŃiuni am$ivalente. 9cŃiunile am$ivalentelasă loc unor acŃiuni ulterioare cores#un7ătoare! #e c>nd com#romisul e#ui7ea7ă! ?n 7adar!dis#oni$ilitatea la acŃiune.'eoria lui eicM limitea7ă a#lica$ilitatea deci7iei #artici#ative. Partici#area la luarea deci7iiloreste considerată ?n teoria organi7aŃională ca un miloc eficient #entru mai $una lor acce#tare.Partici#area #oate! ?nsă! ?m#iedica răs#unsurile o#use! care aută ada#tarea. <atorită

schim$ărilor din mediu! interesele contradictorii! manifestate ?n forma lor #ură! #ot avea valoareada#tativă. Pre7enŃa conflictului #oate indica reŃinerea de către organi7aŃie a răs#unsurilor i #referinŃelor diferite! fiecare fiind ada#tativ ?n situaŃii diferite. Conflictul #oate fi! ?n #lus!controlat! tocmai! #rin #ăstrarea răs#unsurilor divergente manifestate. SoluŃia care #ermitee0#rimarea răs#unsurilor divergente va fi mai ada#tativă dec>t soluŃia care #romovea7ărăs#unsurile de com#romis. Fle0i$ilitatea ?n confruntarea cu schim$ările mediului estemenŃinută #rin #ăstrarea răs#unsurilor o#use.Dndoiala ?n e0#erienŃa anterioară! reŃinută ?n memorie este o cale de a reintroduce com#le0itatea?n re#re7entările oamenilor! #rivind relaŃiile cau7ale dintre evenimente. Dn aceste re#re7entări! #redomină! ?n general! relaŃiile liniare dintre varia$ile. "elaŃiile cur$iliniare sunt mai greu de?nŃeles i reŃinut. <e e0em#lu! oamenii tiu că! ?n general! creterea criticii duce la creterea

#erformanŃei celui criticat! #entru că acesta ?i va intensifica efortul. "elaŃia nu este! totui! at>tde sim#lă. C>nd criticile ?nce# să se intensifice! individul ?i intensifică efortul! concentrarea saeste ridicată i #erformanŃa crete. <acă criticile continuă să crească! la un moment dat! efortulnu mai crete! #entru că! din cau7a criticilor! individul nu se mai #oate concentra. <incolo deacest #unct! creterea criticii reduce #erformanŃa. @n tim# critica ridică #erformanŃa! dar!ulterior! o reduce. 9ceasta este o relaŃie cur$iliniară. <acă relaŃia dintre critică i #erformanŃăeste reŃinută ?n re#re7entarea cau7ală memorată! ca o relaŃie liniară! dar individul o #une la?ndoială! atunci el va acŃiona! #arŃial! ca i cum critica ridică #erformanŃa! i! #arŃial! ca i cum!critica ?m#iedică #erformanŃa. <eci7ia disociată astfel #oate ?nglo$a ?ntreaga varietate a relaŃieidintre critică i #erformanŃă. Dn acest fel! ?ndoiala! #unerea ?n chestiune a secvenŃelor cau7aleliniare #romovea7ă ada#tarea la situaŃii non+liniare! com#le0e.

Dndoiala este necesară i #entru că e0#erienŃa este ?ntotdeauna limitată. Dndoiala este o sursă denoutate! c>nd aceasta nu #oate fi luată din e0terior. 0istă un interval de tim#! ?n care ?ncrederea?n e0#erienŃa anterioară crete tre#tat! #>nă la limita ?n care autorul este foarte vulnera$il! tocmai #entru că este convins că cele mai multe #ro$leme cu care ar #utea să se confrunte le+a cunoscutdea! ?ntr+o formă sau alta.Dndoiala ?n e0#erienŃa anterioară este un fenomen mai degra$ă rar ?n organi7aŃii. 6rgani7aŃiileeuea7ă nu #entru că au uitat ceva foarte im#ortant! dar #entru că reŃin #rea multe! #rea multtim# i #entru că! #rea adesea! fac lucrurile ?n maniera ?n care le+au făcut ?ntotdeauna. 6 #ildăcitată ?n acest sens ?n literatura organi7aŃională este teoria des#re schim$area organi7aŃională aministrului de ră7$oi i armament al lui Ritler! 9l$ert S#eer. S#eer a ?ncercat să de$irocrati7e7e



ministerul i să cree7e structuri organi7aŃionale su#le! care să #oată fi asam$late i de7asam$latera#id. l a ?ncercat să sim#lifice #rocedurile administrative! să elimine lanŃul de comandă icerinŃele de ?nregistrare! #ermiŃ>nd sta$ilirea de acorduri informale! #rin telefon sau direct.Strategia care a autat! cel mai mult #unerea ?n a#licare a schim$ărilor #reconi7ate de S#eer afost de a #ermite raidurile aeriene inamice să distrugă clădirile cu documentele care #ăstrautradiŃiile! #rocedurile! $irocraŃia organi7aŃiilor.6rgani7aŃiile tre$uie! totui! să dea continuu im#resia că tiu ce fac. Presiunile venite din #arteaacŃionarilor! $ăncilor etc.! le determină să arate că ideile lor anterioare sunt e0acte i că tiu #recis ce să facă ?n viitor. Dndoielile! e7itarea sau reevaluarea instituirilor din trecut sunt #erce#ute mai degra$ă ca nesiguranŃă dec>t ca #regătire #entru ada#tarea la situaŃii maicom#le0e. S+ar #ărea că ?ndoiala asu#ra #ro#riei e0#erienŃe anterioare tre$uie #racticatăcontient i ?n secret.

2"2" N@ĂłAREA ORGANIZAłIONALĂ

2"2"'" Or&ani1a%ia *a strate&ie )e reali1are a sar*inilor

6 organi7aŃie #oate fi definită ca o strategie de reali7are a unei activităŃi com#le0eG o strategie dedescom#unere a activităŃii com#le0e ?n com#onente mai sim#le! care sunt delegate mem$rilorindividuali. "olurile organi7aŃionale + director! eful com#artimentului de #roducŃie! o#erator.a. + sunt nume date gru#urilor de sarcini com#onente! #e care organi7aŃia a decis să le deamem$rilor individuali. 6rgani7aŃia #utea ado#ta i o altă strategie ?n descom#unerea activităŃii eicom#le0e. Putea! de #ildă! identifica cele mai mici unităŃi care #ăstrea7ă o semnificaŃie #ro#riei să le ?ncredinŃe7e unor su$gru#uri ale organi7aŃiei + gru#uri cu automanagement. Fără nici o #reocu#are #entru roluri individuale! mem$rii gru#ului sunt determinaŃi! #rin sistemul de instruire! control i recom#ensă! să as#ire la com#etenŃa ?n toate as#ectele

sarcinii ?ncredinŃate gru#ului. 6 organi7aŃie este! deci! o strategie #entru ?nde#linirea uneisarcini com#le0e! care ar #utea fi ?nde#linită i ?n alte modalităŃi.9adar! felul ?n care organi7aŃia ?nde#linete activitatea sa com#le0ă se reflectă ?n anumite strategii de ?nde#linire a fiecărei com#onente a activităŃii com#le0e Eo$Ńinerea materiilor #rime!reali7area #roduse+lor! desfacerea etc. ?n anumite norme Ede #roductivitate i calitate! defolosire a muncii oamenilor! de reinvestire a #rofitului! de deci7ie i acŃiune colectivă i ?nanumite asumpŃii! e0#ectanŃe #rivind re7ultatele care leagă normele de strategii.Yintele normelor! strategiilor i asum#Ńiilor sunt! aadar! căile de alocare a resurselor #entrudiferite sco#uri! #aternurile de comunicare i control! măsurile de automenŃinere: recom#ensesau #ede#se #entru #erformanŃa individuală! #entru #romovare i avansare! #entru selecŃia noilormem$ri i instruirea lor. Normele! strategiile i asum#Ńiile alcătuiesc! ?m#reună! o teorie glo$ală

a acŃiunii organi7aŃiei! KinstrumentalăK #entru reali7area o$iectivelor ei.'eoria organi7aŃională a acŃiunii e0#lică identitatea i continuitatea organi7aŃională. 0istăorgani7aŃii ?n care! cu toate că mem$rii individuali nu sunt aceiai #entru multă vreme Edee0em#lu! studenŃii unei universităŃi organi7aŃia răm>ne aceeai. 9(eoria organizaŃională )n uz9 este ceea ce noii mem$rii )nvaŃă ?n #rocesul de socializare. E9rgris i Schn! 4-&I.Dn tim# ce continuitatea teoriei organi7aŃionale alcătuiete conŃinu+tul sociali7ării mem$rilorindividuali! schim$ările! restructurările teoriei organi7aŃionale re#re7intă ?nvăŃareaorgani7aŃională. 6rgani7aŃia ?i 9cunoate9 teoria organi7aŃională #rin intermediul mem$rilor eiindividuali. 'otui! organi7aŃia nu acŃionea7ă ori de c>te ori unul sau altul din mem$rii eiacŃionea7ă. <acă ar fi astfel! nu ar e0ista mari diferenŃe ?ntre o organi7aŃie i o colecŃie deindivi7i. 6rgani7aŃia nu ?i cunoate teoria organi7aŃională a acŃiunii #rin fa#tul că unul sau altul



din mem$rii ei + fie el chiar v>rful conducerii + tie mai mult sau mai #uŃin ?n această #rivinŃă.efii se succed! iar organi7aŃia #oate răm>ne! ?n mare #arte! aceeai! din #unctul de vedere alacŃiunilor ori com#ortamentului ei. 6rgani7aŃia ?i cunoate #ro#ria teorie a acŃiunii #rintr+unangrena continuu de investiga+Ńii! codificat Efi0at ?n memoria sa! ?n imagini #rivate ire#re7entări sociale. /7vorul direct al #racticilor organi7aŃionale ?l constituie aceste re#re7entări!mai degra$ă dec>t documentele organi7aŃiei! #rivind #oliticile sale! ?ntr+un domeniu sau altul.6$iectul de studiu al #sihologiei nu sunt + cum remarcă 9rgris i Schn! 4-&I + nite KentităŃistaticeK numite organi7aŃii. Psihologia studia7ă #rocesul de reali7are a unei activităŃi com#le0ecare este! la origine Ko ?ntre#rindere cognitivăK a mem$rilor organi7aŃiei. a #oate oferi o teoriea organi7ării care să com#lete7e tocmai golul #e care celelalte teorii nu l+au definit. 9nume!KloculK de cu#lare a individualului cu socialul. 9cest KlocK #are a fi acela al re#re7entărilorsociale organi7aŃionale! al căror conŃinut este teoria acŃiunii organi7aŃionale.

2"2"-" I$a&ini /rivate i re/re1ent.ri so*iale

Fiecare mem$ru al organi7aŃiei ?i construiete #ro#ria imagine sau re#re7entare a strategiilor i #racticilor organi7aŃionale. ste o imagine #articulară! #arŃială sau incom#letă i ?n continuăschim$are. a reflectă ?ncercarea unui individ de a ?nŃelege acŃiunile sale i ale altora! guvernatede regulile organi7aŃiei. CeilalŃi indivi7i sunt angaaŃi ?n investigaŃii #ersonale similare. 9cesteimagini #rivate răm>n #arŃial diferite! de la un mem$ru al organi7aŃiei la altul! chiar c>nd acetiaintră ?n relaŃii directe! iar imaginile lor se modifică! se erodea7ă reci#roc.Cum #utem! atunci! e0#lica identitatea sau continuitatea organi7aŃională! mai ales! c>nd mărimeaorgani7aŃiei i com#le0itatea sistemului de sarcini nu #ermite mem$rilor ei să interacŃione7edirect! faŃă ?n faŃăL Ca re7ultat al interacŃiunii colective a#ar re#re7entări comune sau sociale alestrategiilor i #racticilor organi7aŃionale. "e#re7entările comune sunt descrieri ?m#ărtăite aleorgani7aŃiei #e care indivi7ii le construiesc ?m#reună i le folosesc #entru a+i ghida investigaŃia

#ro#rie E9rgris i Schn! 4-&I. "e#re7entările comune includ! fără a se reduce la ele! variatediagrame! ale flu0ului muncii ori ale salari7ării! organigrame ale structurii organi7aŃiei!regulamente #rocedurale! #lanuri i schiŃe de folosire a s#aŃiului! etc. le sunt #uncte de referinŃăale investigaŃiilor individuale. EConstrucŃia ?n care organi7aŃia funcŃionea7ă #oate avea un rolsimilar! revel>nd! de #ildă! #aternuri de comunicare i control. 9cest continuu i concertatangrena de imagini individuale! din care i7vorăsc #racticile organi7aŃionale #oartă numele dere#re7entări sociale. "e#re7entările sociale Eorgani7aŃionale au dre#t conŃinut Kteoriaorgani7aŃională ?n u7K E9rgris i Schn! o#. cit. i o du$lă funcŃie: descrierea #aternuriloractuale de activitate i ghidarea acŃiunii viitoare.

4!4!'!%! (eorii implicite i "eclarate ale acŃiunii7 )nvăŃarea organizaŃională

Com#ortamentul oamenilor #oate fi e0#licat din #ers#ectiva teoriei acŃiunii! #e care individul ofolosete ?n #lanificarea i desfăurarea com#ortamentului său! ?n fiecare situaŃie. C>nd cinevaeste ?ntre$at cum ar acŃiona ?ntr+o anumită situaŃie răs#unsul său #re7intă teoria sa "eclarată aacŃiunii #entru acea situaŃie. l #oate crede ?n această teorie i #oate dori s+o comunice altora.'eoria care+i guvernea7ă )n realitate acŃiunile Eteoria implicită sau Kteoria+?n+u7K 9rgris iSchn! 4-&I #oate să fie sau să nu fie com#ati$ilă cu teoria sa declarată. 3ai mult! individul #oate să fie sau să nu fie contient de incom#ati$ilitatea celor două teorii. 'eoria im#licită aacŃiunii #oate fi dedusă din o$servarea com#ortamentului ?n situaŃii reale./ndivi7ii sunt ?n general K#rogramaŃiK cu teorii ale acŃiunii care le #ermit con+runtarea re7ultatelor acŃiunilor lor cu e0#ectanŃele #e care i le formea7ă! ?n $a7a sistemului de norme i



intensifica entu7iasmul! #entru a contracara ?ndoielile su$alternilor! care au! totui! un cuv>nt des#us ?n alocarea $ugetului diferitelor o#Ńiuni organi7aŃionale.6$servarea acestei atitudini a managementului de v>rf! ?m#reună cu ordinul de re#etare atestărilor! #entru a o$Ńine re7ultate #e care dea le cunosc! #rimite de la managerii de la nivelmediu! tre7esc confu7ie! i determină #e cei im#licaŃi direct ?n e0ecuŃia #rodusului! să nu se mai #reocu#e de #ro$lemă.

\Predis#o7iŃia organi7aŃiilor de a inhi$a detectarea i corectarea erorilor la nivelul #oliticilor io$iectivelor lor este cau7ată i menŃinută EK?ntărităK de com#ortamentul individual al mem$rilorlor! ?n s#ecial al celor care deŃin roluri im#ortante ?n sistemul de sarcini al organi7aŃiei.

2"2"2" ?i/+ri )e 4nv.%are or&ani1a%ional.

DnvăŃarea organi7aŃională im#lică detectarea i corectarea erorilor. C>nd erorile detectate icorectate #ermit organi7aŃiei să+i urme7e #oliticile #re7ente sau să+i reali7e7e o$iectivele

#re7ente! atunci #rocesul de detectare+corectare a erorilor este! ?n conce#Ńia autorilor 9rgris iSchon E4-&I i! res#ectiv! Bateson E4-&2 o ?nvăŃare cu un singur circuit EKsingle+loo#K.DnvăŃarea cu un singur circuit sau efect este similară unui termostat care K?nvaŃăK c>nd este #reacald sau #rea rece i ?nchide sau deschide ?ntreru#ătorul. 'ermostatul #oate reali7a aceastăsarcină #entru că #oate #rimi informaŃia Etem#eratura camerei i #oate face acŃiunea corectivă.DnvăŃarea cu circuit sau efect du$lu EKdou$le +loo#K a#are c>nd eroarea este detectată icorectată ?n modalităŃi care im#lică modificarea normelor! #oliticilor i o$iectivelor de $a7ă aleorgani7aŃiei. Dn termenii com#araŃiei anterioare! ar fi ca i cum tem#eratura KconsideratăK o#timăde către termostat ar fi! ea ?nsăi! modificată. Pentru aceasta! termostatul ar tre$ui să fie uncom#uter care ar KdecideK! ?n urma confruntării unor informaŃii com#le0e! ce tem#eratură ar fio#timă #entru fiecare situaŃie. SituaŃiile fiind #ractic nelimitate! ceea ce #oate Ksă tieK i!

res#ectiv! Ksă ?nveŃeK com#uterul nu este ce tem#eratură este necesară fiecărei situaŃii. Dnschim$! el va tre$ui Ksă tieK sau Ksă ?nveŃeK o strategie de anali7ă a datelor! care să+l conducă laidentificarea tem#eraturii care Kinformea7ăK com#ortamentul de ?nchidere i deschidere a?ntreru#ătorului.

4!4!4!%! ?nvăŃarea cu un singur circuit

Dn multe organi7aŃii oamenii sunt ca#a$ili să detecte7e i să corecte7e erorile din activitatea lorcolectivă! at>ta tim# c>t o$iectivul original nu este #us la ?ndoială. /ată c>teva e0em#le.Controlorii de calitate detectea7ă un defect ?ntr+un #rodus. i trimit această informaŃie ?na#oiEfeed$acM de#artamentului de #roducŃie! care va o#era modificările necesare #entru corectarea #rodusului. 3anagerii unui de#artament de marMeting o$servă că v>n7ările lunare au scă7ut su$ #arametrii e0#ectaŃi. i vor căuta o inter#retare! #e care să o #oată utili7a ?n #roiectarea unei noistrategii de marMeting! care va resta$ili cur$a v>n7ărilor. C>nd fluctuaŃia #ersonalului crete #>nă la #unctul ?n care reali7area sarcinilor este ameninŃată! managerii vor reacŃiona #rininvestigarea surselor de insatisfacŃie ale muncitorilor. i caută factori #e care+i #ot modifica +nivelul salariilor i alte $eneficii! designul muncii! etc.+ #entru a crete sta$ilitatea forŃei demuncă. Dn aceste e0em#le! mem$rii organi7aŃiei răs#und la schim$ările din mediul intern ie0tern al organi7aŃiei Edefectul unui #rodus! scăderea v>n7ărilor! #lecarea #ersonalului #rindetectarea erorilor care au #rodus aceste efecte! #e care! a#oi! le corectea7ă! #entru a menŃinecaracteristicile centrale ale teoriei lor organi7aŃionale Esetul de idei generale asu#ra reali7ăriiactivităŃii com#le0e a organi7aŃiei. DnvăŃarea cu feed$acM sim#lu denotă această a$ilitate a



organi7aŃiei! de a răm>ne sta$ilă ?ntr+un conte0t ?n schim$are. 0istă un singur circuitEinformaŃie inversă care conectea7ă re7ultatele detectate ale acŃiunii la strategiileorgani7aŃionale. <ar normele + #entru calitatea #rodusului! nivelul v>n7ărilor! etc. + răm>nneschim$ate.Corectarea erorii ia forma investigaŃiei. 3em$rii organi7aŃiei tre$uie să desco#ere sursele erorii!adică! ei tre$uie să atri$uie eroarea unor strategii i #re7umŃii cu#rinse ?n teoria lororgani7aŃională. i tre$uie să invente7e noi strategii! $a7ate #e noi #re7umŃii! cu sco#ul de acorecta eroarea. 're$uie să #roducă acele strategii i tre$uie să evalue7e i să generali7e7ere7ultatele noii acŃiuni. KCorectarea eroriiK este eticheta #rescurtată #e care 9rgris i SchonEo#.cit. o dau acestui com#le0 ciclu de ?nvăŃare.<ar! #reci7ea7ă autorii! #entru ca ?nvăŃarea să se #roducă! desco#eririle! invenŃiile i evaluăriletre$uie să fie ?nregistrate ?n memoria organi7aŃională. le #ot fi codificate ?n imaginileindividuale i ?n re#re7entările colective ale teoriei organi7aŃionale! du#ă care mem$riiorgani7aŃiei vor acŃiona ulterior. <acă această codificare nu a#are! organi7aŃia nu a ?nvăŃat ceea

ce unii dintre mem$rii ei! dea! tiu. 0em#lele anterioare #ot ilustra i unele cau7e alene?nvăŃării organi7aŃionale. <e e0em#lu! controlorii calităŃii desco#eră defectul unui #rodus! darse decid să #ăstre7e informaŃia #entru ei! tem>ndu+se să o facă #u$lică. Sau ?ncearcă săcomunice informaŃia inginerilor de#artamentului de #roducŃie! dar acetia nu doresc să+i asculte.Sau! inter#retarea erorii #resu#une investigaŃia! #rin cola$orarea mai multor indivi7i! dar acetianu doresc sau nu sunt ca#a$ili de o astfel de căutare ?n echi#ă. <eoarece organi7aŃiile suntstrategii de descom#unere a unei sarcini com#le0e! corectarea erorii #resu#une! de cele maimulte ori! investigaŃia ?n echi#ă. Putem ?nŃelege ?nvăŃarea organi7aŃională ca un #rodus mediatde investigaŃia cola$orativă a mem$rilor. Prin ca#acitatea lor de agenŃi ai ?nvăŃăriiorgani7aŃionale acetia restructurea7ă continuu teoria organi7aŃională ?n u7 Ecare #oate fidescifrată din modalitatea efectivă de reali7are a activităŃii com#le0e a organi7aŃiei.

Dn conclu7ie! ?nvăŃarea organi7aŃională a#are c>nd: Ea indivi7ii au detectat un re7ultatnecores#un7ător e0#ectanŃelor derivate din imaginile i re#re7entările incluse ?n teoria lororgani7aŃionalăG E$ au făcut o investigaŃie conduc>nd la desco#eriri! invenŃii i evaluări! lanivelul strategiilor i #re7umŃiilorG Ec au inclus aceste re7ultate ?n imaginile i re#re7entările #ecare se $a7ea7ă deci7ia! controlul i instruireaG Ed au acŃionat! ulterior! du#ă aceste imagini ire#re7entări! introduc>nd noi #ractici ?n reali7area sarcinilorG Ee au reglementat schim$ările #roduse ?n noile re#re7entări i #ractici #entru a armoni7a diferenŃele individuale e0istenteG Efnoii mem$rii ?nvaŃă aceste caracteristici ale teoriei organi7aŃionale a acŃiunii! ca #arte a #rocesului sociali7ării lor. 6ricare din momentele #re7entate se #oate constitui ?ntr+o sursă deeec ?n ?nvăŃarea organi7aŃională

4!4!4!'! ?nvăŃarea cu circuit "u*luDn ?nvăŃarea organi7aŃională a#ar dificultăŃi i $ariere! mai ales! c>nd deci7ia originală i! deci! #lanificarea i re7olvarea #ro$lemelor care au dus la deci7ie au fost greite. Să #resu#unem că ocom#anie industrială recunoate im#erativul creterii v>n7ărilor i c>tigurilor reali7ate ?n #re7ent. Să #resu#unem! de asemenea! că ea are convingerea că această cretere va fi o$Ńinută #rin inovaŃii tehnologice interne. 9cŃion>nd conform acestei convingeri! com#ania constată! ?nscurt tim#! că noile tehnologii #roduse nu se #otrivesc cu #aternul de o#eraŃiuni care ?i suntfamiliare. <e e0em#lu! ea constată că tre$uie să renunŃe la #roducerea unor materialeintermediare i să ?ncea#ă să #roducă i să desfacă #roduse care nu+i sunt familiare. Noua #roducŃie cere! la r>ndul ei! noi ti#uri de marMeting! management i reclamă! un ciclu mai scurt



al #roducŃiei i schim$ări mai ra#ide ?n structura activităŃilor com#aniei. 'oate acestea?nseamnă! #entru mem$rii firmei! o schim$are ?n ?nsăi imaginea afacerii ?n care sunt angaaŃi. Noua imagine intră ?n conflict cu norma fundamentală a organi7aŃiei! care #revede camanagementul afacerilor com#aniei să fie #revi7i$il.9adar! managerii com#aniei se vor confrunta cu cerinŃe conflictuale. <acă se conformea7ăim#erativului de7voltării com#aniei E#entru a ridica volumul v>n7ărilor vor tre$ui să renunŃe laim#erativul #revi7i$ilităŃii. <acă decid să #ăstre7e constant #aternul de o#eraŃiuni! vor tre$ui sărenunŃe la ideea creterii v>n7ărilor i #rofitului! cel #uŃin c>tă vreme g>ndesc reali7area ei #rinnoua tehnologie #rodusă intern. 9ltfel s#us! un #roces de schim$are const>nd ?n cretereaeficienŃei ?n condiŃiile normelor e0istente generea7ă un conflict chiar la nivelul normelor de $a7ăale organi7aŃiei. DnvăŃarea cu circuit du$lu ?nce#e cu recunoaterea acestui conflict. Creareastructurii Ede#artamentului sau gru#ului de #roiect care a #rodus orientarea s#re #roduse io#eraŃiuni nefamiliare a dus la re7ultate neate#tate. Dn termenii ?nvăŃării! acest re7ultat este oeroare! un #rodus al acŃiunii colective! care nu cores#unde e0#ectanŃelor agenŃilor acŃiunii.

DnvăŃarea ?nce#e cu contienti7area fa#tului că! cu c>t noua structură va deveni mai eficientă! cuat>t re7ultatele ei vor intra mai #uternic ?n conflict cu normele e0istente! care ghidea7ămanagementul com#aniei. 3anagementul nu #oate răm>ne #revi7i$il ?n acelai tim# cu inovăriletehnologice interne. 6$iectul investigaŃiilor agenŃilor ?nvăŃării va fi restructurarea normelororgani7aŃionale! #recum i a strategiilor i asum#Ńiilor asociate acestor norme! iar nu eficienŃaactivităŃii colective ?n cadrul vechilor norme. Noile norme! strategii i asum#Ńii vor fi incluse ?nre#re7entările care codifică teoria organi7aŃională a#licată ?n acŃiunea colectivă i reglementată?n documentele organi7aŃiei.9rgris i Schon Eo#.cit. numesc acest ti# de ?nvăŃare! ?nvăŃare cu circuit du$lu. Dntr+un e#isodal acestei ?nvăŃări e0istă două informaŃii inverse Efeed$acM care conectea7ă eroarea detectată! #ede o #arte! la strategiile i asum#Ńiile #rivind #erformanŃa eficientă! iar #e de altă #arte! la

normele care definesc #erformanŃa eficientăCerinŃele incom#ati$ile cu#rinse ?n teoria organi7aŃională im#licită acŃiunii sunt e0#rimate! maimult sau mai #uŃin vi7i$il! #rintr+un conflict ?ntre mem$ri sau gru#uri din organi7aŃie. KDn acestsens! organi7aŃia este un mediu de traducere a cerinŃelor incom#ati$ile ?ntr+un conflictinter#ersonal i intergru#uriK. E9rgris i Schon! 4-&I! #.2%. Dn e0em#lul anterior! uniimanageri vor aunge #arti7ani ai de7voltării com#aniei #rin inovaŃiile tehnologice interne! #roduse de noua structură creată ?n organi7aŃie! care! ?n o#inia lor! ar tre$ui! ?n continuare!?ntărită! i a unei noi imagini a afacerilor firmei! $a7ată #e re7ultatele cercetării interne! ?n tim#ce alŃii vor deveni o#onenŃii cercetării! #rin ade7iunea la #aternurile de o#eraŃii familiare i #revi7i$ile. <acă a#are! ?nvăŃarea cu circuit Efeed$acM i efect du$lu va consta ?ntr+un #roces #rin care aceste gru#uri de manageri se confruntă i re7olvă conflictul! devenind! #rin aceasta!

agenŃii ?nvăŃării organi7aŃionale.3em$rii organi7aŃiei #ot răs#unde la acest conflict i altfel! #rin com#ortamente diferite decom#ortamentul de ?nvăŃare. i #ot trata conflictul ca #e o lu#tă ?n care tre$uie să alegi ?ntrediferite cerinŃeG #ot sta$ili #onderi i #riorităŃi ?n funcŃie de o#inia mem$rilor i gru#urilor cu #utere #recum#ănitoareG fiecare facŃiune #oate ?ncerca să c>tige de #artea sa mem$rii igru#urile mai #uterniceG ?n sf>rit! cele două facŃiuni se #ot lu#ta #entru un com#romis! care nureflectă dec>t im#osi$ilitatea fiecăreia de a #revala asu#ra celeilalte. Dn aceste ca7uri! conflictul #oate fi calmat #entru un tim#! fără a fi ?nsă re7olvat. Niciuna din facŃiuni nu iese dinconfruntările re#etate cu o ?nŃelegere nouă a naturii conflictului! a cau7elor i consecinŃelor lui!



sau asu#ra semnificaŃiei acestui conflict #entru eficacitatea teoriei lor organi7aŃionale! a ideii lorgenerale #rivind funcŃionarea com#aniei.<e asemenea! mem$rii organi7aŃiei #ot calma conflictul acce#t>nd un fel de cercetare ide7voltare care vi7ea7ă! e0clusiv! ?m$unătăŃirea #aternului e0istent al afacerilor. Dn felul acesta!ei au găsit o soluŃie caracteristică ?nvăŃării cu feed$acM i efect sim#lu! #entru ceea ce a a#ărut!la ?nce#ut! ca o #ro$lemă de ?nvăŃare cu feed$acM i efect du$lu.9$ordarea conflictului #rintr+un com#ortament ti#ic ?nvăŃării cu feed$acM i efect du$lu consistă?ntr+o investigare care surmontea7ă #erce#Ńiile! iniŃial diferite! ale normelor i cerinŃelorincom#ati$ile. 3em$rii organi7aŃiei se ?ntrea$ă de ce au o#iniile #e care le au! ce factori i+audeterminat să le ado#te! care sunt consecinŃele lor #ro$a$ile i ?n ce măsură ?i asumă acesteconsecinŃe. 6$iectul confruntării se schim$ă! de la afirmarea a ceea ce fiecăruia i se #areim#ortant! la condiŃiile care fac o o#Ńiune sau alta im#ortantă. "e7olvarea conflictului ?nseamnăsta$ilirea de noi #riorităŃi i #onderi ale normelor sau restructurarea fundamentală a normelor!?m#reună cu strategiile i asum#Ńiile asociate.

4!4!4!4! ?nvăŃarea procesului "e )nvăŃare

Pe măsură ce organi7aŃiile acumulea7ă e0#erienŃă de ?nvăŃare E?n s#ecial ?nvăŃare cu du$lucircuit contienti7ea7ă că cerinŃele de ?nvăŃare organi7aŃională sunt continue. SintagmaKmanagementul schim$ăriiK reflectă cel mai $ine această contienti7are. Dn e0em#lul anterior!managementul schim$ării ?nseamnă ca organi7aŃia să ?nveŃe cum să se restructure7e! la intervaleregulate! #entru a+i e0#loata inovaŃiile tehnologice #roduse de structurile create ?n acest sco#.9ceasta este o ?nvăŃare de ordinul doi: a ?nvăŃa cum să schim$i! cum să ?nveŃi.6$iectul investigaŃiei este! ?n acest ti# de ?nvăŃare! setul de situaŃii de ?nvăŃare Eschim$are carealcătuiesc e0#erienŃa organi7aŃiei. 3anagerii investighea7ă e#isoade anterioare! ?n care

organi7aŃia a recunoscut i re7olvat neconcordanŃe ?ntre re7ultate i e0#ectanŃe. i desco#eră cea facilitat i ce a inhi$at ?nvăŃarea! inventea7ă noi strategii de ?nvăŃare! #roduc aceste strategii!evaluea7ă i generali7ea7ă re7ultatul ?ntregului #roces. Dn această investigaŃie! ei sta$ilescdiferenŃele ?ntre cerinŃele #entru un ti# de ?nvăŃare sau altul! generali7ea7ă caracteristicile careim#un creterea eficienŃei! E?n condiŃiile normelor e0istente sau redefinirea eficienŃeiErestructurarea normelor. Căutarea condiŃiilor care au facilitat sau inhi$at ?nvăŃarea ?nseamnăcăutarea căilor ?n care lumea com#ortamentală a organi7aŃiei Edeschisă sau defensivă! cu #referinŃă s#re e0#erimentare sau #entru forme familiare de o#erare! etc. afectea7ă ca#acitateaei de ?nvăŃare.

2"2"3" !on)i%ii *are li$itea1. 4nv.%area or&ani1a%ional.

C>nd imaginile individuale i re#re7entările colective ale teoriei organi7aŃionale suntincom#lete! am$igue i vagi! mem$rii individuali sunt inca#a$ili să lege erorile organi7aŃionalede inconsecvenŃele sau greelile teoriei organi7aŃionale a acŃiunii. <etectarea i corectareaerorilor răm>ne la nivelul ?nvăŃării cu un singur circuit! care ia! cel mai frecvent! forma unorsim#le austări ecologice Ev. ?n su$ca#itolele anterioare! modelul memoriei organi7aŃionale.Fiecare su$gru# ?nvaŃă să se ada#te7e la #ro$lemele #e care i le creea7ă restul mediuluiorgani7aŃional! ?n tim# ce inadecvările teoriei organi7aŃionale! care conduc la aceste #ro$lemereci#roce răm>n ?n afara oricărei investigaŃii. S#re e0em#lu! o s#ecificare insuficientă asarcinilor sau o definire am$iguă a rolurilor creea7ă #ro$leme ocu#anŃilor acestor roluri i ?idetermină la anali7e #rivate i la control unilateral al relaŃiilor cu ceilalŃi. i vor ?ncerca să fie #ersuasivi! să facă a#el la sco#urile comune! dar vor fi #erce#uŃi ca fiind inconsecvenŃi i



9numite caracteristici ale informaŃiei organi7aŃionale fac dificilă ori chiar im#osi$ilărecunoaterea erorilor. 'răsăturile informaŃiei care fac im#osi$ilă recunoaterea erorilor sunt:caracterul ei vag! am$iguitatea! e0cesul! sărăcia! caracterul neverifica$il E9rgris i Schn!4-&I. C>nd criteriile de atri$uire a sarcinilor sunt vagi! iar "iviziunea muncii am*iguă estedificil de constatat dacă criteriile sau divi7iunea sunt greite. 9lteori in+ormaŃia des#re o situaŃieorgani7aŃională #oate #ărea excesiv "e *ogată. 3em$rii organi7aŃiei #ot avea im#resia că e0istămai multă informaŃie dec>t #ot ei #relucra! fa#t ce ?nseamnă că ei nu au o teorie des#re aceasituaŃie. Pot e0ista situaŃii ?n care informaŃia #are prea săracă. Dn sf>rit! informaŃia se #oate sustrage veri+icăriiG #ro#o7iŃiile din teoria declarată a acŃiunii colective #ot fi formulate at>t deglo$al! ?nc>t să fie ina#lica$ile oricărui ca7 #articular.Caracterul vag! am$iguitatea! e0cesul! sărăcia i caracterul neverifica$il sunt! toate! caracteristiciasociate cu incertitudinea. 0istă două categorii de răs#unsuri organi7aŃionale la incertitudine.Prima categorie are ca efect schim$ări $enefice! ?nvăŃarea organi7aŃională. DnvăŃarea ia formaunei investigări comune ?n care informaŃia vagă este s#ecificată! am$iguitatea este clarificată!

informaŃia e0cesivă este selectată! informaŃia săracă este ?m$ogăŃită! #ro#o7iŃiile neverifica$ilesunt #reci7ate. Dn acest fel! anomaliile detectate ?n situaŃia organi7aŃională #ot fi legate deinadecvările teoriei organi7aŃionale E9rgris i Schn! 4-&I. /nteracŃiunea ?ntre condiŃiilegeneratoare de incertitudine i răs#unsul organi7aŃional ia! ?n aceste ca7uri! forma unui cicluvirtuos EFig. I.*.

CondiŃii generatoarede incertitudine

"ăs#uns organi7aŃional

^

+

+ InteracŃiuni )n cerc virtuos cu autocontrol Ecrete incertitudinea + cresc răs#unsurilefuncŃionale care reduc condiŃiile generatoare de incertitudine.

Dn tim# ce răs#unsurile din #rima categorie trans+ormă incertitu"inea )n erori corecta*ile! av>ndca efect ?nvăŃarea organi7aŃională! a doua categorie cu#rinde răs#unsuri disfuncŃionale. Pentru cao investigare comună orientată s#re clarificarea! #reci7area i testarea informaŃiei să fie #ornită!contiinŃa o$scurităŃii informaŃiei tre$uie să fie! de asemenea! comună! ?m#ărtăită de mem$riiorgani7aŃiei. 6r! mem$rii organi7aŃiei nu #ot avea contiinŃa comună a o$scurităŃii informaŃiei!fără ca informaŃia să devină accesi*ilă tuturor.Dn organi7aŃii informaŃia este "istri*uită. 3em$rii organi7aŃiei deŃin as#ecte #arŃiale ale unui

eveniment sau #roces. Pentru că ei nu ?m#ărtăesc i nu asam$lea7ă #ărŃile cunoscute de fiecare!nimeni nu deŃine o cunoatere com#letă a situaŃiei.Putem adăuga că unii mem$rii #ot deŃine informaŃie organi7aŃională #e care o ascund altora. ise #ot teme să o scoată la iveală! o #ot re#rima! incontient! sau doresc fie să #rotee7e! fie săfacă rău organi7aŃiei! ascun7>nd+o. Su#rimarea contientă! fie de către deŃinător! fie de către alŃiii re#rimarea incontientă sunt modalităŃi ?n care cunotinŃele individuale sunt ascunse! refu7ateorgani7aŃiei.Sunt ca7uri ?n care ceea ce oricine din organi7aŃie tie răm>ne inaccesi$il investigării comune.9numite lucruri răm>n ta*u! secrete cunoscute. 0istă un acord tacit că ele nu tre$uie discutate #u$lic.



Dn sf>rit! informaŃia răm>ne inaccesi$ilă #entru că ideile res#ective sunt #rea diferite de setulideilor care com#un teoria acŃiunii comune. Cu c>t un gru# sau o organi7aŃie are o teorie maie0actă a acŃiunii sale! cu at>t este mai #ro$a$il ca setul de idei care o alcătuiesc să fie mairestrictiv. Dn ra#ort cu ideile ?n circulaŃie! alte idei! diferite! au sla$ă #utere de acŃiune.

2"2"5" a*tori e*olo&i*i i *ara*teristi*i /ersonale

'oate caracteristicile informaŃiei care ?m#iedică detectarea greelilor! incongruenŃelor iincom#ati$ilităŃilor ?n teoria acŃiunii colective sunt deo#otrivă condiŃii care #roteea7ă eroarea! osustrag investigării. 6 #arte dintre acestea sunt mai sta$ile sau mai Ko$iectiveKG intervenŃiaasu#ra lor este mai dificilă! #entru că natura lor este ecologică. le alcătuiesc condiŃiile demediu organi7aŃional! intern sau e0tern. 9stfel! criteriile vagi "e atri*uire a sarcinilor i"iviziunea am*iguă a muncii sunt atri$ute ale structurii organizaŃionale. /ntervenŃia asu#ra lorechivalea7ă cu o #unere ?n chestiune a designului ?nsui al organi7aŃiei i al gru#urilor. <easemenea! caracterul +ragmentat al cunoaterii organi7aŃionale este un atri$ut Ko$iectivK al

memoriei organizaŃionale. Pe măsură ce organi7aŃiile se de7voltă! nici o #ersoană nu #oatedeŃine imaginea com#letă a im#licărilor curente ale organi7aŃiei! inserate ?n istoria ei i #re7ente?n orientările ei de viitor. Memoria #rocesului de de7voltare a organi7aŃiei este "istri*uită ?ntremem$rii diferiŃi! contiinŃa acestei +ragmentări constituind o achiziŃie! un re7ultat al ?nvăŃăriiorgani7aŃionale! un nivel su#erior de funcŃionalitate.Celelalte caracteristici ale informaŃiei sunt! cel #uŃin ?n mai mare măsură! atri$ute ale #ersoanelor. le sunt caracteristici interne! #ersonale. 0cesul! su#ra?ncărcarea informaŃionalăŃin de a$senŃa unei teorii #ersonale a situaŃiei #erce#uteG sărăcia informaŃiei este ?n legătură culi#sa din arsenalul intelectual individul a dimensiunilor conce#tuale relevanteG ascundereainformaŃiei! #rin su#rimare i ta$uurile #ot constitui tactici #ersonale de ?nlocuire a com#etiŃiei #rin lu#ta #entru #utere! iar ignorarea informaŃiei se #oate datora mecanismului re#resiei

incontiente.



@ or m e i s tr ate gi i " einteracŃiune autorita1ristăA "ominanŃă 1 su1 pun ere+ definire #rivată asco#uluiG man agementunilateral al mediului+ ma0im i7area victori+ilor! minimali7area # ie rd er ilor

+ man ifestare #u$licăraŃionalăG re#rimareaemoŃiilor + auto#rotecŃie i acŃi+une u nilaterală asu#raaltora

3 ac to ri ecol og ic i+ criterii vagi deatri$uire a sarcinilor + am$iguitateadivi7iunii muncii+ caracterul fragm entatal memoriei organi7aŃiei+ netesta$ilitatea #ro#o +7iŃiilor din teoria organi+7aŃională declarată

Caracteristici personale+ li#sa unei teorii #erso+nale asu#ra situaŃiei+ nivel scă7ut de conce#+tuali7are! sim# litate cog +nitivă+ su#rimarea sau;i re+ # rim ar ea def ens iv ă ainformaŃiei+ refu7ul defensiv ?n

generalităŃi! l im$a delemn

/ N C " ' /'@ < / N

" b

S P @ N S @ " / < /S F @ N

C Y / 6

N 9 =

C 6 N< /Y / / < " 6 9"

" b S P @ N S@ " / < /S F @ N C Y /

6 N 9 =

+ /nteracŃiuni ?n cerc vicios ?n care #ărŃile se ?ntăresc reci#roc Esemnul K^K indicămicarea ?n acelai sens a #ărŃilor ?n interacŃiuneG de e0em#lu cresc condiŃiile de eroare + cresc

răs#unsurile disfuncŃionale.

Dn ceea ce #rivete caracteristica de netesta$ilitate a informaŃiei! ea #oate avea o naturăecologică! dacă este un atri$ut al teoriei acŃiunii colective! declarată ?n documentele organi7aŃieisau al regulilor formale ale com#ortamentului organi7aŃional. <e asemenea! ea #oate fi unmiloc defensiv #rin care indivi7i sau gru#uri se feresc de vulnera$ilitate! s#re #ildă! #rinrefugiul ?n generalităŃi sau ?n Klim$a de lemnK.9t>t factorii ecologici c>t i caracteristicile #ersonale #re7entate constituie condiŃii de #er#etuarea erorii organi7aŃionale. ForŃa lor re7idă ?n natura funcŃionării lor. le alcătuiesc #ărŃile! care se?ntăresc reci#roc! ale unui sistem. ariaŃia ?n acelai sens a #ărŃilor Ecresc factorii ecologici deincertitudine! cresc răs#unsurile #ersonale disfuncŃionale constituie un cerc vicios. 9cesta se

?nscrie ca #arte care ?ntărete i este ?ntărită de #artea unui alt cerc vicios: cresc condiŃiile deeroare cresc răs#unsurile disfuncŃionale ale gru#ului! adică normele i strategiile autoritariste!care s#oresc! la r>ndul lor! condiŃiile de eroare organi7aŃionale EFig. I.*.CondiŃiile favora$ile erorilor ?n teoria organi7aŃională #rovoacă indivi7ii i gru#urile lacom#ortamente care ?ntăresc aceste condiŃii. C>tă vreme condiŃiile răm>n! indivi7ii suntinca#a$ili să funcŃione7e ca agenŃi ai schim$ării organi7aŃionale. ru#urile răm>n la nivelulada#tării ecologice. Fiecare gru# ?nvaŃă să se ada#te7e #ro$lemelor #e care i le creea7ă restulorgani7aŃiei Emediul iar inconsecvenŃele! incongruenŃele sau greelile din teoria organi7aŃionalăa acŃiunii sunt #roteate de orice investigare.



?e$. )e re#le*%ie nr" '9nali7aŃi modul ?n care dvs. i colegii dvs. reacŃionaŃi la cerinŃele i stilul acestui

curs. Ce ti# de ?nvăŃare a#areL

"e7umat

Dntr+o a$ordare cognitivă organi7area este definită ca un set de reguli! validate consensual i destinate reducerii

echivocului! #rin intermediul com#ortamentelor interde#endente inteligi$ile. <efiniŃia conŃine cel #uŃin treicom#onente. E4 3aterialul de $a7ă cu care o#erea7ă organi7area este informaŃia care este am$iguă! incertă!echivocă. Fie că informaŃia este conŃinută ?n #roduse materiale! clienŃi recalcitranŃi! sarcini atri$uite ori cerinŃesindicale! ?n o#erarea cu ea e0istă multe #osi$ilităŃi i multe re7ultate. 6rgani7area vi7ea7ă reducerea #osi$ilităŃilori sta$ilirea unui nivel acce#ta$il de certitudine. 9adar! ceea ce declanea7ă organi7area este informaŃia echivocă.E2 forturile de a #reci7a semnificaŃiile ?nt>m#lărilor curente incerte a#arŃin mai multor #ersoane./nterde#endenŃele dintre oameni alcătuiesc su$stanŃa organi7aŃiilorG dar aceste interde#endenŃe sunt fluide ischim$ătoare. E% 3em$rii organi7aŃiilor cheltuiesc considera$il tim# negociind ?ntre ei o versiune acce#ta$ilă aceea ce se ?nt>m#lă. CunotinŃele setul "e reguli- rezultate "in această vali"are consensuală alcătuiesc9ExperienŃa9 sau 9Memoria9 organizaŃiei! <eoarece ?nt>m#lările , acŃiunile curente sunt "esci+rate prin interme"iulacestei 9gramatici9 memorate, organi7aŃiile au un mare rol ?n crearea realităŃilor! #e care le #erce#! a#oi! ca Kfa#teKla care tre$uie să se ada#te7e. 6riginea su$iectivă a realităŃilor organi7aŃionale i caracterul! deo#otrivă! individuali social al organi7ării este ca#tat de eicM ?ntr+un model ins#irat din #rocesele selecŃiei naturale. Conformmodelului! cele #atru elemente ale organi7ării sunt: schim*area ecologică, instituirea, selecŃia i reŃinerea! 6$iectul de studiu al #sihologiei nu sunt + cum remarcă 9rgris i Schn! 4-&I + nite KentităŃi staticeK numiteorgani7aŃii. Psihologia studia7ă #rocesul de reali7are a unei activităŃi com#le0e care este! la origine Ko ?ntre#rinderecognitivăK a mem$rilor organi7aŃiei. a #oate oferi o teorie a organi7ării care să com#lete7e tocmai golul #e carecelelalte teorii nu l+au definit. 9nume! KloculK de cu#lare a individualului cu socialul. 9cest KlocK #are a fi acela alre#re7entărilor sociale organi7aŃionale! al căror conŃinut este teoria acŃiunii organi7aŃionale.DnvăŃarea organi7aŃională im#lică detectarea i corectarea erorilor. C>nd erorile detectate i corectate #ermitorgani7aŃiei să+i urme7e #oliticile #re7ente sau să+i reali7e7e o$iectivele #re7ente! atunci #rocesul de detectare+corectare a erorilor este! ?n conce#Ńia autorilor 9rgris i Schon E4-&I i! res#ectiv! Bateson E4-&2 o ?nvăŃare cuun singur circuit EKsingle+loo#K. DnvăŃarea cu un singur circuit sau efect este similară unui termostat care K?nvaŃăKc>nd este #rea cald sau #rea rece i ?nchide sau deschide ?ntreru#ătorul. 'ermostatul #oate reali7a această sarcină #entru că #oate #rimi informaŃia Etem#eratura camerei i #oate face acŃiunea corectivă. DnvăŃarea cu circuit sauefect du$lu EKdou$le +loo#K a#are c>nd eroarea este detectată i corectată ?n modalităŃi care im#lică modificareanormelor! #oliticilor i o$iectivelor de $a7ă ale organi7aŃiei. Dn termenii com#araŃiei anterioare! ar fi ca i cum

tem#eratura KconsideratăK o#timă de către termostat ar fi! ea ?nsăi! modificată. Pentru aceasta! termostatul ar tre$uisă fie un com#uter care ar KdecideK! ?n urma confruntării unor informaŃii com#le0e! ce tem#eratură ar fi o#timă #entru fiecare situaŃie. SituaŃiile fiind #ractic nelimitate! ceea ce #oate Ksă tieK i! res#ectiv! Ksă ?nveŃeK com#uterulnu este ce tem#eratură este necesară fiecărei situaŃii. Dn schim$! el va tre$ui Ksă tieK sau Ksă ?nveŃeK o strategie deanali7ă a datelor! care să+l conducă la identificarea tem#eraturii care Kinformea7ăK com#ortamentul de ?nchidere ideschidere a ?ntreru#ătorului.



0erciŃii de evaluare

4. /dentificaŃi ca7uri de ?nvăŃare #entru fiecare ti# de ?nvăŃare organi7aŃională. 9#reciaŃica#acitatea de ?nvăŃare a gru#ului sau organi7aŃiei du#ă ti#ul #redominant de ?nvăŃare.

9ceste e0erciŃii fac #arte din notarea dvs. la finalul acestui curs! i vor tre$ui să fie #redateindividual! ?n scris! ?n condiŃiile sta$ilite de echi#a res#onsa$ilă a acestui curs #>nă la )ata )e':";3"-;';.

Bi$liografie minimală

Chirică! S. E4--) Psihologie organizaŃională! Mo"ele "e "iagnoză i intervenŃie! Casa de

editură i consultanŃă Studiul 6rgani7ării! Clu+Na#oca. E6$ligatoriu

Facultativ:

Chirică! S. E2((% InteligenŃa organizaŃiilor! Rutinele i managementul g#n"irii colective! Presa

@niversitară Clueană! Clu+Na#oca.

Chirică! S.! 9ndrei! <.3.! Ciuce! C. E2((I. $plicaŃii ale Psihologiei OrganizaŃionale. Ein #ress

Neculau! 9. E4--* K"e7istenŃa la schim$are ?n c>m#ul #sihosocial rom>nescK! Revista "e psihologie, *(! *! 2I-+2-*.

eicM! .. E4-&-;4-)-. (he social ps:cholog: o+ organizing . eading! 39: 9ddison+esle.



7o)+l+l 3

!UL?URA ORGANIZAłIONALĂ !A 7O( N@ĂłA? (E GN(IRE

Sco#ul modului: 4n%ele&erea i$/ortan%ei *+lt+rii or&ani1a%ionale 4n

investi&area i )e1voltarea or&ani1a%iilor


3"'" S?U(IUL ?RANS!UL?URAL AL @ARIABILELORORGANIZAłIONALE

Cultura este definită la nivelul #o#ulaŃiei care #re7intă diferenŃe #e o largă arie de varia$ilesociale i #sihologice. Cultura organizaŃională este definită la nivelul organi7aŃiilor.Presu#unerea de $a7ă este că organi7aŃiile diferă ?ntre ele! nu doar ?n #rivinŃa tehnicilor! dar i ?n #rivinŃa unor convingeri i valori ad>nc ?nrădăcinate.Conce#tul de cultură organi7aŃională se $a7ea7ă #e o$servaŃia că organi7aŃiile din anumite Ńărio$Ńin #erformanŃe mult mai $une dec>t ?n alte Ńări. S#re e0em#lu! industria a#one7ă a arătat orată ridicată de de7voltare ?ntre anii 4-,(+4-I(. 9cest succes a fost atri$uit ?n mare #arte #oliticilor sociale i #racticilor de management cu origine ?n cultura a#one7ă E6uchi! 4-I4.Peters i aterman E4-I- fac anali7a mai multor industrii americane care au avut mare succes!?n ciuda de#resiunii economice a sf>ritului anilor 4-&( i ?nce#utul anilor 4-I(. 9utorii susŃindouă motive ale acestui succes! anume! conducerea #uternică i un complex "e valori)mpărtăite "e cei care aparŃin acestor organizaŃii.Dntr+un studiu relatat de Rofstede! Neuien! 6hao i Sanders E4--(! cu date din 2( organi7aŃiidin <anemarca i 6landa s+a constatat că valorile angaaŃilor diferă mai mult ?n funcŃie decaracteristici demografice + naŃionalitate! v>rstă i educaŃie + dec>t ?n funcŃie de organi7aŃie.Princi#alele diferenŃe ?ntre organi7aŃii au fost legate mai mult de #racticile cotidiene! aa cum aufost ele #erce#ute de angaaŃi. EsenŃa culturii organizaŃiei pare să se a+le mai mult )n practicilecoti"iene "ec#t )n valori )mpărtăite!

• Cunoaterea variaŃiilor transculturale ale structurii organi7aŃionale!

com#ortamentului managerial i stilurilor de conducere! #rocesuluide luare a deci7iei! valorilor legate de muncă i motivaŃiei muncii.

• Cunoaterea $a7elor teoretice ale managementului culturii.• DnŃelegerea culturii organi7aŃionale ca mod ?nvăŃat de g>ndire.• Familiari7area cu #rocesul diagno7ei i schim$ării culturii

organi7aŃiilor.



3"'"'" I$/a*t+l #a*torilor *+lt+rali as+/ra str+*t+rii or&ani1a%iilor

=ammers i RicMson E4-&- au studiat diferenŃele culturale manifestate ?n structura

organi7aŃională. i au identificat trei ti#uri de structuri organi7aŃionale: KlatinăK! anglo+sa0onăKi Klumea a treiaK. 'i#ul latin este mai a#ro#iat de structura $irocratică clasică: o structurăcentrali7ată i un mare număr de niveluri ierarhice. l este #re7ent ?n nord vestul uro#ei inordul 9mericii. Dn Ńările lumii a treia organi7area tradiŃională este caracteri7ată #rin deci7iecentrali7ată! formali7are redusă a regulilor i conducere #aternalistă. 'răsăturile organi7ăriitradiŃionale se ?nt>lnesc i ?n firme mici! familiale! de afaceri! din vestul uro#ei.6 clasificare a organi7aŃiilor asu#ra căreia s+a insistat ?n anii 4-&(+4-I( #une ?n contrastorgani7aŃiile din sistemul socialist Emar0ist i cele din sistemul ca#italist! av>nd la $a7ădistincŃia ?ntre #ro#rietatea de stat i #ro#rietatea #rivată. aria$ilele #olitice sunt incluse ?ncategoria varia$ilelor culturale! alături de valori! convingeri! o$inuinŃe.3ediul cultural ?n care funcŃionea7ă organi7aŃia este considerat o varia$ilă contingenŃială care

afectea7ă structura organi7aŃiei. @nele as#ecte ale mediului! ca de e0em#lu! atitudinile clienŃilor!reglementările guverna+mentale sau nivelul educativ al forŃei de muncă afectea7ă dimensiunilestructurii organi7aŃionale: gradul de diferenŃiere #re7ent ?n organi7aŃie! gradul de #rogramare ace i cum tre$uie făcut i centrali7area deci7iei."o$$ins E4-I& consideră că structura unei organi7aŃii este ?n mare măsură re7ultatul unei $ătălii #entru #utereG cei aflaŃi la #utere doresc o structură care să le #ermită controlul ma0im.6 altă categorie de studii susŃin i#ote7a inde#endenŃei variaŃiilor organi7aŃionale de cultura ?ncare funcŃionea7ă organi7aŃia. fectele tehnologiei sunt at>t de #uternice ?nc>t su#rimă efectelesu$tile ale unor varia$ile culturale E3iller!4-I&. 9da#tarea la o tehnologie dată va avea aceleaire7ultate ?n toate situaŃiile naŃionale. Yările cu a#ro0imativ acelai nivel de de7voltare industrialăvor #re7enta #uternice similarităŃi ale organi7aŃiilor lor. <e7voltarea tehnologică are un efect de

omogeni7are E"onen! 4-I).Dntr+o com#araŃie a structurii ierarhice a unor #erechi de firme din FranŃa i din fosta ".F..!două Ńări cu #rogres tehnologic asemănător! au fost găsite diferenŃe considera$ile de salari7areale angaaŃilor de la nivel ierarhic scă7ut faŃă de cei situaŃi la un nivel ierarhic su#erior. 9u fostgăsite! de asemenea! diferenŃe ?n #rivinŃa numărului de niveluri ierarhice i a o#ortunităŃilor de #romovare ?n carieră: #e $a7a e0#erienŃei ori! dim#otrivă! #e $a7a educaŃiei formale. Dn FranŃaorgani7aŃiile au mai multe niveluri ierarhice. <iferenŃele au fost e0#licate ?n termeniivaria$ilelor culturale fundamentale! ca s#re e0em#lu! sistem educaŃional i stratificarea socială!care diferă ?ntre FranŃa i ermania.9lte studii! cu date din 3area Britanie! FranŃa i ermania au relatat variaŃii similare E3aurice!Sorge! arner! 4-I(.

<renth i roenendiM E4-I* #un i ei ?n discuŃie afirmaŃia că cerinŃele tehnologice Ecareconduc la convergenŃă ar fi mai im#ortante dec>t factorii culturali diferenŃiatori."e7ultatele vin ?n sensul ideii lui 3isuni că tre$uie diferenŃiate as#ectele generale ale conduceriide as#ectele mai s#ecifice. Nu au fost identificate #aternuri clare de relaŃie ?ntre varia$ileleculturale i structura organi7aŃională. 9utorii susŃin că dei varia$ilele culturale nu influenŃea7ă #rea mult felul ?n care o organi7aŃie este structurată! ele #ot influenŃa mult felul ?n careorgani7aŃia funcŃionea7ă. <e e0em#lu! cu #rivire la formali7are! adică #re7enŃa regulilor i #rocedurilor formale! e0istă #uŃine #rescri#Ńii culturale! dar măsura ?n care angaaŃii aderă lareguli diferă ?n diferite culturi. <e asemenea! ?n #rivinŃa centrali7ării deci7iei! #ot fi maridiferenŃe culturale ?n influenŃa reală a ealoanelor inferioare! chiar dacă structural! #uterea luăriideci7iei a#arŃine! #este tot! conducerii su#erioare.



3"'"-" @aria%ii trans*+lt+rale 4n *o$/orta$ent+l $ana&erial

>!%!'!%! Stiluri "e con"ucere

Sinha E4-I( i 3isumi E4-I, au descris variaŃiile trans+culturale ale stilurilor de conducere aleliderilor! aa cum au fost descrise de colile de la 6hio i 3ichigan Ev. ca#itolul ,.Pentru a descrie com#ortamentul managerial din /ndia! Sinha E4-I( #ro#une conce#tul de9nurturant tas61li"er9! 9cest stil de conducere are două com#onente: orientarea s#re sarcină iorientarea s#re su$ordonaŃi. =iderii se orientea7ă s#re sarcini i sco#uri dar! ?n acelai tim#!manifestă griă i afecŃiune #entru su$ordonaŃi! $unăstarea lor i im#licarea ?n de7voltarea lor #rofesională. ste un stil fle0i$il ?n care! #e măsură ce un su$ordonat are nevoie de mai #uŃinăghidare i direcŃionare! direcŃionarea cedea7ă ?n favoarea unei atitudini mai #artici#ative. =iderul?nŃelege e0#ectanŃele su$ordonaŃilor săi. tie că acetia #referă relaŃiile #ersonali7ate! ?i acce#tăautoritatea i atea#tă direcŃionare. 'otui! stilul nu este autoritarist. 9utorul consideră că e0istă

un continuum de la autoritarism E#ol ce cores#unde Korientării s#re sarcinăK din literaturaamericană la #artici#ativ Ecores#un7ător Korientării s#re #ersoaneK. Stilul 9nurturant1tas69 s+arafla la milocul acestui continuum. 9utorul consideră că ?n /ndia nu e0istă! ?n #re7ent! condiŃiilesociale necesare unui stil #ur #artici#ativ. 9ntecedente istorice! dominaŃii străine! valori iatitudini s#ecifice /ndiei nu sunt com#ati$ile cu stilul #artici#ativ. "egulile i reglementările #otfi ignorate #entru a face #e #lac unui #rieten sau unei rude. DnclinaŃia s#re de#endenŃă! li#sa uneiorientări s#re echi#ă! folosirea tim#ului de odihnă Evenirea mai t>r7iu la lucru i #r>n7uri lungica semn al statusului! sunt caracteristice societăŃii indiene."e7ultatele #re7entate de Sinha au fost contra7ise de alte cercetări efectuate ?n /ndia! care susŃin #osi$ilitatea utili7ării eficiente! ?n /ndia! a unui stil #artici#ativ de conducere! similar celuidescris ?n literatura americană Ehandalla!4-II.

3isumi E4-I, #ro#une modelul P3 al conducerii. l distinge două funcŃii #rinci#ale aleconducerii: una contri$uie la atingerea sco#ului i re7olvarea sarcinilor gru#ului! cealaltă #romovea7ă autoconservarea i ?ntărirea #roceselor de gru#. FuncŃia de reali7are a sarcinilor estenumită per+ormanŃă sau P! iar funcŃia de conservare a gru#ului este numită menŃinere sau 3.<istincŃia ?ntre reali7area sarcinii i centrarea #e #ersoane! din literatura americană este ?nlocuităcu distincŃia: reali7area sarcinii + orientare s#re gru#. FuncŃia 3 a conducerii se referă la?ncuraarea relaŃiilor inter#ersonale i reducerea conflictului ameninŃător #entru integritateagru#ului.<in interacŃiunea funcŃiilor P i 3 re7ultă #atru ti#uri de $a7ă ale conducerii: P3! Pm! #3! #mEmauscula indică valoarea mare #e o dimensiune! iar litera mică! valoarea mică #e dimensiuneares#ectivă. 'i#urile au fost validate ?n studii reali7ate #rin metoda anchetei i ?n cercetărie0#erimentale! ?n organi7aŃii din Qa#onia. ficienŃa relativă a ti#urilor de conducere a avut caindici reali7ările #e termen lung! motivaŃia muncii! rata accidentelor i fluctuaŃia! #recum isatisfacŃia i criteriile de #erformanŃă. ficienŃă mai mare au! ?n ordine! ti#urile: P3! #3! Pm! #m.3isumi consideră teoria sa ca o e0tensie a teoriilor occidentale clasice! a#reciind+o ca o teorie cua#licaŃie universală! nu doar la condiŃiile din Qa#onia. Studii reali7ate ?n 3area Britanie! Rongong! S@9 i Qa#onia ESmith i Peterson! 4-II au evidenŃiat at>t as#ecte comune legate deeficienŃa ti#urilor de conducere! c>t i diferenŃe. <e e0em#lu! un ef care vor$ete colegilor săides#re dificultăŃile #ersonale ale unui su$ordonat este #rivit ca li#sit de KconsideraŃieK ?n 3areaBritanie i ?n S@9! dar #lin de KconsideraŃieK ?n Rong ong i Qa#onia. "e7ultatele vin ?n sensul



ideii lui 3isumi că tre$uie diferenŃiate as#ectele generale ale conducerii de as#ecte mais#ecifice.Dn o#inia lui Reller E4-I, ?ntre$ările generale din chestionare! mai cur>nd dec>t cele s#ecifice!clarifică diferenŃele culturale. "ăs#unsurile la ?ntre$ări s#ecifice! cum ar fi cele legate dedeci7iile cotidiene sunt de#endente de cerinŃele situaŃionale mai mult dec>t de diferenŃeleculturale! naŃionale.K"e#re7entările mentale colectiveK #rivind organi7aŃiile sunt clar diferite + a#recia7ă =aurentE4-I% + la managerii din diferite Ńări euro#ene. Dntr+un studiu av>nd su$iecŃi manageri dindiferite Ńări din uro#a de est! aflaŃi la cursuri de instruire! autorul găsete diferenŃe culturaleim#ortante #rivind #reocu#area acestora faŃă de #uterea managerială! nevoia de linii clare deautoritate i nevoia definirii clare a funcŃiilor angaaŃilor.9lte diferenŃe culturale semnalate ?n literatura sunt: tendinŃa a#one7ilor de a se angaa mai multdec>t americanii ?n activitatea de #lanificare! atenŃia mai mare a managerilor din /ndia lasatisfacŃia angaaŃilor dec>t la #erformanŃa lor! rolul mimicii ?n comunicarea ?n situaŃiile de

afaceri! la chine7i! rolul atitudinii ?ncre7ătoare i ofensive la oamenii de afaceri americani!manifestarea #u$lică a unei atitudini cel #uŃin condescendente faŃă de su$ordonaŃi! a liderilor dinRong ong! etc. E"eadding! 4-I2! Sinha! 4-I*! 9dler! 4-I) .a.

>!%!'!'! &i+erenŃe interculturale )n procesul luării "eciziei

Reller si il#ert E4-I4 au anali7at luarea deci7iei manageriale Kla v>rfK ?n 42- organi7aŃii dinS@9 i , din uro#a de est i /srael. i au #ostulat e0istenŃa unui continuum al #uteriideci7ionale ?ntre deci7ia unilaterală a efului i delegarea ?ntregii #uteri su$ordonaŃilor! trec>nd #rin #uncte ce arată caracterul mai mult sau mai #uŃin #artici#ativ al #rocesului deci7ional."e7ultatele arată că cei mai mulŃi manageri ?i schim$ă mult com#ortamentul #e acest

continuum! ?n funcŃie de situaŃia cu care se confruntă. <iferenŃele ?ntre Ńări sunt mai #uŃinsemnificative dec>t diferenŃele ?ntre situaŃii. 'otui! #artici#area la deci7ie #are mai mare ?nFranŃa i Suedia i mai mică ?n /srael i S#ania.Cea mai discutată dintre diferenŃele culturale! este #resu#usa su#erioritate a eficienŃeiorgani7aŃionale a#one7e asu#ra celei americane. Su#erioritatea a fost atri$uită stiluluiconsultativ de luare a deci7iei: #rocesul 9ringi9! 9ceastă #rocedură de luare a deci7iei im#lică #lanuri făcute la nivele mai oase ale organi7aŃiei. 3uncitorii sunt ?ncuraaŃi să de7volte #ro#riilelor idei ?ntr+un #lan. SchiŃa unui astfel de #lan circulă ?ntre de#artamente. Planul #oate fi de maimulte ori schim$at. l se ridică gradual #e linia de comandă! #entru a#ro$are. Dn acest fel suntutili7ate cunotinŃele i e0#erienŃa multor angaaŃi! iar #lanul este #romovat consensul. SistemulKringiK cores#unde #racticii consultării largi EKnemaasMiK din Qa#onia. ste o #rocedură deluare a deci7iei de os ?n sus! care urmărete im#licarea mai mare a angaaŃilor ?n succesul #lanului ela$orat i ?n misiunea organi7aŃiei. Procedura are! de asemenea! ca efect #o7itiv!scurtarea tim#ului de im#lementare a deci7iei. a a fost considerată! ?n literatura demanagement! cheia succesului economic ?n Qa#onia. <ar #lanurile ela$orate astfel au nevoie demult tim# ca să treacă #rin ?ntreaga $irocraŃie din care re7ultă o mare cantitate de documente.Cu toate de7avantaele sale! sistemul de consultare largă i deci7ie de os ?n sus #oate evitasituaŃia din sistemul democratic de luare a deci7iei! ?n care maoritatea ?i im#une voinŃa! fără ase lua ?n seamă o#inia minorităŃii.



>!%!'!4! &i+erenŃe interculturale )n valorile legate "e muncă i )n motivele muncii!

@alorile" Studiul intercultural! #e tema valorilor! recunoscut ca cel mai im#ortant a fost făcut de

Rofstede E4-I(! 4-I% ?n re#re7entanŃele unei com#anii multinaŃionale: /B3 Enumită! iniŃial! ?nstudiu! KRermesK. Dntr+o #rimă fa7ă studiul a inclus *( de Ńări! la care autorul a mai adăugat 4(Ńări i trei regiuni. <atele au fost colectate ?n două eta#e: 4-)I i 4-&2. 9u fost diferenŃiate a#tenivele ocu#aŃionale. 9u fost folosite #este 44) mii chestionare ?n 2( de lim$i. /nstrumentul deinvestigare a inclus 4)( ?ntre$ări! dintre care )%! centrate #e valorile #rinci#ale! au fost utili7ate?n anali7ele transculturale.Rofstede a identificat * dimensiuni: "istanŃa puterii, evitarea incertitu"inii, in"ivi"ualism1colectivism i masculinitate1+eminitate. <erivarea acestor dimensiuni a urmat unui #rocesla$orios! care a inclus date ale unui studiu #ilot! cu instrumente de colectare! $a7ate #edistincŃiile conce#tuale din literatura de s#ecialitate i #e anali7e factoriale ale itemilor.<efiniŃiile i indicii dimensiunilor au fost următorii:

(istan%a /+terii s+a $a7at #e trei itemi:E4 frica angaaŃilor de a fi ?n de7acord cu managerulE2 #erce#erea caracterului nondemocratic al luării deci7ieiE% #referinŃa #entru luarea consultativă a deci7iei<istanŃa #uterii a fost "e+inită ca măsura )n care mem*rii unei societăŃii acceptă ca puterea "ininstituŃii i organizaŃii să +ie "istri*uite inegal

Evitarea in*ertit+)inii cu#rinde trei itemi:E4 ne?ncălcarea regulilor com#anieiE2 răm>nerea ?n com#anieE% starea de nervo7itate i tensiune la locul de muncăDn definiŃia dată de Rofstede! evitarea incertitudinii este gra"ul )n care mem*rii unei societăŃi simt "iscon+ort +aŃă "e incertitu"ine i am*iguitate, care )i "etermină să pre+ere certitu"inea i să menŃină instituŃii care prote5ează con+ormitatea.

In)ivi)+alis$+l are ca indici următorii itemi:E4 dis#oni$ilitatea tim#ului #entru viaŃa #ersonală i de familieE2 li$ertatea de a avea un mod #ersonal de a$ordare a munciiE% o#ortunităŃi de instruire Ecu semn negativE* condiŃii fi7ice $une #entru muncă Ecu semn negativDn vi7iunea lui Rofstede! individualismul ?nseamnă un cadru social angrenat leer! ?ntr+osocietate ?n care se #resu#une că indivi7ii au griă de ei ?nii i de cei din familia lor imediată./ndividualismul contrastea7ă cu colectivismul! care re#re7intă #referinŃa #entru un cadru socialWstr>nsK ?n care indivi7ii #ot ate#ta ca rudele! clanul sau alte gru#ări ?nchise EKin+grou#K să ai$ăgriă de ei! ?n schim$ul unei loialităŃi li#site de orice ?ndoială.

7as*+linitatea are trei indici:E4 relaŃii $une cu managerulE2 coo#erare $ună cu alŃii Ecu semn negativE% o$Ńinerea recunoaterii Ecu semn negativ3asculinitatea este descrisă ca pre+erinŃa pentru realizare, eroism, atitu"ine o+ensivă i succesmaterial . ste o#usă feminităŃii care re#re7intă #referinŃa #entru relaŃii sociale! modestie! #reocu#are #entru o viaŃă uoară! #entru calitatea vieŃii.Dntre demersurile #e care autorul le+a ?ntre#rins #entru susŃinerea inter#retărilor date celor #atrudimensiuni! s+au inclus corelaŃiile cu a#te indicatori economici! geografici i demografici.



<istanŃa #uterii a corelat cu conformitatea Eca o#usă inde#endenŃei i cu autoritarismul ridicat.Su$ordonaŃii din Ńările cu distanŃă mică a #uterii evaluea7ă negativ su#ravegherea strictă i #referă modul consultativ de luare a deci7iei. Cel mai #uternic #redictor al scorurilor de distanŃăa #uterii! din cele *( de Ńări investigate iniŃial a fost latitudinea geografică. Rofstede a e0#licataceastă relaŃie #rin nevoia mai ridicată de tehnologie #entru su#ravieŃuirea umană! ?n Ńările cuclimat mai rece. Fără a #ostula o relaŃie cau7ală directă ?ntre tem#eratura mediului i distanŃa #uterii! autorul vede factorii climaterici la ?nce#utul unui lanŃ cau7al! care #rin ?ndelungate #rocese de ada#tare! a dus la diferenŃe culturale ?n structura socială.Rofstede a găsit o corelaŃie ridicată ?ntre individualism i $ogăŃia economică Evenituri #elocuitori. Dn Ńările cu individualism scă7ut este de asemenea agreată conformitatea! iarautonomia este considerată fără im#ortanŃă. Dn Ńările cu individualism ridicat oamenii #referădiferenŃele! varietatea! iar securitatea este considerată fără im#ortanŃă. 9rmonia este im#ortantă?n Ńările cu individualism scă7ut. 3anagementul #aternalist ar fi mai acce#tat ?n Ńările cudiferenŃe ridicate de #utere.

Studiile lui Rofstede ridică unele #ro$leme. 9stfel! su$iecŃii #rovin dintr+o singură com#anie.<ei acest lucru are unele avantae! eantioanele nu sunt re#re7entative la nivel naŃional. 9#oi!autorul definete valoarea ca o tendinŃă larg manifestată ?n gru#! de a #refera anumite stări delucruri asu#ra altora. 9cest mod de definire este mai cur>nd un nivel individual dec>t social! deconce#tuali7are. Dn sf>rit! #aternurile identificate de Rofstede nu au fost consecvent confirmateEv. llis 4-II.Clasificarea Ńărilor re7ultată din studiile lui Rofstede răm>ne! totui! interesantă. 9utorul aalcătuit o#t gru#e de Ńări: latine de7voltate! latine sla$ de7voltate! asiatice mai de7voltate!asiatice mai sla$ de7voltate! estul a#ro#iat! ermania! 9nglia! i Ńările nordice i! se#arat!Qa#onia. CoincidenŃa gru#elor cu regiunile geografice dă validitate de as#ect instrumentelor #ecare se $a7ea7ă. aria$ilele economice! tehnologice i geografice Ede e0. latitudinea oferă cele

mai $une e0#licaŃii diferenŃelor dintre Ńări! dei semnificaŃia culturală a acestor diferenŃe nu esteclară.

7otive si treb+in%e" <intre teoriile #sihologice asu#ra tre$uinŃelor umane! cea ela$orată de 3cClelland E4-)4 i cea a#arŃin>nd lui 3aslo E4-,* au ins#irat cercetările transculturale cele maiim#ortante. 3c Clelland afirma că de7voltarea economică nu #oate fi e0#licată fără referire lavaria$ilele sociale i #sihologice. l a avansat ideea că motivaŃia "e realizare stă la $a7a as#iraŃiilorde #rogres ale naŃiunilor. 3c Clelland a găsit corelaŃii ?ntre de7voltarea economică i frecvenŃatemelor de reali7are ?n #rodusele literare ale unei culturi. S#re e0em#lu! a fost găsită o corelaŃiesemnificativă ?ntre estimările unor criterii economice Evenitul #e locuitor i #roducŃia deelectricitate i scorurile la nivelul Ńării re7ultate dintr+o anali7ă a #ovestirilor din cărŃile #entru co#iiEv. Segal! <asen! Berr i Poortinga!4--(.

Ierar0ia treb+in%elor. Raire! iselli i Porter E4-)) au făcut #rimul studiu internaŃional asu#ramotivaŃiei! av>nd ca $a7ă ierarhia tre*uinŃelor reali7ată de 3aslo E4-,*. 3odific>nd! #uŃin!schema lui 3aslo ei au investigat următoarele tre$uinŃe: de securitate! de stimă socială! deautonomie i de autoreali7are. Studiul a mai inclus date #rivind stilurile de conducere i rolurilemanageriale. Su$iecŃii au fost 2(( de manageri din 4* Ńări: - Ńări din uro#a! a#oi [email protected].!9rgentina! Chile! /ndia i Qa#onia. i au fost recrutaŃi din asociaŃii de #atroni! universităŃi! centre deinstruire i com#anii individuale. "e7ultatele au indicat că diferenŃele naŃionale au e0#licat un sfertdin totalul varianŃei. 3ai mult asemănători dec>t diferiŃi! managerii e0#rimă! totui! caracteristicis#ecifice Ńărilor din care #rovin.



9utoreali7area Ereali7area ca#acităŃilor individuale a fost considerată tre$uinŃa cea maiim#ortantă de către managerii din toate Ńările. Pentru cele mai multe Ńări! ea a fost urmată deautonomie Eo#ortunitatea de a g>ndi i acŃiona inde#endent. <iferenŃele ?ntre Ńări ?n #rivinŃaim#ortanŃei relative a tre$uinŃelor au fost destul de mici. 9utorii consideră similaritatearăs#unsurilor su$iecŃilor ca o reflectare a culturii industriale uniforme. <iferenŃele semnalate #rivesc! mai mult! satisfacerea tre$uinŃelor. radul cel mai ridicat de satisfacŃie l+au e0#rimatmanagerii din Qa#onia i Ńările nordice. 3anagerii din Ńările ?n curs de de7voltare i Ńările dingru#ul numit uro#a latină au e0#rimat cel mai scă7ut grad de satisfacŃie. 9utorii atri$uiediferenŃele unor factori naŃionali Enes#ecificaŃi! ?nsă i nivelului industriali7ării. Dn toate Ńările!cele mai im#ortante tre$uinŃe sunt cel mai #uŃin satisfăcute. Studiul confirmă! #rin acest re7ultat!teoria lui 3aslo. 're$uinŃele cu gradul de activare cel mai ridicat! evaluate ca cele maiim#ortante sunt cele mai nesatisfăcute. le sunt + conform teoriei lui 3aslo + #rinci#alelecau7e interne ale com#ortamentului.

Se$ni#i*a%ia $+n*ii este tema unui studiu relativ recent! relatat de 3eaning of orMing/nternational "esearch 'eam E36!4-I&. 9utorii au fost <renth! Reller! 3issumi! i#lert! etc.!iar conce#tul #rinci#al ?n acest studiu este Kcentralitatea munciiK. Centralitatea muncii a fostdefinită ca o convingere generală #rivind valoarea muncii ?n viaŃa cuiva. Su$iecŃii au fost ?ntre$aŃic>t de im#ortantă este #entru ei! munca i c>t de im#ortantă este ea ?n relaŃie cu alte roluri din viaŃăElegate de tim#ul li$er! viaŃa comunităŃii! religie i familie. Su$iecŃii au indicat ?ntr+un #rocent deI)J! că vor continua să lucre7e! chiar dacă vor avea suficienŃi $ani #entru a trăi ?n confort tot restulvieŃii. 3unca a fost a doua ca im#ortanŃă ?ntre cele cinci roluri investigateG familia a fostconsiderată mai im#ortantă ca munca.9utorii disting ?ntre "reptul la munca semni+icativă i interesantă i "atoria "e aŃi a"uce, prinmuncă, contri*uŃia la societate. Su$iecŃii care au considerat munca cel mai im#ortant lucru dinviaŃa lor au fost! ?n ordine! cei din Qa#onia! fosta Qugoslavie! /srael! [email protected].! Belgia! Suedia! fostaermanie de vest! 3area Britanie. <ouă feluri de eantioane au fost făcute ?n fiecare Ńară: uneantion naŃional En ≥ *,( i diferite gru#uri vi7ate s#ecial En O -(! omogene ?n #rivinŃacaracteristicilor demografice sau legate de muncă! v>rstă sau ocu#aŃie. Dn fosta Qugoslavie nu afost făcut un eantion naŃional. stimările au avut la $a7ă doar gru#urile eantionate #e anumitecaracteristici.3unca este mai im#ortantă #entru #rofesioniti i mai #uŃin im#ortantă #entru muncitorii cuangaamente tem#orare. 3uncitorii instruiŃi i neangaaŃi au o$Ńinut scoruri medii la centralitateamuncii. Cu e0ce#Ńia Belgiei i [email protected].! femeile au o$Ńinut scoruri mai semnificative dec>t $ăr$aŃiiG cea mai mare diferenŃă a a#ărut ?n Qa#onia. <iferenŃele ?ntre Ńări au fost de 4!, ori maimari dec>t diferenŃele ?ntre gru#uri ocu#aŃionale.Po7iŃia a doua a fostei Qugoslavii! ?n #rivinŃa centralităŃii muncii a fost e0#licată ca funcŃie detim#ul de industriali7are. Yările uro#ei de est! ?n frunte cu 3area Britanie au cea mai lungăistorie ?n această #rivinŃă. Qa#onia i Qugoslavia s+au industriali7at mai recent.<iferenŃe semnificative ?ntre Ńări au fost găsite at>t #rivind dre#turile c>t i o$ligaŃiile derivatedin normele sociale. <re#tul la muncă are un scor mai mic ?n [email protected]. i mai mare ?n Suedia!Belgia i ermania. =a o$ligaŃia de a munci! Suedia a o$Ńinut scorul cel mai mic! iar fosta/ugoslavie scorul cel mai mare. 9utorii consideră interesant echili*rul )ntre cele două varia$ile:"reptul la muncă i "atoria "e a munci. Dn Qa#onia! 3area Britanie! fosta /ugoslavie i /sraelcele două varia$ile sunt a#ro0imativ echili$rate. Dn [email protected].! o$ligaŃia de a munci ?ntrunete unscor mai mare. Dn Suedia! fosta ermanie de est i Belgia dre#tul la muncă #revalea7ă ?n ra#ortcu o$ligaŃia de a munci. 9utorii consideră #refera$il echili*rul )ntre cele două varia$ile. 6



accentuare a dre#turilor cu #lată cu scorul scă7ut la Kcentralitatea munciiK Eca ?n Suedia #oateafecta negativ nivelul activităŃii economice E#e termen lung al unei naŃiuni.Dn conclu7ie! #utem su$linia două as#ecte. Dn studiile #rivind diferenŃele transculturale! aa cumre7ultă acestea din date organi7aŃionale! dominarea noŃiunilor culturii occidentale este evidentă.Pre7enŃa lor ?n scalele de evaluare sau ?n alte instrumente de corectare a datelor ar #utea afectaserios anumite re7ultate! #rin ignorarea valorilor unor culturi diferite. Pro$lemele metodologices+ar #utea re7olva doar ca o consecinŃă a conce#tuali7ărilor adecvate. Nevoia uneiconce#tuali7ări emice a fost e0#rimată de mulŃi autori.Dn Ńările ?n care oamenii i+au #ierdut o$inuinŃa de a+i e0#rima valorile #ersonale! studiulvalorilor! tre$uinŃelor i atitudinilor reflectă! #ro$a$il! idealurile sistemului #olitic mai cur>nddec>t orientarea valorică individuală.

3"-" !UL?URA ORGANIZAłIONALĂ !A 7O( N@ĂłA? (E GN(IRE

3"-"'" (e#ini%ia *+lt+rii or&ani1a%ionale

Schein E4--( U4-I*V #ro#une o #ers#ectivă dinamică de definire a culturii! care include felulcum este ?nvăŃată! transmisă i schim$ată cultura. KCultura organi7aŃională este #aternulasumpŃiilor "e *ază #e care un gru# le inventea7ă! desco#eră sau de7voltă! #e măsură ce ?nvăŃăsă ?i re7olve #ro$lemele de ada#tare e0ternă i integrare internă! care funcŃionea7ă suficient de $ine #entru a fi considerate vali"e i! de aceea! transmise noilor mem$rii! ca mo"ul corect "e a percepe, g#n"i i simŃi )n legătură cu acele pro*leme ESchein! 4--(! #. I,! su*l!n!.Pentru a ?nŃelege o cultură + susŃine Schein + este necesar să aungem la asum#Ńiile de $a7ă! care?n mod ti#ic sunt incontiente! dar care determină! ?n ultimă instanŃă! felul cum #erce#! g>ndesci sunt mem$rii unui gru# sau ai unei organi7aŃii. 9ceste asum#Ńii sunt Krăs#unsuri ?nvăŃateK cu

origine ?n valori declarate. 9sum#Ńiile sunt incontiente! ?n sensul că! #e măsură ce anumite #rocese motivaŃionale i cognitive sunt re#etate i continuă să funcŃione7e! ele devinincontiente. Ele #ot fi readuse ?n contiinŃă numai #rintr+un fel de investigaŃie focali7ată!similară celei utili7ate de antro#ologi. Pre7enŃa unei alte #ersoane este necesară! #entru ca! #rin?ntre$ări! să+l aute! #e #osesorul asum#Ńiei incontiente! să o desco#ere. Pentru Kca o valoare săconducă la un com#ortament! i ca acel com#ortament să ?ncea#ă să re7olve o #ro$lemă! care săo ?m#ingă ?n #rimul #lan! valoarea tre$uie să se transforme ?n asum#Ńii de $a7ă des#re cum sunt!de fa#t! lucrurileK ESchein! op!cit!! #.I&. Cultura organi7aŃională este mai mult dec>t valorileunui gru#G ea este re7ultatul ultim la care s+a auns! #rin succes re#etat i #rin #rocesul gradualde considerare a anumitor lucruri ca adevăr li#sit de orice ?ndoială. Ceea ce este cultural + s#uneSchein + este acest Kde+la+sine+?nŃelesK. 0istă! ?n mod continuu! un fel de ?nvăŃare sau schim$are

?n o#tica asu#ra #ro$lemelor organi7aŃiei. <ar acest #roces nu atinge anumite lucruri $ine tiute!care asigură sta$ilitatea gru#ului sau organi7aŃiei. 9sum#Ńiile care asigură sta$ilitatea! care seo#un an0ietăŃii i confu7iei sunt elemente culturale! care nu se schim$ă sau se schim$ă ?ncet.

3"2" 7E!ANIS7ELE !REĂRII UNEI !UL?URI ORGANIZAłIONALE

3"2"'" Para)i&$e *+lt+rale sa+ C*on*e/%ii)es/rel+$eivia%.C"

Cultura organi7aŃională se de7voltă ?ntr+o matrice s#irituală mai largă. 6 #aradigmă culturalăeste un set de asum#Ńii des#re natură i natura umană! des#re realitate i adevăr! des#re naturaactivităŃii umane! etc.! organi7ate ?ntr+un #atern relativ coerent. 9sum#Ńiile des#re naturarelaŃiilor umane i des#re relaŃiile organi7aŃiei cu mediul ei sunt integrate de #aternul cultural.



Nevoia de coerenŃă i ordine a fiinŃei umane este cau7a acestei integrări. <e e0em#lu! dacă #aradigma unei culturi conŃine asum#Ńia că omul este #erfecti$il! ea va favori7a de7voltareasetului de asum#Ńii organi7aŃionale definit ca Kteoria 8K! mai cur>nd dec>t asum#Ńiile definite caKteoria XK Ev. ca#. K/ntroducereK. <acă ?ntr+o organi7aŃie constatăm #eisaul unor $irourideschise! conversaŃii i argumentări intenseG un climat! ?n general! informal suntem tentaŃi să+icăutăm #aternitatea ?ntr+o cultură occidentală! centrată #e individ i #e relaŃii com#etitive. <acă!?n schim$! ?ntr+o altă organi7aŃie constatăm linitea culoarelorG că toată lumea este ?n $irouri iuile sunt ?nchiseG că nimic nu se face fără a#ro$area cuivaG c>nd sunt #re7enŃi oameni cu ranguridiferite se #ot vedea ritualuri de deferenŃă i o$edienŃă i un aer oficial! suntem tentaŃi să inferămo #aradigmă culturală din est. Paradigmele culturii organi7aŃionale + #reci7ea7ă Schein Eop!cit! +sunt versiuni ada#tate ale #aradigmelor culturale mai largi.Cultura este #enetrantă i u$icuă. 9sum#Ńiile de $a7ă #rivind natura! umanitatea! relaŃiilesociale! adevărul! activitatea! tim#ul i s#aŃiul aco#eră virtual toate funcŃiile umane. Culturaorgani7aŃiei nu controlea7ă total #erce#Ńiile! g>ndurile i sentimentele mem$rilor. <ar #rocesul

#rin care oamenii ?nvaŃă controlul mediului intern i e0tern im#lică toate aceste elementecognitive i emoŃionale. DnvăŃarea culturală #rogresea7ă c>nd tot mai multe răs#unsuri ale #ersoanei sunt afectate cultural. Cu c>t trăim mai mult ?ntr+o cultură dată! cu c>t cultura este maiveche! cu at>t ea ne va influenŃa #erce#Ńiile! g>ndurile i trăirile.

3"2"-" +n*%iile as+$/%iilor

lementele culturale sunt! ?n modelul lui Schein! soluŃiile )nvăŃate la pro*leme. 9utorulidentifică două ti#uri de situaŃii de ?nvăŃare: E4 situaŃii #o7itive de re7olvare a #ro$lemelor! care #roduc ?ntărire #o7itivă sau negativă! du#ă cum soluŃia ?ncercată Klucrea7ăK sau nuG E2 situaŃiide evitare a an0ietăŃii! care #roduc ?ntărire negativă! dacă soluŃia ?ncercată evită an0ietatea.Dn situaŃiile #o7itive de re7olvare a #ro$lemelor! gru#ul ?ncearcă variate răs#unsuri #>nă Kun

lucru mergeK. ru#ul continuă a#oi să utili7e7e acel răs#uns! #>nă c>nd el va ?nceta să fieeficient. /nformaŃia că răs#unsul nu mai merge este vi7i$ilă i clară. Dn contrast! ?n situaŃia deevitare a an0ietăŃii! o dată ce un răs#uns este ?nvăŃat! #entru că a evitat cu succes an0ietatea! este #ro$a$il re#etat la nesf>rit. Cau7a re7idă ?n a$senŃa! firească! a dorinŃei su$iectului de a testasituaŃia! #entru a vedea dacă an0ietatea o#erea7ă ?ncă. 9stfel! toate ritualurile! #aternurile deg>ndire i simŃire i com#ortamentele! care la origine ar fi #utut fi motivate de nevoia de a evitao situaŃie dureroasă care a #rovocat an0ietate vor fi re#etate! chiar c>nd cau7ele suferinŃeioriginare nu mai acŃionea7ă de mult. vitarea an0ietăŃii este! ?n sine! ?ntărire sau recom#ensă. Nevoia de consecvenŃă i ordine a fiinŃei umane servete ca motivator ultim #entru un lim$acomun i categorii de #erce#Ńie i g>ndire comune. Dn a$senŃa unor re#re7entări cognitivecomune organismul uman trăiete o an0ietate e0istenŃială de $a7ă! care este intolera$ilă. a

#oate fi o$servată ?n situaŃii e0treme! de i7olare sau ca#tivitate. Structura socială i căile deo#erare ale unor gru#uri ocu#aŃionale + de e0em#lu! mineri sau educatoare + le fac maidefensive! dec>t sunt alte gru#uri! faŃă de an0ietatea care ar re7ulta din schim$area moduluio$inuit de a face lucrurile ESchein citea7ă! ?n acest sens! studiile sociotehnice de la 'avistocM.Dn conclu7ie! at>t situaŃiile #o7itive de re7olvare a #ro$lemelor! c>t i situaŃiile de evitare aan0ietăŃii conduc la ?nvăŃarea răs#unsurilor sau căilor de soluŃionare! care s+au dovedit suficientde funcŃionale! #entru a fi considerate valide. <ar! ?n tim# ce situaŃiile de re7olvare a #ro$lemelor #ot infirma! la un moment dat! răs#unsurile ?nvăŃate! răs#unsurile legate de evitareaan0ietăŃii se sustrag! ?n mai mare măsură! testării. Cu alte cuvinte! elementele culturale $a7ate #eevitarea an0ietăŃii vor fi mult mai sta$ile dec>t cele $a7ate #e re7olvarea #o7itivă a #ro$lemelor.



Cau7ele acestei sta$ili7ări re7idă ?n natura mecanismului de reducere a an0ietăŃii i ?n nevoia desta$ilitate a sistemelor umane! nevoia de a evita an0ietatea cognitivă i socială.

3"2"2" !reatorii *+lt+rii or&ani1a%ionaleSoluŃiile culturale au originea ?n fondatorii! ?n liderii tim#urii ai organi7aŃiilor. 'i#ic! #rocesulsoluŃionării constă ?n susŃinerea anumitor căi de a face lucrurile! care a#oi sunt ?ncercate i! fieado#tate! fie res#inse! ?n funcŃie de c>t au fost de eficiente. /niŃial! liderii au mare influenŃă! dar #e măsură ce gru#ul ?m$ătr>nete i do$>ndete e0#erienŃe #ro#rii! mem$rii ?i găsesc #ro#riilelor soluŃii. Dn cele din urmă! #rocesul de desco#erire de noi soluŃii va interfera cu e0#erienŃelecomune.=iderii au un rol cheie c>nd gru#ul se confruntă cu o #ro$lemă nouă i tre$uie să+i de7volte noirăs#unsuri la o situaŃie. FuncŃiile cruciale ale conducerii sunt de a ghida gru#urile i organi7aŃiile?n! chiar! #erioadele ?n care felurile ha$ituale de a face lucrurile nu mai funcŃionea7ă #entru căschim$ări dramatice ?n mediu cer răs#unsuri noi. =iderii! arată Schein Eop!cit!! nu numai că

asigură inventarea de noi soluŃii! dar oferă o anumită securitate gru#ului! care tre$uie să tolere7ean0ietatea de a renunŃa la răs#unsurile sta$ile! atunci c>nd trece #rin ceea ce urt =ein numeaKstadiul de7gheŃatK Eun+reezing stage. @n astfel de stadiu Eal Knisi#urilor micătoareK tre$uie săofere suficientă disconfirmare #entru a motiva schim$area i destulă siguranŃă #sihologică #entru a #ermite individului i gru#ului să dea atenŃie datelor care disconfirmă. Curio7itatea sede7voltă ?n imediata vecinătate a familiarului.6 cultură nu se #oate de7volta fără un gru# care este creatorul! ga7da sau #ro#rietarul ei. @nastfel de gru# este definit de Schein ca mai mulŃi oameni care: E4 au fost ?m#reună suficient demult tim# ca să fi avut im#ortante #ro$leme comuneG E2 au avut o#ortunităŃi de a re7olva aceste #ro$leme i de a o$serva efectele soluŃiilor lorG E% au #rimit noi mem$rii. 9ceste categorii dee0#erienŃe sunt definitorii #entru istoria gru#ului.

Schein include transmiterea soluŃiilor la noii mem$rii ?n definiŃia culturii! din considerentul cădeci7ia de a transmite este un test foarte im#ortant al fa#tului că o soluŃie dată este ?m#ărtăită i #erce#ută ca validă. <acă gru#ul transmite cu convingere elemente ale felului de a #erce#e!simŃi i g>ndi! #utem #resu#une că gru#ul a avut suficientă sta$ilitate i a acumulat suficientăe0#erienŃă comună ca să fi de7voltat o cultură. <acă un gru# nu are oca7ia să sociali7e7e noimem$ri! el nu #oate să ?i teste7e consensul i acce#tarea unei convingeri! valori sau asum#Ńii.<acă un gru# sta$il a avut o lungă! variată i intensă istorie! dacă a reuit să treacă de multe #ro$leme de su#ravieŃuire! el are + susŃine Schein + o #uternică i diferenŃiată cultură. <acă ungru# i+a schim$at constant mem$rii sau acetia au fost ?m#reună o scurtă #erioadă i nu s+auconfruntat cu #ro$leme dificile! el va avea! #rin definiŃie! o cultură li#sită de forŃă. Cu toate cămem$rii gru#ului #ot avea asum#Ńii individuale foarte #uternice! ei nu au suficiente e0#erienŃe

comune #entru ca gru#ul! ca ?ntreg! să ai$ă o cultură definită.ConŃinutul real al culturii i gradul ?n care soluŃiile ei sunt adecvate #ro$lemelor ridicate demediu ?i a#are lui Schein ca fiind o trăsătură a culturii mai im#ortantă dec>t forŃa. ficienŃasoluŃiilor ?nvăŃate de gru# #oate fi asociată unor culturi diferite! s#ecifice. <acă o cor#oraŃieconsistă din su$gru#uri funcŃionale! divi7ionale sau $irocratice! atunci cor#oraŃia va conŃine maimulte culturi. <acă acestea coe0istă! sunt ?n conflict sau alcătuiesc! la v>rf! o cultură comunăde#inde de e0istenŃa unei e0#erienŃe comune! cor#oratiste! cu o#ortunităŃi de re7olvare a #ro$lemelor Ecor#oraŃiei suficiente ca număr i varietate. ru#urile! organi7aŃiile cu o istoriemai lungă #ot fi eficiente cu o cultură glo$ală mai scă7ută c>nd diverse su$culturi le #ermit săreacŃione7e ra#id la schim$ările mediului. 6rgani7aŃiile tinere se #ot strădui să ?i forme7e ocultură unică! #uternică #entru a+i crea o identitate.



Ba7a ocu#aŃională a mem$rilor organi7aŃiei #oate fi! de asemenea! un factor de introducere avarietăŃii ?n setul de asum#Ńii care alcătuiesc cultura organi7aŃiei. ste #osi$il să identificăm ocultură managerială! o cultură de #roducŃie! o cultură tiinŃifică i o cultură sindicală ?n aceeaiorgani7aŃie. <acă aceste culturi e0istă se#arat sau alcătuiesc unitatea ?n diversitate! aceasta sereflectă! ?n natura soluŃiilor la #ro$lemele interne i de ada#tare la mediu #e care organi7aŃia levalidea7ă. 6 #ro$lemă ?i #oate găsi o soluŃie managerială sau de cercetare de7voltare! etc. sau #oate fi re7ultatul ?nvăŃării;schim$ării ?n setul de asum#Ńii al fiecărei su$culturi din organi7aŃie.

3"2"3" Obie*t+l sol+%iilor 4nv.%ate

<efinind cultura organi7aŃională ca soluŃii ?nvăŃate la #ro$lemele cărora gru#ul tre$uie să le facăfaŃă! #reci7area naturii acestor #ro$leme do$>ndete im#ortanŃă #entru ?nŃelegerea culturii.Schein Eop!cit! distinge două categorii de #ro$leme: de ada#tare e0ternă i de integrare interne.Proble$ele a)a/t.rii e=terne sunt #ro$lemele care determină su#ravieŃuirea gru#ului!organi7aŃiei ?n mediul său. Dn tradiŃia ideilor lui eicM Ev. ca#itolul I Schein o$servă că o #arte

a mediului gru#ului este Kinstituit K! ?n sensul că e0#erienŃa culturală anterioară #redis#unemem$rii săi să #ercea#ă mediul ?ntr+un anumit fel i chiar să controle7e mediul ?ntr+un anumitgrad. or e0ista! totui! ?ntotdeauna! elemente ale mediului EcondiŃii naturale! dis#oni$ilităŃieconomice i alte resurse! schim$ări #olitice care se sustrag controlului gru#ului i care ?idetermină! ?ntr+o oarecare măsură! soarta.Fiecare stadiu de re7olvare a #ro$lemelor de su#ravieŃuire a gru#ului ?n mediul e0tern +strategia! sco#urile! miloacele de reali7are! măsurarea #erformanŃei i corectarea + ridică #ro$lema reali7ării coerenŃei setului de asum#Ńii sau a consensului mem$rilor. 9sum#Ńiile de $a7ă ale culturii din care #rovin mem$rii unui gru# determină! ?n mare măsură! formulărileesenŃiale ale misiunii! sco#urilor! miloacelor! criteriilor de evaluare! căilor de corectare. Pemăsură ce organi7aŃia ?i de7voltă e0#erienŃa #ro#rie! ea va ?nce#e să modifice! ?ntr+o oarecare

măsură! asum#Ńiile originale. 9stfel! de la o definire iniŃială a misiunii: K să ?nvingi toŃicom#etitorii de #e #iaŃă` K! o com#anie #oate aunge la soluŃiile: Ksă găsim un loc #ro#riu #e #iaŃă K! Ksă coe0istăm cu alte com#aniiK sau! chiar! Ksă fim #artenerul ascuns al unei industrii #uterniceK.Proble$ele )e inte&rare intern. la care #ot fi găsite soluŃii culturale sunt #ro$leme de: lim$a!definirea gru#ului! #utere i status! relaŃii inter#ersonale! recom#ense i #ede#se i ideologie. Natura soluŃiilor la aceste #ro$leme reflectă ?nclinaŃiile fondatorilor ca i ale liderilor actuali!e0#erienŃa anterioară a mem$rilor gru#ului! #recum i trăirea evenimentelor actuale. DnconsecinŃă! cu toate că #ro$lemele de integrare internă sunt! ?n general! de aceeai natură! cultura?n $a7a căreia ele se soluŃionea7ă #oate varia de la o organi7aŃie la alta. 9stfel! regulile caresta$ilesc cine i cui i se #oate adresa! ?n ce condiŃii #oate fi iniŃiată o comunicareG criteriile ?n

funcŃie de care gru#ul tie cine intră i cine nu face #arte din gru#G criteriile de alocare a #uteriii statusuluiG regulile care guvernea7ă relaŃiile de colegialitate! relaŃiile ?ntre se0e! caracteruldeschis! KcălduraK sau KrăcealaK relaŃiilor dintre mem$riiG regulile de atri$uire a recom#enselor i #ede#selorG atitudinea faŃă de evenimente ine0#lica$ile! toate #ot conŃine răs#unsuricaracteristice istoriei gru#ului.

?e$. )e re#le*%ie nr" '9nali7aŃi cultura @niversităŃii Ba$e+Bolai identific>nd elementele definiŃiei

#ro#use de Schein. Ce legătură e0istă ?ntre acestea i eficienŃa universităŃiiL



3"2"5" ?rans$iterea *+lt+rii

Cultura nu ar #utea asigura sta$ilitatea organi7aŃiei! dacă fiecare generaŃie de noi mem$rii ar

#utea introduce noi #erce#Ńii! #aternuri de g>ndire i reguli de interacŃiune. Pentru a+i #utea?nde#lini funcŃia de sta$ili7are! cultura tre$uie să fie #erce#ută ca validă. Procesul de transmiterea culturii gru#ului E#rocesul de sociali7are oferă o#ortunitatea testării! ratificării i reafirmăriiei. Noul mem$ru #oate fi! mai ?nt>i! sociali7at i! #e această $a7ă! acce#tat ?ntr+o #o7iŃiecentrală! iar du#ă această #romovare! va ?nce#e să ai$ă influenŃă! să #roducă schim$ări. Sau eladuce! din momentul intrării sale ?n organi7aŃie! căi noi de #erce#ere! g>ndire i acŃiune. <u#ăa#recierea lui Schein descifrarea mecanismului de #enetrare a noilor idei este o #ro$lemăem#irică: Krăm>ne să sta$ilim! em#iric! dacă i cum se ?nt>m#lă acest lucruK. Dn ce ne #rivete!considerăm că mecanismul #enetrării noilor idei ?n cultura unei organi7aŃii este suficients#ecificat de modelul KselecŃiei naturaleK! #rin care eicM E4-&- descrie funcŃionarea memorieiorgani7aŃiei Ev. ca#itolul I. 3odelul #revede condiŃiile ?n care noul este #erce#ut i reŃinut

E selectat .3"2"6" 7ana&e$ent+l i s*0i$barea *+lt+rii

Pers#ectiva dinamică asu#ra culturii organi7aŃionale su$linia7ă funcŃiile ei diferite! ?n diferitestadii ale de7voltării organi7aŃiei i natura schim$ărilor cores#un7ătoare fiecărui stadiu. C>ndgru#ul este ?n formare i de7voltare! cultura este sursă de identitate i forŃă. Schim$ările culturiidin această #erioadă #ot fi descrise ca clarificare! articulare i ela$orare. Schim$area de esenŃă aculturii are #uŃine anse ?n acest stadiu! a#recia7ă Schein.Dn al doilea stadiu de de7voltare a organi7aŃiei! cultura #oate fi controlată i schim$ată. Dn acestsco#! este nevoie de considerarea tuturor surselor de sta$ilitate. 6rgani7aŃiile mari! diversificate #ot conŃine multe gru#uri cultural diferite: funcŃionale! geografice! centrate #e sarcini! etc.6rgani7aŃia #oate considera necesară accentuarea diversificării culturii #entru a avea fle0i$ilitate?ntr+un mediu tur$ulent. Sau organi7aŃia #oate urmări + ?n mod im#ro#riu #entru acest stadiu +crearea unei culturi #uternice. 9utorul acordat managerilor #entru contienti7area setului deasum#Ńii care conduce la o astfel de deci7ie este considerată esenŃială #entru ?m$unătăŃireadeci7iilor strategice.Stadiul următor este de maturitate i declin! re7ultate din maturitatea #ieŃei i a #roduselor sauidin sta$ilitatea internă i confortul care ?m#iedică inovaŃia. Schim$area unei #ărŃi a culturiiorgani7aŃiei este! ?n acest moment! necesară. a #oate fi un #roces dureros! care ?nt>m#inăre7istenŃă. Schim$area #oate fi im#osi$ilă! fără ?nlăturarea unei largi categorii de mem$rii! carevor să menŃină totul din cultura originală.'ehnicile de schim$are a culturii sunt variateG de la corecŃia directă! la seducŃia su$tilă! #rinintroducerea noilor tehnologii! o largă gamă de modele #ot fi urmate de manageri.

3"2"8" I$/li*a%iile )ia&nosti*e ale $o)el+l+i

Cultura unei organi7aŃii #oate fi anali7ată la diferite nivele. Pot constitui o$iect al anali7eiarte+actele vizi*ile: 9rhitectura care structurea7ă s#aŃiile deŃinute de organi7aŃie! tehnologia!stilul de a se ?m$răca al oamenilor! #aternurile vi7i$ile i au7i$ile de com#ortament!documentele #u$lice! materiale de orientare a angaaŃilor! istoriile care circulă ?n organi7aŃii.<atele sunt uor de o$Ńinut la acest nivel! dar greu de inter#retat. Putem identifica #aternuri decom#ortament caracteristice organi7aŃiei! fără a #utea ?nŃelege cau7a lor.Pentru o de#lasare a anali7ei la nivelul cau7elor com#ortamentului! ne orientăm studiul asu#ravalorilor care ?l generea7ă. alorile sunt! ?nsă! greu de o$servat direct. =e aflăm interviev>nd



mem$rii im#ortanŃi ai organi7aŃiei sau anali7>nd documentele ei. 9nali7a documentelor neconduce cu uurinŃă la o$servaŃia că ele conŃin numai valorile culturale "eclarate. Ceea ce s#unoamenii este motivarea contientă a com#ortamentului lor! ceea ce ar vrea! ?n mod ideal! să fiemotivele acŃiunilor lor! nu rareori! raŃionali7ările com#ortamentului lor. /ar motivele su$iacentecom#ortamentului răm>n ascunse sau sunt incontiente Ev. ca#itolul I.@rmătorul nivel! singurul care! du#ă o#inia lui Schein! ne conduce la ?nŃelegerea culturii unuigru# este acela al asum#Ńiilor. Paternul #articular de asum#Ńii care alcătuiete #aradigmaculturală a organi7aŃiei sau vi7iunea ei asu#ra lucrurilor nu este! de multe ori! vi7i$il cuiva dininterior #entru că este alcătuit din lucruri Kde+la+sine+?nŃeleseK. Schein Eo#.cit. #ro#une #atru căide a aduna date #entru a descifra #aradigma culturală sau vi7iunea organi7aŃiei. $naliza procesului i conŃinutului socializării noilor mem*rii. /ntervievarea managerilor icolegilor mai v>rstnici ai noilor mem$rii! ?n #rivinŃa a ceea ce consideră im#ortant de transmisacestora! #ermite identificarea unor as#ecte ale culturii. 0istă altele! ?nsă! care nu sunt relevatenoilor veniŃi.

$naliza răspunsurilor la inci"entele critice "in istoria organizaŃiei. /nterviul mem$rilorim#ortanŃi! din #re7ent i din trecut! i anali7a documentelor #ot conduce la identificarea #erioadelor im#ortante #entru formarea unei culturi. Prin inferarea asum#Ńiilor de $a7ă aleorgani7aŃiei #utem căuta temele maore din motivările date acŃiunilor asumate. $naliza convingerilor, valorilor i asumpŃiilor creatorilor "e cultură i "e cariere. Persoanele #ot fi chestionate ?n #rivinŃa sco#urilor! modurilor de acŃiune! re7ultatelor o$Ńinute #ersonal! dari ?n #rivinŃa vi7iunii asu#ra re7olvării #ro$lemelor de integrare internă i ada#tare e0ternă aorgani7aŃiei. Explorarea comună, mem*ru al organizaŃiei 1 consultant, a pro*lemelor o*servate sau"escoperite prin interviu. 9ceastă investigare comună vi7ea7ă contienti7area asum#Ńiilor de $a7ă Eincontiente i a structurărilor lor ?ntr+o #aradigmă culturală. Persoanele investigate

tre$uie să fie re#re7entative #entru cultura organi7aŃiei! #rototi#urile ei! să fie interesate ?nde7văluirea asum#Ńiilor lor de $a7ă. 9sum#Ńiile #ersoanei intervievate se revelă mai uor dacăcontrastea7ă cu #resu#unerile cercetătorului! des#rinse de acesta din materialul dea studiat.Cu toate că modelul #ro#us de Schein se centrea7ă #e #erce#Ńii! g>nduri i trăiri! el su$linia7ă!de fa#t! valoarea acestor categorii asu#ra com#ortamentului e0teriori7at. Cultura se manifestă ?ncom#ortament. <ar este dificil să e0#licăm ce se ?nt>m#lă ?n organi7aŃii! dacă răm>nem lanivelul com#ortamentului. Pentru a ?nŃelege #artea culturală din factorii interni care determinăcom#ortamentul mem$rilor organi7aŃiei E#arte diferită at>t de factorii personali c>t i de ceisituaŃionali tre$uie să e0aminăm #aternul #erce#Ńiilor! g>ndurilor i trăirilor indivi7ilor. Numaidu#ă ce identificăm consensul la acest nivel, intern, a5ungem la ceea ce este cultural )n"eterminanŃii comportamentului.

"e7umat

'ema #ro#une o #ers#ectivă dinamică de definire a culturii! care include felul cum este ?nvăŃată! transmisă ischim$ată cultura. Conform modelului ela$orat de Schein E4--( U4-I*V Acultura organi7aŃională este #aternulasumpŃiilor "e *ază #e care un gru# le inventea7ă! desco#eră sau de7voltă! #e măsură ce ?nvăŃă să ?i re7olve



#ro$lemele de ada#tare e0ternă i integrare internă! care funcŃionea7ă suficient de $ine #entru a fi considerate vali"e i! de aceea! transmise noilor mem$rii! ca mo"ul corect "e a percepe, g#n"i i simŃi )n legătură cu acele pro*leme.Pentru a ?nŃelege o cultură este! conform modelului amintit! necesar să aungem la asum#Ńiile de $a7ă! care ?n mod

ti#ic sunt incontiente! dar care determină! ?n ultimă instanŃă! felul cum #erce#! g>ndesc i sunt mem$rii unui gru#sau ai unei organi7aŃii. 9ceste asum#Ńii sunt Krăs#unsuri ?nvăŃateK cu origine ?n valori declarate. 9sum#Ńiile suntincontiente! ?n sensul că! #e măsură ce anumite #rocese motivaŃionale i cognitive sunt re#etate i continuă săfuncŃione7e! ele devin incontiente. Ele #ot fi readuse ?n contiinŃă numai #rintr+un fel de investigaŃie focali7ată!similară celei utili7ate de antro#ologi. Pre7enŃa unei alte #ersoane este necesară! #entru ca! #rin ?ntre$ări! să+l aute! #e #osesorul asum#Ńiei incontiente! să o desco#ere. Pentru Kca o valoare să conducă la un com#ortament! i caacel com#ortament să ?ncea#ă să re7olve o #ro$lemă! care să o ?m#ingă ?n #rimul #lan! valoarea tre$uie să setransforme ?n asum#Ńii de $a7ă des#re cum sunt! de fa#t! lucrurileK ESchein! 4--(. Cultura organi7aŃională este maimult dec>t valorile unui gru#G ea este re7ultatul ultim la care s+a auns! #rin succes re#etat i #rin #rocesul gradualde considerare a anumitor lucruri ca adevăr li#sit de orice ?ndoială. Ceea ce este cultural + s#une Schein + este acestKde+la+sine+?nŃelesK. 0istă! ?n mod continuu! un fel de ?nvăŃare sau schim$are ?n o#tica asu#ra #ro$lemelororgani7aŃiei. <ar acest #roces nu atinge anumite lucruri $ine tiute! care asigură sta$ilitatea gru#ului sauorgani7aŃiei. 9sum#Ńiile care asigură sta$ilitatea! care se o#un an0ietăŃii i confu7iei sunt elemente culturale! carenu se schim$ă sau se schim$ă ?ncet.

0erciŃiu de evaluare

DncercaŃi o diagno7ă a culturii unei organi7aŃii #las>nd anali7a la mai multe niveluri diferite:

4. <escrieŃi artefactele vi7i$ile: i ?ncercaŃi inter#retarea lor.2. /dentificaŃi #aternuri de com#ortament caracteristice organi7aŃiei. PuteŃi ?nŃelege cau7ele lorL%. /ntervievaŃi mem$rii im#ortanŃi ai organi7aŃiei i anali7aŃi documente organi7aŃionale #entru aafla valorile organi7aŃiei. Ce credeŃi des#re aceste valori declarateL*. 9flaŃi date des#re #rocesul sociali7ării noilor mem$rii.,. 9nali7aŃi un incident critic.). 9nali7aŃi convingerile #ersoanelor legate de modul de re7olvare al diferitelor #ro$leme aleorgani7aŃiei. DncercaŃi ?m#reună cu acestea contienti7area asum#Ńiilor lor de $a7ă ?n temelemaore care #rivesc organi7aŃia.

9cest e0erciŃiu face #arte din notarea dvs. la finalul acestui curs! i va tre$ui să fie #redat

individual! ?n scris! ?n condiŃiile sta$ilite de echi#a res#onsa$ilă a acestui curs #>nă la )ata )e;2";5"-;';.

.



Bi$liografie minimală

Chirică! S. E4--) Psihologie organizaŃională! Mo"ele "e "iagnoză i intervenŃie! Casa de

editură i consultanŃă Studiul 6rgani7ării! Clu+Na#oca.

Chirică! S.! 9ndrei! <.3.! Ciuce! C. E2((I. $plicaŃii ale Psihologiei OrganizaŃionale. Ein #ress

Facultativ:

Chirică! S. E2((% InteligenŃa organizaŃiilor! Rutinele i managementul g#n"irii colective! Presa

@niversitară Clueană! Clu+Na#oca.

Rofstede! .! Neuien! B.! 6hav! <.<.! Sanders! . E4--(. W3easuring organi7ational cultures:9 Zualitative;Zuantitative stud across tent cases. $"ministrative Sciences Buarterl:, %,!2I)+%4).=iiceanu! 9.! "ucai! 9. E4--*. WPersonal versus social values in "omanian students. "evue"oumaine de Pschologie! %I! 4! 2,+%2."entsch! Q.". E4--(. KClimat and culture: /nteraction and Zualitative differences inorgani7ational meaningsK. <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:. &,! )! ))I5)I4.



!alen)ar+l sinteti* al )is*i/linei

7o)alit.%i )e eval+are 7o)+l ?er$en )e/re)are

P+n*ta

'ema nr. 4/dentificaŃi c>te o situaŃie reală #entru fiecare ti# dedeci7ie: individuală! organi7aŃională! #rogramată ine#rogramată. <escrieŃi ?n detaliu #rocesul Eg>nduri! actecom#ortamentale! interacŃiuni ver$ale! etc. care duce laalegerea! o#Ńiunea finală. /dentificaŃi modelul sau modelelecare descriu cel mai $ine fiecare situaŃie.

4 ;-";2"-;'; 4 #unct

'ema nr. 29nali7aŃi modul ?n care sunt discutate standardele i

criteriile de a#reciere i corectare a #erformanŃei ?ntr+ungru# organi7aŃional cunoscut. DncercaŃi ?ncadrareainteracŃiunilor ver$ale ?ntr+unul din modelele comunicăriistudiate. 9#reciaŃi eficienŃa comunicării organi7aŃionale ?nacel ca7.

2 --";2"-;'; 4 #unct

'ema nr. %/dentificaŃi ca7uri de ?nvăŃare #entru fiecare ti# de ?nvăŃareorgani7aŃională. 9#reciaŃi ca#acitatea de ?nvăŃare agru#ului sau organi7aŃiei du#ă ti#ul #redominant de?nvăŃare.

% ':";3"-;'; 4 #unct

'ema nr. *DncercaŃi o diagno7ă a culturii unei organi7aŃii #las>nd

anali7a la mai multe niveluri diferite:4. <escrieŃi artefactele vi7i$ile: i ?ncercaŃi inter#ratarea lor.2. /dentificaŃi #aternuri de com#ortament caracteristiceorgani7aŃiei. PuteŃi ?nŃelege cau7ele lorL%. /ntervievaŃi mem$rii im#ortanŃi ai organi7aŃiei i anali7aŃidocumente organi7aŃionale #entru a afla valorile organi7aŃiei.Ce credeŃi des#re aceste valori declarateL*. 9flaŃi date des#re #rocesul sociali7ării noilor mem$rii.,. 9nali7aŃi un incident critic.). 9nali7aŃi convingerile #ersoanelor legate de modul dere7olvare al diferitelor #ro$leme ale organi7aŃiei. DncercaŃi?m#reună cu acestea contienti7area asum#Ńiilor lor de $a7ă

?n temele maore care #rivesc organi7aŃia.

* ;2";5"-;'; 4 #unct

E=a$en ) #uncte



III" ANEKE

Biblio&ra#ia *o$/let. a *+rs+l+i

9dler! N.Q. E4-I). International "imensions o+ organizational *ehavior . Boston! 39: ent.

9dorno! '..! FrenMel+BrunsicM! .! =evinson! <.Q.! Sanford! ".N. E4-,(. (he authoritarion personalit:. Ne8orM: Rar#er and "o.9ldag! ".Q.! Fuller! S.". E4--%. KBeond fiasco: 9 rea##raisal of the grou#thinM #henomenon and a ne model ofgrou# decision #reocessesK! Ps:chological =ulletin! 44%! %! ,%% + ,,2.9llen! F.=.! =evine! Q.3. E4-)I. KSocial a##ort! dissent! and conformitK. Sociometr:! %4! 4%I+4*-.

9ll#ort ! .. E4-%,. K9ttitudesK. /n: C. 3urchison Ed. an"*oo6 o+ social ps:cholog:. Evol 2.. orcester!3ass.: ClarM @niversit Press.

9ndersen! =. ".! Fiedler! F. . E4-)*. K'he effect of #artici#ator and su#ervisor leadershi# on grou# creativitK. <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:! *I! 22&+2%).

9rgris! C.! Schn! <. E4-&I. Organizational learningA a theor: o+ action perspective! 9ddison+esle! "eading!3assachusetts.

9ronson! . E4-)I. K<issonance theor: Progress and #ro$lemsK. /n: ". P. 9$elson et al! Eds.. (heories o+cognitive consistenc:A $ source*oo6 . Chicago: "and 3cNall.

9ronson! .! Carlsmith Q.3. E4-)2. KPerformance e0#ectanc as a determinant of actual #erformanceK! <ournal o+ $*normal an" Social Ps:cholog:! ),! 4&I+4I2.

9sch! S. . E4-,2. Social ps:cholog:. ngleood Cliffs! NQ: Prentice + Rall.9sch! S.. E4-,4. Kffects of grou# #ressure u#on the modification and distorsion of udementK. /n R.uet7MoEd. /roups, lea"ership an" men, Pitts$urg: Carnegie Press.9sch! S.. E4-,). KStudies of inde#endence and conformit: 9 minorit of one against a unanimous maoritK.

Ps:chological Monographs! &(! -. Ehole *4).

9tMinson! Q..! E4-,& K3otivational determinants of risM+taMing $ehaviorK! Ps:chological Revie;! )*! %,-+%&2.Bales! ".F.! Slater! P. E4-,,. K"ole differentiation in small grou#sK /n: '. Parsons! ".F.! Bales! et.al. 3amil: socialization an" interaction process! lencoe! /ll.: Free Press! 4-,,.

Bass! B.3. E4-)2. Orientation Inventar:! Palo 9lto: Consulting Pscholog! Press.

Bass! B.3. E4-)&. KSocial $ehavior and orientation invertor: a revieK. Ps:chological =ulletin! )I! *! 2)(+2-2.

Bass! B.3. E4-I,. Dea"ership an" per+ormance *e:on" expectations! Ne 8orM: Free Press.

Bavelas! Q.B. E4-&%. Kffects of tem#oral conte0t on informationK. Ps:chological Reports! %2! )-,+)-I.Bă$an! 9.! <erevenco! P.! sencM! S.B.. E4--( K@n studiu intercultural cu autorul chestionarului de #ersonalitate sencMK! Revista "e Psihologie! %)! 4! %&+*,.

Bel$in! ".3.E4-I4. Management teams Reinemann.

Bem! <.Q. E4-)&. KSelf+#erce#tion: 9n alternative inter#retation of cogni+tive dissonance #henomenaK! Ps:chological Revie;! &*! 4I%+2((.

Berr Q..! Poortinga 8.R.! Segall! 3.R.! <asen P.". E4--2 Crosscultural ps:cholog:! Research an"applications! Cam$ridge @niversit Press.

BlaMe! ".! 3outon Q. E4-)4 a K=oalt of re#resentatives to ingrou# #osi+tions during intergrou# com#etition.KSociometr:! 2*! 4&&+4I%.

BlaMe! ".".! 3outon Q.S. E4-)4 $. Com#rehension of on and outgrou# #ositions under intergrou# com#etition. <ournal o+ Con+lict Resolution! ,! %(*+%4(.

Brehm! Q.. E4-)). $ theor: o+ ps:chological reactance. Ne+8orM: 9cademic Press.

Brigham! Q. C. E4-&4. Kthnic Stereot#es! K Ps:chological =ulletin! &)! 4! 4,+%I.

BrocM ! '.C.! 9l$ert! S. 3.! BacMer! =. 9. E4-&(. KFamiliarit! utilit! and su##ortiveness as determinants ofinformation rece#tivitK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! 4*! 2-2+%(4.



Bron! ". E4-I*. KSocial identit and social change: "ecent develo#+ements in intergrou# relations researchK. =ritish <ournal o+ Social Ps:cholog:! 2%! 2I-+2-(.

BucMle! . E4-)I. KSociet as a com#le0 ada#tative sstemK. /n: . BucMle Ed. Mo"ern s:stems research +or

the *ehavioral scientist . Chicago: 9ldine.Burger! Q.3. E4-I). Personalit:! (heor: an" research. Belmont! California: adsorth.Busemeer! Q.".! 'onsend! Q.'. E4--%. K<ecision field theor: 9 dna+mic+cognitive a##roach to decisionmaMing in an uncertain envirenmentK! Ps:chological Revie;! 4((! 4! *%2+*,-.

Cartright! <.! Rarar! F. E4-,). KStructural $alance: a generali7ation of Reiders theorK. Ps:chological Revie;!)%! 2&&+2-%.

ChaiMen! S. E4-I(. KReuristic versus sstematic information #rocessing and the use of source versus message cuesin #ersuasionK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:, %-! &,2+&)).

Chelcea! S.! Peru+=iiceanu! 9.! 3oŃescu! 3. E4--2 KSchim$ări ?n o#iniile i atitudinile #olitice ale #o#ulaŃiei din"om>nia du#ă decem$rie 4-I-K! Revista "e psihologie, %I! %! 244+22*.Chelune! .8. E4-&&. K<isclosure fle0i$ilit and social+situational #erce#tionsK. <ournal o+ Cunsulting an"Clinical Ps:cholog:! *,! 44%-+44*%.

Chirica! S. E4--%. K"e#ression! dissociation and sensitivit to inconsistencK! Stu"ia niversitatis =a*es1=ol:ai!Psch+#aed.! XXX///! 4+2 ! &-+I).Chirica+Nemes! S. E4--2. KConformit and social influenceK! Stu"ia niv! =a*es1=ol:ai, Ps:chologia1Par"agogia!XXX//! 4.

Cialdini! ". B. E4-I*. KPrinci#les of automatic influenceK. /n. Q. Qaco$! C. S. Craig Eds.! Personal sellingA(heor:, research an" practice! =e0ington! 3ass: <. C. Reath.

Collins! B..! 9shmore! ".<.! Rorn$ecM! F..! itne! ". E4-&(. KStudies in forced com#liance: X///! X. /nsearch of a dissonance + #roducing forced com#liance #aradigmK! Representative Re1search in Social Ps:cholog:!4! 44+2%.

Conger Q.9.! anungo ". n. E4--*. KCharismatic leadershi# in organi7a+tions: #erceived $ehavioral attri$utes andtheir measurementK. <ournal o+ Organizational =ehavior ! 4,! ,! *%-+*,2.

Conger! Q. 9.! anungo! ". N. E4-I& K'oards a $ehavioral theor of charismatic leadershi# in organi7ational

settingK! $ca"em: o+ Mangement Revie;! 42! )%&+)*&.Courtright! Q.9.! E4-&I. K9 la$orator investigation of grou#thinMK! Communication Monographs! ,! 22-+2*).

Coverdale! ".E4-)&. (rainin" +or "evelopments! 'raining Partnershi#s.

Crutchfield! ".S. E4-)2. KConformit and creative thinMingK. /n: R.. ru$er! . 'errell! 3. ertheimer Eds..Contemporar: approaches to creative thin6ing ! Ne 8orM: 9therton.<avis! Q.R. E4-&%. Krou# decision and social interaction: a theor of social decision schemesK. Ps:chological

Revie;! I(! 2! -&+42,.<eal! '..! enned! 9.9.! E4--(U4-I2V. KCor#orate Cultures: 'he rites and rituals of cor#orate lifeK. /n: /.=.Pierce! Q.. Nestrom Eds. (he managerFs*oo6shel+! $ mosaic o+ contemporar: vie;s! ESecond edition! Ne8orM! Rar#er H "o.

<eBono! . E4-)-. (he mecanism o+ min" ! Baltimore! Pelguin.

<eSanctis! .! allu#e! ".B. E4-I&. K9 foundation for the stud of grou# decision su##ort sstemsK! Management

Science! %%! ,I-+)(-.<renth! P.Q.<.! roenendiM! B. E4-I*. KorM and organi7ational #scholog in cross5cultural #ers#ectiveK. /n:P.Q. <renth! N. 'hierr! P.Q. illems! C.Q. <e olff Eds.. an"*oo6 o+ ;or6 an" organizational ps:cholog:Evol.2.! Ne 8orM: ile.

agl! 9.R. E4--2. K@neven #rogress: social #scholog and the stud of attitudesK! <ournal o+ Personalit: an"Social Ps:cholog:! )%! ,! )-%+&4(.

dards! 9. =. E4-,*. (he Personal Pre+erence Sche"ule. Ne 8orM: Pschological Cor#oration.

iser! Q.". . E4-I). Cognitive social ps:cholog:! =ondon: 3c ra+Rill.

iser! Q.".! "oss! 3. E4-&& KPartisan language! imediac and attitude changeK! European <ournal o+ Social Ps:cholog:! &! *&&+*I-.

iser! Q.".! Stroe$e! . E4-&2. Cotegorization an" Social 5u"gement . San <iego! C9: 9cademicPress.



vans! 3. E4-&(. K'he effects of su#ervisor $ehavior on the #ath+goal relationshi#K! Organizational =ehavior an" uman Per+ormance! ,! 2&&+2-I.

Feather! N.'. E4-)I. Kffects of #rior succes and failure on e0#ectations of succes and su$seZuent #erformance!

<ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! -! %I+*).Feldman! <.C.! 9rnold R.Q. E4-I%. Managing in"ivi"ual an" group *ehavior in organizations! 3cra+Rill.

Ferguson! C..! elle! R.R. E4-)*. KSignifiant factors in over+evaluation of on grou#s #roductK. <ournal o+ $*normal an" Social Ps:cholog:! )-! 22%+22I.

Festinger ! =. E4-,*. K9 theor of social com#arison #rocessK. uman Relations! I! 44&+4*(.

Festinger! l. E4-,&. $ theor: o+ cognitive "issonance! Stanford! C9: Stanford @niversit Press.

Festinger! =.! Carlsmith! Q.3. E4-,-. KCognitive conseZuences of forced com#lianceK. <ournal o+ $*normal an"Social Pscholog! ,I! 2(%+24(.

Fiedler! F.. E4-)*. K9 contingenc model of leadershi# effectivenessK. /n: =. BerMoit7 Ed. . $"vances inexperimental social ps:cholog:. Ne 8orM: 9cademic Press.

Fiedler! F.. E4-)&. $ theor: o+ lea"ership e++ectiveness! Ne 8orM: 3cra+Rill.

Fiedler! F.. E4-&4. Kalidation and e0tention of the contingec model of leadershi# effectiveness: 9 revie ofem#irical findingsK. Ps:chological =ulletin! &)! 42I+4*I.

Fish$ein! 3.! =and! .! Ratch! . E4-)-. KSome determinants of an individuals esteem for his least #referedcoorMerK! uman Relations! 22! 4&%+4II.

Floers! 3.=.! E4-&&. K9 la$orator test of some im#lications of Qaniss grou#thinM h#othesisK! <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! %%! III+I-,.

Foa! ..! 3itchell! '.".! Fiedler! F.. E4-&4. K<ifferentiation matchingK! =ehavioral Science ! 4-&4! 4)! 4%(+4*2.

Freedman! Q.=.! Sears! <.6. E4-),. KSelective e0#osureK. /n: =. BerMoit7 Ed.. $"vances in Experimental Social Ps:cholog: Evol. 2. San <iego! C9: 9cademic Press.Friedmann! 3.! "osenman! ".! E4-&*. (:pe $ *ehavior an" :our heart . Ne 8orM: no#f.

Fromm! . E4-*4;4-,). Escape +rom +ree"om! Ne 8orM: 9von.

alegher! Q. E4--(. K/ntellectual teamorM and information technolog: 'he role of information sstems in

colla$orative intellectual orMK. /n: Q.S. Carroll Ed. $pplie" social ps:clog: an" organizational settings,Rillsdale! Ne Qere! =arence rl$aum 9ssociates.lass! <.C.! E4-&& =ehavior, patterns, stress, an" coronar: "isease! Rillsdale! N.Q.: rl$aum.

raumann! C.F.! Sommer! 3.! KSchema and interference. 3odels in cognitive social #shologK. /n: ". "oce! =.P.3os Eds.. $nnals o+ thoretical ps:cholog:! vol. 4.! dmonton! 9l$erta! Canada 4-I*.

riffin! "..E4--(. Management . Roughton 3ifflin Com#an.Raire! 3. hiselli! ..! Porter =.. E4-)). Managing thin6ingA $n international stu":. Ne 8orM: ile.

Rall! .! E4-,-. (he silent language! Ne 8orM: <ou$leda.

Ram$ricM! <.C.! FinMelstein! S. E4-I&. K3anagerial discretion: 9 $ridge $eteen #olar vies of organi7ationaloutcomesK. /n: B.3. Sta! =.=. Commings Eds. Research in organizational *ehavior Evol. - reenich! C': Q9/Press.

Rand! C.E4--%. n"erstan"ing organisations! Penguin BooMs.

Rane! . E4-&%. Comunication an" organizational *ehavior ! Romeood! /ll: /rin.Rarrison! " . E4-&2. Khen #oer conflicts trigger team s#irit! European =ussiness! S#ring.

Rasher! =.! TacMs! ". '. E4-&-. K9utomatic and effortful #rocesses in me+morK. <ournal o+ Experimental Ps:cholog:: /eneral ! 4(I! %,)+%II.

Rater! Q.Q.! Bass! B.3. E4-II. KSu#ervisors evaluations and su$ordinates #erce#tions of transformational andtransactional leadershi#K. <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:, &%! )-,+&(2.

Reider! F. E4-*). K9titudes and cognitive organi7ationK. <ournal o+ Ps:1cholog:! 24! 4(&+442.

Reider! F. E4-,I. (he ps:cholog: o+ interpersonal relations. Ne 8orM! ille.Reller! F. E4-I,. KSome theoretical and #ractical #ro$lems in multinational and cross5cultural research onorgani7ationsK. /n: P. Qont 3. arner Eds.! Managing in "i++erent countries. 6slo: @niversitetsforlaget.Reller! F.9.! il#ert! B. E4-I4. Competence an" po;er in managerial "ecisionma6ing . Chichester: ile.



Rill! .9. E4-)-. K'he =PC leaders: 9 cognitive tistK. 'Gth $nnual Meeting! $ca"em: o+ Management Proce"ings! 9ugust! 4-)-! 42,+4%(.Rirst! .! 3anier! <. E4--*. W6#ening vistas for cognitive #scholog. /n: =. 3artin! . Nelson! . 'o$ach

Eds. Practical aspects o+ memor:. Ne 8orM: Cam$ridge @niversit Press.Rofstede! . E4-I(. CultureHs conseuencesA International "i++erences in ;or61reate" values. =ondon: Sage.Rofstede! . E4-I%. W<imensions of national cultures in fift countries and three regions! /n: Q.B. <eregosMi!S.<7iuraiec! ".C. 9nnis Eds. Explinations in cross1cultural ps:cholog:. =isse: Sets H Teitlinger.Rofstede! .! Neuien! B.! 6hav! <.<.! Sanders! . E4--(. W3easuring organi7ational cultures: 9Zualitative;Zuantitative stud across tent cases. $"ministrative Sciences Buarterl:, %,! 2I)+%4).

Rohn! 3. E4--( K<iagnosticarea ca#acităŃii de deci7ie la conducătorii de autovehicoleK! Revista "e psihologie, %)!4! 2&+%).

Rollander! .P. E4-&I. Dea"ership ":namics! Ne 8orM: 'he free Press.

Rollander! .P.! illis ! ".R. E4-)&. KSome current issucs in the #scholog of conformit and nonconformitK! Ps:chological =ulletin! )I! 4! )2+&).

Rouse! ". E4-&(. K9 Path+goal theor of leadershi#K! $"ministrative Science Buarterl:, 4)! %24+%%I.

Roell! Q.3.! 9volio! B.Q. E4--%. K'ransformational leadershi#! transactional leadershi#! locus of control! andsu##ort for innovation: Me #redictors of Consolidated+Business+@nit+ PerformanceK! <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:! &I! )! I-4+-(2.

/ose#h! ".! =arricM! ".P.! Steele! C.3.! Nis$ett! ".. E4--2 KProtecting the self from the negative conseZuences ofrisM decisionsK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:, )2! 2)+%&.QacMson! Q. E4-)). K 9 conce#tual and measurement model for norms and rolesK. Paci+ic Sociological Revie;! -!%,+*,.QacMson! Q.E4-),. KStructural characteristics of normsK. /n: Q.<. Stainer! 3. Fish$ein Eds. Current stu"ies in

social ps:cholog:. Ne+8orM: Rolt.

Qanis! /.=. E4-&2. .ictims o+ groupthin6 . Boston! 3ass: Roughton 3ifflin.Qanis! /.=. E4-I%. Krou#thinMK. /n: R.R. Bllum$erg! 9.P.Roare. . ent! 3.Q.F. <avies Eds. Small groups an"

social interaction. Evol.2 Chichester: ile.

Qanis! Q.=.! 3ann! =.! E4-&&. &ecision ma6ingA $ pps:chological anal:sis o+ con+lict, choice, an" commitment . Ne

8orM: Free Press.Qeell! =.N.! "eit7! R.Q. E4-I4. /roup e++ectiveness in organizations. lenvie! /ll.: Scott! Foresman.

Qohnson! Q.'.! Qudd! C.3. E4-I%. K6ver looMing the incongruent: categori7ation $iases in the indentification of #olitical statementsK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! *, ! -&I+--).

Qones! .. 9neshansel! Q. E4-,). K'he learning and utilisation of contravaluant materialK! <ournal o+ $*normalan" Social Ps:cholog: ! ,%! ,%+2&.

Qudd! C.3.! RaracMieic7! Q.3. E4-I(. KContrast effects in attitude udgement: 9n e0amination of the accentuationh#othesisK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog: ! %I! %-(+%-I.

Qudd! C.3.! uliM! Q.9. E4-I(. KSchematic effects of social attitudes on information #rocessing and recallK: <ournalo+ Personalit: an" Social Ps:cholog: ! %I! ,)-+,&I.

Qudd. C.3.! enn! <.9.! rosnicM! Q.9. E4-I%. KQudging the #ositions of #olitical candidates: 3odels ofassimilation and contrastK! <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog: **! -,2+-)%.

ahneman! <.! 'versM! 9. E4-&-. KPros#ect theor: 9n analsis of decision under risMK. Econometrica! *&! 2)%+2-4.

anfer ! F. R. Bass! B. 3.! uett! /. E4-)%. K<adic s#eech #atterns! orientation and social reinforcementK. <ournal o+ Consulting Ps:cholog:! 2&! 4--+2(,.

at7 <.! ahn! ". E4-&I. (he social ps:cholog: o+ organizations! Ne 8orM!ile.

at7! E4-)(. K'he functional a##roach to the stud of attitudesK. Pu*lic Opinion Buarterl:! 2*! 4)%+2(*.

at7! <.! Stotland! . E4-,-. K9 #reliminar statement of a theor of attitude structure and changeK. /n: S. ochEd.. Ps:cholog:A $ stu": o+ science. ol ///. Ne 8orM: 3cra+ Rill.

elle! R.R. E4-&%. K'he #rocess of causal attri$utionK. $merican Ps:chologist ! 2I! 4(&+42&.

err! 3. E4-*%. K9n e0#erimental investigation of national stereot#esK. Sociological Revie;! %,! %&+*%.



handalla! P.N. E4-II. W6rgani7ational effectiveness /n: Q.Pande Ed. Ps:cholog: in In"iaA the state o+ theart! Eol.% Ne <elhi: Sage.

oh! .=.! Steers! ". 3.! 'er$org! Q. ". E4--,. K'he effects of transfor+mational leadershi# on teacher attitudes

and student Performance in Singa#oreK. <ournal o+ Organizational *ehavior ! 4)! *! %4-+%%*.=ammers! C.Q.! RicMson Eds. E4-&-. Organizations ali6e an" unli6eA International an" institutional stu"ies in the sociolog: o+ organizations! =ondon: "outlege and egan Paul.

=arricM! ".P. E4--%. K3otivational factors in decision theories: 'he role of self+#rotectionK. Ps:chological =ulletin.44%! %! **(+*,(.=aurent! 9. E4-I%. W'he cultural diversit of estern conce#tions of management. International Stu"ies o+ Manan" Organization, 4%! &,+-).

=arence! P.".! =orsch! Q.. E4-)-. Organization an" environmentA Managing "i++erentiation an" integration.Romeood! /ll.: /rin.

=eana! C.".! E4-I,. K9 #artial test of Qanis grou#thinM model: ffects of grou# cohesiveness and leader $ehavioron defective decision maMingK! Qournal of 3anagement! 44! ,+4&.

=ein! .! =i##itt! ".! hite! ".. E4-%-. KPatterns of aggresive $ehavior in e0#erimentall created social

climatesK. <ournal o+ Social Ps:cholog:! 4(! 2&4+2--.=eis! P.E4-I(. Organizational communicationA (he essence o+ e++ective management ESecond edition. ridPu$lishing: Colum$us! 6hio.=iiceanu! 9.! "ucai! 9. E4--*. WPersonal versus social values in "omanian students. "evue "oumaine dePschologie! %I! 4! 2,+%2.

=ongle! Q.! Pruitt! <..! E4-I(. Krou#thinM: 9 critiZue of Qanis theorK. /n =. heeler Ed. Revie; o+ personalit: an" social ps:cholog:! Ne$ur ParM! C9: Sage.

=oomes! .! Sugden! ". E4-I2. K"egret theor: 9n alternative theor of rational choice under uncertaintK. Economic <ournal ! -2! I(,+I2*.

=o#es! =.=. E4-I&. KBeteen ho#e and fear: 'he Pscholog of risMK. $"vances in Experimental Social Ps:cholog:! 2(! 2,,+2-,.

=ord! ".. E4-I,. K9n information #rocessing a##roach to social #erce#tions! leadershi# and $ehavioral

measurement in organi+7ationsK. /n: B. 3. Sta! =. =. Cummings Eds. Research in organizational *ehavior, Evol.&! reenich! C': Q9/ Press.

=ord! "..! <eader! <.! 9lliger! . E4-I). K9 metaanalsis of the relation $eteen #ersonalit traits andleadershi# #erce#tions: 9n a##lication of validit generali7ation #roceduresK. <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:! &4!*(2+*4(.

=ord! "..! 3aher! .Q. E4--(. KPerce#tions of leadershi# and their im#lications in organi7ationsK. /n: Q. S. CarrollEd. $pplie" Social ps:cholog: an" organizational settings! Rillsdale! NQ! =arence rl$aum 9ssociates.

3anis! 3. E4-)(. K'he inter#retation of o#inion statements as a function of reci#ient attitudeK. <ournal o+ $*normal an" Social Ps:cholog:! )(! %*(+%**.

3anis! 3. E4-)4. K'he inter#retation of o#inion statements as a function of message am$iguit and reci#ientattitudeK. <ournal o+ $*normal an" Social Ps:cholog:! )%! &)+I4.3arch! Q. E4-,*. K rou# norms and the active minoritK. $merican sociological revie;! 4-! &%%+&*4

3arch! Q..! 6lsen Q.P. E4-&2. K9 gar$age can model of organi7ational choiceK! $"ministrative Science Buarterl:!4! 4+2,.

3aslo! 9.R. E4-,*. Motivation an" personalit:. Ne 8orM: Rar#er.

3atei! =. E4--2 KCognition et ethnicit]K! Stu"ia niversitatis =a*e1=ol:ai, Ps:chologia1Pae"agogia! %&! 4+2! I%+-4.3aurice! 3.! Sorge! 9.! arner! 3. E4-I(. KSocietal differences in organi7ing manufacturing units: 9 com#arisonof France! est erman and reat BritainK. Organization Stu"ies! 4! ,-5I).

3cClelland! <. C. E4-,4. Personalit:. Ne 8orM: illiam Sloane.3cClelland! <.C. E4-)4 (he achieving societ:. Princeton! NQ.: an Nostrand

3iclea! 3. E4--*. Psihologie cognitivă, Clu+Na#oca! Casa de editură! loria.3iddleton <! dards <.! E4--4. KConversational remem$ering: social #schological a##roachK /n: <.

3iddleton! <. dards Eds. Collective remem*ering . Sage Pu$lications =td.



3iller! .9. E4-,). K'he magical num$er sevenG #lus or minus to: Some limits on our ca#acit for #rocessinginformationK! Ps:chological Revie;! )%! I4+-&.3iller! .9. E4-I&. K3eta5analsis and the culture5free h#othesisK. Organization Stu"ies! I! %(-5%2,.

3iller! =..! Ram$lin! ".=. E4-)%. K/nterde#endence! differential rearding! and #roductivit K. $mericanSociological Revie;! 2I! &)I+&&&.

3ills! Q.! 9ronson! . E4-),. K6#inion change as a function of communicators attractiveness and desire toinfluenceK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! 4! 4&%+4&&.3isumi! Q. E4-I,. (he *ehavioral science o+ lea"ership. 9nn 9r$or! 3/: @niversit of 3ichigan Press.

3itchell! '.". K=eader comle0it and leadershi# stleK. <ournal o+ Perso1nalit: an" Social Ps:cholog: 4-&(! 4(!4))+4&*.36 E3eaning of orMing /nternational 'eam E4-I&. (he meaning o+ ;or6ing! =ondon : 9cademic Press.

Neculau! 9. E4--* K"e7istenŃa la schim$are ?n c>m#ul #sihosocial rom>nescK! Revista "e psihologie, *(! *! 2I-+2-*.

Neisser! @. E4-&). Cognitive ps:cholog:. Ne 8orM: 9##leton+Centur+Crofts.

Neme! S. E4--(. KStudierea motivaŃiei din #ers#ectiva #sihologiei cognitiveK. Revista "e psihologie! %)! 42-+4*2.

Nemeth! C.Q.! E4-I). K<ifferential contri$utions of maorit and minorit influenceK! Ps:chological Revie;! -%!2%+%2.

Necom$! '.3. E4-,%. K9n a##roach to the stud of communicative actsK! Ps:chological Revie;! )(! %-%+*(*.

Nord! . E4-I,. KCan organi7ational culture $e managedL 9 snthesisK. /n P. Frost! =. 3ore! 3. =ouis! =.=und$erg! /. 3artin Eds.. Organizational culture! Beverl Rills! C9: Sage

6diorne! .S. E4-I4. K3anagement $ o$ectivesK. /n: S.". 3ichael! F. =uthans! .S. 6diorne! .. BurMe! S.Raden! (echnniues o+ organizational change. 3cra+Rill.

6sgood! C..! 'annen$aum! P.R. E4-,,. K'he #rinci#le of congruit in the #rediction of attitude changeK! Ps:chological Revie;! )2! *2+,,.6uchi! .. E4-I4. (heor: JA o; $merican *usiness can meet <apanese challenge! "eading! 39: 9ddison5 esle.

Panchant! '.C. E4--4. K'ransferential leadershi#. 'oards a more com+#le0 understanding of charisma in

organi7ationsK Organization Stu"ies! 42! *! ,(&+2I.Penman! ". E4-II. KCommmunication reconstructedK. <ournal o+ (heor: in Social =ehavior ! 4I! %(4+%4(.

Peru+=iiceanu! 9. E4--2 KSocial stereot#es: #s #eo#le $eteen #reudice and stereot#eK! Revue Roumaine"e Ps:chologie, %)! 4! %+-.Peters! '.Q.! aterman! ".R. E4-I-. In search o+ excellenceA Dessons +rom $mericaFs *est run companies. Ne8orM: Rar#er and "o.

Pett! "..! Cacio##o! Q.'. E4-I,. K'he ela$oration liMelihood model of #ersuasionK. /n: =. BerMoit7 Ed.9dvances in e0#erimental social #scholog. ol. 4-. Ne+8orM: 9cademic Press.

Pfeffer! Q. E4-&&. K'he am$iguit of leadershi#K. $ca"em: o+ Manage1ment Revie;, 2! 4(*+442.

Philli#s! Q.S.! =ord! ".. E4-I4. KCausal attri$utions and #erce#tions of leadershi#K. Organizational =ehavior an" uman Per+ormance! 2I! 4*%+4)%.

Pride! .3.! Ruges! ".Q.! a#oor! Q.". E4--4 =usiness. Roughton 3ifflin Com#an.

Pruitt! <.. E4-&4 K/ndirect communication and the search for agreement in negociationsK. <ournal o+ $pplie"Social Ps:cholog:! 4! 2(,+2%-.

"adu! /. E4--( K'eorie i metodă ?n etno#sihologieK! Revista "e psiholo1gie, %)! 4! ,+4&.

"a! 3.=. E4-)I. KBiases in selection of messages designed to induce resistance to #ersuasionK. <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! 4%! %I+*,.

"anor Q.6. E4-)-. KFuture orientation and motivation of immediate activit: an ela$oration of theor ofachievement motivationK! Ps:chological Revie;! 4-)-! &)! )()+)4(."eadding! S..! Ng! 3. E4-I2. K'he role of face in the organi7ational #erce#tion of Chinese managers.Organizations Stu"ies! %! 2(4524-."entsch! Q.". E4--(. KClimat and culture: /nteraction and Zualitative differences in organi7ational meaningsK.

<ournal o+ $pplie" Ps:cholog:. &,! )! ))I5)I4.



"ice! "..! Seaman! F.Q.! arvin! <.Q. E4-&I. K9n em#irical e0amination of the esteem for least #refered coorMerE=PC constructK! <ournal o+ Ps:cholog:! -I! 4-,+2(,."o$$ins! S.". E4-I&. Organization theor:A Structure, "esign an" applications. ngleood Cliffs! NQ: Prentice5

Rall."ogers! .! "ogers! ". E4-&). Communication in organizations! Ne 8orM: 'he Free Press.

"oMeach! 3. E4-)(. (he opene" an" close" min"! Ne 8orM: Basic BooMs.

"oMeach! 3.! Fruchter! B. E4-,). K9 factorial stud of dogmatism and related conce#tsK! (he <ournal o+ $*normalan" Social Ps:cholog:! ,%! %! %,)+%)(."onen! S. E4-I). Comparative an" multinational management . Ne 8orM: ile.

"osch! . E4-&I. KPrinci#les of categori7ationK. /n: . "osch! B.B. =lod Eds.. Cognition an" categorization!Rillsdale! NQ: =arence rl$aum 9ssociates.

"osen$erg! 3.Q.! 9$elson! ".P. E4-)(. K9n analsis of cognitive $alancingK. /n: C. /. Roveland! 3. Q. "osen$ergEds.. $ttitu"e organization an" changeA $n anal:sis o+ consistenc: among attitu"e components. Ne Raven!Cann: 8ale @niversit Press.

"otter! Q.B. E4-)). Kenerali7ed e0#ectancies for internal versus e0ternal control of reinforcementK. Ps:chological

Monographs! I(! 4! hole No. )(-."oer! <. E4-I%. Kffects of on attitude on #olari7ation of udgmentK! <ournal o+ Personalit: an" Social

Ps:cholog:! **! 2&%+2I*.Schein! .R. E4--(U4-I*V! K6rgani7ational culture and leadershi#K /n: /. =. Pierce! Q.. Nestrom! Eds. (hemanagerFs *oo6shel+! $ mosaic o+ contemporar: vie;s. ESecond dition! Ne 8orM: Rar#er H "o.

Schein! .R.E4-)-. Process consultation! 9ddison+esle.

Schneider! S.=.! =o#es! =.=. E4-I). K"eflections in #references under risM: ho and hen ma suggest hK. <ournal o+ Experimental Pscholog:A uman Perception an" Per+ormance, 42! ,%,+,*I.

Schriesheim! C.! err! S. E4-&*. KPschometric #ro#erties of the 6hio State =eadershi# ScalesK. Ps:chological =ulletin! I4! 44! &%)+&),.

Schriesheim! Q.F. E4-I(. K'he social conte0t of leader su$ordinate relations: 9n investigation of the effects ofgrou# cohesivenessK. <ournal o+ $pplie" Ps:cholog:! ),! 4I%+4-*.

Sears! <.6. E4-),. KBiased indoctrination and selectivit of e0#osure to ne informationK. Sociometr: ! 2I! 2)%+%&).

Shannon! C..! eaver! . E4-*-. Mathematical theor: o+ communi1cation! @r$ana! /=: @niversit of /llinoisPress.

Shiffrin! ".3.! Schneider! . E4-&&. KControlled and automatic human information #rocessing: Perce#tuallearning! automatic attending! and a general theorK. Ps:chological Revie;! I*! 42&+4-(.

Shotter! Q. E4-I) a. K9 sense of #lace: ico and the social #roduction of social identitiesK. =ritish <ournal o+ Ps:cholog:! 2,! 4--+244.

Shortter! Q. E4-I) $. K"ealism and relativism! rules and intentionalit: theories and accountsK. =ritish <ournal o+Social Ps:cholog:! 2,! 4--+244.

Shulman! 9.<.! Penman! ".! Sless! <. E4--(. KPutting information technolog in its #lace: 6rgani7ationalcommunication and the human infrastructureK. /n: Q.S. Carroll Ed.. $pplie" social ps:cholog: an" organizational

settings! =arence rl$aum 9ssociates! Rillsdale! Ne Qerse.Simon! R.9. E4-,&. Mo"els o+ man. Ne 8orM: ile.

Simon! R.9. E4-,-. K'heories of decision+maMing in economies and $eha+vioral scienceK! $merican Economic Revie;! *(! %! 2,%+2I%.

Simon! R.9. E4-)(. (he ne; science o+ management "ecision. Ne 8orM: Rar#er and "o.

Simon! R.9. E4-&I. K"ationalit as #rocess and as #roduct of thoughtK. $merican Economic Revie;! )I! 4+4).

Simonson! /. E4-I-. KChoice $ased on reasons: 'he case of attraction and com#romise effectsK. <ournal o+Consumer Research, 4)! 4,I+4&*.Sinha! <. E4-I*. KPscholog in the conte0t of 'hird ord develo#ementK. International <ournal o+ Ps:cholog:!4-! 4&52-.Sinha! Q.B.P. E4-I(.(he nurturant1tas6 lea"er . Ne <elhi:Conce#t Pu$lishing Rouse.



Slovic! P.! =ichtenstein! S. E4-I%. KPreference reversals: 9 $roder #ers#ectiveK! $merican Economic Revie;! &%!,-)+)(,.Smith! P.B.! Peterson! 3.F. E4-II. Dea"ership, organizations an" cultureA $n event management mo"el . =ondon:

Sage.Sta! B.3. E4-I4. K'he scalation of Commitment to a course of actionK! $ca"em: o+ Management Revie;! )!,&&+,I&.

Steers! ".3. E4--4. Intro"uction to organizational *ehevior . EFourth edition! Rar#er Collins.

Stiensmeier! Q. E4-I,. KBega$ungsMon7e#t als $edingung von =age+orientierunK! Jeitschri+t +ur Experimentelle un" $nge;an"te Ps:chologie! XXX//! *! )2&+)*4.

Stogdill! ".3. E4-*I. KPersonal factors associated ith leadershi#K! <ournal o+ Ps:cholog:! 2,! %,+&4.

Stogdill! ".3. E4-&*. an"*oo6 o+ lea"ershipA $ surve: o+ theor: an" research. Ne 8orM: Free Press.

'afel! R. E4-I4. uman groups an" social categoriesA Stu"ies in social ps:cholog:! Cam$rige: Cam$rige@niversit Press.

'afel! R. E4-I2. KSocial #scholog of intergrou# relationsK. $nnual Revie; o+ Ps:holog: ! %% ! 4+%-.

'afel! R. Ed. E4-&I. &i++erentiation *et;een social groupsA Stu"ies in the social ps:cholog: o+ intergrouprelations. =ondon: 9cademic Press.

'afel! R.! ilMes! 9.=. E4-)% KClassification and Zuantitative udgementK. =ritish <ournal o+ Ps:cholog:! ,*! 4(4+44*.'ucMman! P.. E4-),. K<evelo#mental seZuence in small grou#sK! Ps:chological =ulletin.

'udor! S. E4--* KCaracteristici ale activităŃii de conducere ?n #roiectareK! Revista "e psihologie, *(! 4! ,+44.

'versMi! 9.! Slovic! P.! ahneman! <. E4--(. K'he causes of #reference reversalK. $merican Economic Revie;. I(!2(*+24&.

room! .! Qago! 9. E4-II. (he ne; lea"ershipA Managing participation in organizations! ngleood Cliffs! NQ:Prentice+Rall.

room! .! 8etton P. E4-&%. Dea"ership an" "ecision ma6ing . Pitts$urgh: @niversit of Pitts$urgh Press.eicM! .. E4-)-;4-&-. (he social ps:cholog: o+ organizing . "eading! 39: 9ddison+esle.

einer! B! E4-I,. KS#ontaneous consulthinMingK! Ps:chological =ulletin, -&! &*+I*.einer! B.! RecMhausen! R.! 3eer! .! .! CooM! ".. E4-&2. KCausal ascri#tions and achievement motivation: aconce#tual analsis of effort and re+analsis of locus of controlK! <ournal o+ Personalit: an" Social Ps:cholog:! 24!2%-+2*I.eissen$erg! Q.! avanagh! 3.Q.! E4-&2! K'he inde#endence of initiating structure and consideration: 9 revie ofthe evidenceK. Personnel Ps:cholog:! 2,! 44-+4%(.e0le! .N.! 8uMl! .9. E4-&&. Organizational *ehavior an" personnel ps:cholog:. Romeood! /ll.: "ichard <./rin! /nc.

il#ert! B. E4--,. K6rgani7ational $ehaviorK! $nnual Revie; o+ Ps:1cholog:! *)! ,-+-(.

8ammarino! F.Q. Bass! B.3. E4--(. K=ong+term forecasting of transfor+mational leadershi# and its effects amongnaval officers. Some #reliminar findingsK. /n: .. ClarM! 3.B. ClarM Eds.. Mea1sures o+ lea"ership. est6range! N8: =eadershi# =i$rar of 9merica.

8 Ml 9 E4-&4 K' d $ h i l th f l d hi K O i ti l * h i "

psihologie organizationala ii-libre

Documents