project internationalizarea microsoft

8/8/2019 Project Internationalizarea Microsoft

http://slidepdf.com/reader/full/project-internationalizarea-microsoft 1/20

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Ia iș

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor ș

Specializarea Master: Sisteme Informa ionale pentru Afaceriț

Interna ionalizareaț

companiei Microsoft

Profesor coordonator,

Lect. Univ. Drd Maha Liviu

Realizat de:

Malo Simona Elenaș

paiuc Andreea AlexandraȘ

1



INTERNA IONALIZAREA COMPANIEI MICROSOFT Ț

Conceptual, prin internaţionalizarea firmei, se înţelege orientarea firmelor către pieţeleexterne, prin:

• promovarea exporturilor în proporţie însemnată, cel puţin 40 – 50% din totalul

vânzărilor;

• trecerea unor activităţi de producţie pe pieţele externe;

• dezvoltarea exporturilor cu produsele realizate pe pieţele externe, către terţe pieţe şicătre ţara de origine;

• cedări de mărci, brevete de invenţii, oferte în leasing internaţional;

• exportul de capital.

Evident, aceste mutaţii nu se pot realiza concomitent, fiind vorba de un procesevolutiv, care, prin amploarea lui marchează evoluţia firmei spre aceste ţinte şi exprimăgradul de internaţionalizare a acesteia. Fiecare etapă, însă, este o mutaţie de ordin calitativ înevoluţia firmei, creându-şi pentru ea şi pentru ţara importatoare avantaje noi, superioare, dar,mai ales ţara de origine, îşi consolidează marca, drepturile de comercializare şi poziţia pe piaţa mondială.

Internaţionalizarea firmelor este procesul cel mai complex, mai amplu şi mai urgentcare trebuie să se producă în managementul firmelor pentru a se adapta la condiţiileglobalizării afacerilor şi pentru a preveni riscurile care însoţesc acest fenomen, dar mai cuseamă pentru a putea beneficia şi pune în valoare avantajele pe care acesta le poate aduce.Principalele avantaje ale internaţionalizării firmelor, care trebuie să le motiveze

perfecţionarea şi adaptarea corespunzătoare a managementului:

• încărcarea capacităţilor de producţie existente, care devin disponibile urmareîngustării pieţelor locale şi naţionale;

• extinderea şi îmbunătăţirea pieţelor, proprii în zone încă neexplorate, disponibile pe

plan mondial şi, prin aceasta, apropierea de clienţii potenţiali;

• avantaje tehnologice, prin acces la tehnologiile performante existente pe plan

mondial;

2



• acces la resurse, la cunoştinţe, la informaţii, la regimuri fiscale mai avantajoase, etc;

• experienţă în management, prin contactul cu culturile manageriale avansate ale lumii;

• obţinerea de profituri suplimentare din activităţi şi zone care aşteaptă să fievalorificate;

• adaptare la schimbare.

Toate acestea şi altele, sunt motivaţii pentru accelerarea procesului de internaţionalizarea firmei, care, în literatura de specialitate sunt grupate în două mari segmente:

• motivaţii reactive , adică acelea care reprezintă un răspuns la unele cerinţe şi probleme certe, actuale, care s-au conturat în cadrul firmei, cum ar fi concurenţa (atât cea locală, naţională şi regională, cât şi cea generală, care obligă firma să-şicaute permanent noi pieţe, altfel rămâne cu capacităţile de producţie descoperiteşi, în ansamblu, îşi îngheaţă dezvoltarea), accesul la resurse, la tehnologii, lamanagement performant şi a celorlalte necesităţi, concrete , arătate mai sus;

• motivaţii proactive , adică acelea care derivă din strategiile sale de dezvoltare,mai cu seamă de foloasele certe ale creării şi valorificării avantajuluicompetitiv, de consolidarea poziţiei pe piaţă a firmei, de promovarea şiexploatarea mărcii sale, etc.

Procesul de internaţionalizare a firmei nu se poate face la întâmplare, doar ca odorinţă, ca o necesitate în general acceptată, ci, în mod ştiinţific, pe baza unei strategii, care, presupune, între altele, parcurgerea următoarelor etape:

• determinarea, pe baza unei analize – diagnostic de tip SWOT ,a potenţialului propriude participare la afaceri economice internaţionale;

• stabilirea formelor de participare la afaceri internaţionale avantajoase pentru firmă şi

posibile de realizat;

• alegerea tipului de strategie de pătrundere pe piaţa internaţională;

• internaţionalizarea firmei în context multi şi intercultural.

3



Microsoft este una dintre companiile americane cu cel mai spectaculos succes în erarevoluţiei informatice. Microsoft Corp. (NASDAQ: MSFT) este o companie americană, ceamai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări.Deseori numele firmei se prescurtează “MS”. Are sediul în Redmond, Washington, SUA.Până în momentul de faţă a livrat, şi continuă să livreze, cel mai mare număr de sisteme deoperare pentru calculatoare personale, anume sistemul MS Windows, în numeroasele salevariante.

În prezent peste 60 de milioane de oameni utilizează produsele firmei Microsoft pecalulatoarele lor. Având produse de mare succes în fiecare categorie de software, începând cusisteme de operare şi până la programe de calcul tabelar şi programe de text, asta fără sămenţionam renumitul mediu grafic Windows care a doborât toate recordurile la vânzări,deciziile asfel luate la Microsoft influenţează direct întreagă industrie software şi, asfel,opţiunile tuturor celor care utilizează calculatoare. Microsoft a devenit una dintre cele maimari firme ale căror cotaţii la bursă sunt intens urmărite pe Wall Street iar milioane deinvestitori îi urmăresc cu rigurozitate activitatea zilnică.

William Henry Gates al III-lea (n. 28 octombrie 1955), cunoscut mai ales ca BillGates, este co-fondator (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation. A fost pâna în2007 omul cel mai bogat din lume (detronat de mexicanul Carlos Slim). William Henry GatesIII începe studiile la Lakeside School, una dintre cele mai cunoscute şcoli din Seatle în anul1967. In 1973, Bill Gates este admis la Harvard pentru a urma facultatea de drept. Însă, doiani mai tarziu el renun ă la studii pentru a se dedica activită ii la Microsoft. În 1974, Gates seț ț bucură de prima comandă pentru Microsoft. Este vorba de o versiune pentru un sistem deoperare în Basic care să facă mai u oară utilizarea calculatoarele Altair.ș

Oamenii nu-l luau în serios ca om de afaceri pe Bill deoarece arăta ca un copil, dar IBM avea să descopere curând că Gates nu era un amator. I-a convins rapid că Microsoft

putea să le livreze noul software.Lansarea lui Gates în afaceri nu a fost inso ită de semne bune: primii 5 clien i care auț ț

cumpărat programul lui Gates au intrat în faliment. Şapte ani mai târziu, Gates dă marealovitură în lumea informaticii, furnizând IBM – ului cel mai mare producator de PC-uri – sistemul de operare care permite func ionarea calculatoarelor. Faimosul MS-DOS, care aț „terorizat“ vreme de 10 ani utilizatorii de calculatoare, este departe de a fi o investi ie a luiț Bill Gates. Pentru sistemul de operare care i-a adus primele miliarde de dolari, Bill Gates a

plătit numai 50 de mii de dolari (banii de buzunar ai milionarului pe atunci) unei mici firme

4



din Seattle, fara a fi nevoit să investească nici o ora de muncă în fa a calculatorului. Mai mult,ț vânzătorii programului n-au banuit nici o secundă că în spatele tranzac iei s-ar putea afla unț contract de mare anvergură cu IBM.

IBM–ul a vrut să cumpere codul sursă, care le-ar fi oferit control asupra disculuisistemului de operare, cunoscut sub numele de DOS. Fiindcă nu deţinea drepturile asuprasistemului de operare, IBM era obligat să plătească o taxă de licenţă către Microsoft pentrufiecare exemplar DOS instalat pentru un computer IBM. IBM era pe punctul să piardă mareleavans în vânzarea de computere. În timp ce alte companii începuseră să lanseze computere personale mai ieftine decât modelele IBM, Microsoft le putea vinde tuturor acelaşi sistem deoperare. Înte 1978 şi 1981, Microsoft a cunoscut o creştere uluitoare. Personalul a crescut dela 13 angajaţi la 128, iar veniturile au crescut de la 4 la 16 milioane de dolari. În 1983, 30%din computerele personale din lume funcţionau cu software Microsoft.

Nici la lansarea Windows 3.1, Bill Gates nu poate fi lăudat pentru inventivitate.Sistemul mult mai bogat din punct de vedere grafic si mai u or de folosit a fost creat deș Apple, Bill Gates doar implementand ideile acestora pe platformele IBM. Cel mai recentscandal legat de ideile altora din care Gates a scos miliarde de dolari este chiar InternetExplorer - programul de navigare pe Internet cel mai popular. Acesta a fost „inventat“ deSpyGlass - o mica firma de software i a fost lansat pe pia ă în 1995 pe un CD de 45 de dolariș ț ce con inea diferite utilitare. Dupa doi ani de „negocieri“ si dupa ce Microsoftț comercializează deja Internet Explorer-ul inclus în pachetul Windows, gigantul american afost de acord să plăteasca 8 milioane de dolari inventatorilor programului. Evident, subamenin area unui nou proces. Recent, practicile neconcuren iale ale firmei Microsoft au fostț ț recunoscute de Comisia Europeana - care a condamnat gigantul american la plata uneiamenzi de aproape 500 de milioane de euro i l-a obligat să „deschidă“ sistemul Windows iș ș către al i producători de software.ț

În anul 1968 a fost fondată compania MITS (Micro Instrumentation and TelemetrySystems),de către Ed Roberts. Aceasta era mica companie de electronică, care, mai tarziu, aînceput sa producă i calculatoare. În 1974 era construit primul calculator personal – Altair -ș care a avut un impact real pe pia ă Acesta era produs de o mică firmă din Albuquerque, înț statul New Mexico. Primul contract încheiat de Microsoft a avut ca obiect scrierea limbajuluiBASIC pentru calculatorul Altair. În acest contract, Microsoft acorda firmei MITS licen aț pentru distribuirea limbajului Microsoft BASIC. Prin aceasta Microsoft vindea companiei

MITS dreptul de a utiliza i de a comercializa programele sale, dar contractul specifica faptulș

5



că nici un producător sau utilizator nu era 100% posesor al acestor programe. Aceasta adevenit baza pentru o rela ie legală care se stabile te în mod curent între producătorii deț ș software i cei care le comercializează sau le folosesc produsele.ș

Nemul umit de pirateria de software, ce i-a provocat pierderi importante de venituri,ț în decembrie 1975, Bill Gates, a adresat o scrisoare deschisă către pasiona ii de calculatoare.ț În 1976, într-o altă scrisoare publică, Gates propune solu ii de protejare a producătorilor deț software împotriva pirateriei. El sugera că programele ar fi putut fi stocate permanent înmemoria ROM a calculatorului (memoria destinată doar citirii datelor) care nu putea fitearsă. De asemenea el a prezis că vor fi scrise mii de aplica ii în limbaje cum ar fi BASIC.ș ț

El croia limbajul BASIC dupa necesită ile companiilor importante, a a că primele comenziț ș proveneau de la firme prestigioase, ca NCR, General Electric, sau Citibank. În august 1976Gates a mai recrutat doi programatori Albert Chu i Steve Wood. Steve a ajutat la scriereaș limbajului FORTRAN. În vara anului 1977 echipa de la Microsoft număra ase oameni.ș Microsoft a dispus de o domina ie clară pe pia a limbajelor pentru microcalculatoare până înț ț anul 1978. Vânzările companiei pentru anul 1977 au fost de 500.000 de dolari.

Începutul anilor ’80, era o perioadă interesantă pentru industria condusă aproapeexclusiv de oameni sub 30 de ani. Microsoft a început să creeze software pentru companiiinovatoare precum Apple cu gurul său, Steve Jobs. Computerul lor Macintosh şi software-ulsău erau considerate de mulţi ca fiind cele mai ingenioase din industrie, fiind calea viitorului.„ Pentru a crea un nou standard, e nevoie de ceva cu adevărat inovator, care să stimulezeimaginaţia oamenilor. Computerul Macintosh, dintre toate maşinăriile pe care le-am văzut, e singurul care se ridică la acest standard “, declara Bill Gates publicităţii. Dar curândMicrosoft şi Apple aveau să intre într-o luptă acerbă pe drepturile asupra viitoarei generaţii desoftware, iar Bill Gates avea să primească veşti ce vor zgudui Microsoft din temelii.

În anul 1982, Gates i Nishi realizează primul calculator portabil, iar la 10 noiembrieș

1983 Microsoft anun ă lansarea programului numitț Windows – moment care s-a petrecut doiani mai tarziu. Gates dă marea lovitură în lumea informaticii, tot în 1983, furnizând IBM -ului - cel mai mare producator de PC-uri - sistemul de operare care permite func ionareaț calculatoarelor. În anul 1985 Word a fost lansat pentru Macintosh. A fost considerat cel mai bun la acel moment. În mai, acela i an, un alt program urmează să fie lansat -Excel.ș

În 1983, viitorul era cât se poate de promiţător pentru Bill Gates, de 28 de ani, şiMicrosoft. Industria computerelor personale înflorea, iar cererea de software era tot mai

mare.

6



Paul Allen, prietenul şi partenerul lui Bill încă din liceu, a fost diagnosticat cu boalaHodgkin, o formă de cancer. Biografii au mărturisit, în acest sens, că lui Bill i s-a oferit o perspectivă nouă. Întotdeauna muncise foarte mult şi aşteptase foarte mult din parteacelorlalţi. Acest lucru l-a ajutat să înţeleagă mai bine suferinţele altora. Un an mai târziu, boala lui Allen s-a retras, dar el nu s-a mai implicat niciodată pe deplin în afacerile Microsoft.

În 1984, Bill Gates a rămas singur în spatele Microsoft, în luna aprilie revista „Time“îl numea reprezentantul noii specii de oameni de afaceri care se pricepea şi la partea tehnicăşi la strategia corporatistă.

În 1985, Microsoft a avut vânzări de peste 140 miloane de dolari. În 1986, Gates aintrodus programul Microsoft Windows. Avea să devină programul simbol al companiei.Criticii au observat imediat că modul de folosire a mouse-ului şi iconiţelor seamănă foartemult cu sistemul de operare Apple Macintosh, considerat cel mai prietenos pentru utilizator.Apple îi acordase lui Gates acces deplin la tehnologia sa, pe când lucra la un nou software pentru computerul Macintosh. Gates i-a sfătuit pe cei de la Apple să-şi înregistreze software-ul, dar sugestia i-a fost ignorată. Din nou, Gates a profitat din plin de şansa ce i-a fost oferită.„ În această industrie, suntem în acelaşi timp concurenţi şi colaboratori“, îi plăcea lui Gatessă spună. Totuşi, Apple nu voia să-l lase pe Gates să pună mâna pe o parte din afacerea lor şia hotărât să-l dea în judecată pentru Windows. Gates, la rândul său, controla software-ulMicrosoft pe care Apple avea nevoie disperată pentru computerele sale. Până la urmă,Microsoft a învins Apple, în tribunal. Microsoft a câştigat, dovedind că, deşi existauasemănări în modul de operare al celor două computere, fiecare funcţie individuală aWindows era diferită de fiecare funcţie individuală a Macintosh. Deşi prima versiuneWindows era departe de a fi perfectă, a oferit Microsoft-ului o nouă bază financiară şicreativă. În 1986, Bill Gates şi-a cotat compania la bursă. Controla 45% din acţiuni, devenindmiliardar la 31 de ani. Însă, el nu s-a simţit niciodată sigur pe statutul companiei. Nu voia să

dea greş. Când exista o astfel de temere, că cineva ar putea distruge cândva Microsoft, pur şisimplu îl consuma.

Anul 1987 este cel în care rapoartele fiscale indicau faptul că Microsoft a devenit prima companie de software. La 6 octombrie Excel a fost lansat pentru Windows i a fostș considerat ca fiind cel mai bun program până la acel moment al Microsoft-ului. În 1989,lansează Microsoft Office, cea mai populară suită de aplicaţii de birou.

Computerele personale progresau, iar IBM încerca să îşi creeze propriul sistem de

operare, să înlocuiască DOS, care avea licenţă Microsoft. Programul a fost numit OS2. Era

7



astfel o îngrijorare dacă se putea ţine piept unei furtuni IBM, o companie foarte puternică,mulţi softişti, mulţi bani, multă hotărâre de a scoate Microsoft de pe piaţa sistemelor deoperare. În mod ironic, Microsoft a fost implicat în dezvoltarea programului OS2, dar BillGates nu se gândea să îşi abandoneze propriul software. A hotărât să arunce în joc viitorulcompaniei şi propria reputaţie, pentru programul Windows, pe care echipa sa continua să îlactualizeze. Chiar dacă însemna pierderea IBM-ului, cel mai mare client al său.

La 22 mai 1990, Microsoft lansa Windows 3.0. Această versiune nouă şi îmbunătăţităa devenit un „best-seller“. Programul OS2 a eşuat pe piaţă, Microsoft deţinând monopol pe piaţa sistemelor de operare pentru PC-uri. Comisia Federală a Comerţului a începutanchetarea unor acuzaţi, cum că Gates se folosea de această dominare pe piaţa sistemelor deoperare pentru a îndepărta concurenţa, micşorând preţurile produselor Microsoft. Politica dedumping al preţurilor nu era singura acuzaţie împotriva Microsoft.

În 1993, Ministerul Justiţiei iniţia o nouă anchetă. Gates avea să îşi înfrunte unadversar de mare teamă, guvernul S.U.A. Erau anchetate plângeri cum că Microsoft solicita producătorilor de computere o taxă de licenţă în funcţie de numărul de computere vândute,inclusiv cele care nu utilizau software Microsoft. Aceasta ducea la împiedicarea concurenţilor să intre pe piaţă. În iulie 1994, Microsoft a acceptat să oprească perceperea acelor taxe, iar Ministerul de Justiţie a închis cazul. Gates nu a recunoscut niciodată că Microsoft ar fi deţinutmonopolul, susţinând că doar oferea programe mai bune, la preţuri mai mici. „ Nu sunt asemenea unui aligator, nu devorăm pe nimeni. Noi scoatem pe piaţă aceste mini-cutii,aceste frumoase pachete de programe pe care le instalaţi în computer şi fie vă distraţi folosindu-le şi vă ajută să vă rezolvaţi problemele, fie nu“, a menţionat Gates presei. Dar pentru investitori nu era atât de simplu. Disputele cu guvernul şi luptele cu IBM-ul şi Appleau făcut ca valoarea acţiunilor Microsoft să scadă. Presiunea era mai mare ca oricând sălanseze noua versiune Windows. Gates a găsit soluţii inventive pentru a slăbi tensiunea:

apărea în reclamele companiei sale alături de şeful de la Microsoft, Steve Ballmer. Apoi, îşifăcea intrări dramatice promovându-şi compania la convenţii pe teme de software.

ProdusePrima versiune Microsoft Windows (versiunea 1.0) a fost lansată pe 20 noiembrie

1985. Microsoft a lucrat cu Apple Computer pentru a dezvolta mai multe Desk Accesoriiminore şi alte piese de software care au fost incluse mai devreme la Macintosh sistemsoftware.

8



Microsoft Windows versiunea a 2- a a aparut in data de 9 decembrie 1987 i s-aș dovedit mai pu in populară decât predecesorul sau. Microsoft Windows a marcat un mareț succes cu Windows 3.0, lansat în 1990. Utilizatorii Windows au beneficiat de o mai bunămultitask MS-DOS bazată pe software, comparativ cu Windows/386, datorită introducerii dememorie virtuală.

Windows NT (New Technology) a aparut pentru prima oară în 1993 şi se baza pe uncod complet nou, gata să satisfacă cerin ele de stabilitate şi performan ă ale serverelor. Dinț ț start era un sistem complex, destinat administratorilor de re ea, fără nici o legatură cu home-ț

user-ul. Interfata sa, cel puţin în versiunile 3.x, era identică cu cea din versiunile standard deWindows 3.x, iar odată cu apari ia lui Windows 95, NT-ul a evoluat în mod paralel, dândț na tere lui Windows NT 4.0, ce semăna perfect din exterior cu Windows 95.ș

Windows 95 (cu denumirea produsului pentru Chicago) a fost lansat pe 24 august1995. Iar Microsoft a avut un dublu castig de la lansare – prin faptul că au pus la dispozi iaț consumatorilor varianta Windows 95 mai ieftina.

La 25 iunie 1998, Microsoft a lansat Windows 98, care a fost considerat a fi mai stabilsi sigur decât predecesorul sau 1995. Este inclus un nou hardware si o mai buna sus inereț pentru FAT32 -sistem de fi iere care permite suportul pentru parti ii de disc mai mare decat 2ș ț GB maxim acceptat de Windows 95.

Windows 98 Second Edition a fost lansat în anul 1999 –versiunea care de ineț partajarea conexiunilor la Internet prin sistemul Lan (Local Area Network).

Anii au trecut şi puterea PC-urilor a evoluat. Trebuie spus că toate versiunile de tip NT consumau mai multe resurse decât echivalentul 9x, mai ales în privin a memoriei RAM.ț Destina ia sa era clară: firmele foloseau cu succes această versiune, având o garan ie aț ț stabilită ii, iar serverelor le era dedicată varianta NT Server. Pâna în anul 2000, Microsoft aț făcut eforturi pentru aducerea tehnologiei NT şi la nivelul home-user-ului şi impunerea unui

nou SO în corpora ii, îmbunată ind compatibilitatea lui NT cu jocurile şi extinzândț ț func ionalitatea multimedia. Astfel s-a nascut Windows 2000.ț

Interfa a “prea încarcată” şi plina de efecte copilare ti a stârnit iar multe critici, dar şiț ș aceasta se poate seta manual, dupa gustul fiecărui utilizator, putându-se reveni la vechiul stilWin9x în câteva click-uri de mouse. În final, chiar dacă destul de criticat (ca orice nou sistemde operare Microsoft de altfel), Windows XP reprezinta clar viitorul, iar Service Pack 1asteptat pentru luna august 2002, ne va face cu siguran ă sa uitam de numeroase bug-uri ce auț

aruncat o lumina de amatorism asupra acestui sistem de operare denumit “revolu ionar”.ț

9



În luna februarie a anului 2000, Microsoft lansează Windows 2000 – implementat atât pe server, cât i pe sta ii de lucru. Această versiune vine cu Active Directory care a construitș ț pe industria standart tehnologii ca DNS, LDAP si Kerberos utilaje pentru a se conecta la unaltul.

Windows 2000 a fost disponibil în ase edi ii: Windows 2000 Professional, Windowsș ț 2000 Server, Windows 2000 Advanced Server , Windows 2000 Datacenter Server , Windows2000 Advanced Server Limited Edition , Windows 2000 Datacenter Server Limited Edition .

În septembrie 2000, Microsoft a prezentat Windows Me (Millennium Edition), care aactualizat Windows 98 îmbunată ită cu caracteristici multimedia i Internet. A introdus primaț ș versiune de System Restore.

Microsoft prezintă în 2001 Windows XP (cu numele de cod "Whistler"). NoulWindows XP integrează şi o nouă protec ie anti-piraterie, fiind necesară activareaț programului prin Internet sau prin telefon în termen de 30 de zile de la instalare. Deoarecemulte op iuni de actualizare sau de comunicare sunt activate implicit, mul i utilizatori auț ț criticat compania Microsoft, ca Windows XP trece peste voin a clientului şi poate raportaț anumite date fără permisiunea sa. A doua afirma ie s-a dovedit falsă, iar dezactivareaț op iunilor de auto-conectare la Internet este relativ simplă pentru orice utilizator, cu condi iaț ț ca acesta să fie avertizat.

Actuala versiune de Windows, Windows Vista (cod Longhorn) a fost lansat la 30noiembrie 2006 pentru clien ii de afaceri, cu versiunile următoare, la 30 ianuarie 2007.ț Windows Vista vine cu o securitate îmbunată ită prin introducerea unui nou mod restric ionatț ț utilizatorilor, numit Control cont utilizator, înlocuind "administrator-de-default" filosofia deWindows XP.

Windows 7 Beta a fost disponibil pentru descărcare de la Microsoft.com abia la 10februarie 2009.

Microsoft – Windows

În cazul computerelor personale, Microsoft are cel mai mult de câştigat dacă numărul posesorilor de astfel de produse creşte, urmând teoretic să atragă aproximativ 90% din totalulacestora. Extinderea pieţei totale se poate realiza prin 3 tipuri de strategii independente.Strategia penetrării pieţei presupune convingerea consumatorilor tipului de produs

comercializat să adopte marca liderului. Investiţiile în promovarea produsului şi posibilele

10



reduceri de preţ sunt costurile asociate acestei strategii. Microsoft, liderul pieţei sistemelor deoperare, foloseşte această strategie de extindere a pieţei totale în cadrul procesului deînvechire planificată. Atunci când lansează o nouă versiune a sistemului de operare Windows,de exemplu, compania încearcă să convingă cât mai mulţi consumatori existenţi săînlocuiască vechea versiune cu cea proaspăt lansată.

Microsoft a început dezvoltarea unei interfeţe grafice pentru sistemul său de operareDOS în 1981. Iniţial, aplicaţia purta numele de Interface Manager fiind redenumită Windowsabia aproape de lansarea sa oficială din noiembrie 1985. Windows 1.0 nu s-a bucurat desucces pe piaţă datorită numărului relativ redus de aplicaţii compatibile. Deşi pe parcursulurmătorilor ani, Microsoft a îmbunătăţit constant sistemul său de operare, abia o dată culansarea versiunii 3.1 în anul 1992, s-a putut bucura de succesul comercial mult sperat. Înacel moment Windows avea însă o susţinere puternică pe piaţă din partea a doi factorideterminanţi al VUP(valoare de utilizare percepută) totale: numărul de aplicaţii disponibilecrescuse incluzând şi un ansamblu de aplicaţii destinate lucrului la birou (suita de aplicaţiiOffice) şi preţul scăzut al clonelor IBM PC pe care rula sistemul de operare al Microsoft.Ulterior Microsoft a oferit periodic variante noi şi îmbunătăţite ale acestui sistem de operarecei mai importanţi paşi fiind Windows 95, Windows 98, Windows Me şi Windows XP HomeEdition.

Aşa cum spuneam, Windows a pornit cu stângul dar Microsoft a reuşit să impunăacest sistem de operareşi să-l aducă la stadiul în care astăzi rulează pe 96% din totalulcalculatoarelor personale din lumea întreagă . Conform unor autori precum Daniel IchbiahşiJennifer Edstrom, Microsoft a fost încă de la începuturile sale mult mai pricepută în a vindeaplicţiile sale decât în concepte programe software stabile, inovativeşi suple. Între1985şi2000, Microsoft a folosit drept bază pentru sistemele sale de operare Windows, nici mai multnici mai puţin decât un alt sistem de operare, DOS2, care areşi el o istorie palpitantă . Timp

de 15 ani, Microsoft a reuşit aşadar să convingă din ce în ce mai mulţi utilizatori decalculatoare personale să folosească sistemele sale de operare care, deşi se numeauWindows, erau practic versiuni DOS peste care Microsoft a continuat să suprapună ointerfaţă grafică ale cărei concepte de bază le-a preluat de la dezvoltatorii Xeroxşi carenecesita o întreţinere permanentă care s-a dovedit a fi greoaie. Abia în 2001, Windows XPamarcat schimbarea tehnologiei DOS. Strategia de business pe care a adoptat-o Microsoft afost însă inspirată ş i s-a bazat pe un cerc virtuos între preţul de achiziţie al clonelor IBM

PC, numărul de aplicaţii disponibileşi baza crecândă de clienţi.

11



Datorită lipsei de proactivitate a Microsoft, Windows a fost de mai multe ori de-alungul istoriei în pericol să-şi piardă supremaţia. Cu toate acestea însă , Microsoft areacţionat în for ţă la orice atac din partea competiţiei. Netscape, Apple sau Lotus sunt doar

3 din jucă torii de pe piaţă care au avut de suferit de pe urma reacţiilor vehemente ale unuiMicrosoft încolţit. Pare o ironie a sor ţii, însă Microsoft a atins o poziţie de dominaţie pe o piaţă care pune accent pe inovaţie, în ciuda faptului că este compania cu cel mai marenumăr de aplicaţii şi reacţii de genul me-too din câte activează pe piaţă . Internet Explorer aapărut ca reacţie la succesul ameninţă tor ale aplicaţiei dezvoltate de Netscape. MSN, portalul de internet al Microsoft, a fost înfiinţat ca r ăspuns la succesul Yahoo. Suita Office aMicrosoft a fost îmbunăţ ită pe măsur ă ce Lotusşi alţi competitori ofereau pieţei aplicaţiiinovative. Uşurinţa în utilizareşi modelele grafice de prezentare a sistemului de operareWindows au fost constant cu un pas în urma inovaţiei Apple. Aceste ecarturi în inovaţie auobligat Microsoft să uzeze de practici care se află la limita legalităţ ii iar competitorii, chiar dacă mulţi dintre ei au fost nevoiţi să se retragă de pe piaţă , au recurs de multe ori laacţiuni în justiţie acuzând compania de practice neconcurenţiale sau monopoliste.

Atuurile Microsoft Windows sunt: uşurinţa utilizării, numărul de aplicaţiidisponibileşi tehnologia avansată. Cu toate acestea, Windows nu se mulează decât în propor ţie de 79,2% pe profilul sistemului de operare ideal. Este însă important de remarcatfaptul că Windows acumulează 1 00% din scorul categoriei referitoare la numărul deaplicaţii disponibile, una din cerinţele de bază ale utilizatorilor. În ciuda tuturor încercărilor de a face faţă atacurilor la care este supus Windows, Microsoft pare să nu poată âmpiedicanumărul viruşilor informatici care atacă cu predilecţie calculatoarele personale care ruleazăWindows. Cele mai mari probleme cu care se confruntă Microsoft în acest moment suntincapacitatea de a stăvili numărul de viruşi Windowsşi incapacitatea de a onora termenelede livrare pentru noile versiuni Windows. Aceste două probleme de produs şi proces deafacere au generat probleme de imagine pentru Windows, probleme amplificate de numărulmare de procese intentate Microsoft şi de acuzaţiile de practici neconcurenţiale care i se aduc producătorului american.

Conform ultimelor declaraţii de intenţie ale Microsoft, Windows urmează să fieîmbunătăţit în ceea ce priveşte sigurnţa datelor, a puterii de calcul şi a tehnologiilor utilizate.La fel ca Apple, Microsoft plănuieşte să extindă linia de produse cu soluţii multimedia care săcontribuie la un stil de viaţă digitală superior. Windows se diferenţiază de concurenţi prinnumărul mare de aplicaţii disponibile şi prin faptul că oferă soluţii viabile pentru toate

12



categoriile de consumatori. Acest jucător are o abordare agresivă a pieţei, istoria indicândfaptul că Microsoft a reuşit de fiecare dată să acapareze pieţe strategice, fiind dispusă săcheltuiască oricâte resurse financiare în acest scop – acest lucru definind fără tăgadăconcurentul tigru. Puncte tari

Windows deţine astăzi 96% din piaţa mondială a sistemelor de operare, este uşor deutilizatşi beneficiază de un număr extrem de mare de aplicaţii care rulează pe baza sa. Cu ovaloare de piaţă de 61 miliarde de dolari, marca Microsoft, ocupa în anul 2004 locul secundîn clasamentul alcă tuit de Interbrand. Deşi Windows se confruntă cu probleme de calitateşide imagine, Microsoft reuşeşte să dovedească specialiştilor care alcă tuiesc anual topulcelor mai puternice mărci, că numeleşi portofoliul companiei sunt capabile să generezevaloareşi în viitor. Puncte slabe

Cu toate acestea, Microsoft are grave probleme de imagine în ceea ce priveştecapacitatea de inovare, securitatea datelor şi a practicilor neconcurenţiale pe care le-a adoptatîn ultimii ani.OportunităţiMicrosoft are for ţa necesar ă (provenită din cota de piaţă în ceea ce priveşte sistemele deoperare) să se impună pe noi pieţe cum ar fi muzica digitală ş i sistemele multimediadestinate petrecerii timpului liber. Ameninţări

Fiind lider de piaţă cu poziţie dominantă, Microsoft esteţinta atacurilor tuturor jucă torilor de pe piaţa mondială a sistemelor de operare. Linux îşi propune să repete povestea de succes de pe piaţa sistemelor de operare pentru servereşi pe segmentulcalculatoarelor personaleşi se prezintă drept cea mai ieftină alternativă la un sistem deoperare dominant, sistem, care – spre deosebire de Linux – este plin de „găuri de securitate”.Pentru a face faţă acestui competitor Microsoft a optat să folosească argumentul uşurinţeide utilizareşi întreţinere1. Apple esteşi el un competitor care doreşte să îşi sporeascăinfluenţa şi cota de piaţă la nivel mondial. Oferta MacOS pune accent pe uşurinţa utilizăriişi pe inovaţiile oferite de acest sistem de operare. Microsoft însă prefer ă parcă săcomunice aceleaşi lucruri şi să ofere în plusşi gama largă de aplicaţii softwarecompatibile.

13



Analiza SWOT pentru Microsoft Windows

În anul 2004, sistemele de operare din familia Windows rulau pe 96% din totalulcalculatoarelor personale existente în Statele Unite ale Americii iar dat fiind faptul că SUAeste cea mai mare piaţă de desfacere pentru aceste maşini şi că în general această piaţă acunoscut până acum puţine alter ări de preferinţe care să poată fi explicate prin factorigeografici, putem conclude că ş i la nivel mondial, cotele de piaţă se înscriu în acelaşicadru. Prin urmare, piaţa este clar dominată de Microsoft care a reuşit să impună sistemulsău de operare datorită unei strategii de afaceri consistenteşi agresive. Vorbim aşadar de o piaţă care se situează la graniţa dintre monopolşi oligopol. Piaţa sistemelor de operare nueste una eficientă deoarece MacOS deţine cu mult mai puţin decât 50% din cota de piaţăWindows iar toţi jucă torii de pe piaţă par a fi ineficienţi atunci când sunt comparate cotelelor cu cele ale liderului. Dezvoltarea tehnologieişi managementul resurselor umane sunt celemai importante funcţiuni suport pentru o companie care activează pe această piaţă .

Cele 5 for ţe care descriu atractivitatea oricărei ramuri industriale - puterea denegociere a furnizorilor, puterea de negociere a clienţilor, concureţii din cadrul ramurii,

produsele de substituţie şi potenţialii nou veniţi – au ponderi diferite în funcţie de industria

14



analizată iar cazul industriei sistemelor de operare este special pentru că , deşi cea maiimportantă for ţă este puterea de negociere a clienţilor, se remarcă o importanţă scăzută a produselor de substituţie şi a potenţialilor nou veniţi. Justificarea acestui fapt provine din

însăş i natura produsuluişi a barierelor de intrare care există pe piaţă . Sistemele de operarenu comportă produse de substituţie iar dezvoltarea unor noi programe de acest gen necesităde regulă investiţii majore de capitalşi timp care nu sunt de fiecare dată amortizabile pentrucă tipologia pieţei (oligopol/monopol) adaugă un grad mare de risc pentru orice proiect nouîn acest domeniu.

Deşi costurile de schimbare a SO sunt ridicate, concurenţii din cadrul ramurii potavea un impact puternic asupra pieţei pentru că orice modificare a strategiei unuia va generareacţii puternice din partea celorlalţi jucă tori. Furnizorii suntşi ei factori importanţi îndeterminarea atractivităţ ii acestei pieţe pentru că orice producător activ pe piaţă este nevoitsă întreţină o relaţie solidă cu producă torii de subansamble - pentru aţine pasul cumodificările tehnologice de ultimă or ă – dar şi cu dezvoltatorii de aplicaţii software carerulează pe sistemul respectiv de operare pentru a asigura o continuitate a ofertei lor.

Barierele de intrare pe piaţă sunt costuri asimetrice, care trebuie suportate de poteţialii nou veniţi dar nuşi de că tre jucă torii existenţi. Piaţa programelor software estecaracterizată de costuri fixe extrem de ridicate dar generează costuri variabile neglijabile.Deşi costurile fixe ridicate constituie o puternică barier ă de intrare, cel mai important factor de protejare a industriei este numărul mare de aplicaţii software pe care un utilizator îl cautăla sistemele de operare. Se estimează că Windows suportă peste 70.000 de aplicaţiisoftware diferite, în timp ce numărul asociat MacOS sau Linux este mult mai redus.

Primul conflict cu autorită ile a apărut la începutul anilor ’90 Guvernul american aț început sa manifeste interes fa ă de opera iunile Microsoft încă din 1991, an în care Federalț ț Trade Commission (FTC) a declansat o anchetă pentru a stabili dacă Microsoft abuzează de pozi ia de monopol pe care o de ine pe pia a sistemelor de operare. Comisia FTC a hotărât înț ț ț urma unui vot strâns să închidă investiga ia, însă Departamentul de Justi ie (DOJ) a deschisț ț propria anchetă, care a condus la declan area unui proces în care SUA acuza Microsoft deș practici monopoliste. Procesul a fost declan at în mai 1998 de către DOJ i 20 de stateș ș americane. Principala acuzatie a fost că Microsoft a abuzat de pozi ia de monopol pe pia aț ț sistemelor de operare i a folosit practici anticoncuren iale prin includerea browser-uluiș ț Internet Explorer în pachetul de vanzare a sistemelor Windows.

15



Companiile rivale care dezvoltau i comercializau alte aplica ii pentru navigarea peș ț Internet au reclamat practica Microsoft drept anticoncuren ială, pentru că Internet Explorer ț era livrat gratis tuturor utilizatorilor de Windows, în timp ce produsele concurente trebuiaucumparate separat. Reprezentan ii Microsoft au sus inut pe toată perioada procesului căț ț Internet Explorer este doar o caracteristică a produsului Windows i nu un produs în sine. Deș asemenea, au existat acuza ii că gigantul lui Bill Gates, pe lângă faptul că oferă gratisț propriul browser, a mai i programat sistemul de operare Windows astfel încat săș dezavantajeze celelalte produse din această categorie. Departamentul de Justitie a mai acuzatcompania i de presiuni asupra producătorilor de calculatoare personale care au fost for a iș ț ț să includa Internet Explorer ca parte a instalarii sistemului de operare Windows.

Microsoft s-a apărat public prin campanii publicitare agresive în care afirma că acesteac iuni în justi ie sunt un atac la adresa inova iei, dezavantajează utilizatorii i sunt în faptț ț ț ș opera companiilor rivale care sunt geloase pe succesul produselor Microsoft.

În noiembrie 1999, judecătorul care a condus audierile a decis că domina ia Microsoftț pe pia a sistemelor de operare pentru calculatoare personale constituie in fapt un monopol iț ș că ac iunile companiei au dezavantajat clar concuren a. Ulterior, în aprilie 2000, instan a aț ț ț hotărât că practicile monopoliste de care se face vinovată compania vor fi oprite prindivizarea Microsoft în două entitati separate, dintre care una va produce sisteme de operare iș cealaltă restul aplica iilor software. Microsoft a facut apel la decizia din 2000. Departamentulț de Justi ie, aflat sub administra ia George W. Bush, a anun at în septembrie 2001 că nu maiț ț ț dore te divizarea Microsoft si că va opta pentru alte sanc iuni antitrust. În luna noiembrie aș ț aceluia i an, DOJ a ajuns la o in elegere cu Microsoft, prin care compania se angaja să facăș ț publice codurile sursă folosite la realizarea programelor proprii, permi ând astfel altor ț companii să dezvolte aplica ii compatibile cu sistemele de operare Windows.ț

Procesul antitrust intentat lui Microsoft a fost criticat ca fiind un atac nejustificat la

adresa unei companii care are o cotă de pia ă mai mare decât a concuren ilor doar pe motivț ț că este mai competitivă i oferă utilizatorilor produse de o calitate superioară. De asemenea,ș au existat voci care au desemnat acest proces ca fiind rezultatul unei alian e între structurileț guvernamentale i companiile rivale Microsoft, alian ă menită să dezechilibreze pia a liberăș ț ț prin coerci ie guvernamentală. O alta critică adusă ac iunii împotriva Microsoft a fost căț ț singurele monopoluri care trebuie desfiin ate sunt cele de natură coercitivă si eventualulț monopol Microsoft nu se înscrie în această categorie.

16



Laureatul premiului Nobel Milton Friedman a afirmat că procesul împotrivaMicrosoft a creat un precedent periculos i pune bazele unui amestec în cre tereaș ș mecanismelor regulatorii ale guvernului într-o industrie care până la acel moment nu era perturbată de aceste intruziuni, toate acestea afectând progresul tehnologic în domeniu. Maimult, chiar Friedman a sus inut că legile antitrust fac mai mult rau decât bine s că ele nu ar ț ș trebui să existe.

Microsoft a avut probleme i cu autoritatea antitrust a Comisiei Europene. Astfel,ș comisarul UE pentru probleme de concuren ă, Mario Monti, a acuzat, în martie 2004,ț practicile anticoncuren iale ale Microsoft i a amendat cu jumatate de miliard de euroț ș gigantul mondial. Uniunea Europeana a hotarat, în 2004, că Microsoft să fie sanc ionată cu oț amendă de 497 de milioane de euro pentru practici anticoncuren iale. Sanc iunea financiară aț ț fost inso ită de impunerea obligat ei ca, pană la 15 decembrie 2005, Microsoft sa facăț ț publică o documenta ie completă despre sistemul de operare Windows, oferind companiilor ț concurente protocoalele necesare pentru dezvoltarea de aplica ii compatibile cu Windows.ț

Mai mult decat această sanc iune, gigantul american este obligat să îsi vandă sistemulț de operare Windows fără programul Media Player i să divulge documenta ia tehnicăș ț necesară creării Windows producătorilor de software concuren i. Nemultumi i deț ț constrângerea de a- i livra secretele tehnologice i de a întrerupe practica de la bazaș ș strategiei Microsoft, aceea de a vinde sistemul Windows, cu care opereaza nouă calculatoaredin zece, cu programe preinstalate, printre care Media Player, Internet Explorer, grupul dinSUA facuse, la acea vreme, recurs la curtea de justi ie europeană.ț

Comisia Europeană a hotarât, pe 12 iulie 2006, impunerea unei noi amenzi de 280,5milioane de euro pentru nerespectarea deciziei din 2004. Înainte de această data, CE nu a maiamendat niciodata o companie pentru motivul că aceasta nu s-ar fi conformat cu o hotarareanterioară a Comisiei.

Microsoft a avut un venit anual de 44,28 miliarde dolari, în anul fiscal încheiat în iulie2006, iar pentru acest an fiscal fiind compania a estimat un venit de 50 miliarde dolari i i-aș ș majorat previziunile sale de profit pentru intregul an la 1,45-1,47 dolari/ac iune.ț

Windows este promovat drept un produs pentru toate categoriile de utilizatori,Micorosft fiind obligat de cota de piaţă deţinută să abordeze piaţa cu strategii specificeunui generalist. Prin urmare, în ceea ce priveşte consumatorii individuali, termenul decomparaţie al Windows nu este nici Linux nici Apple ci versiunile anterioare al sistemului de

operare. Acest lucru e menit să convingă utilizatorii actuali de Windows să adopte noua

17



versiune Windows în loc să migreze spre concurenţă . Pentru Windows XP Home Edition,cea mai nouă versiune Windows destinată utilizatorilor individuali, Microsoft ofer ă zecemotive pentru upgrade iar cel mai important beneficiu promovat nu este exact criteriul VUP

la care Windows înregistrează cel mai scăzut scor: Securitatea. Restul motivelor oferite atinguşurinţa utilizăriişi tehnologia modernă .Aşadar Microsoft îşi asumă rolul de lider de piaţă ş i transmite utilizatorilor mesajul

îmbunătăţ irii constante a sistemului său de operare. Modul în care încearcă responsabiliistrategiei de marketing să consolideze poziţia pe piaţa modială a sistemelor de operare esteînsă iniţiativa din primăvara anului 2005 prin care Microsoft încearcă să împrospă tezeimagine Windowsşi să creeze o comunitate puternică de utilizatori. Campania „StartSomething”1 („Începe ceva!”) se adresează familiştilor, tinerilor şi elevilor în acelaşi timpşi urmăreşte îmbunătăţ irea percepţiei acestor segmente asupra Windows. Demn deremarcat că în timp ce Apple luptă pentru a convinge studenţii să folosească produselesale, Microsoft duce o campanie de fidelizare a elevilor. Un alt mod de a concura cu AppleşiMacOS, este strategia de preluare a inovaţiilor MacOS pe care a adoptat-o Microsoft încădin anii optzeci. Începând cu interfaţa grafică ş i abordând în mod similar îmbunătăţ ireafuncţionalităţ ii sistemului de operare, Microsoft a încercat să lupte pentru păstrarea cotei de piaţă prin adoptarea soluţiilor inovatoare Apple. Această strategie deşi se află la limitalegalităţ ii, dublată de preţul clonelor IBM PCşi de numărul mare de aplicaţii software, aajutat la păstrarea cotei de piaţă Windows.

Dacă aveţi un calculator personal, utilizează cu certitudine oversiune Windows, sistemul de operare al firmei Microsoft. Când aceastăfirmă a conceput acest sistem de exploatare, ea a obţinut un brevet. Caurmare, Microsoft este singura firmă din lume care poate fabrica şi vindeWindows. Cine doreşte să obţină acest produs, trebuie să plătească sumacerută de Microsoft, care are monopolul fabricării şi vânzării acestuiprogram.

O întreprindere este considerată ca fiind un monopol, dacă ea estesingura firmă care vinde un produs patentat şi dacă acest produs nu aresubstitute apropiate. Deoarece un monopol nu are concurenţi evidenţi,poate decide propriul preţ. Spre deosebire de o firmă concurenţială careeste acceptatoare a preţului pieţei, monopolul este fixator al preţuluipieţei. O asemenea capacitate modifică relaţiile dintre preţ şi costurile

18



firmei. O întreprindere concurenţială ia preţul pieţei ca ceva dat din afară(exogen) şi determină cantitatea oferită în aşa fel încât acest preţ să fieegal cu costul său marginal. În caz de monopol, preţul este superior

costului marginal. Deci, costul suportat de Microsoft pentru a imprima ocopie suplimentară a programului Windows este de doar câţiva dolari, darpreţul pieţei pentru pachetul Windows este de circa 100 dolari, adică multsuperior costului marginal.

Monopolul fixează preţuri înalte. Nu este deloc surprinzător,deoarece clienţii nu au altă alternativă decât să plătească cât ceresingurul vânzător de pe piaţă. Dar atunci de ce nu cere Microsoft 1.000dolari şi nu 100 dolari? Deoarece puţini cumpărători au un asemenea preţde rezervare, deci volumul vânzărilor ar scădea consistent. Deşimonopolul poate controla propriul preţ, nu poate obţine profiturinelimitate.

19



Bibliografie

1. Danciu, Victor, „Marketing strategic competitiv. O abordare internaţională”, EdituraEconomică, Bucureşti 20042. Economides, Nicholas, “The Microsoft Antitrust Case”, 2001, http :// www.stern.nyu.edu /networks / Microsoft_Antitrust . pdf 3. Faulkner, David şi Bowman, Cliff, „Elemente de strategie concurenţială”, Teora, Bucureşti20004. Henderson, Bruce, „The Rule of Three and Four”, www.bcg.com

5. Ichbiah, Daniel şi Knepper, L. Susan, „O istorie a firmei Microsoft”, Teora, Bucureşti19966. Porter, Michael E., „Avantajul concurenţial. Manual de supravieţuire şi creştere a firmelor în condiţiile economiei de piaţă”, Teora, Bucureşti 20017. Porter, Michael E., „What is strategy”, Harvard Business Review, 19968. Ries, Al şi Trout, Jack, ”Poziţionarea: Lupta pentru un loc în mintea ta”, Curier Marketing,Bucureşti 20049. Slywotzky, A. J., „Value Migration. How to think several moves ahead of thecompetition”, Harvard Business Press,199610. Interbrand, http://www.ourfishbowl.com/images/surveys/BGBleaguetable_final_.pdf

20

project internationalizarea microsoft

Documents