Rompetrol

1

Rompetrol

CUPRINS

Capitolul 1..........................................................3Rezumat executiv

Capitolul 2..........................................................3Selectia piatelor internationale

Capitolul 3..........................................................6Prezentarea detaliata a celor 3 tari

Capitolul 4..........................................................2 4Piata tinta

Capitolul 5..........................................................2 9Prezentarea generala a companiei Rompetrol

Capitolul 6..........................................................3 5Descrierea si analiza activitatii internationale

2

Rompetrol

Capitolul 7..........................................................4 4Perspectivele dezvoltarii internationale

Capitolul 8..........................................................4 6Concluzii

Capitolul 9..........................................................4 7Bibliografie

Capitolul 1 Rezumat executivLider in domeniul petrolier regional, Rompetrol - o companie multinationala, a cunoscut o evolutie in timp din punct de vedere a structurii cat si a dinamicii performantelor. Grupul are 40 de firme membre, organizate in patru Entitati de Afaceri: Retail & Marketing, Rafinare, Trading si Upstream (Explorare si Productie). Unitatea de afaceri Retail si Marketing este nucleul Rompetrol prin care se obtin pentru produsele cea mai mare marja neta. Principalele tipuri de operatiuni efectuate de unitate sunt cele de import si de export de bunuri de consum. Expansiunea regionala ramane o constanta intre obiectivele strategice ale Grupului. Rompetrol desfasoara activitati in 13 state, printre care se numara Georgia, Albania, , Moldova, Ucraina, Elvetia, Libia, Rusia, Kazakhstan, Bulgaria. Rompetrol reprezinta chintesenta succesului corporativ romanesc si este promotorul incontestabil al valorilor locale specifice, cizelate si adaptate noilor realitati economice globale. Strategia de crestere a Grupului Rompetrol a dat semnalul maturizarii capitalului romanesc, compania fiind cel mai reprezentativ exponent al globalizarii mediului de afaceri romanesc si actionand ca un catalizator al expansiunii regionale a acestuia. In 2005 Grupul Rompetrol si-a continuat expansiunea facand pasi semnificativi pentru a deveni prima companie multinationala avand ca baza de pornire Compania franceza Deyneff. Pe aceasta piata compania intentioneaza sa desfasoare operatiuni de 3

Rompetrol vinzare en-gros si en-detail ale companiei franceze cu activitatile proprii de rafinare, ceea ce va oferi companiei acces pe piata vest-europeana. Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, opereaza o reea de circa 250 de benzinrii la nivel national. In anul 2006, divizia a realizat o cifra de afaceri de 432 milioane lei, cu un profit brut de 405 milioane lei . Pentru realizarea performantelor financiare s-au luat in calcul indicatorii sintetici ca: rentabilitatea, profitabilitatea, solvabilitatea si lichiditatea.

Capitolul 2 Selectia piatelor internationalePentru a vedea care sunt ansele firmei noastre de a accede pe piaa internaional, vom ncerca mai nti s facem o evaluare a acestei piee iar mai apoi s identificm potenialele oportunitai de extindere. Fiind la nceputul procesului de internaionalizare, strategia aleas de managerii firmei noastre pentru a ptrunde pe pieele altor ri este strategia de concentrare.Aceasta strategie presupune extinderea volumului de activitate n domeniul de afaceri curent. Exista trei posibiliti pentru realizarea unei strategii de concentrare: Dezvoltarea pieei Dezvoltarea produsului Integrarea orizontal Dezvoltarea pieei se realizeaz prin ctigarea unei pari mai mari din piaa curent, prin extinderea in noi zone geografice si prin adaugarea unor noi segmente de piata, deci va fi strategia pe care o vom aplica pentru a internationaliza activitatea firmei. Avantajele acestei strategii constau in faptul ca firma poate sa-si valorifice mai bine atuurile tehnologice si manageriale. Dezavantajele rezida in faptul ca antrenarea resurselor firmei intr-un singur obiect de activitate poate genera greutati semnificative in cazul aparitiei unor schimbari defavorabile neasteptate. Pentru a identifica pietele externe optime pentru exportul de produse petroliere, vom selecta un esantion de 10 tari, pe care le vom analiza din punctul de vedere al urmatoarelor criterii, in ordinea descrescatoare a importantei lor pentru produsul nostru : 1. Dimensiunea economiei (PIB si PIB/locuitor). Fiind un produs destul de raspandit, benzina se vinde mai bine n rile n care populaia este mai numeroasa si putere de cumprare mai mare . 2. Cererea potenial (dimensiunea populaiei, structura pe vrste, rata de cretere a populaiei). Cererea de benzina depinde foarte mult de numarul familiilor existente intr-o societate, respectiv numarul de locuinte. 3. Distana fizic .

4

Rompetrol

Pretul benzinei depinde foarte mult de lanturile valorice prin care trece produsul (valoarea transportului, en-gross-isti, detailisti etc). Extinderea activitatii in tarile mai apropiate ar scadea din valoarea finala a produsului, acesta devenind mai competitiv pe piata externa. 4. Distanta psihica (diferentele culturale nete). Intr-o tara care are alte valori decat tara de origine a produsului, va fi nevoie de o activitate intensa de marketing pentru a putea sensibiliza consumatorul sa cumpere produsul. Aceste cheltuieli se vor regasi in pretul produsului, care va fi mai mare, si deci vor scadea din avantajele competitive ale acestuia. Vom motiva, urmarind tabelele , alegerea acestor piete : Franta si Ungaria au fost alese in esantion deoarece au cel mai bun raport dimensiune economica / distanta fizica. Rusia si Polonia au intrat in esantion deoarece au cel mai bun raport cerere potentiala / distanta fizica. In plus au un ritm de crestere economica foarte mare. Franta a fost alesa deoarece are un raport bun dimensiune economica / diferente culturale. In plus acesta tara ar putea fi un potential punct de lansare pe alte piete din zona, foarte promitatoare. Bulgaria, Croaia, Moldova, Serbia si Turcia au fost alese fiindc au un raport foarte bun dista fizic / diferene culturale. Comportamentul consumatorilor de pe aceste piee, vecine Romniei, este aproape similar cu cel al consumatorului romn, deoarece au cam acelai nivel al veniturilor disponibile, deci gradul de previzibilitate a vnzrilor este mare. n plus, aceste piee sunt puin cunoscute, chiar evitate de multe ori, datorit puterii de cumprare sczute a cumprtorilor, deci gradul de concuren este mic iar accesul pe pia mult mai facil. Determinarea acestor ri de a adera la UE (care este similar cu o promisiune de liberalizare a afacerilor i stabilitate politicoeconomic), poate constitui un atu important pe viitor, pentru firmele care doresc s cucereasc pieele acestor ri. Din acest eantion de 10 ri vom alege dou sau trei piee pe care le vom considera cele mai potrivite. Analiznd n detaliu indicatorii acestor ri, sistematizndu-i ntr-o anumita ordine i optimiznd, din perspectiva criteriilor de selecie, am obinut urmtoarele rezultate :Dimensiune economic (PIB/locuitor) Descrescator Franta Italita Ungaria Polonia Croaia Rusia Cerere potenial (Populatie) Descrescator Rusia Franta Turcia Polonia Ungaria Serbia Distana fizica (Kilometri ) Crescator Ungaria Bulgaria Sebia Moldova Croaia Turcia Distana psihic (Similitudini) Crescator Moldova Bulgaria Ungaria Serbia Croaia Polonia

5

RompetrolBulgaria Turcia Serbia Moldova Bulgaria Italia Croaia Moldova Polonia Franta Rusia Italia Rusia Italia Franta Turcia

Observam ca : Franta are cel mai bun raport dimensiune economica / distanta fizica. Italia are cel mai bun raport dimensiune economica / distanta psihica. Rusia are cel mai bun raport corelat cerere potentiala/ distanta fizica sipsihica / dimensiune economica.Aici se adauga ritmurile extraordinare de crestere economica, care duc la o crestere rapida a veniturilor populatiei, respectiv a cererii potentiale. Vom analiza pe larg aceste trei ri pentru a putea argumenta mai bine alegerea fcut:

Capitolul 3 Prezentarea detaliata a celor 3 tariRUSIA Mediul demografic/naturalRusia este o imensitate att atunci cnd vorbim despre teritoriul, dar si atunci cand vorbim de resursele sale subpamntene, dar i terestre. Deoarece se ntinde din Europa de Est pn n Orientul ndeprtat, fiind vecin cu cele dou mari economii ale lumii: SUA i Japonia, ea cuprinde o diversitate cultural, lingvistic i, prin urmare, demografic. Populaia Rusiei, care numr aproximativ 143 milioane (date din 2006), este foarte diverit din punctul de vedere a componenei etnice, ntlnindu-se printre rui, care numr 79.8%, ttari 3.8%, ukrainieni 2%, bashkiri 1.2%, chiuvashi 1.1%, celelalte etnii 12.1%. Dac e s facem conexiunea ntre creterea economiei i creterea veniturilor claselor sociale, atunci ar trebui s menionm c veniturile nu cresc n egal msur pentru toate categoriile sociale, s-a constat n cadrul studiilor statistice, c veniturile cetenilor rui bogai au crescut mai mult dect a celor din clasa mijlocie sau inferioar.

6

Rompetrol Creterea medie a veniturilor cetenilor bogai din Rusia se situeaz la nivelul de 14.8 ori mai mare dect a celor sraci. Viciile caracteristice n Rusia, adic alcoolismul i fumatul, sunt cel mai des ntlnite la persoanele srace i cele afla sub pragul srciei, care numrau 4 milioane n 2004. Conform statisticilor realizate n aceast direcie, aceste vicii ar fi cauzele principale ale sporului negativ, -0.37 %, date pentru 2006. Se apreciaz c numrul populaiei va scdea drastic n urmtorii zece ani, atingnd cifra de 130 milioane locuitori. Numrul populaiei fiind n scdere, Rusia va ntmpina greuti n exploatarea tuturor resurselor de care dispune, i anume din cauza repartizrii disproporionale ale populaiei pe teritoriul rii. Populaia este de obicei localizat n orae, aceasta fiind efectul politicii duse n perioada sovietic, de concentrare a populaiei n centre urbane, specializate, de obicei, pe o singura ramur a industriei. Astfel distribuiia popualie este de 70% pentru mediul urban i de 30 % pentru mediul rural. Densitatea este de 0.12 persoane la kmp, i asta din cauza imenselor teritorii, din Orientul ndeprtat, Siberia, ce nu sunt populate sau sunt slab populate. Cauzele acestei disproporionaliti diferenele de clim i relief. ntinderea mare i latitudinea (ntre 42 lat.N 82 lat N) determin o succesiune de zone climatice, din sud spre nord, astfel: - un climat continental (cu nuane deertice), n apropierea Mrii Caspice. - un climat temperat continental rece (pn aproape de Cercul Polar de Nord, cu ierni lungi i geroase, dar precipitaii puine.Aici se nregistreaz frecvent temperaturi ce coboar pn la 50C, iar uneori pn la 70C (Verhoiansk: -75C,minima absolut),fiind unele dintre cele mai reci regiuni ale planetei. - un climat subpolar,rece (de la Cercul Polar pn la rmul Oceanului Arctic, cu ierni prelungite (8 luni), cu un scurt anotimp de primvar i veri scurte, rcoroase. - un climat artic (polar ), care favorizeaz existena ghearilor n Insula Novaia Zemlea i formarea unei banchize de ghea n Oceanul Arctic. Latitudinea i adesea departarea de ocean i dispoziia reliefului, toate contribuie la caracterul specific al climei.Iarna, porturile nordice, ca St. Petesburg, sunt blocate de ghea.1 Importana distnei fizice n procesul de export este foarte imprtant, deoarece poate influiena hotrtor asupra preului final al produselor exportate. Din acest punct de vedere, Rusia are o poziie avantajoas, aflnduse la o distan ce poate fi parcurs timp de 30 de ore cu automobilul, adic de 1.777.7 km. Cu toate acestea are un dezavantaj, i anume c pe timp de iarn, transportul se deruleaz anevoios, adesea din cauza infrastructurii precare. Infrastructura de comunicaii n Rusia este foarte diversificat, astfel se ntlnesc majoritate tipurilor de transport, iar telecomunicaiile sunt la fel de diversificate, chiar dac unele regiuni nu sunt conectate la reelel telefoniei fixe sau nu se afl n reelel de acoperire a telefoniei mobile. Ct privete reelele de transport trebuie menionat faptul c amplasarea geografic a impus dezvoltarea a mai multor tipuri de transport.1

7

Rompetrol Transportul aerian este reprezentat de reeaua de aeroporturi de pe teritoriul Federaiei Ruse, care sunt prezente n toate marile orae ale Rusiei. Numrul lor n 2004 era de 2,586 de aeroporturi. Transport pe calea ferat: Sistemul de ci ferate al Rusiei are o lungime de 87,157 km. Ci ferate cu ecartament larg : 86,200 km 1.520-m (40,300 km electrificai) Ci ferate cu ecartament ngust : 957 km 1.067-m (pe insula Sakhalin) Ali 30,000 km de cale ferat servesc exclusiv nevoilor industriei. Diferenele de ecartament ntre cile ferate ruse i cele europene constituie un impediment ce trebuie luat n calcul n momentul transportului. n Romnia ecartamentul este tip european, ceea ce poate reprezenta un factor ce face transportul mai dificil. Transport rutier Reeaua total de osele este de : 537,289 km,dintre care asfaltate 362,133 km n 2001. n general, reeaua de transport auto este slab dezvoltat, fiind mai dens doar n partea european a Rusiei,iar drumurile sunt de o calitate care las de dorit, multe dintre ele nefiind asfaltate sau ntreinute nc din perioada sovietic. Transport maritim Lungimea total a canalelor navigabile ruseti este de 96,000 km, dintre care 72,000 km n sistemul care leag Marea Baltic, Marea Alb, Marea Caspic, Marea Azov, i Marea Neagr. Principalele porturi i terminale sunt: Anapa, Kaliningrad, Murmansk, Nakhodka, Novorossiysk, Rostov-na-Donu, Sankt Petersburg, Taganrog, Vanino, Vostochnyy. Flota rus posed 1,194 de nave, plus un numr de 56 nave strine i 326 nave nregistrate n alte ri. Transport prin conducte Conducte de gaz 150,007 km, conducte de petrol - 75,539 km, produse rafinate 13,771 km.Aceast reea asigur att consumul intern, ct i exportul de petrol i gaz natural. Exportul se face ndeosebi n Europa, fostele republici sovietice i Asia. Resurse naturale Rusia,n ansamblul ei,poate fi considerat ara cu cele mai variate i bogate resurse naturale de pe glob. Principalele resurse naturale sunt: - petrol (zona Volga-Ural, Cmpia Precaspic i Cmpia Siberiei Occidentale) - gaze naturale - carbuni (bazinele Peciora, Lena i Enisei - minereuri de fier (Ural, Podiul Valdai) - minereuri neferoase (Ural i Siberia) - diamante, aur i uraniu (Podiul Siberiei Centrale, Munii Altari) - lemn (Siberia, munii Ural) Guvernul Rusiei a publicat o lista cu resursele naturale care vor fi protejate, principalele resurse protejate sunt cele energetice, adic petrolul i gazele naturale. Acest list enumer doar trei regiuni productoare de petrol i gaz, una n Siberia de est i dou n regiunea Timan-Pechora, care vor fi interzise companiilor strine. Trutnev a adugat faptul c guvernul va restriciona accesul la regiuni cu rezerve mai mari de 150

8

Rompetrol de milioane de tone (1 miliard de barili) de petrol i de un miliard de metri cubi de gaz.Deine importante resurse de petrol, gaz natural, crbune, lemn, etc. Cu toate c deine diverse resurse naturale, Rusia nu are capacitatea tehnologic de a le exploata Multe dintre ele rmn neexploatate din cauza condiiilor climaterice.

Mediul politicSistemul de guvernare: Federaie. Rusia este alctuit din 89 de subieci, redui n 2005 la 88. Sunt ase categorii de subieci federali, care cu toate c sunt clasificate, dup Constituia Federaiei Ruse sunt considerai subieci cu drepturi egale. Republici 21, oblast echivalentul provincie 49, oblast autonom 1, krai domeniu 6, okrug regiune autonom 10, orae de importan federal 2 St. Petersburg i Moscova. n anul 2000 Rusia a fost mprit n apte super regiuni federale, cu scopul de a asigura o supraveghere la nivel federal a relaiilor regionale. Cu toate c n timpul guvernrii lui Boris Yieln, mediul politic se caracteriza printr-o instabilitate la mai multe niveluri (central i regional), singura peiroad de relativ stabilitate i progres economic, nregistrndu-se ntre 1994 i 1995. Odat cu venirea lui Putin la conducerea aparatului administrativ, mediul politi, i o dat cu el mediul economic, a nregistrat o stabilitate de ne ateptat pentru muli dintre analitii politici. Orientare ideologic a Rusiei este oarecum pus sub semnul intrebrii. Oficial democraia este doctrina pe care se bazeaz constituia sa, punnd pe primul plan proprietatea privat i libertatea de exprimare a individului n societate. ns aa cum se ntmpl n majoriatea statelor, foste republici socialiste, realitatea era contradictorie legilor statului. Dup prerea mai multor analiti n Rusia democraia se mbin cu importante rmie comuniste. Astfel, se observ o important tendin urmrit de Putin, i anbume centralizarea puterii administrative n stat, i nu descentralizarea ei. Pornind de la aceast tendin, mediul de afaceri are parte de schimbri importante, i anume sub aspectul intervenionismului guvernamental. Intervenionism guvernamental n afaceri este prezent n principal n domeniile de interes strategic, cum ar fi cel energetic cum e i n cazul gazului natural (pachetul majoritar de la Gazprom este deinut de Rusia) al petrolului, dar i n acele resurse care au fost declarate resurse protejate prin lege, etc. Acorduri bilaterale Rusia face parte din Organizaia Naiunilor independente, fiind urmaa de drept a URSS, care devenit membr ONU, la 24 octombrie 1945. La 24 decembrie 1945, Boris Yieln, printr-o scrisoare declar c Rusia, cu suportul a 11 state membre CSI, este urmaa URSS, i ,deci, membr n continuare a ONU.

9

Rompetrol Rusia face parte din CSI, mpreun cu Azerbaijan, Armenia, Belrusia, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Tajikistan, Turkmenistan, Uzbekistan i Ukraina, unde are un rol foarte important. Din Octombrie 2000 mpreun cu Belorusia, Kazakhstan, Kyrgyzstan i Tajikistan semneaz Acordul de creare a Comunitii Economice Euroasiatice. n prezent Armenia, Moldova i Ukraina au statul de observator. mpreun cu China, Kazahstan, Kirghistan i Tajikistan au pus bazele Organizaiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), prin care se stabilesc bazele cooperrii regionale la nivel militar, comercial, dar i a schimbului de experiene. Este membr a Consiliului Europei de la 28 februarie 1996, fiind reprezentat permanent n Comitetul Minitrilor. Rusia a ratificat Convenia European a Drepturilor Omului la 5 Mai 1998, i are un reprezentant la Curtea European a Drepturilor Omului. mpreun cu guvernele Danemarcei, Republicii Estonia, Republicii Finlanda, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei i Regatul Suediei a semnat un acord privitor la formarea unei comisii de protecie a mediului ambiat din Marea Baltic. Este implicat ntr-o serie de acorduri de cooperare regionala, la nivel mondial urmeaz s se intgreze n OMC, semnnd n noiembrie anul curent la Hanoi, acordul cu SUA, prin care se deschide cale de aderare la OMC, n prezent se ateapt verdictul dat de Congresul SUA, unde acordul va fi supus dezbaterii. Investiiilor Strine Directe (ISD) n anul 2003 s-a inregistrat cel mai mare nivel de la nceputul perioadei postsovietice, i anume de 6.8 miliarde USD. Cu toate c diversificarea ISD rmne sczut ( n timp ce cteva proiecte de success au fost demarcate de investitori strini n proiecte cum ar fi: agricultura, sectorul bancar), aceste investiii rmn concentrate n cteva regiuni. n 2003 47 % din ISD aveau ca destinaie Moscova i regiunea Moscovei, n timp ce 30 % au fost direcionate spre regiunea Sakhalin bogat n zcminte de petrol i gaz natural. Prioritile declarate ale Rusiei prin politica economic de stat, este de a ridica nivelul de trai i de a reduce rata omajului, care vor cere inevitabil mai multe investiii strine directe i un management mai bun al investiiilor. De asemenea se urmrete simplificare legilor n domeniul commercial pe fondul unei funcionaliti mai bune aparatului de stat. Un studiu recent relev faptul c n regiunile ce sunt bine conduse, au management de calitate, aa cum este Novgorod, au avut de ctigat datorit imaginii bune pe care o au n faa investitorilor strini. Opoziia Rusiei, i a oamenilor de afaceri rui fa de larga deschidere economic presupus n cazul ISD este un mit. Multe entiti comerciale, bancare i industriale sunt sufficient de competitive pentru a face fa unor concureni externi, i se declar interesai n colaborarea cu investitorii externi pentru mbuntirea mediului de afaceri de pe piaa intern. O comparaie a Rusie cu alte ri ne sugereaz c ISD pot fi mai mari. De exemplu, pentru anul 2003 ISD pe cap de locuitor erau de 46$, n timp ce n Cehia era de 140$, iar n Ungaria 220$. O alt statistic arat c Federaia Rus primete 1,5% 2,0% din totalul investiiilor strine la nivel mondial.

10

Rompetrol Cu toate perpspectivele pe care le afieaz Rusia, ca ar prosper i cu un boom economic, rile europene, Germania, Frana, prefer s mprumute Rusia, dect s investeasc pe termen lung. Mai mult de 70% din intrrile financiare care provin din aceste ri, intr sub forma creditelor. ISD pe regiuni, $ min, 2003

Nivelul investitiilor straine din Rusia a scazut in primul trimestru al anului 2008 cu 29,9% fata de perioada similara a anului trecut(2007) si a atins un total de 17,3 miliarde de dolari, se arata intr-un raport statistic publicat astazi. Conform raportului emis de Serviciul de Statistica rus, Rosstat, cele mai multe investitii straine din Rusia au venit din partea Ciprului (4 miliarde de dolari), Olanda (3,4 miliarde de dolari), Marea Britanie (3,3 miliarde) si Germania (900 de milioane). Sectorul care s-a bucurat de cele mai mari investitii straine a fost cel comercial (5,4 miliarde de dolari) urmat de sectorul industrial (4,2 miliarde de dolari), sectorul minier (2,2 miliarde) si electricitate (1,9 miliarde). Rusia a reuit s devin o zon de concentrare a investiiilor strine directe, din Europa de Vest i Central, dar i din China i Japonia. Investiii Strine Directe pentru 2005 a atins nivelul de 53.651 milioane USD. Rata de crestere a pietei din Rusia este de 50% comparativ cu Romania care are o medie de 10%. Mediul economic Nivelul de Dezvoltare Condiiile interne pentru dezvoltarea investiiilor n Rusia devin din ce n ce mai prielnice, a declarat prim-ministrul rus Viktor Zubkov la edina Consiliului consultativ pentru investiii strine de la Moscova. n prezent Rusia ocup poziii trainice n rndul rilor cu cel mai nalt ritm de cretere economic. Afluxul de investiii n ar este principalul indice al dezvoltrii stabile i dinamice a economiei. Rusia are nevoie de investiii pe termen lung i ea creeaz condiii prielnice n acest sens. n perioada ianuarie-august anul curent, afluxul de capital strin n ar a ntrecut cu peste 22 % indicele din anul trecut i a reprezentat peste 130 miliarde dolari. Potrivit lui Viktor Zubkov, anul acesta, peste jumtate din volumul investiiilor directe, reprezint investiii n utilaje i n mijloacele de transport. Guvernul slut de asemenea investiiile strine n sfera inovaiilor.

11

Rompetrol Prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov cheam oamenii de faceri s investeasc mai activ n tiin. "Statul are sarcina s creeze condiii maximum de confortabile i de transparente pentru ca tiina i biznisul s lucreze mpreun i s se simt confortabil. n ultima vreme, n Rusia s-a adoptat o serie de legi i strategii la nivel statal. Ele au menirea s contribuie la dezvoltarea mai rapid a inovaiilor n economia rus". Economia rus poate i este pregtit s primeasc cu mult mai multe investiii strine. ns guvernul nu consider capitalurile strine doar ca resurse financiare suplimentare. Odat cu investiiile vin tehnologii de ultim or care influeneaz favorabil dezvoltarea i modificarea structurii economiei ruse, de asemenea intensific i procesul investiional intern. Guvernul Rusiei ine cont de propunerile investitorilor strini privind ameliorarea climatului investiional, a menionat premierul Viktor Zubkov. Statul a adoptat n prima lectur un proiect de lege referitor la investiiile strine n ramurile strategice ale Rusiei, care este mai liberal, n comparaie cu legile analoge din multe ri europene. S-au operat modificri n legea cu privire la reglementarea tehnic, s-a facilitat importul de utilaj tehnologic care nu se fabric n Rusia. S-au pregtit amendamente la legea cu privire la Situaia juridic a cetenilor strini n Federaia Rus, care faciliteaz activitatea strinilor n Rusia. ns mai exist destule bariere administrative i birocraie. De aceea Guvernul Rusiei intenioneaz s adopte n viitorul apropiat noi eforturi axate pe crearea unor reguli de joc clare i transparente, i ameliorarea climatului investiional, a subliniat premierul rus Viktor Zubkov. Salariul Salariaii primesc n mediu 9,106 ruble, adic cu 21,2% fa de anul precedent, iar salariul real a crescut cu 9%. Comparat cu luna ianuarie a anului curent, luna februarie aduce cu ea o crestere a salariului de 1 %. Cifrele pe anul 2006 arat c salariile sunt mai mari n sectoarele cum ar fi extracia i prelucrarea petrolului i gazului natural (ntre 21,421 - 23,408 ruble pe lun). n domeniul financiar salariul mediu este de 28,378 ruble pe lun. Ctigurile sunt foarte mici n educaie (6,000 ruble pe lun), agricultur, etc.n industria constructiilor salariul mediu era de 8,713 ruble n ianuarie 2006, adic cu 13 % mai mult dact n anul 2005 aceeai lun. Pe fundalul tempoului relativ nalt de dezvoltare economic, dinamica veniturilor reale ale populaiei au nregistrat evoluii spectaculoase, de exemplu, conform statisticilor pe anul 2003 acestea au constituit 114,5 % raportat la anul precedent. Salariul minim lunar a cescut la n 2006 la nivelul de 7126 ruble, 255 dolari SUA, iar omajul a sczut la 8.5% n 2003. Ponderea sectoarelor n PIB, indic o prevalen a sectorului Servicii cu 60%, dup care Industriile cu 40 %, i agricultura cu 5 %. Mai mult din 50 % din produsele exportate sunt petrol i gaze naturale. Minereurile fieroase, oelul n mod special, este un alt produs semnificativ la export. Cele mai importante importuri sunt maini i echipamente, la fel ca i produsele agricole i alimentare.

12

Rompetrol Pentru anul 2003, cel mai miportant partener de export a fost Germania(6.8%). Exporturile spre Italia au nsumat 6.3 % din totalul exporturilor. Aproximativ 6.2 % din exporturile ruseti au avut ca destinaie China. n ceea ce privete importurile, prima poziie este ocupat de asemenea de Germania cu 15.7%, iar poziiile urmtoare le ocup Belorus i China cu aproximativ 7%. Pentru anul 2005 Rusia a exportat produse n valoare de 245 miliarde USD, i a importat 125 miliarde USD, stabilind o valoare a balanei comerciale excedentare de 118,3 miliarde USD. Moneda Moneda oficial a Federaiei Ruse este Rubla Ruseasc (RUR), care este divizat n 100 de kopeici. n circulaie, n prezent, sunt monezi i bancnote(de 5, 10, 50, 100, 200, 500). Cursul valutar stabilit fa de leul romnesc (RON) este de aproximativ: 1 RUR = 1,0 RON 1 USD = 26.6 RUR Cursul de schimb valutar a Rublei ruseti fa de celelalte monezi strine este stabilit de Banca Central a Federaiei Ruse, i se folosete pentru calcularea veniturilor i cheltuielilor n bugetul de stat, pentru toate tipurile de pli n relaiile entitilor statale cu persoanele juridice i persoanele fizice. Fiecare curs oficial pentru fiecare valut strin este valabil pn n momentul n care Banca Central stabilete un nou curs. Potrivit Serviciului De Statistic Federal, inflaia pentru anul 2005 a atns nivelul de 10.0%, comparativ cu 10.5% pentru 2004. ali specialiti consider c rata inflaiei era mai mare, datorit politicilor monetare ce nu puteau face fa provocrilor pieei. Pentru anul 2006, Banca Mondial anun un nivel de 12.7% a ratei inflaiei. Modele De Cumprare La ora actual, ruii au cea mai mare putere de cumprare din ultimii trei ani. Clasa social de mijloc, cea care i permite s cheltuie pe cumprturi din ce n ce mai mult, se extinde. Potrivit unui studiu recent realizat de Goskomstat, 35% dintre rui se ncadreaz n clasa de mijloc i au nite venituri care le permit achiziionarea de diverse produse, de la produse alimentare i mbrcminte, pn la cltorii, maini i apartamente pentru un stil de via mai comfortabil. Jumtate dintre rui se ateapt la o mbuntire a condiiilor de via, n timp ce trei sferturi dintre ei cred c salariile vor crete considerabil. Un studiu realizat n iulie 2002 de ComCon, o firm moscovit de studii de pia, relev faptul c Moscova are o clas de mijloc de 1,5 milioane de oameni, din populaia total de 9,6 milioane; acest procent de 15% din populaia Moscovei reprezint 60-70% din puterea total de cumprare a capitalei ruse. Cu toate c aceast clas de mijloc din Rusia pe care se bazeaz comercianii este localizat mai ales n Moscova i St. Petersburg, din ce n ce mai muli consumatori serioi i-au fcut simit prezena n alte centre regionale, cum ar fi Samara, Nijnii Novgorod, Ekaterinburg sau Vladivostok.

Mediul cultural13

Rompetrol

Nivel de Educaie Referitor la gradul de instruire a populaiei putem meniona ca Rusia a atins un grad de aproape 100%, n prezent peste 3 milioane de studeni sunt nscrii la peste 519 de instituii superioare de nvmnt i nc 48 de universiti. Printre cele mai cunoscute i n acelai timp apreciate instituii de nvmnt superior din Rusia sunt: Universitatea de Stat Lomonosov, Universitatea de Stat Sankt Petersburg, etc. nvmntul din Rusia este recunoscut n toat lumea pentru succesele sale la olimpiadele internaionale, n special la fizic, chimie, matematic, medicin etc. Nivelul de educaie este ridicat, astfel persoanele de 15 ani sau mai mult pot s citeasc i scrie, iar anafalbetismul este prezent n proporie de maxim 1%, cu toate acestea gradul de educare n rndul persoanelor de sex femenin este uor mai sczut (99.5%) dect n randul brbailor(99.7%).

Accesul pe piata

Reglemntri comerciale i ISD Alegerea formei tipului de personalitate juridic, care trebuie nregistrat legal n Rusia, este de o mare importan, deoarece pe baza ei se determin tipul i mrimea impozitelor pe care trebuie s le achite investitorul. Un investitor strin trebuie s-i desfoare activitatea sub urmtoarele forme de persoane juridice stipulate de Codul Civil al Rusiei: 1. Societi cu Rspundere Limitat 2. Societate anonim pe aciuni 3. Societi cu Rspundere Suplimentar (Additional liability companies) 4. Parteneriat General 5. Parteneriat Limitat Societile cu Rspundere Limitat (SRL) pot fi nfiinate de una sau mai multe persoane eligibile conform Codului Civil. Numrul total al participanilor permis de lege este de 50, dac se depete acest numr societatea trebuie transformat n Societate Anonim pe Aciuni timp de un an, dac nu, atunci ea se dizolv prin hotrre judectoreasc. Capitalul minim subscris la nfiinare este de 10.000 RUR. Societatea Anonim pe Aciuni are un capital divizat n aciuni deinute de acionari. Sunt dou tipuri de societi anonime pe aciuni: Societi deschise pe aciuni i Societi nchise pe aciuni. Societile Deschise au un capital minim subscris la nregistrare de 10.000 RUR, iar numrul de acionari este nelimitat i aciunile pot fi uor vndute terilor. Societile nchise au un capital minim subscris la nfiinare de 100.000 RUR, numrul acionarilor este limitat la 50, iar aciunile nu pot fi uor vndute terilor, ci pot fi transferate cu stipularea drepturilor lor. O alt form sub care poate fi prezent o companie strin n Rusia este reprezentana oficial i filiala. Codul Civil al Rusiei face diferenierea ntre cele dou, astfel reprezentana oficial are o durat legal de trei ani, cu drept de prelungire i nu 14

Rompetrol poate desfura aciuni comerciale, scopul lor este de studiu a pieei i de promovare a activitilor companiei strine, n timp ce filiala are durata de activitate legal de cinci ani, cu drept de prelungire, i poate desfura activiti comerciale. Procedura de nregistrare a persoanelor juridice de ctre investitorii strini, stipulat de Legea Federal cu privire la nregistrarea persoanelor juridice, este urmtoarea: 1. nregistrarea la Comitetul de Stat pentru Statistic 2. nregistrarea la fondurile non-bugetare (fondul de pensii, asigurarea obligatorie de sntate, asigurarea social) 3. deschiderea unui cont bancar 4. notificarea autoritilor financiare de deschidere a contului bancar 5. nregistrarea activitii i a tampilei 6. n cazul Societii anonime pe Aciuni, actiunile trebuie nregistrate la Serviciul Federal pentru Pietele Financiare a Federaiei Ruse Procedura de import: Pentru exportul produselor n Rusia trebuie s fie pregtite urmtoarele documente: a) Contractul de vnzri. b) Factura vamal. c) Certificatele veterinare din ara de origine. d) Conosamentul. e) Licena de import. f) Scrisoare de garanie. g) Certificatul de igien. h) Certificatul Ross Test. i) Certificatul Veterinarului Central din oraul n care se export. j) Certificatul Veterinarului Local "FORMULAR 2". Privitor la tarifele vamale pe care un exportator de mobil trebuie s le achite la vmuirea mrfii, ele menionate n Hotrrea de Guvern 31.12.2004 N 885. aceste impozite variaz n funcie de modelul de mobil i materialul din care este fabricat. Ce este specific modului de impozitare la vama Rusiei este c se impoziteaz n funcie de greutate, n cazul mobilei. Astfel impozitul pentru un kilogram este cuprins aproximativ ntre 0.5 EUR 1.4 EUR pentru 1 KG. De asemnea, ea poate fi impozitat pornind de la valoarea n vam, impozitul fiind de aproximativ 20 %. Taxa pe profit n corporaie e de 35%. Ca o regul nescris n Rusia e c firmele au un important rol n cadrul comunitii locale. Firmele ruseti acord multe beneficii angajailor, cum ar fi: cazare, ajutor n educaie i asigurare medical, i aceste ajutoare constituie peste 35 % din salariu. Unele firme ajut autoritile locale chiar i cu construirea spitalelor sau a infrastructurii. Aceste aspecte ar trebui luate n considerare de potenialii investitori n Rusia. Neregulile din mediul de afaceri sunt adesea aplanate pe cale non formal, apelnd la relaii, ci nu apelnd la Curtea de Justiie. De acee muli apeleaz la aa numita CRYSHA (protecia). Aceasta poate interveni att ca portecie fizic, ct i ca protecie intelectual, mai ales cnd disputele se aplaneaz pe cale verbal.

15

Rompetrol Aceste reguli nescrise, uzane sunt foarte importante n societatea rus, deoarece de ele depind evoluia multor factori, de aceea pentru investiia n Rusia, e de preferat s fie minuios pregtit i analizat. Protectia drepturilor de proprietate intelectuala Legislaia care reglementez dreptul de proprietate intelectual a fost adoptat n 1992, ea include legi de protecie a mrcilor nregistrate, programelor software i baze de date, patentelor i a circuitelor integrate. Legea cu privire la drepturile de autor i a drepturilor adiacente a fost adoptat n 1993 i revizuit apoi n 1995. ulterior s-au adus amendamente semnificative acestei legi n 2002 i 2003. Au fost vizate n special legea mrcii nregistrate, legea patentatului, legea software-ului. Rusia este semnatara a mai multor tratate internaionale cu privire la protecia drepturilor de autor, inclusiv Convenia Universal a Drepturilor de Autor, Convenia de la Brena pentru Protecia Operelor Literare i de Art, Convenia de la Paris pentru Protecia Proprietii Intelectuale, Tratatul Cooperativ al Patentelor, Sistemul Madrid pentru mrci registrate. Sistemul juridic Noutatea cu care voi veni eu, nu cred c va surprinde pe cineva, dar ca s vedem care era situaia intern prezint o statistic a Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul Afacerilor Interne (MVD) a estimat c n 1996 erau 8.000 de grupri criminale ce operau pe teritoriul fostei URSS. De asemenea, s-a estimate c aproximativ 40 % din firmele private, 60 % din cele cu capital de stat i mai mult de 50% din bnci erau controlate de gruprile criminale. Multe firme au declarat c sunt nevoite s plteasc gruprilor criminale pentru a li se oferi protecie. Aceste reguli care sunt nescrise i fac din economia ruseasc un teritoriu foarte periculos, nu doar pentru cei locali ci i pentru investitorii strni. Toate acestea se datoreaz n mare msur sistemului juridic corupt din Rusia, i procedurile complicate. Sistemul juridic al Federaiei Ruse cuprinde: Curtea Constituional Curtea Suprem Curtea Suprem de Arbitraj Judectori (numii pe via de Consiliul Federal la recomandarea preedintelui). Neregulile sunt adesea aplanate pe cale non formal, apelnd la relaii, ci nu apelnd la Curtea de Justiie.

ConcluziiCu toate c Rusia este n mod oficial un stat democratic, instituiile de drept n stat nu funcioneaz ntr-un mod democratic, aa cum suntem obinuiui s vedem n rile Europei de Vest. De ce? Pentru c, dup prerea noastra, populaia Rusiei are o

16

Rompetrol mentalitate diferit i au fric dar i respect pentru autoriti2. Cu toate c s-au realizat multe progrese n perfectarea legislaiei comerciale, spaiul comercial rus prezint o vulnerabilitate mare comparativ cu rile vest europene sau central europene, datorat n special criminalitii ridicate. Piaa Rusiei prezint atractivitate pentru investitorii strini datorit stabilitii politice, cererii poteniale n continu cretere ca rezultat al creterii veniturilor reale i a importanei clasei de mijloc.

FRANTAFrana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a cincea economie mondial. Mediul demographic/natural: Suprafata: 674.843 km Populatie totala: 61.5milioane loc. Densitate: 92,86 loc./km Cresterea numarului populatiei: 0.4% Mediul economic PIB total: $ 1661 miliarde PIB per capita: $ 27,600 Soldul balanei comerciale a nregistrat un deficit record de -29,2 miliarde euro, fa de -22,9 miliarde euro n 2005. Investiiile ntreprinderilor : s-au accelerat n 2006 (+4,0%), comparativ cu 2005 (+3,7%). Inflaia: variaie anual 1,6% (2006), fa de 1,5 % n 2005 ; Rata somajului (n % din populaia activ) : pe ansamblul anului 2006, s-a cifrat la 9,1%, comparativ cu 9,6% n 2005 ; Puterea de cumparare: Puterea de cumparare este ridicata ca si in Germania, venitul destinat consumului casnic este mai mare cu 30% decit in Marea Britanie, si cu 50% mai mare decit in Spania. Infrastructura:

Calitatea infrastructurii si costurile mici ale utilitatilor constituie o contributie cheie la competitivitatea afacerilor dezvoltate in Franta. Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi

2

Alfred E. Kellerman, Romanian Journal of European Affairs, articolul The Impact of EU Enlargement on the Russian Federation

17

Rompetrol Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Ocup locul 1 in ceea ce privete reeaua de trenuri de mare vitez ( 26 de km la un million de locuitori) cu o lungime de 1 547 km. Deine cea mai mare reea rutier din Europa cu 990 577 km, din care 10 3833 km autostrzi si ocup locul 3 privind densitatea infrastructurilor autorutiere la numrul de locuitori, la egalitate cu Belgia. Aeroporturile din Paris formeaza centrul numarul 1 de aeroporturi din Europa pentru pasageri si marfa. De asemenea, performanele altor reele de infrastructuri situeaz Frana n rndul rilor celor mai performante, cum este cazul aeroporturilor, echipamentelor de telefonie fix i mobil i Internet. Nivelul de trai (miliarde euro):

Source : Eurostat

este a 2-a destinatie din lume pentru investitii si numarul 2 in Europa in ceea ce priveste crearea de locuri de munca datorita investitiilor straine directe: Investitii straine directe in interiorul Frantei (miliarde euro):

18

Rompetrol

Source: National statistics, IMF and OECD

Exporturi: locul 2 n ce privete exporturile de servicii i produse agricole i locul 4 n privina exporturilor de mrfuri.

Frana a ocupat n 2005 a patra poziie n comerul exterior al Romniei, dup Italia, Germania i Turcia. Importuri : Structura exporturilor romneti n Frana, pe grupe de mrfuri, cumulnd un total de 90% din total exporturi, este compus din: materii i articole textile (28,8 %); maini, aparate i echipamente electrice (24,5 %); mobil (13,8%); vehicule i echipamente de transport (10,3%); nclminte (5,1 %); metale comune i articole din metal (4,8 %). este o tara caracterizata, din punct de vedere al dezvoltarii economice, prin inovatie, mai ales datorita fondurilor alocate din PIB in domeniul cercetare&dezvoltare. In 2005 a locat 2.2% din PIB pt acest domeniu. Situatia comparativa cu alte tari:

Source : OECD, R & D Scoreboard 2004

dispune de un nivel inalt de educatie( 53.6 % din populatia cu virste cuprinse intre 20 si 24 ani care urmeaza cursurile unor institutii educationale-locul 3 in lume dupa Danemarca si n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat). n 2004, PIB-ul per orFinlanda) si forta de munca calificata, creativa si devotata slujbei. Franta este un leader al lumii

19

Rompetrol lucrat n Frana era de 47,7 dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$). Mediul politic Sistemul de guvernare: Republic

Franta este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei i din G8. Republica Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial.

Taxe vamale: Bunurile circul liber n interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate dect o singur dat la importurile extra-comunitare, chiar dac ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intr n Frana pot fi reexportate ctre un alt stat membru UE fr a plti taxe vamale. Un dispozitiv de suspendare a plii TVA este prevzut pentru operaiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. ntrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativ pentru circulaia majortitii mrfurilor ntre statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraii de schimburi de bunuri (Declaration dEchanges de Biens - DEB) n scopuri statistice. ntreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anual care depete 150 000 de euro i cele care export n alt stat membru, trebuie s ntocmeasc n fiecare lun declaraia DEB. Taxe locale: 1. Taxa profesional Aceast tax este colectat n favoarea colectivitilor locale. Nivelul taxei se stabilete n fiecare an de ctre autorititile locale. Baza de impozitare este calculat innd cont de dou elemente: - valoarea locativ a localurilor utilizate pentru activitatea ntreprinderii; - 16% din valoarea fondurilor fixe la dispoziia ntreprinderii i pe care aceastle utilizeaz pentru nevoile productive. In primul an de activitate a ntreprinderii nu se percepe taxa profesional, iar n anul al doilea se ia n calcul numai jumtate din baza de impozitare. Nivelul taxei profesionale nu poate depi un procent de 2,5% din valoarea adugat produs de ntrepindere. 2. Alte taxe locale 20

Rompetrol n aceast clasificare mai figureaz: taxa funciar, datorat de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorat de ocupanii localurilor cu destinaie de locuin, indiferent c sunt propietarii sau chiriaii. Aceste taxe sunt calculate n funcie de valoarea locativ a bunului n cauz. Valoarea locativ este fixat de autoritile administrative. 3. Facilitai vamale. De la 1 ianuarie 2007, data aderrii la Uniunea European, nu exist limite la exporturile noastre n Frana, produsele romneti bucurndu-se de aceleai condiii de acces ca mrfurile de origin comunitar. Problemele cu care se mai confunt exportatorii romni sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a putea face fa competitivitii sporite pe o pia exigent. Un impediment l reprezint i nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract. Legislatie: Investitorii straini in Franta se supun acelorasi reguli ca si investitorii autohtoni. Ceea ce face diferenta este faptul ca Franta a semnat peste o suta de tratate cu tot atitea tari, in vederea protejarii investitorilor straini de dubla taxare. Orice companie straina care desfasoara activitati in vedera obtinerii de profit in Franta, se supune legii de impozitare a venitului obtinut, indiferent de tipul entitatii. Repatrierea profiturilor se realizeaza in trei moduri: - prin transferul sau distribuirea profitului net de la sucursale si filiale; - prin dobanzi la credite si avansuri de la compania parinte din strainatate; - prin drepturi de autor si taxe manageriale. Taxa pe valoarea adugata (TVA) are o rata egala cu 19,6%, insa la unele produse aceasta are un nivel mai scazut: la produsele alimentare si anumite produse agricole5,5%; la medicamente 5,5% sau 2,1% etc. .Avantaje fiscale pentru investitori: 1. Creditul impozit pentru cercetare ntreprinderile cu activitate industrial, comercial sau agricol, care efectueaz cheltuieli pentru cercetare pot obine un credit de impozit care se repercuteaz asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate n cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe ntreprindere pe un an. 2. Creditul impozit Tehnologii noi Creditul este rezervat ntreprinderilor mici i mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni). 3. Exonerarea temporar de la taxa profesional n regiunile care cunosc dificulti, colectivitile locale (comune, departamente, regiuni i grupri de colectiviti) sunt autorizate s acorde exonerri temporare totale sau pariale de la taxa profesional n favoarea ntreprinderilor care se instaleaz, se dezvolt sau preiau activiti n societi cu probleme. Exonerarea nu poate depi 5 ani. 4. Exonerarea temporar de la plata impozitului pe societi

21

Rompetrol ntreprinderile nou create n anumite zone pot, sub anumite condiii, s beneficieze de exonerarea temporar i degresiv a impozitului pe societi. Exonerarea este de 100% n primii 2 ani. Atuurile Franei: Demografia viguroas asigur n parte rennoirea generaiilor i constituie surs pentru sporirea chelutielilor menajere. Diversificarea surselor de aprovizionare energetic este la originea unei relative independene energetice. Frana dispune de mari grupuri (energie, transporturi, farmacie, cosmetice, lux, marea distribuie) internaionalizate i competitive Sistemul bancar i financiar este dinamic i deschis activitii internaionale. Calificarea forei de munc i productivitatea orar mare compenseaz parial durat medie anual sczut a timpului de lucru. Calitatea bun a infrastructurilor.

ITALIAMembra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta . Mediul demographic/natural: Suprafata: 301.230 km Populatie totala: 58.751.711 loc. Densitate: 192,73loc./km Distanta dintre Romania si Italia Resurse naturale: acestea sunt destul de reduse. Productia nationala a celor mai importante materii prime: carbune 93,7 mii tone, titei 5,1 mil.tone, gaze naturale 17,6 miliarde mc, plumb 9,7 mii tone, zinc 5,2 mii tone, magneziu 1,0 mii tone, sare 3.700 mii tone, marmura 4.500 mii.tone, sulf 13 mii tone, feldspat 3.800 mii.tone, caolin 238,5 mii tone, bentonita 891,1 mii tone, nisip silicios 13.900 mii.tone. Mediul economic Este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe legea cererii si ofertei. Are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalista rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, 22

Rompetrol beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999. PIB total: $1550 miliarde PIB per capita: $ 26.700 PIB :3% agricultur, peste 90% industria si serviciile. Rat a omajului de 20%. Infrastructuara:-305.881 Km de strazi asfaltate, dintre care 6.400 Km autostrazi. -Reteaua feroviara se intinde pe 20.000 km. -Transportul maritim este foarte extins, data fiind configuratia geografica a Italiei. -transporturilor aeriene, alaturi de compania nationala Alitalia opereaza o serie de companii private. Import :In anul 2006, importul Italiei a fost de 347,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 12,3% fata de 2005. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,6%), Franta (9,1%), Olanda (5,5%), R.P.Chineza (5,2%), Belgia (4,2%), Spania (4,1%), Rusia (3,9%), Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%), Elvetia (3,0%), Austria (2,5%), Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia (1,6%), ROMANIA (1,3%) locul 17 si altii. Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol si gaze naturale, mobila (in special din Romania)autovehicule, produse chimice, metale, produse siderurgice, produse farmaceutice, textile si imbracaminte, aparatura de birou, produse alimentare, bautura si tutun. Mediul politic Sistemul de guvernare: Republica Italia a fost membr fondatoare a NATO i a Uniunii Europene, i s-a alturat grupului de cretere a unificrii politice i monetare din Europa de Vest, incluznd introducerea Euro n 1999. Instabilitatea politica, considerata "o traditie" in Peninsula, a fost redusa prin diferitele masuri luate de autoritati. Poate cel mai important eveniment care a adus renasterea democratiei ca domnie a legii si recent a adus stabilitate este operatiunea "Maini Curate", care a eliminat in mare parte influenta mafiei si a coruptiei si a permis o remarcabila dezvoltare economica, in anii 90. Poate cel mai important eveniment care a adus renasterea democratiei ca domnie a legii si recent a adus stabilitate este operatiunea "Maini Curate", care a eliminat in mare

23

Rompetrol parte influenta mafiei si a coruptiei si a permis o remarcabila dezvoltare economica, in anii 90. Sistemul fiscal italian asigura o serie de facilitati fiscale companiilor locale sau straine investitoare pentru a stimula si sprijini noile investitii si crearea de noi locuri de munca si se bazeaza pe impozitarea directa. Noile rate de impozitare a veniturilor anuale ale persoanelor fizice, incepand cu ianuarie 2007, sunt: venituri sub 15.000 euro 23% venituri intre 15.001 28.000 euro 3.450 euro + 27% din ce depaseste 15.000 euro venituri intre 28.001 55.000 euro 6.960 euro + 38% din ce depaseste 28.000 euro venituri intre 55.001 75.000 euro 17.220 euro + 41% din ce depaseste 55.000 euro venituri peste 75.001 euro 25.420 euro + 43% din ce depaseste 75.000 euro

Din 2007 s-a majorat cu 500 euro valoarea scutita de la plata impozitului pe venit; astfel nu se impoziteaza veniturile sub 8.000 euro/an (venitul minim) si pensiile sub 7.500 euro/an. Exista facilitati pentru extinderea, modernizarea, restructurarea si reactivarea obiectivelor productive din sectorul minier sau industria prelucratoare, facilitati care constau in finantarea de catre statul italian a costurilor aferente realizarii investitiilor in proportie de pana la 65% din valoarea acestora. Pentru crearea de noi locuri de munca, statul italian acorda companiilor, pentru fiecare nou angajat, echivalentul unui salariu mediu pe economie pe o perioada de un an, iar pentru formarea profesionala acopera 90% din costurile aferente acesteia. In urma analizei strategice s-a decis extinderea pe plan international a companiei in Franta si Italia. Aici gasindu-se un mediu de afaceri favorabil pentru desfasurarea activitatilor de catre Rompetrol. Tarile din NV Europei desi au un potential ridicat de resurse petroliere, politica stabila, au fost eliminate din cauza distantei fizice mari, a sistemului de taxe si al concurentei acerbe de pe piata acestora.

Capitolu 4 Piata tinta

24

Rompetrol Cele 2 piete pe care compania se va extinde sunt Franta si Italia,fiind doua tari dezvoltate facand parte din bazinul Marii Mediteraniene, cu o politica stabila Franta Potentialul produsului Piata Frantei prezinta o cerere ridicata de produse petroliere, si este in continua crestere deoarece este o tara puternic industrializata care atrage investitii in majoritatea domeniilor, ocupand locul doi in Europa cu 56mld EUR in ISD. De asemenea Franta detine primul loc in turism urmata de Italia, acestea reprezentand o compenenta majora a cererii de petrol. Puterea de cumparare este ridicata ca si in Germania, si Italia, fiind mai mare cu 30% decat in Marea Britanie si 50% decat inSpania. Inmatricularile medii pe luna, de automobile mici si autoutilitare sunt de 210.000. Energia medie anuala folosita este de 4373,3 Kg petrol pe cap de loc. Importul total de bunuri si servicii este de 27,1% din PNB Principala Companie petroliera pe piata Franceza este Dyneff cu o cota de piata de 22% ( cu 250 de statii si detine propria flota de vase petroliere.) Distributie locala Calitatea infrastructurii si costurile mici ale utilitatilor constituie o contributie cheie la competitivitatea afacerilor dezvoltate in Franta. Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Ocup locul 1 in ceea ce privete reeaua de trenuri de mare vitez ( 26 de km la un million de locuitori) cu o lungime de 1 547 km. Deine cea mai mare reea rutier din Europa cu 990 577 km, din care 10 3833 km autostrzi si ocup locul 3 privind densitatea infrastructurilor autorutiere la numrul de locuitori, la egalitate cu Belgia. Franta dispune de un nivel inalt de educatie( 53.6 % din populatia cu virste cuprinse intre 20 si 24 ani care urmeaza cursurile unor institutii educationale-locul 3 in lume dupa Danemarca si Finlanda) si forta de munca calificata, creativa si devotata slujbei. Franta este un leader al lumii n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat). n 2004, PIB-ul per or lucrat n Frana era de 47,7 dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$). Potential de vanzari, partea de piata, identificarea clientilor Compania Rompetrol se adreseaza atat clientilor individuali cat si companiilor. Italia

25

Rompetrol Potentialul produsului Italia este o tara dezvoltata, cu o politica economica de tip liberal si o economie de piata bazata pe legea cererii si ofertei. Din punct de vedere al repartitiei geografice, puctul slab al structurii economiei il reprezinta Mezzogiorno (jumatatea sudica), care se diferentiaza radical fata de regiunea centrala si de nord. In anul 2006, importul Italiei a fost de 347,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta o crestere cu 12,3% fata de 2005. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16,6%), Franta (9,1%), Olanda (5,5%), R.P.Chineza (5,2%), Belgia (4,2%), Spania (4,1%), Rusia (3,9%), Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%), Elvetia (3,0%), Austria (2,5%), Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia (1,6%), ROMANIA (1,3%) locul 17 si altii. Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petro si gaze naturale,mobila (in special din Romania)autovehicule, produse chimice, metale, produse siderurgice, produse farmaceutice, textile si imbracaminte, aparatura de birou, produse alimentare, bautura si tutun. In eforturile sale de stimulare si sprijinire a noilor investitii si crearea de noi locuri de munca in zonele mai putin dezvoltate, statul italian, in conformitate cu normele europene, asigura o serie de facilitati fiscale companiilor locale sau straine investitoare. In acest sens, pentru atragerea de investitii de capital, se ofera facilitati pentru extinderea, modernizarea, restructurarea si reactivarea obiectivelor productive din sectorul minier sau industria prelucratoare, facilitati care constau in finantarea de catre statul italian a costurilor aferente realizarii investitiilor in proportie de pana la 65% din valoarea acestora. In anumite conditii, firmele care infiinteaza filiale in sudul Italiei pot beneficia de scutiri de impozite acordate in zona respectiva, cum ar fi: scutirea de impozite locale pentru o perioada de 10 ani pentru unitatile industriale infiintate in zona. Scutiri partiale se aplica tot pentru 10 ani daca unitatile existente sunt modificate sau extinse. Scutirea se aplica numai la venitul suplimentar realizat din noua investitie. Scutirile se acorda si pentru veniturile re-investite. Din 2007 se acorda o noua scutire de impozit pentru societatile care realizeaza investitii, prin achizitii de utilaje, in zonele dezavantajate din sudul Italiei (Calabria, Campania, Puglia, Sicilia, Basilicata, Sardegna, Abruzzo si Molise) cu exceptia firmelor din sectorul industriei siderurgice, fire si fibre sintetice, pescuit, industria carbonifera, finantari, credite si asigurari. Principalii concurenti pe piata Italiana

26

Rompetrol

Analiza situatiei strategice a Rompetrol conform matricei SWOTPuncte tari S Oportunitat iO Puncte slabe W Strategii SO Strategii WO 1) Dezvoltarea pietei 1) Fuzionarea cu noi firme 2) Dezvoltarea produsului 2) Creare de noi legaturi cu banci 3) Dezvoltarea transportului 3) Extinderea pe noi teritorii 4) Strategii de impulsionare angajatilor 5) Strategii de expansiune Strategii ST Strategii WT 1) Strategii defensive 1) Program de imbunatatire a (competitivitate) imaginii leaderilor 2) Strategii de imbunatatire 2) Programe de advertising a imaginii 3) Strategii de imbunatatirii sau mentinere pozitiva a cifrei de afaceri

Amenintari T

Matricea SWOT Puncte tari 1)Companie multinationala(13 tari) 2)Realizarea cifrei de afaceri 3)Mai multe entitati de afaceri(Marketing si Retail, Trading, Rafinare, Upstream) 4)Conducere din tari diferite 5)In permanenta dezvoltare 6)Imbunatatirea permanenta a combustibililor 7)Diferite investitii de viitor precum in benzinarii mobile si benzinarii in noi tari 8)Realizarea a diferite operatiuni financiare pentru a sprijini planurile de expansione a operatiunilor 9)Imprumuturi si credite 10)Formarea unor obiective mari 11)Numar mare de angajati 12)Calitatea serviciilor si produselor Puncte slabe 1)Birocraie 2)Marj de profit insuficient pentru atragerea noilor investitori ( investiii unitare i constante ) 3)Imagine proasta pe plan local datorata problemelor legale ale leaderilor 4)Dependenta evolutiei companiei de persoanele care se afla la putere 5)Transformari in structura manageriala 6)Multe firme de diferite nationalitati

27

Rompetrol 13)Tehnologia 14)Diversitatea ofertei de servicii 15)Capacitatea de satisfacere a cererii 16)Brand puternic Oportuniti 1)Pia n dezvoltare 2)Integrarea n Uniunea European 3)Clieni fideli 4)Fuzionarea cu VEGA si PETROMIDIA 5)Incheierea integrarii din punct de vedere al legaturilor pe cale ferata a celor 7 depozite de carburanti din Romania 6)Posibilitatea angajatilor din Rompetrol de a lua credite cu reducere UniCredit 7)Posibiliatea de a emite obligatiuni pentru a-si stinge datoria Ameninri 1)Mediul politic i legislativ 2)Situaia politic pe glob 3)Fluctuaiile leului fa de principalele valute 4)Politica de marketing a concurenei 5)Concurena intern i extern 6)Probleme legale 7)Variatia castigurilor pe trimistre si pe an 8)O scadere a ratingului 9)Variatia preturilor la titei

Metoda de intrare pe piata atat pe piata Frantei cat si pe cea a Italiei este cea a concentrarii prin integrare orizontala, astfel in Franta se achizitioneaza compania Dyneff iar in Italia prin crearea unei filiale proprii, prin metoda greenfield investment. Filiala astfel creata va fi o societate nou, cu personalitate juridica italiana i va avea aceleai drepturi si obligaii ca o societate de drept italian. n general, un investitor strin poate crea o ntreprindere individuala sau o societate de drept italiana (fr legtura cu o societate mam din strintate). Societatea Rompetrol a decis adoptarea acestei metode de extindere la nivel international datorita avantajelor pe care aceasta le prezinta: libertatea de a dezvolta spatii specifice in locatii avantajoase din punct de vedere strategic, flexibilitatea in dezvoltarea firmei adaptarea proiectelor in functie de necesitatile firmei precum crearea unei imagini specifice firmei si care sa respecte regulile definitorii ale imaginii companiei.

Odata cu achizitionarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol deschide al doilea front de operatiuni in Occident, dupa cel din zona Balcanilor si a Marii Negre. In Franta, compania planuieste atingerea unei cote de 10% din piata de carburanti. Prima benzinarie care va opera sub marca Rompetrol in Franta va fi lansata in urmatoarele doua luni, in timp ce in anul urmator compania petroliera romaneasca va construi sub marca proprie prima benzinarie din Franta. In paralel cu deschiderea de noi benzinarii, strategia de extindere a Rompetrol vizeaza si achizitionarea unei rafinarii in Franta, care sa ajute la dezvoltarea regionala a 28

Rompetrol grupului, dublata de semnarea unor contracte de procesare cu mai multe rafinarii din regiunea Marii Mediterane. Divizia Dyneff detine pe piata franceza o cota de piata de 5% in domeniul distributiei de carburanti, iar planurile de extindere a companiei vizeaza pozitionarea sa ca jucator national cu greutate in urmatorii ani. Tranzactia este cat se poate de profitabila, intrucat cota de piata a Dyneff in Franta echivaleaza cu o acoperire de 30% din piata romaneasca, iar vanzarile companiei franceze au crescut cu circa 33% din momentul preluarii de catre Rompetrol. Cu alte cuvinte, chiar mai mult decat detine in prezent Rompetrol pe piata autohtona de carburanti. In paralel cu extinderea in vestul Europei, petrolistii vizeaza cresterea cotei de piata a Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, de la 15% in prezent la 20% pana in anul urmator si la 30-35% pana in 2008, in urma unor investitii succesive de 25-30 milioane dolari. Rompetrol a realizat in primul semestru al anului o cifra de afaceri consolidata de 2,7 miliarde dolari, de 2,5 ori mai mare decat in acelasi interval al anului trecut si cu 12,5% peste valoarea consemnata pe ansamblul anului 2005. Grupul Rompetrol va investi, prin intremediul subsidiarei sale Dyneff, circa 60 de milioane de euro pentru a construi un depozit de produse petroliere in localitatea franceza Port la Nouvelle, de pe tarmul Marii Mediterane. Valoarea estimata a investitiei a rezultat din studiile efectuate, potrivit datelor companiei. Distribuitorul francez de carburanti Dyneff,care va fi achizitionat de Rompetrol, detine in Port la Nouvelle doua depozite de produse petroliere. Compania intentioneaza sa inlocuiasca unul dintre aceste depozite, care a ajuns sa fie situat in zona rezidentiala a orasului, ca urmare a dezvoltarii urbane, astfel ca este necesara construirea unui obiectiv nou in zona industriala. Constructia noului depozit, care se va numi Dyneff 3, va fi finalizata in perioada 2011-2012, pina atunci vechea unitate urmind sa functioneze in continuare. Dyneff 3 va fi amplasat pe o suprafata de 17 hectare si va avea acces la calea ferata, conductele de transport si facilitati portuare pentru descarcare si incarcare de produse. Depozitul va avea o capacitate cuprinsa intre 140.000 de metri cubi si 200.000 de metri cubi, comparativ cu 136.000 de metri cubi la unitatea pe care o inlocuieste.

Capitolul 5 Prezentarea generala a companiei Rompetrol5.1. Date de identificare

29

Rompetrol Grupul Rompetrol. este o companie petroliera multinationala, cu sediul in Amsterdam, Olanda, pe strada strada Strawinskylaan, Nr. 807, desfasurandu-si activitatea in 13 tari si cu majoritatea activelor si operatiunilor in Franta, Romania, Spania si SudEstul Europei. Grupul are 40 de firme membre, organizate in patru Entitati de Afaceri (Business Unit). O astfel de Entitate de Afaceri poate reprezenta o singura unitate operationala sau un grup de companii diferite care formeaza un segment unic de afaceri. Entitatile de afaceri sunt: Retail & Marketing, Rafinare, Trading si Upstream (Explorare si Productie). Entitatea de afaceri Retail si Marketing este nucleul Rompetrol prin care se obtin pentru produsele cea mai mare marja neta. Are o retea de peste 570 de benzinarii in Romania, Franta, Bulgaria, Albania si Georgia, cat si un numar important de depozite la Marea Neagra, Marea Mediterana si Oceanul Atlantic. Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului, opereaza o reea de circa 300 de benzinrii la nivel national, fiind prima companie din tara care comercializeaza inca din anul 2003 exclusiv carburanti la standarde Euro. Sediul central al diviziei se afla in Bucuresti, pe strada Macul Rosu.

5.2. Scurt istoric al organizatieiLider in domeniul petrolier regional, Rompetrol - o companie multinationala, a cunoscut ca si multe alte companii o evolutie in timp. Se infiinteaza in 1974 ca reprezentant la nivel international al industriei petroliere romanesti. Cu timpul Societatea Rompetrol se privatizeaza prin metoda MEBO, dar cifra de afaceri a companiei scade in anii imediat urmatori privatizarii sub 6 milioane de dolari. Astfel un grup de investitori locali, printer care si Dinu Patriciu achizitioneaza pachetul majoritar de actiuni si majoreaza capitalul, reusindu-se astfel o revenire spectaculoasa a cifrei de afaceri. Procesul de stabilizare a business-ului se finalizeaza in cursul anului 1999, iar compania face primul pas spre extinderea pe plan international stabilindu-si sediul central, in Olanda. In perioada 1999-2000, Rompetrol a parcurs accelerat drumul de la o modesta companie de servicii petroliere, decapitalizata si cu o cifra de afaceri de 5 milioane de dolari, la puternicul grup petrolier integrat de astazi cu o cifra de afaceri de aproximativ 6 miliarde de dolari estimata pentru 2006. Incepe procesul de formare a Grupului Rompetrol, compania realizand prima achizitie majora, rafinaria Vega Ploiesti. In doar noua luni de la preluare, cifra de afaceri a rafinariei Vega s-a triplat. In 2000, Rompetrol preia Petros unicul furnizor de servicii la sonda din Romania, in acel moment. Petros a primit, intre timp, denumirea de Rompetrol Well Services SA. Grupul Rompetrol realizand principala sa achizitie - rafinaria Petromidia, in urma semnarii contractului de vanzarecumparare cu Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Grupul a implementat un program complex de investitii pentru modernizarea si transformarea Petromidiei in cea mai performanta unitate de acest gen din Europa Centrala si de Est. Petromidia si-a schimbat numele in Rompetrol Rafinare SA. Cu timpul sunt deschise subsidiare in Republica Moldova (Rompetrol Moldova) si Bulgaria (Rompetrol Bulgaria). Rompetrol,in 2003 desfasoara un program complex de extindere a retelei de statii de carburanti in intreaga tara. Strategia Rompetrol urmareste armonizarea standardelor de calitate in intreaga retea de benzinarii, oferind servicii complete la preturi adaptate

30

Rompetrol posibilitatilor consumatorului roman. Pentru a facilita extinderea si a fluidiza distributia de produse catre alti clienti, Rompetrol creaza retele de depozite en-gros, in locatii strategice pe teritoriul Romaniei (Arad, Craiova, Simleul-Silvaniei, Zarnesti, Vatra Dornei, Constanta, Bucuresti-Mogosoaia). Astazi, aceste depozite alimenteaza reteaua nationala a companiei, care include peste 115 de benzinarii proprii si 185 de statii Partener Rompetrol. Rompetrol Rafinare este listata la Bursa de Valori Bucuresti in 2004. Profitul operational al rafinariei creste de peste 5 ori fata de anul anterior, reusind sa atinga un nivel de 86,4 milioane dolari. Rompetrol Rafinare inregistreaza un profit net de 11 milioane dolari, pentru prima data, dupa 30 de ani de activitate. Mai tarziu infiinteaza subsidiara Vector Energy AG cu sediul in Elvetia, specializata in comertul cu petrol si produse petroliere. The Rompetrol Group NV (TRG) cu sediul n Olanda, anunta in 2005 semnarea unui contract prin care se achiziioneaz ntregul pachet de aciuni al grupului Dyneff SA, cel mai mare distributor independent de produse petroliere din Franta, cu operatiuni in acest stat si in Spania. O retea a companiei a fost plasata in Iasi in 2005 , sub denumirea de Rompetrol Downstream.

5.3. Organigrama si managementul companiei RompetrolCompanii multinationale are organigrama bazata atat pe catogoriile de manageri si responsabilitatile indeplinite de acestia, cat si pe diviziunea departamentelor, entitatilor de afaceri (vezi organigrama )

5.4 Produsele si serviciile oferiteRompetrol ofera spre vanzare o multitudine de produse, de la lubrifianti la robinete industriale. O gama larga de lubrifianti sunt compatibili cu diverse tipuri de motor, fiind in conformitate cu cele mia stricte standarde de calitate si performanta. Gama de lubrifianti Axial este prima marca de lubrifianti realizata de Rompetrol pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor. Axial este un lubrifiant de top, prezentat in recipienti de 1 si 4 litri si este diferentiat pe coduri de culoare pentru o mai usoara recunoastere. Cele trei sortimente , formula pentru carburanti diesel, formula pentru benzine si formula semi sintetica, au fost dezvoltate pentru motoare care functioneaza in conditii variabile. Toate variantele includ optiuni de vascozitate ridicata sau scazuta, in functie de tipul de mediu in care clientul estimeaza ca va functiona motorul masinii sale. Axial verde este formula pentru benzine, cu un grad de vascozitate de 20W40 si 15W40. Lubrifiantul este recomandat pentru motoare care functioneaza pe baza de benzina, cu aspiratie normala sau turbo. Aceasta formula a fost creata pentru a preveni oxidarea, expunerea excesiva la poluare, coroziune si include o componenta de monitorizare a gradului de vascozitate. Axial albastru este formula pentru carburanti diesel, creata pentru a imbunatati functionarea motoarelor diesel de toate tipurile. Lubrifiantul a fost creat pentru a 31

Rompetrol raspunde cerintelor de functionare a vehiculelor in conditii extreme, dar este recomandat si pentru utilizarea zilnica pentru toate tipurile de motoare diesel, asigurand o inalta performanta a motorului si o protectie ridicata impotriva coroziunii. Axial gri este sortimentul semi sintetic, potrivit atat pentru motoare diesel, cat si pentru motoare pe benzina. Lubrifiantul contine componente sintetice, fiind astfel alegerea ideala pentru motoarele noi, de inalt performanta, oferind o protectie maxima si perioade mai indelungate de timp intre schimburile de ulei. Cele doua rafinarii ale grupului, Petromidia si Vega furnizeaza combustibili lichizi de calitate superioara: Benzina Efix, Benzina Premium E Plus, Benzina Euro Plus unleaded, Motorina Efix, Motorina Super Euro 5, Pacura, Benzina nafta, Petrol reactor JET A1, Calor extra 1 si Economic 3, Combustibil Lichid Usor Rafinat. Investitiile permanente in modernizari tehnologice si atentia permanenta pentru mentinerea profesionalismului, cat si grija pentru buna starea angajatilor au facut ca Rompetrol sa fie considerat un furnizor de marca de combustibili gazosi, iar produsele sunt dintre cele mai diversificate: Propane, MTBE raffinate, CT Bottled LPG for domestic use, Liquefied petroleum gas, Automotive LPG, etc. Compania face totul pentru a raspunde cererii de combustibili solizi folositi pentru a furnizeaza energie unora dintre cele mai mari unitati industriale din tara: Sorted petroleum coke for domestic use, Sulphur petroleum coke type 4.5. Determinarea companiei de a furniza numai produse benefice mediului inconjurator a generat produse chimice organice (Crude benzene, Slurry, Heavy solvent, MTBE) si anorganice (Platforminc hydrogen MP, Petroleum sulphur) ale caror specificatii sunt in conformitate cu cele mai stricte standarde de calitate existente. Serviciile ofera entitatilor de afaceri resursele, expertiza si sprijinul necesar pentru a asigura succesul operatiunilor noastre. Modelul de afaceri se indreapta catre centre de excelenta menite sa furnizeze programe integrate de buna practica la nivelul tuturor entitatilor Grupului. Cel mai important capital al Rompetrol sunt oamenii, iar serviciile vor deveni in curand alegerea fireasca pentru a raspunde tuturor nevoilor clientilor sai, ca un factor de mare importanta in drumul Grupului spre succes. Incepand cu anul 2006, compania da posibilitate clientilor de a alimenta si a cumpara produse din bar si magazine cu cardul Fill & Go si Fill & Go Master Card, ultimul fiind un card cu utilizare internationala.

5.5 Resursele umane ale companiei RompetrolRompetrol este unul dintre cele mai mari grupuri industriale private din Romania, iar in 2005 s-a clasat printre primele 15 companii in topul celor mai buni angajatori romani. Succesul acestui business este datorat unei echipe de oameni tineri si pasionati de ceea ce fac. Productivitatea Rompetrol a fost in anul 2004 de aproximativ 220.000 dolari pe angajat, la un numar de 5.600 de angajati, in timp ce productivitatea Petrom este de 33.000 dolari pe angajat, la un numar de aproximativ 60.000 angajati.

5.6 Resursele materialeResursele materiale ale companiei sunt oferite de cele doua Rafinarii ale grupului, Rompetrol Rafinare ( Petromidia, pozitionata la Marea Neagra in Navodari) si Vega 32

Rompetrol (Ploiesti), cu o capacitate instalata de prelucrare de 4,8 milioane de tone de materie prima pe an si 3,3 milioane de tone de titei prelucrate in 2005, Rompetrol Rafinare este cea mai moderna rafinarie din tara. Rafinaria Petromidia este singura unitate de profil situata la Marea Neagra, avand astfel un avantaj competitiv datorita accesului imediat la rutele de transport naval si fluvial. Aprovizionarea cu iei se realizeaz prin portul Midia, amplasat in vecinatatea platformei industriale, care poate primi vapoare de pn la 24.000 tdw sau prin portul Constana, printr-o conduct de 40 de kilometri. Rafinaria Vega, are o capacitate instalata de prelucrare de 500.000 de tone de titei pe an, este o rafinarie mica dar flexibila care s-a specializat pe prelucrarea de materii prime alternative(naphtha, rafinat de RC, fracie C5-C6, alte fracii petroliere i pcur) i n producia de solveni ecologici, bitum cu destinatie speciala, carburanti ecologici pentru incalzire si alte produse specializate.

5.7 Activitatea generala a companieiActivitatea companiei Rompetrol a cunoscut o evolutie in ultimii 4 ani. Daca luam in considerare anul 2003, compania inregistra o cifra de afaceri de 195 milioane dolari. Un an mai tarziu, in primele dou luni ale rezultatele financiare ale Grupului Rompetrol au atins nivele record - o cifr de afaceri cumulat pe ianuarie i februarie de 274 milioane USD, profit operaional (EBITDA) de 22,6 milioane USD i un profit net de 7,17 milioane USD. In 2005 Grupul Rompetrol a obtinut, in primele trei luni al anului, o cifra de afaceri de 507 milioane de dolari si un profit net de 43 de milioane de dolari, depasind estimarile initiale ale companiei. Aceste rezultate, care se datoreaza productivitatii crescute la rafinaria Petromidia, eficientei intregii companii, cat si liberalizarii survenite pe piata de carburant din tara. In primele trei luni ale anului 2005, Rompetrol a varsat la buget peste 4.600 de miliarde de lei (164 de milioane de dolari). Cu o cifra de afaceri de aproximativ 5 miliarde USD in acelasi an, Rompetrol a evoluat de la o companie regionala de marime medie, la una dintre primele 20 de companii petroliere din Europa si prima afacere globala de succes pornita din Romania. In 2005, banii achitati la buget de Rompetrol au reprezentat peste un milion de pensii aferente anului trecut. Compania a anuntat ca, in urmatorii doi ani activitatea de petrochimie din cadrul Grupului va fi dezvoltata, productia urmand sa creasca de la 80.000 de tone anul trecut la 500.000 de tone. In ultimii 3 ani Rompetrol a adus la bugetul statului 2.5 miliarde de dolari, sau altfel spus 6-7% din bugetul de stat al Romaniei. Rompetrol este sinonim cu valorile modernitatii, succesului si spiritului independent. Brandul Rompetrol a fost construit cu personalitate si viziune, reflectand in mod firesc spiritul oamenilor care s-au aflat la temelia sa. Pentru ca, mai mult decat produse si servicii din industria petroliera, Rompetrol reprezinta esenta spiritului inovator si a dorintei de perfectionare traduse prin activitatea dedicata a celor peste 8000 de angajati.

5.8 Mediul apropiat de afaceri33

Rompetrol Metoda de intrare pe piata in Frantei este cea a concentrarii prin integrare orizontala, astfel in Franta achizitionandu-se compania Dyneff. Societatea Rompetrol a decis adoptarea acestei metode de extindere la nivel international datorita avantajelor pe care aceasta le prezinta: libertatea de a dezvolta spatii specifice in locatii avatajoase din punct de vedere strategic, flexibilitatea in dezvoltarea firmei, adaptarea proiectelor in functie de necesitatile firmei precum si crearea unei imagini specifice firmei si care sa respecte regulile definitorii ale imaginii companiei. Odata cu achizitionarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol deschide al doilea front de operatiuni in Occident, dupa cel din zona Balcanilor si a Marii Negre. In Franta, compania planuieste atingerea unei cote de 10% din piata de carburanti. In paralel cu deschiderea de noi benzinarii, strategia de extindere a Rompetrol vizeaza si achizitionarea unei rafinarii in Franta, care sa ajute la dezvoltarea regionala a grupului, dublata de semnarea unor contracte de procesare cu mai multe rafinarii din regiunea Marii Mediterane. Divizia Dyneff detine pe piata franceza o cota de piata de 5% in domeniul distributiei de carburanti, iar planurile de extindere a companiei vizeaza pozitionarea sa ca jucator national cu greutate in urmatorii ani. Tranzactia este cat se poate de profitabila, intrucat cota de piata a Dyneff in Franta echivaleaza cu o acoperire de 30% din piata romaneasca, iar vanzarile companiei franceze au crescut cu circa 33% din momentul preluarii de catre Rompetrol. Cu alte cuvinte, chiar mai mult decat detine in prezent Rompetrol pe piata autohtona de carburanti. In paralel cu extinderea in vestul Europei, petrolistii vizeaza cresterea cotei de piata a Rompetrol Downstream, divizia de retail a grupului Rompetrol, de la 15% in prezent la 20% pana in anul urmator si la 30-35% pana in 2008, in urma unor investitii succesive de 25-30 milioane dolari. Grupul Rompetrol va investi, prin intremediul subsidiarei sale Dyneff, circa 60 de milioane de euro pentru a construi un depozit de produse petroliere in localitatea franceza Port la Nouvelle, de pe tarmul Marii Mediterane. Valoarea estimata a investitiei a rezultat din studiile efectuate, potrivit datelor companiei. Distribuitorul francez de carburanti Dyneff,care va fi achizitionat de Rompetrol, detine in Port la Nouvelle doua depozite de produse petroliere.

5.9 Performantele financiareIntr-o lume in care cifrele definesc succesului unei companii, Grupul Rompetrol se poate mandri cu performantele atinse, detinand operatiuni si activitati in 13 tari, grupate, in principal, in doua zone majore. Prima dintre acestea include Romania si regiunea Balcanilor, iar odata cu preluarea companiei franceze Dyneff, Rompetrol si-a extins prezenta si pe pietele din Franta si Spania. Astfel, directiile strategice ale grupului vizeaza pe de o parte unirea acestor doi poli geografici - Rompetrol Vest (Franta si Spania) si Rompetrol Est (Romania si zona Balcanilor), iar pe de alta parte de a deveni o companie petroliera integrata, axata in principal in bazinul Marii Mediterane. Profitul net al The Rompetrol Group este unul ascuns. Dar se poate face o estimare a performantelor pe categoriile de entitati. De exemplu Rompetrol Rafinare din Romania in 2003 inregistreaza un profit de 76 milioane USD,iar in 2004 - 84 milioane USD.Profitul operational a atins in 2005 suma de 164 milioane USD, o crestere cu 62%

34

Rompetrol fata de 2004. Anul 2006, inregistreazao noua crestre a profitului fata de 2005, cu 15%, obtinand circa 189 milioane USD. Ritmurile de crestere ale profitului(tabel nr.1) sunt datorate majorarii costului materiei prime cu 25% ale pretului la titei Brent, cauzand o crestere mai lenta a titeiului de Ural, astfel Rompetrol a achizitionat titei mai ieftin in termini relative cu 3,76$/baril vazand combustibil la extern cu pret de piata, iar la intern la preturi mai bine correlate cu evolutia costurilor.

Evolutiile profitului ale entitatii de Rafinare200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 2003 2004 2005 2006

profit milioane USD

Capitolul 6 Descrierea si analiza activitatii internationaleUnitatea de afaceri Retail si Marketing este nucleul Rompetrol prin care se obtin pentru produsele cea mai mare marja neta. De-a lungul timpului entitatea a cunoscut o evolutie a activitatii internationale, deschizandu-si retele de benzinarii in Franta,

35

Rompetrol Romania, Bulgaria, Albania si Georgia, cat si un numar important de depozite in Marea Neagra, Marea Mediterana si Oceanul Atlantic: Rompetrol Downstream Rompetrol Logistics (secundar) Rompetrol Financial Group Rompetrol Gas Principalele tipuri de operatiuni efectuate sunt cele de import si de export de bunuri de consum. Principalul furnizor S.C. Rompetrol Rafinare, de asemenea furnizorii alternative sunt: Top GasFix Gas, Rominserv SA, Eltrix SA, The Coca Cola Company, British American Tobacco Investment, European Drinks,etc. Rompetrol reprezinta chintesenta succesului corporativ romanesc si este promotorul incontestabil al valorilor locale specifice, cizelate si adaptate noilor realitati economice globale. Strategia de crestere a Grupului Rompetrol a dat semnalul maturizarii capitalului romanesc, Compania fiind cel mai reprezentativ exponent al globalizarii mediului de afaceri romanesc si actionand ca un catalizator al expansiunii regionale a acestuia. In 2005 Grupul Rompetrol si-a continuat expansiunea facand pasi semnificativi pentru a deveni prima companie multinationala avand ca baza de pornire Romania. In acest sens Compania a realizat cea mai importanta achizitie din istoria sa semnand in Decembrie 2005 acordul de cumparare a companiei franceze Dyneff Group, cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta, cu o cota de piata de 4%. Grupul Rompetrol se numara acum printre primele 20 de companii petroliere din Europa, fiind astfel si prima companie care se extinde semnificativ in UE originand din Romania: Rompetrol Moldova Rompetrol Albania Rompetrol Bulgaria Rompetrol Georgia Rompetrol Franta (Dyneff) Rompetrol Downstream Albania opereaz o reea de 9 staii de distribuie de carburani, situate n Tirana, Elbesan, Korce, Lushnje, Rogoshjne i Berat. Rompetrol Bulgaria este membra a the Rompetrol Group din Decembrie 2002, actiunile sunt detinute in proportie de 85% de The Rompetrol Group NV (85%) si doar 15% din actiuni apartin partenerilor locali. ROMPETROL MOLDOVA SA, creat la 23 septembrie 2002, este o companie deinut n proporie de 90% de Grupul Rompetrol, cu sediul n capitala Republicii Moldova, Chiinu. Rompetrol Georgia LTD, companie membr a Grupului Rompetrol, a fost creat, n decembrie 2005, printr-un parteneriat ntre ROMPETROL GROUP NV, cu un aport la capitalul social de 60%, i parteneri locali ce dein 40% din capital. Piaa Georgiei reprezint aproximativ 40.000 mt/lun benzine i 10.000 mt motorine/lun, potrivit informaiilor furnizate de Asociaia Importatorilor de carburani. Standardele de calitate aplicabile n prezent sunt G.O.S.T., dar se ntreprind eforturi pentru adoptarea gradual a noilor standarde europene, demers care ar contribui major la

36

Rompetrol dezvoltarea Rompetrol Georgia LTD. In prezent doar cca 25% din total importuri sunt de calitate europeana. Preluarea Dyneff a fost anuntata de Rompetrol in luna decembrie a anului 2006, finantarea achizitiei fiind asigurata de banca franceza Societe Generale. Rompetrol va integra operatiunile de vinzare en-gros si en-detail ale companiei franceze cu activitatile proprii de rafinare, ceea ce va oferi companiei acces pe piata vesteuropeana. De asemenea, va utiliza experienta sa in operarea statiilor de distributie pentru a moderniza si imbunatati performanta Dyneff pe piata franceza. Dyneff Group acopera la ora actuala 20% din piata sudului Frantei si 1,5% din piata din nordul Spaniei, detinand depozite amplasate strategic pe tarmurile Marii Mediterane si ale Oceanului Atlantic. Capacitatile de stocare Dyneff insumeaza peste 445 de mii de tone, compania operand de asemenea un numar de 200 de statii de alimentare pe teritoriul Frantei. Pe langa cresterea profitului net cu aproximativ 12%, Rompetrol se asteapta si la o imbunatatire in ceea ce priveste riscul de companie, prin combinarea riscurilor asociate tarilor est-europene cu cele ale Frantei si Spania. Principalii competitori ai entitatii sunt atat de natura interna cat si externa. In Romania cel mai mare concurent intern este S.N.P. Petrom S.A., de asemenea amenintari provoaca si S.C. Lukoil S.A., S.C. Rafo S.A. Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului Rompetrol, opereaza o reea de circa 300 de benzinrii la nivel national. Reeaua de staii acoper ntregul teritoriu al Romniei: - peste 115 de benzinrii deinute integral de Rompetrol Downstream - in jur de 185 de benzinrii operate n sistem Partener Rompetrol. Compania se afla intr-un proces continuu de crestere a calitatii si diversificare a serviciilor oferite clientior sai, impunand pe piata autohtona standardele benzinariei moderne. Rompetrol Downstream ofera in exclusivitate pe piata romaneasca servicii de plata la pompa prin intermediul cardului proprietar Fill&Go. Sub marca Hei, cel mai actual concept de magazin din Romnia clientii au la dispozitie in benzinriile Rompetrol o selecie foarte variata de produse de calitate, precum si posibilitatea de a lua masa sau de a accesa Internetul intr-o ambianta placuta. De aceea, Rompetrol nu este doar o nou benzinrie, ci o adevrat staie de energie. Oferta cuprinde o gam larg de carburanti auto - benzin i motorin, precum i combustibili de uz casnic. Produsele sunt furnizate integral de Rompetrol Rafinare (rafinria Petromidia), care s-a aliniat celor mai recente standarde europene de calitate i de mediu, ca rezultat al investiiilor majore n tehnologie. Compania furnizeaz clienilor si carburanti care indeplinesc ntotdeauna dou obiective eseniale: calitate i respectarea cerinelor de mediu la preuri competitive. Vnzrile non-combustibil din reeaua Rompetrol Downstream, reprezint o evaluare a modului n care un concept modern de retail conduce la modificarea

37

Rompetrol obiceiurilor de consum ale clienilor, similare cu tiparele identificate pe piee mai evoluate. Rapida dezvoltare a reelei Rompetrol Downstream i calitatea recunoscut a produselor au atras un portofoliu larg de clieni la nivelul ntregii ri. Alturi de constanta apreciere a publicului larg, compania a devenit furnizorul preferat pentru o serie de lanuri internaionale de magazine i pentru companii multinaionale care opereaz pe piaa din Romnia. Principalele produse comercializate de diviziune sunt cele de natura petroliera, ca: Benzina Premium E Plus Benzina Efix Benzina Euro Plus unleaded Motorina Efix Motorina Super euro 5 Benzina Premium E Plus este destinata autoturismelor care au motor cu carburator (ex. Dacia modelul clasic 1310), prin folosirea unui aditiv ecologic pe baza de mangan. Acest aditiv contribuie la scaderea noxelor (oxizi de plumb, de sulf) generate de gazele de esapament rezultate in urma arderii carburantului - foarte nocive pentru om si mediul inconjurator. Grupul Rompetrol a fost primul producator de benzine care a eliminat tetraetilul de plumb din componenta acestora. Aceasta benzina respecta normele de poluare Euro 4 (continut de sulf max. 50 ppm) si asigura o buna functionare a motorului. Efix este benzina fara plumb care protejeaza motorul. Efix este un carburant complet bazat pe o combinatie optima de aditivi si compusi activi, care are proprietatea specifica de a curata injectoarele, supapele si cilindrii, si de a le mentine curate. Prin utilizare continua duce la scaderea cu 3% a consumului de carburant. Respecta normele Euro 4 de poluare, are un continut scazut de sulf (max. 50 ppm), benzen, olefine si aromate si are cifra octanica 95. Este destinata atat autovehiculelor ale caror motoare sunt prevazute cu catalizator incorporat in sistemul de evacuare a gazelor de esapament, cat si acelora cu motoare prevazute cu sisteme avansate de purificare a gazelor de esapament. Benzina Euro Plus unleaded fara Plumb reprezinta varful de gama, respectand strict normele de mediu actuale, normele Euro 4 de poluare. Are un continut scazut de sulf (max. 50 ppm), benzen, olefine si aromate, si este destina