proiectarea unui atelier de mentenanta corectiva pentru un parc de autobasculante
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂCATEDRA DE AUTOVEHICULE RUTIEREDISCIPLINA CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA AUTOVEHICULELOR
Proiect terotehnica
STUDENT: FACULTATEA: I.M.I.M.
SPECIALIZAREA: A.R. ANUL: III GRUPA: 1
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Şef lucrări Dr. Ing. Pomazan Nicolae
ANUL UNIVERSITAR2010-2011
0
Cuprins
Capitolul I
Introducere. Mentenanţa………………………..………………………pag.2
Capitolul II
Calculul rulajului anual…..………………...…………………………...pag.4
Calculul necesarului de manoperă………………………………………pag.7
Dimensionarea necesarului de forţă de muncă………………………….pag.7
Dimensionarea atelierului specializat pentru RC..……………………pag.10
Dimensionarea halei RC automobile…………………………………….pag.11
Listarea SDV-urilor, utilajelor si instalatiilor……………….………….pag.13
Bibliografie…………………………………………………..………….pag.15
1
Capitolul I
Introducere
Mentenanţa
Mentenanţa reprezintă un obiectiv deosebit de important pentru
Terotehnica Automobilelor şi se referă la conţinutul şi organizarea lucrărilor
de întreţinere tehnică şi reparaţii necesare automobilelor în condiţiile unei
exploatări tehnice cu costuri cât mai reduse (fără a se afecta exploatarea
comercială); se urmăreşte reducerea până la eliminarea (ideal) a acestor
lucrări fără a se diminua capacitatea optimă de realizare a sarcinilor
automobilului.
Mentenanţa se grupează în două componente, astfel:
Mentenanţă preventivă, care se poate programa şi care trebuie să
asigure menţinerea automobilului în stare tehnică normală de
funcţionare prin executarea unor lucrări de întreţinere periodică şi
înlocuirea sistematică a unor componente înainte de defectarea
previzibilă (denumită PREMENT) ;
Mentenanţă corectivă, care cuprinde lucrări (neprogramabile) impuse
de defectarea unor componente (sau de unele evenimente rutiere),
necesare pentru refacerea stării tehnice a autovehiculului (denumită
CORMENT).
Pentru autovehiculele fabricate în ţară (cel puţin până în anul 1991) se
poate utiliza “Normativul pentru întreţinere tehnică şi reparaţii curente pentru
automobile şi remorci” aprobat prin Ordinul M.T.Tc. numărul 14/1983;
2
informaţiile din acest act normativ sunt recomandate pentru utilizare
didactică (cel puţin) la întocmirea proiectelor semestriale. Conform acestui
act normativ, lucrările de mentenanţă preventive se nominalizează astfel:
CIZ – control şi îngrijire zilnică ;
S – spălare – zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximetre,
autobuze, etc) sau la 300 Km echivalenţi ;
RT1 – revizie tehnică de gradul 1 – periodicitate 2000 – 3000 Km
echivalenţi ;
RT2 – revizie tehnică de gradul 2 - periodicitate 8000 – 12000 Km
echivalenţi; se observă că fiecare a patra revizie tehnică de gradul 1 devine
RT2 ;
RTS – revizie tehnică sezonieră; se realizează de două ori pe an, la
fiecare schimbare de sezon, ca lucrări suplimentare la o revizie tehnică (RT1
sau RT2) scadentă ;
SU – schimb de ulei; se referă la înlocuirea uleiului motor (4000 –
6000 Km echivalenţi), la înlocuirea lubrifianţilor din transmisie şi sistemele
hidraulice şi la lucrări de gresare.
3
Capitolul II
Rezolvarea problemei
Să se proiecteze atelierele pentru mentenanţă corectivă (reparaţii
curente) a unui parc de 210 autobasculante MAC - 5 tone, cu o activitate
anuală caracterizată prin:
CUP = 0,66 anual/zile lucrătoare
PMZ = 125 Km efectivi
Zona de lucru: reparaţii străzi
1. Calculul rulajului anual :
Pa=NA⋅CUP⋅PMZ⋅NZL⋅CMD (Km echivalenti)
în care:
NA = numărul de autovehicule
CUP = coeficient de utilizare a parcului
PMZ = parcurs mediu zilnic
NZL = număr anual de zile lucrătoare
CMD = categoria medie de drum
Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezintă raportul dintre
numărul de automobile active şi numărul de automobile aflate în parcul
inventar al unităţii de transport într-o anume perioadă de timp (oră, zi, lună,
an); la nivel anual, trebuie să se ţină seama dacă este precizat la zile
4
calendaristice (365-366) sau la zile lucrătoare (aşa cum este dat în această
temă).
Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat în Km efectivi sau în
Km echivalenţi; dacă este exprimat în Km echivalenţi, atunci CMD=1.
Numărul de zile lucrătoare (NZL) reprezintă numărul de zile din anul
luat în calcul, din care se scad:
Numărul zilelor de duminică ;
Numărul zilelor de sâmbătă (dacă proiectantul a avut în vedere
că săptămâna de lucru se referă la cinci zile lucrătoare) ;
Numărul de zile nelucrătoare stabilite de administraţia naţională
ca zile de sărbătoare.
Se precizează că numărul de zile lucrătoare pentru automobile (NZL)
este diferit şi mai mare faţă de numărul de zile lucrătoare pentru un lucrător.
Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca
parcursul mediu zilnic să fie transformat din Km efectivi în Km echivalenţi
ţinându-se seama de:
Starea carosabilului ;
Utilizarea automobilului în localităţi urbane ;
Tractarea de remorci, semiremorci sau alte autovehicule.
Parcursul mediu zilnic (PMZ) exprimat în Km efectivi se împarte
funcţie de zona de lucru pe categorii de drum, pe segmente lucrate în mediul
urban şi pe segmente de remorcare; fiecare segment al PMZ exprimat în Km
efectivi se face independent pentru fiecare situaţie în parte.
Corectările rezultate din calcul se însumează şi prin raportarea
rezultatelor la parcursul mediu zilnic în Km efectivi, se obţine categoria
medie de drum (CMD).
5
Parcursul anual (Pa ) astfel calculat reprezintă principalul element de
dimensionare în tema de proiect.
În calculul ce urmează vom ţine seama că:
Anul 2011 are 365 de zile ;
Săptămâna de lucru are 5 zile lucrătoare ;
Zilele libere datorate sărbătorilor legale(SL) sunt în număr de 2
Autobasculanta circulă în mediu mixt, adică :
- 10 km în afară , de la autobază până în oraş,
- 40 km în oraş, asfaltare,
- 60 km în afară, asfaltare
- 15 km în afară, aprovizionare
deci :
CMD = (10⋅0 .9 )+(40⋅1 )+(60⋅0 . 9 )+(15⋅1. 2)210 =0 ,58
CMD = 0,58
Vom obţine:
NZL = 365−(52⋅2 )−2=365−104−2=259
NZL = 259 zile lucrătoare
Pa=NA⋅CUP⋅PMZ⋅NZL⋅CMD
Pa=210⋅0 ,66⋅125⋅259⋅0 .58
Pa= 2.602.562 Km. echivalenţi
6
2. Calculul necesarului de manoperă
Se utilizează informaţiile prezentate în tabelul 3.2.1; necesarul de
manoperă pentru reparaţii curente NM RC se obţine cu relaţia :
NM RC=Pa
1000⋅MNoRC (ore om/an)
în care MNoRC este manopera normată în ore.om la 1000 Km echivalenţi şi se
preia din tabel în funcţie de automobil.
Pentru o autobasculanta MAC – 5 tone, MNoRC = 14,649. Astfel vom
obţine:
NM RC =2. 602. 562 1000
⋅14,649
NM RC = 38.125 ore.om/an
3. Dimensionarea necesarului de forţă de muncă (angajat, activ) şi
repartizarea pe specialitati
Alegerea sistemului de lucru (manual/mecanizat) se face de proiectant
în funcţie de utilarea atelierului respectiv. În acest proiect avem de-a face cu
un atelier manual.
Se stabileşte numărul de zile lucrătoare pentru personalul din atelier cu
relaţia :
7
ZLP = NZL automobil – CO – CM (în zile lucrătoare)
în care:
CO = număr zile concediu de odihnă - în funcţie de prevederile
contractului de muncă (se alege în intervalul 20-30 zile)
vom avea CO = 30 zile
CM = număr zile concedii medicale (statistica 2-6 zile)
vom avea CM = 6 zile
ZLP = 259 – 30 – 6
ZLP = 223 zile lucrătoare
Programul anual de lucru pentru o persoană (în ore/an.om) se obţine cu
relaţia :
PAL = ZLP ¿8 ore/zi = 223⋅8
PAL = 1784 ore/an.om
Numărul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea
lucrărilor CORMENT se obţine cu raportul :
NPRC=NM RC
PAL (muncitori)
NPRC=38 .125 1784
8
NPRC = 21,37 muncitori
Numărul de personal angajat se obţine înmulţind rezultatul NPRC cu
raportul ZPL/NZL; inversul acestui raport reprezintă un coeficient de
utilizare a forţei de muncă. Se precizează că personalul angajat se compune
din personal efectiv (aflat în atelier pentru executarea lucrărilor), personalul
aflat în concedii de odihnă şi personalul aflat în concedii medicale.
CUFM =ZLPNZL
=223259
CUFM = 0,861
NTPRC=NPRCCUFM
NTPRC =
21 ,370 ,861
NTPRC= 24,82 ⇒ 25 muncitori
Repartizarea personalului efectiv NPRC pe specialităţi (pe meserii) se
face pe baza unor informaţii statistice, prezentate în tabelul 3.3.1.
9
Tabelul 3.3.1
Specialitatea Autoturisme
%
Autocamioan
e
%
Autobasc.
%
Autobuze
%
Total, din care :
-mecanici, lăcătuşi
-deservenţi MU
-sudori,tinichigii
-electricieni
-vopsitori
-instalaţii alim
-vulcanizare
-tapiţeri
-tâmplari
-fierari
100
39
10
15
20
5
5
2
2
-
2
100
42
10
10
12
5
5
2
2
10
2
100
37
10
20
12
5
5
4
2
-
5
100
36
10
15
15
8
5
2
5
-
2
În urma acestui tabel, pentru atelierul meu de vopsitorie, voi avea:
Nr. vopsitori = 0 ,05⋅21 .37=2
4. Dimensionarea atelierului specializat pentru RC
Atelierul de reparaţii curente se specializează (dotare SDV, instalaţii,
utilaje şi personal) în funcţie de felul agregatului ce urmează a fi reparat sau a
lucrurilor specifice de executat, astfel:
10
RC motoare ;
RC transmisii (ambreiaj, cutie de viteze, transmisii cardanice, punţi
motoare) ;
RC componente electrice (baterie acumulatori, generator, demaror,
sistem aprindere, acţionări electrice şi electronice, etc.) ;
RC sudură şi tinichigerie ;
RC vopsitorie ;
Dimensionarea unui atelier de specialitate trebuie să ţină seama de :
a. Dacă în atelier se introduce automobilul (sudură, vopsitorie) sau
numai componentele sale ;
b. Dimensiunile de gabarit ale componentelor (motoare, transmisii) ;
c. Listele de dotare cu SDV-uri, instalaţii şi utilaje ;
d. Numărul lucrătorilor de deservire a atelierului ;
e. Asigurarea serviciilor suplimentare (degresare, ventilare, boxe
pentru generatoare, etc.) ;
Suprafeţe necesare (mp) pentru muncitori : în cazul meu 5 muncitori
muncitorul I – 10 mp
muncitorul II – 8 mp
5. Dimensionarea halei RC automobile
Hala RC automobile se referă la spaţiul închis (delimitat şi acoperit în
care se introduc automobilele pentru executarea de lucrări, în această hală se
poate lucra independent de condiţiile atmosferice. Spaţiul halei trebuie să
permită:
intervenţia la oricare component al automobilului
11
intrarea şi ieşirea oricărui automobil indiferent de celelalte locuri
ocupate sau neocupate de alte automobile.
Experienţa recomandă ca numarul de locuri în hala RC să fie de 8-10%
din parcul de automobile.
Dimensionarea halei RC se face având în vedere următoarele:
numărul de locuri stabilit ;
dimensiunile automobilului ;
distanţele recomandate faţă de obstacole ;
schema adoptată pentru dispunerea locurilor.
Având un parc auto cu 210 maşini şi alegând ca număr de locuri în
hala RC 10% din parcul de automobile, voi obţine:
Nr. locuri =0 .1⋅210⇒ Nr. locuri = 21
6. Listarea SDV-urilor, instalaţiilor şi utilajelor
12
Listele prezentate în următoarele pagini reprezintă un minim necesar
pentru dotarea atelierelor de mentenanţă.
În funcţie de tipul automobilului impus prin temă şi de stadiul actual în
care a evoluat, proiectantul poate completa lista prezentată în proiect,
prezentând şi explicaţiile corespunzătoare.
În dotarea unui atelier de mentenanţă, se recomandă proiectantului să
aibă în vedere şi componentele sistemelor de protecţie a muncii şi prevenirea-
stingerea incendiilor.
Nr.
Crt.
Denumire Dotare pe
lucrãtor
Dotare pe
atelier
1 Instalaţii speciale de
ventilaţie
2
2 Sursă aer comprimat 1
3 Furtun aer comprimat 1
4 Pistol de vopsit 1
5 Banc de lucru cu menghină 1-2
6 Polizor pneumatic portabil 1-5
7 Maşină şlefuit pneumatică
portabilă
1-5
8 Dulap pentru materiale 2-5
9 Trusă scule auto TSK 3 1-2
Toate atelierele de mentenanţă pentru automobile vor fi dotate cu:
instalaţii pentru stingerea incendiilor (apă, spumă) ;
13
stingătoare portabile şi manuale ;
instrucţiuni specifice NPM şi PSI ;
Instrucţiuni specifice privind tehnologiile de mentenanţă.
Bibilografie
14
1. Nagy T. şi colectiv – Fiabilitatea şi terotehnica automobilului –
Universitatea TRANSILVANIA 1997
2. Nagy T. şi colectiv – Exploatarea şi tehnica transportului auto – EDP
1982
3. Normativ pentru întreţinerea tehnică şi repararea automobilelor şi
remorcilor – Ord. MTTc nr. 14/1983
4. Colecţie de standarde: - SR ISO 129 – 94 Cotare
- SR ISO 3098/1 – 93 Scriere
- SR ISO 5457 – 94 Formate
- SR EN ISO 5455 – 97 Scări
- SR 74 – 94 Împăturire
- STAS 103 – 84 Linii
- STAS 104 – 80 Haşurare
5. Culegere de standarde de desen tehnic – EDP 1981
6. Eusein Gh. şi colectiv – Notiuni generale pentru studiul desenului tehnic –
EDP 1977
7. Pomazan N. – Terotehnica automobilelor – note de curs
15