1. Domeniul tinta-structura teritoriului

1.1. Localizare geografica, cadrul administrative - teritorial Judetul Sălaj este situat în partea de Nord - Vest a României, respectiv în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în zona de trecere dintre Carpatiii Occidentali şi cei Orientali. Are o suprafată totală de 386.448 ha, reprezentând aproximativ 8% din teritoriul regional. Se învecinează cu judetele Satu Mare şi Maramureş la nord, Bihor la vest şi sud-vest şi cu Clujul la sud-est. Structura administrativ - teritorialăUnitati administrativ - teritoriale• un municipiu - Zalău• 3 oraşe - Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei• 57 de comune• 285 de sate

1.2 Cadrul natural/mediul

ReliefulSub aspectul reliefului, evidentiem potentialul oferit de relieful predominant de

dealuri şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii „îmbrăcate” cu vii şi livezi.Geografic este reprezentat de :• Dealuri situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Sălajului, Crasnei şi Barcăului• Zona montană din partea de sud-est avand doua ramificatii nordice ale Muntilor Meseşului şi Plopişului• Depresiuni cu o largă răspândire pe teritoriul judetului şi care constituie importante zone agricole şi de concentrare a aşezărilor umane.Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreti, cerbi carpatini, urşi, iepuri, lupi, râşi, fazani, etc.

Reteaua hidrograficăReteaua hidrografică a judetului Sălaj este reprezentată de:

• Râurile: Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Salaj şi Barcău• Mici lacuri naturale şi artificiale

• Apele acoperă 57,8 km2, reprezentând 1,5% din suprafata totală a judetului.

ClimaDin punct de vedere climatic, judetul Sălaj este influientat de masele de aer din est, dar şi

din vest (mai umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată. Masele de aer de înăltime precum şi relieful, prin aspect şi altitudine, crează diferentieri climatice între vestul şi estul judetului. Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6˚C, în zone deluroasă de 8˚C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi vai, de 9˚C. Pe teritoriul judetului, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie între -2 ˚C şi +5˚C, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15˚C şi 20˚C.Precipitatiile, datorită influienŃelor continentale, descresc din punct de vedere cantitativ de la vest către est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700 - 800 mm.

Resursele subsoluluiApele minerale din judetul Sălaj se utilizează pentru tratamente locale; nu se

îmbuteliază. Unitatile de tratament cu caracter permanent (Boghiş şi Bizuşa) şi sezonier (Jibou) sunt frecventate de populatia din zonă, iar altele s-au închis (Meseşenii de Sus, Zalnoc).

Apele termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse între 23 - 42°C – Băile Boghiş şi ape minerale balneoterapeutice, sulfatate şi sulfuroase Bizuşa Băi, precum şi în alte localitati: Şimleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Meseşenii de Sus şi Zalnoc.

Resursele solului Productivitatea terenurilor arabile şi conditiile climatice permit cultivarea cerealelor,

legumelor şi a plantelor tehnice. De asemenea pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor au vechi traditii în Sălaj. Piscicultura se practică la scară mică la S.C. Piscicola SA Cehu Silvaniei.Terenurile cu vegetatie forestieră însumează o suprafată de 106.645 ha. Industria de prelucrare a lemnului bazată pe această resursă este dezvoltată în toate zonele judetului, utilizând şi lemn provenit din alte zone ale tării, în special cheresteaua de răşinoase şi buştenii de stejar.

Resursele naturale sunt variate: cărbune brun, lignit, calcar, mari rezerve de nisipuri cuartoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf vulcanic denumit „Trass”. O parte din cărbunele extras în cele trei zone: Sărmăşag, Surduc, Zăuan este utilizată de industria energetică locală (S.C. Uzina electrică SA Zalău), iar restul în judetul Bihor. Calcarul şi cea mai mare parte a tufului vulcanic se prelucrează în alte judete, în industria cimentului. Extractia nisipului cuartos şi a caolinei în zona Surduc a încetat. Sunt închise exploatările de alabastru de la Stana. Se utilizează argila pentru fabricarea blocurilor ceramice la S.C. Cemacon SA Zalău. Se găsesc, de asemenea, ape minerale eficiente în tratarea bolilor reumatismale, gastrice şi diabetice, dar şi importante surse de ape termale (41°C) similare cu cele din statiunea Felix din judetul Bihor.

Zone expuse la riscuri naturale, zone deficitare in rezerve de apa, zone poluatePe teritoriul judetului a fost identificată o zonă afectată de poluare istorică cu produse

petroliere, zonă situată în perimetrul SC SNP Petrom SA Sucursala Petrom Suplacu de Barcău. Suprafata afectată este de aproximativ 48 000 mp. Prin avizul de privatizare nr.3/06.03.2003, APM Sălaj a impus societatii unele măsuri de reconstructie ecologică a terenurilor afectate de poluarea istorică. Aceste măsuri se referă în special la:• echipări ecologice pentru toate sondele din zona inundabilă situate pe teritoriul judetului Sălaj;• îndiguirea şi împrejmuirea craterului nou;• redarea în circuitul agricol a suprafetelor aferente Parcului nr.32.

Apele uzate industriale provin din industriile: metalurgică (Rominserv Valves IAIFO Zalău, Cuprom SA - Sucursala Zalău, SC Silcotub SA Zalău), producătoare de anvelope (SC Silvania SA Zalău), energetică (SC Uzina Electrică Zalău SA), minieră (Exploatarea Minieră Sărmăşag), extractivă (Schela Suplacu de Barcău - Sectia V). Apele uzate industriale sunt evacuate în receptorii naturali după o prealabilă epurare în staŃiile de preepurare proprii (statia de preepurare SC Silvania SA Zalău).

Calitatea factorilor de mediu Conservarea habitatelor naturale şi a biodiversitatii are ca scop mentinerea

potentialului natural nealterat, a fondului peisagistic şi a biodiversitatii, asigurându-se astfel perenitatea ecosistemelor naturale şi implicit îmbunătatirea factorilor de mediu atât la momentul actual cât şi pentru vremurile viitoare.

Habitatele de pădure se distribuie mai ales în zonele deluroase şi montane ale judetului reprezentate de principalele dealuri ale Sălajului şi de Muntii Meseş şi Plopiş.

Habitatele de tipul păşunilor şi a fânetelor naturale se întâlnesc mai ales în zona de deal a judetului, cât şi de-a lungul văilor principalelor râuri ce traversează judetul.

DeseuriDeşeurile sunt obiecte sau substante pe care detinătorul le aruncă sau are intentia sau

obligatia să le arunce. De regulă deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viată al unui produs. Ciclul de viată al produsului reprezintă perioada cuprinsă între data de fabricatie a produsului şi data la care acesta devine deşeu. O altă categorie de deşeuri o reprezintă deşeurile de fabricatie. Cantitatea acestora variază în functie de tehnologia aplicată. În scopul reducerii cantitatilor de deşeuri se recomandă aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile. O altă cale de reducere a deşeurilor este reproiectarea produselor astfel încât: să se prelungească ciclul de viată al acestora, să se elimine utilizarea substantelor care generează deşeuri periculoase, să se reducă procentul de deşeuri din fabricatie, iar produsul devenit deşeu să poată fi uşor refolosit ca materie primă. Deşeurile municipale sunt constituite în special din deşeuri de consum provenite din gospodăriile populatiei, material organice rezultate din prepararea hranei, deşeuri de ambalaje. De asemenea, din activitatea agentilor economici rezultă anumite deşeuri asimilabile celor provenite de la populatie.

1.3. Patrimoniul natural si construit

Patrimoniul natural Zone naturale protejate de interes national şi monumente ale naturii. La sfârşitul

anului 2005, în judetul Sălaj erau înregistrate un număr de 15 arii naturale protejate, cu o suprafată totală de 516,73 ha.• Grădina Zmeilor - pozitia: 2.682, localizată în comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului, având o suprafată de 3,00 ha;• Pietrele Moşul şi Baba - pozitia 2.583, localizată în comuna Năpradea, sat Someş Guruslău, având o suprafată de 0,20 ha;• Poiana cu Narcise de la Racăş – Hida - pozitia: 2684, comuna Hida, sat Racăş, cu o suprafată de 1,50 ha;• Calcarele de la Rona - pozitia: 2.685, oraş Jibou, sat Rona, cu o suprafată de 0,50 ha;• Balta Cehei - pozitia 2.686, oraşul Şimleu Silvaniei, sat Cehei, cu o suprafată de 18.20 ha.•Rezervatia Peisagistică Stanii Clitului - pozitia 2688, comuna Băbeni, sat Clit, cu o suprafată de 16,00 ha;• Gresiile de pe Stânca Dracului - pozitia 2.689, comuna Hida, cu o suprafată de 1,00 ha;•Rezervatia Peisagistica Tusa – Barcău - pozitia 2.690, comuna Sîg, sat Tusa, cu o suprafata de 13,43 ha;• Mlaştina de la Iaz - pozitia 2 691, comuna Plopiş, sat Iaz, cu o suprafată de 10,00 ha;•Pădurea La Castani - pozitia 2.692, comuna Ileanda, sat Rogna, cu o suprafata de 7,80 ha;•Lunca cu lalea pestrilă - pozitia 2.687, oraşul Cehu Silvaniei, cu o suprafată de 10,00 ha;

Toate ariile naturale protejate ale judetului Sălaj corespund categoriilor III şi IV IUCN, respectiv monumente ale naturii şi rezervatii naturale.• Peştera Măgurici - pozitia III.3, comuna Ileanda, cu o suprafată de 1,00 ha;• Pădurea Lapiş - pozitia IV.45, comuna Nuşfalău, cu o suprafată de 430,40 ha.

Dintre habitatele naturale de o importantă deosebită pentru judet care întregesc peisajul, mentionăm:- Rezervatia Naturală “Grădina Zmeilor” din localitatea Gîlgău Almaşului, comuna Bălan, cu o suprafata de 3 ha;- Poiana Narciselor din Localitatea Chendrea, comuna Bălan, cu o suprafata de 1,50 ha;- Rezervatia Peisagistică Tusa-Barcău, Comuna Sîg, în suprafată de 13 ha;- Pădurea Lapiş, comuna Nuşfalău cu o suprafată de 430 ha, este o arie de protectie specială avifaunistică

Patrimoniul construit• Castele, conace, palate, case memoriale• Casa Memorială Ady Endre - Municipiul Zalău, Str. 22 Decembrie 1989, nr. 45, datând de la sf. sec. XIX;• Castelul Csaky şi parcul castelului - comuna Almaşu, nr. 316, datând din anii 1815 – 1819;• Centrul Cultural “Simion Bărnutiu” - comuna Bocşa nr. 22, datând din anii 1937 – 1938;• Conacul Hatfaludy şi parcul conacului - satul Hida, str. Stadion, nr.8 datând de la sf. sec.XIX;• Casa Memorială “Iuliu Maniu” - oraşul Şimleu Silvaniei, str. 1 Decembrie 1918, nr. 26, datând de la înc. sec.XX;• Conacul Zsombory - comuna Zimbor, nr. 34, datând din sec. XIX;• Cetatea Bathory - (ziduri de incintă, bastioane, poarta) din centrul oraşului Şimleu Silvaniei.

Muzee de istorie, arheologie, de artă• Muzeul Judetean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al Asociatiei Mesteşugarilor) • Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău înfiintate în 1981 • Muzeul castrului de la Buciumi, din comuna Buciumi, în sediul Şcolii Gimnaziale, ce contine şi o colectie de importante piese (etnografice de pe Valea Agrijului)• Muzeul etnografic din Meseşenii de Sus, comuna Meseşenii de Jos, în clădirea Şcolii Gimnaziale• Muzeul Memorial “Simion Bărnutiu” din Bocşa•Casa memorială “Iuliu Maniu” Bădăcin, în conacul familiei Maniu•Centru cultural Şincai-Coposu din Bobota

1.4. Reteaua de localitati

AccesibilitateRegiunea Nord-Vest nu dispune de un sistem de autostrăzi ceea ce face ca traficul să

fie directionat spre alte zone, frustrând zona de axele comunicationale care pot genera dezvoltare.

Pentru a contracara această situatie, în prezent sunt în derulare lucrările de executie la Autostrada Braşov-Bors, care va traversa judetul Sălaj pe o lungime de 84 km, fiind prevăzute trei puncte de insertie, la Zimbor Zalău şi Nuşfalău.

Judetul este străbătut de două linii de cale ferată:- linia de cale ferată principală: Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare- linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Carei.

Probleme cheie• Transportul feroviarn are o capacitate insuficientă de transport a mărfurilor şi pasagerilor, în special în unele zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară, sfârşitul de săptămână).• Infrastructurile de transport, de toate tipurile, nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene.• Accesul la reteaua de infrastructură de transport vest-europeană/internatională este limitat şi dificil, atât în sistem rutier cât şi feroviar, din cauza capacitatii reduse de transport şi a calitatii infrastructurii fizice specifice.

Infrastructura edilitaraInfrastructurile edilitare şi de mediu cuprind reteaua publică de alimentare cu apă

potabilă, şi retelele de canalizare.Pe teritoriul judetului Sălaj, în vederea alimentării cu apă a populatiei şi a necesarului

pentru industrie şi agricultură, există de apă atât de suprafată cât şi subterane.La nivelul judetului Sălaj urmează a fi realizată o magistrală majoră de apă, care să

asigure alimentarea cu apă a unui număr important de locuitori. În vederea asigurării debitului de 460 l/s în orice situatie şi la calitatea apei potabile impuse de normativele în vigoare s-a propus solutia de preluare a apei potabile necesare pentru localitatile Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei din sistemul de alimentare cu apă a municipiului Cluj-Napoca, care preia apa brută din lacurile de acumulare Gilău şi Someşul Cald de pe râul Someşul Cald şi dintr-o sursă de apă subterană, putând asigura debitul de apă solicitat de judetul Sălaj la calitatea impusă de normele şi normativele în vigoare. Localitatile rurale care se află pe traseul acestei magistrale sunt: Dragu, Hida, Bălan, Chechiş, Gîlgău Almaşului, Tihău, Var, Someş Odorhei, Dobrin, Sălatig, Creaca, Moigrad, Vîrşol, Pericei, Nuşfalău.

În comparatie cu celelalte 5 judete din Regiunea Nord-Vest, judetul Sălaj este mai slab dotat în ceea ce priveşte transportul şi procesarea apelor uzate. Se remarcă o concentrare mare a retelelor de canalizare, precum şi importante volume de apă reziduală epurate în mediul urban.Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 162,55 km, aproape în totalitate concentrată în centrele urbane (154,5 km). Municipiul Zalău dispune de 102,3 km de retea, iar diferenta de 52,2 km revine celorlalte oraşe (Cehu Silvaniei 12,9 km, Jibou 15,9 km, Şimleul Silvaniei 23,4 km).

Infrastructuri social - culturaleÎn categoria infrastructurilor social – culturale includem: unitatile sanitare, institutiile de

protectie socială şi aşezămintele culturale. Ocrotirea sănătatii este asigurată, în judetul Sălaj, prin reteaua de sănătate alcătuită din unitati care activează în sistem public şi unitati care activează în sistem privat, asistenŃa medicală primară desfăşurându-se în sistemul public traditional, cu o tendintă de trecere spre sistemul mixt, public - privat.

În cadrul sistemului de asistentă socială funcŃionează în prezent 2 tipuri de institutii rezidentiale destinate asistentei şi îngrijirii persoanelor adulte:- centre de recuperare şi reabilitare (Centrul de Integrare prin Terapie Ocupatională pentru Persoane cu Handicap Bădăcin, Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jibou)- centre de îngrijire (Centrul de Îngrijire şi Asistentă Crasna, Centrul de Îngrijire şi Asistentă Boghiş).

Municipiul Zalău, reşedinta judetului Sălaj, se distinge ca şi centru de polarizant şi pentru viata culturală din judet. Cea mai mare parte a activitatilor culturale este administrată de institutii judetene:- Directia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural National a Judetului Sălaj,- Biblioteca Judeteană “Ionilă Scipione Bădescu” Sălaj,- Muzeul Judetean de Istorie şi Artă Zalău, în cadrul căruia se află şi Galeriile de Artă “Ioan Sima” precum şi Muzeul de la Buciumi (filială a Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă Zalău),- Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Sălaj,- Şcoala Populară de Arte şi Meserii Sălaj,- Ansamblul Folcloric Meseşul Zalău- Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău.

1.4. Infrastructuri tehnice

Retele de transport O preconditie esentială pentru dezvoltarea economică a unui teritoriu este

eficientizarea sectorului de transport şi comunicatii. Mai mult, o infrastructură de transport functională reprezintă un factor de avantaj major în competitia internatională.

2.Domeniul tinta - Structura socio demografica

2.1 Evolutia populatiei si potentialul demografic

Structura populatiei pe grupe de varsta, sexe, medii, nationalitati, religii Pe teritoriul judetului Sălaj se înregistrau în 2002, 248.015 locuitori reprezentând 9,05% din populatia Regiunii. Densitatea medie a populatiei era de 64,2 locuitori/kmp fată de 69 locuitori/kmp în 1992 şi fată de 90,9 locuitori la nivel national. Comparativ cu celelalte judete componente ale Regiunii, Sălajul prezintă o distributie normală, echilibrată şi relativ omogenă a populatiei pe întreg teritoriul.

Minoritatile etnice reprezintă circa 28,7% din populatia judetului Sălaj. Cea mai numeroasă minoritate este cea maghiară, 57.167 locuitori, reprezentând, conform datelor ultimului recensământ (2002), 23,04% din populatia judetului, cele mai compacte comunitati aflându-se în localitatile: Zalău (11.016 persoane), Sărmăşag (5.168 persoane) şi Crasna (4.066 persoane).Populatia rromă număra la recensământul din 2002, 12.544 persoane (respectiv 5,05% din populatie), reprezentând minoritatea etnică cu cea mai accentuată dinamică pozitivă după 1990. Cele mai compacte comunitati de populatie rromă se găsesc în localitatile: Şimleul Silvaniei (1425 persoane), Jibou (603 persoane) şi Bobota (537 persoane).

O altă minoritate etnică semnificativă a judetului Sălaj o reprezintă slovacii, în număr de 1.366 persoane (0,5% din populatia judetului), cea mai compactă comunitate fiind în localitatea Plopiş (901 persoane).

Miscarea naturala si miscarea migratoreRata de natalitate a scăzut în judetul Sălaj începând cu anul 1997 de la 11,4‰ la

10,3‰ în 2003 şi este în continuă scădere, fiind totuşi mai mare decât rata la nivel regional (9,8‰). Această perioadă înregistrează cei mai scăzuti indicatori de natalitate şi fertilitate din istoria modernă a României, fenomen demografic de mare gravitate şi cu impact socioeconomic major pe termen mediu şi lung.

Creşterea nivelului educatiei sanitare, contraceptive, a costului îngrijirii şi creşterii unui copil (în special în mediul urban), precum şi numărul mare de divorturi sunt printre cauzele unei rate mici a natalitatii. Chiar dacă fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, judetul se confruntă cu un fenomen care ia amploare - cel al plecării cu contracte de muncă în străinătate. De aceea, ponderea populatiei masculine în total populatie este mai scăzută, şi ca urmare a acestui fenomen de migrare a fortei de muncă calificate. Principalele destinatii sunt cele din spatiul Uniunii Europene, pe fondul eliminării restrictiilor de deplasare în spatiul european.

Destinatiile sunt în special t a ri ca Spania, Italia, Franta şi Ungaria, existând deja chiar o anumită „specializare” geografică a muncitorilor în functie de localitatea de provenientă. Ei prestează munci sezoniere în sectorul agricol, în domeniul hotelier sau în sectorul constructiilor, cum ar fi calificările traditionale: zidar, tâmplar, faiantor, zugrav.

2.1. Resursele umane

Structura si dinamica fortei de muncaStructura ocupării este deosebit de sensibilă la variatiile creşterii economice. Actuala

structură a ocupării în judetul Sălaj şi în România în general, este diferită fată de cea a UE-25, fiind rezultatul unui proces de restructurare economică lentă şi a alternantei, în cursul perioadei de tranzitie, a perioadelor de creştere economică pozitivă cu perioade de creştere economică negativă.

Populatia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de muncă, toate persoanele care au desfăşurat o activitate economico - socială aducătoare de venit, cu exceptia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora, a salariatilor organizatiilor politice şi a detinutilor. La nivelul anului 2004 ponderea populatiei ocupate civile în totalul populatiei judetului Sălaj era de 38,8% fată de 38,95% în 2002, observându-se o tendintă neglijabilă de scădere a populatiei ocupate civile în anul 2004 fată de 2002.

Repartitia pe sectoare ale economiei a populatiei ocupate, respectiv gruparea populatiei ocupate pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului şi pescuitul), sectorul secundar (industria şi constructiile) şi sectorul tertiar (serviciile), este unul din criteriile de analiză a nivelului de dezvoltare economică. Asfel, compararea structurilor sectoriale ale populatiei active din judete cu niveluri diferite de dezvoltare economică ne conduce la constatarea că judetele mai dezvoltate se caracterizează – în opozitie cu judetele mai putin dezvoltate - printr-o pondere ridicată a populatiei ocupate din sectorul tertiar şi o pondere foarte scăzută în sectorul primar.

Din acest punct de vedere, judetul Sălaj prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populatiei active din sectorul primar şi cu o pondere încă redusă a serviciilor. Comparând situatia populatiei ocupate cu situatia numărului de salariati pe perioada anilor 2002 - 2004 se observă o diferentă absolută, ceea ce înseamnă că în anul 2002 un număr de 54.463 persoane, adică 55,91% din totalul populatiei ocupate nu au fost retribuite pentru munca pe care au depus-o, fie că au practicat o agricultură de subzistentă, în gospodăriile proprii, fie nu au declarat activitatea pe care au desfăşurat-o. În anul 2004 această diferentă era de 52.428 persoane, adică 55,77% nu au fost retribuite din aceleaşi motive.

Diferentele cele mai semnificative raportând cele 2 structuri de comparatie, atât la nivelul anului 2002 şi 2004 sunt înregistrate în domeniul agricultură, industrie, comert, tranzactii imobiliare şi alte servicii.În anul 2004, ponderea salariatilor bărbati în total populatie ocupată de sex masculin era de 43,1%, iar cea a salariatilor femei era de 45,4%. Această rată ridicată de includere a femeii pe piata muncii se datorează şi faptului că în Sălaj există anumite specializări functionale care impun femeile ca fortă de muncă: confectii, textile, încăltăminte, industria alimentară. La nivelul Regiunii Nord-Vest, judetul sălaj se distinge prin indicele superior de incluziune a femeilor pe piata muncii.

Nivel de traiSursa primară şi sigură a formării nivelului de trai sunt veniturile directe, reprezentate

de salarii, pensii şi alte forme de venituri. Calitatea scăzută a nivelului de trai în mediul rural poate fi dedusă şi din cuantumul mic al

venturilor populatiei rurale, având în vedere că 38,5% din totalul persoanelor care beneficiază de venituri sunt pensionari agricultori. La aceasta se adaugă o rată a şomajului la nivelul populatiei rurale de 5% în decembrie 2005, care, deşi in scădere comparativ cu 2001 (6,81%), reprezintă un indice al pauperizării populatiei rurale şi al lipsei locurilor de muncă în mediul rural.

Stare de sanatateÎn ceea ce priveşte sănătatea, populatia rurală a judetului Sălaj are un acces la serviciile

sanitare asigurat de un număr de 12 farmacii, 61 cabinete medicale de familie şi 6 cabinete stomatologice. La acestea se adaugă şase centre medicale permanente şi o unitate de asistentă medicală ambulatorie.Raportat la ponderea mare (60%) a populatiei rurale în total populatie judet, în mediul rural revin 2.454 locuitori/un medic fată de 791 locuitori/un medic în mediul urban, farmaciile reprezintă doar 30% din total, cabinetele medicale stomatologice 10%, ceea ce presupune concentrarea preocupării de viitor pentru dezvoltarea şi consolidarea serviciilor de sănătate în mediul rural.

Nivelul de instruireÎn anul 2004, în judetul Sălaj activau în industrie şi constructii 26,38% din persoanele

ocupate, pondere în creştere fată de anul 2002 (25,15%). În perioada 2002 - 2004, ponderea populatiei ocupate în sectorul agricol s-a redus cu 3,8 puncte procentuale, de la 43,9% în 2002, la 40,1% în 2004. În servicii, ponderea populatiei ocupate a crescut cu 3 puncte procentuale în totalul populatiei ocupate de la 29,4% în 2002 la 32,4% în 2004.

3. Domeniul tinta-Structura activitatiilor (conform CAEN)

3.1. Agricultura, piscicultura, silvicultura

Dotarea tehnica si materialaÎn ceea ce priveşte dotarea tehnică a agriculturii, s-a înregistat o creştere a numărului de

tractoare cu 42%, în perioada 1990-2004, ceea ce nu se reflectă însă direct în creşterea productiei agricole. În Sălaj suprafata arabilă ce revine pe un tractor este de 40 hectare în 2004, însă aceasta nu constituie un avantaj în contextul situatiei mentionate. Explicatia constă în fărâmitarea excesivă a exploatatiilor agricole în proprietati de dimensiuni mici, ceea ce reduce randamentul de exploatare al utilajelor agricole.

Este necesară dezvoltarea în mediul rural a întreprinderilor mici şi mijlocii cu activitati prestatoare de servicii, de prelucrare a produselor agricole, care să asigure o mai bună valorificare a productiei vegetale şi animale.

Structura, performanta, potential, dinamicaDeşi 62,2 % din suprafata totală a judetului este suprafata agricolă, explicându-se astfel

gradul mare de ocupare a populatiei în agricultură, acesta nu reprezintă un indicator de modernitate, competitivitate sau eficientă în acest sector. Acest lucru se reflectă şi în contributia judetului Sălaj la productia agricolă a Regiunii Nord-Vest, doar 11% in anul 2003, evidentiind slaba productivitate a muncii în agricultură. În privinta sursei de formare a productiei agricole constatăm ca 99,2 % din productia judeteană provine din sectorul privat, situatie care se regăseşte şi la nivelul Regiunii Nord-Vest. Analizând structura productiei agricole la nivel judetean se observă că productia vegetală are o pondere mai mare decât productia animală, respectiv 69,7% din totalul productiei agricole, aceeaşi situatie înregistrându-se şi la nivel regional unde reprezintă 66,5 %.

Raportul dintre productia vegetală şi cea animală se găseşte evident într-un dezechilibru nenatural, reflectând o valorificare inegală şi insuficientă a potentialului natural favorabil dezvoltării zootehniei. Observăm că, în vreme ce la nivel regional productia agricolă a crescut în 2004 comparativ cu anul 2003, în judetul Sălaj aceasta a înregistrat o scădere semnificativă, fapt explicabil şi prin diminuarea sensibilă a suprafetelor cultivate. Serviciile agricole sunt slab dezvoltate atât la nivel judetean cât şi la nivel regional (sub 1% din total productiei agricole).

Judetul Sălaj se conturează ca o arie cu posibilitati multiple pentru dezvoltarea agriculturii, dar accentul trebuie pus pe ridicarea sectorului zootehnic la rang de sector predominant, având în vedere ponderea ridicată a păşunilor în totalul suprafetei agricole (32,7% în anul 2003) şi relieful deluros montan favorabil. Orientarea spre o agricultură ecologică impune cu necesitate dezvoltarea unui sector zootehnic puternic care să furnizeze îngrăşămintele naturale necesare care să le înlocuiască pe cele chimice.

3.2. Industria, productia si distributia energiei, constructii.• structura, performante, potential, dinamica;• agenti economici, inclusiv IMM, retele de productie, export;• dotare tehnica si materiala.

La sfârsitul anului 2003, în judetul Sălaj, erau înmatriculati la Oficiul Registrului Comertului un număr de 8.441 agenți economici.

Principalele domenii în care isi desfăsoară activitatea agenții economici sunt:•agricultura (26)•cresterea animalelor (185)•silvicultura (8)•pescuit (4)•industrie (1345)•constructii (459)•comert (4.377)•transporturi (667)•servicii (1.032)•altele (338).

Din cei 8.441 agenți economici înregistrati, un număr de 5.438 sunt societăti comerciale, gruparea acestora după tipul de capital prezentându-se astfel: 20 – integral de stat; 5.048 – integral privat autohton; 33 – mixt (capital de stat și privat autohton); 136 – integral străin; 203 – mixt (capital autohton si străin).

Capitalul străin investit în judet, la sfârsitul anului 2003, era de 41,95 mil. USD, sumele cele mai mari provenind din: Gibraltar – 26,68 mil. USD; Germania – 3,39 mil. USD; Italia – 3,17 mil. USD; Olanda – 2,94 mil. USD; Canada – 1,90 mil. USD.

Referitor la accesarea fondurilor UE de către agentii economici din Sălaj, se poate remarca faptul că în ultimii ani au fost atrase în judet, pe programul PHARE, contributii nerambursabile de aproape 1 mil. euro, pe lângă aceasta putându-se mentiona construirea unui parc industrial în orasul Jibou, unde contributia nerambursabilă a UE se ridica la aproape 1,2 mil. euro.

În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2003 indicele productivitătii muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifra de afaceri cu 3,3%, fată de aceeasi perioadă din anul precedent.Lacul Vârsolt reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Simleu Silvaniei, Criseni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocsa și Sălăjeni.

In conformitate cu datele furnizate de către Directia Judeteană de Statistică Sălaj, principalele ramuri ale industriei in care isi desfasoara activitatea agentii economici in anul 2004 sunt:1. industria prelucrătoare (608 agenti economici), din care :• alimentara, bauturi si tutun (132);• productia de mobilier si alte activităti industriale n.c.a. (82);• fabricarea articolelor de imbrăcăminte (67);• fabricarea lemnului si a produselor din lemn si plută (60);• industria constructiilor metalice si a produselor din metal (51);• fabricarea altor produse din minerale nemetalice (42);• constructii de masini, utilaje si echipamente (20);2. industria extractiva (14 agenti economici);3. energie electrică si termică (10 agenti economici).

Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone:•cărbune brun – Cristoltel;•lignit - Ip si Sărmăsag;•sist cărbunos - Zimbor;•gips - Treznea;•alabastru - Gălăseni si Stâna;•diorit - Moigrad;•micasist - Marca;•calcar - Cuciulat, Glod, Prodănesti si Răstoci;•argilă - Crasna, Cuciulat, Nusfalău si Zalău;•nisip caolinos - Jac si Var;•nisip silicios - Jac, Creaca, Surduc și Var;•nisip cuartos - Var;•caolin - Ruginoasa;•tuf vulcanic - Mirsid;•agregate de râu - Benesat, Var, Rona, Almasu, Băbeni, Cuciulat, Glod, Gâlgău, Ileanda, Românasi, Rus, Somes-Odorhei, Surduc si Tihău.

In anul 2005 productia industrială realizată de agentii economici cu capital public, mixt si privat (esantion stabilit de I.N.S.) a fost de 156571,4 mii RON. Structura productiei industriale pe principalele ramuri ale economiei judetului Sălaj se prezintă astfel (esantion stabilit de INS):

Din situatia prezentată rezultă o anumită podere ierarhică a ramurilor in ansamblul productiei industriale: ponderea cea mai mare o detine industria metalurgică urmată de cea a fabricării produselor din cauciuc si mase plastice si fabricarea produselor textile.Industria prelucrătoare constituie componenta principală a industriei din judetul Sălaj, 608 unitătilocale active in anul 2004, in care isi desfăsoară activitatea 22,12% din personalul ocupat in industrie.

Productivitatea muncii in industrie a avut o evolutie ascendentă, atat datorită descresterii numărului de personal angajat, dar si ca rezultat al investitiilor pentru modernizarea fluxurilor de fabricatie si unei mai bune organizări a muncii, bazată pe un management mai performant. Ca urmare, in anul 2005 indicele productivitătii muncii din industrie a crescut cu 13% fată de anul precedent. Motoarele cresterii economice din ultimii ani au fost reprezentate de investitii si export.

Investitiile brute au totalizat 5118 mld. lei in anul 2004, cunoscand o crestere de 117% fată de anul 2002. Din acestea, 57% (2939 mld. lei) au fost realizate de către firmele din industria prelucrătoare, iar 25% de către firmele de transport, postă si comunicatii.Din analiza situatiei investitiilor brute si a ponderii salariatilor in industria prelucrătoare, se observă că acest sector a trecut cu succes peste faza de restructurare, fiind privatizate cu capital străin

In ceea priveste sectorul Hoteluri si Restaurante, observăm că desi numărul salariatilor a scăzut in perioada 2001 - 2004, cresterea investitiilor brute in aceeasi perioadă cu 173%, demonstrează o crestere a competitivitătii acestui sector, un pas important in valorificarea potentialului turistic al judetului. Cresterea, reprezentand aproape o dublare, remarcăm tendinta accelerării procesului investitional, orientat spre structure si locatii de primire turistică.

Analizand sectorul industriei prelucrătoare in judetul Sălaj, observăm cresterea investitiilor brute din acest sector cu 106,1% in anul 2004 fată de anul 2002, care se reflectă in cresterea volumului cifrei de afaceri cu 103,3% in aceeasi perioadă, si implicit in cresterea competitivitătii intreprinderilor care activează in acest domeniu. Pe de altă parte, semnalăm o tendintă de scădere a cifrei de afaceri in industria extractivă, cu 32,1% in anul 2006 fată de anul 2005, generată de inchiderea unor exploatatii miniere in contextual restructurării industriei miniere.

Distributia energieiDacă la nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepante intre judete in ceea ce priveste

situatia alimentării cu energie electrică, in judetul Sălaj se distinge o situatie favorabilă fiind, alături de Bihor, unul din judetele care prezintă cele mai putine localităti cu disfunctionalităti precum si cel mai scăzut număr de gospodării / localitate neelectrificate. Astfel, in Sălaj mai există doar două cătune care nu sunt racordate la sistemul national de alimentare cu energie electrică: Valea Ragului apartinand de localitatea Stirciu, comuna Horoatu Crasnei (7 locuinte) si Drojesti apartinand de localitatea Pericei, comuna Pericei (5 locuinte)

Prin intermediul instalatiilor de distributie sunt alimentate toate localitătile judetului, evidentiindu-se: 98.798 consumatori casnici, 106 mari consumatori si 7.970 mici consumatori.

Situatia instalatiilor energetice se prezintă astfel:- Linii electrice de inaltă tensiune:

- 400 kV: 41 km- 220 kV: 86 km- 110 kV: 173,2 km

- Linii electrice de medie tensiune:- 1.142 km aerian (+78 km aflati in proprietatea tertilor)- 152 km in cablu (+27 aflari in proprietatea terrilor)

- Linii electrice de joasă tensiune:- 2.246 km aerian- 312 km in cablu- 84.500 bransamente

- Statii de transformare 220/100 kV: 2 buc.- Statii de transformare 110/20 kV: 6 buc.- Statii de transformare 110/6 kV: 3 buc. (aflate in proprietatea tertilor)- Posturi de transformare:

- aeriene: 570 buc. (+ 59 buc. aflate in proprietatea tertilor)- la sol: 196 buc. (+34 buc. aflate in proprietatea tertilor).

Sistemul de productie, transport si distributie se află incă in proprietatea statului si cea mai mare parte a energiei provine din sistemele clasice de producere a acesteia si mai putin din sursele alternative de energie.

ConstructiiMunicipiul Zalău, resedinta judetului Sălaj, se distinge ca si centru de polarizant si pentru

viata culturală din judet. Cea mai mare parte a activitătilor culturale este administrată de institutii judetene.

In subordinea Consiliilor Locale din cele patru orase ale judetului se află Casele Orăsenesti (Municipale) de Cultură unde se desfăsoară majoritatea evenimentelor culturale din oras. Activitătile sportive se desfăsoară in 54 de sectii si cluburi, avand inregistrati 1935 de sportivi. Acestia beneficiază de asistenta a 41 de antrenori si 32 de instructori. Conform datelor furnizate de Directia Judeteană pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National, din totalul de 197 de cămine culturale existente, 63 sunt in stare necorespunzătoare, unele fiind total improprii oricărei activităti culturale sau necesitand ample lucrări de reabilitare.

O dimensiune importantă a patrimoniului cultural al judetului o reprezintă monumentele, in număr de 171, conform Listei Monumentelor Istorice aprobată prin O.M.C.C nr. 2314/2004, publicată in M.O.R nr. 646/2004 – partea I:- 68 biserici de lemn;- 27 biserici de piatră;- 4 cetăti;- 9 castele;- 4 conace;- 59 alte monumente.

3.2. Turismul• structura, domenii de excelenta, potential, dinamica;• organizarea activitatilor, inclusiv IMM;• structuri turistice.

Judetul Sălaj dispune de un potential turistic mai mult decat remarcabil, caracterizat de o situatie geografică favorabilă, plină de pitoresc si diversitate ale peisajului.

Piata turismului la nivel judetean este asemănătoare cu cea de la nivel regional, axandu-se pe doua tipuri de turism: balnear si cultural.Cu toate astea contributia turismului la PIB-ul judetului este nesemnificativă, usor sub 1%, comparativ cu nivelul regional care este de 1,6% sau nivelul national cu 2,1% in anul 2003.Piata turismului la nivel judetean este asemănătoare cu cea de la nivel regional, axandu-se pe doua tipuri de turism: balnear si cultural. Cea mai mare parte a turistilor provin din Ungaria, precum si din tările UE (Franta, Germania, Olanda, etc.). In judetul Sălaj au intrat in anul 2005 (trim.3) un număr total de 15.005 turisti, din care 12.263 turisti romani si 2742 străini.Se remarcă numărul foarte redus de turisti atat romani dar mai ales străini care au intrat in judet,datorită infrastructurii de acces la obiectivele turistice sau culturale, bazei de cazare inadecvate unui turism modern, dar si slabei promovari a potentialului natural turistic al zonei.

In totalul structurilor de primire turistică din Regiunea Nord-Vest (427 in anul 2004), judetul Sălaj se clasează pe ultimul loc, fiind devansat net de Cluj si Maramures, cu un număr de 143, respectiv 98 de structuri de primire.

Analizand sosirile in structurile de primire turistică pe regiune, cele mai multe sosiri sunt in judetul Cluj, cu o exceptie in lunile de vară (iulie,august) cand Clujul este devansat de judetul Bihor, ca urmare a turismului balnear si de tranzit din perioada vacantei de vară. La polul opus se situează judetele Sălaj si Bistrita Năsăud cu doar 16,12% din totalul capacitătilor de cazare.

Servicii hoteliere si turisticeIn 2005 in judetul Sălaj existau 20 astfel de structuri cu functiuni de cazare (fată de 17 in

2000), cu o capacitate totală de 254 mii locuri-zile (cu 16 mii locuri-zile mai mult fată de 2000), din care cele mai multe sunt in hoteluri si vile turistice.

In raport cu oferta europeană, in judetul nostru constatăm o insuficientă ofertă a structurilor de cazare de tip pensiune urbană, pensiune rurală si agroturistică. O ofertă turistică omniprezentă peste hotare si insuficient dezvoltată incă in zona noastră este in ceea ce priveste cazarea prin “turism neorganizat”, adică turism practicat fără intermediul unor agentii de turism.Deseori regăsim in această categorie camere de inchiriat in locuinte familiale.

3.4. Servicii economice si sociale (comert, transporturi si telecomunicatii, cercetare – dezvoltare, informatica, servicii pentru dezvoltarea afacerilor, finante – banci, administratie publica si asigurari sociale, invatamant, sanatate, cultura).• structura, domenii de excelenta, potential, dinamica;• agenti economici, inclusiv IMM;• dotare tehnica si materiala

Transporturi si telecomunicatiiO preconditie esentială pentru dezvoltarea economică a unui teritoriu este eficientizarea

sectorului de transport si comunicatii. Mai mult, o infrastructură de transport functională reprezintă un factor de avantaj major în competitia internatională.

Cercetare - DezvoltareDesi in perioada 1995-2003, cheltuielile in activitatea de cercetare-dezvoltare din judetul

Sălaj au crescut cu peste 90%, de la 2305 mil. lei la 23873 mil. lei, numărul salariatilor din acest sector calculat la 10000 persoane civile ocupate este foarte scăzut (17% in 1995 si doar 15,3% in anul 2003).

Cultura• februarie: Expozitie - Lucrări reprezentative din colectia Ioan Sima, Masă rotundă cu tema Monumente istorice in zona turistică Valea Agrijului• mai: Serbare pastorală Măsurisul de la Pria, Voces Primăveri–Festival cultural-artistic al elevilor, Festivalul Cantecului si Dansului Codrenesc, Zilele Orasului Jibou, Intalnire cu fiii satului Brebi• iunie: Fiii satului Pria - comuna Cizer, Festivalul folcloric De dor si de omenie, Intalnire cu fiii satului Dragu - comuna Dragu, Balul Cireselor sat Bădăcin, Zilele culturale ale comuneiZimbor – Fiii Satului, Tabăra Internatională de Dansuri Populare si Mestesuguri PopulareZsibai – Cehu Silvaniei, La Fantana Dorului – festival folcloric international al romanilor depretutindeni - Simleu Silvaniei, Zilele orasului Jibou• iulie: Festivalul folcloric “Porolissum” - Moigrad, Castrul roman Porolissum, Tabără dedansuri populare maghiare, tabără de mestesuguri populare - Cehu Silvaniei, Serbareaomagială Simion BărnuŃiu, intalnire cu fiii satului - localitatea Bocsa, „Zilele Romane” -Targul mesterilor populari - Municipiul Zalău• august: Manifestări culturale legate de Zilele CetăŃii, Festivalul InternaŃional al dansuluifemeiesc Ecouri Mesesene - Zalău si Guruslău, Serbare campenească – Castrul Roman -Buciumi,• septembrie: Zilele Crasnei – Crasna, Zilele Bathory – Simleu Silvaniei• octombrie: Zilele Bibliotecii JudeŃene IoniŃă Scipione Bădescu – Rememorări, BalulStrugurilor - Crasna, Ziua Armatei Romane - Jibou, Fii ai Sălajului - Zalău, Simleu Silvaniei• decembrie: Zilele bărbaŃilor din Crasna (Festivalul vinului) – Crasna, Obiceiuri din străbuni

InvatamantIn prezent, sistemul de educatie si formare initială, este structurat pe următoarele niveluri:

invătămant prescolar, invătămantul obligatoriu, invătămantul secundar superior, invătămant post-secundar, invătămantul superior, invătămant postuniversitar.

SănătateCa urmare a evaluării eficientei si aplicării programului de reformă, incepand cu anul 2002,

numărul de paturi in spitale, sanatorii TBC, preventorii si crese a inceput să scadă. De asemenea, toti ceilalti indicatori relevanti pentru activitatea retelei sanitare au inregistrat o scădere a valorilor in perioada 1997-2003. Spre exemplu, conform datelor furnizate de Directia de Sănătate Publică Sălaj, numărul de consultatii ce reveneau pentru un locuitor in 2003 era de 3,8, in scădere de la 4,5 consultatii inregistrate in 1997. In judetul Sălaj există un număr de 5 spitale, situandu-se din acest punct de vedere pe ultimul loc intre judetele regiunii.

4. Domeniul tinta – contextul suprateritorial•coridoare de transport, orase poarta;•zone de cooperare transfrontaliera;•regiuni de dezvoltare vecine;•zone metropolitane, periurbane;

Regiunea Nord-Vest nu dispune de un sistem de autostrăzi ceea ce face ca traficul să fie directionat spre alte zone, frustrand zona de axele comunicationale care pot genera dezvoltare. Simleul Silvaniei este situat la 28 de km de Zalău, la poalele dealului Măgura. Orasul cuprinde și satele Bic, Cehei si Pusta. Simleul Silvaniei este situat în apropierea uneia dintre cele mai vechi asezări din zonă, Dacidava, care a fost un important centru al dacilor liberi [necesită citare]. Un alt obiectiv turistic important al Simleului Silvaniei este Cetatea Bathory (ridicată în secolul al XVI-lea). Cetatea păstrează pavilionul porții, care are două niveluri, două turnuri, un bastion și o parte a zidului de apărare. La Simleu se află si primul Muzeu al Holocaustului din România, înfiintat în 2005 în clădirea sinagogii din localitate, care a fost construită în 1876. Orașul detine si o fabrică de sampanie, ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mânăstirea Bic, aflată la 3 km de oras, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei si împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Strandul termal Broscărie, aflat la 5 km de oras, oferă locuitorilor Simleului si turistilor un loc de scăldat si de pescuit.

Jibou este unul din cele patru orase ale judetului si cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona si Var. Orasul detine o grădină botanică aflată pe fostul domeniu al nobilillor maghiari Wesselenyi. Băile Jibou este o mică statiune care foloseste efectele curative ale unui izvor cu apă minerală sărată, cu proprietăti asemănătoare acelora de la Băile Herculane.

Cehu Silvaniei este cel de-al patrulea oras al Sălajului, aflat la 34 de km de municipiul Zalău. Formează o unitatea administrativă comună împreună cu Horoatu Cehului, Motis, Nadis si Ulciug. Cehu Silvaniei se află în bazinul râului Sălajului, pe valea acestui râu aflându-se Rezervatia naturală "Lunca cu lalea pestriță".

Județul Sălaj este așezat în partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană. Județul Sălaj se învecinează la nord cu Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu județul Cluj. Județul este traversat de Calea ferată Carei–Zalău, Calea ferată Dej–Jibou–Zalău, Calea ferată Jibou–Baia Mare, Drumul european E81 și Autostrada Transilvania

Unităti administrativ – teritorialeJudeţul Sălaj este situat în partea de nord-vest a României şi are o suprafaţă de 3864,4 kmp,

reprezentând 1,6% din teritoriul României. Se învecinează la nord cu judetele Satu-Mare şi Maramures, la vest şi sud-vest cu judetul Bihor iar la sud-est cu judetul Cluj. Municipiul Zalău este resedinta administrativă a judetului Sălaj. Judetul Sălaj are în componentă un municipiu, trei orașe și 57 de comune.• un municipiu - Zalău• 3 orase - Simleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei• 57 de comune• 285 de sate