1. Rezumatul Planului de Management

Planul de Management al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei constituie documentul oficial de stabilire a obiectivelor Parcului şi a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective.

Planul de Management al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei sintetizează informaţia existentă la data întocmirii planului, stabileşte domeniile majore şi obiectivele de management pe 10 ani, precum şi un plan de acţiune pe următorii 5 ani. Acţiunile prevăzute în planurile operaţionale şi eficienţa lor vor fi monitorizate conform Planului de monitoring.

Planul va sta la baza activităţii RNP Romsilva- Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A. şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea activităţilor legate de Parc, activităţi desfăşurate atât de APNR, cât şi de deţinătorii/administratorii de terenuri şi de cei ce doresc să iniţieze şi să desfăşoare activităţi pe teritoriul Parcului.

Statutul de parc naţional al PNRRB, ca zonă destinată prioritar conservării naturii, este cunoscut de majoritatea factorilor interesaţi, din momentul înfiinţării lui în 1935. În planificarea acţiunilor de utilizare durabilă a resurselor naturale, deţinătorii şi administratorii de terenuri de multe ori au ţinut cont de statutul de parc naţional, respectând în parte principiile de conservare. De asemenea, grupuri interesate constituite la nivel regional sau naţional au desfăşurat activităţi ce aveau ca scop final cunoaşterea patrimoniului natural şi ocrotirea lui pe raza Parcului. Atitudinea şi acţiunile factorilor interesaţi, mai ales ale unităţilor silvice care au avut în administrare şi terenurile din Parc, au favorizat menţinerea PNRRB într-o stare de conservare avansată, în condiţiile în care, până în 1990, presiunile socio-economice asupra valorilor Parcului puteau fi ţinute sub control relativ uşor.

După 1990 condiţiile socio-economice şi retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deţinătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.

De asemenea, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice în ţară în viitorul apropiat, şi a acţiunilor de promovare ale valorilor Parcului, este foarte probabil ca presiunile datorate activităţii turistice să crească, periclitând statutul de protecţie al zonei şi una din caracteristicile de bază ale Parcului, respectiv aspectul natural, sălbatic, relativ nealterat de prezenţa umană. Se preconizează creşterea presiunii antropice în zonele de dezvoltare durabilă/cu infrastructură turistică, pentru mărirea perimetrelor construibile destinate construcţiilor şi a infrastructurii turistice.

Lipsa unei coordonări a eforturilor şi acţiunilor de conservare poate duce la acţiuni dispersate, cu eficienţă redusă şi la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversităţii şi a altor valori ale Parcului.

Planul de Management al PNRRB s-a elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului, respectiv conservarea biodiversităţii şi a peisajului.

În Planul de Management 2012-2021 sunt incluse acţiuni şi reglementări specifice siturilor Natura 2000, impuse de statutul de zonă protejată de interes comunitar, măsuri stabilite prin proiectul LIFE “Managementul Conservativ al Habitatelor Alpine ca Sit Natura 2000, în Parcul Naţional Retezat”.

1

2. Introducere2.1. Localizare

PNRRB se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând parte din Masivul Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali, între 45o15”-45o28” latitudine nordică şi 28o35”-23o3” longitudine estică.PNRRB se află în cea mai mare parte în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Caraş-Severin şi Gorj. Accesul este posibil din oraşul Haţeg şi din zona Petroşani - Uricani.

2.2. Limite

PNRRB este delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare.Harta cu principalele puncte de acces este atasata in Anexa 1.

2.3. Suprafata

Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, în suprafaţă de 38138 ha, în proiecţie stereografica 70 datum Dealu Piscului 1970, include Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, care reprezintă aproximativ 5% din totalul suprafeţei, adică 1930 de ha. Conform clasificării IUCN, Parcul Naţional Retezat este o arie protejată de categoria II. A fost desemnată Rezervaţie a Biosferei în anul 1979. ROSCI0217 Retezat, având suprafaţa de 43561 ha şi ROSPA0084 Munţii Retezat, cu o suprafaţă de 38140 ha, sunt situri de interes comunitar, parte a reţelei Natura 2000.

2.4. Documente legislative

Înfiinţarea Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se bazeaza pe urmatoarele documente legislative : Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593 din 22 martie 1935: „Se constituie în baza Legii

pentru protecţia monumentelor naturii un „Parc Naţional al României” în Munţii Retezatului, judeţul Hunedoara.” Parcul Naţional Retezat s-a constituit pe suprafaţa de aproximativ 100 kmp”.

Legea Protecţiei Mediului nr. 137 din 1995, art. 55, reconfirmă statutul legal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei.

Hotărârea Consiliului judeţean Hunedoara nr.13/1997 privind regimul de ocrotire şi administrare a ariilor protejate, rezervaţiilor şi monumentelor naturii din judeţul Hunedoara.

Legea nr. 5 din 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a- zone protejate extinde suprafaţa Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei la 38047 ha. Suprafaţa de 38138 ha a fost obţinută ulterior, prin măsurători de precizie mai mare. Declararea Rezervaţiei Biosferei pe 20000 ha, Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, Paris 1979.

Legea nr. 462 din 2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 13- reconfirmă statutul de arie protejată.

2

Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. În Secţiunea C sunt descrise limitele PNRRB.

Ordinul MMDD nr. 1964/2008 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, confirmă statutul de Sit Natura 2000 pentru Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, care are indicativul/codul ROSCI0217 Retezat. Administrativ, suprafaţa sitului este împărţită astfel: Judeţul Hunedoara: Pui - 1%, Râu de Mori- 54%, Sălaşu de Sus- 40%, Uricani- 17%; Judeţul Caraş- Severin: Teregova <1%, Zăvoi- 2%; Judeţul Gorj: Padeş <1%, Tismana- 2%.

Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei a fost declarat Arie de protecţie specială avifaunistică prin HG nr. 1284/2007, sub indicativul ROSPA0084 Munţii Retezat.

2.5. Structuri de management

RNP Romsilva- Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A. (APNR) s-a înfiinţat prin Ordin al Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 287/02.04.1999, având ca rol principal gospodărirea Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei pentru conservarea biodiversităţii. Conducerea APNR este asigurată de Comitetul Director, a cărui componenţă este aprobată de Consiliul de Administraţie al RNP- Romsilva, şi de echipa de conducere formată din director şi contabil şef.APNR are o shemă de personal de 17 posturi, din care 11 agenţi de teren- rangeri, acoperind următoarele domenii de activitate:a.Planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţilor desfăşurate pe teritoriul parcului;b.Financiar-contabil;c.Pază;d.Conservare/monitorizare biodiversitate;e.Turism montan şi eco-turism;f.Educaţie şi conştientizare publică;g.Relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi;h.Tehnologie informatică şi elaborare hărţi în sistemul GIS.

Consiliul Consultativ de Administrare- CCA- a fost înfiinţat în baza Legii 462/2001, art.18, alin.4 lit.b şi alin.6 şi a OUG 57/2007, art. 19 (1), (2) şi (3), prin Ord. 460/22.05.2002 al MMDD, fiind alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. Rolul acestui Consiliu este de a permite participarea reprezentanţilor factorilor interesaţi la activităţile de management, conform art. 19, pct. (2) şi (3) din OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul Ştiinţific- CŞ- înfiinţat în baza Legii 462/2001 şi a OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 (4) şi (5), cuprinde persoane cu probitate ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu, având în principal rolul de a aproba şi a evalua realizarea activităţilor de management stabilite în conformitate cu prevederile Planului de Management.Responsabilităţile structurilor administrative prezentate mai sus sunt: APNR întocmeşte planurile de lucru anuale, pornind de la prevederile Planului de

Management şi implementează şi/sau coordonează acţiunile legate de gospodărirea

3

Parcului, având în acelaşi timp atribuţii de control privind toate activităţile de pe raza Parcului.

Consiliul Consultativ de Administrare- CCA se întruneşte, în general, de două ori pe an, sau de câte ori este nevoie, dacă majoritatea simplă a membrilor solicită organizarea de întâlniri în afara celor stabilite. În cadrul întâlnirilor sau indirect, prin corespondenţă scrisă, CCA analizează şi face propuneri cu privire la soluţii de gospodărire propuse de APNR, sau propune soluţii noi de gospodărire.

Consiliul Ştiinţific- CŞ analizează activitatea APNR şi prezintă rapoarte anuale autorităţii publice centrale pentru mediu. De asemenea, aprobă soluţiile/măsurile de gospodărire propuse de APNR şi/sau CCA care au ca scop implementarea unor măsuri de conservare a biodiversităţii sau a altor valori naturale sau culturale ale PNRRB. CŞ avizează orice activitate susceptibilă de a avea impact negativ asupra mediului pe suprafaţa parcului.3. Descrierea sitului3.1. Descrierea Mediului Fizic

3.1.1. GeologiePrin întinderea sa, Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se suprapune

structurilor geologice care alcătuiesc grupa munţilor Retezat–Godeanu. Din nucleul central al acestora se desprinde radiar, spre nord, Masivul Retezat, bine individualizat datorită încadrării lui între depresiunile tectonice Petroşani şi Haţeg. El formează o “imensă fereastră tectonică” unde apare la zi autohtonul danubian flancat de cristalinul getic de tip "Sebeş–Lotru”. Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat, care se desfăşoară pe o lungime de peste 40 km şi o lăţime de cca. 20 km, şi masivul granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic–Bărbat şi cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic.

3.1.2. GeomorfologieParcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei dispune de o mare diversitate a

formelor, ceea ce conferă peisajului o spectaculozitate aparte. Relieful este modelat în principal în conformitate cu structura geologică şi cu caracteristicile substratului litologic. Liniile majore ale reliefului reflectă concordanţa cu structura, atât ca orientare, cât şi ca morfologie.

Cele două blocuri granodioritice corespund, în general, celor două culmi principale:a. în nord - Culmea Peleaga - compusă din vârfurile Zlata- 2142m, Şesele Mari- 2324m, Judele- 2389m, Bucura- 2432m, Peleaga- 2509m, Păpuşa- 2508m şi Baleia- 1498m;b. în sud - Culmea Buta, peste culoarul văilor Lăpuşnicu Mare şi Râu Bărbat, compusă din: Piatra Iorgovanului- 2015m, Buta- 1977m, Drăgşanu- 2076m şi Vârfu Custurii- 2453m;c. cele două culmi principale sunt legate între ele de o adevărată punte, Custura Păpuşii, cele trei culmi formând o „literă H”.

3.1.3. HidrologiaCondiţiile tectonice, litologice şi morfologice ale Munţilor Retezat, corelate cu poziţia

culmilor faţă de advecţia maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv să fie zona cu cea mai ridicată umiditate şi scurgere din Carpaţii româneşti.

Reţeaua hidrografică bogată se drenează în două direcţii:a.spre nord, către râul Strei, bazinul hidrografic Mureş, care captează toate apele din vestul, nordul, centrul şi nord-estul masivului;b.spre sud, către Jiul de Vest, bazinul hidrografic Jiu.

Cel mai important curs de apă este Lăpuşnicul Mare, cu un debit mediu anual de 12,9 mc/s. Cascadele sunt frecvente pe toate pâraiele din Parc.

Un loc deosebit în caracterizarea hidrologică a parcului îl constituie lacurile naturale relicte. Acestea îşi datorează geneza condiţiilor optime ale acumulării şi transformării

4

zăpezilor în gheţari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Aproximativ 38% din lacurile glaciare ale României se află în PNRRB. Cantonate în poala căldărilor, etajate în trepte, înşirate, grupate în complexe sau izolate, ele constituie o atracţie de prim ordin, atât pentru turişti, cât şi pentru oamenii de ştiinţă care poposesc pe aceste meleaguri.

Elementele morfometrice ale lacurilor oscilează în limite largi, unele dintre ele bătând recordurile din ţară: Bucura – 8,86 ha- cel mai întins lac glaciar, Zănoaga – 29 m- cel mai adânc. Deşi au suprafaţa şi volum relativ mici, lacurile glaciare joacă un rol deosebit în regularizarea naturală a scurgerii râurilor din Munţii Retezat. În întregul masiv există 54 lacuri glaciare permanente, aflate între 1700 şi 2300 m. Unele surse bibliografice indică prezenţa a peste 80 de lacuri glaciare, luându-se în considerare, probabil, şi cele temporare.

Ca urmare a intervenţiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii râurilor a început să fie controlată şi prin lacurile de baraj/artificiale, amenajate pe Râu Mare. Din anul 1974 s-a început construirea barajului de acumulare de la Gura Apelor, la confluenţa râurilor Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes, care s-a terminat în anul 2004. Pentru completarea volumului de apă din baraj s-au făcut două canale subterane de aducţiune de pe râurile Râuşor şi Nucşoara. Amenajările hidrotehnice, în special absenţa apei pe albia Râului Mare pe o porţiune de câteva sute de metri, în aval de barajul Gura Apelor, au provocat modificări ecologice, în principal pe Valea Râului Mare, studiate doar în mică măsură.

Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie alpine sau în urma colmatării parţiale a unor lacuri glaciare- valea glaciară Judele, Tăul Negru, lacurile Lia, Bucura, Tăul Răsucit. Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de apă.

Apele subterane de mică adâncime, ape freatice, sunt cantonate mai ales în scoarţa de alterare de la baza grohotişurilor, unde se găsesc rezerve însemnate de apă şi în arealele cu depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.

3.1.4. ClimaSituat în plină zonă temperat-continentală, Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a

Biosferei se caracterizează printr-un topoclimat complex de munte, cu numeroase particularităţi determinate de altitudine şi orientarea generală a culmilor muntoase faţă de direcţia maselor de aer maritim din vest şi a celui continental din est si nord-est, expoziţia versanţilor faţă de Soare şi unghiul de înclinare al pantelor.

Izoterma de 10°C este caracteristică limitei superioare a vegetaţiei arborescente şi se întâlneşte la altitudinea de aproximativ 1900 m pe flancul sudic şi aproximativ 1800 m pe cel nordic. Luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii, 120-150 mm, în timp ce minima se înregistrează în octombrie-noiembrie, 50-70 mm.

Prima ninsoare apare în zona alpină la începutul lunii septembrie, iar ultima la sfârşitul lunii iunie; aceste intervale se restrâng odată cu scăderea altitudinii. La peste 2000 m ninsorile sunt posibile în oricare luna a anului.

Vântul, element dominant al climatului de munte, are o frecvenţă de 94-95% pe crestele muntoase din parc, în schimb pe văile adăpostite calmul are o frecvenţă de 35-40%. Viteza medie a vântului creşte de la 2-3 m/s la altitudinea de 800 m, până la 10-11 m/s pe culmi, iar viteza maximă poate atinge deseori 40-60 m/s.

3.1.5. SoluriÎn funcţie de altitudine şi de structura rocilor, în Retezat există o mare varietate de

soluri, cu soluri acide în partea cristalină şi soluri alcaline în zona calcaroasă. Amenajamentele silvice şi cele silvo-pastorale identifică 11 tipuri genetice de sol. Tipurile specifice de sol din PNRRB sunt: sol brun acid şi brun feriiluvial, rendzină, sol brun eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri şi podzoluri turboase. Podzolul este tipul genetic cel mai frecvent, atât în golurile alpine, cât şi în păduri. Solurile brune acide şi brune eumezobazice au frecvenţă mai mare în păduri.

5

3.2. Descrierea mediului biologic3.2.1. HabitateCele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de păşunile alpine şi

subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile de conifere boreale şi subalpine, respectiv pădurile de foioase montane, habitatele acvatice şi tufărişurile de pe văile râurilor.

Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatică, considerată prin proiectul Global 200 a Fondului Mondial pentru Natură/World Wide Fund for Nature – WWF ca având statut de ecoregiune importantă din punct de vedere al biodiversităţii la nivel global.

Habitatele sunt asociate cu zonele de altitudine, dar se pot observa relativ frecvent inversiuni de vegetaţie, cum ar fi cele de pe valea Jiului de Vest şi în zona Stănuleţi. PNRRB are in total 22 tipuri de habitate de interes comunitar (conform Ord. MMDD 1964/07)+8 (inform. adm. parc).

Pădurile acoperă aproximativ 49% din suprafaţă. Cele mai răspândite specii sunt fagul Fagus sylvatica, molidul Picea abies, jneapănul Pinus mugo, bradul Abies alba, paltinul Acer pseudoplatanus, mesteacănul Betula pendula, aninul Alnus viridis, ulmul Ulmus glabra, scoruşul de munte Sorbus aucuparia. Populaţia de zâmbru Pinus cembra este probabil cea mai reprezentativă din Munţii Carpaţi.Pădurile cvasivirgine şi potenţial virgine însumează o suprafaţă de peste 4800 ha şi reprezintă 26% din suprafaţa de pădure arondată în prezent Parcului, conform dr.ing. Radu Stelian în lucrarea „Inventar preliminar al pădurilor virgine şi cvasivirgine din teritoriul arondat şi învecinat Parcului Naţional Retezat”, APNR, 2002.

Păşuni alpine şi subalpine ocupă aproximativ 11% din suprafaţa Parcului, la altitudini cuprinse între 1700-2300 m. Aici se întâlnesc specii ocrotite, cum ar fi: Rhododendron myrtifolium, Gentiana acaulis, G. punctata, G. lutea, Soldanella şi altele.

Grohotişurile şi stâncăriile acoperă un procent tot de aprox. 11% din suprafaţa PNRRB, atât în partea cristalină, cât şi în cea calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate de puţine specii, mai multe în partea calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli, nevertebrate, reptile, păsări.

Jnepenişurile sunt situate la limita superioară a pădurii, de unde urcă până la 2000-2200 m acoperind zona dintre pădurile de molid şi păşunile alpine. Printre speciile caracteristice pentru zona jnepenişurilor se regăsesc: Vaccinium myrtillus- afin, Vaccinium vitis-idaea- merişor, Homogyne alpina, Soldanella hungarica.

În PNRRB se pot distinge trei categorii de habitate acvatice:a)lacuri, bălţi şi pâraie, în care trăiesc populaţii importante de nevertebrate acvatice, peşti şi amfibieni. În cadrul unor grupe de nevertebrate, tricoptere şi plecoptere, există specii endemice. Ultimele studii indică o biodiversitate mai ridicată în pâraiele Stânişoara şi Galeşu, comparativ cu celelalte văi.b)mlaştinile de turbă; cele de la Zănoaga-Judele au fost mai mult studiate şi prezintă interes special din punct de vedere palinologic.c)lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat acvatic artificial, existând din 1984. Nu există studii referitoare la impactul lacului asupra zonelor adiacente, nici despre flora şi fauna existente în lac.

3.2.2. FloraDiversitatea peisagistică a masivului Retezat, datorită complexităţii sale geologice,

este reflectată în mod foarte expresiv prin compoziţia florei şi vegetaţiei. Datorită poziţiei sale la încrucişarea diverselor căi de migraţie fitogeografică, relieful masivului a favorizat integrarea selectivă a unei mari diversităţi de elemente floristice, provenite de la mai multe tulpini florogenetice.

Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în Romania. Existenţa aici a mai bine de o

6

treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.

Foarte importanţi pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127- 400 taxoni endemici acceptaţi de diferiţi autori pentru România.

Prima plantă endemică semnalată, în ordine cronologică în PNRRB, este flămânzica, Draba dorneri, descoperită în 1858 de către Heuffel.

O mare importanţă o au şi cele 130 de plante rare sau vulnerabile din „Lista roşiea plantelor superioare din România” publicată în 1994.

Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni, unii endemici ca Hieracium borzae, Hieracium nigrilacus, şi respectiv pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. De asemenea o serie întreaga de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic, ca de exemplu Barbarea lepuznica, Centaurea pseudophrygia retezatensis, Oxytropis jacquinii retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.

Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 10clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a Retezatului.

Deosebit de importantă din punct de vedere floristic este zona calcaroasă a Retezatului Mic cu un mare număr de plante rare şi/sau endemice cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni şi multe altele. Zona este foarte vulnerabilă la impactul păşunatului.

Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de importanţă aparte, aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum şi floarea de colţ- Leontopodium alpinum şi altele asemenea.

Alte zone de interes deosebit sunt cele de limită între zona stâncoasă şi pajiştile alpine, în care se întâlnesc rododendronul- Rhododendron kotschii şi jneapănul- Pinus mugo.

Jneapănul, specie protejată în România, are o distribuţie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la susţinerea grohotişului. Zâmbrul- Pinus cembra, specie rară de arbori, apare în grupe mai mari şi mai compacte decât în alte masive.

Speciile de interes comunitar sunt prezentate în formularele standard ale ROSCI 0217 Retezat şi ROSPA 0084 Munţii Retezat. Se poate observa că în Parc majoritatea speciilor de interes comunitar au fost identificate ca fiind importante pentru conservare încă înainte de declararea ca SCI şi SPA. PNRRB detine 5 specii de flora salbatica de interes comunitar.

3.2.3. FaunaParcul Naţional Retezat Rezeraţie a Biosferei, datorită habitatelor sale foarte diverse,

naturale sau puţin modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată atât în ceea ce priveşte numărul de specii cât şi în numărul mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor specii.

Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii încadrate în toate grupele taxonomice caracteristice habitatelor carpatice, cu toate că au fost mult studiate sunt încă puţin cunoscute.În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puţin 6 specii endemice de plecoptere, 4 de tricoptere şi 8 de nematode- viermi inferiori. Ca o recunoaştere a importanţei pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanţa Lepidopterologica Europeană.

Vertebratele au în parc reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România.Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim chişcarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre

cele trei specii de agnate din România, a cărui prezenţă reprezintă încă o dovadă a calităţii apelor Retezatului.

7

Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii, între care şi nisipariţa- Sabanajewia aurata, care este menţiontă în OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare , dar care nu apare în OM 776/2007. În anii ‘60-’70 ai secolului trecut au fost introduşi în câteva lacuri din PNRRB păstrăvii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigenă adusă din Alpi. Se fac studii pentru a se vedea dacă această subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scăderea populaţiilor de amfibieni care utilizează ca locuri de înmulţire lacurile glaciare.

Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 10 specii, se pot întâlni în Retezat.

Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale României. Cu toate că s-au semnalat foarte puţine cazuri de muşcături de viperă în zonă, acestea sunt de multe ori omorâte de turişti şi localnici.

Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari ale masivului şi în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă montană. Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile de păsări ale României. Din acestea 122 sunt specii cuibăritoare în parc şi în zonele apropiate.

Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, în număr de 55 de specii, reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos şi râsul Lynx lynx. De asemenea se întâlnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul Cervus elaphus şi căpriorul Capreolus capreolus. Peşterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de urşi pe timpul iernii, iar liliecii găsesc aici condiţii bune pentru hibernare sau retragere în timpul zilelor de vară.În Parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio murinus şi Pipistrellus pygmaeus. Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului, folosind resursele bogate în peşte.

În anul 1973, o echipă de la Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de exemplare de marmotă alpină provenită din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate văile şi căldările glaciare, de sub Şaua Custurii până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte încă impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetaţiei şi solului.

PNRRB detine 45 de specii de fauna salbatica de interes comunitar.

3.3. Aspecte social-economice3.3.1. Organizarea administrativ-teritoriala

Comunităţile locale sunt reprezentate de sate şi comune care din punct de vedere al relaţiei cu PNRRB se grupează în trei categorii:a.comunităţi care deţin terenuri sau drept de folosinţă a terenurilor din Parc, şi care se află în imediata vecinătate a Parcului- proprietari şi vecini;b.comunităţi care deţin terenuri sau drept de folosinţă a terenurilor din Parc, dar care se află la distanţă apreciabilă de Parc- proprietari;c.comunităţi care nu deţin terenuri sau drept de folosinţă a terenurilor din Parc, dar care se află în imediata vecinătate a Parcului- vecini.

8

Nr. crt.

Denumire comuna/oras

Judet Localitati aflate in administratie Suprafata(ha)

Procentul ocupat de PNRRB

Suprafata ocupata

de PNRRB

(ha)1 Rau de Mori Hunedoara Râu de Mori, Clopotiva, Ostrov,

Unciuc, Ostrovel, Suseni, Brazi, Valea Dăljii, Ohaba-Sibişel

38612 54% 20851

2 Salasu de Sus Hunedoara Sălaşu de Sus, Coroieşti, Mălăieşti, Nucşoara, Ohaba de Sub Piatra, Paros, Peştera, Râu-Alb, Râu-Mic, Sălaşu de Jos, Zăvoi

22305 40% 8922

3 Uricani Hunedoara Câmpu lui Neag, Valea de Brazi 25141 17% 42744 Pui Hunedoara Pui, Galaţi, Fizeşti, Băieşti, Ruşor,

Şerel, Hobiţa, Uric, Râul Bărbat, Ponor, Ohaba-Ponor, Federi

22879 1% 229

3.3.2. Utilizarea terenurilor

Terenurile din PNRRB se împart pe următoarele categorii de folosinţă: 49% păduri şi 51% zonă alpină, incluzând păşuni alpine, jnepeniş, grohotiş, stâncărie, lucii de apă.

Gospodărirea fondului forestier se face în baza amenajamentelor silvice, atât în pădurile de stat cât şi în cele ale altor proprietari- persoane fizice, primării, composesorate, instituţii.

Pescuitul este interzis în PNRRB, cu excepţia lacului de acumulare Gura Apei.Pentru păşunile din golul alpin există prevederi de gospodărire în Amenajamentele

silvo-pastorale şi în Studiul păşunilor din PNRRB. Gospodărirea acestor păşuni este în sarcina consiliilor locale de care aparţin satele ce le au în proprietate. Reglementarea păşunatului se face prin Regulamentul PNRRB. Contractarea păşunilor se face de către primării/proprietarii păşunilor, cu avizul APNR.Regulamentul Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei reglementează păşunatul după cum urmează:a)Exploatarea păşunilor alpine din zona cu protecţie integrală este permisă doar pentru animalele locuitorilor din satele care deţin păşuni în zona PNRRB;b)Pe teritoriul PNRRB activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale/capacitatea de suport conform bonităţii păşunilor subalpine şi alpine, stabilită prin amenajamentele silvopastorale sau prin studii de specialitate iniţiate de APNR.c)Păşunatul se supune următoarelor reglementări:

ca) păşunatul este interzis pe teritoriul Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele;cb) păşunatul cu caprine este strict interzis pe tot teritoriul PNRRB;cc) păşunatul este interzis în căldarea lacului Bucura, respectiv pe platoul din jurul lacului Bucura, unde se află amplasate Refugiul Salvamont şi locul de campare, precum şi în zona traversată de potecile turistice până în Curmătura Bucurei, marcaj bandă albastră, spre Poarta Bucurei, marcaj bandă galbenă şi zona traversată de poteca turistică spre vf. Peleaga, marcaj cruce galbenă;cd) se permite păşunatul cu bovine şi cabaline în căldările lacurilor Ana, Lia, Viorica şi Florica, pe suprafeţele stabilite de comun acord cu APNR şi precizate pe contract, astfel încât să nu se deranjeze coloniile de marmote existente în zonă;

9

ce) păşunatul cu ovine este interzis pe văile Stânişoara, Pietrele, Vl. Rea;cf) amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale, care să fie adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea APNR;cg) este interzisă amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor sau a lacurilor alpine sau în amonte de lacuri;ch) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare;ci) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure.

d)APNR iniţiază periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului.e)APNR monitorizează activitatea de păşunat în PNRRB pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din Parc şi pentru stabilirea unor măsuri de refacere a zonelor degradate sau eventuale restricţii îin zonele afectate.

Administrarea Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele se realizează de către APNR în colaborare cu Academia Română prin Comisia Monumentelor Naturii şi Casa Oamenilor de Ştiinţă. Casa Oamenilor de Ştiinţă gestionează clădirile aflate în proprietatea Academiei şi are personal angajat pe teritoriul Rezervaţiei Ştiinţifice. Acest personal are atribuţii de pază a Rezervaţiei, în completarea serviciului de pază asigurat de personalul APNR, şi de administrare a clădirilor proprietatea Academiei Române.

Managementul Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, inclusiv al Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele, se realizează de către Regia Naţională a Pădurilor prin RNP Romsilva- Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A.

3.3.3. PopulatiaPopulatia comunelor pe suprafata carora se intinde PNRRB este precizata in tabelul

urmator :

Nr. crt.

Denumire comuna/oras

Judet Populatia

1 Rau de Mori Hunedoara 33522 Salasu de Sus Hunedoara 26513 Uricani Hunedoara 101044 Pui Hunedoara 4802

Potrivit rezultatelor ultimului Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor, aflate pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Hunedoara, judeţul avea în octombrie 2011 o populaţie de 418565 locuitori, din care 313918 (75%) locuiau în mediul urban şi 104647 (25%) - în mediul rural. La aceeaşi dată, din totalul populaţiei 214584 erau femei (51.3%) şi restul de 203981- bărbaţi. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 67.1 mii persoane (din care, 34.8 mii femei).

Densitatea populaţiei s-a micşorat în perioada 2000-2011 cu cca 15 locuitori pe km2

(de la 74,1locuitori/ km2 în anul 2000 la 59,3 locuitori/ km2 în anul 2011).Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă se prezintă astfel : în municipii şi

oraşe trăiesc 313.9 mii persoane, reprezentând 75.0% din totalul populaţiei stabile.Din analiza evoluţiei numărului de locuitori din judeţul Hunedoara raportat pe sexe s-

a constatat că în perioada 2000-2011 acest raport se menţine, locuitorii de sex masculin

10

rămânând în continuare mai puţini din totalul populaţiei (49,61% în anul 2000, 48,9% în anul 2011).

Populaţia majoritară în judeţul Hunedoara este de naţionalitate română. La recensământ s-au declarat români 368.1 mii persoane (93.6%).

Analiza distribuţiei populaţiei pe grupe de vârstă pentru anul 2011 este reprezentată în figura nr. 1, din care se observă că populaţia judeţului Hunedoara este dominată de grupa adulţilor cu vârste cuprinse între 40-44 ani. Este o populaţie matură, cu tendinţă de îmbătrânire, fapt ce se observă uşor din graficele de mai jos: copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14.2% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 11.0%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (57.9%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16.9% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1.1% în totalul populaţiei stabile; categoriile de vârstă sub 40 de ani conţin o populaţie din ce în ce mai redusă, astfel încât grupa sub 5 ani însumează doar 18327 locuitori, din care 9407 de sex masculin.

sub 5 ani

10-14 ani

20-24 ani

30-34 ani

40-44 ani

50-54 ani

60-64 ani

70-74 ani

80-84 ani

05000

1000015000

2000025000

masc.

sub 5 ani

10-14 ani

20-24 ani

30-34 ani

40-44 ani

50-54 ani

60-64 ani

70-74 ani

80-84 ani

05000

1000015000

2000025000

fem.

Figura nr. 1 - Distribuţia populaţiei din judeţul Hunedoara pe grupe de vârstă

3.3.4. Activitatea economicaPotrivit informaţiilor statistice disponibile pe web site-ul Direcţiei Judeţene de

Statistică, în judeţul Hunedoara erau (în anul 2010) 9330 unităţi locale active în diferite sectoare economice. După numărul de salariaţi ai fiecăreia, majoritatea acestor unităţi sunt considerate ca fiind mici (8121 unităţi cu până la 9 angajaţi), doar 41 de unităţi având peste 250 angajaţi (figura nr. 2.)

Dacă luăm în considerare tipul activităţii desfăşurate de unităţile locale active din judeţul Hunedoara, vom constata că cele mai multe unităţi – 3685 – au ca activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a motocicletelor, a bunurilor pesonale şi casnice; locul 2 este ocupat de industria prelucrătoare – 1032 unităţi, urmată la mare distanţă de construcţii – 838 unităţi. În agricultură, silvicultură şi pescuit

11

există doar 276 de unităţi (2,96% din totalul unităţilor active din judeţ), din care una singură are peste 250 salariaţi. Cele mai puţine unităţi locale active sunt cele care au ca activitate producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă-canal: 19 unităţi (din care 4 au peste 250 salariaţi).

Figura nr. 2 - Unităţile locale active din judeţul Hunedoara pe activităţi şi clase de mărime

Turismul

În PNRRB există 27 trasee turistice de diferite grade de dificultate, care oferă posibilităţi de turism montan. PNRRB oferă alpiniştilor posibilităţi de căţărare pe trasee marcate şi întreţinute de formaţiile Salvamont.

Locurile de campare permise sunt: Vl. Râului Mare – amenajate din loc în loc; Vl. Lăpuşnicului Mare – amenajate din loc în loc; Poiana Pelegii – zona refugiului Salvamont; Gura Zlata – zona cabanei ocolului silvic şi platoul de deasupra ei;nZănoaga – zona refugiului APNR; Râuşor; Cârnic; Pietrele – platoul din dreapta intrării în poiană dinspre Cârnic; Bucura – zona refugiului Salvamont; Baleia; Vl. Râului Bărbat; Buta – zona refugiului Salvamont; Câmpuşel – peste drum de cabana ocolului silvic.

În zona Râuşor există un complex turistic cu o pârtie de schi amenajată, cu un flux turistic considerabil pe perioada de iarnă. La Cheile Buţii, în afara limitelor PNRRB, există o pârtie de schi amenajată.

În Masivul Retezat şi pe suprafaţa PNRRB activează trei formaţii Salvamont, în cadrul Serviciului Public Salvamont Judeţean Hunedoara, respectiv: Formaţia Salvamont Hunedoara, Formaţia Salvamont Lupeni si Formaţia Salvamont Uricani.

Punctele de permanenţă ale formaţiilor Salvamont sunt situate la: Bucura, Pietrele, Genţiana, Râuşor, Zănoaga, Poiana Pelegii, Buta.

12

Accesul public este restricţionat în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele. Turismul în zona Retezatului se practică în principal în sezonul de vară. Iarna PNRRB este greu accesibil. Deşi turismul de iarnă poate oferi satisfacţii deosebite prin unicitatea peisajului, puţini turişti se încumetă să înfrunte capriciile iernii din Retezat. Pe această perioadă există un singur punct de permanenţă a serviciului Salvamont, respectiv la Râuşor.

Posibilităţile de cazare se găsesc fie pe teritoriul Parcului, fie în imediata apropiere a punctelor de intrare în Parc. Spaţiile de cazare sunt deţinute de proprietari privaţi sau de ocoalele silvice şi prezintă condiţii foarte diferite de cazare şi servicii, de la regim de refugiu montan până la categoria trei stele.

In Anexa 2 se regasesc principalele atractii turistice din Parcul National Retezat, dar si din imprejurimi.

3.3.5. Infrastructura TransporturiDrumurile de acces în PNRRB sunt prezentate în tabelul urmator :

Din localităţile în care există acces pe calea ferată, la punctele de intrare se poate ajunge astfel:

În interiorul PNRRB există următoarele drumuri:

13

Educatie

In ceea ce priveste invatamantul, in tabelul de mai jos este precizat numarul unitatilor scolare din cadrul fiecarei localitati :

Pui Salasu de Sus Rau de Mori UricaniNr. scoli 12 6 7 3Nr. gradinite 6 2 5 3

3.3.6. Detinatorii de intereseSe consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi sau chiar

persoane fizice, care au interese deosebite în gospodărirea PNRRB, acestea derivând din:a)calitatea de proprietar al terenurilor şi /sau a clădirilor;b)calitatea de administrator al terenurilor;c)dreptul de utilizare a resurselor naturale de pe raza Parcului;d)interesul de a organiza activităţi de orice fel pe raza Parcului sau în imediata apropiere a acestuia cu efecte posibile asupra Parcului.

Pe lângă comunităţile care prezintă interes deosebit pentru PNRRB s-au identificat şi alţi factori interesaţi deţinători sau administratori de terenuri sau de construcţii pe suprafaţa Parcului sau în imediata apropiere a acestuia, precum şi instituţii şi organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale care desfăşoară activităţi sau care sunt interesate în promovarea obiectivelor Parcului.

De asemenea, modul de gospodărire al Parcului este influenţat în mod semnificativ de factorii de decizie de la nivel naţional, judeţean şi local, motiv pentru care aceştia sunt consideraţi factori interesaţi cu rol deosebit pentru managementul Parcului.

Principalii factori interesaţi sunt reprezentaţi fie în Consiliul Ştiinţific, fie în Consiliul Consultativ de Administrare, având posibilitatea de a participa în mod activ la planificarea şi supravegherea acţiunilor de gospodărire a PNRRB.

3.4. Presiuni asupra biodiversitatiiParcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei are regim de arie protejată cu scop de

protecţie şi conservare a unor elemente naturale cu valoare deosebită, cu posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative şi turistice. Starea de conservare este în general bună.

Din punct de vedere al biodiversităţii, fenomenele de degradare a ecosistemelor de păşune, în anumite situaţii, sunt reversibile, mecanismul de control fiind reglementarea păşunatului.

Turismul necontrolat, mai ales în zonele de campare şi pe traseele turistice cele mai frecventate din zona centrală au afectat starea de conservare a biodiversităţii de-a lungul traseelor turistice.

Pe limita de vest a Parcului un impact negativ asupra ecosistemelor l-a avut construcţia barajului de acumulare Râu Mare. În prezent se efectuează studii de-a lungul albiei Râului Mare pentru a se determina impactul pe care îl are prezenţa barajului asupra ecosistemelor din aval.

Zona cea mai bine ocrotită este cea din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele care are regim strict de protecţie pentru conservarea biodiversităţii. Accesul este controlat, fiind permis doar cu autorizaţie eliberată de Academia Română şi, începând din 2007, cu avizul APNR. Zona este foarte bine conservată, impactul prezenţei umane este minim, numărul vizitatorilor nedepăşind 300 de persoane pe an, pe două trasee bine delimitate.

Cea mai mare ameninţare pentru flora PNRRB o reprezintă păşunatul cu ovine peste capacitatea de suport a păşunilor. Speciile caracteristice pajiştilor naturale sunt înlocuite

14

treptat, în special ca urmare a suprapăşunatului, cu specii adventive, respectiv de specii mai puţin sensibile, ca de exemplu Nardus stricta.

În zonele de conservare durabilă ale Parcului se desfăşoară exploatări forestiere, care trebuie efectuate cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Un potenţial pericol pentru flora şi fauna Retezatului Mic îl constituie modernizarea drumului de acces spre Herculane- DN 66A, mai ales prin facilitarea dezvoltării în această zonă a turismului motorizat, dacă sistemul de supraveghere/control al modului în care se desfăşoară turismul nu va fi bine fundamentat şi aplicat în teren.

3.5. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Zone apline cu

vârfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vară şi de iarnă

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Judeţul deţine o pondere ridicată din piaţa turismului de afaceri şi de tranzit

Centre turistice cu tradiţie

Piaţă tradiţională de turism local

Judeţul e străbătut de drumuri europene

Natură în mare parte neatinsă şi nepoluată

Folclorul şi tradiţiile culinare ale judeţului

Numeroase biserici şi mănăstiri

Lacuri de acumulare parţial sau deloc amenajate, Culoarul Cerna-Jiu, lunca Mureşului

Staţiuni balneo-climaterice de tradiţie

Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor protejate care să permită practicarea turismului în aceste zone

Lipsa noţiunilor de management, legislaţie şi necunoaşterea limbilor străine de către cei implicaţi în reţelele de turism rural

Poluarea punctuală

Zone alpine cu utilizare minimă

Lipsa informaţiei şi a hărţilor turistice

Lipsa infrastructurii de accest către obiectivele turistice

Lipsesc resursele umane specializate în domeniu

Privatizarea haotică

Nu există reglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură în cadrul circuitului turistic

Potenţial de turism cultural

Posibilităţi de silvo-turism

Dezvoltarea în zonele alpine izolate a turismului montan

Meşteşuguri artizanale

Recâştigarea atractivităţii centrelor turisitce tradiţionale pentru turiştii autohtoni din străinătate

Implementarea relativ simplă şi cu investiţii a pensiunilor rurale

Implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie, reabilitarea cabanelor montane

Implementarea conceptului Nord-American  “Off-Highway-Motor Vehicle recreation” şi stabilirea primului parc de acest gen în Europa

Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice cu sterilul de mină şi deşeurile siderurgice (zgură)

Reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi

Intârzieri în privatizarea unităţilor de turism

Administraţia publică nu este receptivă în legătură cu importanţa dezvoltării turismului în judeţ

Calitatea mediului în unele zone influenţează negativ dezvoltarea turismului

Ofertele de produse turistice ale judeţului nu sunt competitive internaţional

Concurenţa puternică din partea ţărilor vecine

Nu s-a reuşit atragerea în circuitul turisitc al judeţului a segmentului de populaţie cu venituri mici

Dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată pot limita libertatea de practicarea a turismului activ

Frica de a primi străini în casă

15

Zone protejate cu suprafeţe întinse (rezervaţii naturale, parcuri, etc.)

Sursă de venituri principală (lemn şi vânat), sursă suplimentară de venituri (fructe de pădure, melci, ciuperci)

Excedent de spaţii de locuit în gospodării

In zona de munte există multe localităţi care nu beneficiază de reţele de utilităţi (apă, canal)

Depozitarea şi reciclarea deşeurilor

Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer şi folosirea bazinelor râurilor ca şi groapă de gunoi a satului

Degradarea progresivă a patrimoniului cultural-turistic

întreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului

Dezvoltarea turistică a zonelor Parâng, Retezat, Ţara Haţegului, Munţii Orăştiei

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte favorabile asupra mediului şi turismului

Perspectiva găzduirii turiştilor în agropensiuni conduce la îmbunătăţirea dotărilor

Confuzie între noţiunile de musafir şi turist

Insuficienta folosire a oportunităţilor acordate turismului rural

Investiţii scăzute în domeniul turismului

Existenţa unor zone întinse acoperite de păduri, având un important rol în asigurarea echilibrului ecologic în zonele de deal şi de munte

Spaţiul rural neafectat, foarte curat în special în zonele muntoase

Capital natural de valoare deosebită din punct de vedere al: genofondului, peisajului, biodiversităţii, resurselor de apă, etc

Existenţa mai multor cursuri de apă care izvorăsc din judeţ

Facilităţi investiţionale oferite de zonele defavorizate existente în judeţ

Prezenţa resursei umane specializate în

Nivelul scăzut al managementului informaţiei de mediu

Nivelul scăzut al cunoştinţei publicului pentru problemele de mediu locale şi regionale

Zone industriale afectate de poluare

Existenţa unor industrii poluante şi mari consumatoare de energie

Lipsa politicilor pentru minimizarea/reciclarea deşeurilor rezultate din activităţile economice

Probleme nesoluţionate legate de depozitarea şi reciclarea deşeurilor la nivel de judeţ

Sisteme de canalizare şi staţii pentru epurarea apei învechite din

Promovarea investiţiilor de mediu în zone de risc ecologic

Disponibilitatea resursei umane pentru activităţi de reconversie profesională spre aşa numitele «  meserii verzi »

Existenţa proiectelor pentru construcţia şi modernizarea staţiilor de epurare a apei

Elaborarea, în judeţ, a unor programe de gestiune a deşeurilor urbane şi industriale, cu accent pe reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor

Elaborarea unor programme de acţiune la nivel de judeţ privind protecţia mediului

Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul soluţionării problemelor de mediu

Legiferarea şi implementarea

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu, deoarece viitorul industriei extractive şi cel al ramurilor conexe ramâne incert

Lipsa de corelaţie între legislaţia naţională de mediu şi legislaţia europeană

Lipsa unor strategii viabile de restructurare a întreprinderilor de stat

Problema mediului nu este o prioritate centrală a autorităţilor din judeţ

Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate provenite din marile aglomerări urbane

Echiparea inadecvată a agenţilor economici în cazul unui nivel potenţial mare de poluare

16

protecţia mediului punct de vedere fizic şi moral

Inexistenţa unui sistem de monitorizare adecvat pentru a utiliza informaţiile legate de mediu

Număr insuficient de depozite de gunoi ecologice

Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunii şi a alunecărilor de teren

Fondului de Mediu în România

Programele guvernamentale bilaterale între România şi diverse ţări UE

Existenţa unor Asociaţii Profesionale cu obiect de activitate relavant pentru domeniul mediului (Asociaţia Română a Apei, etc.) şi a altor organizaţii neguvernamentale cu profil ecologic şi de protecţia mediului

Existenţa în cadrul Universităţilor din judeţ a unor facultăţi şi secţii cu profil de mediu sau de tehnologii folositoare mediului

Pericolul unui dezastru ecologic

3.6. Valoarea serviciilor de ecosistem Resurse naturale neregenerabile

Judeţul Hunedoara deţine importante resurse neregenerabile (minerale şi combustibili fosili) a căror exploatare actuală depinde de cererea de pe piaţă. Cele mai importante resurse sunt : huila, cărbunele brun, piritele, minereurile complexe neferoase, minereurile auro-argintifere, zăcămintele de fier, ravertin, calcarul, bauxita, talcul, bentonita, dolomita, gipsul, nisipurile cuarţoase, marmura, andezitele şi dacitele, apele geotermale, apele minerale, dioxidul de carbon.

Rocile de construcţie, indiferent de originea lor metamorfică, sedimentară sau vulcanică, apele geotermale şi minerale continuă să se exploateze şi în prezent. Nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor sunt o altă resursă naturală mult solicitată în prezent de agenţii economici, extracţia realizându-se în principal prin balastierele amenajate din lungul Mureşului şi Streiului.

Resurse naturale regenerabilePe teritoriul judeţului Hunedoara se utilizează toate categoriile de resurse naturale

regenerabile: apa, solul, flora şi fauna sălbatică. - Solurile de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri şi cernoziomuri se regăsesc pe

văile râurilor, în luncile Mureşului, Streiului, Crişului; în depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane se întâlnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri şi preluvosoluri roşcate; în zona munţilor scunzi (până la 1000–1200m), se regăsesc solurile din clasele eutricambosoluri şi districambosoluri. Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultură.

- În afara vegetaţiei alpine şi subalpine din etajele montane înalte, există o bogată vegetaţie forestieră: păduri de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate de fag şi gorun, cer, gârniţă), precum şi zăvoaie în pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop, etc.

17

- Fauna cuprinde principalele specii de mare interes cinegetic existente pe teritoriul României: mamifere (capra neagră, cerb, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele) şi păsări. La acestea se adaugă o mare diversitate de reptile şi amfibieni, iar în lacuri şi râuri abundă speciile piscicole (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somn ş.a.).

- Cea mai importantă resursă regenerabilă o constituie apa (de suprafaţă şi subterană), utilizată în scop potabil şi tehnologic pentru producerea energiei electrice în zootehnie, pentru irigaţii şi piscicultură.

Lacurile sunt numeroase şi cele mai multe au origine glaciară: în Retezat – Tăul Mare, Tăul Mic, Tăul Porţii, Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Judete, Slăveiul, Stânişoara, Ţapului, Galeşul.

Pui Salasu de Sus Rau de Mori UricaniActivitati specifice zonei

- Agricultură- Exploatarea şi

prelucrarea lemnului

- Creşterea animalelor

- Activităţi agrozootehnice

- Morărit şi panificaţie

- Exploatarea lemnului

- Turism- Agroturism- Prepararea

renumiţilor vişli de Sălaş

Suprafata agricola a comunei Râu de Mori constituie una din principalele resurse naturale, motiv pentru care agricultura este bine dezvoltata.

Mineritul

Activitati economice principale

- Prelucrarea lemnului

- Creşterea animalelor

- Comerţ

- Agricultură- Creşterea

animalelor- Investitori privaţi

în zonă:- SC DAVAR DEO SRL Sălaşu de Sus - abator şi fabrică de produse din carne (100 locuri de muncă)- SC CONSMIN SA Petroşani - balastieră

- Producerea energiei electrice

- Turism- Agricultură- Exploatarea

lemnului

- Comerţ- Turism- Agroturism- Confecţii- Agricultură- Creşterea

animalelor (bovine, ovine, porcine)

- Cultura cartofului

4. Evaluare si obiective4.1. Evaluarea biodiversităţii şi a aspectelor legate de cercetare

4.1.1 Valori şi oportunităţiMunţii Retezat sunt reprezentativi pentru habitatele montane bine conservate. Aici se

regăsesc câteva zone care au fost bine protejate pentru o perioadă lungă de timp şi unde impactul uman este nesemnificativ, constituindu-se în adevărate modele de habitate naturale, cum ar fi zona Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele, zona Valea Rea–Porţile Închise şi altele. Principalele valori ale PNRRB sunt date de diversitatea habitatelor, diversitatea speciilor şi valoarea peisagistică deosebită.

4.1.2 Ameninţări şi probleme care necesită management

18

Până de curând caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor şi speciilor din PNRRB au fost menţinute datorită accesului dificil şi a perturbării scăzute a zonei. În prezent, au fost identificate patru ameninţări majore la adresa speciilor şi a stabilităţii ecosistemelor, aceste ameninţări fiind reprezentate de:a)păşunatul nereglementat;b)preconizarea/dezvoltarea de investiţii în zona parcului şi în cea adiacentăacestuia, cu impact negativ asupra PNRRB;c)creşterea presiunii asupra pădurilor;d)intensificarea activităţii turistice.

Si speciile alohtone reprezintă potenţiale ameninţări. Nu există informaţii disponibile cu privire la impactul introducerii marmotei asupra florei şi faunei din regiunile alpine. Introducerea păstrăvului de lac în lacurile glaciare a contribuit la declinul a două specii de amfibieni, Rana temporaria şi Triturus alpinus.Din punct de vedere al siturilor Natura 2000, ROSCI 0217 Retezat şi ROSPA 0084 Munţii Retezat:a)datele existente în acest moment, referitor la speciile de plante şi animale şi la habitatele prioritare sunt incomplete, prin urmare sunt necesare studii de identificare şi cartare, la nivel de sit, pentru toate speciile şi habitatele prioritare incluse pe listele celor două situri;b)lipsa unei liste care să cuprindă alte specii de plante şi animale de importanţă pentru Parc, care nu se află între speciile prioritare, dar care ar trebui identificate şi cartate în scopul introducerii lor în planurile de monitorizare şi acţiune;c)întârzierea punerii în practică a planurilor de monitorizare, atât pentru speciile şi habitatele prioritare din listele Natura 2000, cât şi pentru speciile de importanţă pentru Parc.

4.1.3 StrategiaÎn PNRRB intenţia este de a lăsa procesele naturale să se desfăşoare nederanjate

şi să se evite orice intervenţii de management, excepţie făcând situaţiile în care acestea sunt absolut necesare, de exemplu situaţiile de calamităţi naturale sau provocate antropic în zonele unde legea permite acest lucru. Se doreşte de asemenea evitarea oricăror intervenţii, de ex.: captări, asupra cursurilor de apă, în scopul păstrării nealterate a acestora şi a funcţiilor lor ecologice. Chiar şi în afara zonelor de protecţie strictă şi integrală vor fi făcute eforturi pentru menţinerea vieţii sălbatice.

În zonele de dezvoltare durabilă se vor face eforturi pentru menţinerea şi încurajarea activităţilor tradiţionale care permit, pe lângă obţinerea unor beneficii economice pentru comunităţile locale, şi conservarea speciilor, habitatelor, ecosistemelor şi peisajului.

Sunt necesare eforturi pentru reducerea şi eliminarea depozitării deşeurilor în parc, care reprezintă o ameninţare la adresa biodiversităţii, peisajului, sănătăţii umane şi atractivităţii pentru vizitatori.

4.2. Evaluarea peisajului şi a mediului fizic4.2.1 ValoriPeisajul caracteristic al PNRRB este unul din motivele principale pentru care este

căutat de turişti. Menţinerea lui într-o stare cât mai naturală se constituie într-un obiectiv important pentru managementul Parcului. Caracterul aparte al peisajului este dat atât de formaţiunile geomorfologice, de numeroasele văi cu ape cristaline, repezi şi cu cascade, cât şi de prezenţa pădurilor, a jneapănului şi a păşunilor.

4.2.2 Ameninţări şi problemePrincipalele activităţi care, necontrolate, pot lăsa urme vizibile asupra peisajului şi a

mediului fizic, sunt:- Exploatarea necorespunzătoare a resurselor naturale - tăierile rase, exploatările efectuate

necorespunzător, defrişarea jneapănului - degradează în timp peisajul ducând la procese de eroziune, pierderea peisajului natural şi degradarea habitatelor.

19

- Turismul şi alpinismul necontrolat, cu acces liber în orice zonă a Parcului care poate să influenţeze distribuţia faunei şi florei sălbatice prin perturbarea speciilor şi degradarea habitatelor naturale.

- Concentrarea vizitatorilor în anumite zone ale Parcului; acest lucru influenţează sever habitatele din jurul acestor zone prin: procese de eroziune, acumulări de deşeuri, poluarea cursurilor de apă şi a lacurilor, speciile de floră şi faună, prin colectare, perturbare, rănire/ucidere. Accesul liber, necontrolat, în zonele cu formaţiuni geomorfologice aparte, în special în peşteri, este foarte dăunător biodiversităţii şi peisajului.

- Investiţiile/construcţiile noi, menţinerea construcţiilor vechi neadaptate la peisaj sau refacerea în stil necorespunzător a celor existente.

- Păşunatul- prin construirea de stâne neadaptate la peisaj şi amplasarea locurilor de târlire în puncte unde produc poluare cu materii biologice.

4.2.3. StrategiaConservarea peisajului natural unic, neperturbat, reprezintă o activitate prioritară care

aduce beneficii atât din punct de vedere al biodiversităţii cât şi al atractivităţii turistice. Reglementările vor avea în vedere menţinerea desfăşurării proceselor naturale şi eliminarea, sau cel puţin reducerea factorilor care perturbă desfăşurarea acestor procese.

În PNRRB se vor reglementa activităţile de exploatare a resurselor naturale, turism şi păşunat astfel încât aceastea sa nu dăuneze valorilor naturale ale Parcului. APNR urmăreşte să promoveze, prin măsuri de conştientizare şi educaţie, valorile Parcului, regulile necesare pentru protejarea peisajului şi a biodiversităţii, precum şi să implementeze un sistem de control şi supraveghere a activităţilor în Parc.

Măsurile de reglementare a turismului vor trebui să aibă în vedere efectele negative pe care vizitatorii le pot avea asupra peisajului, reducând în timp atractivitatea PNRRB. În zonele în care prezenţa umană a adus modificări semnificative peisajului natural, respectiv în jurul cabanelor, în zonele cu stâne, în zonele cu drum sau în jurul lacului de acumulare Gura Apelor, se impun măsuri de corectare a efectelor negative.

Investiţiile ce se vor face în infrastructura turistică în Parc şi în imediata vecinătate a Parcului vor trebui să se încadreze armonios în peisajul natural. Este necesar să fie elaborat un set de reglementări clare privind construcţiile ce urmează să se facă sau să se reabiliteze în zonele cu infrastructură turistică şi în cele din apropierea PNRRB, cum sunt: zona viaduct Nucşoara - Cârnic inclusiv, zona Pietrele, zona Genţiana, zona Râuşor, zona Râului Mare.

4.3. Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din Parc4.3.1. Valori şi oportunităţiRetezatul, prin valorile sale unice, oferă bunuri şi servicii atât comunităţilor locale din

vecinătatea parcului cât şi celor situate la distanţă, de exemplu Retezatul furnizează apă potabilă pentru mai multe localităţi din judeţ, astfel interesul pentru menţinerea factorilor care influenţează în mod direct cantitatea şi calitatea apei din Retezat- acoperirea cu jneapăn, structura pădurilor cât mai aproape de cea naturală- se extinde de la nivelul strict local la cel regional.

4.3.2. Ameninţări şi probleme care necesită managementÎn condiţiile socio-economice actuale, un potenţial pericol la adresa păşunilor ar putea

fi creşterea numărului de animale fapt care poate să ducă la suprapăşunat şi implicit la degradarea păşunilor şi scăderea biodiversităţii prin dispariţia unor specii sensibile şi înlocuirea lor cu alte specii comune invazive (in urma studiilor iniţiale realizate de biologi voluntari şi a „Studiului păşunilor din PNRRB” realizat de o firmă specializată, s-au identificat o serie de suprafeţe suprapăşunate, invadate de Nardus stricta). Menţinerea unui număr mare de animale în aceste păşuni poate duce la o degradare ireversibilă a lor, cu reducerea semnificativă nu numai a biodiversităţii, dar şi a capacităţii de

20

suport. Consecinţele pentru proprietarii de animale- oi, cai, vaci- pot fi grave întrucât prin suprapăşunat se micşorează suprafeţele pe care se poate păşuna în bune condiţii.

Pescuitul reprezintă o ameninţare prin efectele secundare- deşeuri abandonate, focuri ilegale, campări ilegale- care aduc prejudicii biodiversităţii din zonele în care acesta este permis, dat fiind că începând cu anul 2006 pescuitul în lacurile alpine din zona de protecţie integrală a fost interzis prin ordin al RNPRomsilva. În perioada de boişte a păstrăvului, cea mai activă d.p.d.v. a pescuitului ilegal, se organizează patrulări în colaborare cu structurile de specialişti-montani din cadrul Jandarmeriei Române, competente teritorial.

Utilizarea altor resurse naturale de pe teritoriul Parcului de către populaţia locală în principal pentru satisfacerea nevoilor proprii, fără presiunea activităţilor comerciale, nu constituie deocamdată o presiune deosebită asupra acestor resurse- fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale. Totuşi nu este exclusă creşterea presiunii în viitor şi apariţia unor tendinţe de colectare şi prelucrare cu scop industrial, mai ales în condiţiile în care se face o intensă mediatizare a nevoii de „întoarcere la produsele naturale”.

O altă ameninţare o reprezintă capturarea sau colectarea unor specii din flora şi fauna sălbatică cum ar fi a „puilor de baltă”, a unor păsări răpitoare sau a florilor de colţ şi a smirdarului, presiunea în anumite zone fiind semnificativă, precum şi braconajul unor specii: capră neagră, urs, păstrăv.

O altă ameninţare la adresa biodiversităţii parcului este necunoaşterea zonelor de interes din punct de vedere al biodiversităţii din fondul forestier. Cu toate că exploatarea produselor lemnoase din fondul forestier se face, în general, cu respectarea regimului silvic şi a Regulamentului PNRRB, este posibil ca anumite acţiuni de exploatare să afecteze zone de valoare deosebită, deoarece acestea nu sunt identificate, descrise ca atare în amenajamentele silvice şi nu se prevăd măsuri speciale de gospodărire.

Necunoaşterea suficientă a efectelor amenajărilor hidroenergetice asupra unor ecosisteme din Parc reprezintă o altă ameninţare. Efectul negativ este vizibil în cazul albiei Râului Mare pe o porţiune de cca 1 km în aval de baraj, unde nu există un debit de servitute.

4.3.3. StrategiaParcul va susţine utilizarea durabilă a resurselor care: este în concordanţă cu zonarea

internă a parcului şi cu regulamentul acestuia; aduce beneficii directe comunităţilor şi are impact minim asupra mediului. Reglementările vor avea în vedere menţinerea desfăşurării proceselor naturale şi eliminarea, sau cel puţin reducerea factorilor care perturbă desfăşurarea acestor procese.

4.4. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere4.4.1 Valori şi oportunităţiMotivele pentru care PNRRB prezintă interes deosebit pentru turişti sunt:

a) lipsa comunităţilor umane în parc, zona fiind, cu mici excepţii, sălbatică;b) elemente peisagistice deosebite, reprezentate de o multitudine de lacuri, vârfuri, văi modelate de gheţari, peisaje panoramice unice, floră montană specifică şi bogat reprezentată;c) prezenţa în zonă a multor obiective arheologice şi culturale- biserici vechi, ruine, castele;d) tradiţii şi obiceiuri populare specifice;e) prezenţa în zonă a altor arii protejate de interes turistic- Parcul Natural Grădiştea Muncelului- Cioclovina, Rezervaţia de Zimbri Haţeg, Geoparcul Dinozaurilor.

4.4.2 Ameninţări şi probleme care necesită managementNumărul redus de angajaţi ai APNR face ca informaţia de care beneficiază vizitatorii

să nu poată fi folosită la adevărata ei capacitate şi menire, aceea de a atrage în PNRRB turişti bine informaţi, dornici să respecte reglementările specifice unui parc naţional. Accesul vizitatorilor în PNRRB în momentul de faţă este dificil, mai ales pentru cei care ar dori să beneficieze de mijloace de transport în comun.

21

Pe lângă turism montan şi schi, Retezatul oferă şi posibilitatea practicării alpinismului. Traseele de alpinism sunt în curs de reamenajare. Nu a fost încă evaluat efectul practicării acestui sport asupra habitatelor specifice zonelor de stâncă.

Insuficienţa personalului de pază şi control poate să fie o ameninţare la adresa valorilor naturale ale parcului în contextul creşterii numărului de turişti care vizitează PNRRB.

Serviciul Public Judeţean Salvamont, prin formaţiile Salvamont Hunedoara, Lupeni şi Uricani organizează servicii de permanenţă în masiv, desfăşurând acţiuni eficiente de prevenire a accidentelor şi de supraveghere a turiştilor. Existenţa punctelor de permanenţă Salvamont permite o bună supraveghere a masivului în sezonul turistic şi contribuie la mărirea eficienţei intervenţiilor în caz de rătăcire/accidente.

Numărul redus de posibilităţi de cazare în parc şi în imediata vecinătate şi condiţiile de cazare oferite, care de multe ori nu corespund, coroborat cu locurile de campare puţine şi care nu dispun de nici o amenajare minimă, precum şi lipsa pazei care duce la distrugerea amenajărilor făcute de către APNR în locurile de campare constituie ameninţări din punct de vedere turistic.

Informarea vizitatorilor cu privire la punctele de belvedere şi de observare a florei şi faunei este insuficientă, în ciuda faptului că PNRRB este recunoscut pentru comorile naturale pe care le adăposteşte; această informare ar putea avea efecte benefice asupra habitatelor sensibile prin canalizarea fluxului de turişti spre alte zone. Insuficientă este şi punerea în valoare a obiectivelor turistice din imediata apropiere a parcului care ar putea să aibă efecte benefice atât prin reducerea presiunii turistice asupra zonelor intens vizitate din parc, cât şi prin mai buna promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor comunităţilor locale care pot adăuga un plus de valoare parcului şi vieţii comunităţilor, ca şi valorificarea potenţialului turistic de iarnă.

4.4.3 StrategiaAtragerea vizitatorilor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea/îmbunătăţirea

serviciilor, reducerea impactelor negative asupra Parcului, sunt numai câteva din aspectele de interes major pentru APNR. Dezvoltarea unui turism durabil poate aduce beneficii directe şi indirecte zonei, respectiv Parcului, comunităţilor şi proprietarilor de cabane sau altor investitori din zonă.

În anul 2006 a fost elaborată Strategia de Dezvoltare a unui Turism Durabil/ SDTD ca urmare a solicitării PNRRB de a deveni membru al Reţelei PAN Parks. Asociaţia de Turism Retezat, în parteneriat cu Asociaţia de Ecoturism din România şi RNP Romsilva- Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A., va fi responsabilă pentru implementarea şi monitorizarea SDTD. Ţinând cont de faptul că aspectele de mediu devin din ce în ce mai importante pe agenda publică, mai ales în ţările din Europa şi America care generează turism, agenţiile de turism devin din ce în ce mai sensibile atât faţă de interesul crescut faţă de zonele naturale şi protejate, cât şi faţă de impactul pe care îl pot avea turiştii asupra acestor medii fragile, păduri virgine şi ecosisteme sălbatice.

4.5. Evaluarea capacităţii de management4.5.1 Valori şi oportunităţiAdministraţia Parcului Naţional Retezat este o structură înfiinţată în 1999, ca rezultat

al proiectului GEF „Managementul Conservării Biodiversităţii„ făcând parte din primele trei structuri de acest gen din România. Din luna iunie a anului 2009, administraţia parcului este unitate cu personalitate juridică în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva sub numele de RNP Romsilva- Administraţia Parcului Naţional Retezat R.A.

4.5.2 Ameninţări şi probleme care necesită managementResursele umane disponibile în momentul de faţă pentru activităţile de management

sunt insuficiente mai ales pentru organizarea şi supravegherea activităţilor care se desfăşoară

22

în parc. Numărul de personal este redus nu numai pentru controlul situaţiei din teren, dar şi pentru operarea centrelor de vizitare şi a punctelor de informare.

Prezenţa mai multor administratori/proprietari de terenuri în interiorul PNRRB ridică probleme în stabilirea modalităţilor şi respectiv a acţiunilor prin care se va realiza obiectivul major al Parcului, respectiv cel de conservare. Informarea şi implicarea factorilor interesaţi în procesul de planificare şi de gospodărire a Parcului este esenţială pentru a se asigura realizarea obiectivelor Parcului. Deşi în cea mai mare parte Parcul cuprinde ecosisteme relativ stabile, fenomenele naturale deosebite sau variaţiile anuale legate de climă pot impuneschimbarea/revizuirea soluţiilor/acţiunilor de management, ceea ce nu este posibil decât dacă sistemul de management este suficient de flexibil. În acelaşi timp, un sistem de management flexibil permite şi adaptarea măsurilor, respectiv a deciziilor la condiţii schimbate ca urmare a activităţilor umane. Sustenabilitatea financiară pe termen lung a APNR este o ameninţare; după încheierea proiectelor cu co-finanţare internaţională, asigurarea necesarului de personal şi de dotare pentru realizarea mandatului administraţiei depinde în foarte mare măsură de situaţia economică a RNP- Romsilva.

Legislaţia actuală legată de arii protejate şi conservarea biodiversităţii prevede acordarea de compensaţii proprietarilor de terenuri care se supun regimului de conservare. De aceea, cointeresarea proprietarilor/administratorilor de terenuri în promovarea activităţilor de conservare trebuie să se facă prin oferirea unor posibilităţi de dezvoltare economică având la bază utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Numeroase activităţi desfăşurate până în prezent s-au bazat pe munca voluntarilor. Menţinerea acestei componente de voluntariat în managementul Parcului va fi importantă şi pe viitor, fiind necesară asigurarea unui minim de condiţii/facilităţi/echipament pentru voluntari. De asemenea, pentru a dezvolta în mod corespunzător voluntariatul, este necesar să se identifice surse de finanţare pentru plata hranei şi transportului voluntarilor.

4.5.3 StrategiaPentru realizarea activităţilor de management propuse, strategia APNR este

menţinerea şi, pe cât posibil, completarea resurselor umane şi asigurarea situaţiei economice prin asocierea cu alte organizaţii şi instituţii publice cu interes în promovarea obiectivelor parcului precum şi crearea unei reţele de coordonatori voluntari pentru programele care se bazează în principal pe activitatea voluntarilor.

Bibliografie

23

1. http://retezat.ro/2. http://apmhd.anpm.ro/3. http://www.ghidulprimariilor.ro/4. http://www.primaria-pui.ro/5. http://riu-de-mori.ro/6. http://www.orasuluricani.ro/

24