proiect de specialitate privind organizarea si functionarea unei institutii publice

Proiect de specialitate privind organizarea si functionarea Bibliotecii Centrale

Universitare

„Mihai Eminescu”Iasi

Masterand: Sovan Simona

Specializarea: AP,anul II, grupa 1.3

Iasi, 2011

CUPRINS

1

Biblioteca Centrala Universitara”Mihai Eminescu”Iasi

I. Locul si rolul institutiei publice in cadrul sectorului public

1.1. Scurt istoric privind infiintarea institutiei publice

1.2. Descrierea obiectului de activitate

1.3.Prezentarea structurii organizatorice si indicarea fluxului informational (organigrama,

interrelatii intre compartimente/departamente/servicii ; competente, atributii, sarcini)

1.4. Interrerlatiile institutiei publice cu partenerii externi (institutii ierarhic superioare si

inferioare, furnizori, beneficiari, institutii financiare)

II. Cadrul reglementativ privind organizarea si functionarea institutiei publice

2.1. Identificarea actelor normative ce stau la baza organizarii si functionarii institutiei

publice

2.2. Prezentarea celor mai importante prevederi legale privind functionarea institutiei

publice

III. Resurse mobilizate pentru desfasurarea activitatii specifice

3.1. Resurse umane (recrutare, selectie, numire, avansare, promovare, cariera etc.)

3.2. Resurse materiale

3.3.Resurse informationale

3.3. Resurse financiare (surse de finantare, reflectarea veniturilor si cheltuielilor in

bugetul institutiei, metode, tehnici, proceduri si operatiuni folosite in finantarea institutiei

publice

IV. Fundamentarea indicatorilor financiari reprezentativi

4.1. Identificarea modalitatilor de fundamentare a indicatorilor specifici (fizici si valorici)

4.2. Calcule si fundamentari privind veniturile si cheltuielile

4.3. Fluxul informational al documentelor financiare

Concluzii si Propuneri

I. Locul si rolul institutiei publice in cadrul sectorului public

2


1.1. Scurt istoric privind infiintarea institutiei publice

Originea Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” Iaşi se află în

biblioteca fondată odată cu Academia Domnească în 1640 (devenită în 1835 Academia

Mihăileană) , la Trei Ierarhi, de către domnitorul Vasile Lupu. În calitate de continuatoare

a acesteia, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” de astăzi este o instituţie

cu rang de bibliotecă naţională, care îşi păstrează caracterul de “universitară” încă din

1860, de la înfiinţarea primei universităţi din ţară. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în

clădirea care trebuia să fie sediul Fundaţiei Universitare Ferdinand = Ferdinand I

Hohenzollern =Sigmaringen, Rege al României, cladire care la 1 septembrie 1945 a fost

cedată Bibliotecii, iar întregul patrimoniu al Fundaţiei a trecut în administrarea

Universităţii din Iaşi.

Din 1949, odată cu transformarea bibliotecilor facultăţilor (de Drept, Ştiinţe

economice, Istorie, Ştiinţe sociale, Filozofie, Limbi clasice şi moderne, Biologie,

Matemetică, Chimie, Fizică, Geologie, Pedagogie-psihologie) în filiale ale Bibliotecii

Universitare, aceasta devine Biblioteca Centrală Universitară.

Scopul înfiinţării acestei Biblioteci este crearea unei instituţii universitare,

ştiinţifice şi culturale destinată în primul rând profesorilor şi studenţilor universităţii, dar

şi o instituţie de utilitate generală, la dispoziţia tuturor celor interesaţi.

Misiunea ei, achiziţionarea, organizarea şi asigurarea accesului la o mare varietate

de informaţii, materiale şi servicii care să contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale

de informare, de cercetare a întregului segment de piaţă (mediul academic ieşean, cu

extensie către cel naţional şi internaţional) a căpătat, cu trecerea anilor, valenţe noi.

Astfel, aceasta se doreşte a fi :

Un preţios instrument de lucru pentru profesori şi studenţi;

Un tezaur naţional unde s-au adunat şi conservat imprimate şi manuscrise de

valoare;

Un focar de cultură pentru oraşul Iaşi şi pentru întreaga zonă.

Actualul fond de cărţi şi publicaţii (de aproximativ 2.527.641 volume de cărţi şi

periodice) al Bibliotecii Centrale Universitare a trebuit sa treacă prin faze intense de

acumulări. În funcţie de componenţa depozitului, biblioteca a traversat în evoluţia sa

etape distincte.

3


Serviciile B.C.U. Iaşi pun accent pe două caracteristici:

Organizarea administretiv-bibliotecară;

Asigurarea informării şi documentaţiei cititorilor.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, personalul bibliotecii era compus din doar 5

persoane, din care 1 bibliotecar şi 4 custozi. La acest număr minim de oameni, era

imposibil ca lucrările să fie rezolvate. În prezent, personalul bibliotecii se constituie din

158 de angajaţi.

1.2. Descrierea obiectului de activitate

Stabilirea domeniului şi a obiectului de activitate al B.C.U. Iaşi prezintă importanţă

pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al acestei

instituţii în cadrul clasificaţiei de venituri şi cheltuieli la bugetul de stat.

Pentru că se încadrează în domeniul învăţământului, ordonatorul principal de

credite al Bibliotecii Centrale Universitare este Ministerul Educaţiei Naţionale, iar

Biblioteca, conform regulamentului său de funcţionare, este ordonator terţiar de credite,

întrucât ea nu mai repartizează credite bugetare altor instituţii publice.

Atribuţiile şi competenţele Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” Iaşi,

aşa cum sunt menţionate şi în regulamentul de organizare şi funcţionare, sunt :

- Asigură condiţiile pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori a

documentelor în sala de lectură sau prin împrumut la domiciliu;

- Participă la activităţi didactice, cultural educative, de cercetare ştiinţifică, asigurând

informarea documentară a utilizatorilor;

- Asigură calificarea şi perfecţionarea personalului propriu prin participarea la cursurile

organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la stagii de pregătire şi perfecţionare

în străinătate;

- Achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi străinătate;

- Colecţionează lucrările cadrelor didactice, precum şi tezele de doctorat susţinute în

cadrul instituţiilor de învăţământ superior;

- Încheie înţelegeri, convenţii, contracte cu organizaţiile interne şi internaţionale pentru

activităţi specifice.

4


Pentru îndeplinirea atribuţiilor, Biblioteca desfăşoară următoarele activităţi:

- Achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi din străinătate, colecţionează

lucrările cadrelor didactice şi cercetătorilor din instituţia de învăţământ în cadrul căreia

funcţionează;

- Realizează schimburi de publicaţii şi alte documente cu instituţii, organizaţii şi

personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţară şi străinătate;

- Organizează păstrarea, folosirea şi prelucrarea tuturor categoriilor de documente din

colecţii proprii;

- Asigură condiţiile necesare pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori a

documentelor, în sălile de lectură sau prin împrumut la domiciliu.

Stabilirea domeniului si a obiectului de activitate a BCU prezinta importanta

pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri si cheltuieli al acestei

institutii urmand clasificatia bugetara.

1.3. Prezentarea structurii organizatorice si indicarea fluxului informational

(organigrama, interrelatii intre compartimente/departamente/servicii ; competente,

atributii, sarcini)

BCU funcţionează ca un complex biblioteconamic universitar, cuprinzând o

central şi 12 biblioteci filial. Cele 12 filiale sunt unitaţi de profil, speciale şi specializate,

având funcţia utilitară de cercetare, informare şi documentare, iar unitatea centrală are

funcţia de cultură generală.Compartimentele organizatorice ale bibliotecii sunt organizate

pe servicii şi/sau birouri, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor, potrivit

prevederilor legale. Filialele sunt grupate pe trei servicii principale, fiecare şef de serviciu

coordonând activitatea unui număr de filiale. Conducerea operativă a bibliotecii este

asigurată de un director general şi de un director general-adjunct. În prezent, personalul

bibliotecii este format dintr-un număr de 158 de salariaţi. Organigrama pe funcţii ,

aprobată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării este prezentată deasemeni în

Anexa 1.

Conducerea generală a Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu”Iaşi

este realizată de Consiliul de Administraţie. Acesta este condus de directorul general (în

calitate de preşedinte) şi este format din maximum 11 membri, astfel: directorul general,

5


directorul adjunct, contabilul şef şi reprezentanţi ai principalelor compartimente ale

bibliotecii (desemnaţi prin decizie de către directorul general), precum şi un reprezentant

al autorităţii finanţatoare, desemnat de aceasta.

Personalul B.C.U. prezintă următoarele funcţii:

-Funcţii de conducere: director, director adjunct de specialitate, şef serviciu de

specialitate, şef birou de specialitate, contabil-şef;

-Funcţii de execuţie ale personalului de specialitate: bibliograf, bibliotecar, inginer de

sistem, analist programator, analist programator ajutor, operator date, conservator,

sociolog, mânuitor de carte;

-Funcţii de execuţie ale personalului administrativ: economist, contabil, referent, casier,

administrator;

-Funcţii de execuţie ale personalului de întreţinere.

Această listă poate fi completată în funcţie de necesităţi şi cu alte funcţii

specificate în Legea bibliotecarilor şi Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare al

bibliotecilor publice. În situaţii justificate se pot folosi şi funcţii specifice altor domenii

de activitate, cu aprobarea consiliului local.

În ceea ce priveste Unitatea Centrala aceasta are in structura sa urmatoarele

departamente: Directiune, Departamentele Achizitii –Evidenta; Schimb International,

Catalogare; Indexare, Periodice; Marketing; Colectii speciale; Relatii cu publicul;

Informatizare;Conservarea Colectiilor;Bibliografic; Contabilitate; Personal Administrativ

si Ateliere.

Aceasta structurare a bibliotecii pe biblioteci filiale si servicii aferente unitatii

centrale dau posibilitatea realizarii obiectivelor si activitatilor bibliotecii cu maxima

eficienta, urmarindu-se obtinerea unui timp cat mai scurt privind circulatia informatiilor,

cu scopul de a se raspunde cat mai promt cerintelor cititorilor.

Structura organizatorică a B.C.U. Iaşi se aprobă de către Consiliul de

Administraţie al B.C.U.,care alege pe directorul-general.

Consiliul de administratie are un rol consultativ, este condus de directorul general,

care indeplineste calitatea de presedinte si este format din 11 membri: director general,

directori adjuncti, contabil sef si reprezentanti ai principalelor compartimente ale

6


bibliotecii, desemnati prin decizie a directorului general. Acesta este organul de decizie al

activităţii în domeniile: administrativ, al programelor de dezvoltare ale bibliotecii,

politica salarială, financiară, de personal etc.

Directorul general şi directorul general adjunct se numesc, se transferă şi se

eliberează din funcţii prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Directorul

general, cu avizul ministerului, numeşte, transferă şi eliberează din funcţie Contabilul Şef

al Bibliotecii. Directorul adjunct împreună cu contabilul şef asigură conducerea operativă

a bibliotecii. De asemenea, acesta numeşte şi eliberează din funcţie personalul de

specialitate, economic şi administrativ. Directorul general al bibliotecii răspunde de

întreaga activitate ştiinţifică, economică şi administrativă a instituţiei.

Directorul adjuct îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade

determinate, precum şi pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioară al

bibliotecii, cu excepţia dreptului de a semna documentele contabile.

Serviciul financiar-contabil este numit de Directorul general, cu avizul Ministerului

Educaţiei Naţionale si este in subordinea contabilului sef. Contabilul şef al instituţiei are

următoarele atribuţii: asigură utilizarea raţională a resurselor umane şi materiale; asigură

menţinerea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile instituţiei; asigură îndeplinirea

unor sarcini date de organul ierarhic superior; controlează activitatea financiar-contabilă

pentru a ţine o contabilitate corectă şi la zi;

Serviciul Relaţii cu Publicul asigură realizarea în condiţii optime a consultării prin

împrumut acasă sau doar în sălile de lectură, a fondului de documente a bibliotecii. Există

atât în centrală cât şi în filiale. În ajutorul său vin toate celelalte departamente. Numărul

sălilor de lectură este de 30, organizate atât în unitatea centrală, cât şi în filiale, iar

capacitatea este de aproximativ de 1200 de locuri.

Deasemenea, unitatea centrală oferă beneficiarilor două săli de lectură pentru

studenţi şi absolvenţi de facultate, o sală de lectură pentru profesori şi o sală pentru

periodice.

Serviciul Depozit de carte are în subordine două servicii :

Seviciul Depozit Legal. Documentele primite sunt organizate pe fonduri şi

colecţii conform legislaţiei specifice, iar cele pierdute sau sustrase se elimină din evidenţă

numai pe baza unui act contabil.

7


Serviciul Clasificare zecimală administrează catalogul ce reflectă documentele

aflate în colecţia bibliotecii, fiind format din fişe de descriere pe care se notează anumiţi

indicatori cu rol de a facilita regăsirea informaţiilor în catalog. Acesta cuprinde

publicaţiile intrate în bibliotecă până în 1995, iar cele intrate după acest an sunt

informatizate. În cadrul bibliotecii sunt organizate cataloage de serviciu şi cataloage

pentru public. Acestea din urmă sunt: catalogul alfabetic, catalogul sistematic pe materii,

catalogul topografic.

Serviciul Administrativ, Aprovizionare şi P.S.I. are în vedere îndeplinirea unor

atribiţii precum: întreţinerea imobilelor, precum şi a altor bunuri ale institiţiei, paza şi

securitatea clădirii, protecţia muncii şi paza contra incendiilor.

Fiecare compartiment îşi fundamentează cheltuielile necesare , iar datele vor fi

trimise compartimentului financiar-contabil, mai exact Departamentului financiar iar

cheltuielile efectiv realizate vor fi justificate pe bază de documente şi transmise .

1.4. Interrerlatiile institutiei publice cu partenerii externi (institutii ierarhic

superioare si inferioare, furnizori, beneficiari, institutii financiare)

Relaţiile BCU cu exteriorul sunt de subordonare faţă de instituţia ierarhic

superioară Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care indeplineste rolul de ordonator

principal de credite bugetare, si care stabileste norme, normative şi reglementări legale

privind funcţionarea acesteia.

Relaţiile de subordonare reies din atribuţiile Bibliotecii privind desfăşurarea

activităţii de administrare a fondului de carte din cadrul unor instituţii ca: cele ale

Muzeului de Istorie, Grădinei Botanice, Observatorului Astronomic, Catedrei de

Germanistică din Universitatea “Al. I. Cuza. Subordonarea nu este efectivă între instituţii,

ci doar pe linia administrării fondului de carte.

Prin intermediul Trezoreriei Finantelor Publice Iasi, se desfasoara relatii privind

efectuarea de incasari si plati din creditele bugetare acordate din bugetul de stat, prin

intermediul contului deschis de aceasta. Documentele utilizate în cadrul acestor

operaţiuni sunt: cecuri, ordinul de plată, foi de vărsământ. Biblioteca are conturi deschise

8


la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de finanţare astfel: cont cheltuieli

de personal, cont de cheltuieli materiale şi servicii, cont de cheltuieli de capital, cont de

venituri proprii.

Relaţiile de colaborare sunt numeroase. Astfel relaţia cu Institutului de Statistică

priveşte transmiterea de informaţii cu privire la activitatea desfăşurată şi la principalii

indicatori realizaţi.

Deasemenea BCU Iaşi transmite rapoarte anuale Comitetului Naţional al

Bibliotecilor din Învăţământ.

Prin menţinerea relaţiilor cu bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior se

urmăreşte asigurarea unei eficienţe maxime în completarea, organizarea şi utilizarea

colecţiilor de publicaţii, iar cu cele din străinătate se asigură intensificarea circulaţiei

informaţiei şi a documentelor.

Cadrele didactice şi cercetătorii asigură selecţia documentelor româneşti şi străine,

precum şi o evaluare periodică a colecţiilor.

Totodată biblioteca asigură în incinta sediului său locaţii pentru instituţii ca :

British Council, Geothe Institut pentru care nu percepe chirie, ci printr-un acord s-a

stabilit ca în locul acesteia BCU să primenască carţi în limbile germană repsectiv

engleză.Fluxul informaţional privind relaţiile externe la B.C.U. Iaşi este prezentat in

Anexa 2

II. Cadrul reglementativ privind organizarea si functionarea institutiei publice

2.1. Identificarea actelor normative ce stau la baza organizarii si functionarii institutiei

publice

Legea nr. 334 din 31 mai 2002 privind bibliotecile, actualizată prin legea nr. 159

din 2009;

Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic;

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;

9


Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bază în sistemul

bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţia de demnitate

publică, actualizată prin OUG nr. 41/28 aprilie 2009;

Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale;

OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru

personalul contractual în sectorul bugetar;

Legea 284 si 285 privind salarizarea

Legea nr. 544/12 octombrie 2001 - privind liberul acces la informatiile de interes

public

Legea nr. 593/15 dec.2004 - privind constituirea, organizarea şi funcţionarea

Depozitului Legal

Legislaţie de bibliotecă

2.2. Prezentarea celor mai importante prevederi legale privind functionarea

institutiei publice

Bibliotecile centrale universitare funcţionează în baza Legii învăţământului, a

Legii bibliotecilor şi a “Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor

centrale universitare şi a bibliotecilor instituţiilor de învăţământ superior”. Conform

acestui regulament, bibliotecile centrale universitare sunt structuri cultural-ştiinţifice

integrate în sistemul naţional de învăţământ. Ele participă la procesul cultural-educativ,

de perfecţionare şi cercetare ştiinţifică şi efectuează cercetări proprii în domeniul ştiinţei

informaţiei.

Actul de infiintare al BCU Iasi :

1. Prin Ordonanţa domnească din 26 octombrie 1860 este înfiinţată Universitatea din

Iaşi, prima instituţie de învăţământ superior a României.Universitatea din Iasi este

continuatoarea Academiei Mihăilene, înfiinţată la 16 iunie 1835,iar biblioteca

universitatii este continuatoarea bibliotecii Academiei Mihailene.

2. Regulamentul pentru bilioteci publice (1864) - Biblioteca Universităţii din Iaşi a

devenit Bibliotecă Centrală.

10


3. Prin Regulamentul bibliotecii, din 9 iunie 1916, promulgat prin Decretul nr. 2271,

publicat în Monitorul Oficial nr. 63 din 21 iunie 1916, biblioteca isi schimba statutul din

biblioteca publica in biblioteca universitară.

4. Apare noul Regulament al bibliotecii (12 decembrie 1935) promulgat prin Decretul nr.

2826, publicat în Monitorul Oficial nr. 292 din 19 decembrie 1935, pentru punerea în

concordanţă cu Legea învăţământului din anul 1932. La art.1 al Regulamentului,

Biblioteca Universitară din Iaşi este definită ca fiind o instituţie universitară, ştiinţifică şi

culturală, destinată profesorilor şi studenţilor universităţii dar şi ca o instituţie de utilitate

generală, la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Acest moment marchează inceputul

reorganizarii pe baze stiintifice, biblioteconomice, a bibliotecii iesene.

5. Prin Decretul nr. 135 din 14 iulie 1948, Biblioteca Centrala Universitară din Iaşi

alătură colecţiilor deja existente pe cele ale Fundaţiei Ferdinand, în al cărei spaţiu

funcţiona din anul 1947.

6. Decretul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului nr. 83/1976 - Norme de structură

pentru unele instituţii cultural-educative din subordinea Ministerului Educaţiei şi

Învăţământului - stabileste faptul că Biblioteca Centrala Universitară „M. Eminescu” din

Iaşi este unitate bugetară cu personalitate juridică proprie, în condiţiile prevăzute de art.

10 şi 13 din Decretul 703/1973.

7. Hotărârea nr 81/5 februarie 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin care se recunoaşte că Biblioteca

Centrală Universitară „M.Eminescu” din Iaşi este instituţie finanţată de la bugetul de stat,

aflată în directa subordine a Ministerului, conform Anexei nr. 3, poziţia XVII.

III. Resurse mobilizate pentru desfasurarea activitatii specifice

3.1. Resurse umane (recrutare, selectie, numire, avansare, promovare,

cariera etc.)

Bibliotecarul are ca principala datorie sa raspunda necesitatilor de lectura, studiu,

informare si documentare ale comunitatii pe care o serveste si militeaza activ pentru

integrarea bibliotecii în viaþa acesteia. În acest sens, bibliotecarul îsi foloseste

11


cunostintele profesionale si toate mijloacele avute la dispozitie pentru a oferi servicii în

timp util, local si la distanta, la cele mai înalte standarde.

Recrutarea in vederea intrarii in corpul functionarilor publici din biblioteci se face

prin concurs, in limita functiilor publice vacante rezervate in acest scop prin planul de

ocupare a functiilor publice. Conditiile de participare si procedura de organizare a

concursului se stabilesc potrivit legii. Concursul are la baza principliile competitiei

deschise ,transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitatii

accesului la functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste conditiile legale.

Concursul consta in trei etape:selectarea dosarelor de inscriere, proba scrisa, interviu.

Perioada de stagiu este etapa din cariera functionarului public cuprinsa intre data

numiri ca functionar debutant si data numirii ca functionar definitiv. Parcurgerea

perioadei de stagiu este obligatorie si efectiva si are ca obiect confirmarea aptitudinilor

profesionale ale functionarilor in indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor unei functii

in cadrul BCU.

Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii

publice superioare vacante si avanseaza in grade de salarizare corespunzatoare functiei

detinute iar Ordonatorii principali de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază,

soldele funcţiilor de bază/salariile funcţiilor de bază, indemnizaţiile lunare de încadrare,

sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură stabilite potrivit legii, să asigure

promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în

condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în

bugetul propriu conform legii nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice.

Conform art 6 Legea 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 : În anul 2011,

avansarea personalului încadrat pe funcţii de execuţie în gradaţia corespunzătoare tranşei

de vechime în muncă se face prin încadrarea în clasele de salarizare corespunzătoare

vechimii în muncă dobândite, prevăzute la art. 11 alin. (3) din legea-cadru, personalul

beneficiind de o majorare a salariului de bază avut, corespunzător numărului de clase de

salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul stabilit la art. 10 alin. (5) din

legea-cadru, fără acordarea salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent

noii clase de salarizare.

12


In situatia de fata posturile la BCU sunt blocate. Nu se mai poate vorbi de

recrutare, selectie, numire, avansare sau promovare ci de remaniere, astfel numarul

personalului din cadrul BCU Iasi sa diminuat de la 188 la 158 de persone. In cazul in care

un post este eliberat, din diverse motive, acesta este blocat si nu scos la concurs.

Personalul bibliotecii a crescut de-a lungul timpului ca urmare a majorării

volumului de activitate, de la 5 persoane în anul 1864, pentru ca în prezent acesta să

ajungă la 158 de salariaţi. Conform legii, personalul bibliotecii se compune din:

personal de specialitate: bibliotecarii, bibliografii, cercetătorii, redactorii,

documentariştii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analiştii,

custozii, mânuitorii, depozitarii şi alte funcţii de profil;

personal administrativ- realizează operaţiunile de rutină din bibliotecă

acesta fiind, de obicei şi cel mai numeros, putând avea calificare medie, dar şi superioară;

personal de întreţinere.

Structura de personal din cadrul BCU- Iaşi cu funcţiile de conducere respective

poate fi redată în următorul tabel:

Tabel nr.1- Personalul BCU-Iaşi cu funcţii de conducere

Nume Funcţie

Prof.Univ.Dr. Al. Călinescu Director General

Nicoleta Popescu Director General Adjunct

Vladimir Petrea Director economic

Paul Ichim Şef Serviciu Achiziţii

Elena Ţuţu Şef Serviciu Administrativ

Aurelia Stoica Şef Serviciu Bibliografic

Olga Beschea Şef Serviciu Catalogare

Lăcrămioara Chihaia Şef Departament Colecţii speciale

Adrian Simionescu Şef Birou Contabilitate

Ioana Gafton Şef Serviciu Conservarea colecţiilor

Carmen Halciug Şef Departament Indexare

Carmen Diaconescu Şef Departament Informatizare

Camelia Boca Departamentul de Marketing

13


Luminiţa Daniş Şef Serviciu Periodice

Dr. Liviu Papuc Şef Serviciu Relaţii cu publicul

Mirela Vicol Departament Schimb Internaţional

Carmen Alexa Şef Serviciu Filiale de Şt. Sociale

Julieta Manolache Şef Serviciu Filiale de Şt. Umaniste

Dr. Ivona Olariu Şef Serviciu Filiale de Şt. Exacte

Sursa: http://www.bcu-iasi.ro/conducere.php

Referitor la personal, BCU-Iaşi are în vedere:

să identifice competenţa necesară pentru personalul care realizează activităţi

care influenţează calitatea serviciului;

să asigure instruirea sau să întreprindă alte acţiuni pentru a satisface aceste

necesităţi;

să evalueze eficacitatea acţiunilor luate;

să se asigure că personalul este conştient de relevanţa şi importanţa

activităţilor sale şi de modul în care ele contribuie la realizarea obiectivelor

calităţii;

să menţină înregistrări corespunzătoare referitoare la studii, instruire,abilităţi

şi experienţa personalului.

Profesia de bibliotecar pare să se confunde adeseori cu biblioteca însăşi, pornind

de la vocaţie şi transformându-se adesea într-o obsesie. Nevăzuţi printre "pereţii de cărţi",

vorbind în şoaptă şi păşind pe vârfuri, bibliotecarul este cel care trebuie să comunice, să

pună la dispoziţie toate resursele în scopul satisfacerii necesităţilor de educare, informare,

cercetare şi recreere a utilizatorilor săi.

Deşi informatizarea invadează universul familiar lui (bazat pe o logică

descriptivă, repetitivă şi standardizată) , bibliotecarul nu renunţă la rolul lui de mediator

tradiţional între ştiinţă, cultură, tehnică, între politic, social şi publicul beneficiar. Pe

lângă acestea, bibliotecarului îi revine şi responsabilitatea istorică de transferare a

memoriei umanităţii în "biblioteci electronice", salvând-o din perisabilitatea şi moartea

hârtiei. În această ordine de idei profesia de bibliotecar presupune astăzi nu numai

14


adaptarea la noile tehnologii de informare, ci şi recuperarea unei vechi tradiţii,

fundamentată pe întoarcerea la carte.

3.2. Resurse materiale

Cei 18.588 utilizatori activi ai bibliotecii (2010) au vizitat biblioteca, în cursul

anului trecut, de 486.884 ori, realizând 874.036 tranzacţii de împrumut . Lor le stau la

dispoziţie cele 1320 locuri în cele 30 de săli de lectură, echipate cu 179 calculatoare.

Dinamica aproximativ constantă a fondului ( 2450886 unitati bibliografice in 2010,

34218 documente achiziţionate în 2009, peste 32000 în 2008 şi peste 33000 în 2007) s-a

menţinut chiar în condiţiile în care finanţarea instituţională a fost, în 2009, 1/3 din cea

obţinută în 2008, ceea ce demonstrează preocupările colectivului bibliotecii pentru

înnoirea şi îmbogăţirea colecţiilor.

In ceea ce priveste resursele materiale, acestea se concretizeaza si in sistemele de

monitorizare a locurilor din salilie de lectura, aparatura specifica necesara desfasurari

activitatii in cadrul bibliotecii, statiile pentru public, birouri de informare si piesele de

mobilier speciale pentru amenajarea biblitecilor.

Echipamente functionale in unitatea centrala si Filiale

Unitatea central:

Calculatoare-164

Calculatoare ALEPH OPAC – 70

Calculatoare ALEPH WEB- 74

Servere – 13

Scannere- 9

Imprimante- 23

Cititoare BARCOD- 11

Filiale:

Calculatoare-152

Calculatoare ALEPH OPAC – 44

Calculatoare ALEPH WEB- 105

Scannere- 11

15


Imprimante- 18

Cititoare BARCOD- 29

LICENŢE:50 licenţe web Aleph,54 licenţe full Aleph, 1 licenţă Z39.50 pentru acces

catalog naţional online,1licenţă X-server Free pentru teste,122 licenţe OfficeBidDefender

SendMail 120 licenţe utilizator – soft antivirus pentru reţea Nod32 Standard – 161

utilizatori - soft antivirus la nivel workstation, Nod32 Remote Administrator – 1

buc.Nod32 Server – 1 buc. Licenţe Nero - 6 buc. Licenţe Coreldraw - 3 buc. Linux Red

Hat Enterprise3.0 Es server - 1 buc. Licenţe Windows 2003 Server CAL – 96 buc.

Licenţe Windows 2003 Server – 2 buc. Digital unix (cu upgrade până la 20 useri)

Windows NT 4 Server – 1 buc.

3.3.Resurse informatice

Orientarea catre utilizatorul de tip nou presupune nu doar dezvoltarea colecţiilor

conform cerinţelor acestuia, dar şi adaptarea functiilor sale tradiţionale la noile necesităţi

de informare, prin organizarea un sistem complex de servicii, inclusiv posibilitatea de a

participa la activităţi culturale organizate în bibliotecă - şi de aici o prelungire, o adaptare

si o actualizare a dimensiunii culturale tradiţionale.

Fiind prima bibliotecă din România complet informatizată (unitatea centrală şi

cele 13 filiale), biblioteca şi-a construit o unică bază de date online, care în prezent are

peste 1,8 milioane înregistrări bibliografice (reprezentand intregul fond de publicaţii), dar

a fost şi în permanentă legătură cu comunitatea ştiinţifică din domeniul biblioteconomiei

şi ştiinţei informării, cu cele mai noi abordări ale profesiei.

Faptul că peste 50% din cheltuielile pentru achiziţii au fost, în 2009, pentru colecţii

electronice (procent comparabil cu cel calculat şi în cazul unor biblioteci din ţări cu

tradiţie în alcătuirea de astfel de colecţii) este un argument al preocupării manifestate în

această direcţie

Conectată, după anul 2000, la baze de date naţionale şi internaţionale de nivel

academic, biblioteca s-a aliniat tendinţelor contemporane ale cunoasterii ştiinţifice, fiind

interfaţa între aceste platforme ale cunoaşterii şi utilizatorii cărora le oferă resurse pentru

16


studiu si cercetare. BCU Iaşi este unul dintre membrii fondatori ai Consorţiului pentru

Achiziţia Resurselor Electronice în România (CARER).

Biblioteca oferă astăzi acces (prin abonamente în consorţiu sau individuale,

precum şi prin Proiectul Anelis) la importante baze de date ştiinţifice (ProQuest,

SpringerLink, Ebsco, Scopus, Embase, ScienceDirect, EuropeanSources, ISI Thompson),

din variate domenii ale cunoaşterii: literatură, artă, istorie, drept, medicină,economie,

ştiinţe exacte - matematică, fizică, chimie, biologie, informatică (http://www.bcuiasi.

ro/journals.php) şi la un număr semnificativ de cărţi electronice

(http://www.bcu-iasi.ro/books.php).

3.3. Resurse financiare (surse de finantare, reflectarea veniturilor si cheltuielilor in

bugetul institutiei, metode, tehnici, proceduri si operatiuni folosite in finantarea

institutiei publice)

Bibliotecile judeţene, categorie din care face parte şi Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi, sunt biblioteci de drept public cu personalitate

juridică. Bibliotecile judeţene se organizează şi funcţionează în toate municipiile

reşedinţă de judeţ, în subordinea consiliilor judeţene.

Serviciile culturale se pot realiza în mod gratuit sau cu plată – taxe, tarife sau

preţuri - , care nu acoperă întotdeauna valoarea de piaţă a serviciului respectiv. De aceea,

în aceste cazuri, instituţiile respective pot să nu realizeze deloc venituri sau să încaseze

venituri modice, care nu acoperă costul serviciilor, iar pentru continuarea activităţii

acestea au nevoie de subvenţii de la buget sau din alte resurse. Instituţiile şi activităţile

cultural – artistice se finanţează în toate ţările cu prioritate de la bugetul public, fie

integral, fie parţial, prin acordarea de subvenţii în completarea veniturilor proprii.

În afara bugetului, finanţarea cheltuielilor publice pentru cultură se mai realizează

din veniturile proprii ale instituţiilor respective, obţinute din activităţi specifice sau alte

activităţi. Este cazul instituţiilor publice artistice de spectacole, instituţiilor muzicale care

pot obţine venituri din activitatea desfăşurată sau din alte activităţi (închirieri, expoziţii).

O mare importanţă o au şi donaţiile şi sponsorizările ca resurse ce acoperă o parte

din cheltuielile acestor instituţii

http://www.bcu-iasi.ro/books.php

http://www.bcuiasi/

17


Ca sisteme de finanţare a cheltuielilor instituţiilor pentru cultură, menţionăm:

Finanţarea bugetară, respectiv alocarea integrală de la buget a fondurilor

necesare întreţinerii şi funcţionării instituţiei şi vărsarea la buget a eventualelor venituri

realizate; unele instituţii finanţate integral de la bugetul de stat pot folosi direct veniturile

proprii pentru acoperirea cheltuielilor unor proiecte sau programe;

Finanţarea din venituri extrabugetare şi alocaţii din buget, respectiv reţinerea

veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli şi primirea în completare a unor

subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, în funcţie de subordonare; aşa

este cazul caselor de cultură, al muzeelor, al unor instituţii de spectacole şi concerte,

teatre, opere, filarmonici, etc.

Finanţarea din veniturile extrabugetare (autofinanţare) în cazul instituţiilor

care au venituri sufuciente pentru a-şi acoperi în totalitate cheltuielile deoarece

desfăşoară activităţi cu caracter economic, cum sunt: Institutul de Memorie Culturală,

Arhiva Naţională de Filme, edituri, publicaţii culturale.

Finanţarea din fonduri extrabugetare. În ceea ce priveşte cultura, în anul 1998

s-a creat Fondul Cultural Naţional care este un fons extrabugetar gestionat de Ministerul

Culturii şi Cultelor. Fondul se constituie dintr-o serie de contribuţii între 1% şi 5%

calculate asupra încasărilor realizate de agenţii economici care efectuează operaţiuni cu

bunuri culturale, donaţii, sponsorizări, sume din colaborări internaţionale.

Potrivit Legii Finanţelor Publice, veniturile proprii de instituţiilor publice provin din

chirii, organizarea de manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii,

proiecte, etc.

Fondul de susţinere a bibliotecilor neconsumat în timpul exerciţiului bugetar

anual, se raporteză cu aceeaşi destinaţie, în anul următor. Alături de acest fond, din

categoria veniturilor extrabugetare fac parte şi veniturile proprii. Potrivit Legii Finanţelor

Publice, veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii, organizarea de

manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte,

valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi alte

asemenea.

Punerea la dispoziţia instituţiilor publice a mijloacelor necesare finanţării

cheltuielilor aprobate prin buget, proces cunoscut sub denumirea de finanţarea bugetară,

18


constituie un act de mare răspundere din partea organelor abilitate prin lege să dispună de

aceste resurse

Datorită caracteristicii obiectului de activitate al acestor instituţii, resursele proprii

obţinute nu vor putea niciodată să acopere cheltuielile în totalitate. Aceasta înseamnă că

resursele de la bugetul statului sub forma creditelor bugetare vor continua să reprezinte

cea mai importantă sursă de finanţare a acestora.

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe

baza bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de

fonduri autorizaţi: ordonatori de credite bugetare, pentru destinaţii precis stabilite, ca

expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.1

Finanţarea de la bugetul statului se poate contura distinct prin tehnica

deschiderii şi repartizării de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare reprezintă autorizarea expresă pe care o da

instituţia ce gestionează bugetul public – finanţatorul, unităţii operative a Trezoreriei

Finanţelor Publice Bucureşti, unde sunt deschise conturile bugetare şi cele ale

ordonatorilor de credite bugetare, prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu

de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite

bugetare, la solicitarea acestuia.

Iniţiativa în finanţarea bugetară o are ordonatorul principal de credite bugetare

care întocmeşte trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare în trei exemplare pe

care o adresează finanţatorului. În cerere se precizează suma solicitată, în acord cu

prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal, şi subdiviziunea de cheltuieli,

capitolul la care se încadrează..

Odată cu cererile menţionate ordonatorii de credite bugetare prezintă o notă

justificativă şi dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii

subordonaţi.

Ordonatorii principali de credite, după primirea comunicării privind deschiderea

creditelor, procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Fluxul

informaţional privind deschiderea de credite bugetare este prezentat in Anexa 3

1 Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Editura Junimea , Iaşi, 2004, pag. 116

19


Repartizarea creditelor bugetare presupune iniţiativă din partea

aceluiaşi ordonator principal de credite, care întocmeşte dispoziţiile bugetare de

repartizare, pe care le adresează Trezoreriei Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti

unde-şi are deschis cont. După repartizarea creditelor bugetare în conturile ordonatorilor,

aceştia sunt informaţi de Trezorerie, de repartizarea sumelor în contul creditelor bugetare,

în contul lor de la Trezorerie. Repartizarea are loc pe baza următoarelor elemente de

fundamentare: necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe

trimestre şi disponibilul de credite rămas din perioadele anterioare.Fluxul informational

privind repartizarea creditelor bugetare este prezentat in anexa 4.

Prin finanţarea de la bugetul de stat se asigură instiuţiei publice necesarul de

mijloace pentru desfăşurarea activităţii conform prevederilor din bugetul de venituri şi

cheltuieli aprobat.

Acest tip de finantare cuprinde:

Finanţarea de bază: care se stabileşte în funcţie de numărul de cititori ai

bibliotecii şi se realizează prin: credite bugetare acordate de Ministerul Educaţiei şi

cercetării în funcţie de bugetul de venituri şi cheltuieli al bibliotecii aprobat de acest

minister. Acestea sunt utilizate pentru plata salariilor şi cheltuielilor materiale.

Finanţarea complementară: cuprinde cheltuielile pentru dotări – achiziţii de

cărti şi publicaţii străine, în valută, investiţii- achiziţii de calculatoare şi reparaţii capitale.

Acest tip de finanţare se face pe baza unei note justificative pentru solicitarea de fonduri

de la bugetul statului.

Finanţarea bugetară presupune deschiderea de cont la unitatea Trezoreriei

Finanţelor Publice în raza căreia se află fiecare unitate în parte. În acest sens, în acţiune

sunt implicaţi Ministrul Finanţelor Publice ca ordonator principal de credite, Directorul

BCU ca ordonator terţiar de credite bugetare şi Trezoreria Finanţelor Publice.

Finanţarea din venituri extrabugetare. Veniturile extrabugetare ale

bibliotecilor centrale universitare provin din chirii pentru închirieri de spaţii, taxe pentru

eliberarea permisului şi a vizei anuale, contravaloarea cursurilor de biblioteconomie

susţinute şi a lucrărilor bibliografice realizate, şi din amenzile pentru nerespectarea

termenului de restituire a cărţilor sau pierderea acestora. Acestea se încasează în numerar,

20


taxele, prin casieria proprie, sau din contul bibliotecii deschis la Trezoreria Iaşi, cont care

periodic sau zilnic este alimentat cu încasările realizate în numerar.

Finanţarea externă. În acest tip de finanţare se încadreză împrumuturile acordate

pentru finanţarea reformelor din cadrul domeniilor definite, finanţarea nerambursabilă a

unor programe internaţionale, din cadrul unor organisme multistatale şi alte surse.

Împrumuturile se contractează de către Guvern în numele ministerelor beneficiare, care

preiau şi obligaţiile de gestionare a împrumuturilor, inclusiv de rambursare şi de plată a

dobânzilor şi a comisioanelor

În concluzie, finanţarea bugetară, din punct de vedere al tehnicii de finanţare, se

realizează prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, finanţarea extrabugetară se

realizează prin încasări în numerar prin casieria proprie sau prin ordin de plată în contul

deschis la trezorerie, iar în cazul finanţării din surse externe, împrumuturile sunt

gestionate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care virează sumele reprezentând

resursele externe tot în contul bibliotecii deschis la trezorerie.

1.Încasarea veniturilor. Veniturile proprii ale B.C.U. Iaşi vin să completeze într-o mai

mare măsură nevoile financiare ale acesteia. Pe măsura realizării lor, acestea sunt depuse

în cont la trezorerie şi utilizate pe măsura apariţiei cheltuielilor pentru care au fost

prevăzute. Evidenţierea în cont a acestora se face prin depunere în numerar, fie prin

virare în cont cu ordin de plată, mai ales pentru sumele reprezentând încasări din chirii

2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare pentru Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi este pusă în evidenţă prin fluxul informaţional

prezentat in anexa 5

Efectuarea de plăţi din contul bibliotecii deschis la Trezoreria Iaşi nu se poate

realize fără creditele bugetare deschise şi repartizate pe cele trei categorii de cheltuieli.

Angajarea cheltuielilor de personal se realizează în baza unui act sau

document legal prin care biblioteca îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani. Aceste

legi pot fi Legea privind salarizarea, contractul de muncă al salariaţilor, etc.

- Lichidarea se realizează în baza unui act justificativ, cum ar fi statul de plată.

21


- Ordonanţarea cheltuielilor de personal – plăţi pentru salarii se fac de către

bibliotecă pe baza actelor pe care le prezintă Compartimentului pentru Control şi

Evidenţa Cheltuielilor din cadrul Trezoreriei Judeţului Iaşi.

- Următoarea operaţiune, plata are în vedere avizarea din cont a sumelor pentru

plata drepturilor de personal.

Fluxul informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal în

cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi anexa 6

Angajarea cheltuielilor materiale se realizează în baza contractelor sau

comenzilor încheiate de bibliotecă cu diferiţi furnizori.

- lichidarea constă în achiziţionarea de bunuri, executări de lucrări sau

prestări servicii.

- documentele prezentate Trezoreriei judeţului Iaşi în vederea ordonanţării

sunt: ordinul de plată întocmit de bibliotecă pentru achitarea furnizorilor; dispoziţia de

încasare însoşită de factura primită de la furnizor; cecul pentru ridicarea din cont a

sumelor nete de plată pentru cheltuielile ce urmează să se achite în numerar.

Compartimentul Control şi Evidenţa Cheltuielilor verifică existenţa disponibilului în

cont; concordanţa cheltuielilor angajate şi obiectul de activitate al bibliotecii; dacă

prestările de servicii sau livrările de mărfuri au avut loc pe bază de contract sau comandă.

- Pentru plata cheltuielilor materiale, Compartimentul pentru Control şi Evidenţa

Cheltuielilor vizează cecul şi ordinul de plată şi le transmite Compartimentului Contabil

şi Decontări al Trezoreriei, pentru înregistrare în contul Bibliotecii Centrale Universitare

Iaşi şi pentru a face plata în contul deschis la Trezorerie al furnizorului.

Fluxul informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor materiale în

cadrul BCU Iaşi prezentat in anexa 7

Angajarea cheltuielilor de investiţii se realizează pe baza notei justificative

întocmită de BCU Iaşi, lichidarea constă în achiziţionarea de computere, de exemplu, iar

ordonanţarea constă în prezentarea ordinului de plată întocmit de bibliotecă pentru

achitarea furnizorului. Plata cheltuielilor se realizează după ce Trezoreria Iaşi verifică

concordanţa cu limitele creditelor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării a notei

justificative privind realizarea de dotări pentru bibliotecă.

22


IV. Fundamentarea indicatorilor financiari reprezentativi

Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede începerea

elaborării proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli. Aceasta constă în prefigurarea

reperelor de fundamentare a bugetelor, care sunt:

identificarea şi individualizarea de indicatorilor reprezentativi (cu exprimare

fizică, convenţională şi valorică) acţiunii sau activităţii generatoare de venituri sau

de cheltuieli bugetare;

situaţia indicatorilor din anul de bază;

normele şi normativele financiare de utilizat în determinarea indicatorilor

bugetari;

cadrul juridic de acţiune, cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari.

4.1. Identificarea modalitatilor de fundamentare a indicatorilor specifici (fizici si

valorici)

Identificarea indicatorilor specifici este primul reper în cuantificarea veniturilor

şi cheltuielilor de înscris în proiectul de venituri şi cheltuieli, iar aceştia se determină pe

categorii de venituri şi de cheltuieli, în funcţie de natura activităţii desfăşurate. Aceştia

exprimă de regulă obiectul principal de activitate, având denumiri şi dimensiuni în

strânsa legătură cu ramura de activitate şi cu nivelul la care se găseşte ordonatorul de

credite bugetare în sistemul instituţional. Indicatorii fizici reprezentativi sunt dinainte

stabiliţi, în sensul susţinerii unei metodologii comune folosite în cuantificarea mijloacelor

băneşti de mobilizat şi de repartizat prin bugetele publice.

Situaţia anului de bază se constituie ca un reper important în fundamentare

pentru că exprimă continuarea de activităţi şi acţiuni prin instituţia respectivă de la un an

bugetar la altul. În practica bugetară, acţiunile cu caracter de planificare folosesc pentru

comparare şi raportare dimensiuni ale execuţiei din anul de bază, adică niveluri de

realizat cu caracter integral sau parţial a indicatorilor financiari. De aici, prezenţa în

documentele finale de fundamentare a două mărimi cu privire la indicatorii financiari –

23


execuţia certă (de regulă la 30 iunie an bază) şi execuţia preliminară (la data de 31

decembrie an bază).

Normele şi normativele financiare sunt folosite pentru imdicatorii de cheltuieli,

ele exprimând limite fixe sau variabile, funcţie de care sunt dimensionate consumurile de

fonduri pe destinaţii. Normele pot fi regăsite cu exprimări unitare şi variabile, sau

obligatorii şi indicative. Normativele se împart în normative combinate şi normative

individuale.2

Normativele combinate reprezintă suma totală a cheltuielilor necesare pentru

întreţinerea unui indicator pe timp de un an. Acestea se stabilesc pentru unităţile de

acelaşi fel pe subdiviziunile cadrului general al clasificaţiei bugetare. Normativele

individuale se stabilesc pentru fiecare tip de cheltuială în parte în limita normativelor

combinate. La rândul lor, normativele individuale se împart în normative materiale şi

financiare. Cele materiale reprezintă cantitatea de materie , bunuri sau servicii calculată

pe un indicator, iar cele financiare rezultă din înmulţirea normativelor materiale cu

preţurile în vigoare. O altă diviziune a normativelor se face în normative obligatorii şi

normative facultative. Normativele obligatorii se aprobă prin Hotărâri ale Guvernului sau

prin legi şi trebuie aplicate întocmai, fiind interzisă depăşirea lor (de exemplu sistemul

tarifar de încadrare). Normele facultative sunt toate celelalte categorii de normative

individuale precum şi normative combinate.

Indicatorii financiari utilizaţi în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al

unei instituţii sunt structuraţi în clasificaţia bugetară. De asemenea, permite cunoaşterea

conţinutului acestora şi face posibilă adoptarea măsurilor corespunzătoare pentru

încasarea la timp a veniturilor, facilitând efectuarea cheltuielilor potrivit destinaţiilor

aprobate de către organele competente.

4.2. Calcule si fundamentari privind veniturile si cheltuielile

Acţiunea de fundamentare a indicatorilor vizează calcule, potrivit cu

subdiviziunile clasificaţiei bugetare, folosindu-se anumite formule, cu scoaterea în

2 Popescu Luigi, Gestiunea financiară a instituţiilor publice – sinteze şi aplicaţii practice, Editura Reprografia Universităţii din Craiova, Craiova, 2001, pag. 32-33

24


evidenţă a specificului activităţii, a provenienţei veniturilor şi a destinaţiei cheltuielilor.

Fundamentarea veniturilor trebuie să reflecte valorificarea tuturor posibilităţilor pe care

instituţia le are pentru a reduce efortul financiar din partea bugetului statului, iar

fundamentarea cheltuielilor trebuie să aibă în vedere priorităţile bugetare, pentru ca

obiectivele propuse să se realizeze cu un minim de efort uman, material şi financiar.

Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli în cadrul Bibliotecii Centrale

Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi se realizează pe subdiviziuni ale clasificaţiei

bugetare. În continuare voi prezenta modul de fundamentare a indicatorilor financiari

utilizaţi în cadrul bibliotecii, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare ce corespund

obiectului de activitate al acesteia.

În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi, cheltuielile

curente se calculează anual, conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt

reglementate prin acte normative cu aplicabilitate pentru toate instituţiile de cultură, de

acelaşi fel şi grad. Aceste norme şi normative de cheltuieli sunt modificate şi

perfecţionate atât în raport cu evoluţia preţurilor şi tarifelor, cât şi subordonat

dezideratului de a îmbunătăţi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea acestei instituţii.

Pentru calculul şi individualizarea acestor cheltuieli, sunt incidente normele metodologice

stabilite de Ministerul Finanţelor în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Cheltuielile programate a fi efectuate în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare

,,Mihai Eminescu’’Iaşi pentru anul 2008, conform clasificaţiei bugetare, sunt structurate

în cele două mari categorii, cheltuieli curente şi cheltuieli de capital. Cheltuielile curente

sunt structurate pe două titluri, cheltuieli de personal şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii,

care la rândul lor sunt structurate pe articole şi aliniate.

Cheltuielile Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’Iaşi se

încadrează în partea a III-a – Cheltuieli social-culturale, capitolul 65.00 ,,Învăţământ’’,

subcapitolul 10, ,,Biblioteci centrale universitare’’ potrivit clasificaţiei funcţionale a

bugetului de stat.

Primul articol din cadrul cheltuielilor de personal este articolul 10.01, cheltuieli

salariale în bani..În cadrul acestui articol, primul alineat este cel al cheltuielilor cu

salariile de bază, aliniatul 10.01.01. Acestea se determină în baza Legii privind sistemul

25


de stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care

ocupă funcţii de demnitate publică nr.154/19983, modificată prin Ordonanţă de Urgenţă

în februarie 2000.4 Conform articolului 1 aliniatul 3 al acestei Ordonanţe, salariile de

bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente: valoarea

coeficientului de multiplicare 1,000 se stabileşte anual prin Hotărâri ale Guvernului, după

aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru

cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor

stabilite.

De exemplu, pentru un bibliotecar, documentarist, redactor gradul I, absolvent

de studii superioare de lungă durată, cu funcţie de conducere şi cu vechime de 11 ani,

coeficientul de multiplicare poate varia între 2,808 şi 3,800 pentru prima jumătate a

anului şi între 2,954 şi 4,702 pentru cea de-a doua jumătate a anului. Prin aplicarea

acestor valori la valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, prima jumătate a anului,

salariul bibliotecarului în cauză variază între 716,16 şi 1139,62.Se adaugă cota de 15%

aferentă salariului de merit, de 170,94+341,88, reprezentând cota de 30% a indemnizaţiei

de conducere+170,94 reprezentând cota aferentă sporului de titlu ştiinţific+247,26

reprezentând sporul de vechime(spor de vechime=(salariu de bază+salariu de

merit+indemnizaţia de conducere)*15%).Însumând toate sporurile cu salariul de bază,

obţinem:

1139,62+247,26+170,94+170,94=2071,24.

Valoarea cheltuielilor cu salariile de bază pentru anul 2008 în cadrul bibliotecii au fost

estimate la suma de 1.574.500 lei.

2.Cheltuielile cu salariile de merit, prevăzute în aliniatul 10.01.02 se calculează

prin aplicarea la salariul de bază a procentului de 15%. De salariu de merit beneficiază

doar 28 de angajaţi, iar valoarea cheltuielilor cu salariile de merit este de 43.800 lei.

3 Legea nr. 154/15 iulie 1998, Legea privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, publicată in M. Of. Nr. 266/16 iulie 1998

4 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.8/23 februarie 2000, Ordonanţa pentru modificarea şi

completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi a Legii 154/1998, publicată în M.Of.

nr.83/23 februarie 2000

26


3.Conform Legii bibliotecilor, şefii de servicii, de laboratoare şi de birouri au

dreptul la o indemnizaţie de conducere cuprinsă între 5 şi 55% din salariul de bază

(10.01.03). În cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Iaşi, de această indemnizaţie

beneficiază un număr de 16 salariaţi. Cheltuiala cu indemnizaţia de conducere este de

62.500 lei.

4.Cheltuielile cu sporul de vechime sunt prevăzute în aliniatul 10.01.04. Potrivit

Ordonanţei privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor

publici pentru anul 2008, Ordonanţa nr. 2/12 ianuarie 2006, aceste cheltuieli se

calculează prin aplicarea la salariul de bază a unui procent de până la 25%, corespunzător

timpului lucrat în program normal de lucru, iar pentru anul 2008, valoarea acestora este

de 349.300 lei.

5.Alături de spor de vechime, personalul bibliotecii mai poate beneficia şi de

spor de condiţii de muncă. Acesta este prevazut în aliniatul 10.01.05, iar sporurile se

acordă în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Iaşi, conform Legii bibliotecilor, sunt

spor de noapte şi spor titlu ştiinţific. De acest spor beneficiază doar trei salariaţi din

cadrul instituţiei. Sporul pentru titlu ştiinţific se acordă salariaţilor ce posedă un titlu

de ,,doctor’’, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlu ştiinţific

respectiv şi constă în 15% din valoarea salariului de bază. Totalul cheltuielilor cu sporul

de condiţii de muncă se obţine prin însumarea celor două sporuri, iar acesta este de

34.800 de lei.

6. În aliniatul 10.01.06 –Alte sporuri, se include sporul de fidelitate ce se acordă

personalului cu o vechime neîntreruptă de 10 ani, în oricare dintre bibliotecile de drept

public. Acest spor reprezintă 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. Totalul

aliniatului 10.01.06 este de 586.100 lei. Structura cheltuielilor salariale în bani la

Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi este prezentata in anexa 8

Al treilea articol al cheltuielilor de personal, 10.03,este reprezentat de Contribuţii.

Acesta cuprinde contribuţiile referitoare la asigurările sociale de stat, asigurări de şomaj,

asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi

prime de asigurare viaţă plătite de angajator pentru angajaţi.

27


1.Contribuţia de asigurări sociale de stat, aliniatul 10.03.01, se calculează la

fondul total de salarii realizat de personalul angajat cu carte de muncă, prin aplicarea la

acest fond a cotei procentuale a contribuţiei. În prezent cota pentru contribuţia la

asigurările sociale de stat este de 10,5% ,ce seaplică salariilor angajaţilor cu carte de

muncă, cotă aplicată în condiţii normale de muncă. Astfel, cheltuielile cu contribuţia de

asigurări sociale de stat sunt de 593.000 lei.

Cheltuieli cu contribuţia de asigurări sociale de stat anuale = fond de salarii lunar*cota de

asigurări sociale de stat*nr. De luni

2. Contribuţia pentru fondul de şomaj (10.03.02). Calculul acestuia are la bază

legea privind constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, cu modificările

ulterioare şi presupune că persoanele angajate sunt asigurate obligatoriu pentru riscul

pierderii locului de muncă şi plătesc o contribuţie individuală la bugetul asigurărilor

pentru şomaj de 1%, parte din fondul de salarii al angajaţilor cu carte de muncă,din care

0,5% se suportă de către angajaţi şi 0,5% de către angajator, iar pentru anul 2008 aceasta

este de 73.800 lei.

Cheltuieli anuale cu fondul de şomaj = fondul de salarii lunar*cota de ajutor de

şomaj*numărul de luni.

3. Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (10.03.03). Această contribuţie

se calculează în procent de 5,5% din fondul de salarii al instituţiei publice.

Cheltuielile anuale cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate = fondul lunar de

salarii*cota de asigurări sociale de sănătate*număr de luni.

4. De asemenea, se mai calculează contribuţia la asigurările de muncă şi boli

profesionale (10.03.04), în procent de 0,25% din fondul brut de salarii, şi contribuţia la

fondul unic de sănătate, care este de 0,75% din fondul brut de salarii.

O altă cheltuială ce urmează a se efectua cu personalul este cea care priveşte deplasările,

detaşările şi transferările acestuia. Fluxul informaţional privind fundamentarea

contribuţiilor Bcu Iaşi privind personalul propriu prezentat in anexa 9

Pentru anul 2008, la B.C.U.Iaşi cheltuielile cu încălzitul sunt estimate la 53.300

lei şi au în vedere cantitatea de gaze naturale consumată în anul precedent şi preţul pe

metrul cub de gaze naturale aferent anului curent.

28


Punctul de plecare pentru fundamentarea cheltuielilor cu iluminatul şi forţa

motrică îl constituie puterea medie instalată (pmi), numărul mediu de ore pe zi de

funcţionare (Nmediu), numărul mediu de zile de funcţionare (Nzile), tariful unui kw oră

(p). Formula de calcul este:

Cheltuielile cu iluminatul şi forţa motrică = pmi x Nmediu x Nzile x p

Cheltuielile cu apa, canal, salubrizare - în cazul acestora se calculează mai

întâi cheltuielile cu apa, se ia în considerare cantitatea consumată şi apoi cheltuielile cu

taxa de canal, salubritate. Cheltuielile cu consumul de apă pentru anul de plan se

fundamentează pe baza consumului mediu zilnic şi tariful unui metru cub de apă.

În mod identic se pot determina şi cheltuielile cu salubritatea. Prin însumarea

celor două cheltuieli se determină cheltuiala pentru întregul aliniat, iar pentru 2008

aceasta este de 7.300 de lei.

Formula de calcul: cheltuieli anuale cu apa, canal,salubritate = numarul de m³ de apă

consumaţi în anul n-1*preţul unui metru cub de apă pe anul n+cheltuieli canal şi

salubritate anuale.

Cheltuieli cu poşta, telefon, telecomunicaţii, radio, televiizor şi internet se

determină ca sumă între cheltuielile anuale cu abonamentul telefonic şi cheltuielile

poştale anuale. Pentru anul curent s-au estimat cheltuieli de 19.200 lei.

Totalul articolului 20.01 se determină prin însumarea valorilor alineatelor, iar

acesta este de 180.000 lei.

2. Articolul 20.02 cuprinde cheltuielile cu reparaţiile curente ce urmează să se

realizeze în anul 2008 în cadrul bibliotecii. Valoarea acestora este de 12.000 lei, şi sunt

destinate efectuării unor lucrări de instalaţii sanitare, electrice, termice, şi alte lucrări de

funcţionare. Acestea sunt înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza devizelor

estimative întocmite de executanţii lucrărilor.

3. Bunurile de natura obiectelor de inventar (articolul 20.05) se fundamentează

pe două alineate şi anume: uniforme şi echipament (alineatul 20.05.01) şi alte obiecte de

inventar (alineatul 20.05.30). Necesarul acestora este cel prezentat de serviciul

administrativ pentru un an, iar pentru anul 2008 acesta este de 38.000 lei.

4. Cheltuielile ocazionate de deplasările personalului bibliotecii sunt cuprinse în

articolul 20.06 – Deplasări, detaşări, transferări. Aceste cheltuieli se fundamentează pe

29


cele două alineate ale sale 20.06.01Deplasări interne, detaşări, transferări şi 20.06.02

Deplasări în străinătate. Cheltuielile cu deplasări interne, detaşări se calculează pe baza

situaţiei din anul curent, ca produs între numărul persoanelor ce urmează să facă

deplasarea, numărul de zile programate ale deplasării şi costul deplasării, cost raportat la

o persoană şi în care este inclus transportul şi cazarea

5. Cea mai importantă categorie de cheltuieli din cadrul acestui titlu II sunt

cheltuielile cu achiziţia de cărţi, publicaţii şi materiale documentare, încadrate în

articolul 20.11.

Această cheltuială este specifică bibliotecilor, iar fundamentarea ei se realizează

pe baza unor medii valorice pentru achiziţionarea de cărţi si publicaţii, ce au ca indicator

de referinţă indicele de lectură, calculat prin raportarea fondului de carte şi publicaţii al

Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi la numărul de cititori ai

acesteia.

Indicele de lectură = fond de carte, publicaţii şi materiale documentare consultate

într-un an/total beneficiari înscrişi =2.426.209 unităţi bibliografice/28.907 beneficiari

înscrişi = 83,93% cărţi şi publicaţii/cititor

Marimea indicelui ne arata suma de bani necesară a fi alocată fondului pentru

achiziţii de cărţi şi publicaţii în anul de plan, faţă de anul de bază, avându-se în vedere şi

suma alocată în anul precedent, care pentru BCU a fost de 210.300 lei.Pe baza indicelui

de lectură stabilit şi a fondului pentru achiziţii de cărţi din anul 2007 s-a stabilit suma

necesară acestui fond pe anul 2008.

210.300lei........................................83,93%

x lei....................................................100%

x = 210.300* 100% / 83,93%= 250,565,95 lei

Cheltuielile cuprinse in capitolul 20.11 aprobate bibliotecii pentru anul 2008 sunt de

330.000 lei, nivel superior celui determinat prin calculul anterior.

Formula de calcul: cheltuieli cu achiziţia de cărţi, publicaţii şi materiale documentare =

(cheltuieli cu achiziţia de cărţi, publicaţii şi materiale documentare * 100)/ indicele de

lectură.

30


6. Pentru pregătirea profesională a personalului bibliotecii, articolul 20.13,a fost

alocat pentru anul 2008 un fond de 9.000 lei. În cadrul acestei categorii de cheltuieli sunt

cuprinse cheltuielile efectuate cu acele cursuri de perfecţionare sau de însuşire a noilor

reglementări în vigoare, la care măcar o data la trei ani trebuie să participe 30% din

personalul bibliotecii.

7.În categoria alte cheltuieli prevăzute în articolul 20.30 sunt incluse şi cheltuielile

cu taxa de afiliere a bibliotecii la Asociaţia Internaţională a Bibliotecarilor – IFA, precum

şi taxa de 4 % din fondul de salarii plătite de bibliotecă pentru că nu are angajate

persoane cu handicap. Totalul acestor taxe este de 32.000 lei.

Totalul cheltuielilor de bunuri şi servicii se obţine prin însumarea cheltuielilor prevăzute

în articolele 20.01, 20.02, 20.05, 20.06, 20.11 şi 20.30 iar acesta este de 603.000 lei. Dacă

la această valoare adăugăm cheltuielile de personal în valoare de 3.852.100, rezultatul

obţinut valoarea totală a cheltuielilor curente, adică 4.455.100 lei.

Cheltuielile de capital reprezintă cea de-a doua mare categorie de cheltuieli din

cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi. Aceste cheltuieli sunt

prevăzute în articolul 71.01 – Active fixe (inclusiv reparaţii capitale). Fundamentarea

cheltuielilor de capital ale instituţiei se face pe baza listei de lucrări, utilaje, mobilier şi

alte obiecte de investiţii, cu desfăşurarea atât fizic,cât şi valoric. În fundamentare se

pleacă de la investiţiile în curs care vor continua şi în anul de plan, precum şi la planul de

investiţii al instituţiei.

Diferenţa între veniturile prevăzute a fi încasate şi cheltuielile de realizat

reprezintă cheltuielile necesare a fi finanţate de la bugetul de stat. Atât veniturile

proprii, cât şi veniturile sub forma creditelor bugetare sunt utilizate în acoperirea

cheltuielilor instituţiilor, sumele de la buget fiind folosite în special pentru acoperirea

cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu achiziţionarea de fond documentar şi a celor

de capital.

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al bibliotecii va cuprinde indicatori

financiari rezultaţi din fundamentare şi va fi înaintat de către bibliotecă spre aprobare

ordonatorului principal de credite, Consiliului Judeţean. Fluxul informaţional privind

fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli este prezentat în Anexa 10

31


În concluzie, fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli la o instituţie de

cultură presupune ca punct de plecare legea bibliotecilor, legea privind finanţele publice,

norme elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării

precum şi clasificaţia indicatorilor de venituri şi cheltuieli. Procedeul utilizat în

fundamentarea cheltuielilor bugetare are la bază relaţia generală de calcul cheltuială

bugetară :

Număr indicatori fizici x cheltuiala medie pe indicator, iar situaţia anului

precedent şi indicatorii fizici pentru anul de calcul sunt de asemenea repere utilizate în

fundamentare. Utilizarea acestei proceduri dă unităţilor de cultură posibilitatea sa-şi

dimensioneze cât mai precis cheltuielile pentru fiecare an şi implicit volumul resurselor

bugetare de care va beneficia sub forma creditelor bugetare. Structura şi evoluţia

principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai

Eminescu’’ Iaşi, în perioada 2006-2008 este prezentata in anexa 11

4.3. Fluxul informational al documentelor financiare

Actualmente, mai mult ca oricând, se simte nevoia elaborării unui sistem

informaţional integrat, care să colecteze, administreze şi publice informaţiile create.

Pentru atingerea acestui deziderat, se considera necesar parcurgerea următoarelor etape:

• automatizarea circuitului infodocumentar la nivelul instituţiei

• adoptarea unui cadru legislativ adecvat pentru crearea unui sistem informaţional

integrat privind gestionarea datelor existente

• identificarea partenerilor direcţi şi indirecţi, realizarea unui protocol de colaborare

• stabilirea structurii instituţionale care se va ocupa de colectarea, centralizarea şi

publicarea informaţiilor.

Conform prevederilor legale în vigoare, arhiva unei instituţii este structura care

are un rol important în stabilirea şi urmărirea regulilor de circulaţie a informaţiilor şi

documentelor, de la intrare în instituţie şi până la ieşirea şi/sau reintroducerea în circuitul

adminstativ şi ştiinţific.

32


Biblioteca , în particular, instituţiile publice în general, precum şi agenţii economici, prin

extrapolare, la momentul actual, crează, primesc şi expediază o cantitate foarte mare de

documente. Aceste activităţi crează serioase probleme în ceea ce priveşte evidenţa,

păstrarea şi întreţinerea arhivei rezultate, generând totodată costuri directe şi indirecte

foarte mari.

Arhiva unei instituţii, fiind punctul terminus în cadrul oricărui flux complet de

date, reprezintă una din verigile cheie în managementul informaţiilor şi documentelor

vehiculate între diverşi parteneri de dialog din cadrul bibliotecii şi asigură o clasificare

funcţională în vederea regăsirii rapide şi complete a oricărui gen de infomaţie vehiculată

la nivelul sistemului.

Concluzii si propuneri

BCU Iasi, una dintre cele mai mari si mai vechi biblioteci ale Romaniei, are

misiunea de a oferi servicii de informare si documentare la nivel de excelenta, pentru a

respunde nevoilor informationale ale comunitatii stiintifice locale si nationale si din ce in

ce mai mult cele internationale. Biblioteca sprijina universitatile iesene in exercitarea

rolului lor de a crea un mediu educational si de cercetare integrat in tenditile moderne ale

unei vieti stiintifice dinamice, pe o piata cocurentiala a accesului la informatii.

Un real ajutor al studentilor, BCU ofera spre consultare intregul sau fond,

asigurand astfel baza documentara fara de care acest proces nu este posibil. Referitor la

activitatea biblitecii in anul 2010 aceasta detinea un fond existent de : 2.450.886 unităţi

bibliografice, intrarile in cursul anului fiind in numar de 31.368 iar utilizatori inscrisi

39.346 avand o frecventa de 486.884.

Colecţiile speciale tezaurizează peste 100.000 de documente: manuscrise, carte

veche straină, carte veche româneasca, atlase, albume, hărţi, stampe, piese de arhivă,

partituri muzicale.

Sub raportul conţinutului, biblioteca deţine tipărituri din aproape toate domeniile

cunoaşterii şi creaţiei umane care, într-o mare masură, reflectă şi istoria acestui lăcas de

33


cultură. Se păstrează aici opere literare, teologice, filosofice, istorice şi juridice, lucrări de

medicina, chimie, fizică, publicaţii ce au aparţinut personalităţilor politice şi culturale,

domnitorilor, cărturarilor celebri ori vestitelor biblioteci ale Academiei Vasiliene,

Academiei Domneşti sau Academiei Mihailene. Valoarea documentelor este dată de

vechimea, raritatea lor şi de însemnările sau ex-libris-urile de proprietate pe care le

posedă.

În ultimii ani, colecţiile s-au îmbogăţit şi cu documente de tip multimedia: discuri,

casete audio, casete video, CD audio şi CD-Rom, fotocopii, microfilme. Constituirea

fondului de colecţii speciale, care la început se numea fondul de rarităţi, a început odată

cu fondarea bibliotecii şi continuă şi astăzi.

Fiind o bibloiteca Universitara, accesul la informatii ar trebui sa fie facilitat prin

tarife accesibile si printr-un proces simplificat de obtinere a cartilor atat pentu imprumut

la domiciliu cat si la sala de lectura.In momentul de fata consider ca majorarea tarifelor si

taxelor nu a facut altceva decat sa limiteze numarul utilizatorilor, nu foarte mult, si in

special a studentilor care au optat pentru informatiile obtinute de pe internet sau alte

surse.Comparativ cu BCU din Cluj, tarifele acesteia din urma sunt mai accesibile si

structurate in functie de categoriile de utilizatori;vizarea permisului de acces la biblioteca

din Cluj este doar de 5 lei pe cand la Iasi este de 15 lei, iar amenzile pt fiecare zi de

intaziere incep de la 12 lei-pana la 25 lei.

Deasemeni consider necesar imbunatatirea situ-lui BCU iasi, care comparativ cu

celelalte biblioteci universitate din tara, este foarte „sarac” organizat, neactualizat in

informatii de interes public si nu numai.

O alta propunere ar fi cea de dezvoltare a Bibliotecii Digitale care s-ar putea

realiza prin scanarea documentelor, revistelor, cartilor si care ar duce la crearea unor

servicii noi si moderne pentru toti utilizatorii.

Bibliogafie

34


1. Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Editura Junimea , Iaşi,

2004

2. Popescu Luigi, Gestiunea financiară a instituţiilor publice – sinteze şi aplicaţii

practice, Editura Reprografia Universităţii din Craiova, Craiova, 2001

3. Ciobanu V., Drăcea Marcel, Popescu Luigi, , Gestiunea financiară a instituţiilor

publice, Editura Reprografia Universităţii din Craiova, Craiova, 2001

4. Ţâţu Lucian, Introducere în gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura ASE,

Bucureşti, 2002

5. Moşteanu Tatiana, Buget şi trezorerie publică, ediţia a II-a, Editura DuStyle,

Bucureşti, 2000

6. Văcărel Iulian, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

7. Bente Corneliu, Buget şi evidenţă bugetară, Editura Universităţii din Oradea, Oradea,

2002

Legislaţie

1. Legea nr. 334/2002- Legea bibliotecilor, publicată în M. Of. Nr. 422/18.06.2002,

actualizată prin legea nr. 159 din 2009.

2. Legea nr. 154/15 iulie 1998, Legea privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul

bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică,

publicată in M. Of. Nr. 266/16 iulie 1998, actualizată prin OUG nr. 41/28 aprilie 2009.

3. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.8/23 februarie 2000, Ordonanţa pentru

modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi a

Legii 154/1998, publicată în M.Of. nr.83/23 februarie 2000

4. Legea nr. 500 din 11 iulie 2002, Legea privind finanţele publice, publicată în M. Of.

Nr. 597 din 13 august 2006.

5. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale;

6. OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru personalul

contractual în sectorul bugetar.

35


ANEXE

36


Anexa 1

Organizarea Bibliotecii Centrale Universitare“Mihai Eminescu”Iaşi pe filiale

BCU Centrala

Serviciul ŞTIINŢE

SOCIALEServiciul STIINŢE

UMANISTE

Serviciul ŞTIINŢE

EXACTE

Biblioteca de Biologie

Biblioteca de Filologie

Biblioteca de Drept

Biblioteca de Ştiinţe

Sociale

Biblioteca de Geologie-

Geografie

Biblioteca de Istorie-

Filosofie

Biblioteca de Economie

Biblioteca de Fizica

BibliotecadeMatematică Biblioteca de Limbi clasice şi

moderne

Biblioteca de Pedagogie-

PsihologieBiblioteca de Chimie

37


Anexa 2

Fluxul informaţional privind relaţiile externe la B.C.U. Iaşi

1 1

9

2 2

8

7 7

5 6 6

3 4 5

Legendă:

1. elaborarea şi aprobarea bugetului;

2. operaţiuni de încasări şi plăţi;

3. contribuţii datorate la asigurările sociale de stat;

4. contribuţii datorare la asigurările sociale de sănătate;

5. împrumuturi, sponsorizări, donaţii;

6. depunerea declaraţiilor privind impozitele pe venituri de natură salarială;

Biblioteca Centrală Universitară

,,Mihai Eminescu’’

Consiliul

Judeţean

Trezoreria

Iaşi

Casa

Judeţeană de

PensiiCasa Judeţeană de

Asigurări de

Sănătate

Furnizor

iii

Filiale

Edituri

Utilizatori

Administraţia

financiară

Biblioteci din ţară şi străinătate

Bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior

Institutul de Statistică

Muzeul de Istorie

Grădina botanică

Observatorul astronomic

Catedra de Germanistică din

Universitatea

38


7. cumpărări de cărţi;

8. donaţii de cărţi;

9. obţinerea serviciilor de utilităţi.

Anexa 3

Fluxul informaţional privind deschiderea de credite bugetare

39


2,3 4’

6 5

5’

Legendă:

1 Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în

deschiderea de credite bugetare.

2 Întocmirea cererii de deschidere de credite bugetare în trei exemplare şi a documentelor

însoţitoare.

3 Adresarea cererii către finanţator, Ministerul Finanţelor Publice.

4 Analiza la finanţator a documentelor de finanţare înaintate de ordonatorul principal de credite.

4’ Înregistrarea în evidenţa finanţatorului a deciziei privind deschiderea finanţării.

5 Dispoziţia dată de finanţator printr-un exemplar din cerere Trezoreriei Finanţelor Publice a

municipiului Bucureşti privind deschiderea finanţării pe seama ordonatorului principal de

credite.

5’ Consemnarea în evidenţa trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii finanţării.

6 Informarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,în calitate de ordonator principal de credite,

printr-un exemplar al cererii de deschidere de credite bugetare, despre deschiderea finanţării în

contul său de la trezorerie.

O.P.C. 1

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Finanţator: 4

Ministerul Finanţelor Publice

Înregistrarea cererii de

deschidere de credite

bugetare

Trezoreria Finanţelor Publice

a Mun. BucureştiDeschiderea creditelor

bugetare

40


Anexa 4

Fluxul informaţional privind repartizarea creditelor bugetare pentru instituţiile de cultură

3’ 4’

3

1 5 6

Legendă:

1 Manifestarea iniţiativei Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ordonator principal de credite, în

repartizarea de credite bugetare către ordonatorii subordonaţi.

2 Întocmirea de către ordonatorul principal de credite a dispoziţiilor bugetare de repartizare a

creditelor , spre ordonatorii subordonaţi.

3, 4 Repartizarea propriu – zisă a creditelor bugetare în conturile ordonatorilor subordonaţi celui

principal, adică secundari şi terţiari, la uităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice faţă de

care sunt subordonate.

3’, 4’ Înregistrarea la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice, a repartizărilor de

credite bugetare.

5, 6 Informarea de către unităţile trezoreriei a ordonatorilor subordonaţi, de repartizarea

creditelor bugetare cuvenite.

Anexa 5

Înregistrarea dispoziţiei

bugetare de repartizare

Înregistrarea dispoziţiei

bugetare de repartizare

Trezoreria Finanţelor Publice

a Mun. BucureştiTrezoreria Finanţelor Publice

din teritoriu 4

Ordonator secundar de

credite bugetare

Ordonator terţiar de credite

bugetare

O.P.C. 2

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

41


Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare pentru Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi

2, 3

7, 8 6 4’

5

5’

9

10 9’

Legendă:

1 Iniţiativă în deschiderea de credite bugetare pentru bibliotecă are Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, în calitate de ordonator principal de credite.

2, 3 Ministerul Educaţiei şi Cercetării întocmeşte cererea de deschidere de credite bugetare, în

trei exemplare şi o trimite spre analiză Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de finanţator.

O.P.C. Ministerul Educaţiei şi

Cercetării Publice 1

Finanţator: Ministerul

Finanţelor Publice 4Inregistrarea cererii de deschidere

de credite bugetare

Trezoreria Finanţelor Publice a

Mun. Bucureşti

Deschiderea creditului bugetar

Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’

Iaşi

Trezoreria Finanţelor Publice, Iaşi Înregistrarea dispoziţiei de

repartizare

42


4 Ministerul Finanţelor Publice analizează documentele de finanţare înainte de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării.

4’ Concomitent, are loc înregistrarea în evidenţa finanţatorului a deciziei privind deschiderea

creditelor bugetare solicitate.

5 Printr – un exemplar al cererii, Ministerul Finanţelor Publice dă dispoziţie Trezoreriei

Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti privind deschiderea finanţării pentru Ministerul

Educaţiei şi Cercetării.

5’ Consemnarea în evidenţa Trezoreriei Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti, pe seama

conturilor bancare, a deschiderii finanţării pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

6 Informarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, printr – un exemplar al cererii de deschidere de

credite bugetare, despre deschiderea finanţării în contul său de la trezorerie.

7,8 În urma informării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ia iniţiativă în repartizarea de credite

bugetare către pentru Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi. În acest sens,

ministerul întocmeşte o dispoziţie bugetară de repartizare de credite bugetare, pe care o

înaintează Trezoreriei Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti.

9 Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti repartizează creditele bugetare în contul

Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi,deschis la Trezoreria Iaşi.

9’ În acelaşi timp, are loc înregistrarea repartizării de credite bugetare pentru Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi, în evidenţele Trezoreriei Iaşi.

10 Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi este înştiinţată prin documentul

Borderou de confirmare – primire de repartizarea creditelor bugetare cuvenite, pe cele două

categorii de cheltuieli: cheltuieli curente (de personal şi materiale) şi cheltuieli de capital.

Anexa 6

43


Fluxul informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal în cadrul

Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu’’

Director BCU Iaşi

Serviciul Financiar Contabil

Trezoreria Iaşi

Bănci

Personalul bibliotecii

Stat de plată

Stat de plată aprobat

Ordin de plată

Ordin de plată

Virament

44


Anexa 7

Fluxul informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor materiale în cadrul BCU

Birouri, Compartimente din cadrul

Bibliotecii Centrale Universitare

Serviciul Aprovizionare

BCU Iaşi

Serviciul Financiar –

Contabil BCU Iaşi

Trezoreria Iaşi, cont BCU

Furnizori Director BCU Iaşi

Trezorerie, conturi

furnizori

Cereri, necesar consumabile

comenzi facturi Ordin de platăCereri necesar

Cereri aprobate

45


Anexa 8

Structura cheltuielilor salariale în bani la Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai

Eminescu’’ Iaşi

Titlu Articol Aliniat Denumire

indicator

Nr.posturi Suma

10 10.01 10.01.01 Salarii de bază 158 1.574.500

10.01.02 Salarii de merit 28 43.800

10.01.03 Indemnizaţii de

conducere

17 62.500

10.01.04 Spor de vechime 110 349.300

10.01.05 Spor condiţii de

muncă

3 34.800

10.01.06 Alte sporuri 586.100

10.01.07 Ore suplimentare 52.500

10.01.08 Fond de premii 235.300

46


Anexa 9

Fluxul informaţional privind fundamentarea contribuţiilor Bcu Iaşi privind personalul

propriu

Serviciul Contabilitate

FOND DE SALARII

Cheltuieli

lunare necesare pentru salarii

12 luniprocent

Legislatie

Contributia la

asigurarile sociale

de stat lunara

Contributia la

constituirea fondului

de somaj lunaraContributia la

fondul de asigurari

de sanatate lunara

12 luni

Contributia la

asigurarile sociale

de stat anuala

Contributia la

constituirea fondului

de somaj anualaContributia la

fondul de asigurari

de sanatate anuala

47


Anexa 10

Fluxul informaţional privind fundamentarea indicatorilor de venituri şi

cheltuieli

1 7

2

3

4

5

Legendă :

1,2 Punctul de plecare în fundamentarea indicatorilor în reprezintă domeniul în care îşi

desfăşoară biblioteca activitatea – cultură şi artă, şi obiectul de activitate al acesteia – informarea

şi documentarea cititorilor.

3.Un element important în fundamentare este legislaţia în vigoare – legea bibliotecilor, legea

privind finanţele publice, metodologii, precum şi clasificaţia indicatorilor financiari.

Domeniul de activitate:

Cultură şi artă

Obiectul de activitate: Informare,

documentare a cititorilorBiblioteca Centrală Universitară ,,Mihai

Eminescu’’ Iaşi

O.P.C.Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Metodologie: Legislaţie

şi clasificaţia bugetară

Repere: Situaţia

anului de bază şi indicatori fizici

Indicatori financiari: Volumul

de încasări şi cheltuielile de efectuat

Proiectul bugetului de venituri şi

cheltuieli 6

48


4. De asemenea, în fundamentare se are în vedere situaţia anului de bază şi indicatorii fizici din

anul de plan.

5. Rezultatul fundamentării îl reprezintă veniturile de încasat şi cheltuielile de efectuat în anul

2008, structurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, respectiv pe capitole şi subcapitole, la

venituri, şi părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate, la cheltuieli.

6. Indicatorii financiari astfel rezultaţi sunt incluşi în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli

ai bibliotecii, pentru anul 2008.

7. Biblioteca înaintează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli ordonatorului principal de

credite, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii publice stă la baza eleborării proiectului

de buget, care în urma aprobării va deveni funcţional, limitele cheltuielilor stabilite în acest buget

fiind limite maxime, iar limitele veniturilor prevăzute în buget fiind limite minime de realizat.

Anexa 11

49


Structura şi evoluţia principalelot venituri/cheltuieli bugetare la Biblioteca Centrală

Universitară ,,Mihai Eminescu’’ Iaşi, în perioada 2006-2008

RON

Nr.

Crt

Denumire

Indicator

Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Sume

absolute

% Sume

absolute

% Sume

absolute

%

1 Venituri totale 140.000 100 170.000 100 200.000 100

2 Chirii pentru

spaţii închiriate

60.000 42,9 75.000 44,1 80.000 40,0

3 Servicii de

bibliotecă

80.000 57,1 95.000 55,9 120.000 60,0

4 Cheltuieli totale 2.611.10

0

100 2.638.200 100 4.535.10

0

100

5 Cheltuieli

curente

2.611.10

0

100 2.588.200 98,1 4.455.10

0

98,2

6 Cheltuieli de

personal

2.041.10

0

78,2 2.153.300 81,6 3.852.10

0

84,9

7 Cheltuieli cu

salariile

1.490.40

0

57,1 1.531.200 58,0 2.962.00

0

65,3

8 Contribuţii

pentru asigurari

sociale de stat

410.000 15,7 402.300 15.2 593.000 13,1

9 Contribuţii

pentru constit.

fondului de

41.800 1,6 70.200 2,7 73.800 1,6

50


ajutor de somaj

10 Contribuţii

pentru asigurări

sociale de

sănătate

97.000 3,7 105.300 4,0 206.500 4,6

11 Deplasări,

detaşări,

transferări

1.900 0,1 2000 0,1 2000 0,0

12 Contribuţii

pentru asigurări

de accidente şi

boli profesionale

0 0,00 42.300 1,6 14.800 0,3

13 Cheltuieli

materiale şi

servicii

570.000 21,8 434.900 16,5 683.000 16,0

14 Medicamente şi

materiale

sanitare

95.000 3,6 0 0,0 0 0,0

15 Cheltuieli pentru

întretinere şi

gospodărire

120.000 4,6 164.400 6,2 200.000 4,4

16 Materiale şi

prestări servicii

cu caracter

funcţional

8.000 0,3 21.400 0,8 41.500 0,9

17 Obiecte de

inventar de mică

7.000 0,3 12.800 0,5 38.000 0,8

51


valoare şi scurtă

durată

18 Reparaţii

curente

11.000 0,4 14.900 0,6 12.000 0,3

19 Reparaţii

capitale

0 0,0 0 0,0 0 0,0

20 Carţi şi

publicaţii

265.000 10,1 210.300 8,0 330.000 7,3

21 Alte cheltuieli 64.000 2,5 7.100 0,3 32.000 0,7

22 Cheltuieli de

capital

0 0,0 50.000 1,9 40.000 0,9

23 Investiţii ale

instituţiilor

publice

0 0,0 50.000 1,9 30.000 0,7

proiect de specialitate privind organizarea si functionarea unei institutii publice

Documents