organizarea si functionarea tractoarelor111

Upload: ionut-ocf

Post on 18-Jul-2015

1.608 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Organizarea si functionarea tractoarelor

1

Nicolin Ionut Grupa 8406B

1. Scurt istoric

Primul tractor agricol a folosit motorul cu aburi, si a fost dezvoltat in 1868. Aceste tractoare au fost facute sub forma unei locomotive mici si exploatate de catre un singur om. Un tractor cantarea in jur de 5 tone. Tractoarele au fost folosite in principal pentru transportare si, in special, in comertul cu lemn. Primul tractor complet a fost creat in 1879. Tractorul cel mai popular cu motor de abur a fost 4CD Garett, care a lucrat pana la aparitia motorului de benzina. Primul motor cu combustibil cu benzina a fost creat in 1887. Tractorul Froelich, predecesorul tractoarelor Waterloo, este considerat de multi, ca primul tractor de success ce ruleaza pe benzina.[2]

Fig. 1882-Tractor cu aburi

Fig. 1903 Tractor construit manual, cu benzina

2

Nicolin Ionut Grupa 8406B

La intreprinderea lui Henry Ford, sub conducerea inginerului sef Iosif Galamba a fost pentru prima oara inceputa producerea tractoarelor cu motoare pe benzina. Numele de tractor nu este folosit, dar e numit plug auto. Aceste tractoare au ost folosite intens in in agricultura. In 1900 se introduce termenul de tractor. Acesta se referea la un motor de vehicul autopropulsat, cu petrol, brevetat de H. Edward, din Chicago. Termenul s-a generalizat si este folosit in toate tarile de limba engleza, latina si slava.[2]

Fig. 1958-Tractor agricol clasic

Fig. 1958-Tractor cu benzina Americanul Benjamin Holt construieste primul tractor cu motor cu ardere interna care va fi livrat in serie abia in 1912. La 1917 uzinele Ford din S.U.A. demareaza constructia de tractoare ca ramura a industriei. In 1930 se introduc rotile cu pneuri la tractoarele de transport; specializare pentru anumite operatiuni(elevatoare, spatoare de santuri, corhanit etc.)[2]

3

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Tractor Ford Uzina Tractorul Braov (UTB) a fost o companie braovean specializat n producia de tractoare. nfiinat n 1925 ca fabric de avioane (IAR Braov), dup venirea n 1946 a autoritilor ruse la Braov care au confiscat o mare parte din utilaje n contul despgubirilor de rzboi, producia a fost orientat spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe pia a fost IAR 22. n 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Braov i, cu ncepere din 1960, apar pe pia primele modele de concepie integral romneasc, alturi de cele cu motor Fiat. n anul 1990, uzina avea 23.000 de angajai.[4]

Fig. Primul tractor romanesc Dup 1990, Tractorul a intrat ntr-un lent proces de privatizare, care aproape c i-a sectuit resursele. Nu de puine ori, angajaii uzinei au ieit n strad pentru a-i exprima nemulumirea fa de tergiversrile guvernanilor. n anul 2002, compania a produs circa 4.000 de tractoare la o capacitate de producie de 32.000 de tractoare/an.[1]

4

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Tractor produs la UTB n anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumprtorul fiind fabrica de tractoare din Italia Landini dar din cauza nenelegerilor cu autoritile locale i din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina i-a continuat producia, din 2004 trecnd la fabricarea tractoarelor din gama 4. n 2007 uzina a fost nchis, intrnd n lichidare.Tractoarele in ziua de astazi sunt coloana societatii moderne.[1]

Fig. Tractorul U684DT din Gama 4 n anul 1999, prin divizarea societi Tractorul Braov au rezultat ase societi comerciale care ulterior au fost scoase la vnzare: Frimut UTB, Rentcom UTB, Prorem UTB, AWE-HD, MUM-UTB, Scudiver UTB.[4] n septembrie 2002, pachetul de 50,1% din aciunile Prorem a fost vndut de APAPS unei persoane fizice, Munteanu Ioan. Acesta a fost director administrativ la Banca Romn de Scont i unul din oamenii de ncredere ai fostului ei preedinte, Teodor5

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Nicolescu. n anul 2002, Prorem avea 246 de angajai, iar n anul 2004, numrul acestora a ajuns la 74. Tot n septembrie 2002, APAPS a vndut pachetul majoritar de aciuni de 51% de la Scudiver ctre firma Oligopol Group, aparinnd omului de afaceri braovean Ioan Olaru. Ulterior, activele Scudiver au fost trecute pe o nou companie, SUDV, cu acelai acionariat, micarea fiind una controversat, pentru c a fost posibil prin ridicarea nejustificat a sechestrului asupra Scudiver. Astfel, direcia finanelor publice Braov a rmas cu datoriile Scudiver, nemaiavnd ce executa, i s-a depus plngere penal mpotriva administratorului Romulus Verzea care a semnat hrtiile, dar i mpotriva fostului director de la DGFPCFS, Paul Lic.[1]

Fig. Tractorul Universal 650

Pe data de 5 iulie 2007, n cadrul unei licitaii, platforma Tractorul U.T.B. a fost cumprat de ctre societatea imobiliar Flavus Invest din Bucureti, deinut de fondul britanic de investiii Centerra Capital Partner. Cumprtorii activelor Tractorul vor construi pe locul vechii uzine cel mai mare complex imobiliar din Europa Central i de Est, cu o valoare estimat la 1,5 miliarde de euro. Investiia se va desfura pe zece ani i va cuprinde un centru comercial de 100.000-150.000 de metri ptrai construii (adic peste 100.000 de metri ptrai nchiriabili), n jur de 100.000 de metri ptrai de birouri, 7.000-8.000 de apartamente i un hotel de 4 stele cu 200-250 de camere care va beneficia de un centru de conferine de mari dimensiuni.[1]

6

Nicolin Ionut Grupa 8406B

n septembrie 2007, Comisia European a deschis o procedur oficial de investigaie, n baza normelor n materie de ajutor de stat din Tratatul CE, privitoare la procesul de vnzare a societii Tractorul Braov (activul funcional - platforma industrial) ctre Flavus Investments SRL, din iulie 2007, pentru 77 milioane euro fr TVA. Comisia consider c autoritile romne au condiionat vnzarea activului prin impunerea anumitor cerine, cum ar fi meninerea obiectului de activitate timp de zece ani i rencadrarea n munc a fotilor angajai ai societii Tractorul. Aceste condiii ar fi putut determina ca vnzarea s se fi fcut la un pre mai mic dect cel care ar fi putut fi obinut dac licitaia ar fi fost necondiionat. Mai mult, dac preul de vnzare a fost sub valoarea de pia, din cauz c aceste condiii specifice ar fi limitat numrul potenialilor cumprtori, cel care ar fi ctigat licitaia de asemenea s-ar fi aflat n avantaj.[1]

Tractoarele pe roti si-au pastrat de-a lungul anilor forma de baza singurele lucruri care s-au schimbaty fiind tehnologia de propulsare, puterea si comoditatile soferului. In primul an de fabricatie, 1947, s-au construit 280 de tractoare, iar de atunci si pana astazi capacitatea de productie a crescut la cca 60.000 bucati/an, fabricatia de tractoare extinzandu-se si la Craiova, Miercurea-Ciuc, Timisoara si Codlea.[4]

2. Clasificarea Tractoarelor[5]

Se pot folosi mai multe criterii de clasificare a tractoarelor. 1) Dupa destinatie: a) Tractoare agricole: i) Tractoare de utilizare generala: pot fi pe roti sau senilate si sunt folosite la executarea principalelor lucrari(arat, grapat, semanat etc); ii) Tractoare universale: o grupa a tractoarelor pe roti;7

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Tractor agricol iii) Tractoare specializate: printr-o constructie speciala sunt adaptate unor lucrari specifice: pentru in, pentru terenuri mlastinoase, pentru regiuni deluroase, pentru bumbac; iv) Sasiuri autopropulsate care sunt tractoare pe roti la care motorul si transmisia sunt plasate in zona puntii spate. b) Tractoare pentru industrie: i) Tractoare cu utilizare generala: pentru lucrari grele;

ii) Tractoare pentru lucrari speciale: apropiat busteni, tras, sapat etc.

8

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Excavator c) Tractoare pentru transport: folosite pentru transportul materialelor produselor agricole, pe orice tip de teren. 2) Dupa sistemul de rulare: a) Tractoare cu roti: i) Tractoare cu o punte: mai sunt numite si motocultoarel au putere mica si sunt utilizate pentru suprafete moi;

Fig. Motocultor ii) Tractoare cu doua punti: formeaza clasa cea mai raspandita. - Cu trei roti (3x2): doua motoare in spate si una in fata sunt folosite la prasit; Cu patru roti: 4x2: doua roti motoare plasate in spate;

9

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Tractor 4x2 4x4: patru roti motoare.

Fig. Tractor 4x4 b) Tractoare cu semisenile: sistemul de rulare la acest tip de tractoare este compus din roti, in fata, si senile in spate; c) Tractoare cu senile: asigura o aderenta mai buna si o presiune specifica mai scazuta.

10

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Tractor cu senile 3) Dupa tipul motorului: a) Tractoare cu motor termic: i) Tractoare cu aburi: acestia pot fi alimentati cu combustibili solizi sau lichizi;

Fig. Tractor cu aburi ii) Tractoare cu turbina cu gaze; iii) Tractoare cu ardere interna: - Cu combustibili lichizi: Diesel sau aprindere prin scanteie;

Fig. Tractor Diesel11

Nicolin Ionut Grupa 8406B

- Cu combustibili gazosi: cu gaze de generator sau gaze lichefiate. b) Tractoare cu motor electric. 4) Dupa puterea motorului: a) Tractoare cu putere foarte mica(3-7kW); b) Tractoare cu putere mica(7-20 kW); c) Tractoare cu putere mijlocie(20-50 kW); d) Tractoare cu putere mare(50-100 kW); e) Tractoare cu putere foarte mare(>100 kW). 5) Dupa tipul transmisiei; a) Tractoare cu transmisie mecanica: i) Transmisie in trepte; ii) Transmisie continua.

b) Tractoare cu transmisie hidrostatica;

Fig. Combina cu transmisie hidrostatica c) Tractoare cu transmisie hidrodinamica; d) Tractoare cu transmisie electrica;12

Nicolin Ionut Grupa 8406B

e) Tractoare cu transmisie combinata. 3. Sisteme component ale tractorului

Tractorul este un vehicul autodeplasabil, prevazut cu motor propriu, care are rolul de a tracta si purta sau actiona diferite masini agricole. Tractorul se poate deplasa pe roti sau senile. Tractorul reprezint principala surs de energie, prezentnd importan deosebit n realizarea mecanizrii proceselor de producie la parametrii optimi n toate sectoarele. n scopul asigurrii unui grad de mecanizare ridicat a lucrrilor, se impune cunoaterea temeinic i folosirea cu randament ridicat a tractoarelor n scopul reducerii consumurilor specifice de combustibili, realizarea unui coeficient maxim de utilizare a puterii, mrirea capacitii de lucru, reducerea cheltuielilor de producie i a termenelor de execuie a lucrrilor.[8]

3.1

Motorul

Motorul este partea principal a tractorului care transforma energia chimica a combustibilului capabila sa dezvolte lucrul mechanic necesar deplasarii tractorului si actionarii masinilor agricole si a altor utilaje. Motorul reprezinta sursa de energie a tractorului. De regula este un motor termic. El transforma energia termica rezultata din arderea combustibilului in energie mecanica, necesara pentru deplasarea tractorului si actionarii masinilor din agregat. De la inceputul secolului 20 motorul cu combustie interna a devenit principala alegere a sursei de putere. Intre 1900 si 1960, motoarele cu benzina predominau, ca alternative existau si cele cu kerosen si etanol. Adesea motoarele au un rezervor auxiliar, utilizat pentru pornire la rece si incalzirea motorului. Incepand cu anul 1960 au inceput sa apara motoarele diesel. In general tractoarele moderne folosesc motoare disesel cu o putere variabila de la 18 CP pana la 575 CP (15-480 kW). Motoarele tractoarelor, in comparatie cu cele de automobile, au o cilindree mai mare. Desi puterea acestora este scazuta, pot dezvolta un cuplu foarte mare (ex: la o putere de 110 CP dezvolta cun cuplu de 429 Nm). De exemplu la un motor Detroit Diesel, de la un John Deere de 2970 cm3 cu 4 cilindri se regaseste o putere de doar 70 CP; in timp ce un motor John Deere Powertech Plus 9.0l, 6 cilindri ajunge la o putere de 245 CP. In general racirea motoarelor de tractor se face cu lichid, dar exista si solutii de racire cu aer.13

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Consumul motoarelor de tractoare se calculeaza in grame in functie de puterea motorului si de timpul de functionare. Consumul creste odata cu cilindreea si totodata cu puterea motoruluil depinde si de timpul de functionare, dar in acelasi timp si de utilajele auxiliare pe care le foloseste. De exemplu la un motor (D-243) cu o putere de 81 CP si cuplu de 298 Nm, consumul specific ajunge la 162 gr/CP/h (adica un consum de aproximativ 13 l/h); pe cand la un tractor mai greu(Belarus 3022.3), cu putere mai mare(303 CP) consumul ajunge la 248 gr/CP/h (ceea ce inseamna un consum aproximativ de 75 l/h).[9]

3.2 Transmisia

Transmisia tractorului transmite energia de la motor la organele de deplasare si a altor organe de actionare, asigurand deplasarea tractorului cu diverse viteze, mersul inapoi, executarea virajelor, stationarea tractorului cu motorul in functie etc. Se caracterizeaza in principal prin raportul de transmitere si randament. Transmisiile tractoarelor trebuie sa asigure transmiterea miscarii si la alte mecanisme si organe de lucru (priza de putere, roata de curea, pompele hidraulice, puntea motoare a remorcilor active, troliu etc.).[5] Transmisiile utilizate in prezent la tractoare pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) Dupa modul de transmitere al puterii de la motor la rotile motoare ale tractorului: - Mecanice; - Hidraulice; - Electrice si combinate(hidromecanice, electromecanice etc.). b) Dupa modul de variatie a vitezei de deplasare: - In trepte: permit realizarea, intre anumite limite, a unui numar limitat de rapoarte de transmitere. In general acestea sunt transmisii mecanice; - Fara trepte(progresive): dau posibilitatea, ca intre anumite limite, sa se realizeze orice raport de transmitere. Acestea pot fi mecanice, hidraulice, electrice sau combinate. 3.2.1 Transmisii mecanice in trepte

In prezent sunt cele mai raspandite la tractoare datorita faptului ca sunt mai simple din punct de vedere constructiv si au o siguranta mai mare in exploatare. La tractoarele pe roti, in general, motorul este amplasat in partea din fata, iar rotile motoare in spate sau in spate si in fata. La sasiurile autopropulsate, atat motorul cat si transmisia sunt amplasate in zona puntii din spate. Datorita acestei amplasari, spatiul dintre cele doua punti ramane liber si se poate utiliza pentru montarea diferitelor masini agricole purtate, sau a platformei de14

Nicolin Ionut Grupa 8406B

transport. O asemenea plasare a masinilor agricole asigura o supraveghere mai comoda a functionarii lor, ceea ce permite imbunatatirea lucrarilor si reducerea oboselii tractoristului.

Ambreiajul principal este un cuplaj de legtur intermitent, asigurnd cuplare progresiv a motorul termic la celelalte pri componente ale transmisiei i decuplarea motorului de la transmisie. Reductorul planetar realizeaz dublarea numrului de trepte de vitez i este specific tractoarelor agricole. Cutia de viteze are rolul de a realiza viteze diferite de deplasare a tractorului n funcie de sarcina concret, mersul tractorului napoi i oprirea tractorului cu motorul n funciune. Transmisia central schimb planul de transmitere a micrii cu 900 i realizeaz prima mare demultiplicare a turaiei. Diferenialul are rolul de a transmite turaii diferite la roile motoare cnd tractorul se deplaseaz n linie dreapt, pe teren denivelat, sau n curbe i turaii identice cnd tractorul se deplaseaz n linie dreapt, pe teren plan. Transmisiile finale realizeaz ultima mare demultiplicare tractoarelor. i sunt specifice

n figura urmatoare se prezint schema unei transmisii mecanice pentru tractoarele pe enile.

15

Nicolin Ionut Grupa 8406B

O astfel de transmisie cuprinde urmtoarele pri componente: ambreiaj principal, cutie de viteze, reductor planetar, transmisia central, ambreiaje laterale, transmisii finale i stele motrice. Se constat c diferenele ntre cele dou scheme constau n nlocuirea diferenialului cu dou ambreiaje laterale. Ambreiajele laterale permit conducerea tractorului prin transmiterea de viteze diferite la cele dou enile, de aceea se mai numesc i ambreiaje de direcie. Alte scheme de transmisii cu trepte:

Fig. Schema cinematica a transmisiei tractorului pe roti (4x2) U-650 M

16

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Schema cinematica a unei transmisii mecanice la care schimbarea treptelor se face sub sarcina

Fig. Scheme cinematice de transmisii folosite la sasiurile autopropulsate

17

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Fig. Schema cinematica a transmisiei unui tractor pe roti 4x4

Fig. Schema cinematica a transmisiei tractorului articulat 4x4

Fig. Scheme cinematice a transmisiei tractoarelor pe senile

18

Nicolin Ionut Grupa 8406B

3.2.2

Transmisii mecanice fara trepte

Transmisiile mecanice fara trepte sunt folosite la unele tractoare de putere mica. La transmisiile mecanice fara trepte, in locul cutiei de viteze se monteaza variatoare mecanice cu frictiune. La tractoare pe senile, variatoarele mecanice pot fi montate in locul mecanismelor de directie (cate unul pe fiecare senila). Pentru modificarea vitezei de deplasare a tractorului, cele doua variatoare functioneaza sincronizat, avand aceleasi rapoarte de transmitere. La deplasarea in viraj, cele doua variatoare se actioneaza separat, iar rapoartele de transmitere sunt diferite.

Fig. Schema transmisiei mecanice fara trepte: a- tractor pe senile; b- tractor pe roti.

3.2.3

Transmisii hidraulice

La transmisiile hidraulice, transmiterea energiei de la arborele conducator la cel condus se realizeaza printr-un flux de lichid. O transmisie hidraulica este compusa din doua masini hidraulice: pompa, care transforma energia mecanica in energie cinetica si potentiala a lichidului de lucru; si motor hidraulic, care transforma energia inmagazinata de lichid in lucru mecanic ce se transmite mai departe la rotile tractorului. Conductele hidraulice conduc lichidul hidraulic sub presiune la partile componente ale transmisiei (conducte de tur si retur). Dupa modul de utilizare a lichidului de lucru, transmisiile hidraulice pot fi: hidrodinamice si hidrostatice.

19

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Transmisia hidraulic a tractoarelor pe enile are n vedere eliminarea din schema constructiv a unor pri mecanice (transmisia central, diferenial, reductor planetar, cutie de viteze). Acest tip de transmisie cuprinde: doupompe hidraulice cu debit reglabil i dou motoare hidraulice. Prin modificarea debitului i presiunii lichidului ntre pompa hidraulic i motorul hidraulic se pot obine turaii diferite ale stelelor motrice ale enilelor.

Utilizarea transmisiile hidraulice la tractoarele pe urmtoarele avantaje: -

roi sau

enile confer

viteza de lucru variaz continuu de la o la valoarea maxim att nainte ct i napoi; simplific comenzile tractorului; pompele hidraulice i motoarele hidraulice pot fi montate n price zon a tractorului, acesta devenind mai compact; asigur posibiliti sporite de automatizare a procesului de lucru al tractorului.

Dezavantajele utilizrii transmisiilor hidraulice sunt:

20

Nicolin Ionut Grupa 8406B

-

pre de cost mai mare datorat prelucrrilor de mare precizie i a materialelor speciale; pe timp rece este necesar nclzirea uleiului; randamentul transmisiei scade o dat cu nclzirea uleiului; randamentul total al transmisiei este mai sczut, datorit transformrilor intermediare.

3.2.3.1 Transmisii hidrodinamice

Transmisiile hidrodinamice se intalnesc sub forma de ambreiaje si convertizoare hidrodinamice, care se monteaza in transmisiile mecanice obisnuite ale tractoarelor. De aceea, aceste transmisii se numesc, in mod obisnuit, transmisii hidromecanice. Aceste transmisii se folosesc la tractoarele care in timpul lucrului rezistentele la inaintare se modifica des si brusc si la care sunt necesare schimbari dese ale sensului de miscare si ale vitezelor (tractoare pentru constructii etc.).

Fig. Scheme de transmisii hidrodinamice: a-cu ambreiaj hidrodinamic; b-cu convertizor hidrodinamic. 3.2.3.2 Transmisii hidrostatice

Fig. Schema de principiu a unei transmisii hidrostatice Se folosesc la tractoarele grele. 21

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Modificarea vitezelor de deplasare si fortelor de tractiune la roti se poate realiza prin urmatoarele metode: modificarea volului de lucru al pompei si mentinerea constanta a volumului de lucru al motorului; modificarea volumului de lucru al motorului si mentinerea constanta a volumului de lucru al pompei; modificarea simultana a volumelor de lucru la pompa si la motor; in prezent, cea mai utilizata metoda este cea prin care se modifica volumul de lucru al pompei. Aceste trasnmisii au o constructie mai simpla si permit amplasarea motoarelor hidraulice la roti.

Fig. Scheme de transmisii hidrostatice: a-tractor pe roti(4x2); b-tractor pe roti(4x4); ctractor pe senile; d-transmisia combinata(hidrostatica si mecanica).

3.2.4

Transmisii electrice

Transmisia electrica a tractoarelor este formata din urmatoarele parti componente: ambreiaj principal, generator electric, motoare electrice (doua sau patru in functie de numarul de punti motrice), transmisii finale si conducatori electrici. Generatorul electric transforma energia mecanica primita la arbore de la motorul termic, in energie electrica disponibila pentru actionarea motoarelor electrice. Motorul electric are rolul de a transforma energia electrica primita de la generatorul electric, in energie mecanica care este transmisa organelor de rulare ale tractorului. Avantajele utilizrii transmisiilor electrice sunt, n general, aceleai cu cele ale transmisiilor hidraulice22

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Dezavantajul principal este ca exista riscul electrocutarii, de aceea pentru exploatare trebuie angajata forta de munca cu inalta calificare.

Fig. Scheme de transmisii electrice (a) si electromecanice (b)

3.2.5

Ambreiajul principal

Ambreiajul principal este un cuplaj de legtur, care face legtura ntre arborele cotit al motorului i cutia de viteze, servind la decuplarea temporar i la cuplarea progresiv (lin) a motorului cu transmisia. Cuplarea progresiv a motorului cu transmisia se impune la pornirea din loc a tractorului, pentru nvingerea ineriei, iar decuplarea se impune la oprirea tractorului i la schimbarea treptelor de vitez. Un ambreiaj este compus din trei pri constructive: partea conductoare, solidarizat cu arborele cotit al motorului, partea condus solidarizat cu arborele principal al cutiei de viteze i dispozitivul de comand pentru acionarea ambreiajului. Clasificarea ambreiajelor se face dup mai multe criterii: dup modul de transmitere a cuplului motor, dup modul de cuplare, dup modul de acionare etc. Dup modul de transmitere a cuplului motor ambreiajele se clasific n: 1. ambreiaje mecanice cu friciune transmiterea cuplului motor se realizeaz prin intermediul forelor de frecare ce apar ntre partea conductoare i partea condus a ambreiajului; 2. ambreiaje hidraulice cuplul motor se transmite prin intermediul unui lichid; 3. ambreiaje electromagnetice - cuplul motor se transmite prin interaciunea dintre dou cmpuri electromagnetice; 4. ambreiaje combinate electromecanice sau hidromecanice.

23

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Dup modul de cuplare ambreiajele pot fi: 1. normal (permanent) cuplate fora de frecare dintre cele dou pri ale ambreiajului se exercit permanent, datorit presiunii exercitate de arcuri puternice asupra lor. Se decupleaz numai cnd este acionat dispozitivul de comand. 2. facultativ cuplat apsarea suprafeelor de frecare se realizeaz cu ajutorul unui sistem de prghii. Dup acionarea dispozitivului de comand, ambreiajul rmne fie cuplat, fie decuplat. Dup modul de acionare ambreiajele se pot clasifica n: a. ambreiaje automate cuplarea se realizeaz automat, la atingerea unui anumit regim de turaie; b. ambreiaje neautomate.

3.2.6

Cutia de viteze

Cutia de viteze asigur transmiterea micrii spre organele de rulare n rapoarte de transmisie diferite, crora le corespund viteze de deplasare diferite, mersul napoi al tractorului i oprirea tractorului o perioad mai mare de timp cu motorul n funciune.

24

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Schimbarea vitezelor de deplasare se impune pentru a permite tractorului s dezvolte fore diferite de traciune, n funcie de fora de rezisten la traciune, opus de mainile din agregat, avnd n vedere relaia general a puterii: P t = Ft v n care: Pt este puterea de traciune a tractorului; Ft este fora de traciune a tractorului; v este viteza de deplasare a tractorului. Cutiile de viteze trebuie s fie simple, s realizeze un numr mare de rapoarte de transmisie, alese astfel nct s asigure funcionarea economic a tractorului, sfie silenioase. Clasificarea cutiilor de viteze se face dup mai multe criterii: Dup modul de acionare: cutii de viteze manuale, cutii de viteze semiautomate i cutii de viteze automate; Dup felul modificrii raportului de transmisie: cutii de viteze n trepte, cutii de viteze fr trepte i cutii de viteze mixte; Dup poziia arborilor: cutii de viteze cu arbori longitudinali i cutii de viteze cu arbori transversali. Cutiile de viteze n trepte pot fi realizate: cu doi arbori, cu trei arbori, compuse, planetare, speciale.

25

Nicolin Ionut Grupa 8406B

3.3 Sistemul de rulareSistemul de rulare are rolul de a susine tractorul i de a asigura deplasarea lui prin transformarea momentului motor primit de la motor n for de traciune. Tractoarele pot fi echipate cu: sistem de rulare pe roi; sistem de rulare pe enile; sistem de rulare cu semienile3.3.1 Sistemul de rulare la tractoarele cu roti

Sistemul de rulare pe roi este cel mai utilizat sistem n construcia tractoarelor. Sunt realizate sisteme cu o punte motoare (cu dou roi motoare), cu dou puni motoare (cu patru roi motoare).26

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Principalele avantaje ale sistemului de rulare cu roi constau n: simplitatea constructiv a sistemului care implic pre de cost mai redus i ntreinere mai uoar; posibilitatea reglrii ecartamentului; posibilitatea deplasrii cu viteze mari (40 km/or); deplasarea pe drumurile publice fr deteriorarea acestora.

Prin comparare cu sistemul de rulare pe enile, sistemul de rulare pe roi prezint urmtoarele dezavantaje: aderena mai sczut cu solul; presiunea specific pe sol mai mare, de unde i compactarea trenului mai mare; n cazul deplasrii pe terenuri n pant stabilitatea este mai sczut.

Prile componente principale ale sistemului de rulare pe roi sunt: osia din fa, semiosiile din spate i roile cu pneuri. Osiile din fa pot fi osii simple i osii motoare. Osiile simple, la rndul lor pot fi: cu cale larg, cu cale ngust, cu cale unic. Osia simpl cu cale larg echipeaz majoritatea tractoarelor universale i speciale. Este o osie telescopic, format dintr-o ax central tubular, prins articulat la suportul osiei din fa i dou semiosii laterale, la capetele crora sunt prini articulat pivoii fuzetelor pe care se monteaz roile de direcie. Osia simpl cu cale ngust are n componen un suport vertical cu pivot vertical prevzut cu dou fuzete pe care se monteaz roile directoare. Acest tip de osie echipeaz unele tractoare universale care lucreaz cu maini construite special pentru tractoare cu astfel de osii. Osia motoare este o osie cu cale larg i echipeaz tractoarele cu dou puni motoare. De regul ecartamentul este fix. Pentru asigurarea unei bune stabiliti a tractorului i o manevrare uoar, roile de direcie se monteaz pe puntea din fa n poziii bine determinate, formnd patru unghiuri: - unghiul de nclinare transversal este unghiul (msurat n plan transversal) format de axa pivotului fuzetei cu verticala. Are valori de 2 80, permite luarea virajului cu uurin i mrete stabilitatea tractorului la deplasarea n linie dreapt; - unghiul de nclinare longitudinal este unghiul (msurat n plan longitudinal) format de axa pivotului fuzetei cu verticala i are valori de pn la 100. Acest unghi mbuntete stabilitatea tractorului la deplasarea n linie dreapt.

27

Nicolin Ionut Grupa 8406B

- unghiul de stabilitate este unghiul format de planul rotii cu verticala. Are valori de 0,5-50 i permite manevrarea uoar a tractorului. - unghiul de fug (de convergen) al roilor. Roile sunt mai apropiate la partea din fa cu 1 12 mm n raport cu partea din spate. Semiosiile din spate, din punct de vedere constructiv pot fi realizate ca: - semiosii cu arbori liberi (nu includ transmisiile finale) care permit modificarea ecartamentului prin culisarea roilor pe arborii liberi; - semiosii fr arbori liberi (includ transmisiile finale) la care ecartamentul se poate modifica prin schimbarea poziiei discului i a jenii roii. Roile cele mai utilizate sunt cele cu pneuri. Roata cu pneu este format din: butuc, disc, jant i pneu. Butucul se monteaz pe semiosie, pe el se prinde discul roii. Discul de regul este concav. Janta este montat pe disc i are rolul de a susine pneul. Pneul este format din amvelop, camer de aer i valv i constituie partea de rulare a roii. Pneurile pot fi: de traciune, folosite la roile motoare i sunt prevzute cu profile de aderen; de direcie utilizate la roile de direcie.

3.3.2

Sistemul de rulare la tractoarele pe senile

Sistemul de rulare pe enile utilizat n construcia tractoarelor ofer urmtoarele avantaje: - for de traciune mare datorit aderenei bune a organelor de deplasare cu solul;

28

Nicolin Ionut Grupa 8406B

- stabilitate bun a tractorului la deplasarea pe terenurile n pant datoritsuprafeei mari de sprijin; - tasare mai redus a terenului datorit presiunii reduse pe sol de 0,3 0,7 daN/cm2, fa de 1 3 daN/cm2 la tractoarele pe roi; - patinarea redus datorit aderenei foarte bune a enilelor la sol. Dezavantajele sistemului de rulare pe enile sunt: - construcie mai complicat; - pre de cost mai ridicat; - cheltuieli sporite de ntreinere; - vitez de deplasare mai redus; - deteriorarea drumurilor amenajate, de aceea se impune de multe ori deplasarea pe trasee ocolitoare. - ecartament fix. La tractoarele pe enile,sistemul de rulare este reprezentat prin dou enile montate de o parte i de alta a tractorului, crucioarele enilelor i suspensii.enila este o band metalic, nchis care se angreneaz cu roata motric i asigur deplasarea tractorului. n funcie de tipul suspensiei, enilele se clasific n: - enile rigide; - enile semielastice; - enile elastice. enilele rigide sunt montate rigid pe cadrul tractorului i nu permit copierea denivelrilor terenului. Ele sunt mai robuste din punct de vedere constructiv , iar preul de cost este mai mic. enilele semielastice asigur o copiere mai bun a denivelrilor terenului i un confort sporit, dar n limite restrnse, prinderea enilei la cadrul tractorului realizndu-se printr-un arc lamelar.

29

Nicolin Ionut Grupa 8406B

enilele elastice asigur copierea denivelrilor solului n cele mai bune condiii i totodat mortizarea ocurilor, ceea ce permite deplasarea cu viteze sporite. Are aceleai pri componente ca i enila semielastic, numai c rolele de sprijin sunt prevzute cu crucioare elastice, montate articulat pe cadrul tractorului. Este cel mai bun sistem, dar este mai puin rspndit datorit preului de cost mai ridicat. Pentru a permite deplasarea tractoarelor pe drumurile amenajate (asfaltate, betonate) la tractoarele moderne lanul enilei i plcile de aderen au fost nlocuite cu o band din pnz cauciucat, prevzut cu profile de aderen, care permite realizarea de viteze sporite i deplasarea pe toate drumurile. enila din cauciuc prezint o aderen mai redus dect cea metalic, dar mult mai bun dect cea a roilor cu pneuri.

3.4 Sistemul de directieMecanismul de direcie asigur dirijarea tractorului n direcia necesar de mers, prin acionarea asupra sistemului de rulare. La tractoarele pe roi schimbarea direciei de mers se realizeaz prin modificarea unghiurilor roilor directoare fa de axa de simetrie a tractorului, iar la tractoarele pe enile, prin variaia vitezelor de micare a enilelor. Dup modul de acionare a roilor directoare, mecanismele de direcie se clasific n: 1. mecanisme de direcie cu aciune direct (de tip mecanic); 2. mecanisme de direcie cu servoaciune. La tractoarele pe roi, n funcie de destinaia tractorului i de modul de repartizare a sarcinii pe roi sunt patru modaliti de executare a virajului : prin acionarea roilor din fa; prin acionarea roilor din spate;30

Nicolin Ionut Grupa 8406B

-

prin acionarea roilor din fa i a roilor din spate.

Ampatamentul reprezint distana dintre centrele roilor msurat n plan longitudinal. Ecartamentul reprezint distana dintre roile de pe aceeai punte (msurat n plan transversal). Raza minim de viraj reprezint parametrul principal al virajului i trebuie s fie ct mai mic, pentru a permite ntoarcerea tractorului pe zone ct mai nguste. Centrul de viraj reprezint punctul n care se ntlnesc prelungirile tuturor axelor roilor.

3.4.1

Sistemul de directie cu actiune directa

Este de tip mecanic la care conductorul tractorului intervine direct asupra roilor de direcie. Echipeaz tractoarele cu putere de pn la 50 CP. Principalele pri componente ale mecanismului sunt: volanul de direcie, caseta de direcie, un sistem de prghii articulate de legtur i trapezul de direcie. Volanul reprezint elementul de comand al mecanismului de direcie. Este solidarizat cu axul i este susinut de un suport tubular coloana volanului.

31

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Caseta de direcie transform micarea de rotaie a volanului n micare pendular a levierului de comand, micare ce ajunge prin sistemul de prghii la trapezul de direcie. Este format dintr-o carcas prevzut n interior cu un mecanism cu urub i sector dinat, sau mecanism cu urub melc i roat melcat. urubul este solidarizat cu axul volanului, iar roata este solidarizat cu levierul de comand. Trapezul de direcie este format din levierele fuzetelor, bara de conexiune dintre cele dou leviere i osia din fa. Se consider condiii optime de conducere, dac efortul depus de conductor la volan este cuprins ntre 3 12 daN, iar jocul liber al volanului nu depete 150.

3.4.2

Sistemul de directie cu servodirectie

Acest tip de mecanism se utilizeaz la tractoarele cu sarcin mare pe roile directoare i are rolul de a uura efortul depus de conductor. La aceste mecanisme conductorul comand numai execuia virajului, efortul pentru acionarea roilor directoare este realizat de un servomotor hidraulic. Mecanismele cu servodirecie pot fi hidromecanice sau hidraulice. Mecanismul cu servodirecie hidraulic are n componen o parte de comand i o parte de execuie.

32

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Partea de comand a virajelor este format din volan, ax volan, coloan volan i distribuitor hidraulic cu sertra rotativ. Partea de execuie a virajelor este format din: rezervor de ulei hidraulic, filtru de ulei, pomp de ulei, cilindru hidraulic cu dublu efect, bar de conexiune, leviere de fuzet, pivoi, fuzete i roi directoare. Uleiul hidraulic sub presiune trimis de pompa hidraulic ajunge la distribuitorul hidraulic care va dirija uleiul spre una din cele dou camere ale cilindrului hidraulic, n funcie de comanda de viraj pe care o primete prin volan de la conductorul tractorului, sau l dirijeaz napoi n rezervor pe circuitul de retur, cnd tractorul se deplaseaz n linie dreapt. n aceast situaie cele dou camere ale cilindrului hidraulic rmn nchise.

3.5 Sistemul de franareSistemul de frnare are rolul de a reduce viteza de deplasare, de a opri i imobiliza tractorul pe durata staionrii i de a contribui la realizarea ntoarcerilor cu raz mic de viraj, prin frnarea independent a unei roi sau enile. Sistemul de frnare trebuie s asigure frnarea rapid, lin, fr ocuri n momentul acionrii i s exclud total apariia fenomenului de autofrnare. Clasificarea sistemelor de franare se face dupa mai multe criteria, cele mai uzuale fiind: dupa modul de actionare si dupa tipul constructiv. Dupa modul de actionare ele se pot clasifica in: sisteme de franare cu actionare mecanica; sisteme de franare cu actionare hidraulica; sisteme de franare cu actionare pneumatica; Dupa tipul constructiv se pot clasifica in:33

Nicolin Ionut Grupa 8406B

sisteme de franare cu banda; sisteme de franare cu frane cu discuri; sisteme de franare cu frane saboti.

Sistemele de franare cu actionare mecanica se utilizeaza la tractoarele cu viteza mica de deplasare (tractoare agricole, universale), caracterizandu-se prin fiabilitate ridicata. Sistemele de franare cu actionare hidraulica sau pneumatica se utilizeaza la tractoarele cu viteza sporita de deplasare. La tractoare franele se amplaseaza pe arborii transimisiei (semiarborii planetari) si sunt independente, iar la remorci, la roti.3.5.1 Frana cu banda

Frana cu banda este utilizata la tractoarele pe roti si pe senile, de putere mica si mijlocie (masa relativ mica si o viteza de deplasare mica). Suprafata de franare este relativ mica dar prezinta avanatajul unei simplitati constructive si pret de cost redus.

Frana cu banda este constituita din urmatoarele parti componente: parte mobila reprezentata printr-un inel de franare sau un tambur de franare; partea fixa reprezentata prin banda de franare; mecanismul de comanda.

Banda de franare este alcatuita dintr-o banda de otel captusita pe interior cu garnituri (banda) din ferodou. La apasarea pedalie, banda de franare se strange pe inelul de franare si determina aparitia unei forte de frecare care determina franarea tractorului. Mecanismul de comanda este format din pedala de comanda, arc readucator, tija de legatura reglabila ca lungime si o parghie de comanda sau o cama de comanda.

34

Nicolin Ionut Grupa 8406B

3.5.2

Frana cu discuri

Frana cu discuri este tipul de frana cel mai utilizat in constructia tractoarelor de putere mijlocie si mare. Este o frana compacta si foarte eficienta datorita suprafetelor mari de frecare.

Componente: Partea mobila a franei cu discuri este reprezentata prin doua discuri de frictiune (discuri de orel prevazute pe ambele fete cu garnituri de ferodou); Partea fixa este consittuita din doua discuri de presiune realizate din otel prevazute cu alveole cu adancime variabila, bile sferice montate in alveole si arcuri de readucere a discurilor; Mecanismul de comanda este aproape identic cu cel prezentat anterior. Functionare. La actionarea pedalei de comanda (de frana) prin sistemul de parghii, discurile de presiune se rotesc unul fata de altul (in sensuri diferite), bilele urca pe planul inclinat al alveolelor si determina deplasarea discurilor de presiune spre discurile de frictiune, care sunt presate inspre carcasa si carterul transmisiei. Ca urmare apar patru forte de frecare intre partile fixe si partile mobile ale franei, determinand franarea tractorului.Frana cu saboti

3.5.3

Acest tip de frana este utilizat de regula la franarea remorcilor. Frana este alcatuita din: parte fixa constituita din doi saboti de franare si arcuri de revenire; partea mobila constituita dintr-un tambur de franare;35

Nicolin Ionut Grupa 8406B

mecanismul de comanda care poate fi cu actionare mecanica, hidraulica sau pneumatica.

Sabotii sunt realizati din aliaje de aluminiu sau otel si sunt prevazuti pe exterior cu garnituri de ferodou. Un capat este prins articulat, iar celalalt este actionat de o cama. Cama poate sa fie actionata mecanic (prin elemente mecanice), hidraulic sau pneumatic. La actionarea hidraulica sau pneumatica, departarea sabotilor se realizeazd cu un cilindru hidraulic sau pneumatic. Departarea sabotilor determina apasarea pe fata interioara a tamburului de franare, determinand aparitia unei forte de frecare care franeaza tractorul.

3.6 Priza de putereServete pentru acionarea diverselor maini agricole,combine de cereale, combine de siloz, cositori, maini administrat ngrminteorganice i minerale, maini de combaterea bolilor i duntorilor i alte maini,dar nu numai, fiind intalnita foarte raspandita si in echiparea autocamioanelor demare tonaj pe care sunt montate macarale, elemente de basculare si ridicare. Clasificarea prizelor de putere: a) Dup felul turaiei: Prize cu turaie constant, indiferent de viteza de deplasare a tractorului,turaia acestor prize este standardizat Prize cu turaie variabil, proporionat cu viteza de deplasare atractorului, denumite i prize sincrone b) Dup modul de comand: Cu comand independent care asigur att cuplarea i decuplareaarborelui ct i schimbarea vitezelor tractorului, independent una de alta.36

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Cu comand semiindependent, care permite cuplarea i decuplareaarborelui numai dup oprirea tractorului, ns, fr schimbarea vitezelor fr oprirea prizei; Cu comand dependent care nu permite cuplarea i decuplarea arboreluidect dup oprirea tractorului i nici schimbarea vitezelor fr decuplarea prizei.Dintre aceste tipuri, cele mai moderne sunt prizele independente.De obicei, prizele independente i semiindependente se folosesc la tractoarele peroi, iar cele dependente la tractoarele pe enile. Prizele de putere sunt antrenate de arborele intermediar al cutiei de viteze printr-un arbore de legtur A.

Prizele de putere sunt antrenate de arborele intermediar al cutiei de viteze printr-un arbore de legtur A.Carcasa prizei de putere este format din:Carcasa frontal (1), carcasa posterioar (2) i capacul (3). Pe capac este fixat plcua cu specificaii (4).

Componentele interne principale ale prizei de putere sunt:arborele primar cu rulmentul cu role (1), arborele de ieire cu rulmentul cu role(2), manonul de cuplare (3), furca selectoare (4), arcul (5) i pistonul (6).

37

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Priza de putere este cuplat i decuplat prin intermediul unui comutator din bord. Comutatorul acioneaz o electrovalv. Electrovalva deschide sau nchidealimentarea cu aer comprimat a cilindrului de comand al prizei de putere.Pistonul cilindrului de comand elibereaz manonul de cuplare sau, n funciede situaie, menine arborele primar al prizei de putere cu arborele de legtur ncutia de viteze.Acest tip de priz de putere nu trebuie cuplat n timp de autocamionul sedeplaseaz. Dac, din orice motiv, este necesar cuplarea prizei de putere ntimp ce vehiculul se deplaseaz nu trebuie comutate treptele de vitez, deoareceaceasta va duce la uzarea rapid a sincroanelor. Not: Deteriorarea rulmenilor i a danturii unei prize de putere se poatedatora unghiurilor incorecte ale articulaiilor cardanice ale arborelui cardanic.

3.7 Instalatia electrica a tractoruluiInstalatia electrica a tractorului are rolul de a produce si stoca energie electrica necesara pornirii motorului termic al tractorului si alimentarii consumatorilor de pe tractor. Partile componente ale instalatiei electrice a tractorului sunt: echipamentul de producere, stocare si reglare a curentului electric; echipamentul de pornire a motorului termic;38

Nicolin Ionut Grupa 8406B

grupa consumatorilor (faruri si proiectoare pentur iluminat, lampi de semnalizare optica, claxon pentru semnalizarea acustica, electromotorul ventilatorului, al stergatorului de parbriz etc.); aparate si dispozitive de comanda si protectie (intrerupatoare, relee de semnalizare, sigurante fuzibile etc.). Echipamenul de producere, stocare si reglare a curentului electric este compus din: generatorul de curent electric, bateria de acumulatoare electrice, releul regulator de tensiune, releul de semnalizare a incarcarii bateriei.

Generatorul de curent electric are rolul de a produce curent electric continuu pentru ncrcarea bateriei de acumulatoare i de a alimenta consumatorii instalai pe tractor n timpul funcionrii motorului termic. Cel mai utilizat generator este alternatorul, care produce curent electric alternativ trifazat, care este redresat (transformat n curent continuu) cu o punte redresoare cu diode. Alternatorul este alctuit din: stator, rotor, colector i punte redresoare. Statorul (indusul) are o nfurare trifazic, legat n stea, capetele libere sunt legate la diodele punii redresoare. Puntea redresoare este compus din ase diode de putere cu siliciu, trei pozitive i trei negative. Rotorul (inductorul) este format dintr-un arbore de oel pe care este montat un cuplaj n gur de lup (care formeaz poli electromagnetici alternani), n interior este realizat nfurarea rotoric. Tot pe arbore este montat colectorul format din dou inele pe care preseaz dou perii colectoare, prin care se alimenteaz cu energie electric din baterie prin intermediul releului regulator. La pornirea motorului termic, rotorul alternatorului este antrenat n micare de rotaie. Fiind alimentat cu energie electric din bateria de acumulatoare, n rotor ia natere un cmp magnetic rotitor care induce n bobinele statorice un curent electric alternativ, transformat n curent electric continuu de puntea de diode redresoare. Curentul de ieire este controlat n permanen de releul regulator de tensiune i meninut n limite normale prin modificarea continu a curentului de excitaie al rotorului. Bateria de acumulatoare electrice are rolul de a alimenta cu energie electric consumatorii de pe tractor atunci cnd motorul termic este oprit. Un acumulator este format din plci de plumb pozitive i plci negative introduse ntr-o soluie de acid sulfuric. Acumulatorii n cadrul bateriei sunt izolai ntre ei i sunt nseriai. Dup pornirea motorului termic, cnd alternatorul ncepe s produc curent electric, bateria se ncarc, fiind conectat n paralel cu generatorul. Electromotorul de pornire (demarorul) este un motor de curent continuu alimentat la tensiunea bateriei de acumulatoare. Are rolul de a realiza pornirea motorului termic.

39

Nicolin Ionut Grupa 8406B

Este alctuit din urmtoarele pri componente: stator, rotor, colector cu perii colectoare i comanda electromagnetic (releu de anclanare). Statorul este prevzut n carcas cu patru mase polare pe care sunt realizate bobinele statorice care sunt nseriate. Rotorul are n componen un arbore de oel pe care este presat miezul din oel electrotehnic prevzut cu canale n care se realizeaz nfurarea rotoric. Capetele bobinelor rotorice sunt legate la plcuele colectorului. Pe arbore este montat i pinionul de antrenare a coroanei dinate a volantei, care poate culisa pe arbore sau se poate deplasa o dat cu rotorul pentru angrenare, n funcie de tipul constructiv. Funcionare. La nchiderea contactului de pornire este alimentat releul de pornire, care deplaseaz pinionul de antrenare i realizeaz angrenarea cu coroana dinat a volantei, dup care se nchid contactele releului i sunt alimentate nfurarea statoric i rotoric care sunt nseriate (motor electric cu excitaie serie) asigurnd pornirea motorului termic. Dup pornirea motorului termic, prin eliberarea butonului de pornire, electromagnetul i nceteaz aciunea, pinionul este retras de un arc, iar demarorul nemaifiind alimentat cu curent electric se oprete. Siguranele fuzibile sunt dispozitive de protecie, avnd rolul protejrii consumatorilor. Cnd se produce o defeciune sau se depete valoarea maxim a curentului pentru care a fost realizat sigurana, firul fuzibil se topete i astfel este ntrerupt circuitul de alimentare al consumatorului electric.

40

Nicolin Ionut Grupa 8406B

3.8 Postul de conducere

Postul de conducere a tractoarelor a avansat de-a lungul timpului, devenind in prezent unul foarte complex. Pentru anumite tractoare este necesara scolarizarea conducatorului. Din aceasta cauza in momentul achizitionarii unui tractor nou, firmele41

Nicolin Ionut Grupa 8406B

asigura un specialist pentru a invata oamenii sa conduca si exploateze tractoarele in conditii de siguranta si la randament maxim.

4. Utilaje pentru tractoare[2]1. Masina de recoltat porumb si stiuleti: Construcia mainii cuprinde urmtoarele elemente: asiu sudat, toctor de plante vertical cu cuite rotative, sistem de depnuare lat (transportor cu melc de la sistemul de depnuat pn la elevator), buncr de depozitare cu mare capacitate, bar de traciune. Sistemul de tocare este orizontal, alctuit din dou reductoare acionate de transmisii prin lan, cu turaia de 2500 rotaii/minut i sunt dotate cu cuite cu ti dublu (se pot refolosi schimbnd poziia lor). nlimea minim de tiere a plantelor este de 12 cm. Utilajul lucreaz n condiii corespunztoare cu o vitez de 6 km/h. Punerea n funciune a utilajului se realizeaz de la priza de putere a tractorului cu ajutorul axului cardanic, turaia necesar este de 540 rotaii/minut. Toate elementele n rotaie se pot echipa cu sistem de inversare. n cazul intrrii n sistemul de alimentare a unui corp strin, clichetul protejeaz utilajul, intrnd n mersul n gol.

2. Sapator de gropi: Spirale hidraulice interschimbabil cu axe cardan cu posibilitati de lucru si in lateral.

42

Nicolin Ionut Grupa 8406B

3.Masina de desfacut baloti: Este un utilaj care preteza pentru excluderea totala a necesarului de forta de munca manuala din procesul de pregatire si de administrat a asternutului pentru animale. Prin tocarea paielor rezultate din baloti cilindrici mari, creste capacitatea de absorbtie al acestora. Astfel scade simtitor necesarul de paie concomitent cu mentinerea confortului animalelor. Utilajul are in spate un oblon rabatabil, actionat hidraulic, care permite automatizarea incarcarii balotilor.

4.Plug

cu 2 trupite reversibil hidraulic Wirax - Latime de lucru 0,6 m, Capacitatea efectiva

0,21 - 0,3 ha/h, Puterea necesara 30 - 45 CP, Cadru rotund, Masa 220 kg.

43

Nicolin Ionut Grupa 8406B

5. Coasa cu 4 cutite: ideala pentru lucrari de cosit cu o buna productivitate, necesita tractor de mica putere.

6. Semanatoare plante paioase: Acest tip de semanatoare este purtata in spatele tractorului de putere mijlocie si este destinata semanatului in randuri a semintelor plantelor de cultura(grau, ovaz, orz, mazare etc.)

7. Kompaktor: masina este destinata pregatirii patului germinativ in vederea semanatului. Tractor necesar: 100 CP.

44

Nicolin Ionut Grupa 8406B

8. Grapa: pregatirea terenului dupa arat, cu scopul distrugerii buruienilor, sfaramarea bulgarilor de pamant, afanarea si nivelarea solului.

9. Subsoliere-masina de afanat solul: Prelucreaza in profunzime solul pana la 65 cm fara a amesteca straturile de la suprafata cu cele din adancime, marunteste straturile de la suprafata si pregateste patul germinativ in terenurile nearate.

10. Masina de stropit vii sau livezi

45

Nicolin Ionut Grupa 8406B

11. Masina de erbicidat

46

Nicolin Ionut Grupa 8406B

5. Bibliografie1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uzina_Tractorul_Bra%C8%99ov http://en.wikipedia.org/wiki/Tractor http://utilajeagricolegiurgiu.ro/ http://www.utb.ro/scurt%20istoric.html Paunescu, I.D., s.a., Tractoare si automobile, Litografia U.P.B., Bucuresti, 1993; Mateescu V., Tractoare, notite de curs, Facultatea de Transporturi, anul universitar 20112012; Toma M., Tractoare, Laborator, Facultatea de Transporturi; Farcas N., Boruga I., Tractoare si masini agricole, Partea I, Arta Grafica Libris, Bucuresti 2003 Neagu Tr., Popescu T., Tractoare si masini horticole, EDP, Bucuresti, 1982; Targul international Indagra, pliante, 2011.

47

Nicolin Ionut Grupa 8406B

CUPRINS1. 2. 3. Scurt istoric ..................................................................................................................................... 2 Clasificarea Tractoarelor[5] .............................................................................................................. 7 Sisteme component ale tractorului .............................................................................................. 13 3.1 3.2 Motorul ................................................................................................................................. 13 Transmisia ............................................................................................................................. 14 Transmisii mecanice in trepte ....................................................................................... 14 Transmisii mecanice fara trepte ................................................................................... 19 Transmisii hidraulice ..................................................................................................... 19 Transmisii electrice ....................................................................................................... 22 Ambreiajul principal ...................................................................................................... 23 Cutia de viteze............................................................................................................... 24

3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4 3.2.5 3.2.6 3.3

Sistemul de rulare ................................................................................................................. 26 Sistemul de rulare la tractoarele cu roti ....................................................................... 26 Sistemul de rulare la tractoarele pe senile ................................................................... 28

3.3.1 3.3.2 3.4

Sistemul de directie .............................................................................................................. 30 Sistemul de directie cu actiune directa ......................................................................... 31 Sistemul de directie cu servodirectie ............................................................................ 32

3.4.1 3.4.2 3.5

Sistemul de franare ............................................................................................................... 33 Frana cu banda .............................................................................................................. 34 Frana cu discuri ............................................................................................................. 35 Frana cu saboti .............................................................................................................. 35

3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.6 3.7 3.8 4. 5.

Priza de putere ...................................................................................................................... 36 Instalatia electrica a tractorului ............................................................................................ 38 Postul de conducere ............................................................................................................. 41

Utilaje pentru tractoare[2] ............................................................................................................. 42 Bibliografie .................................................................................................................................... 47

48