Universitatea Politehnica Bucuresti ,Facultatea Transporturi ,Departamentul Autovehicule Rutiere

Proiect Automobile I

Profesor coordonator: Student: Burtea AndreiS.L. Dr. Ing. POPA LaurentiuGrupa: 8303b

Tema Proiect

S se efectueze proiectarea general, funional, privind dinamica traciunii i a ambreiajului pentru un automobil avnd urmtoarele caracteristici:

Tipul automobilului: MICROBUZ Caroseria: - Numrul de persoane (locuri): 16+1 locuri Masa util maxim constructiv: - Viteza maxim in palier: 150 km/h Panta maxim: 34 % Alte particulariti: MAC 4x2

Memoriul tehnic justificativ va cuprinde:Partea I1. Alegerea unui numr adevat de modele similare (minim cinci), analiza particularitilor constructive si a principalelor caractersitici dimensionale, masice si energetice. Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta confiorm cerinelor temei.1. Studiul organizrii generale i a formei constructive pentru automobilul impus n tem1. Determinarea principaliilor parametri dimensionali i masici ai automobilului, precum i a subansamblelor acestuia.1. Determinarea formei i a dimensiunilor spaiului util, inclusiv a interiorului postului de conducere.1. ntocmirea schiei de organizare generala.1. Determinarea poziiei centrului de mas al automobilului, att la sarcin util nul, ct i la mas constructiva maxim.1. Alegerea anvelopelor i a jantelor.1. Determinarea coeficientului de rezisten la rulare a pneurilor, a coeficientului de rezisten al aerului, a ariei seciunii transversale maxime i a randamentului transmisiei.1. Determinarea rezistenei la naintare i a puterilor corespunztoare n funcie de viteza automobilului.1. Predeterminarea caracteristicii de turaie la sarcin total a motorului din condiia de vitez maxim in palier, alegerea motorului i precizarea parametrilor principali ai motorului ales.1. Predeterminarea i definitivarea raportului de transmitere al transmisiei principale. Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbtorului de viteze.

Partea a II-a1. Studiul tehnic al soluiilor constructive posibile pentru ambreiaj si alegerea variantei ce se va proiecta.1. Calculul dimensional si verificarea garniturilor de frecare a ambreiajului.1. Calculul si proiectarea principalelor componente ale ambreiajului: arc de presiune, disc de presiune, disc condus, arbore ambreiaj, element de fixare i ghidare.Calculul si proiectarea sistemelor de acionare a ambreiajului.Materialul grafic(plane desen tehnic) va cuprinde:1. Desenul de ansamblu sumar al autovehicului1. Desen de ansamblu al ambreiajului (vedere lateral i sectiune longitudinal)

38

Capitolul 1: Alegerea si analiza unor modele similare de microbuze conform cerintelor din tema

1.1 Alegerea modelelor similare.

Avand in vedere datele de proiect automobilul ce urmeaza a fi proiectat se incadreaza in categoria microbuzelor ,cu un numar de locuri pe scaune de 16+1,viteza maxima in palier de 150 km/h si o panta maxima de 34%.Alte particularitati ale modelelor similar sunt reprezentate te tipul motorului: Motor cu aprindere prin comprimare (MAC) ,dar si de formula rotilor 4X2 , Transmisie Fata.

Microbuzul este un autovehicul proiectat s transporte mai muli oameni dect un minivan, dar maipuini oameni dect un autobuz. n generalpoate transporta ntre 8 i 30 de persoane. Microbuzele cu 16 locuri sunt folosite ntransportul de persoane urban, pe distane mici. Pot fi folosite n diverse domenii sau scopuri ,cel mai intalnit fiind transportul de persone pe distante relative scurte.Cele mai ntlnite sunt conversiile din caroserii tip furgon. Conversia poate fi fcut direct de productor, vndut ca parte din gama standard, sau poate fi fcut de firmespecializate n acest gen de conversii. Conversia presupune adugarea de geamuri acolo unden mod normal ar fi panouri din tabl, i de scaune zonei de ncrcare. De obicei intrarea se face pe unde se ncarc marfa, fie pe uile din spate fie pe ua lateral glisant, iar pentru afacilita urcarea pasagerilor se poate monta o treapt la fiecare u.

Tabel 1.1. Modele similare de microbuze alese

Nr.CrtDenumire automobilViteza maxima constructiva [km/h]Nr. locuriDenumire Model

1.Mercedez-Benz Sprinter Transfer 55 CDI14016M1

2.Iveco Daily 50 C1115217M2

3.Renault Master 2.5 DCI14317M3

4.Fiat Ducato13017M4

5.Volkswagen Crafter 50 2.5TDI15018M5

6.FordTransit2.4TDCi14017M6

7.Peugeot Boxer15015M7

1.2 .Analiza particularitatilor constructive ale modelelor similare alese

In acest subcapitol vom prezenta principalele particularitati ale microbuzelor precum amplasarea motorului, tipul transmisiei, formula rotilor sau numarul treptelor de viteza.

Tabel 1.2 Particularitati constructive ale microbuzelor

ModelAmplasare MotorTip TransmisieFormula rotilorNr. TrepteDimensiuni anvelopa

M1Fata TransversalAutomata4 x 25195/65R16C

M2Fata TransversalManuala4 x 26205/70R15

M3Fata TransversalManuala4 x 25205/75 R16C 110/108Q

M4Fata TransversalManuala4 x 25215/75R16

M5Fata TransversalManuala4 x 26235/65 R16C 115/113R

M6Fata TransversalManuala4 x 25185/75R16

M7Fata TransversalManuala4 x 25195/65R15-91-T

In ceea ce priveste analiza particularitatilor constructive ale modelelor similare de microbuze s-au constatat urmatoarele tendinte:Motorul este amplasat la toate modelele in partea din fata a automobilului fiind dispus transversal .La majoritatea modelelor tipul de transmisie este manuala numai la modelul M1(Mercedez Benz Sprinter Transfer) aceasta fiind automata.Formula rotilor este 4 x 2 ,numarul de trepte variind intre 5 si 6. Din punct de vedere al dimensiunilor anvelopei s-a constat o tendinta de amplasare a anvelopelor pe jante cu dimensiuni cumprinse intre 15 si 16 inch. Alte particularitati :Mecanism direcie cu cremalier, Capacitatea rezervorului 70-90 l , Sistem de frnare de serviciu cu discuri etc.

1.3 Analiza principalilor parametrii dimensionali exteriori

Dimensiunile exterioare,in mm ale unui autovehicul pot fi grupate in 3 categorii : Dimensiuni de gabarit Dimenisiuni care reflecta organizarea autovehicului Dimensiuni care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului

1.3.1 Dimensiuni de gabarit:

-Lungimea totala (La)-reprezinta distanta dintre doua plane verticale,perpendiculare pe planul longitudinal de simetrie al autovehicului si tangente la punctele extreme din fata si din spate.

-Latimea totala (la)- reprezinta distanta dintre doua plane verticale si paralele cu planul longitudinal de simetrie, tangent la autovehicul, de o parte si de alta a sa.

-Inaltimea totala (Ha)- reprezinta distanta dintre planul de sprijin si planul orizontal tangent la partea superioara a autovehicului,fara incarcatura si cu pneurile umflate la presiunea indicata de producator.

Dimensiunile de gabarit ale microbuzelor similare celui ales prin tema sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1.3 Dimensiunile exterioare ale microbuzelor

Nr. Crt.Denumire automobilLungimea totala [mm]Latimea totala [mm]Inaltimea totala [mm]

1.Mercedez-Benz Sprinter Transfer 55 CDI694519932790

2.Iveco Daily 50 C11694819962635

3.Renault Master 2.5 DCI600019902465

4.Fiat Ducato 560020242470

5.Volkswagen Crafter 2.5694019932705

6.Ford Transit 2.4 TDCi640319952380

7.Peugeot Boxer636320932964

Figura 1.1 Variatia dimensiunilor de gabarit maxime la modelele studiate

In ceea ce priveste Lungimea totala valoare minima este de 5600 mm la modelul 4 ,iar valoarea maxima 6949 la modelul 2. Valorile intermediare apartin intervalului [6940-6950] . Latimea totala are o valoare minima de 1990 mm la modelul 3 si o valoare maxima de 2093 mm la modelul 7.Valorile intermediare apartin intervalului [1993-1996].Inaltimea totala prezinta o valoare de minim la modelul 5 de 2380 mm si o valoare maxima la modelul 7 de 2964 mm, valorile medii aflandu-se in intervalul[2465-2790],modele similare avand inaltimi relative diferite.Pentru autovehiculul ce va fi proiectat vom alege o valoare de aproximativ 2700 mm

1.3.2 Dimensiuni care reflecta organizarea autovehicului :-Ampatamentul(L)-Ecartamentul(E) Ecartament Fata/Spate-Consola fata/spate (C1/C2)

In tabelul 2 sunt prezentate diverse dimenisuni (care reflecta organizarea autovehicului) pentru diferite modele de microbuze.

Tabel 2

Nr. Crt.Denumire automobilAmpatament[mm]Ecartament fata [mm]Ecartament spate [mm]C1[mm]C2[mm]

1.Mercedez-Benz Sprinter Transfer 55 CDI43251735167810041615

2.Iveco Daily 50 C1139501724169014991499

3.Renault Master 2.5 DCI4078173016821073748

4.Fiat Ducato 370018101790948951

5.Volkswagen Crafter 2.543251725168813501265

6.Ford Transit 2.4 TDCi41781732167511831042

7.Peugeot Boxer4035181017909481380

Figura 1.2 Variatia ampatamentului si ecartamentului la modelele studiate

Ampatamentul variaza intre valorile [3700-4325] mm in timp ce Ecartamentul fata si Ecartamentul Spate variaza intre [1720-1810] mm respectiv intre [748,1615] mm.Se observ c la toate modelele similare ecartamentul fa este mai mare dect ecartamentul spate, acest lucru avnd legtura cu stabilitatea.

Figura 1.3. - Variatia lungimii consolei fata/spate la modelele studiate

In ceea ce priveste consola fata resprectiv consola spate analizand histograma de mai sus se observa ca acestea variaza intre [948-1499] mm ,respective [951 ,1615]. Ca valori intermediare putem putem alege pentru microbuzul ce va fi proiectat consolele intre 1250-1350 mm iar ecartamentul fata/spate in jurul valorii de 1700 mm.

Fig. 1.4 Variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzuluiIn ceea ce priveste dimenisunile care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului vom analiza variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzului aceasta avand valori medii cuprinse intre 170 mm si 180 mm. S-a constatat ca la modelul M2 garda la sol prezinta o valoare foare mare in comparatie cu celelalte modele . 1.3 Analiza parametrilor masici

Principalii parametric masici ai unui autovehicul sunt: Masa proprie (m); Masa utila (m) si masa totala (m). Conform valorilor din tabelul 1.5 masa proprie a microbuzelor studiate cuprinde valori intre [1975,2800] kg respectiv [950,1411] pt masa utila. Pentru microbuzul ce urmeaza a fi proiectat vom alege masa proprie = 2300 [kg], masa utila = 1200 [kg] respectiv masa totala 3500[kg].Masa raportata: (mp);= (m) / NL (masa proprie/Nr. locuri) (1.1)

Tabel 1.5. Valorile principalilor parametrii masici

Nr. CrtDenumire automobilMasa proprie [kg]Masa util [kg]Masa total[kg]Masa raportata [kg/loc]

1Mercedes-Benz Sprinter232011803500145

2Iveco Daily 50 C11232011803500136

3Renault Master 2.5 dCi248914113900146

4Fiat Ducato 28009503750164

5Volkswagen Crafter 2.5 TDi210012973397116

6Ford Transit 2.4 TDCi227510373312133

7Peugeot Boxer197515253500131

Conform datelor din tabelul 1.5 masa raportata( pentru transportul persoanelor) are valori cuprinse intre 116 si 164 [kg/loc].Valorile intermediare ale masei raportate sunt cuprinse intre 130si 140 [kg/loc] intalnindu-se la majoritatea microbuzelor.(Figura 1.6)

Figura 1.5 Variatia masei proprii la diverse modele de microbuze

Figura 1.6 Variatia masei raportate la diverse tipuri de microbuze

1.4 Analiza parametrilor energeticiTabelul 1.6 Principalii parametrii energeticiNr. crt.Denumire automobilCapacitate cilindric [cc]Putere maxim[kW]Moment maxim [Nm]

1Mercedes-Benz Sprinter2148110335

2Iveco Daily 2287100320

3Renault Master 246488325

4Fiat Ducato 280093300

5Volkswagen Crafter 2461100330

6Ford Transit 2375103375

7Peugeot Boxer 219896320

Tabel 1.6. Capacitate cilindrica, putere maxim, moment maximNr. CrtDenumire automobilTuratie putere maxima [rot/min]Turatie moment maxim [rot/min]Puterea specifica (Psp) [kW/kg]

1Mercedes-Benz Sprinter380024000.031

2Iveco Daily 2.3 D390030000.028

3Renault Master 2.5 dCi350018000.022

4Fiat Ducato 360018000.025

5Ford Transit 2.4 TDCi350020000.03

6Volkswagen Crafter 2.5 TDi350020000.031

7Peugeot Boxer 350020000.027

Tabel 1.7. Turaie putere maxim, turaie moment maxim,Putere specifica (puterea maxima/ masa totala)[kw/kg] (1.2)

Figura 1.7 Variatia puterii maxime la diverse tipuri de microbuze

Figura 1.8 Variatia capacitatii cilindrice [cc] la microbuzele

Figura 1.9 Variatia momentului maxim la diferite modele de microbuze

In ceea ce priveste variatia puterii maxime la diferite modele de microbuze analizand histograma din fig 1.7 se observa ca acestea variaza intre 88 si 110 kW . Putem alege pentru microbuzul ce va fi proiectat valoarile de 90-100 kw ,aceastea intalnindu-se la 3 dintre cele 7 modele de microbuze prezentate.Conform histogramei din figura 1.8 valorile capacitatii cilindrice a motoarelor microbuzelor alese ca modele similar sunt apropiate, ele variaza intre 2148 si 2800 [cc], valorile intermediare se afla in intervalul [2300-2500] cc.Variatia momentului maxim la modele studiate nu difera foarte mult, ele avand valori cumprinse intre 320 si 375 Nm, momentul maxim ales va fi de 320 Nm.

Capitolul 2. Studiul organizarii generale si a formei constructive pt microbuzul impus prin tema

2.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali i masici ai microbuzului precum i a subansamblelor acestora.Pentru predeterminarea principalilor parametrii dimensionali si masici ai microbuzului impus se poate utiliza metoda histogramelor, metoda ce are la baza studiul cu ajutorul interpretarii grafice.Distributia valorilor parametrilor e evidentiata in functie de numarul de modele similar si se realizeaza cu ajutorul subintervalelor de deservare. Dimensiunea acestor subintervale difera in functie de parametrul analizat are la baza urmatoarea relatie: (2.1)Unde:-x reprezinta dimensiunea subintervalului de observare;- xmax , xmin valoarea maxima, respectiv minima, a parametrului pentru care se calculeaza dimensiunea subintervalului -n numarul de modele similare la care se cunoaste marimea parametrului analizatDupa determinarea valorii subintervalului de observare se calculeaza numarul de subintervale de observare cu relatie:(2.2)Cunoscand aceste doua valori, dimensiunea subintervalului (x) si numarul de subintervale (k), se vor trasa histogramele in care se vor evidentia numarul de modele similare care au valoarea parametrului analizat cuprinsa intre limitele fiecarui subintervalului de observare.

2.1.1 Predeterminiarea principalilor parametrii dimensionali

Pentru un numar de modele similare n = 7 se aplica formula 2.1 pentru parametrii dimensionali si se obtin urmatoarele dimensiuni de subintervale pentru :

-Ampatament (L) :-Ecartament (E) :-Consola fata (C1) :-Consola spate (C2) :-Latimea totala (la) :-Inaltimea totala (Ha) :-Garda la sol (hs) :Pentru determinarea valorii subintervalului de observare se foloseste formula (2.2), astfel:

Tabel 2.1 Centralizarea dimensiunilor intervalelor de observare si a numarului de intervale pentru analiza parametrilor dimensionaliNr.CrtParametru[mm]Xmax[mm]xmin[mm]nlg(n)x[mm]k

1L43253700

7

2.8165

4

2C11499948145

3C21499748200

4la2093199326

5E1810172422.5

6Ha29642380155

7hs30017035

Fig.2.1 Distributia valorilor ampatamentului microbuzului in functie de numarul de modele aleseSe observa din fig. 2.1 ca distributia valorilor ampatamentului variaza in intervalul 3700 4360mm, cele mai multe modele, 3, incadrandu-se in intervalul 4195-4360 mm.

Fig. 2.2 Distributia valorilor consolei fata in functie de numarul de modele aleseIn figura de mai sus se observa ca valoarea consolei fata se incadreaza in intervalul 948-1093.

Fig. 2.3 Distributia valorilor consolei spate a microbuzului in functie de modele alese

In fig. 2.3 se observa ca valoarea conselei spate a microbuzului variaza intre dimensiunile 748-1648 mm.Conform histogramelor de mai sus, se poate predetermina lungimea totala a microbuzului ca fiind : La=4325(L) + 1004(C1)+1615(C2)=6945 mm

Fig. 2.4 Distributia valorilor latimii totale a microbuzului in functie de modelul alesSe observa in figura de mai sus ca modele de microbuz sunt amplasate in intervalul 1990-2016-Latimea totala fiind de 1993 mm.In ceea ce priveste dimenisunile care reflecta capacitatea de trecere a autovehicului vom analiza variatia gardei la sol in functie de modelul microbuzului aceasta avand valori medii cuprinse intre 170 mm si 180 mm- Garda la sol hs=175 mm.

Fig. 2.5 Distributia ecartamentului microbuzului in functie modelul alesConform fig. 2.5 distributia ecartamentului se desfasoara in intervalul 1724-1747 mm. Astfel se alege valoarea ecartamentului pentru microbuz de 1725 mm.

Fig. 2.6 Distributia inaltimii totale (Ha) in functie de modelul microbuzului ales

In fig 2.6 se poate observa distributia inaltimii totale este cu precadere in primul interval (2380-2535). In concluzie inaltimea totala (Ha) se alege de 2500 mm.n urma studierii parametrilor dimensionali, microbuzul impus prin tema se va proiecta conform urmatorilor parametrii:

Lungimea: 6945 mmLimea: 1993 mmnlimea: 2500 mmAmpatamentul: 4325 mmEcartamentul fa: 1725 mmEcartamentul spate: 1730 mmConsola fa: 1004 mmConsola spate: 1615 mm2.2 Predeterminarea principalilor parametrii masici

Pentru acelas numar de modele folosit ca la punctul 2.1.1, n = 7 se aplica formula (2.1), pentru principalii parametrii masici si se obtin dimensiunile de subintervale pentru urmatoarele :

-Masa proprie:

-Masa nominala :

-Masa totala :

Cum numarul de modele n = 7 ramane la fel, numarul de subintervale de observare ramane la fel ca la punctul 2.1.1, k = 4

Fig. 2.7 Distributia masei proprii in functie de modelul microbuzului ales

Conform histogramei de mai sus vom alege ca masa proprie pentru microbuzul impus prin tema valoarea de: 2400 kg

Fig. 2.8 Distributia masei utile in functie de modelul microbuzului alesConform histogramei din fig 2.8 vom alege ca masa utila pentru microbuzul impus prin tema valoarea de: 1200 kgDin punct de vedere al masei totale s-a constat ca masa toatala la mai multe modele similare de microbuze este 3800 kg.Masa raportata( pentru transportul persoanelor) are valori 130 si 140 [kg/loc] .S-au evidentiat doua modele preferentiale ale caror parametrii dimensionali si masici sunt cele mai apropiate de cele prezentate mai sus si anume Modelul 1 ( Mercez-Benz Sprinter) si Modelul 6 (Volkswagen Crafter).

2.2 Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util, inclusiv a interiorului postului de conducere

Principalele dimensiuni interioare ale microbuzuluiDimensiunile interioare ale microbuzului, au ca obiectiv prezentarea urmatoarelor caracteristici dimensionale : Organizarea si dimensiunile postului de conducere Amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru pasageri si dimensiunile acestora Dimensiunile volumului util (furgon, bena, habitaclu, etc.) Dimensiunile impuse de constructia si organizarea autocamionului. Organizarea si dimensiunile postului de conducere, amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru pasageri si dimensiunile acestora se stabilesc si se verifica cu ajutorul manechinului bidimensional.2.2.1 Manechinul bidimensional si postul de conducereManechinul bidimensional se executa la scara din foile de dural sau plastic acrilic si reprezinta conturul fizic al unu adult de sex masculin; consta din tors si segmentele picioarelor asamblate cu articulatii prevazute cu scari pentru masurarea unghiurilor.Sunt folosite trei manechine diferentiate prin lungimile segmentelor piciorului ls pentru gamba lt pentru coapsa, deoarece s-a constatat ca dimensiunile torsului variaza nesemnificativ. Cele trei manechine sunt simbolizate prin procentajele 10, 50, 90 procente. Semnificatia acestui procentaj este urmatoarea: pentru manechinul cu procentaj 90 inseamna ca dintr-un numar de adulti, 90% dintre ei au lungimile segementelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin, pentru manechinul cu procentaj 50, 50 % din numarul de adulti au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin, pentru manechinul cu procentaj 10, 10% din numarul de adulti au lungimile segmentelor ls si lt mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin. Numarul de adulti s-a stabilit dupa criterii statistice.Dimensiunile segmentlor ls si lt sunt prezentate in tabelul 2.4Tabelul 2.4 Dimensiunile tipodimensiunilor de manechine bidimensionale[11]Tipodimensiunea manechinului(procentaje)105090

ls [mm]390417444

Lt [mm]408432456

F

H

Fig. 2.9 Elementele principale ale manechinui bidimensional folosit pentru proiectarea postului de conducere. [11]Pozitia manechinului pe scaunul soferului este definita de dimensiunile a si b (pozitia articulatiei H a soldului fata de partea verticala a panoului despartitor de compartimentul motorului, respectiv fata de podea), de unghiul dintre axa torsului rezemat pe scaun si verticala, de ungiurile , si care reprezinta unghiurile principalelor articulatii (sold, genunchi si respectiv glezna) ale manechinului bidimensional. Manechinul in aceasta pozitie este prezentat in fig. 2.9 .Recomandari pentru scaunul soferului si a pasagerului din fata: Partea inclinata a podelei nu trebuie sa fie mai mica de 306 mm; Inaltimea articulatiei H deasupra podelei nu trebuie sa fie mai mica de 100 mm; Scaunul trebuie sa aiba un dispozitiv de reglare a pozitiei relative fata de parbriz si fata de comenzi atat in directie longitudinala cat si in directie verticala; Verificarea pozitiei scaunului se face in pozitia extrema spate si jos cu manechinul 90, apoi se verifica pozitia medie cu manechinul 50 si pozitia maxim fata si sus cu manechinul 10; -valorile medii recomandate unghiurilor , , si sunt prezentate in tabelul 2.5

Tabelul 2.5 Valorile medii recomandate pentru unghiurile , , si [11]Tipul automobiluluiMicrobuz

[]20-30

[]95-120

[]95-135

[]90-110

-pozitionarea punctului superior F al manechinului bidmensional fata de acoperis trebuie sa respecte dimensinuile din fig. 2.9.Distanta dintre punctul superior F al menechniului si linia interioara a acoperisului nu trebuie sa fie mai mica de 100-135 mm. Se adauga 15-25 mm grosimea totala a acoperisului si 20-40 mm care tine cont de curbura transversala a acopersiului si de amplasarea laterala a scaunului. Punctul F se pozitioneaza pe o dreapta ce trece prin punctul H si este inclinata fata de verticala cu 8, la o distanta de 765mm care corespunde manechinului 50 care sta pe scanului plasat in pozitia mediana.

2.2.2. Dimensionarea cabineiDup ce au fost determinate principalele caracteristici ale postului de conducere, se face n continuare dimensionarea cabinei.Forma cabinei determinat n aceasta etap a proiectului poate fi modificat ulterior pe baza unor criterii de organizare general sau de aerodinamic.innd cont de faptul c pentru aceste autovehicule, cabina nu este un volum complet izolat ci face parte din ntregul vagon, se va face o concordan ntre dimensiunile acestuia i cele ale volumului util, determinate anterior. De asemenea se vor respecta dimensiunile determinate pentru postul de conducere .Tot pentru postul de conducere, n cadrul cabinei, se va face o verificare conform STAS R 10666 /2-76 pentru grupele dimensionale reprezentative 10% i 90 % ale manechinului 2D n poziiile externe ale scaunului.Deoarece postul de conducere a fost proiectat n subcapitolul anterior cu ajutorul manechinului 50% n continuare, verificarea se va face pentru grupele 90% i 10%.Fig.4.3. Determinarea formei cabinei i verificarea dimensiunilor cu ajutorul manechinelor plane 10% i 90%

2.2.3.Dimensiunile volumului util.Din intervalul de incredere a fost ales ca volum util o cantitate de 10 m3.Spatiul de marfa de forma paralelipipedica: Lungime interioara 3000 mm Latime interioara 1800 mm Inaltime interioara 1900 mm.

2.3 Intocmirea schitei de organizare generala a automobilului de proiectat.

Pentru automobilul proiectat s-a ales solutia clasica de organizare generala si anume motor fata, punte motoare spate.Aceasta solutie de organizare are urmatoarele avantaje: incarcari statice ale puntilor apropiate; solicitare redusa a suportilor motorului sub actiunea momentului la iesirea din schimbatorul de viteze; accesibilitate usoara la motor; punte fata simpla, cu posibilitatea aplicarii de diverse variante constructive; mecanism de comanda a schimbatorului de viteze simplu; se poate utiliza un schimbator de viteze cu priza directa ceea ce implica un randament ridicat; utilizarea unui sistem de evacuare a gazelor de lungime mare, cu silentiozitate buna si posibilitate de montare usoara a convertorului catalitic; incalzire eficace a habitaclului datorita traseului de lungime mica al aerului si al apei.Printre dezavantaje se numara urmatoarele: la incarcare partiala a autoturismului, puntea motoare este relativ descarcata, ceea ce reduce capacitatea de trecere pe drum de iarna sau umed si creste pericolul patinarii rotilor, mai ales la viraje stanse; regim de miscare rectilinie mai putin stabil decat in cazul rotilor din fata motoare (automobilul este impins si nu tras); la aplicarea franei de motor sau a franei de serviciu moderate, la deplasarea in viraj, autoturismul supravireaza; necesitatea utilizarii arborelui cardanic, ceea ce complica structura transmisiei , lungime mare a automobilului, masa proprie relativ mare si cost ridicat.

2.4 Predeterminarea parametrilor dimensionali si masici ale principalelor componente ale microbuzului(2.3)La alegerea ponderii masice trebuie sa se tina seama de particularitatile constructive atat ale microbuzului cat si ale subansamblului respectiv. Folosirea de materiale adecvate in constructiva subansamblului respectiv poate conduce la micsorarea de masa si chiar a ponderii masice. Bineinteles, in final trebuie ca :(2.4)Tabel 2.3 Ponderile maselor subansablurilor [10]Nr. crtSubansambluPondere[%]Masa calculata [kg]Forma simplificata

1Motor complet echipat11250Dreptunghi

2Ambreiaj si schimbator de viteze370Dreptunghi

3Diferenial +Transmisie Principal250Dreptunghi

4Punte fa(Sist. Frnare + Cadru + Suspensie)490Dreptunghi

5Punte spate(Sistem franare + cadru+ suspensie)10240Dreptunghi

6Roti(Roata fata,spate+Roata rezerva)4100Cerc

7Scaune(Rand 1,2,3,4,5+Sofer)8170Dreptunghi

8Sistem de directie220Dreptunghi

9Grup radiatoare + Ventilator115Dreptunghi

10Rezervor de combustibil450Dreptunghi

11Sistem de evacuare120Dreptunghi

12Echipament electric+Bord5100Dreptunghi

13Cadru+Caroserie101200Dreptunghi

Total :1002400

Nr. Crt.SubansambluMasa [kg]Pozitia subansamblu [mm][mm*kg]

xzx*mz*mG1

1bar fa10-695.4425473.0988-6954.4254730.988G2

2capot fa15-431.23241205.2887-6468.48618079.3305G3

3aripi fa16-223.2873991.5185-3572.596815864.296G4

4stlpi fa10699.36551996.21758392.38623954.61G5

5parbriz20343.78421813.89736875.68436277.946G6

6oglinzi2423.29651393.5741269.88954180.722G7

7ui fa80730.0735872.567558405.8869805.4G8

8lonjeroane + podea4202098.9772326.93271049488.6163466.35G9

9stlpi centrali251326.13971466.097333153.492536652.4325G10

10plafon2003312.48762601.3898662497.52520277.96G11

11panouri laterale1402875.7523852.1273425611.3404126114.8404G12

12stlpi spate205279.14311585.2366105582.86231704.732G13

13ui spate705411.7077972.0258378819.53968041.806G14

14aripi spate324802.1256968.2875153668.019230985.2G15

15geamuri ui spate105416.44121736.610354164.41217366.103G16

16bar spate105020.4209458.854550204.2094588.545G17

17geamuri laterale (suprafa vitrat lateral)502875.7523853.3714143787.61542668.57G18

18panouri laterale partea de sus703324.24392332.9708232697.073163307.956G19

caroserie12003347623.0141378067.787G20

. Determinarea poziiei centrului de greutate al autovehiculului ncrcat i nencrcatNr. Crt.SubansambluMasa [kg]Pozitia subansamblu [mm][mm*kg]

xzx*mz*m

1 grup radiatoare + ventilator15-830.7257690.9578-12460.885510364.367G1

2faruri7-639.02771004.5821-4473.19397032.0747G2

3motor complet echipat250-427.0184736.253-106754.6184063.25G3

4punte fa(sist. Frnare + cadru + suspensie)9094.62451.39848515.840625.856G4

5roi fa400355.91014236.4G1-0

6caset de direcie12-225.2003374.9317-2702.40364499.1804G5

7ambreiaj +schimbtor viteze70-133.3052737.0382-9331.36451592.674G6

8diferenial +transmisie principal500355.91017795.5G1-1

9baterie25-331.83871101.7341-8295.967527543.3525G7

10bord20185.67081195.63453713.41623912.69G8

11scaun ofer151118.00661007.429516770.09915111.4425G9

12scaune rnd 1301929.53671007.49257886.10130224.76G10

13scaune rnd 2302662.26971007.554579868.09130226.635G11

14scaune rnd 3303394.49471007.9295101834.84130237.885G12

15scaune rnd 4304156.3951007.992124691.8530239.76G13

16scaune rnd 5305058.29821007.4294151748.94630222.882G14

17punte spate(sistem franare + cadru+ suspensie)2404325.93356.0899100798585461.576G2-1

18roi spate404325.93356.0899167997.514243.596G2-0

19roat de rezerv204955.5561464.983599111.1229299.67G15

20stopuri 65423.80841253.875432542.85047523.2524G16

21conductor751033.71481249.843477528.6193738.255G17

22caroserie12002593.04641067.44213347622.9021378067.751G18

23pasageri rnd 12041855.27431249.7809378475.9572254955.3036G19

24pasageri rnd 22042591.5651250.3435528679.26255070.074G20

25pasageri rnd 32043325.20521249.8434678341.8608254968.0536G21

26pasageri rnd 42044089.77961250.281834315.0384255057.324G22

27pasageri rnd 52044992.63891249.71841018498.336254942.5536G23

28rezervor 1/2 plin501899.1121465.367394955.60523268.365G24

29bagaje rnd 122.51625.8711641.973536582.0997514444.40375G25

30bagaje rnd 222.52358.6649641.973553069.9602514444.40375G26

31bagaje rnd 322.53091.0791641.973569549.2797514444.40375G27

32bagaje rnd 422.53852.9794641.973586692.036514444.40375G28

33bagaje rnd 522.54754.6326641.9735106979.233514444.40375G29

34sistem de evacuare20736.1629298.024814723.2585960.496G30

autovehicul gol(cu sofer)24005243477.5772165491.671

autovehicul incrcat36009034660.6393512706.998

2.4Determinarea centrului de greutate al microbuzului

Se prevede ca pasagerii sa poat transporta cu ei 7,5 kg fiecare, nefiind loc pentru alte bagaje pe culoar sau n spatele scaunelor din ultimul rnd.

Determinm centrul de greutate al caroseriei folosind masele i centrele de greutate ale fiecrui element de caroserie n parte, din tabelul 5.1 .

(5.1)

(5.2)in care este masa subansamblului j, in kg, iar i sunt coordonatele centrului de greutate al subansamblului j,fata de sistemul de axe,XOZ, ales in mm.Folosind datele din table determinam centrul de greutate al autovehiculului nencrcat, iar apoi ncrcat cu sarcina util maximAutovehicul nencrcat:

(5.3)

(5.4)Autovehicul ncrcat cu sarcina util maxim:

(5.5)

(5.6)Calculul ncrcrilor pe puni:

daN (5.7)

daN (5.8)

daN (5.9)

daN (5.10)

=3778,5 daN

=2486 daNVerificarea capacitii de trecere i a stabilitii longitudinale

Unghiul pantei maxime:

(5.11)

Expresia unghiului limit de patinare:

Expresia unghiului de rsturnare:

Condiia de stabilitate longitudinal:

2.5 Alegerea anvelopelor i a jantelor

Anvelopele i jantele se vor alege pe baza histogramelor din primul capitol.

Tabel 2.5.1. Dimensiunea, indicele de sarcin si de vitez al anvelopelor, dimensiunile jantelor modelelor similareNr. CrtDenumire automobilDimensiuni anvelope

1Iveco Daily 2.3 D195/75R16 102-104Q

2Mercedes-Benz Sprinter235/70R16 106-108P

3Renault Master 2.5 dCi195/65R16 108P

4Volkswagen Crafter 2.5 TDi235/65R16 106-108P

5Ford Transit 2.4 TDCi195/70R15 102-104P

6Fiat Ducato 2.8 Jtd225/55R16 108P

7Peugeot Boxer 2.2 HDi 130225/70R16 104-106P

S-a ales 235/70R16 108P. 235 reprezint limea anvelopei in milimetri, 70 este raportul de aspect dintre limea i nlimea anvelopei, sugernd c nlimea talonului este 70% din limea anvelopei. R specific faptul c anvelopa are construcie radial. 16 este valoarea in inch a diametrului jantei. 108 reprezint indicele de sarcina-indic sarcina maxim pe care o anvelop o poate prelua n condiii de exploatare- anvelopa putnd prelua o sarcin maxim de 1000 kg. P este indicele de vitez i indic viteza maxim la care anvelopa rezist timp de 10 minute fr a se autodistruge, astfel pentru P viteza maxim este 150 km/h.