8/12/2019 Procesul.kafka

1/6

Procesul

Procesuleste o carte despre o lume din care lipseste certitudinea. Actiunea incepe si se dezvolta subsemnul indoielii, al supozitiei extinse la toate nivelurile. Prima fraza din roman consemneaza unamanunt care socheaza prin continutul sau neresc si prin lipsa de precizie si cauzalitate: Pe JosefK. il calomniase pesemne cineva, caci, fara sa facut nimic rau, se pomeni intr-o dimineata arestat.Asadar, cititorul ia act de faptul ca un strain ii spune protagonistului cartii ca este arestat, il ridica si

ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar in siguranta. Arestul are loc exact in dimineata in careJosef K. implineste ! de ani. K. imediat este dus in salon, unde, spre surprinderea lui, doi paznici iimincau micul de"un. #i il anunta ca este arestat, dar cu toate acestea poate sa mearga liber laservici. $ara a iesi din perplexitate, eroul se intoarce in camera sa, iar incepind cu a doua zi isicontinua viata normala de prim-procurist la o mare banca.

Josef K. este trimis % fara explicatie % sa caute tribunalul, unde urma sa i se ia intr-oduminica primul interogatoriu. &atand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul 'anz, K.realizeaza ca birourile tribunalului se a(a in podul unei cladiri cu apartamente si camere de inchiriat.Aspectul acestei cladiri era deplorabil, avind un aspect saracacios si mizerabil. A(area "ustitiei intr-oasemenea cladire ii dadea lui K. si mai mult dezgust fata de ea, dar totodata ii dadea mai multasiguranta. )upa ce gasi camera in care urma sa e interogat, de asemenea ramase frapat de celevazute:

K. crezu ca nimerise la o intrunire publica. O multime de oameni, cit se poate mai feluriti,umpleau o incapere nu prea mare, cu doua ferestre, inconjurata, la mica distanta de tavan, de-ogalerie intesata si ea de lume, si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati, cu cefele sispinarile lipite de plafon. !" #ulti dintre ei isi adusesera perne, pe care si le pusesera intre cap siplafon, ca sa nu-si loveasca testele.

)e asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta:

$ei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi, de ceremonie,care le atirnau lalii pe corp. Pe K. numai imbracamintea aceasta il deruta% daca n-ar fost ea, s-ar crezut la o intrunire politica de cartier.

)esi K. sperase ca primul interogatoriu va si ultimul, totusi in urma interogarii fusesedezamagit, indca "udecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia, si ca el nurealizase ce sansa a ratat:

- &reau numai sa-ti atrag atentia, ii spune judecatorul, ca astazi te-ai pagubit singur, fara sa-ti daiseama, de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat.

K. rase, privind spre usa.

- 'anda de golani( )triga el, va daruiesc toate interogatoriile(

Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile, pentru ca sa nu-iincurce cu nimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. *n urmatoarea duminica, cind sosise,

8/12/2019 Procesul.kafka

2/6

a(ase spre surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. Atunci avusese ocazia sa-lintilneasca pe proprietarul camerii in care se faceau interogarile si ind invitat de acesta sa urce inpodul cladirii, acolo unde erau biruorile "udecatii, K. ramasese din nou dezgustat de cele vazute, bachiar mai mult, pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante, incitfusese nevoit sa e scos afara de doi functionari ai "udecatii, care a"unsi la scarile care faceaulegatura dintre ultimul eta" si pod, incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau.)eci se produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in +Judecatoria propriu-zisa, iarfunctionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. *ata o mica descriere a atmosferei carepredomina in birourile +Judecatoriei:

)oarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inc*ise% din cauza asta aerul devinegreu si apasator. +u prea e un loc potrivit pentru birouri, cu toate avantajele pe care, altminteri, le-ar putea avea. neori, in zilele cind au loc, sedintele mai mari si asta se intimpla destul de des aerul devine aproape irespirabil. )i daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intintarufele aici doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facutrau.

Josef K. avea un unchi % Albert K., caruia el ii mai spunea si antoma de la tara- care a(ind despreprocesul lui Josef, a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K. cerindu-i explicatii: cum dea putut el sa le faca una ca asta, cum a putut sa pateze numele familiei, tocmai el % care era mindria

neamului lor deoarece a"unsese la postul de prim-procurist la o mare banca. )upa o mica discutiecu antoma de la tara, aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau, avocatul /uld, care indbolnav isi primea toti clientii acasa.

*n scurt timp de la anga"area acestui avocat, K. incepe sa se dezechilibreze, la servici nu se maipoate concentra asupra sarcinilor sale, clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. 0oateaceste esecuri, K. le da pe spinarea avocatului, spunind ca inainte de-al anga"at totul mergea bine,iar procesul practic nici nu-i afecta viata. Astfel K. renunta la serviciile avocatului /uld.

)ar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc, el la servici este in continuare absent siind presat de concurenta unui coleg-rival, devine din ce in ce mai dezechilibrat. 1nul dintre clientiisai, un industrias, observa starea prosta in care se alfa K. si se decide sa-i dea un mic sfat. Acesta iispune ca cunoaste un pictor % 0itorelli % care l-ar putea a"uta. Acest pictor este anga"at la tribunal, elpictind tablouri pentru "udecatori. )e aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau, si deci i-ar putea

de folos.

A"uns la pictor, care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K. la interogatoriu, cinda vrut sa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul, K. fusese frapat de ceea ce vazuse: birouriletribunalului. Aceasta il buimaceste pe K., el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa"ustitiara. )e aici si replica pictorului 0itorelii:

- +u stiati ca tribunalul are birouri aici/ 0proape in ecare pod e1ista birouri ale tribunalului% de cen-ar e1ista si aici/

*n urma celor spuse, este evident ca avem in fata un proces neobisnuit, indca pe de oparte lipseste motivul invinuirii, iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita decea normala, atit prin amplasarea sa aproape in ecare podsi cu "udecatori neobisnuiti, cit si princu modul de a desfasura un proces.

A(indu-se la pictor, K. a(ase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala,achitarea aparenta si taraganare la nesrsit. 0itorelli i-a explicat in ce consta ecare tip de achitare.2ici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. proces, doar era o taraganare la nesrsit. Acestprocess-a dovedit a la nesrsit. #l are doar inceput, iar srsitul sau se numeste moarte propriu-zisa a acuzatului.

8/12/2019 Procesul.kafka

3/6

3ub lumina rece si palida a 'egii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati, nelipsind nicicategoria executorilor intermediari, toti insa constituind un aparat demonizat aservit "ustitiei sausistemului functionaresc. 4ina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita, orice hotarire luindu-se dupa principiul: vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala. 3ingura realitate psihica eaceea a vinii asumate, constientizate. # pivotul vizibil al tragismului 5af5ian.

'ocalul "udecatoriei in Procesulramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns, orizontul ocult

care incetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. 1sile inchise nu se vor deschide vreodata:dimpotriva, se inchid si mai tare in taina. Actul initiatic este pus, fatalmente, sub semnul esecului.#roii nu vor izbuti nicidecum sa miste vreun moment, vreo etapa a lui, ind zadarnic apriori. 6eturilezadarniciei se fac din ce in ce mai dese, luminile se imputineaza si ele progresiv. +7isterul e denepatruns, caci sala "udecatoriei se transforma intr-un dincolotranscedental, intr-un lucru in sine5af5ian, intr-un domeniu intangibil.

K., dupa vizita facuta pictorului, dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa ilinsoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. 'a ora in care trebuia ca cei doi sa seintilneasca % in catedrala % italianul nu venise. *n schimb venise cu totul surprinzator un preot,preotul inchisorii. *ntalnirea dintre K. si preot, apare % atat persona"ului, cat si lectorului % si maiderutanta, intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin, ci in relatia "ustitie-acuzat.Aceasta secventa este, de fapt, o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului.

2ecesitatea inchide omul 5af5ian in cercul ei strimt. )e fapt, in fata acestuia nu apar piedici

pur si simplu, ci un sistem de obstacole, nu usi ca atare, ci o organizare sistematica a intrarilor subforma de labirint. #l nici nu cunoaste impactul cu ele, nefortindu-le, nedeschizindu-le. 'e prevede sile presimte. 'e banuieste cu o siguranta de neclintit. Preotul ii spune lui Josef ca 3cripturile carepreced 'egea spun ca are de a face, asadar cu Paznicul, in spatele caruia exista acest sistem deobstacole. 8mul 5af5ian abia vine la 'ege, pe cita vreme paznicul se a(a de mai multa vreme acolo.# neindoielnic faptul ca e pus in slu"ba de 'ege, incit a te indoi de demnitatea paznicului in fata 'egiicongureaza de acum o ierarhie, el este slu"itorul ei, apartine #i, fapt care-l face superior omuluicomun.

Procesuldezvolta in linii narative ceva mai ramicate parabola pe care i-o relateaza preotullui Josef K. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa incare a sosit 8mul nici nu banuia ca accesul la 'ege nu este ingaduit tuturor. Paznicul il lasa, insa, saastepte clipa favorabila, dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe altelucruri. 8mul ramine sa astepte ani in sir, recurgind la incercari de a-l mitui, dar paznicul este deneinduplecat. 6eea ce reuseste sa vada e o lumina slaba, care razbate din interior prin crapaturile

portilor 'egii. )upa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa a(e de ce nimeni dintreceilalti oameni doritori de a cunoaste 'egea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. +imeniin afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, raspunse Paznicul vazind ca omul se srseste din viata,caci poarta asta era facuta numai pentru tine% acum plec, si o incui.

1rmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului, exponent alneroziei: el declara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia9 pe de alta parte,el este neocial si, deci, binevoitor, rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemeleomului adresate cruzimii destinului. #l se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare.

6omentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e, in fond,salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul 'egii, ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesrsit,mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om, caci stie ca acolo, inlauntru, exista niste paznicicumpliti. #vident, paznicul nu cunoaste interiorul 'egii. Preotul mediteaza acum asupra situatiei:omul a vazut totusi o lumina dinlauntru, in timp ce paznicul, stind cu spatele spre poarta, nu sealege cu nici un cistig de cunoastere. 8ricum, paznicul ramine un slu"itor al 'egii si se cade a scosde sub "udecata omeneasca.

Pe oricine l-am considera inferior si inselat, un lucru este cert singura certitudine existentala Kaf5a intreaga 'umina a legii ramine un mister.

$inalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila, daca se tine seama de elementeleabsurde din cuprinsul cartii, care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. 6eea ce socheaza estesuma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului. 6eea ce

8/12/2019 Procesul.kafka

4/6

este surprinzator este ca arestul lui K. a fost in dimineata cind a implinit ! de ani, iar omorul luieste in seara cind implineste de ani.

)oi necunoscuti il scot de Josef K. *n afara orasului, intr-o cariera de piatra, si il in"unghie.Acest lucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra, ii trec pedeasupra capului cutitul, schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K. *l vede pedisperatul care se arunca in gol de la o fereastra. $raza care incheie cartea echivaleaza cu

paroxismul sugestionarii:

- $a un caine( spuse el, si era ca si cum rusinea ar trebuit sa-i supravietuiasca.

;omanul lui Kaf5a ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil, dar ceea ce seintimpla ramane in el pina la srsit ine1plicabil.

3ensurile alegoriei

0itlul este un prim indiciu in interpretarea alegorica a continutului: el trebuie citit ca unproces de culpabilizare indus eroului si ca un proces de ambiguizare a imaginii oferite de evidenta sisubsidiarul scrierii.

6uvantul-cheie al cartii este +legea, care devine obsedant in constiinta eroului, ca efect al prezenteiei explicite sau deduse in toate aspectele societatii. 0otul este subsumat absurdului guvernat de olege, dincolo de logica reasca a umanului. 7odalitatea de aplicare a acestei legi % care functioneazaca suprarealitate % este tribunalul, a(at in podul unei cladiri. 3ituarea lui nu este intimplatoare,semnicatia ind aceea de a surprinde "ustitia deasupra lumii fenomenale si a intelor pe care le"udeca.

)escrierile au ca scop particularizarea cadrului in roman sunt metafore ale spatiului inchis9tribunalul, sala de sedinte, apartamentul lui K., orasul, catedrala, atelierul pictorului, toate acesteimagini converg spre metafora nala a cercului existentei, din care nu se poate iesi decat prinmoarte.

'ipsa de vina pare un laitmotiv, un articiu compozitional care confera coeziune intregului, dar inaceeasi masura devine un factor isterizant pentru psihicul eroului si un element emblematic in ceeace priveste suportul existentialist al cartii. 2estiind ce culpa trebuie sa-si asume, K. 2u se poate

apara, dupa cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor. $arsa primului interogatoriu ilrevolta si ii determina o reactie violenta.

Prezenta persona"elor secundare % 'eni, pictorul, aprodul, fetele, avocatul si altele % are ca efectpotentarea confuziei in care traieste eroul. Preotul, care apare ca un exponent al fatalitatii, nu-i oferaun raspuns si nici un spri"in moral pentru a-si putea construi apararea, ba mai mult, marturiseste caface parte din supra-realitatea "ustitiei, care opereaza cu supozitia vinei:

- 0partin deci justitiei, spuse preotul. $e-as mai putea sa vreau de la tine/Justitia nu vrea nimic de la tine. 2a te primeste cand vii si te lasa cand pleci.

Pedeapsa survine ca farsa, iar moartea i se intampla eroului ndca asa a hotarat "ustitia. )ealtfel, ilogicul este reparabil la nivelul tuturor intamplarilor prezente in roman. 0ragicul rezulta dinfaptul ca eroului i se refuza orice alternativa9 in acest sens, uciderea lui nu este exemplara, asa cum

procesul nu a fost unul exemplar. 3ensul ultim al cartii ar , asadar, ca mecanismul societatii iielimina pe cei inapti de a acuza sau de a construi % la randul lor % altora o vina. 8 astfel desemnicatie a alegoriei impune textului posibilitatea de a intelege lumea ca un neant care ucide,daca inta nu se sinucide la timp.

'ectura cea mai ecienta a romanului este aceea a unei alegoriia intei umane, confruntata cu legilelumii exterioare ei, al caror mecanism nu-l intelege si a caror victima este. Absurdul este pentruJosef K. 1n blestem caruia nu i se poate sustrage, iar fatalitatea il urmareste ca altadata pe #dip,intr-o 0eba a secolului al

8/12/2019 Procesul.kafka

5/6

8pera scriitorului ceh de limba germana $ranz Kaf5a reprezinta un haos cosmic, in care totulpare cu putinta, dar nimic nu se poate schimba esential. 2uvelele si romanele 5af5iene au un cursnarativ obisnuit, monoton in sens cehovian, desfasurat in cadente uniforme.

8mul 5af5ian nu se inchide totalmente intr-o gaoace ermetica, ci cauta sa simbolizezesuferinta.

6ine este $ranz Kaf5a= 2u cumva numele i se reduce la o emblema, la o engrama dintr-osingura litera K. ca si in cazul eroilor sai= 2u cumva frica este ceea care ii anihileaza si ii anuleazapersonalitatea, devenirea si implinirea nala=

3int intrebari pe care si le-a pus insusi Kaf5a in intimitate. 8pera sa sta, astfel, sub semnulcalauzitor al cautorii identitatii, daca nu sub acela al resemnarii tragice in fata imposibilitatii de a ogasi.

#senta universala a birocratismului e invederata in opera 5af5iana. 8perele se bizuie pe unlon autobiograc indiscutabil: despre existenta in subsidiar sau chiar in situatiile prezente nevorbesc atit litera +K eu al numelor eroilor, coincidenta literelor din numele sau cu al unorpersona"e, cit si reconstituirea unor fragmente de realitate pe care au facut-o unii cercetatori.

Procesul cunoasterii e ca si cum inversat la el, privirea ii este indreptata nu inainte ci, printr-

o oglinda retrovizoare, inapoi, spre sensurile pierdute, spre trairile ce se consuma in continuare nuspre cele generate din impactul cu realitatea. Kaf5a nu-si innoieste universul, ci dezvolta un modeldinainte stiut, nu sapa ntini noi spre a explora mai bine terenul, ci se uita in ntina secata alpropriei inte. 6unoasterea lui se retragere de la prezent spre trecut, de la pragul castelului inapoi,nu inainte, spre interior. Progresiv e echivalent, la el, cu continuu % regresiv, prospectarea intei nuinseamna decit retrospectarea ei programatica. 0abloul vietii se reduce la +tendintele nale aleexistentei, soarele nu lumineaza nicicind. 8 lumina rareata albicioasa, oarba apare in episoadeleProcesului. *ntunericul, dupa cum observa cercetatorii operei lui Kaf5a, este starea naturala a lumiisale ipotetice. $ormele vietii sint impersonalizate, +abstractizate astfel incit sint ridicate la rang deexistenta independenta, iar universul sau artistic se dezmembreaza prin dualismul lumii si omului. #si resc: realitatea exista ca 3egeconstringatoare in cazul omului 5af5ian. *mpactul cu ea este, deci,fatal. #l poarta vina capitala: cea a pacatului originar.

Prin +Procesul cred ca $ranz Kaf5a ne prezinta imaginea vietii, asa cum a perceput-o el.+'egea % reprezinta dreptatea pe care ecare din noi dorim s-o avem. +Judecatoriile mizerabile si

"udecatorii reprezinta societatea si ceilalti oameni, cei ce ne incon"oara zi de zi. )e aceea "ustitia sea(a peste tot, in ecare claride, indca oriunde ne-am a(a, exista cite un +"udecator, care sa ne+analizeze faptele si care sa ne +"udece actiunile, sa ne invinovateasca de >ceva, de ce, ei singurinu stiu, astfel lipseste vina, si este prezent doar vinovatul fara vina. $iecare dintre noi e un acuzat,iar ceilalti sunt "udecatori. Procesul se incepe odata cu nasterea ecaruia, sugerata in roman prindimineata zilei de nastere a lui K., care implineste ! de ani, iar srsitul procesului e moarteaacuzatului, simbolizata de noaptea in care e asasinat K., noaptea in care implineste de ani. K.este omul omul care nu vrea sa e "udecat de ceilalti, care vrea sa clarice o data si pentrutotdeauna procesul sau, si sa dovedeasca tuturor nevinovatia sa, omul in cautarea +dreptatii intr-olume in care ea n-a existat, nu exista si nu va exista niciodata...

Aprecieri critice si marturisiri

0 fost un visator si creatiile sale sunt adesea concepute si realizate in deplina concordanta cucaracterul visului% ele imita pana la ridicol nebunia irationala si inspaimantatoare a viselor, a acestortrainice teatre de umbre ale vietii.

0homas 7ann

$and nu scriu sunt pierdut! Port in mine o lume nemaipomenita. 4ar cum sa ma eliberez si cum s-o eliberez fara s-o sfasii/ )i totusi, e de o mie de ori mai bine s-o sfasii decat s-o inmormantez inmine. Pentru asta traiesc, iar acest lucru este cat se poate de clar.

8/12/2019 Procesul.kafka

6/6

$ranz Kaf5a

$rantz Kaf5a % Albert 6amus

)aca am face o paralela intre Kaf5a si Albert 6amus , vom vedea ca este deosebit deedicatoare, luminind felul diferit in care cei doi inteleg conditia omului intr-o epoca tragica. *ideosebeste, in mod natural, nuantele. #ul camusian nu se introverteste, nu se inchide cu totul insinele sau, ca cel 5af5ian. #l priveste staruitor spre ceilalti, spre valorile morale ale colectivitatii, alelui 2oi. *zolarea ia, ca in $iuma, forma de exil care sperie.

$rantz Kaf5a

'abirintul 'egii din Procesuleste inchis pentru om odata pentru totdeauna, nicimacar luminile palide dinauntru nu sint perceptibile. 8mul camusian crede, insa,in lumina certitudinii, are puternica nostalgie a ei, merge in directia ei. Prefera,asadar sensul, chiar daca stie ca-i relativ.

Are, in denitiv o perspectiva mai inalta asupra lucrurilor receptate printr-o constiinta lucida. 8mul5af5ian se retrage, instinctiv, in substanta palmatica a intei, in substraturile ei atavice, animalicechiar. 6onstiinta predestinarii, a reudcerii apriori aeforturilor la nimic il ssie, ii sterge identitatea.

'a 6amus, este o cautare disperata a ei, o revolta impotriva reducerii la punctul zero9 3isifulcamusian, spre deosebire de cel 5af5ian absolut dezamagit, isi reia eforturile cu constiinta ca enevoie de timp indelungat pentru a obtine ceva.

*ntr-un cuvint, Kaf5a traieste o experienta parca dinainte stiuta9 6amustraverseaza mai multeexperiente, certitudine ca sensul se va lamuri odata siodata neparasindu-l mai cu seama in momentele de revelatii. 'uminaamurgului este cea aducatoare de sens.5n timp ce ziua ni se pare intotdeaunaca zboru pasarilor este lipsit de un scop oarecare, seara pasarile totdeaunaparca obtin deodata un anumit scop. 2le zboara catre ceva determinat. 6otastfel, se prea poate, in amurgul vietii!

Bibliografe:

1. Castelul. Procesul. Verdictul si alte povestiri - Franz Kafka

#ditura /?perion, @@!

2. Ciudatul Kafka Miai Ci!poi "prefata cartii de !ai sus#

$. Co!pendiu de %iteratura &niversala pentru '(C