prelucrarea edm

7/24/2019 Prelucrarea edm

1/20

PRELUCRAREA PRINPRELUCRAREA PRIN

EROZIUNE ELECTRICAEROZIUNE ELECTRICA(Electrical Discharge Machine -EDM)


2/20

SCURT ISTORIC PRIVIND APARIIA I DEZVOLTAREASCURT ISTORIC PRIVIND APARIIA I DEZVOLTAREAPRELUCRRII PRIN ELECTROEROZIUNEPRELUCRRII PRIN ELECTROEROZIUNE

1. Fenomenul de uzur ! "#e$elor !%l!&e 'n (on&!(& ele(&r#(a fost primul carea dat idea utilizrii descrcrilor electrice la prelucrarea suprafeelor pieselor.

2. C. )!rn, din Frana, atriuie primele cercetri pri!ind aciunea unordescrcri electrice asupra unui metal lui Pr#e&$l!*, "n anul #$%&.

'. +!n!d#,$, "n anul ##2, d primele eplicaii *tiinifice pri!ind eroziuneametalelor printr-un fenomen comple, termic *i electric, datorat descrcrilor.

+. L!z!ren,o, din usia, a realizat "n anul #+'primele instalaii industriale deprelucrare a materialelor prin descrcri electrice, prelucrare denumit

Prelucrarea prin scntei electrice.

. -n "er#o!d! (!re ! urm!& !nulu# 1/0 procesul de prelucrare prinelectroeroziune a fost intens cercetat, pun/ndu-se accent pe dez!oltareaprincipalelor componente ale sistemelor tehnologice de prelucrare.


3/20

-n Romn#!2 'n!#n&e de 13, au fost realizate (printre primele n lumeprintre primele n lume) ma*inide prelucrat prin electroeroziune, la Electrotimi* 0 1imi*oara

#. 3nstalaia ELER, pentru prelucrare cu electrod masi!cu electrod masi!42. 3nstalaia ELEROFIL, pentru prelucrare cu electrod filiformcu electrod filiform, cu 565.

Du" 13 4# 'n "rezen&2 'n Romn#! sunt realizate ma*ini de prelucrat prinelectroeroziune, la 7ocietatea mit rom/no-italian 713ME8 7.9.1imi*oara, cu electrod masi! *i cu electrod filiform, cu denumirile

#. 3nstalaia STI)E) *i STI)E) A5A, pentru prelucrare cu electrod masi!42. 3nstalaia STI)EFIL, pentru prelucrare cu electrod filiform, cu 565.


4/20

De%#n#6#! ele(&roeroz#un##

:relucrarea prin electroeroziune:relucrarea prin electroeroziune este o tehnologie necon!entional care are la azprocesele de eroziuneprocesele de eroziune.

- Ele(&roeroz#une! $e "o!&e de%#n# (! %##nd un 7procedeu, care aparine metodeieroziunii, de prelucrare a materialelor conductoare de electricitate, bazat pe efectuleroziv al descrcrilor electrice n impulsuri, amorsate repetat ntre doi electrozi,

piesi scul- denumit electrodelectrod, separai de un fluid dielectric fluid dielectric 8STAS 19:/;#ere!. )e&od! !4(>#er## e$&e2 "r!((2 (e! m!# ul#z!& "en&ru oB6#nere!ele(&roz#lor9. De%orm!re! "l!$(. OB6#nere! ele(&roz#lor "r#n de%orm!re "l!$(2 l! (!ld $!u l!

re(e2 se realizeaz, "n mod deoseit, prin trei procedee, respecti! ForHare "n matri, pentru electrozi din cupru *i aluminiu4 Etrudare, foarte rar, "n cazul electrozilor cu suprafee foarte complee4 Deformarea electrohidraulic.

0. )e&!l#z!re! $e !"l#( (u rezul&!&e Bune "en&ru (!zul ele(&roz#lor d#n (u"ru $!u!lum#n#u/. Turn!re! $e !"l#(2 'n mod deo$eB#&2 "en&ru (!zul re!l#zr## !(e$&or! d#n (u"ru 4# d#n

z#n(4. Are!re! de "ulBer# $e !"l#( "en&ru unele m!&er#!le el!Bor!&e $"e(#!l "en&ru

ele(&roz# utilizai la prelucrarea prin electroeroziune, precum cei cupru - grafit *i Colfram 0cupru4

:. !l@!no"l!$! $e !"l#( 'n "rezen& (u rezul&!&e Bune "en&ru ele(&roz## d#n (u"ru.Metoda const, "n principal, "n oinerea unei forme negati!e pe care se aplic un strat de

cupru cu o grosime suficient de mare4G. Eroz#une! (>#m#( $e !"l#( "en&ru ele(&roz# mulre#m < de dero4!re2 $em#%#n#$!re

4# %#n#$!re.


15/20

CONSTRUCIA ELECTROZILOR )ASIVICONSTRUCIA ELECTROZILOR )ASIVI

Intotdeauna, electrozii masi!i sunt constituii din trei pri componente principale *ianume

#. :artea de prindere - de poziionare, orientare i fi&are, a electrodului n sistemultehnologic4

2. :artea activ)

'. :artea de splare a interstiiului de lucru, dup caz.

:rile componente ale electrozilor masi!i:rile componente ale electrozilor masi!i

-n %un(6#e de modul (on$&ru(@ de re!l#z!re2ele(&roz## m!$#@# "o& %#H

A Electrozi "n construcie monobloc)A Electrozi "n construcie asamblat.


16/20

)!4#n# de "relu(r!re "r#n ele(&roeroz#une (u %#r)!4#n# de "relu(r!re "r#n ele(&roeroz#une (u %#r

; 7e utilizeaza pe scar larg ma*inile pentru tierea pieselor de profil complicat, din

oteluri *i aliaHe greu prelucraile, cu mi*carea ne"ntrerupt a unui fir .

;Datorit posiilitilor pe care le ofer, pe aza generriisuprafeelor cu ele(&rodele(&rod %#l#%orm%#l#%orm, acest tip de instalaieare "n prezent o utilizare practic cu o pondere din ce "n

ce mai mare, practic asemntoare cu cea a instalaieide prelucrare prin electroeroziune cu electrod masi!profilat.;EEle(&rodle(&rodulul %#l#%orm%#l#%orm este de forma unei s/rme foartelungi, din (u"ru2 !l!m2 o6el2 ol%r!m(u"ru2 !l!m2 o6el2 ol%r!m sau mol#Bdenmol#Bden, cudiametrul calirat, !ariind "n limitele J,J' - J,' mm.

;:entru realizarea "n une condiii a prelucrrii, electroduleste "ntins cu o for aial "ntre ghidaHe, fiind antrenat"ntr-o mi*care de rulare, pentru distriuirea uzurii pe"ntreaga sa lungime.;Electrodul are o lungime de cca. G ;;; < 19 ;;;G ;;; < 19 ;;; m *i seafl pe oine speciale.;:entru a rezista la uzur, ghidaHele sunt realizate din

materiale foarte dure, de eemplu din safir.


17/20

D#ele(&r#(ulD#ele(&r#(ul

Dielectricul este lichidul in care are loc descrcarea. 1ipul dielectricului si metoda de circulatie a acestuia determin!aloarea producti!ittii prelucrrii prin electroeroziune, msurat in !olumul de material prele!at in unitatea de timp.

'irculatia dielectricului are ca scop inlturarea produselor de eroziune pentru* a se restaili starea initial a interstitiului dup fiecare descrcare4 a reduce fenomenele de scurtcircuitare a electrozilor.

'onditii impuse dielectricului* stailitate chimic mare fat de actiunea arcului electric4 s-si pstreze !ascozitatea in timp4 s ai conducti!itate termic si electric4

s ai punct de inflamailitate peste +JK54 s se e!apore cat mai putin, iar !aporii s nu fie noci!i4 s ai capacitatea de ionizare rapid4 s posede pasi!itate chimic in raport cu electrodul scul sau pies4 s fie usor de recuperat prin recirculare si s ai pret de cost redus.

Principalele fenomene din dielectric sunt* strpungerea electric si piroliza4 formarea undei mecanice de soc si eplozia ulelor de gaz4 circulatia produselor de eroziune .


18/20

Dielectricii utilizati in mod frec!ent sunt

; 9pa deionizat se foloseste pentru prelucrarea materialelor semiconductoare.9sigur o rugozitate fin (2...'Gm" de prelucrare, nu carbureaz si nu murdreste

suprafata prelucrat. 3n timpul prelucrrii fa!orizeaz aparitia fenomenelor de electroliz sioidarea suprefeLelor. 9re pret de cost redus.

; Petrolul si uleiul de transformator asigur o prelucrare cu uzur redus a electrodului datoritpeliculei de grafit format pe suprafata acestuia. Murdreste ins suprafetele cu cenus findispersat. 7e recomand, in special pentru degrosare si finisare. leiul de transformator

permite o e!acuarea un a produselor de eroziune, fiind ins inflamail.

; (pa industrial este folosit pentru degrosare. 7e caracterizeaz prin fenomene deimtranire rapid si corodare datorat proceselor electrochimice

; +uspensiile apoase au pret de cost redus si aceleasi dezavantaje ca si apa.

;Alcoolul etilic si metilic se folosesc pentru prelucrri de precizie, asigurandu-seo rugozitate foarte mic a suprafetelor prelucrate.


19/20

CARACTERISTICILE ESENIALE ALE PRELUCRRII PRINCARACTERISTICILE ESENIALE ALE PRELUCRRII PRINELECTROEROZIUNEELECTROEROZIUNE

Pe B!z! "r#n(#"#ulu# e@#den6#!& "r#n $(>em 4# ! de$(r#er## prezentate, rezul& (!r!(&er#$(#le e$en6#!leale prelucrrii prin electroeroziune, prezentate "n continuare , dup cum urmeaz

#. Prelu(r!re! "r#n ele(&roeroz#une $e !"l#( num!# l! m!&er#!lele Bune (ondu(&o!re de electricitate.2. Ele(&rodul 4# "#e$! $e (one(&e!z l! Bornele unu# ener!&or care treuie s pun la dispoziie o

tensiune *i un curent su form de impuls4

'. Prelu(r!re! !re lo( %r (on&!(& fizic *i electric4

+. Prelu(r!re! $e re!l#ze!z 'n&r#d, care are rolul de a concentra energia fiecrei

descrcri *i de a permite selectarea punctelor "n care s se realizeze amorsarea acestora, %!(#l#&nd"ro(e$ul de ener!re "r#n (o"#ere! %orme# ele(&rodulu#4

. Pro(e$ul !re dre"& e%e(& eroz#une! dor#& ! "#e$e# , care dac este condus eficient este celpredominant, d!r 4# eroz#une! ele(&rodulu#, proces denumit de uzur a acesteia proces nedorit4

%. Su"r!%e6ele ele(&roz#lor rezul&!&e 'n urm! "relu(rr## $u%er mod#%#(r# foarte importante, "n funcie deregimul electric utilizat, datorit efectului termic *i mecanic al descrcrilor, modificri e!ideniate printr-orugozitate cu aspect specific, un strat superficial cu transformri foarte importante (duritate foarte mare*i microfisuri) *i, "n ad/ncime, un strat influenat termic4

$. D#ele(&r#(ul '4# $(>#mB "ro"r#e&6#le d#ele(&r#(e 4# de (om"oz#6#e , impurific/ndu-se cu particuleleerodate, care dac nu sunt e!acuate afecteaz continuarea prelucrrii, moti! care impune e@!(u!re!%or6!& ! "!r(ulelor din interstiiu, proces denumit de splare a interstiiului de lucru4

&. D#$&!n6! d#n&re $u"r!%!6! de #n&er!(6#une ! ele(&rodulu# 4# ! "#e$e# (re4&e (onnuu, pe msur ce serealizeaz prelucrarea unui strat elementar, fapt ce impune apropierea continu a electrozilor "n !ederea

prelucrrii, printr-un proces de rel!re !u&om!& ! d#$&!n6e# dintre ace*tia.


20/20

Pr#n(#"!lele domen## de !"l#(!re ! "relu(rr## "r#nele(&roeroz#une

1. Prelu(r!re! "#e$elor re!l#z!&e d#n m!&er#!le (u dur#&!&e %o!r&e m!reH- filierele *i matriele de presat din caruri metalice,

- piesele faricate din oeluri refractare,- sculele de prelucrare prin a*chiere - "n cazul ascuirii *i

recondiionrii acestora "n stare clit, *i

- sculele pentru deformarea plastic, la rece sau la cald42. Prelu(r!re! "#e$elor (u $u"r!%e6e (!re !u (on%#ur!6## %o!r&e (om"lee,

- cochilele de turnat su presiune,

- matriele pentru forH,

- plcile acti!e *i poansoanele *tanelor *i matrielor etc.4

'. Prelu(rr# m#(rod#men$#on!le- fante,

- guri etc.

prelucrarea edm

Documents