Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Darea de seama la disciplina “Practica de

instruire”

Elaborat:Gromov Daniela

Eleva gr. MS-114

Verificat:Mangos Octavian

Nota:

Bălţi 2014

Cuprins:

1)Tehnica securităţii muncii în procesul de măsurări tehnice.

2) Necesitatea si rolul masurarilor in construcţia de maşini.

3)Condiţile de măsurare exactă a piselor.

4)Feluri de erori ce pot apărea la prelucrarea pieselor Necesitatea şi rolul măsurărilor tehnice a pieselor.

5)Cauzele apariţiei Erorilor la prelucrarea piselor.

6)Metrologia Măsurărilor şi Sistemul Internaţional (SI)pentru măsurărilor de lungime şi unghiuri.

7)Executarea măsurărilor de lungime şi unghiuri cu şuruburl ,micrometrul,calibre şi prin alte metode de măsurare.

8)Principiul de lucru a Şublerului,,Micrometrului şi a aparatelor de măsurare.

9)Citirea indicaţilor de Masurare pe mijloacele de măsurare.

10)Concluzia .

1)Tehnica securităţii muncii în procesul de măsurări tehnice.

Problemele cu caracter organizatoric aferente activităţii de măsurare pot influenţa hotărâtor (direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale, a securităţii personalului şi a aparatelor (instalaţiilor).

Datorită acestui lucru, se va acorda o atenţie deosebită următoarelor elemente:

controlul frecvent al condiţiilor la locul de muncă; controlul dotării instalaţiilor şi al aparatelor cu dispozitive de

tehnica securităţii muncii, precum şi a personalului, cu echipament şi materiale de protecţie, înainte de începerea lucrului;

organizarea locului de muncă şi a activităţii respective; asigurarea disciplinei în muncă; nu se va lucra cu mâinile ude şi nu se vor atinge părţile aflate sub

tensiune, nu se vor efectua niciun fel de modificări asupra montajului, atâta

timp cât acesta se află sub tensiune; se vor utiliza echipamentul şi materialele de protecţie individuală.Este strict interzisă orice modificare a destinaţiei aparatului sau a

utilajului, dacă acestea contravin normelor şi regulamentelor în vigoare.Responsabilii locurilor de muncă sunt obligaţi să asigure organizarea

corespunzătoare a activităţii, la fiecare loc de muncă, în condiţii de securitate a personalului şi a aparatelor, prin:

verificarea bunei funcţionări a aparatelor şi a instalaţiilor, luând măsuri operative de remediere a deficienţelor;

verificarea modului în care se întreţin aparatele, instalaţiile şi legarea la pământ şi la nul a celor care pot produce accidente prin electrocutare;

instruirea corespunzătoare a personalului, verificarea cunoştinţelor acestora, menţinerea strictă a ordinii şi disciplinei;

repartizarea sarcinilor, îndrumarea şi controlul operaţiilor, asigurarea asistenţei tehnice permanente;

asigurarea iluminatului, a încălzirii şi a ventilaţiei în laborator.

2)Necesitatea şi rolul măsurărilor tehnice a pieselor în construcţia de maşini.

Masurarea estecarese operatie metrologica prin care se determina valoaruea unei marimi date in raport cu o unitate de masurare corespunzatoare.Operatia de masurare reprezinta un proces experimental de obtinere a informatiei sub forma unor alte marimi de aceleasi gen considerat drept unitate de masura .Din punct de vedere al subordonarii metrologice,se deosebesc mijloace de masurat etalon si de lucru.Etaloanele servesc la reproducerea si pastrarea unitatilor de masura.Mijloacele de masurat de lucru servesc la executarea operatiilor de masurare.Masuratoriile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii a Masurari directe, la care marimea fizica considerate se compara direct cu unitate de masura,fiecare masuratoare efectuata generind cate o valoare a marimii masurate.Se mai considera ca masuratorii au anumite functii simple1diferenta dintre doua marimi masurate direct o marime 2 produsa dintre o marime masurata si o constanta.Masurari indirect.

3)Condiţile de măsurare exactă a piselor În procesul de masurare a marimelor fizice diferentiiază un sir de condiitii exterioare temperatura mediului

înconjurator,presiunnea atmosferică,umiditatea aerului,intensitatea iluminării,nivelul,vibraţilor etc.Normele oficiale (STAS 6300-74,GOST 8,050-73)reglementează condiţiile necesare la măsurarea mărimilor geometrice în limitele de la 1 la 500 mm.Acestea sunt:

Temperatura mediului înconjurător Presiunea atmosferică Umiditatea relativă a aerului Acceleraţia căderii libere Direcţia liniei de măsurare a dimensiunilor liniare până

la 160mm pentru suprafeţe exterioare-verticală cealaltă orizontală.

Viteza relativă de micşorare a aerului înconjurător-egala cu zero.

Valorile forţelor exterioare înafară de forţă de gravitaţie şi a câmpului magnetic al Pămîntului-egală cu zero.

În decursul întregului proces de măsurare ,este necesat de menţinut normele de măsurare a mediului înconjurător ,a mijlocului de măsurare şi a obiectului de măsurat.Aerul atmosferic să nu conţină praf ,vapori ,uleiuri şi alte impurităţi.GOST 8.050-73 şi STAS 6300-74 stabileşte limitele abaterilor admisibile a temperaturii obiectului şi a mediului înconjurător de la temperatura nominală în procesul de măsurare a mărimilor liniare în limitele de la 0,1 la 4°C în funcţie de dimensiuni şi precizia obiectului măsurat. Mijloacele de măsurare trebuie sa se afle în încăperii de măsurare numai puţin de 24 ore pînă la efectuarea măsurărilor.Presiunea aerului î mediul înconjurător trebuie să fie mică ca cea atmosferică ,abaterile admisibile fiind de la 3 kPa.

4)Feluri de erori ce pot apărea la prelucrarea pieselor Necesitatea şi rolul măsurărilor tehnice a pieselor .

O caracteristică generala o mijloacelor de măsurare,determinate de limitele erorile de bază şi suplimentare,cât şi de alte elemente ce influenţeaza precizia măsurarii,este clasa de precizie a mijloacelor de măsurare.Pentru unele mijloace de măsurare,clasele de precizie Clasa de precizie nu este un indice care ar caracteriza calitatea măsurării,fiindcă asupra erorii de măsurare influentează erorile metode de măsurare,dereglare.Deosebim,erorile mijloacelor de măsurare determină si erorile de masurare.Unele din aceste erori sunt:-eroarea absoluta a măsurării ∆X-diferenta dintre valoare nominal a măsurării Xa si valoare efectivă x marimii reproduce de ea.-eroarea absolută a aparatului de măsurare ∆Xa –diferenţa dintre indicaţia aparatului de măsurare xa şi valoarea adevărată a x mărimii măsurate.Valoarea adevărată a mărimii niciodată nu este cunoscută şi ,de aceea,practice, în loc de această valoare se ia valoarea efectivă;-eroarea relativă a mărimii (aparatul de măsurare)-raportul erorii absolute a mărimii (aparatul de măsurare) şi valoarea adevărată(efectivă) a mărimii reproduce de ea,exprimată in procente-eroarea de bază a mijlocului de măsurarea este eroarea mijlocului de măsurare,folosit de condiţii normale de măsurare.Condiţiile normale de măsurare sunt reglamente de GOST 8.050-73.(STAS 6300-74,STAS 9848-72)-eroarea suplimentară –eroarea obţinută din cauza abaterii de la condiţiile normale de măsurare -eroarea limită admisibilă-eroarea maximă(valoarea absolută) a mijlocului de măsurare, care poate fi considerată accesabilă şi admisă la utilizarea acestuia.

5)Cauzele apariţiei Erorilor la prelucrarea piselor.Pentru a mări precizia măsurarilor este necesară cunoaşterea

cauzelor apariţii erorilor de măsărare.Dintre aceste cause pot fi menţionate in perfectiunea mijloacelor de măsurare,unele elemente referitoare la activitatea operatorului, variaţia condiţiilor si factorilor ce au influienţă asupra rezultatelor măsărării.La o anumită metoda de măsurare se ea in considerare eroarea totală de măsurare, care este formata din mai multe component: -eroarea de citire,care depinde de construcţia salitatea mecanismului indicator,cât si de direcţia privirii operatorului in timpul efectuării citirii (eroarea de paralaxă).O solutie pentru reducerea la minim a erorii de paralaxă o constituie trasarea scarii gradate pe o suprafaţă-oglindă,în care reflect imaginea acului indicator să coincidă cu imaginea reflectată la oglinda .

-eroarea procedeului de reglare,care apare în cazul reglării cu cale plan paralele ,şabloane ,piese model etc.-eroarea cuzată de abaterea temperaturii,se ia în considerare mai ales la măsurarea dimensiunilor importante şi de precizie înaltă .-eroarea datorită influenţei de măsură,apare din cauza forţei de măsurare a aparatului ,deformaţilor locale,care apar în locul de contact dintre piese şi suprafeţele de măsurare a aparatului de măsurare.În legătură cu aceasta ,multe aparate de măsurare prin construcţia lor asigură o forţă normal şi uniform de măsurare(micrometru de exterior ,comparator cu cadran circular ,minimetru etc).Mai pot provoca apariţia erorilor de masurare şi alţi factorii cu rugozitatea suparfeţei măsurate , abatere de formă şi precizie etc.

6)Metrologia Măsurărilor şi Sistemul Internaţional (SI)pentru măsurărilor de lungime şi unghiuri.

Metrologia este știința măsurărilor și a aplicațiilor acestora. Metrologia cuprinde toate aspectele teoretice și practice ale măsurărilor, indiferent de incertitudinea de măsurare și domeniul de aplicare. Metrologia generală trateaza problemele specifice masurarii anumitei marimi, clase de marimi sau a unui domeniu de aplicatii. Metrologia legală trateaza conditiile, cerintele si prescriptiile obligatorii pentru asigurarea corectitudinii, uniformalitatii si preciziei masurilor pe plan national si international. S.I. este sistemul de unitati de masura la baza caruia stau urmatoarele unităţi fundamentale: metru – pentru lungime, kilogram – pentru masa, secunda – pentru timp, amper – pentru intensitatea curentului electric, kelvin – pentru temperatura termodinamica si candela – pentru intensitatea luminoasa, la care se mai adauga unitatile de masura suplimentare: radian – pentru unghiul plan si steradian – pentru unghiul solid.Unitatile fundamentale S.I. se definesc astfel:

- metrul (cu simbolul m) este lungimea egala cu 1 650 763,73 lungimii de unda în vid ale radiatiei.

- kilogramul (simbol kg) este masa “kilogramului prototip international” adoptat ca unitate de masura a masei de catre Conferinta Generala de Masuri .

- secunda (care are simbolul s) este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzatoare tranzitiei între cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 113;

- amperul (simbol A) este intensitatea unui curent electric constant care –mentinut în doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si cu sectiune circulara de arie .

7)Executarea măsurărilor de lungime şi unghiuri cu şuruburl ,micrometrul,calibre şi prin alte metode de măsurare.

Mijloace pentru măsurarea lungimii: -Instrumente cu riglă şi cursor pentru măsurarea lungimilor; -Instrumente cu şurub micrometric pentru măsurat lungimi; -Aparate comparatoare - Măsuri terminale pentru lungimi:

- calibre pentru filete Măsuri de lungime cu repere:

Instrumente cu riglă şi cursor pentru măsurarea lungimilor: Şublerul -este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi , este format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier,precizia de măsurare poate fi: 0,1mm , 0,05mm şi 0,02mm . Pot fi: de exterior şi de interior, de adâncime, de trasare şi pentru roţi dinţate. Şubler de eterior

Şubler de interior

Şubler de adâncime

Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei.

Micrometrii se împart în:

Micrometrii exterior Micrometrii interior Micrometrii de adâncime

Măsurarea dimensiunilor exterioare cu micrometrul

Aparate comparatoare .Comparatoarele sunt aparate de masură şi control utilizate pentru determibnarea abaterilor de formă şi poziţie . Se folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale piesei măsurate în raport cu dimensiunea de comparaţie. Din această categorie fac parte: comparatoarele cu cadran circular , comparatoarele de interior, minimetrele, ortotestele, pasametrele, optimetrele. Cele mai utilizate sunt comparatoarele cu cadran circular, ce au valoarea diviziunii 0,01mm, 0,002mm şi 0,001mm. Părţile componente ale unui comparator obişnuit.

Mijloace pentru măsurarea unghiurilor:Raportorul mecanic cu vernier Are domeniul de măsurare de la 0 la 1800.Măsurarea unghiurilor se face prin asigurarea contactului aproximativ între suprafeţele piese şi suprafeţele de măsurare ale semidiscului şi riglei cu cursor ce alunecă pe rigla solidară cu vernierul şi care se roteşte în jurul articulaţiei ; apoi prin reglarea vernierului cu ajutorul şurubului se asigură contactul precis între suprafeţele menţionate, după care se blochează cu şuruburile.

Citirea unghiului se face pe scara gradată în 1800 de pe semidiscul şi pe vernierul divizat în 60. Unghiurile între 0 şi 900 se măsoară între suprafeţele semidiscului şi riglei , iar cele între 900 şi 1800 se măsoară între suprafeţele semidiscului şi riglei .

Pentru inspectia produselor in cazul productiei de serie mare si de masa  (unde este neeconomic sa se utilizeze mijloace de masurare) se utilizeaza niste mijloace tehnice denumite calibre.Utilizarea calibrelor prezinta o serie de avantaje si anume:    mareste productivitatea operatiilor de inspectie (se pot asigura productivitati comparabile cu cele ale ritmului de prelucrare al pieselor);        usureaza munca depusa de inspector (controlor)       inlatura erorile de citire - la inspectia cu ajutorul calibrelor nu se stabileste valoarea numerica a caracteristicii de calitate inspectate (de exemplu, dimensiunea), ci se stabileste numai daca aceasta este executata in limitele prescrise pe desen si prin urmare se constata daca produsul este conform sau neconform;

8)Principiul de lucru a Şublerului,Micrometrului şi a aparatelor de măsurare Şubleru are un şurub de reglare care serveste la deplasarea fină a cursorului suplimentar cu şurub de fixsare,iar cursorul de fixare se eliberează.Rotind piuliţa intr-un sens sau in

altul,cursorul principal se va deplasa respectiv in lungul riglei.Când şublerul este inchis,ciocurile de măsurare au latimea b=10mm si cifra aceasta este marcata pe partea laterală.Dupa repararea laţimea ciocurilor se micşoreaza.Valoarea efectiva a ciocurilor se marchează din nou pe partea laterală.La masurarea dimensiunelor interioare,la valoarea obtinuta se adauga marimea marcată pe ciocuri. Micrometrele sunt mijloace de măsurat lungimi cu amplificare mecanică, a căror funcţionare se bazează pe principiul şurubului micrometric. Ele sunt destinate aproape în totalitate măsurărilor absolute (se măsoară direct dimensiunea).Principiul şurubului micrometric este următorul: mişcarea de rotaţie imprimată acestuia de către operator este transformată într-o deplasare liniară a tijei. La micrometru, dimensiunea de măsurat (piesa) este cuprinsă între două suprafeţe plane şi paralele. De aceea se recomandă să se măsoare cu micrometrul suprafeţe plane. Dacă, totuşi, se măsoară şi suprafeţe de revoluţie, se recomandă să se efectueze două măsurători în două plane perpendiculare, iar valoarea finală să se calculeze ca media aritmetică a celor două măsurători.Suprafeţele de măsurare trebuie să fie călite sau placate cu plăcuţe realizate din carburi metalice.

9)Citirea indicaţilor de Masurare pe mijloacele de măsurareDe-a lungul unei generatoare a cilindrului gradat, deasupra şi dedesubtul ei, sunt trasate două scări. Una dintre ele este scara milimetrilor, iar cealaltă este scara jumătăţilor de milimetru. Se preferă ca, dacă reperele uneia dintre scări sunt

drepte, ale celeilalte să fie oblice. Deci reperele celor două scări sunt decalate cu jumătate de milimetru. Această distanţă corespunde unei rotaţii complete a şurubului.Citirea se face astfel:-pe scara gradată de pe cilindru se citesc milimetrii şi jumătăţile de milimetru. Ca indice se foloseşte marginea tamburului 7, de formă conică pentru a evita eroarea de paralaxă (eroare ce apare din cauza faptului că indicele şi reperele scării gradate nu sunt în acelaşi plan, iar vizarea nu este perpendiculară pe planul scării);-pe tamburul conic gradat se citesc fracţiunile de milimetru, folosindu-se ca indice generatoarea cilindrului gradat pe care este amplasată scara;-cele două citiri se însumează şi se obţine rezultatul final.Un caz particular al micrometrelor de exterior îl constituie micrometrul cu pârghie şi cadran circular. Acesta este un aparat cu pârghii şi sector dinţat şi este destinat măsurărilor exterioare directe sau prin comparaţie.Citirea valorii măsurate se face astfel: se citeşte numărul întreg de milimetri de la indicaţia 0 de pe riglă, până în dreptul diviziunii 0 de pe vernier; se caută diviziunea de pe vernier care se găseşte în prelungirea liniei diviziuni de pe riglă, se înmulţeşte numărul ei de ordine cu precizia instrumentului şi se adaugă la numărul întreg de milimetri citiţi anterior. Folositi simularea de mai jos pentru a citirea valorii masurate.Trageti usor de cursor pentru a simula functionarea dispozitivului. De asemenea puteti obtine o valoare aleatorie,sau specifică diferite valori conform preciziei dispozitivului.

10)Concluzie

În concluzie pot spune că mi-a plăcut mult practica am aflat multe lucruri noi,din urma caruia am căpatat o experienţă în lucrul cu măsurările.

Am lucrat cu calibre care le-am folosit la determinarea mărimii unei piesei dacă este bună de folosit sau nu,aceasta era determinată cu ajutorul calibrului trece sau nu trece.

Am măsurat diferite piese cu diferite aparate cum ar fii aparatele comparatoare,micrometrii si şubleri aflînd erorile sale. Cu ajutorul aparatelor comparatoare am avut posibilitate să masor rugozitatea unor suprafeţe din clasă,construind grafice .

Micrometrele sunt specializate pentru măsurarea unor anumite categorii de semifabricate şi piese de maşini ,table,roţi dinţate ,filete.etc

Deasemenea am lucrat cu şublerul care permite măsurarea pisei cu cele 4 ciocuri. Am controlat 10 micrometre cu datele primite am construit grafice