pr trend - societate si comunicare

8/6/2019 PR Trend - Societate Si Comunicare

1/20

coordonatoriDELIA CRISTINA BALABAN

lOAN HOSU

societatePR trend

SI cornurucare


2/20

,'II!)P EC T IV E A SUPRA RE LA TIIL OR PUBUCEMAHGIN A UI L A CONST IT U IR E A IS TOR LE IU N EII 1j ' ,CIPUNE

"wdu FrunziiIluiversitatea B abe s- Bo ly a i, C lu j- Na p oe aI cu it at ea d e S ti iu te P o li ti ce , Adm in is tr at iv e ~ia l e Comun ic a ri i

hstract:l'his research attempts to bring into light the developmentl t'ublic Relations as an academic discipline in Romania. TheIIride emphasizes the relevance that Romanian research does,wefor Romanian researchers in PR, by investigating several1 1 ' 1 1 ificant books from the spec ialized literasure. The cone Iusions1 1 0 1 \ 1 an image of a dynamic discipline. having an increasinglyII\./bledegree of appreciation, and aiming towards raising the"",w'eeof professionalization. In this way, real opportunities arenmted for possible Romanian contributions towards the deve-III/imentof the Communication Science and Public Relations.

Keywords: Public Relations, communication, professiona-lhauon.D esi sunt 0 aparitie re la tiv recenta in Rom ania , Re la tiilel'u blice repreziu ta u nu l dintre ce le m ai dinam iee dom enii, ell 0bazaeducationa la tot m ai bine s tru ctu ra ta, eu 0 d ez vo lta re i ns ti -illtiona la a mpla, cu 0 I it er at ur a d e s pe ci al ita te In c on tin ua c re s-

[ere , e li un grad de profesiona liza re tot m al Inalt,In tentia m ea nu este de a radiogra fia pa le ta foa rte larga deproblem e cu care se confrunta dezvoltarea unu i dom eniu nou , e eu n te re n ca re pa re foa rte a rid, 'in ciu da pote ntia lu lu i ne rnarg init. Intextu l de fa ta , interesu l meu se orienteaza sp re 0 p ro ble ma p arti-culara a dezvoltarii Relat i i lor Publiceca discipline academica.


3/20

12 I D EU A C RIS TIN A B AL AB AN S IIO AN H OS Uin co nc ep ere a a ee ste i lucrari un lee de term inant I-a avu t un 1,;1din Remus Pricopie , care ne spune: "Un domeniu tara is toricexis ta '' ( Rem us Pricopie , 2005, 59). EI este desprins din ve lumRelatiile publice. Evoluiie si perspective (B uc ure sti: T rito n2005 ). L ec tu r a cartii m-a facut sa rna intreb: In c e r na su ra p u r evorbi de existenta unei discipline a cadernice R elatii Pu blicoe ll m se eonstitu ie ea in spatiul nostru cu I tu r aj? P en t ru a gas i IIraspuns, am inceput sa ce rce te z m odu l in c are in tra inexistentdorneniul r el at ii lo r p ub lic e in R om ania . A spectele bibiiograflcmi -a u r et in u t I I I m od special a tentia , Am dorit sa vad daca exis tsan nu 0 preoeu pa re a a utoriJor rom ani pentru valorizarea contrlbutiilor rom an es ti la d ez vo lta re a r el at ii lo r p ub li ce , sa u e p re ze ntla a ti tu d i ne t r ib ut a di excl u s i v cercetari l or o cc i de nt a le ,In cadru l a ce stor preocu pari generale, am dorit sa viid in c .m asura lucra rile semna te de au tori rornani prezinta un inte retbibliogra fic pe ntru a utorii rom ani ln~i~i. D in multimea lucrariloraparute am decis sa fae un decupaj. Am ales patru ca rti sernnatede patru teore tic ie ni cu m axim a reprezentativ itate pe ntru de zv ol-ta rea re la tiilor pu blice ca disciplina a ca dem ica in R om an ia : C ris-ti n a C om a n, Relatiile Pub/ice. Principii si strateg ii, 2 00 1; A de laRogoj inaru, Relatiile Publice. Fundamente interdisciplinare ,2005; Dum itru Bortun, Relatiile Pub/ice si noua societate, 2005;R emus P ri co pi e, Relatiile Pub/ice. Evolutie si perspective, 2005.P entru a ln te 1e ge dinamica pe care 0a re dezvoltarea domeniului~irnai a les pentru a vedea daca iucrarilor au torilor rom ani Ii seacorda importanta prin includerea lor 'in m od constant in bibli-ogra fiile ce rce ta rilor romanesti, am ales si un ve lum colectivce cuprinde autori din generatia tanara .: De lia Balaban, M irelaA bru da n (c oo rd .), Tendinte inPR sipublicuate. Planiftcare stra-tegica $i instrumente de comunicare, 2008.i n u rm a c er ce ta ri idesfasu rate, in ce le de m ai jos , prezint subfo rma de .g ra fice .. p rezen t: a !ue r a ri lor " romane~ t i ~ia ce lor straineIn bibliogra fiile ce lor cinci volum e asupra carora m -am opr it;din tabe le se poate vedea care sunt efectiv au torii cuprins i inaceste bibliogra fii, iar prin consu !tarea bibliogra fie i de la sfir-s itu I t extu lu i se poa te identifica si ca rte a la care se face re ferin!aI I I fieca re din aceste cazu ri. Este ev ident ca nu potem ite pre tentiide reprezentativ itate a rezu lta te lor obtinu te pentru tot ceea ce seintam pla in lite retu ra s tiintifica de relatii publice din Rom ania ,

P R T RE ND , S O C IE T A T E~ I COMUN I C A R E I. 13

II Ii di este re levant sa ne oprim asupra unu i segment ? i ~I1\ lheram ra si sa e redem ca aces t == s e p oa te c on st!t u~u- I 1 1 I 1 I l I i unor ce rc eU iri m ai a mp le ~ I cu un grad de reprezentlu!l' mai extinsa.

1 1 1 I 1 l dintre lucra rile de refe rinta pentru d:z~o!ta rea _Rela\i-I l 'nhlice ca dise iplina academ idi in ~~l11al1la , eu n~zu11l.te1 ' 1 , 1 \ didactice, da r eu arie de a dr es ab d~ ta te m .u lt .n ~~ 1 .m a~e ,le a Cristinei Coman , R ela tiile P ub lL Ce . P rinC Ip II / it S ft _a -" j l ' I ' ; : I ~ i :P oli rom, 2 00 1). D in Graf icul .1 ~ i ~ ab~ l u~ I ~onstalam

, .luur-un nurnar de 79 de lucrari cupnns~ Jl1 b ,b !l o gt _a f i~ , . .eleI III in u nor a utori romani. S e p oa te sesiza fa ptu l ca d.lIl cere

" I ~ I l~ lc ra ri se le cta te d e noi, 'in acest ca~ ave l~ ~el~ mal r~dusd ita ri bibliografice din anton romaru . In schimb, .." '1 11 11 1" . e C l art .. . b . t tizariI Ill- Cristine i Coman ne apar ca eele mal l~ne SIS ema .. _

1 I I 1 11 1tc ra tu ra d e s pe cia li ta te o ce id en ta la . Practic, e le r ep r~ ~ l~ ta11I'~5bibliogra fiea ce pare a fi d e ~ )e ~ c? !i t. Asa ne exp team

I 1 I , l u 1 ea i n cele cinei l u c r i i r i d e r efe w :ta ! n.d ~m~ rs u! ~ ~ st ~r il ~I' II I inte bibliogra fice reprezinta m entionan a eucran orIIIUII oman .

t lrafic 1. C ristin a C om an

Cristina Coman

Autori rornanl -cuprin~i in bibliogran.eI\IIIO)rr -\_.;;;;~~~~m~----1- Cristina Coman,1997.Cristina Coman, 1999.Cristina Coman, 2000-Mihai Dinu, 1997 ~i 1999.Dan Popescu, 1998.Mihaela Vlasceanu, 1999.Mihaela Vlasceanu, 1993.Catalin Za.mfir, Lazar Vllisceanu, 1998.

Tabe l I.C ristina C om an


4/20

14 I DE "U A C R IS TIN A B AL AB AN ~, lO AN H OS UAceasta prezenta scazura a referinte lo- Ia au tori rOI11poate fi explica ta printr-o perspectiv i'inegativ a asu pra m odud e . de z vo lt ar e a domeniului la illc ep utu rile s ale , In conrcu

romanesc de dupa 1989. R eze rv ele s ale sunt exprim ate de Cr]tina Coman la nivelul anulu i 2001 in urm iitoare le cuv in te : "ciuda d ez v ol ta ri i i ns ti tu ti on al e si a cresteru numaruIu i eelcare practice aeeasta profesie , bib liografia rom aneasca de proeste mai mult decst siiri :icacioasa. i l l ultim ii an i au aparut docateva titlu ri, care nu fae fa ta , ca lita tiv ~i c an ti ta ti v, s ol ic itrilor din dom eniu . U nele au caracter ese istic, pre iau de-a vain!notiu ni d i n ~tiin le le socia le , abu nda In genera l ita t i s i nu ofcrlu n continu t practic, In eonsens eu exigente le aceste i profesilA lte titlu ri abordeazii doar a specte partia le a le re la tiilo r pu blic ..el l 0 b ib li og r af ie i nco ll si st en ti i ~i, de asem enea, fara 0 preocupare a ten ta pentru transm iterea tehnicilor de Iucru speciticc.(C ristina C om an, 2001, 9) . Cred ea e potr iv it sa v edem aceasuev aluare tran~anta , onesta s i critica rea iiza ta de C ris tina Com anin perspectiv a unei a titud ini de e tapa , v izand un dom eniu in CUrlde constitu ire ca domeniu academ ic si ca pracrica organizaponala , Pu tem consta ta e a ina inte de anul 2000, de~i avern catevaIucrari notabile , nu putem v orbi de 0 "b ibliog ra fie rom ane as ea deprof 1 " , care sa se constitu ieca f ind una de refer inta.

o a lta . lu crare de referin ta in teore tizarea R ela tiilor P ublicseste cartea A dele i R ogojinaru , Relatiile publice. Fundamenteinterdisciplinare (B ucu re~ti: T ritonic, 2005). D in G raficu l 2 ~iT abelu l2 sesizam faptu l cii d in 105 Iu crari m entionate de a utoarela b ibliografie , u n nurnar de 18 su nt sem nate de au tori romani,

P R T RE N D, S O CIE TA TE ~I [O M U N I CA R E I 15

(r ln lie 2 . A de la R og ojin ar uAutori rornanl cuprins! l:n bibliografieCamelia Beciu, 2000.Alexandru V. Boldur, 2001.Cristina Coman, 2000.Mihai tnnu, 2000.Vlad Georgescu, 1992.Simona. Mirela Miculescu, 2000.Mihaela Miron, 1996.

Mela Rogojinaru

Adrian Neculau, 1996.Adrian Neculau, Gi. lles Ferreol, 1996.Marian Petcu, 2002.Doru Pop, 2000.

Mihaela VI.sceanu, 1996.

Crisr ian Flor in Popescu, 2002.Adela Rogojinaru, 2003.Monica Spiridon, 2001.Monica Spiridon, 2002.Gheorghe Teodorescu. Petru Bejan, 2003.Radu-Dan Vlad, 2001.

T abe l2. A de la R og ojina ruI n ciu da u nei dezvolta ri sinuoase pe care 0 se siz.e aza i~ ca de

I .. 'fa Rela tiilor Publice in eontextu l dem o~rat:e roman~sc,~ d~ :r~ ~go jina ~u is i e xp rim a optirnisrnul in le ga tu ra c u e xp lic a-


5/20

16 I DE LIA C RIS TIN A B AL AB AN ~IIO AN H O SUtiiie teoretice si cu incercarile de elaborare couceptuala in Rela\llPublice. Optiunea ei se indreapta spre 0 analiza din perspectivsstiintelor comunicarii. Optimismul sau este exprimat in cuvintspotrivite, bazate pe experienta subiectiva si pe observatia f i n a Idezvoltarilor ce au loc 1 1 1 constitu irea C ornu nicarii $1 RelatiilorPubliee ca disciplina academica si ca practica eficienta si deontologica: "Cum destinul acestei discipline s-a intall1it eu destinulmeu personal, marturisesc satisfactia de a fi vazut crescand atiitinteresul, cat $i profesionalismul celor care activeaza in dome-niul practicilor d e co mu nica re in stitu tion ala ." (Adela Rogo-jinaru, 2005, 12). Adela Rogojinaru trateaza disciplina Relat i iPublice in perspectivacornplexitatii pe care 0 aduce un domeniucu multiple s tr ati fic ar i in te rd is cip lin ar e.In tr eg ul d en ie rs al Rela-t iil or P ub li ce ca discipline stiintifica e pus de Adela Rogojinarusub semnul transdisciplinaritatii, Lipsa unor lucrari de studiitransdisciplinare, pasii tirnizi pe care aceasta perspective iifacela noi, aiatur i de lipsa unor sistematizari ample ale dorneniului,pot f 0exp I icat ie pentru nu maru! relativ redus de surse b i b l iogra-fice rornanesti pe care autoarea Ie invoca In volumul sau, Efortulteoretic adus .in fata noastra de Adela Rogojinaru se constituieintr-o elaborare creativa a disciplinei In peisajul academ ic rorna-nesc.

Unul dintre cei mai creativi ~iactivi autori In cercetarea ~ipractica Relatiilor Publice este Durnitru Bortun, Din Graficul3 ~iTabelul 3 sesizam faptul ca in cazul lucrarii sale RelatiilePub/ice :ji noua societate (Bucuresti: Tritonic, 2005), din 59 delucrari mentionate 14 sunt ale autorilor rornani,

P R T R E ND , S O C I E T A T E ~ I C OM UN I C A RE I 171II,Ihe 3. Dumitru Bortun

i I " 1 Autori rornani cti'prin~i, in bibliografie

I Ilnnltru Borwn

Daniel Barbu, 1999.Ilie Bildescu, 1984.Durnitru Borwn, 2002.Mihai Eminescu, 1938.Dinu Flilm~nd, 2001.Adrian.Paul I liescu, 1989.Gabriel Liiceanu, 1992.

Gabriel Liicea.nu, 2002.H.~R. Pataplevlci , 2001.Doru Pop, 2000.Remus Pricopie, 2005.Adela RogoJinaru, 2005.Valentin Stancu, Marcela Stoica, Adrian Stolca,f.a.~tefan Zeletin, 1927.

lubel J..Dum itru B ortu nAsa cum se poate vedea din Tabelul2, J?~mi.tr~ Bo!tun m~al~i-I sU i p re fe r in te p~ntru 0. bibliografie mul:l~lsclpllnara, .lucrar~!J~

elective de Relatii Publice care sa aparuna unor a~tofl !omal11llind putine. Aceasta optiune este legata de~~nlera l~ careI)u rnitru Bort 1I n co~tr i?u ie I~d~z~olt~re~ Relatlllo~ ~.ubllce. c.~t) d is ci pl in e a ca de rn ic a mterdJSClphnara~1 a. dezvoltarn. practlcl~Relatiilor Publice nu dear ca 0 simpla tehnica de relatlOna~e, ~1~ica 0 v i z iu n e modelatoa re a re la t iilor. i~terumane, .organ izat 1-onale si sociale. Astfel, pe langa 0 tehnica de comunrcare, Rela-


6/20

18 I DE LIA C R IS TIN A B AL AB AN ~I lO AN H O SUtiile P ublie e dev in 0 d is cip lin e a ca de rn ic a in te gr at oa re ~i0 prac-tidt sociala transformatoare . Nu este deloe intamplator faptulco l Oumitru B ortu n ne intam pina pe coperta a IV -a a cartii salecu cuvintele: "In calitatea lor de comunicare strategica, Rela-tiile Publice pot face din v ia ta noastra a viata cu sens, E!e pO Icontribui la 0 lurnemai u mana , caci acolo unde ca .~tiga C om uni-care a, pie rde te re n Violenta'', Pe acest fundal a l necesita tii uneicomunica ri genera lizate, in viziunea lui Dum itru Bortun, inconstitu irea une i istorii a Relatiilor Publice in Romania trebu ies a e xis te 0 stra nsa core la tie intre dezvolta rea s tu di ilor te ore tices i p ra ctic a re la ti it or e ti ce ~ief tc ien te .

o expu nere de opotriv a sis te ma tica si istorica ne propuneRemus Pricopie In Relatiile Pub/ice. Evolutiesi perspect ive(Bucu resti: Tritonic, 2005). D in Graficu l 4 si Tabelu l 4 pu temobserva ca din 137 titlu ri oferite ea bibliografie , 11 titlu ri apa rtinautor i lor romsni,G rafic 4 . R em us Pricopie

Autor Autor i rornsnl cuprinsi In bibliografieR.emus Pricopie Cristina Coman, 2001.

P.Dobrescu, A Bargiioanu, 2003.P.Dobrescu, A Bargaoanu, 2002.o . lacob. D_M. Clsmaru, 2003.D. lacob, R.Pricopie, 2005_L. l.evltchl, 1974. ID. Petre ~i M. Nicola, 2004C F.Popescu, 2002.Adela Rogojinaru, 2005.V . Stancu, M. M_Stoica, A. Sto ica, 1995.C Zamfir, L.Vlasceanu, 1998.

Tllbd 4. Remus Pricopie

P R T R E N D, S O C IE T AT E ~I C O M U N IC A R E . I 19I ucrarea lu i Remus PI"icopie problemat izeaza inceputu rile

I, Iipline i pe plan inte rna tional, analizeaza ca teva figu ri carelU I continu t istoriei R ela tiilor Pu blice , a nalizea za m ode le cla siceI' IIII'U ca apoi sa ajllngi la constru irea unu i model integra t a tI , IlIliilor Publice, Autoru l pornes te de la statu tu l actual at disci-I 1 1 1 I l ' i , confru nta s itu atia actu ala C ll istoria discipliner, iar apoiI deste pe aceasta baza 0 propu nere de reconstru ctie sistem a-I ,III Relat iior Pu bl ice . P unand in m isca re un asemenea demers,uuuru I e ste In situa tia de a nu gasi su fic iente resurse teoretice In, u u lu l a u to ri lo r rornani pe care sa Ie invoce in structu ra argu -IIII1 1 . 1 ntiva a lucra rii sa le . Astfe l e ste le sne de inteles rnotivulI" II!I 'U care au torii romani au m ai degraba un rol secundar ~i1 " I I ra t i v . Rem us Pricopie este manat de convingerea eli p a n aI Ill/.i "contribu tia teoretica la solu tiouarea proble rnelor dom e-1 I 1 1 1 1 1 1 i . ramane de departe una predom inant americana ." (Remus1 '1 u-opie, 2005, 58). Es te Insa optim ist in ceeace priveste rezu l-III' h .: pe care le pot produce efortu rile teore tice s i practice dinI IVI 'l " sezone cu l tu r a le ~icare a r putea sa convearga intr-o operaIIIrcativitate comuns, In ceea ce priveste situa tia particu lars dinI "lIlonia , autoru l crede cii ea a fost bine descrisa de A de la Rogo-Ihllll'U atu nci candin iucrare a a ici arnintita of e ra 0 perspective aI I I lIliilor Publice ce sta mai degraba sub semnu l unu i am estecIi.lunqii si practic i ins titu tiona le deca t sa se construia sca pe

I I I 1 set de cunostinte s i deprinderi ca re actioneaza intr-un cam pII I If e ti c~ i p r ac t ic institutionalizat", (Rem us Pricopie, 2005, 78).

I n c e p ri ve st e volurnul colectiv coordona t de Delia Ba laban $1~ ll lc la Ab ru d an , Te ndin te in P R si publicitate. P l a ni fi ca r e s tr a -ti pldi .y i instrumente de comunicare (B uc ure sti: T rito nic , 2 008 ),uuorii prezenti In volum citeaza la bibliografie u !1 numar de 1181mrl'iri, din care 33 apartin unor au tori romani. In aceasta situ -II\ ie .fi ind un volu m cu m aim u l ti au tori, ex ista au tori rom an iar e1 1 . l l t c irati de m a i m u It i d in tre au tor i i v olu m u II I i~am consem natIII'st IUCfU In tabe lu l cu au torii cuprins i In bibliografia acestu ivulum c ole ct iv (v ez i Grafic 5 ~iTabel 5).G rafic 5. D elia Ba laban, M ire la A brudano s ituatie particu la rs In aces t ve lum este adusa de faptu l c a

pl ' I.anga citarea de ca rti sl articole , au torii a leg sa foloseasca $iurse on-line. Am m areat relatia dintre sursele cla siee s i ce le on-


7/20

20 I DELIA CRISTINA BALABAN ~IIOAN HOSUline prin Graficu l 6 . Acest aspect IlU aduce n im IC semnificatin ce priveste valorificarea lucrarilor romanesti, dar mi se piimportant c a reflecta 0 orientate spre new media si spre sur~bibliografice alternative in randul cercetatorilor tineri romani.

Grafic 6. Delia Balaban, Mirela AbrudanLlilltoriIMirela Abrudan,I Patricia Abru dan,Del ia Cristi naBalaban, PaulFarcas, Clau diaMarlnescu,Lau ra Petrehus,GeorgiaVitd, An dreaZsigmond.

~. rnrri~n' runrinsi i n b l bt lo a r a fi eBalaban Delia Cristina, 2003.Balaban, Delia Cristina, 2005. (e itat de 3autorilBala ba n, Delia Cristi na, 2007.Balaban, Delia Cristina/ RU5,Flaviu Calin,2008.Balaban, Delia CristinalDeac, Mihai, 2007.(citat de 2 autor i)Elalaban, Delia Cristina/Petre Dan, 2008.Cercelescu Monica, 2008.Coman, Cristina, 2000.Coman, Crist ina, 2001. (ci tat de 4 autorl ]

, Coman, Cristina, 2004 (eitat de 2 autori)Coman, Cristina, 2006,

, Dan Petre, Monica Nicola, 2004.David, George, 2003.

, F lorea Irina, 2005.taccb, Dumitru, Cismaru, Dlana-Maria, 2003.Nicola, Manuela/ Petre, Dan, 2001.Petrescu Dactnra (rina, 2002.Pricopie, Remus, 2005.Rus, Flaviu Olfin, 2002 ( cltst de 3 autori)Rus,Flaviu Cal in, 2004. (e itat de 4 autor i)Zamfir, (atalin/Vlasceanu, Lazar, 1993.

Tabel 5. Delia Balaban, Mirela Abrudan

P R T R E N D, S O C IE T AT E ~ I C O M U N I CA R E I 21i\~a cum se poate vedea din Tabel 5, cei opt autori ai acestui

, 1 1 1 1 1 1 cuprind in bibliografia lor lucrari specializate, recente,II. of en! cadrele teoretiee si tehnice ale discipliner. De altfel,

I lura efectiva a volurnului poate oferi argumente optimisteI I~'gatura cu dezvoltarea in spatiul academic a Cornunicarii, Ikla\iilor Publice. Grupul de tineri autori prezenti in acestr l u m deschide cateva linii de cercetare Cll impact deosebit illIu t c n i u . Nivelul textelor incluse in velum refiecta d inam ica siI voltarea pe care ocunoaste aceasta disciplina acadernica in1 1 1 1 1 1 1 ii ani. Este un lucru bine cunoscut faptu Ia, circumscri-uulu-se unor asemenea preocupari, volumele din seria P R Tre nd1IIIIlicate de Delia Balaban, Plaviu Caliri Rus si colaboratorii lorI Iketa foarte bine aceasta constituire a unei istorii a disciplineiIllure contribuie cu rezultate semnifieative autori rornani intr-III dialog deschis de eadrul oferit de dezbaterile cu participateIlIiI 'lnationala reflect ate in aceste volume.

Valorificand imaginea oferita deexemplul eelor cine! volume1,]IlSc.: aici in discutie, putem afirma cil autorii amintiti promo-l i n 0 etica a cercetarii manifestata prin fidelitatea fata deIIIse , Autorii consacrati ai domen iului, cei care sunt ~ipionieriiI, zvol ta r i] d o rn eni u lu i academic Comunicare ~i Relatii Publice,III ~iai implementar j ipractici lor legate de Com unicare ~iRelat iiI uhlice insoeietatea romaneasca, manifests 0 fidelitate fata deIIIsole internationale. Generatia tolnara de cercetatori are 0dublaIIIlelitate: faPi de sursele straine, dar si fata de sursele bibliogra-1111' autohtone, aceasta noua dimensiune fiind determinate si del r p t u l ca, treptat, apar not lucrari semn ificative si in literatura de]I~'cialitate din Romania.Ilibliografiile speciali~tilor in Relatii Publice cuprind titlurilk autorilor romani, atat din domeniul cornunicarii, c a t ~i dinill0 discipine sociale ~iumaniste. Exista 0 dorinta fireasca de au Ilecta rezultate aleeercetatorilor romani, tara ca aceasta sa fieIIpreocupare prograrnatica. Totodata, exista si un anurnit nivelill' suspiciune si de retinere in fata studiilor romanesti din Stiin-li.le comunicarii ~iRelatii Publice, atitudini tot mai nuantate ~ilnurte diminuate in lucrarile recente. Acestea pot fi vazute inlnrrne foarte ingrosate in a fir rn ati i p re cu rn cele pe care le-arnIl1lalnit la Cristina Coman.


8/20

22 I DELIA CRISTINA BALABAN ~t lOAN HOSUFara indoiala, astfel de afirmati i puteau f facute de Cristina

Coman la nivelul anului 2001, azi suntern intr-o etapa noua c a n ;studiile cunosc amploare, cand dinamica domeniului este tmai ra pid a, ca nd a cu rn ula rile incep sa fie ajunse din urrnaereativitate. Mai putem Inca sesiza 0 anumita preferinta penirbibliografiile occidentale In dorneniu, dar asta face parte dintr-trniscare fireasca a discursuiui romanesc dinspre discutiile mimtice In marginea Relatiilor Publice inspre 0 integrare rapida, chidaca nu spectaculoasa, in cereetarea, cunoasterea, dezvoltareapractica internationala a C om un ica rii s i R ela tiilor Publice.

o abordare descriptiva a moduluiin care cateva dintre contrbutiile romanesti la acest domeniu i~i aduc partea lor de partiepare la constituirea istoriei foarte recente a acestui domeniupoate conduce la ideea ca astazi avem la dispozitie un corpus d elucrari, in continua crestere, care poate fi considerat 0 contrlbutie la dezvoltarea disciplinei. Autorii au inceput sa se cunoasdintre ei, sa aiba schimburi de idei, sa colaboreze in programacadem ice, sa intre in competitie, astfel incat exista un fel dconventii tacite in Iegatura eu ceea ce este important in aceasilcontri butie romane,.asca la dezvo ltarea Sti intelor Com unicar ii~Relatiilor Publice. In ce priveste recenzarea lucrarilor de specialitate romanesti in reviste academice sau pentru un public lara.aceasta ramane inca sporadica si forrnala. Fenomenul nu estcaracteristic doar pentru Relatii Publice si Comunicare si nu o problema ce tine de faptul ca acestea au dear 0 istorie recent.la noi. Aceeasi atitudine poate f observata in mediile cultural.si academice romanesti si Cll privire la alte domenii din stiintelsociale si umaniste.

Desi interesul pentru teoria ~jpentru practica Relati ilor Publicopot fi intalnite anterior, suntem tentati S a credem cil acestea potf plasate dear sub semnul unor preocupari precursoare. i n fapt,cei care vor scrie despre istoria comunicarii ~iRelatiilor PublicoIn Romania vor f obligati sa aseze inceputul creatiei teoretice indomeniu abia dupa anul 2000. Istoria constituirii disciplinei vaarata ci'i e a apare ca 0 disciplini'i a secolului 21.

PRTREND, SOCIETATE ~I COMUNICARE I 23nibliografie: ..Halaban, Delia Cristina, (2003), Public Relations vs. Offent-

I" hkeitsarbeit, 0 dezvoltare istorica paralela a conceptelor,"I/dia Ephemerides, p. 111-119.Halaban, Delia Cristina, (2005), Comunicare publicitard,I lnj-Napoca: Accent.l lalaban, Delia Cristina, (2007), Product placementul, Java-. 1 1 1 / /productiilor 'I'Vromdnestiiii Ba laban, D.C.! Rus, FC.(coord),I'U Trend. Teor ie si practica in re la t i i pub lice # p u b li ci ta te II,l tucuresti: Tritonic, p. 167-173.Halaban, Delia Cristina, Dan Petre, (2008), Vom Planwirt-, ! l I r f t zum Cannes Lions. Zur Professionalisiserung del'fI"rlnmg in Rumanien, in Balaban, Delia Cristina, FJaviu Oil inI ItS, Medien, PR und Werbung in Rumanien, Mittweida Hochs-I hulverlag, p. 203-210.Halaban, Delia Cristina, Flaviu Calin Rus, (Hrsg.), (2008),1 lcdien, PR und Werbung in Rumanien, Hochschulverlaglillweida, Mittweida.Balaban, Delia Cristina, Miha i Deac, (2007), Strategie si,Irativitate publicitara, Cluj-Napoca: Accent.

Balaban, Delia, Mirela Abrudan, (coord.), (2008), Tendinte inINsi publicitate. Planificare strategicd si instrumente de cornu-1I/I'lIre, Bucurest i : Triton ic.

13arbu, Daniel, (1999), Republica absenta, Bucuresti:Nomira,

Badescu, Ilie, (1984), Sincronism european ji culture criticaI tndneasca; B ucu re sti: E d. S tiin tific a s i E nciclop ed ic a,

Beciu, Camelia, (2000), Politico discursive. Practici politice11/11'-0 c a mp a n ie e l ec to ra l a, Iasi: Polirom.

l3oldur, Alexandru v ., (2001), Adunarile de start sociale inMoria Moldovei si a Tarii Romdnesti. Sfatul mare de obste,llllcL1re~ti: Albatros.

Bortun, Dumitru, (2002), Bazele epistemologice ale comuni-dir i i , Bucuresti: Ars Docendi.Bortun, Dumitru, (2005), Re la t i i l e pub/ice si noua societate,llucuresti: Tritonie.

Cercelescu, Monica, (2008); Strategia - noul job glamour inpubliciiate, In Saptamdna Financiara, 18 februarie 2008.

Coman, Cristina, (1997), "P er sp ective te ore t ice r e ce nte


9/20

24 I DELIA CRISTINA BALABf\N ~IIOAN HOSU

asupra rolului relatiilor pub/ice in managementul crizei", illRevista de cercetari sociale, nr. 1. .

Coman, Cristina, (2001), Relatii Publice ~ Principii si Stra-legit, Iasi: Polirom.

Coman, Cristina; ..(2004), Relatiile publice $i mass-media,Bucuresti: Polirorn. 'Coman, 'Cristina, (2Q06), Perspective teoretice recenteasupra rolului relatiilor pub/ice in managementul crizei, Revistade Cercetari Sociaie, nr. 7 9 .

David, George, (2003h Relatii Publice - Garantia succesului,Bucuresti: Ed. Oscar Prirlt. ':' .

Dinu, Mihai, (1997 si 1999), Comunicarea, Bucuresti: Ed.Stiintifica,Dinu, Mihai, (2000), Comunicarea. Repere fundamentale

Bucuresti: Algos.Dobrescu, P., A. Bargaoanu, (2003), Prolegomene fa 0posi-bild istorie a comunicarii - manuscris, Bucuresti: SNSPA.

Dobrescu, P., A. Bargaoanu, (2002), Puterea la ra con trap 1,1-tere, Bucuresti: ALL. .

Eminescu, Mihai, (1938), .Trecutul si prezentul", In Opere,vol. IV, Bucuresti: Cultura Romaneasca.

Flamand, Dinu, (2001), "Libertatea incepe atunci cand nu tepot confisca nici notiunea de "patrie", nici alte nobile cauze",interviu acordat lui Viorel Sampetrean, in ABC, suplimentulcultural al ziarului .Azi", nr. 62,20 aprilie 2001.Florea, Irina, (2005), Departamentul de strategie, un pasinainte pentru publicitate, in Ziarul Financiar, 10 iunie 2005.

Georgescu, Vlad, (1992), Istoria romdnilor. De la originipdnd in zilele noastre, Bucuresti : Human itas,

Iacob, D., R. Pricopie, (2005), Relatiile publice, un nou modelexplicativ - manuscris, Bucuresti: SNSPA.

Iacob, Dumitru, Diana-Maria Cismaru, (2003), Relatiilepublice. Eficienta prin comunicare, Bucuresti: Comunicare.ro.

Iliescu, Adrian-Paul, (1989), Filosofia limbajului si limbajulfilosofiei, Bucuresti: Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Levitchi, L., (1974), Dictionar englez-romdn, Bucuresti: Ed.Acaderniei Romane,

Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta ell filoscfia, Bucuresti:Humanitas.

PRTREND, SOCjETATE ~I COMUNICARE I 25

Liiceanu, Gabriel, (2002), Usa interzisa, Bucuresti: Humanitas,Miculescu, Simona Mirela, (2000), Relatii pub lice internatio-t /r l /e In epoca globa l izdri i , Bucuresti: comunicare.ro,

Miron, Mihaela, (1996), Comportamentul consumatorului,ltucuresti: ALL.

Necula u, Ad r ian (coord .), 2006, Ps iholo gie soc iald. AspecteIo u t empo rane , I as i: P ol ir om ,

Neculau,Adrian, Gilles Ferreol (coord.),( 1996), Min ori tar i,iuurginali, exclusi, ".a~i:Polirom.

Nicola, Manuela, Dan Petre, (2000), Manual de publicitate, r - .Iiucuresti: comun icare. roo . .

Patapievici, H.-R., (2001), Omul recent. 0critica a modern i-/I/(ii din perspectiva intrebarii "Ce sepierde atunci cdnd ceva seIIlli'ligii?", Bucuresti: Humanitas. ' .

Petcu, Marian, (2002), 0 istorie ilustratd a publ,icitiifii romd-111'~'f i, Bucures t i : Triton ic , .Petre, D. ~i M. Nicola, (2004), Introducere in .publicitate,

Ililcure~ti: comunicare.I"O.' e ,Petre, Dan, Monica Nicola, (2004), Manual de publicitate, .

llucuresti, Ed. Comunicare.ro, editia a 2-a. .Petrescu, Dacinia Crina, (2002),Creativifate,yi investigare In

IlIIblicitate, Cluj-Napoca: Ed. Carpatica,Pop, Doru, (2000), Introducere in teoria relatiilor publice,

( 'luj-Napoca: Dacia. .Popescu, Cristian Florin, (2002), Dictionar explicativ de/ 1 imalism , relatii pub/ice $1 publicitate, Bucuresti: Tritonic,Popescu, Dan, (1998), Arta de a comunica, Bucuresti: Ed.

l~conol11iciLPricopie, Remus, (2005), Relatii publice. Evolutie si perspec-

live, Bucuresti: Tritonic. .Rogojinaru, Adela, (2003), "Learning Challenges for Social

Inclusion in Transition countrie" in Society and Learner in Tran-"il ion, Workshop Reader, FPS - Thematic Network "Towardsthe European Society". Challenges for Education and TrainingPolicies and research arising from the European Integration andEnlargement, Cesky Krumlov, Czech Republic, 24th-25th March2003.

Rogojinaru, Adela, (2005), Relatiile Publice. Fundamenteinterdisctplinare, Bucuresti: Tritonic.


10/20

26 I DE LIA C RIS TIN A B ALA BA N ~IIO AN H OS U

Rus, Flaviu Cal in, (2002), Introducere in stiinta comunicarusi a relatiilor publice, lasi: Institutu I European.R us, F lav iu C alin, (2004), Relatii Publice -I i Publicitate, l n ~ 1Institutul European.

Spiridon, Monica (coord.), (2001), Comunicarea si schimbarea culturald, B uc ure sti: A I's Docendi.Spiridon, Monica , (2002), Cultura: modele, repere, perspec

tive, BL1CU rest i: Ararat.Stancu, V, M. M. Stoica, A. Stoica, (1995), Relatiile publiceSucces si credibilitate, Bucuresti: Concept.

Stancu, Valentin, Marcela Stoica, Adrian Stoica, f. a., Re lat i tpublice. Succes si credibilitate, f. ed.Teodorescu, Gheorghe, Petru Bejan, (2003),. Relatii publicesi publicitate. Discurs , metoda, i n t e rp r e t a r e , Iasi: Ed, Fundatiei

AXIS.V lad, Radu- Dan, (2001), Gdndirea ro maneas c a despre indus-trializare: 1859-1900, Bucurest i : Ed. Mica VaJahie.Vlasceanll, Mihaela, (1993), Psihologia organizatiilor $;conducerii, Bucuresti: Paideia,V la sce anu , M ih ae la, (1996), Sectorul non-profit. Contexte,Organizare. Conducere, Bucuresti: Paideia.Vlasceanu, M ihaela, (1999), Organ izatiile si cultura organ i-zarii, Bucuresti: Ed. Trei,Zamfir, Catalin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1993), Dictionar

de sociologie, B ucu re sti: E ditu ra B abe l.Zarnfir, CatiHin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1998), Dictional'd e s oc io l og i e , Bucuresti: Babel.Zeletin, Stefan, (1927), Neoliberaltsmul, Bucuresti: Ed. Pagini

agrare ~isociale.

COM UN IT ATE S I C OM UN IC AR E

loan HosuUlliversitatea Babes-Bolyai Cluj-NapocaCatedra de Comunicare si Relatii Publice

AbstractSociology, anthropology and social psycholog;: provide t~1,er/woretical and conceptual frame by means of which the socialIJl(lce, communities, groups and indi~idual~ can be mapped.fh e present paper tries to add n e w d im e ns io ns t ? th,eprocess"",\'Ocialmapping meant to configure th~ COn1n:unltarwnspace,II is to refer to communicational practices viewed as culturall ' l 'oducts or as institutional tools meant to create or recreateIdentities at individual or communitarian level.Keywords: society, communication, community .~ ."Singuratatea soar putea sa fie adevorata ~oala .a nouluisecol, pentru co vom trdi singuri, vom munct singuri, ne vomIllca singuri, izolati de semeni printr-un modem, u~ walkm~nsau un televisor .... Nu mai este deloc dar unde ne mal conectamlntre noi, sau cui mai aparfinem. Daca insd nu-i mai apar-tinem nimanui, este mai greu sa mai vedem un rost in ceea ce(acem"l. ." . ~Citatul de mai sus poate reprezenta, ~I unu apreciaza ,cal oe rt e p o si bi la 0 astfel de lurne, viitor~I, in,divizilor 'i~t!-~socie-late dominate de tehnotogia informaties ~1 a comumcaru. Greude spus daca lucrurile vor evolua In aceasta directie, greu ?espus d aca am u! poate renu_nta la. 0 ~r~satu r a o naturala ace stu la~lnscrisa in codu! sa u genetic, sociabilitatea. In cele ce urrneazavom problematiza, Tara pretentia de a epuiza nuantele sau aspec-tele im p lic ate 'i nt r- un a st fe l de demer s , de altfei extrem de amplu,

Handy, Charles, Pelerina g o C l l C i , Ed CODECS, Bucuresti, 2007,p _ 2 7 1


11/20

26 I DE LIA C R IS TIN A B AL AB AN S IIO A N H O SURus, Flaviu Calin, (2002), Introducere in stiinta comunicdr i i

si a relatiilor publice, Iasi: Institutul European.Rus, Flaviu Calin, (2004), Relatii Pub lice $i Publicitate, Iasilnstitutul European.Spiridon, Monica (coord.), (2001), Comunicarea si schimbarea culturald, Bucuresti: Ars Docendi.Spiridon, Monica, (2002), Cultura: modele, repere, perspeclive, Bucuresti: Ararat.Stancu, v . , M. M. Stoica, A. Stoica, (1995), Rela!iile pub l ic e .Succes si credibilitate, Bucuresti: Concept.Stancu, Valentin, Marcela Stoica, Adrian Stoica, f. a., Re la t i ipub/ice. Succes si credibilitate, f. ed.

Teodorescu, Gheorghe, Petru Bejan, (2003), Relatii pub/icesi publicitate. Discurs, metoda, interpretare, Iasi: Ed. Fundat ie iAXIS.V lad, Radu- Dan, (2001), Gdndirea romdneasca despre indus-trializare: 1859-1900, Bucuresti: Ed. Mica Valahie.Vlasceanu, Mihaela, (1993), Psihologia organizatiilor ~iconducerii, Bucuresti: Paideia.Vlasceanu, Mihaela, (1996), Sectorul non-profit. Contexte.Organizare. Conducere, Bucuresti: Paideia.

Vlasceanu, Mihaela, (1999), Organizatii le si cultura organi-zdrii, Bucuresti: Ed. Trei.Zamfir, Catalin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1993), Dictional'

de sociologie, B uc ure sti: E ditu ra Babel.Zamfir, Cataiin, Lazar Vlasceanu (coord.), (1998), Dictionarde sociologic, Bucuresti: Babel.

Zeletin, Stefan, (1927), Neoliberalismul, Bucuresti: Ed. Paginiagrare ~isociale.

COM UN IT AT E S I C OM UN IC AR E

loan HosuUniversitatea Babes-Bolyai Cluj-NapocaCatedra de Comunicare ~lRelatii Publice

AbstractSociology, anthropology and social psychology provide thetltcoretical and conceptual frame by means of which the social\/ '11 ie , communities, groups and individuals can be mapped.I I / ( ! present paper tries to add ne w dimensions t ? th.e process,,/ social mapping meant to configure the communitanan space.fI is to refer to communicational practices viewed as culturalI,,'oducts or as institutional tools meant to create or recreateulmtities at individual or communitarian level.Kevwords: society, communication, community

"Si'nguratatea soar putea sa fie adevdrata boald a nouluiwcol, pentru ca vom triii singur i . vom munci singuri, ne vomutca singuri, izolati de semeni printr-un modem, un walkm~n\ '111( un televizor . ... Nu mai este de/oc ciar unde ne mar conectamtntre noi, sau cui mai apar t i n e m . Daca insa nu-i m a t apar-III/'m nimanui, este mai greu sa mai vedem un rost In ceea ce/I I em'",Citatul de mai sus poate reprezenta, si unii apreciaza cal oa rt e p os ib il a 0 astfel de lume, viitorul indivizilorl~tr-? socie-I I. e domina t a de tehnologia inforrnatiei ~ia comunicarii. Grellde spus daca lucrurile vor evolua In aceasta directie, greu ?epus daca omul poate renunta la 0 trasatura~ naturals acestuia,rnscrisa in codul sau genetic, sociabilitatea. I n ce le ce u rrneazavorn problematiza, fara pretentia de a epuiza nuantele s au a sp ec -I c le impl ic a te intr-un a stfe J d e derners, d e a ltf el e xtr em de amplu,

Handy, Charles, P e le ri na g oa /I i, Ed. CODECS, Bucuresti, 2007,1'.271


12/20

28 I DE LIA C RIS TIN A B ALA BA N ~IIO AN H OS Ur el at ia d in tr e cornunitate si cornunicare, ' in ciuda presiunilor pccare Ie exercita "determinismul tehnologic" prezentat 1 1 1 [ucr~rile lui Marshall McLuhan. Dezvoltarile impuse de tehnologi Iinformatica si cele comunicationale (TIC) au generat amplediscutii In comunitatea stiintifica din spatial socio-uman, Problematizarile de acest tip, eel pu tin pentru spatiul socio-uman, seinscriu pe linia norrnalitatii, In se nsu l ca de fiecare data candapar noi dezvoltari in plan tehnologic sau industrial, oamenii des t ii n ta t rebu ie sa raspunda la intrebarea: cum anume va influent"dezvoltarea tehnologica rnodul in care functioneaza comunitatileu rna ne ? In u ltim ele doua seco!e, putem rnentiona 0 lista lungs deastfel de intrebari generate de industrializare, de urbanizare, derevolutii tehnologice etc. In ultimii ani, ultimele doua decenii,

. cercetarile din spatiul socio-uman revin cu insistenta la temecare plaseaza pe pozitii centrale legatura dintre ITC (informa-tion and communication technology), CMC (computer mediatedcommunication) ~i diferite aspecte ale reali tati i sociale, la nive lmicro-social sau macro-social. Ne vern opri In cele ce urrneazala aspecte ale comunicarii mediatice si conexiunile acesteia cuidentitatile comunitare,

Libertatea si independents sunt valori apreciate in societateain care trairn, Exista insa un cost al supra-aprecierii celor douavalori ale mcdernitatii: manifestarile individualiste sau celeputernic egoiste, care macina fundamentele spr itului comunitar.Lumea noastra este una in care individualismul pare sa castigeteren, lucru usor de constatat in urma experientelor pe care leavem in relatia cu ceilalt i , Acest aspect poate fi dernostrat' si cuajutorul probelor stiintifice din spatiul socio-uman - vezi in acestsens eseul politologului american Robert D. Putnam BowlingAlone: America's Declining Social Capital (1995). Problematicaindividualismului, a anomiei sociale, increderea in ceilalt i saurnecanismele cooperarii reprezinta teme pe care sociologia leabordeaza inca de la inceputurile sale ca ~tiinfii sociala, Tratareaunor astfel de teme conduce inevitabil [a aspecte ce tin de regu-lile sau normele existente in societate, la raporturile pe care le arein div id ul in re la tie cu grupul sau, in plan mai larg, I a l ega t ur il edintre individ si cornunitate. Este, de altfel, preocuparea majoraa sociologiei, aceea de a studia relatiile ~i interactiunile urnane,abordari micro sau macro-sociale, din perspective calitative

P R TR E ND , S OC IE T A TE ~ I C OMUN IC A R E I 29III cantitative. Sub aspectul abordarilor socioiogice, credem eal "l \i il e c omun itare sunt bine reprezen~ate.!n teo:ia ~icerce_tare~

d. lnctura sociologica. Studiu! comunitatu este 1 1 1 mare masuraI ..tudiul proceselor comunicationale. Afirrnatia de acest genII' la baza doua argumente: unul ce tine de aspectele de factura

I. dl'ctica si conceptuala, iar cea de-a dOLiazona de argumentare1 1 1 1 ' de evolutia naturala, In oglindii, a eelor doua pl:ocese sauIIditati sociale, Studiul relatiilor de putere, al mecanismelor deII1ope;are sal! conflict, al relatii lor int.er~lInane sal! al ~el.or int~a-

H I intergrupale sunt, In esenta, partl Admceea ce astazi ~1Umrnr n d iu l proceselor e om u nic atio na le . I nte le ge re a mecamsmel_ord. runctionare a spatiilor comunitare contribuie in mod ~sentlalI I I Illteiegerea modului in care se deruleaza procese.le ~l meca-insmele cornunicationale la nivel individual sa u la nivel grupal .I k altfe!. til curentele mari ale gandirii sociologice se rega-I'se teoriile din spatiul comunicational, plecand de la Fernan~lnnnies, trecand prin reprezentantii scolii de la Chicago ~au ~alI lpoi vorbind despre reprezen_tantii SAtud.iilorCultura~le B~ltal1l~e:In-care din gruparile sau scolile de gandire de factura sociologica,III subliniat importanta pe care 0 are cornunicarea in proceseled constructie sau reconstructie comunitara'.. ..f n mod natural, realitatile comunitare sunt sustinute de relati iIl)JI1unicationale; cu alte cuvinte, cornunitatile umane se consti-Iuic odata cu manifestarea proceselor de comunicare socials.I icfinirea conceptelor de comunicare si comunitate aduce cu sineclemente comune, anume: cooperarea, conflictul, intelegerea ~ilsi m ilarea", Comunitatea si societatea cuprind ceva mai multd 'cat cooperarea competitiva; comunitatea include si clementemenite s a sustina identitatea prin solidaritate si viziune comuna.In acceptiunea c!as~ca a reprezent~l~ti!or ~~oli.i de 1a.Chicag~:notiunea de comumtate este defil1lta.1l1 principal pnn .Joculill care cercetatorul poate fi prezent ~I poate observa comporta-mente interactiuni (dinamica de grup, procesele de aculturatie,asimil~re, participate, conflict etc.) individuale, grupale sau

I Dobrescu, P., Bargaoanu, A., Corbu, N. (2007), Istoria comuni-cl iri i , Bucuresti: Ed. comunicare.ro, p.432 Zani, B, Palmonari, A., (coord.) (2003), M a n u a l de psihologiacOll1uni t l i t i i , lasi: Polirom, p.37


13/20

30 I D EL IA C RIS TIN A B AL AB AN 51 lO A N H O SUale cornunitati i ill ansamblul sau , In realitate~ sociaJ:a ~ctu.aUi,avem noi spa-Pi de sociabilitate si putem vorbi de not tlP~tn dec om un ita ti. S pa tiu l virtual, comunitatile virtua le nu mal suntacele loeuri in care are Joe intalnirea fatii infalii; elemente!edefinitorii pentru un cercetator sunt date de informatie,. euno~~-tere sau de ritualul transmiterii informatiei, toate definind nolleforme de expresie a comunitatilor virtuale'. Realitatea sociala ceilustreaza celmai bine modul In care eomunicarea seteaza sauconfigureaza spatiile cornunitare esteopinia publica. Prezen~ataea fiinclcomponenta soft a com unitatii, opinia publica exprimaprincipalele coordonate valoriee s i a t it ud ina le de momen~ t,ntr-ocornunitate la un anumit moment ' . Din n um er oa se le d efin ir i dateopiniei publice, pentru dernersul de fata vom retine urmatoareleaspecte: formarea, consolidarea sau schimbarea unor ~rofile.valo:rico-atitudinale la nivel cornunitar reprezinta consecmta directaa proceselor si relatiilor comunicationale: ~irecte sa_umediate,interpersonale, de grup sau de rnasa. Opinia p~bhca este doa:una din numeroasele exemple ce sustin legaturile de substantaexistente intre comunicare si comunitate, Iegaturi care se mani-festa puternic in contextul in care noi forme de comunicare gene-reaza noi tipuri de comunitati , Ne referim aici la rolul pe care.~1au ITC CMC (comunicare mediata de calculator) in constructiacomunitatii virtuale. In relatia comunitate-cornunicare exista ~ideterrn in.ri ale spati ilor comun itare asupra proceselor comun i~cationale. Cel mai bun exemplu in acest sens este rep~'~zentat.deeunoscuta spirala a tdcerii, adusa in prim planul teoriilor SOCIO-comunicationale, in anul 1984, de Elisabeth Noelle-Neumann.Modelul descris de autoare prezinta mecanismele de influen-tare la nive! comunitar. In situatiile in care indivizii reusesc sadetecteze In randul celor din jur coordonate atitudinale, opini-onale, altele dedit cele proprii, i~iexprima destul de nuant.at ~~oarecum sovaitor opiniile/pozitiile adoptate in r.a~?rt c.u cei!~ltlmembri ai cornunitati i , In situatiile "incare opiniile ~I eo.nvln-gerile Indivizilor sunt in linii mari similare eu cele exprunate

I J~oes, S.G. (ed.) (1998),.Cybersociety 2.0: Revisiting Computer-Mediated Communication and Community. SagePublicationsLtd., p. 1 5

2 Ilu], P. (1997), Abordarea calitativa a socioumanului, Iasi:Polirom

P H T R E N D, S O C IE T A TE ~ I C OM U N K AR E I 31I r lc a lt i mernbri ai c om u uita tii, a ce stia IlU ezita sa Ie exprimeII lf1rie,sa Ie sustina fenn. Comportamentul retinut fata de cei, uo au opinii diferite inseamna, in esenta, evitarea riscului deI II rid icu lizat sau izolat din punct de vedere social. SustinereaI1I1Ilr paz i~ii conforme cu eei din j II r desem neaza integrarea sal!It \ eptarea ea mernbru al unei cornunitati.

Comunicare rnedlatica ~icomunitateMass-media este pentru u n ii a u to ri vehieulul sau ins t rumentul

" poate reconstrui identitatile cornunitare, evidenta fiind pozitia,Iulrala a institutiilor m ass -ru ed ia in peisajul comuni tar; mai mul t111M, asistam la dependenta de media a institutiilorsi a indivi-dwJ In lipsa mass-media, actiunea politics, asa cum este confi-

1 , , 1 1 a l a azi, pare sa nu aiba sanse de reu~ita in modelarea spiri-I 1 1 1 I 1 icomun itar, Incercarea omului politic de acre iona un spirit alI I IIII Unitati i trece inevitabiI prin fiItre sau mecanisme med iatice;dl'lcursulliderilor de opinie, formarea unui climat de opinie sau- l opiniei publice este, dill non, un proces gestionat, in cea mai!lillie masura, de institutii media. Spatiul politic beneficiaza denporturi mediatice in incercarea de stabilire a unor conexiuni cu" 'II ce generic nurnim comunitate. Sectorul de afaceri, nivelulIIICHI national sau multinational abordeaza, in ultimele decenii,un nou ti p de discurs; este ~orba de responsabilitea sociala corpo-IIIiva. I n aceste dernersuri , un rol important it au persoanelepccializate in dezvoltarea Simentinerea relatiilor eu media sau, 1 1 alte instants c or nu nita re . R olli! specialistilor de PR, pentru cad"spre aceasta categoric este vorba,este unul crucial in stabi-Illca/definirea prioritatilor si continuturilor diserninate de media.vccst efort decomunicare reprezinta dorinta sau nevoia secto-1IIIui de afaceri de a stabili relatii mediatice consistente ~IpozitiveI I principalele publicuri existente la nivel comunitar. ObservantI~ndar ca doua dintre componentele esentiale, political ~iecono-micul, care reprezinta, In acelasi timp, doua dintre puteri la nivel.ocietal, sunt conditionate de rolurile ~ifunctiile pe care Ie aremedia In relatia cu publi~ .~ @ s 1 u l I i l I o t r " ' j1 _ De:leur~ M., Ba~ ~~.~aCh.' S., .99.9), Te" '1J( l jle comunicar l i de1IH1~:a, Iasi: Polirorn \~PART>\MENTl:L .

BIBL lOTBCA


14/20

32 I DELIA CRISTINA BALABAN ~IIOAN HOSU

CMCIfTC reprezinta clemente de sehimbare a realitatikscomunitare , pentru ca aceste noi suporturi comunica tionalconstituite in retele la niv el cornu nita r, pe rm it cone cta re a inll1indiv izi si grupu ri d in c om u nita te , c on ec tiv ita te a p er rnita ndrn 0bilita tea rid icata a stoeu lui e c u n oa ste re , Inov area sa u descoperi rea nu v in in mod necesar din cresterea stocu lu i de cunoastere, ci v in mai degraba di n circulatia rapids ~i accesul facil II Ielernentele de cunoastere existente',

Com unica rea m ediata de calcu lator (CMC), internetul sa ublogosfera desernneaza: (i ) pe de 0 parte , noi realitati sociocomunicationa le; (ii) pe de alta parte , forme noi de expresie inp la n c u lt ur al ; este yorba de dimensiunile majore in ju ru l c ar orase stru ctu re aza cu ltu ra on li ne , P re ocu parea cerce tatori lor pentrumediile online sau pentru cu ltu ra online se grupeaza pe douam ari coordona te: ccm unitatile v irtuale si identita tile noi gene-rate de m ijloacele moderne de comunicare, Legatura dintrete hn olo gie s i s ocie ta te , rn od ern iza re a te hn olo giilor c om un ic arii,CMC (c om pu te r m ed ia te d c ommu nica tio n) ar produce 0 seriede schimbari majore printrecare putem mentiona: (i) crea rea deoportunitati de invatare si de cunoastere; (ii) crearea de noi opor-tu nita ti p en tr u p art ic ip are a democratica; (iii) c re are a d e c ond itiipentru dezvoltarea de contracu itu ri la dim ensiu ni Ta ra precedent;(Iv ) dificu lta ti lega te de dreptu rile de proprieta te intele ctu ala ~iproble me de natu ra etica; (v ) regandirea relatiei orn-masina- .Legatura d in tr e c ap it al ul socialsi modu l in care se constru-ieste si se de zv olta regim urile democratice 0 r eg as ir n p ro bl em a -tiz ata I n lu cr ar ile l u i . Pu tnam , lnsa ceea ce propunern noi este savedem in ce m as u ra noi l e form e de com un icare on l in e con tr i b u i ela formarea de noi i de n ti ta t] comuni tare ~iIn ce mod aces te no!spatii co mu nita re /id en tita re p ot co nd uc e la cresterea civisrnului,priv it ca valoare esentiala a participarii in societatile dernocra-t ice. Desigur, ram an alte intrebari a l carer raspuns se lasa Incaasteptat deoarece metodologiile de cercetare pentru aceste noi

I Venturini, T. (2007), Verba Volant, Scripta Manent: The Dis-continuity Effect of Explicit Media, T he Ame rica n B eh av io ra l S cie n-tist. Ed. Thousand Oaks: March , Vol. 50 (7);

2 Jones, S.G. (ed.) (1998), Cybersociety 2.0: Revisiting Computer-Mediated Communication and Community. Sage P u bl ic at io ns L td ., p.26

PRTREND, SOCIETATE ~I COMUNICAREI 33

lill:1p yin, mai degraba , sa exploreze rea lita ti sociale extrem1 .Irnamice ~i mereu dispuse s pre _ tr an sfo rm a re , fiind grell de, I ' In l il prognoze in acest domeniu. In ciuda unei reali ta]: social~0 1 I ll ! no i (determ inate de aparitia permanenta a n01 suporturt, IiIlICC de comunicare ~i interactiune) r aman 0 serie d e e !em en te1 I~ !n nt p re ze nte in a te ntia sociologilor: modu l in care evolu-

1 1 rcla tiile in div id ua le , g ru pa le $i com unitare in report ell""ddica;ile gene rate de tehnologiile informatice si cele cornu-"I' 1(iol1ale. Exista asadar 0 serie de elementecomun_e in~reu unnita tile v irtua le si cele rea Ie: nev oia de apa rte nenta , exis-, 1 1) 0 1 l ine; i de nti ta ti c omune , a unui s ,~ t d e r eg ~~ i ~.i?rmes~r ise

III ncscrise , da r asumate de membrii comuru ta tu , ritualu ri sa l!I IIHO de expresie specifice etc.'.Nuile supor tur i de com unicare, in special CMC, a du c "a pro -, , 1 , 1 1 "1 1" si accesibilitatea, dar ceea ce trebuie sa investigam este

.mume presupune aceasta apropiere si dad ea raspul1?eIII \I lilor umane de interactiune, cunoastere, de contact SOCIa lI lml1unicat ional . Cyberspace-ul va continua sa contribuie la,iI,q )s ul, re orga niza re a s au ia a p~ ri~ ia d e ~ o.i n~ od uri de ~ n~ e~ ~c-

1 11 11 1 sociala, de reconfigu rare a inforrnatiei ~I a comunrcaru, aIIllIduiui in care emerg sau se transforms comunitatile urnane.1 1 ' 1 1I din 1994, o d a t a c u la ns ar ea p r i m e i campanii a c e l o r de la

Ill'rosoft ("W here do you want to go today?"), inte rn e tu l ~ i calcu-1111U'll! personal au reprezentat nu dear promisiuni, ci si certitu-1 1 1 1 1 1pentru ce i ca re c o n s i d e r a u e x p r e si a information highway. 1 1 1 M 0 metafora m en ita sa evoce m iscarea, v iteza, c aillto rl a e tc I .1 1 1 \ ; . i a u to ri c on si de rs c a a ce ste prom isiu ni ofe rite de internet ~i1 M au evoluat dear spre unele di n domeniile sau sectoarele, I "f li s oc ia le , I nc ur aj an d aspectele d e n atu ra cornerciala, con~u.~u u -r is ta , s i actionand intr-o rnai mica m asllra In directia intanru1 1 1 1 innoirii spa tii lor com unitare , in sensu I cresteri icivismnlui1 1 1 1 a sociabilititatii2 Su b aspectul relatiilor sociale, noile forme

d t' comunicare mediate d e c om pu te r reproduc, intr-o mai mare\ M arinescu v ., Pribeanu C. (200t), Situri web destinate comu-

rillii{ilor virtu ale: principii de proiectare si criterii de evaluare, Rev .Iliformatica Economica, 3 (19), p.127-134.2 Jones, S.G. (ed.) (1998), Cybersociety 2.0: Revisiting Computer-~tediated Communication and Community. S ag e P ub lica tio ns L td ., p .3


15/20

34 j DE LIA C R IS TIN A B AL AB AN ~IIO A N H O SUmasura dedit produc, noi relatii sociale. CalculatoruI si in tnetul sunt furnizori de speranta si tncredere, mai degraba dcreatori de noi forme sociale; indivizii sau societatea doresc .viseaza laschimbari care sa.sus t ina proiectul social in care tdiiCel putin aceasta este speranta teoreticienilor sau practicienildin spatiile organizationale, Industria mass-media consemneaschimbari spectaculoase privind adoptarea TIC. Spatiul polticii a reactionat mai lent la schimbarile generate de internetde CMC; efectele pozitive ale mediului online par sa nu f aduschimbari majore in practica de factura comunicationala a sfepolitico. Adoptarea rapida si masiva a noilor tehnologii comnicationale ~ produ s rnu tatii in raporturile de putere prezente Inivel social. In lucrareaMass-media si societate, A. BargaoanuP. Dobrescu sesizeaza schirnbarile spectaculoase inregistrate nsocietatea contem porana, scb imbari determ inate de raporturiade comunicare si informationale produse de internet ~icalculatorCei doi autori lanseaza 0 serie de interpretari pe marginea ieranhiei c1asice privind puterea din societatea omeneasca. Schemclasica a lui Montesquieu, care piasa pe primele trei pozitii putrile legislativa, executiva ~iuridica, este completata de alte trputeri din care se pare cil deriva cele trei surse de putere clasicCele trei surse ale puterii sunt reprezentate de ~tiin!a si tehnologie, de sistemul econornico-financiar si de institutiile media,acestea subordonand primele trei surse de putere din accepti-unea clasica. Raporturile noi de putere existente la nivelul soci-etafii actuale d eriv a d in fu nc tii sociale noi adoptate de media saude spatiul tehnico-stiintific; schimbarea majora care a survenitin spatiul social se datoreaza In principal rolului de gestionar alinformatiei (producere, diseminare etc.)', Aprecierile unor autoriconform carora mass-media actuala ar detine 0 pozitie privile-giata in raporturile cu alte puteri din societate au la baza efectelepe care Iegenereaza media actuala, efecte greu de cuantificat petermen scurt, dar cu siguranta semnificative pe termen mediusi lung, in contextul in care media este predispusa la adop-tarea rapida a elementeior de inovare tehnologica si stiintificace au legatura cu producerea si gestionarea informatiei si chiar

1 Dobrescu, P ., B a rg ao an u, A ., (2003), Mass-media $i societatea,Bucuresti: Ed. cornunicare.ro, p. 274-276

P R T R E N D, S O C IE T A TE ~ I C O MU N IC A R E I 35.uuoasterii. Organizatiile media sunt 'in acest sens con forme

q t i lurile manageriale ce asigura succesul: inforrnatia, inte-II '11\nsi ideile {in sensul inovarii)'. In plus, specificul munciiI , " din institutii media ("sunt om de teren, iaroamenii de terentil npartin nimanui'") Ie confera libertate ;;i adaptabilitate in

1 1 ' 1 II u Ie l l med iul. J u mal istu Ieste din ce 'in ce mai put in depen-1,"1 de spatiile fizice sau de geografia organizationala oferite de'I lilutiile media. Transformarile majore ale rolurilor jurnalis-1 1 1 1 1 1 1 san, in plan mai larg, ale institutiilor media atrag dupa sineuiutatii In planul elementelor constitutive la nivel comunitar.

I , verba de ceea ce Gabriel Tarde anunta acum mai bine de'III sccol: transformarea multirnilor in publicuri; astfel asistamII lurrnarea unor grupuri a carer logica de grupare este dupa1IIII(Iulincare cauta inforrnatie si d up a modul in care se exprirna1,1plan opinional sau comportamental: "publicul este 0 realitateuuulcrna, pentru ca existenta sa este legata de aparitia presei ;;iI , nctivitatea acesteia .. . Publicul este format din oameni care'lIqll\rta~escaceleasi idei, aceleasi convingeri, aceleasi abordari,1 '1 iucipala sursa de formare a acestor convigeri este presa'",Cu ajutorul CMC sau LTC se poate incerca reconstruireaI,ll IIlitlitilor sau a sensurilor comunitare; emailul sau blogul1111ot suplini interactiunea fata in fata. Noile instrumente'H' 'aza spatii cvasi-comunitare menite 'in principal sa creasca, lleienta relatiilor sociale. Insa eficientizarea unor relatii presu-1 ' " I l C pre-existenta lor, fiind in acest moment greu de spus cfitI rum se pot materializa relatiile virtuale sau daca acestea seI i d l substitui relatiilor sociale construite 1 1 1 rn an ie ra c la sic a,IMe faciliteaza alegerile noastre; putem opta doar pentru,U' l e co rnun i ta t i formate din oameni care sa ne semene. FormaII1Isica a comunitatilor umane definite prin teritorialitate,I m b a, traditii comune, etnie etc. obliga la 0 convietuire bazata)II' intelegerea alteritatii, Alteritatea 'in cadrul cornunitatilor\ i r tua l e este destul de similara deoarece criteriile de alegere a

I Handy, C. (2007), Epoca lratiunii, Ed. CODECS, Bucuresti;,1138-161

2 Handy, C. (2007), Pelerina goa/ii, Ed. CODECS, Bucuresti, 1843 Dobrescu, P., Bargaoanu, A., Corbu, D. (2007), Istoria comuni-

"(il'ii, Bucuresti: Ed. cornunicare.ro, p.37


16/20

36 I DE LIA C RIS TIN A B ALA BA N ~IIO AN H OS Us_patii lo.r cornunitare virtuale respecta eeea ee teoria compartle l.soe la le prescrie : indiv izii tind sa se compa re cu altii, nu dldonnJa de evalu are . corecta a proprie i persoane, ci pentru II ,rnentrne sau consolida evalu area de sine '.. I ?em ersu i em piric, ia n ive l cornu nita r, v a urrnari identificares

~P lr lt .u l u i eO ll 1un it ii ~i i, . man ifestarile m ajor e a le c om po ne ntc lu ridentitare; sau, mal simplu, se urrnareste surprinderea accl Icom ponente ident ita re eu aj utor u Icarei a sa se faca d isti netia m il- ceilal/~. ~asura~ea: evalu area , observ area unor eom ~nil I Ie st~ r ~a lrza t~ d ~ o b.l~ el d e. o am en i d e ~ ti in ta , jurnalisti, functio?ar~ ~l ~I.n~r instrtupi pu blice specia liza te ; m ai rar se in tam plaindivizii dm tr-o com unita te sa apeieze la o bs er va re a s is te m atic la comunita tii in care tra iesc, Pentru m ajorita tea m embrilor un Ic .om un ita ti, ,:s _t~ .a pro ap e in :po sibil de o bs erv at, rn ac ar partialtipul comurutatn m care vietuiesc, motiv pentru care ace~tilapeleaza la institutii specializate In prezentarea realitatilor intrasi extr~-.com unitare , U nu i din tre fu rn izorii im portanti, poatoee l m a~ Im portaJ~t., de inform atii despr~ com unita te sau desprslumea III care traim este m ass-media . In acest moment in trebarile ~e baz~ rev in: cu m se m anifesta re la tii1e /legaturil; d intre~omulll~.ate ~.lc om un i~ are ;. e e fel de perceptii sa u asteptari suntm rela tll.1e dintre publicuri ~ i com unica tori; care este perceptip ub lic urilo r c om un ita re priv ind p erfo rrn ante le c om un ie ation alal e institutiilor media . '

Camunitatea locala - realitdti mediatice. Ipoteza sau , maidegraba, interogatia care a sta t la baza demersului de cercetarea fo:t urrnaroarea: .pu t~m real,iza un portre t a l unei comunitatlpleeand de la realitatile media? Acest tip de interozatie esteaplicabil ace lor cornunita ti in care se m anifesta instit~ tii m edi-a tice ; v or~im . asadar de~ un anum it tip de com unita ti, i~ esenta ,de comunita ti u rbane . In ciuda evidentelor fu rn iza te de sim tu lcomun, se impune verificarea relatiilor dintre comunitare ~iaspecte de . n atu ra ccrnu nica tionala (com unicare m edia tica), v eri-fi~~re rea l.I ,za ta apeland la m etode si instru mente puse la d i spo-z ltle d e s tiin te le socio-umane,

1 Cheicea,S., Ilu], P. ( coord .) (2003) , Enciclopedie de psihosoci-ologie, Ed. Econornica, Bucuresti

P R T REND , S O C IE T AT E S I COMUN IC A R E I 37

Oemersul de cercetareUniversul cercetarii - este constitu it d in pr es a scrisa d in C lu j-

1llpoca, ziare cu aparitie zilnica si saptarnanala, fiind analizateII I produsele media tiparite cat si ee le online . Au fost lu a te inI II II Ii zaz ia re le l oc al e, c ot id ie ne le s i s ap tam an al el e Faclia de Cluj,

1 1 1 ( 1 de Cluj, Agenda clujeano, Saptamdna clujeana, Foaia tran-I Iwma si Informatia de Cluj. Precizam faptu l ca acest dem ers nu a1 1 1 1 ILlS m as s-m ed ia e le ctro nic s (p os tu rile de r adio sau televiziunilejlllllle), desi suntern constienti de forta , de influenta pe care 0e rc it a a su p ra p u bl ic u lu i sa u asu pra c om unita tii In sens m ai larg,

I I'a pree izare , spu nem noi, importanta, pentru ca de aici decurgI scrie de lim ite a le cerce tarii, lim ite care repercuteaza asupraI I~ c rv a t iilor sa u c onc lu zi i lor desprinse , A cest de mers se doreste aII II schita ce u rrnareste sa tes teze practici noi de utilizare a m e dia ,II[II in plan in st i tu ] iana Icat s i la n iv e! ind iv i du al. Sub a sp ec t m eto -lu lcg ic, ce rce tarea este una de factura ca lita tiva , avand la bazaru nliza ca lita tiv a a documentelor si me to da i nt er vi ul ui .Prin interm ediu l analize i ca lita tive a docu mentu lu i am dorit1 identificam temele Ian s ate de presa scrisa prezenta in C lu j-lupoca ~i m o du l in care su nt percepu te acestea. Nu am fast inte-iI'a lii d e a sp ec te c an tita tiv e, desi nici ac est aspect nu este u nu lo i l ' neglija t; am fost in teresa ti de ca tegoriile sau tipu rile de fem eI ho rd ate , d e m od ul 'in care sunt percepute p re s ta ti il e i ns ti tu ti ii oruu-dia (presa scrisa) l a n i ve ll o cal .

Analiza de docum ent a fost rea liza ta incepand cu iu lie 2007,111 11con ti IlUat a eu 0 serie de in te rv i ur i de p ro fu nzi m e 'in decu rsu Iuurlui 2008. I n c ad ru l s tu di ul ui au fost doua c ate gorii d e c ons u-uurtori media: (i) un grup de cinci e va lu ato ri tin er i, Cll vars te1 I I Ire 22 ~i30 de ani s i Cll s tudii superioare ; a cest prim grup ap , 1 l ticipa t la rea lizarea analize i de continu t pentru ca u lte rior sap nrt ic ip e s i la s es iu ni le i nd iv id ua le sau de gru p, utilizand metoda1 1 1 1 irviului; (ii) ee l d e- al d oi le a grup a fos t c ons titu it d in pe rso ane111 varsta mai m are de 45 ani, s tu dii su perioare , persoane Clln -s po ns ab ilita ti e eo nomic e, p olitic e s au r na na ge ria le ,

Interesu l de cerce tare era legat in principa l de poves tea propusaII~'j IIm al is t, de mod ul III ca re aceasta poveste este prezenta ta (su bII~pectul docurnentar ii, a l gradulu i de deta lie re informatica ~i a l.tiv crs ita tii a rgum ente lor, opiniilor exprim ate , a v alorii ev eni-


17/20

38 I DEL IA C RIST IN A B ALA BA N S IIO AN H OS U P RT RE ND, S O CIE TA TE S I C O M U NIC AR E I 39ll~entl1lui);am avut in vedere ~icaracterul ternatic, editorial iZII~l omogenitatea materialelor din presa scrisa locals.Opera t ion a l iza rea pentru coneeptele si dimensi u nile de Insus' a fast realizata utilizand 0 scala CLl cinci trepte: -2 la 1Int~o,duce!"eaacestei, ,scale, si scorurile asoeiate acestor tre]faeilltea~a comparatiile dmtre evaluatori, ideea de baza f 1 1 - ;standardizarea aprecierilor si opiniilor pe marginea matedlelor: ti~lu,.document~re, infomare/detaliere, comentariu/opinitend~n ~IOZ i at e/n e ut ra l it at e, v al oa re a even im entu lu i/re levanta,Fiecare membru al echipei a analizat peste 200 de articolfiec,area avut in rned ie 5 jurnalist i,din domen iidierite (cultu rids~clal, politic, economic etc) de la trei ziare din totalul de ~II'z~lare loe,ale Ju.at~in analiz~. U~timele 3 0 de pr odu ctii/m atriale ale jurnalistilor selectati au rntrat in analiza. La cotidienperioda'monit~ri_z~ta a fo~t in m~dia de 2- 3 luni, iar 1a saptamnale de 5-6 luni, Fiecare zrar, desigur ne referim la materialele d,press, a fost evaluat de catre doi evaluatori pentru a vedea caresa u u~d~ s~nt diferente mari de apreciere . Acolo unde am sesiza taprecren ?lame~r~1 opuse, ~n:lincercat sa,surprindem motivatiaev~luat?nlor pflvmd evaluanle extreme. In final, pentru fiecarea~ttcol/Jurnahst ~u pu!ut fi calc?late seorurice reprezentau aprcele~ea evaluatorilor. In rnaterialul de fa~a ne intereseaza mai~~It~,nscoruril: obt,inu~e:aceste scoruri sunt expresia unor aprc-CIerIde factura calitativa; ele sunt puternie influentate de subiec-tivitatea si sistemul valerie al evaluatorilor, totusi acerste scorurlco~~rm a unele ierarhi ivalorice in peisaju [ jurnal istic. Evalua-toru au fost cercetatori, masteranzi sau doctoranzi din cadrulFSP~C-.UBB, cu ,experin!e anterioare In derularea de analize sistud IIdill domeni u I cornun icar ii med iatice', Fieeare evaluator afurnizat in final 0griia de evaluare eu scoruri pentru materialelede Rresa parcurse si a furnizat, de asemenea, 0 lista de obser-vatu.de.natuni p~rsonaHi, idei sau cornentarii desprinse din urmaanahze! de ~ont~nut a tect~rii a eel putin trei ziare locale ~i aeel.puun tre~zec~ d: rnateriale pe dorneniile: economic, politic,cultural, social-sanatate, sport, eveniment,

Intreg acest demers de analiza a reprezentat efortul necesardepus de evaluator pentru a depasi sau pentru a dobandi statutul1 Evaluatorii pentru analiza calitativa au fast: Mihai Deac, Ani-

soara Radule], Georgia Vatca, Sabina Surdu, Olimpia Mosteanu

I "II /Oscator (ideea de baza era aceea de familiarizare, ~ociali-I. ClI' produsele media locale) ai,pres~i scri~e 71ujene, In b.aza, lei analize au fost Iacute 0 sene de mtervnm de profunzime1I'~'icare au realizat aceste analize de continut.I n alt aspect al anal izei viza med iu I o~l!~e d,e prezentare aI ru-ler locale, In acest sens, evaluarea pagmn de internet pentru,llliile online a fost rea liza ta pe urmatoare!e dim.ensiuni: auto , -l/oIl!', actual i ta te , cod, p re zen t a re g en er a la , navtgare. transmi-, , ,' /I i nfo rm a l/i /o r, m e di u c li en t. Din nou, nu sunt IInporta~te, , 1 1 I I r i l e obtiut e de instituti iIeme~ ia clujene pentru ca ~lucrllf1leIII i-voluat mult in ultimul an; penoada 2008-2009 a II1semnat

1 1 1 1 hlderea sau suspendarea editiilor tiparite, moti~ pentru care, 1 1 \ i i l e online capMa 0~lta pozit ie In ,p:isaju! me?iatl~ ~ctual. ,S II biecti iit er v i ev a ti pot fi pla~atl I 11 e.ate~ona "cltltor cail:

1 1 , 1 1 1 " tn sensul ca sunt parte di n pubhcunle care dezvolta1IIIIportamente active de cautare a informatiei din ~nedia, fieIL' verba de media tiparita, fie ca e yorba de media electro-

Ilh'~, radio sau televiziune. Acest tip de public, e~nsumat~r ?eIIl('dia,este selectiv si exigent Exigenta se reflecta 10apreclenleII( stora pe marginea forrnei si continutului.ei dez~proba presa, lisa ill care apar rnateriale prost sense, nu accepta materialele'1Icctacol" - refuza tabloidizarea, sunt destul. ~e conservatort,dl'ii inte1eg faptul di. presa este ~i 0 a~aeere, ~otlV pentru ~are aI.Ill'bui sa aiba in vedere si aspecte ce tm de palierul comercialulu!1\11 al profitului. Tot in acest segment de cititor expert se il~ca-Illcllza 0alta categorie: experimentatul-abonat la presa locala.Aspecteie deprinse in urrna realizarii i~terviuri~or de profun-line ~iindividuale ~j a analizelor de c?ntmut real.lzate pe presaIp ea li i v i z eaza 0 serie de aspecte ce till de funqlonarea mass-rued ia in no ile contexte tehnologice, cornu n i cationale si cu Itu~tille. Limitele studiuiu i su nt limitele inerente oricarei abordari1 1 < . : tip calitativ.

Conl in u tu r i m ed ia ti ceSub aspectul continutului, documentarea riguroasa si gradulde inforrnare a jurnalistului sunt elementele car,7condue la

ca~tigarea aprecierii consumatorului de media. In contextulu no r m ate ria le bine si/sau bogat documentate, componenta


18/20

40 I DE LIA C RIS TIN A B ALA BA N ~IIO AN H O SUi l l form ativ a c a:?tig a te re n 1 1 1 fata c om pon ente i fo rm ativ e. Allaprecieri extrem de favorabile pentru ziarele sa u jurnalistc are "produ c rnateria le serioase", I I I sensu ] ca pe langa faptulc a scriu bine , sunt ~i bine docurnenta ti. Sub aspectu l continutului, in te rv iu rile de profunzime realizate cu e vaiu atori, dar Ice le cu experti re leva faptu l ca unele domenii sunt destu l dgreu de incadra t; incadra rea Intr-o anum ita categoric genereuzconfu zie in opin ia acestor citito ri av iza ti: socialul se dizolva IIIadministrativ, politic, economic, iar domenii cum ar fi sallt)tatea... sun! irelevante.

Evenimentullocal sau stirile din comunitate,A cest capito l es te unul pu te rn ic le ga t d e re vo lu tiile tehnologice 'in planu l cornu nicarii de m asa , T elefonu l m obil: computerul,

a lte ?ispozitive de accesare a informatiei produse in institutiilem edia m odifica fo rrna tu l dar ~i continuturile produse lor jurnalistice ; ce l rnai adesea , "rubrica eveniment marcheaza doar foartescu rt actu a lita tea , Tara a 0 aprofunda ... ". C onsu matorii de stir]reprezinta 0categorie de pu blic a parte In peisa ju l consumatoriloide m edia , iar stirea este produ su l m edia destina t acestu i public,Anal iza arata faptul di nu exista 0 calibrare a ceea ce lnseamnnstire, calibrare care sa tina cont de frecventa cu care apa re zia ru lrespectiv, Stirea prod usa de un saptam anal/cotid ian , orice m ate -ria l informativ trebu ie sa a iba in vedere u rm atoare le : care suntcontinu tu rile pe ca re se concentreaza presa scrisa loca la ; moda-lita ti[e efectiv e de citire a prese i, com portam entu l activ de citire ;analiza si clas ificarea in ca tegorii foa rte c lare (de mu lte ori a icise creeaza , voit sau nu , 0 confu zie , exis tfind situ atii de genu l:politic ianu l X a div orta t, ,,~ tire" prezenta ta 1a c ategoria politic ....,,~ tirea " fiind prost p lasa ta . In treba!i fiind care su nt m ateria le lecare cred ca vand, subiectii apreciaza ca tem ele care vand sunta ce leasi inca de la aparitia prese i: dis tru ge re , sex, ba ni, flu me rnaria le m om entu lu i ~i prom ov area anti-va lorilor, M ateria le le "anti-v a lori" pun sub semnu l intrebarii va lorile genera l accepta te , seconcentreaza pe distrugerea "ce lu ila lt", tem a centra ls fiind aten-ta tu l la im agine sau dorin ta de dis truge re a ce lu iJa lt. A r rezu lta ,d in acest gen de afi r mati i, ideea c a rnass-m ed ia dem o leaza stru c-tu ri axio logice genera l a ccepta te , propune ide i s i v a lori noi 1 1 1

P R TRE ND, S O C IE T AT E $ 1 COMUN IC A R E I 41III~ i l l l socia l , ceea ce im plicit c ondu ce la a tornizarea socie ta tii,1111n m ai adau garn si faptu l ca no ile m ed ia c on trib uie la a pa ritiaj ustinerea a numeroase su bcu ltu ri, se a ju nge [a situ atii 1 1 1 careIlh'dia si internetul sunt aprec ia te de opin i a p ub li ca drept instru-un-ute a le d is tr u ge ri i ordinii socia le . Procese le de atornizareIll'iu la s e r ea lize aza pr in d is tru ge re a e le rne nte lo r d e s olida rita telit' j a la , creeaza stari de ten s iu ne Ia 11ive l in d i v id II a l sau soc i-t n l , ia r a ceste situ atii reprezinta e lernente constitu tive a le u nor1IIIItiu se m edia v andabile . E xperienta ara ta ca institu tiile m ediaI II ' re sp ec ta a ce st "retetar" vand mai bine ill compara tie cu ceiII . nu tin cont de aceste clemente. Riscu l m ajor este tranfor-

I I l. II 'c a i ns ti tu t ie i med ia I I I ceea ce numirn azi presa de scandal,I'll s n "neserioasa" s a u " ta b lo id " .A rtico le le bune sunt aprecia te ca f ind ma teria le le in care1 1 1 1 1 tra ta te cazu ri controversa te , in ca re apare 0 confruntareIII punerea fa ta in fa ta a partilor im plica te . O rice terna poa te fi1 II I 'z cnt aH i c a f i ind una can troversata; pana ~i cea rnai n ev i n ov a ti l

II lllii sau una pozitiv a poate fi transforrna ta intr-una controv er-,II . Tem ele controv ersa te contin m ulte e lem ente anti-socia ie ,nuuiv pe ntru c ar e, unii apreciaza ca m ass-m edia pare sa prom ov aulo ri an t i- soci a le . U nii d in tre respondent. propun p re se i loc ale renuntarea la

.,'(l'Ia de succes consacra ta in institu tiile m edia ~ipe care amIII -u tionat-o de ja . A sadar, in v iziunea unora , rolu l pre se i, a l

IIIrelor loca le e ste ace la de a soc ia l iza , de a creea lega turi la n ive lI.u uu nita r: m ateria le le ca re apar In paginile pre se i loca le socia li-I 'nza pozitiv , e re "constru iesc", inc earca sa contru iasca "pu nti deIt tJ,~tLlra" intre epoci diferite (C lu ju [ v echi si Clu ju l de azi; m ate -1IIIIc ie ce priv esc re la tiile rornano-m aghia re ; m ateria le pozitiv e,Il'~pre cu ltu ra rom ana, rnaghiara , gerrnana , ev re ia sca a ce lorr ure au locu it sau locu iesc In C lu j e tc.). Acest cadru , furniza t deu ispondenti es te ee l pu tin u topic, es te u ntil soc ia l de zirab il v alor i-,IIlL e tc., a sadar greu de crezu tca se e ste rea lizabil. m ateria le care "v and" (de ex. rnondenita ti) sunt sub-repre-

'I 'llta te in presa loca la , A ici su biec tii p rezin ta s i cauzele : nu suntV IP-uri ClI valente loca le ; e le daca apar, sunt pre lua te de pre satnhloid de 1a niv e l n a tional. ' .

In acceptiu nea u nu ia d i ntre respondenti (subiectu l in terv i-e va t: rnascu lin, peste 50 de ani, stu dii su pe rioa re , a bilita ti m ana-


19/20

42 I DE LIA C RIS TIN A B ALA BA N ~IIO AN H OS U

geriale) sunt apreciate materialele ce contin urrnatoarele atribuiebine serise (gramatieal, stilistic); bine documentate; analiza ,Icornentariu pertinent; forma si continutul sa fie de calitate; sa 1 1 1 1demoleze, ci sa construiasca.

Pentru un profiJ al unui cititor care citeste rnult, care fa,parte dintr-un grup eu statut socio-economic peste medic.se prefera terne din spatiul cultural sau al istoriei; el nu esteun "actualist", adica nu este interesat de ev enim entu l produ sacum. Pentru acest tip de cititor, temele sau rubricile culturalesau caleidoscop trebuie sa fie de foarte buna calitate sau sa aibtiuta j urnal ist ic1i. In acceptiu nea acestora, cotid ianu I este presade consum, In vrerne ce un saptamanal este presa de "colectic".motiv pentru care ~ihartia pe care este tiparit un saptamsna: artrebui sa fie una de foarte buna calitate ..

Press Iocala trebuie sa nu reproduce toate temele propuse depresa centrala, trebuie sa fie un mix intre problernatica centrals~icea iocala.

Sunt apreciate la un saptamanal: stabilitatea, prezentaopiniilor sau a eomentariiIor de buna calitate. Nu sunt apreciategenul de rnateriale care reproduc anumite stereotipii profesionalc(de genul "barfa" ~ barfa gen Catavencu este un gen exprirat;intr-un saptamanal local nu este lac pentru barfe pentru eliacest ge n de inforrnatie circula rapid intr-o comunitate de genulClujulu i; informatia de acest gen intra in categoria "viitoare fast!stire", mai ales pentru un saptamanal), Comentariul trebu ie sa fieunul care u rr na re ste e vo lu tii mai mari in t im p , s ec ve nt ia l ~i careprezinta gradual evolutia unor situatii, evenimente.

Trebuie sa urmareasca 0 sistematizare a "Iecturii". Existao anum it a ordine a lecturii, care sa mearga de la sirnplu lacomplex, de l a p u tl n problematic la puternic problematic. .Trebuie sa fii cuminte ca forma, dar incisiv sub aspectulcontinutului, pentru ca trebuie sa vinzi";

. Nevoia unor prod use media de eonsistenta, profesionalizarearidicata sunt aspecte constant prezente in discursul consurnato-rului expert. Oarecum obsesiv, unii dintre subiectii intervievatiaduc/readuc in prim plan nevoia fata de produse sau conceptecare ar putea contribui la formarea unui spririt al comunitatii,spirit construit in jurul unui produs media. "Clujul poate sa aibasi trebuie sii aiba un saptarnanal consistent". Acesta trebuie sa

P R TR E ND , S OC IE T A TE ~ I C OMUNKA H E I 431 1 1 , 1 1 urrnatoarele caracter istic i (caracter istici Ie rnentionate su ntd, fapt trasaturile cornunitatii pentru care acest pr~dl~~ mediaI I I . ) gandit): voluminos; sa trateze toate aspectele vretu cornu-uunre: social, politic, cultural, economic, financiar, sport etc.isa1III'Iuda trecut, prezent ~iprognoza pentru evenirnentele SOCIO-1IIIIiticesi econornice; sa refu~e angajam,ent~ car; sa eond~~.ii l~111\'Zentariunilaterale sau parnzane; continurtate nitre aparitu; sa'Ililra intelectualiix. lmi place cand In presa locala viid ca SC.rili. siuu clectuali, nu dear jurnalisti , Intelectualii irnbogatesc pe~sa~uljill nalistic,"; sa fie onest: "Atentie 1a problema adevaruluisi auncs ti t at ii . .Lipsa de onestitate poate darama o ri ce z ia r" ; p~ofesio-u .r liz are a ta t p e palierul jurnalistic.cat ~iin p la n m a na ge ri al etc.

Lista eu atribute pentru ziarul comunitatii este tina ampla,III cumuleaza observatii, perceptii, asteptari, mal 'mutt sa u mal1IIIIinrealiste. Vom r eti ne a ic i daa,~ coorda~atele,valori~::~re aruceui sa se regaseasca intr-un protect media al c.om~llltatli. Asa .I 1 1mu so r s e p oa te s es iz a, v orbim doa r de acceptiuru consacrate,. Insice ale jurnalismul, noile forme sau expresii nu I e putemIrglis! in temele sau preocuparile conSU ma !9.1"U lu l e ~p er t.. ,

Preocupare pentru jurnalism de calitate, cu jurnalisti deL ulitate, .

Ju rnalistu l trebuie sa fie bu n si nu trebu ie sa fie "cornod". Prezentarea in acelasi nUIDar sau in acelasi material a unor

Jlllzi~ii d iametral opuse, alegerea sau conc1uz~a fi i?d desp~in sade catre cititor. Politica editoriala sa nu fie dictate de acnona-I lnt; ziarele cu astfel de directii editoria le nu au v iitor; se irnp un etcpararea articolelor de afacerea in sine: "Cu t impul se vedeIIIIIprenta pol itici lor ed itoriale; aceasta am prenta deterrn inii demulte ori scaderea credibititatii.", ..

Profesionalizarea trebui~ sa: urmeze doua directii: profesi-onalizarea In planul rnanagernentului media si profesionaiizareaI)~'ivind . ,,~cris.u I" ; J~ i plac c~i. care s.cr~u b~~,\ c~jar. d ac a 1 1 UVI .11 cu ide! nO I sau cu informatie de ul t ima ora, sa evr te ce facrabloidele: scriu mult si fara ealitate".

Necesitatea unor materiale care sa concorde cu realitatilesocio-econornice locale sau prezentarea unor stiluri de viata euspec iie local: "C u l tu m i ll I t rebu ie sa atba legatura cu v ia ta ceta] ii- Cll politicul, Cu economicul", .. .. '._Analizand datele produse in cadrul studiului, consideramcli sunt cateva aspecte care merita mentionate, aspecte care sa


20/20

44 I DELIA CRISTINA BALABAN ~I lOAN HOSUin clu d a ~ ie le rne l1te leemm tate Ia inceput u I acestu i m ale I I ISu~.ieqii , ~arte din aeest s tu diu ca lita tiv , se raporteaza la i l l ~ I JtU!IIJe media ca la institu tii ce au menirea s a constru ia sca id{ '11titatea co:nu n i t a t i .i I n c ar e se m an ife sta ; proie ctia su bie ctilor l.~1pe alocuri norrnauva, v alo rize aza si u ne ori poate chi a r n e re a li st jPresa locela este un p il on imp or ta nt pentru ceea ce i ns e ar ll l1Ac on str uc tia o pinie i publics; reusita demersurilor media decreea anu rnite identitati com unitare IlU e ste a pa na ju J exclusiva .1 ce lor care gestioneaza aceste institu tii. M ass-media nu es ts tng u r a in stitu tie din c orn u 1 1 ita te sa u soc ie ta te ca re structu re a 1 ftsisternele de norme si de valori; media reuseste, In unele cazuns a potenteze anu t1 1 ie legat uri psi ho-socia le , sa intareasca sa 1I ~ ns l~ be as~ a.s entim en tu l de satisfactie, de m ultum ire sau nem ultum ire priv ind apartenenta la u n spatiu com unitar dat. Exista, < 1 $ 1 1cum se poate vedea In acest materia l, astep tar] rnari pe care It 'nut resc c~nsuma_loriicit itorii din pa rte a ju rn a Iist u lui~ia ins t jill[ilor m edia . D es igu r, profilul acestor consum atori de media estcunul ce nu are pretentia r ep re ze nta tiv ita tii, d ar acest profil u nulc ar e c um uie az a a tr ib u te i rn po rr an te in crearea unor curente ell,opinie favorabile In raport cu institu tiiie m edia active la niv clcornunitar,

Rarnane de vazut 1 1 1 ce masura noile media, internetu l ~icalcu latoru l vor contribu i, pozitiv sau negativ , la consolidareacornunitati lor locale. S olidarita tea com unita tii, sentirnente le de~nand r i:pr.iv ind ap~rte.nen ta fa 0 com un i ta te ' su nt prod u su I 1Ino rtnteractiuni cornu nrca tionale, greu de masura t, dar Cll rezultatepozitiv e pentru actiu nea colectiv a coerenta la niv eJ com unitar.

B i bliografie:B er ge r, P .L ., L uc km an , T. (2008), Construirea sociala a reali-t a t i i ; A r t B u cu re st j, trad AlexandruButucelea .C.helcea,S., Hut, ~. (coord.) (2003), Enciclopedie de psihosoci-

ologie, E d. E co nom ic a, B uc ur estiDel'Ieur, M., Ball-Rokeach, S., (1999), Teorii ale comunicariidnnasii, ,Polirom, la si , t ra d. DUCLIHarabagiLq!yiitaiina Harabagiu.

PHTREND, SOCIETATE ~I COMUNICARE I 45I r obre sc u, P ., Bargaoanu, A ., C orbu , N . (2007), Istoria comu-

It ,)tii, Ed . . comun ica re .ro , Bucuresti,D obr esc u, P ., B arga oa nu , A., (2003), Mass-media ~i socie-11M, E d. c om uu ic are .ro, B uc ure sti,

II2-a, rev.I labermas, . r . (1998), Sfera publ ic .a ~i transformarea ei struc-' I I I , dii, Ed . Un iv e rs , Bucuresti,Irad.Jan in a Ianosi.I l andy , C. (2007), Pelerina goali: 0 gdndire noua pentru 0

1 1 1 / / 1 ' nouii, Ed. CO DECS, Bu curesti,lrad. Tatiana Chera,!Iu t, P.(1997), Abordarea calitat iva a socioumanul ui, Po Iirom,

1 1 " . 1 .lones, S.G. (e d.) (19 98 ), Cybersociety 2.0: Revisiting

,III/puler-Mediated Communication andL'ommunity. S age Pu blica tions L td,Marinescu v ., Pribeanu C. (2001), Situri web destinate comu-

rl/lulilor virtuale: principii deproiectare si criterii de evaluare, R ev . Inform atica E cono-

IIItea, 3 ( 19 ), p .1 27 -1 34 .M cL u ha n, M . (19 75 ), Galaxia G ute mbe rg, E d. P ol iti cti, B u cu -II~Ii,tr ad , L .~ i P . N a v od ar u,

N ed eJc u, M .F . (20 00 ), Instrumentalizarea spatiilor virtuale.Nol strategii de reproducere si

reconversie a capitalurilor in situaiie migrator ie, rev. Socio-illgie Roman ea sc a 2 /2 00 0,8 0- 96N oelle-N eum ann, E. (2004), Spirala toceri i . Opinia pub l i caluvelisul nostru social,E d. c om u nic ar e.r o, B u cu re sti, trad, V lad C ucu -O ancea , postf.Al ina Barg aoanu.Petcu , M ., (2002), Sociologia mass-media, D acia , C lu j-

Nnpoca.Putnam , R .D . (1995), Bowling Alone: America's DecliningSocial Capital, Journal of Dem ocracy ~V olum e 6 , N um ber 1, J anu ary.V enturin i, T . (2007) Verba Volant, Scripta Manent: TheDiscontinuity Effect of Explicit Media,The American Behaviora l Scien tis t. Ed. Thousand Oaks:

M arch, V ol. 50 (7).

pr trend - societate si comunicare

Documents