politica si fertilitate

8/7/2019 Politica si fertilitate

1/15

1

Politic a s i fertilitate

Student: Dobo s Maria Specializarea: Administra tie public a

Seria 1 Grupa 3 Anul 3

Fertilitatea este un fenomen demografic ce exprim a frecven ta producerii evenimentului

demografic numit na stere in cadrul popula tiei expuse risc ului acestui fenomen demografic, adic a in cadrul popula tiei feminine de vrst a fertila1. Pentru o mai mare precizie in m asurarea

fertilit at ii, este luat a in considerare doar popula tia feminin a de vrst a fertila (15-49 de an).

Contingentul fertil cuprinde p opulat ia masculin a in limitele de vrst a 18-54 de ani s i

popula tia feminin a in vrst a de 15 -49 de ani 2.

No tiunea de ,,fertilitate referitoare la natalitatea femeilor de vrst a fertil a (15-49 ani)

comport a oarecare discut ii. Fertilitatea este numit a in limba englez a ,,fertility, iar in limba

francez a, ,,fecondite (fecunditate). Probabil c a denumirea franceza ar fi mai reala ea ar atnd

procrea tia propriu - zisa.

1L. Asandului, Elemente de demogra fie, ed. Universit ii Al. I. Cuza, Iai 2007, pag 146

2 C. Mihescu, I. Hristache, V. Sora, Demografie i statistic social, ed. Economic, Bucureti, pag. 138

s watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com
http://www.clicktoconvert.com/


2/15

2

Dezvoltarea morfo- fiziologica a organismului feminin are un rol mare in procreat ie,

fertilitate a maxim a situndu -se intre 20 si 25 de ani, dup a care se produce o sc adere lent a, dar

sigur a.

Termenul de ,,fertilitate, opus ,,sterilit atii, are mai curnd sensul aptitudinii sau

capacit atii de procreatie. Exist a femei si ba rba ti cu o sterilitate conge nitala. In anumite conditii

patologice (boli venerice, etc.), dup a unele intervent ii chirurgicale impuse de anumite boli

ginecologice, sau dup a un num ar frecvent de avorturi, se poate instala sterilitatea numit a

secundara . Deci in studiul natalit atii trebu ie avuta in vedere propor tia de persoane sterile.

Numero si autori s- au preocupat de stabilirea capacit atii maxime de procreatie sa u

fertilit at ii naturale ori fertilit at ii nedirijate. Majoritatea autorilor consider a ca, indiferent de

gradul dezvolt arii col ectivit at ii umane, totdeauna a existat o anumit a tendin ta precis a de limitare

a dimensiunii familiei, fie prin ac tiune de grup, fie prin ac tiune individual a.Fertilitatea natural a este fertilitatea cuplurilor care nu folosesc mijloace de limitare a

naster ilor (contraceptive sau abortive), avnd un comportament demografic a sa zis natural sau

primitiv.

Sterilitatea ar putea fi definit a ca fiind incapacitatea fiziologic a de a face copii 3. In acest

sens, facem distinct ie intre sterilitatea total a (incapacitat ea absolut a de a avea copii) s i

sterilitatea part ial a (incapacitatea de a avea inca un copil), sterilitate temporar a s i sterilitate

definitiv a.

Factorii care influen teaza fertilitatea pot fi grupa ti in factori biologici, factori de

comportament sifactori socio -economici si culturali. Printre factorii biologici se num ar a

sterilitatea, timpii mor ti in care fecunditatea este nul a, mortalitatea. Factorii de comportament

pot fi indirect i, care nu au ca scop reproducerea (de exemplu, vrsta la c asatorie) si di rec ti, care

vizeaza direct reproducerea ( mijloacele anticoncep tionale s i intreruperea sarcinii). Intre factorii

socio -economici si culturali sunt de amintit urbanizarea, nivelul de trai corelat cu costul educa tiei

copiilor, mobilitatea social a, apartenen ta religioas a.

Indicatori de apreciere ai fertilit atii

3 V. Trebici, Mic enciclopedie de demografie, ed. tiin ific i Enciclopedic, Bucureti 1975, pag. 255



3/15

3

Aprecierea fertilit at ii se face cu ajutorul unui indicator general (rata general a a fertilitat ii)

si a unor indicatori specifici.

Rata general a a fertilit at ii:

RGF=

unde, N vii reprez inta numarul n ascut ilor vii intr - un an;

- numarul mediu (la mijlocul anului) al popula tiei feminine in limitele de

vrst a de 15 -49 de ani.

Rate de fertilitate specifice pe vrste sau pe grupe de vrste

R =

unde - numarul de n ascut i vii de femei la vrsta x

s i - popula tia feminina in vrst a de x ani.

In conformitate cu Recens amntul oficial din 1998 a Statelor Unite, se afirm a ca rata

totala a fertilit atii (RTF) estimat a sa fie in 1995 -2000, la sau sub nivelul de 2.1 copii pe femeie in

61 de tari sau zone ale lumii (tabelul 1) adica in 10 mai mult dect in 1990-1995. Populat ia

totala a acelor 61 de tari (2,6 miliarde in 1998) se ridic a la 44% din populatia global a.

Tabelul 1: Rata total a a fertilit at ii (numa rul mediu de copii n ascuti de o femeie in periadafertil a) in tari cu fe rtilitate sub nivelel inlocuirii 4:

4Surs: http://www.godsplanforlife.org/Planul%20lui%20Dumnezeu%20pentru%20Viata/Population/Fertility%20R

ates%20Romanian.htm

http://www.clicktoconvert.com/http://www.godsplanforlife.org/Planul%20lui%20Dumnezeu%20pentru%20Viata/Population/Fertility%20Rates%20Romanian.htm


4/15

4

RTF in t r e 1 9 9 5 - 2000

2.10 -1.80

Reunion 2.10

Sri Lanka 2.10

Islanda 2.10

F o s t a R e p u b l i c a

Iugoslava - Macedonia2.06

Repu blica DemocrataCoreea

2.05

Cipru 2.03

Noua Zeelanda 2.01

S. U. A. 1.99

Georgia 1.92

Mauritius 1.91

Irlanda 1.90

Guadalupe 1.90

Malta 1.89

Norvegia 1.85

Iugoslavia 1.84

China 1.80

RTF in 1 9 9 5 - 2000

1.75 -1.50

Australia 1.79

Republi ca Moldova 1.76

Martinica 1.75

Thailanda 1.74

Finlanda 1.73

Danemarca 1.72

Anglia 1.72

Fran ta 1.71

Armenia 1.70

Singapore 1.68

Luxemburg 1.67

Republica Coreea 1.65

Trinidad si Tobago 1.65

Suedia 1.57

Croa tia 1.56

Belgia 1.55



5/15

5

Cuba 1.55

Canada 1.55

Polonia 1.53

Danemarca 1.50

Barbados 1.50

R T F 1 9 9 5 - 2000

Mai pu tin de 1.50

Elve tia 1.47

Japonia 1.43

Lituania 1.42

Austria 1.41

Macau 1.40

Slovacia 1.39

Ucraina 1.38

Ungaria 1.37

Portugalia 1.37

Belarusia 1.36

Bosnia s i

Her tegovina1.35

Federa tia Rusa 1.34

C h i n a , H o n g

Kong1.32

Germania 1.30

Estonia 1.28

Grecia 1.28

Slovenia 1.26

Latvia 1.25

Bulgaria 1.23

Italia 1.20

Cehia 1.19

Romnia 1.17

Spania 1.15

Practic, in toate tarile cu regiuni mai

dezvoltate fertilitatea este semnificativ sub

nivelul inlocuirii genera tiilor (RTF trebuie

sa fie aproximativ 2,1). In 20 dintre tarile

mai dezvoltate, RTF a r amas sub nivelul

inlocuirii pentru cel pu tin dou a decade. I n

anii 1980- 1990 fertilitat ea a scazut su b



6/15

6

nivelul de inlocuire in cteva tari cu regiuni mai put in dezvoltate, incluznd toate tarile din Asia

de Est (cu except ia Mongoliei). Rapida tranzi tie a fertilitat ii in Asia de Sud- Est, in America

Latina s i in Caraibe aduce un num ar mai mare de tari dezvoltate aproape de acel prag ( in mod

curent RTF este sub 3%, dar mai mare de 2.1%) si in sca dere in 34 de tari cu o populatie to tala

de 930 milioane de oameni.

In timp ce declinul fertilit at ii constituie singura cauz a a sc aderii populatiei globale s i

motivul principal de imba tranire a populatiei, impactul variaz a pe tari si regiuni depinznd de

viteza si de adncimea tranzi tiei demografice. In conformitate cu media recens amntului din

1998, o foarte u soar a cre stere in Europa de Nord, in primul sfert al secolului XXI va fi urmat a de

o sc adere constant a in 2025 -2050; oricum, regiunea va fi confruntat a cu o sc adere relativ mic a a

popula tiei (4%). Europa de Vest va incepe s a experimenteze consecin tele sc aderii populatiei mai

devreme si popula tia in zona aceasta va sc adea cu 6,5%. Populatia din sudul si estul Europei vafi in sca dere pe toat a perioada proiectat a intr- un ritm rapid. Pe la mijlocul secolului se a steapt a sa

piard a 18 si respectiv 20% din popula tia din 1998. Dimpotriv a, populatia din Asia de Est,

America de Nord s i Australia/Noua Zeeland a va cre ste respectiv cu 15, 29 si 39% pn a in 2050.

Printre cele 61 de tari cu fertilitate sub nivelul inlocuirii, 30 vor experimenta o sc adere de 1% in

Iugoslavia, pn a la 35% in Estonia, in timp ce in 31 de tari populatia va continua s a creasc a

datorit a structurior popula tiei lor tinere si imigr arii.

Se stie c a natalitatea populat iei, respectiv fertilitatea sunt influen tate de un complex de

factori de natura biologic a, economic a, social a, cultural a, trad itii etc, factori care se reg asesc in

interdependen ta si care au, uneori, o ac tiune contradictorie asupra natalit atii. Dac a se cunosc

destul de bine factorii care influen teaza natalitatea, nu se cunosc in ma sur a suficienta motiva tiile

intime care determina cuplurile ca satorite sa opteze pentru un num ar mai mare sau mai mic de

descenden ti .

Dificultatea formul arii unor ipoteze corecte privind evolu tia natalitat ii provine din

dificultatea cuantific arii factorilor care ac tioneaza asupra fertilit atii , modelele factoriale

nereu sind s a cuprind a intreaga complexitate a fenomenului.

In aceste condi tii, la efectuarea proiect arilor este necesar s a se adopte legi" de fertilitate

diferite, variantele de prognoz a deosebindu -se, in general, prin prisma ipotezelor avansat e in

legatur a cu descenden ta final a a unei femei. Studierea evolu tiei din trecut si prezent a acestui



7/15

7

indicator si luarea in considerare a condit iilor socioeconomice existente si viitoare pot constitui

puncte de plecare in adoptarea scenariilor unei proiec tari fiabile.

Tendin tele de modernizare a societ ati i umane si mai cu seam a procesul continuu de

emancipare si modernizare a femeilor au condus, printre altele, la cre sterea timpului afectat

studiilor, specializ arilor, perfect ionarilor si participarii acestora pe pia ta muncii, repercutndu- se

puternic in planul fertilit atii feminine, respectiv in cel al reproducerii popula tiei. Experien tatarilor dezvoltate arat a ca in viitorul apropiat descenden ta medie va avea cu certitudine un nivel

sub cel necesar inlocui rii simple a genera tiilor. S i in Romnia evolu tiile fertilitat ii vorbesc de la

sine. Dup a mai mult de doua decenii de aplicare a politicii pronataliste for tate, rata total a de

fertilitate (n ascu ti la o femeie) varia in jurul unui nivel ce asigura numai inlocuirea exact a a

genera tiilor (2,37 copii in 1988 si 2,19 in 1989). In anul abandon arii acestei politici (1990)

descenden ta final a a cobort brusc la 1,83, fiind apropiat a de cea din 1965 cnd avortul era permis (1,90).

Scaderea accentuat a a fertilitatii p na in 1996 a condus la realizarea, in acest an, a unei

descenden te nemai intlnite in istoria demografica a Romniei, de 1,3 copii la o femeie, fiind

foarte departe de nivelul necesar unei inlocuiri simple a genera tiilor (2,13 copii).

Ca reactie la context ul socioeconomic bulversat si negativ in planul standardului de via ta,

tinerele genera tii au inceput s a amne nu numai intemeierea unei familii, ci si venirea pe lume a

copiilor. Tendin ta clar a a cuplurilor este de limitare a dimensiunii familiei. Dinamica numarului

de na scu ti dup a rang arat a o sc adere mult mai mic a la cei de rangul inti, fata cu celelalte

ranguri. in perioada 1989- 1996, de exemplu, la o sc adere a num arului total al n ascutilor vii de

aproape 40%, sc aderea la rangul inti era de numai 14%. De aici s- ar putea trage concluzia c a

declinul natalitatii a avut loc intr -o mic a m asur a prin renunt area la copii, principala strategie

demografica a tinerelor cupluri fiind cea de evitare a copiilor de rangul al 2 - lea si peste. Dup a

cum aprecia V. Ghe tau Este greu de spus dac a aceasta atitudine semnific a renun tarea la copilul

de rangul doi/trei sau amnarea deciziei asupra celui de -al doilea/treilea copil in familie. Faptul

ca numarul ideal de copii este apreciat de c atre femei a fi 2,1 (indiferent de vr sta, nivel de

educa tie sau statut socioeconomic) ar inclina spre a doua ipotez a.

Extrem de interesanta este evolutia fertilita tii din anii 1997 si 1998. Fa r a a se fi

inregistrat o ct de slab a redresare a activit atii economice si sociale, respectiv a nive lului de trai

al populatiei, natalitatea s i-a revenit fata de anii precedenti. Cre sterea cu 5.543 n ascu ti vii in



8/15


9/15

9

datorita consecin telor dezastruoase asupra s anatatii fizice s i psihice a femeii, asupra statutului

copilului nedorit, atta timp ct teh nicile moderne de planning familial sunt raspndite mai ales

la categoriile favorizate.

Cre sterea alarmant a a disolut iilor familiilor. Divor turile au efecte economice nefaste.

Familiile alcatuite din copii si un singur p arinte au, in general, venituri mai mici si nu de put ine

ori sunt amenin tate de s ar acie. Divortul are de asemeni consecin te psihologice dramatice,

ducnd, uneori, la comportamente deviante ale copiilor ( in special in perioada pubertat ii s i

adolescen tei).

Un rol benefic asupra evolutiei copiilor l -ar avea autoritatea parentala conjugat a ,

copilul nemaifiind incredintat unui singur parinte ci ambilor p arinti (dup a divort ). Societatea

contemporan a a gasit mijloace de reducere a exceselor comportamentului demografic si familial

modern: terapia de familie, agent ii si centre de consiliere si sprijin, agentii de planificarefamiliala , tribunale specializate in mediere s i probleme familiale.

In sensul strict al termenului, politica demografic a este destinat a sa controleze num a rul

popula t iei dintr -un anumit teritoriu, ( tar a sau pe plan mondial). In raport cu obiectivul fixat,

poate fi vorba de men tinerea numa rului popula tiei la valorile existente la un moment dat,

respectiv ob tinerea unei cres teri sau descres teri a acestui num ar. Prin urmare, avem de-a face cu

politici publice de interven tie intr -un proces natural referitor la inmul tirea populat iei si asupra

caruia exist a concept ii foarte diferite. Aici isi au originea, de fapt, disputele asupra politicilor

demografice, asupra accept arii intemeierii lor, respectiv asupra mijloacelor de interven tie, daca

obiectivul enun tat este deja admis.

Dat fiind faptul c a o serie de alte politici publice (sociale, economice etc.) au anumite

efecte de natur a demografic a, pot ap a rea ambiguit ati in delimitarea sferei politicilor demografice.

Anume, fie cuprinderea in sfera politicilor demografice a ansamblului ac tiunilor publice de

influen ta, sau dimpotriv a, sa se considere c a nu este necesar a o politic a demografic a propriu - zisa,

ea fiind suplinit a de celelalte.

Intemeierea politicilor de control al num arului popula tei poate fi identificat a in

necesitatea atingerii optimului demografic . Dup a cum este cunoscut, teoria optimului, respectiv

a minimului si maximului demografic, se refer a la rela tia dintre popula tie s i ter itoriu (densitate,



10/15

10

intensitatea relat iilor sociale, diversitatea activit at ilor sociale, economice si culturale etc.) si la

aceea dintre popula tie s i resurse (mijloace de subzisten ta, supraviet uire, dezvoltare).

In functie de situat ia inregistrat a la un moment dat, se poate, intr -adev ar, constitui un

obiectiv de politic a demografica in sensul celui expus anterior. Dezechilibrele puternice ale

acestor raporturi in tarile subdezvoltate sunt ingrijor a toare. Datele referitoare la ratele de cre stere

a populat ie i la nivel mondial si diferentiat pe tari conduc la astfel de concluzii. Pentru acest

motiv, exist a o preocupare internat ional a de ajutorare a tarilor care doresc s a promoveze politici

de reducere a ratei fertilit atii. Se constat a insa ca politicile respecti ve (educatia privind

reproducerea, planificarea familial a, utilizarea contraceptivelor, sterilizarea), dup a zeci de ani de

interven tie, nu au putut diminua rata cre sterii populat iei in multe dintre tarile subdezvoltate.

Rezulta ca, singure, politicile demo grafice au mai put ine sanse de a influen ta un proces cu

determina ri multiple. Problema cre terii demografice rapide a facut ca peste 80 de tari, sustinute de agentii

private si internationale, sa ia masuri stringente de control a natalitatii. Japonia, de exemplu a

initiat in 1948 un program de control al natalitatii prin legalizarea contraceptiei si avorturilor. In

zece ani rata natalitatii aproape s -a injumatatit. China, cu peste o cincime din populatia totalaa a

glob ului, insa doar 2% din suprafata arabila a lumii, a initiat politica de control demografic in

1950. Acum incurajeaza cuplurile sa se casatoresca mai tarziu si sa aiba un singur copil. Aceasta

politica a avut succes, mai ales in orase, si rata de crestere demografica din China a scazut de la

2,2% pa an in perioada 1965 -80 la doar 1,4% in anii 1980 -90. Aceasta politica are mai putin

succes in zonele rurale, unde este dificil de aplicat si unde taranii doresc sa aiba urmasi care sa -i

ajute la batranete.

India, unde populatia in 1991 era 844 milioane, a cautat si ea sa controleze natalitatea

deoarece rata anuala de crestere demografica a acestei tari era in anii 1980 -90 2,1% mult mai

mare decat a Chinei. In 1960 guvernul a incurajat sterilizarea voluntara a barbatilor cu peste 4

copii si d in anii 1970 s -a introdus sterilizarea obligatorie. In prezent India are 846 milioane

locuitori.

In unele tari in curs de dezvoltare multi se opun programelor de control al natalitatii. Unii

considera ideile ocidentale o forma a neo -colonialismului. In America Latina romano -catolicii s -

au opus metodelor artificiale de control al natalitatii sau avortului din motive religioase. Multi



11/15

11

musulmani prefera familiile mari, iar multe societati africane vad in rata crescuta a natalitatii

perpetuarea spiritelor stramosilor.

Familii mai mici

Planificarea voluntara nu presupune neaparat, in fiecare caz, familiile mai mici. Este insa

clar, din experienta tari lor dezvoltate, ca o data ce parintii isi dau seama ca sunt sanse mai mari

de supravietuire a copilului decat a decesului infantil, ei se hotarasc sa aiba mai putini copii.

Aceasta permite parintilor sa asigure copiilor o ingrijire mai buna, standarde d e viata mai ridicate

si un nivel bun de educatie. Din aceast cauza, controlul demografic nu este legat doar de

controlul natalitatii, ci de un complex de factori diferiti printre care dezvoltarea economica,

masurile de protectie sociala.

Constientizarea cresterii demografice

In ciuda opozisiei fata de contolul natalitatii in tarile in curs de dezvoltare, multe guvernerecunosc urgenta problemelor lor sociale ti cauta programe de co ntrol a natalitatii eficiente. Ele

sustin ca altfel vor avea de infruntat declinul economic, o saracie crescanda distrugerea mediului.

Aceste guverne iau in serios spusele fostului presedinte american Lyndon Johnson care a declarat

o data ca o cheltuiala de 5$ pentru pla nificarea familiala era la fel eficienta ca 100$ cheltuiti

pentru a mari productia.

Politici familial e in cadrul UE

Politicile familiale au fost construi te si s -au dezvoltat in conditii sociale si economice

diferite de la o tar a la alta. S ar acia familiilor cu multi copii a condus dup a 1930 la crearea

Caselor de aloca tii familial in scopul de a asigura un minim de resurse familiilor cu mul ti copii.

In anii ce au urmat celui de -al Doilea Ra zboi Mondial, modelul familiei bazat pe tat al, ca unic

aducator de venituri in familie, si mama, neremunerat a, avnd in sarcin a treburile gospod ariei s i

grija copiilor, s-a schimbat treptat in toa te tarile europene. Dupa 1970, politicile familial e din

majoritatea statelor europene au trebuit s a faca fata uno r serii de fenomene commune, cu

intensit ati diferite de la tar a la tar a: schimba ri in structura s i evolut ia comportamentului celulei

familial, atragerea femii pe pia ta muncii, cre sterea fenomenului de s ar acie in familiile cu mul ti

copii. Obiectivele politi cilior familiale dup a anii 1970 si m asurile preva zute pentru protejarea

familiei cu copii au fost influen tate de patru evenimente majore:



12/15

12

a) Schimba rile provocate n structura si dinamica familiilor prin ratele sc azute de

fecunditate, cresterea num arului de d ivor turi si de familii monoparentale, cre sterea

coabit arilor si a na sterilor in afara c asatoriilor, cre sterea ratei de activitate a femeilot;

b) Vulnerabilitatea economic a familiilor, mai ales a familiilor cu copii, ca urmare a

cres terii somajului si a fenomenului de s ar acie in contextul recesiunii economice.

Acesta a stat la baza presta tiilor de tipul venitului minim; cu toate acestea, in ciuda

nevoilor sociale crescnde, in perioada 1980-1990, numeroase tari s i-au redus

presta tiile sociale ca tre familii datorit a deficitelor bugetare;

c) Masurile de protect ie social izvorte din importan ta crescnd a a dimensiunii sociale

in cadrul UE. Recomand arile Consiliului privind convergen ta obiectivelor s i

politicilor de protect ie social, adoptarea Cartei Sociale in 198 9 si a Directivei din

1996 asupra concediului parental au antrenat statele europene in adoptarea unor masuri adecvate;

d) Fenomenul de globalizare a economiei mondiale care impune necesitatea int aririi

protec tiei sociale pentru lucr atorii migrans i si pentru familii le lor si contracararea

dumping - ului social.

Un fenomen ingrijor ator este dat de num arul mare al avorturilor inregistrat in UE. I n

fiecare zi, peste 3.385 de copii sunt avorta ti in cele 27 de state europene. O sarcin a din cinci

sfrseste prin avort, pe primele locuri situndu -se Fran ta, Regatul Unit, Romnia, Italia,

Germania si Spania. Num irul mare al avorturilor constituie una din principlalele cause ale

mortalit at ii i n Europa.

Pentru a defini politicile familiale, au fost propuse mai defini tii i n func tie de dimensiunile

si perspectiva abord arii conceptului. I n sens restrns, politicile familiale cuprind m asurile de

ajutor financiar ce urm aresc a sus tine familiile cu copii, precum si unele sevicii destinate in mod

special familiilor , precum serviciile de supraveghere a copiilor, publice sau subven tionate.

Dupa Ann H. Gauhtier 5 sunt definite ca ajutor financiar acordat familiilor, servicii s i

avantaje pentru p arint ii care lucreaza , masuri legate de s anatate si educa tie.

Asadar, nu exist a un cons ens in ceea ce prive ste obiectivele politicii familiale. Pentru a

distinge caracterul politicilor familiale, cercet atorii le-au clasifica t in politici explicite s i

implicite, dup a masurile pe care le impun.

5 Politicile familiale n rile industrializate, Rev. Population nr. 2 din 2002



13/15

13

In func tie de caracterul explicit al politicilor familiale, t arile pot fi clasate in trei

categorii: tari care practica o politic a familial a explicit a si globala (Fran ta, Norvegia, Ungaria,

Suedia), tari care practic a o politic a familial a explicit a dar restrns a (Germania, Austria,

Danemarca) si tari fara o politic a demografic a explicit a (Marea Britanie, SUA, Canada).

Studiu de caz: politici de reducere a fertilit atii - China

Popula tia Chinei a crescut ingrijorator in ultimii 50 ani si se estimeaz a ca pna in anul

2050 va cre ste cu inca 211 milioane.

Din 1950 cnd popula tia Chinei era de 552 milioane, a ajuns la sfr situl secolului XX la

1,24 miliarde, trecnd prin urm atoarele faze: 1960 -662 milioane, 1970-829 milioane 1980- 987

milioane, 1990 - l,14miliarde.Astfel, la sfr situl anilor '70, guvemul chinez a i nceput un program de control al

na sterilor, continuat pn a in prezent. In 1970 au fost adoptate 3 legi importante in ceea ce

priveste planificarea familiala:

casatoria tarzie (28 de ani pentru barbati -25 in zone rurale si 25, respectiv 23

de ani pentr u femei);

distantarea nasterilor (cel putin 4 ani)

reducerea numa rului de copii pe familie. Aceasta prevedea 2 copii pentru familiile din mediul urban si 3 pentru cele din mediul rural. In 1979, acest nuaar a

fost limitat la un singur copil.

Aceasta strate gie coercitiv a a inclus avortul si sterilizarea fortata , amenzi si pedepse

pentru cuplurile care incalc a legea. Familiile cu un copil erau susceptibile de a fi sterilizate.

Celor care se conformau li se ofereau subsidii financiare, precum si prioritate in ceea ce priveste

accesul la bunuri si servic ii, promovarea la locul de munc a precum si tratamentul medica l gratuit

al copilului pe care il aveau atta timp ct acesta era minor.

Ca urmare a acestor politici guvemamentale:

-rata cre sterii popula tiei a sc azut cu 0,4 din 1990 pana in 1998, ajungand in 1998 la

1,07.

- rata fertilit atii a sc azut de la 2,31 in 1990 la 2,12% in 1991, la 1,91 in 1994, l,80 in

l997 si la 1. 75 in l998.



14/15

14

-un fenomen ingrijor a tor aparut ca urmare a acestor politici este cresterea ratei de

masculinitate. Raportul de masculinitate era in 1998 de 117 b arbati la 100 femei, lucru datorat

numeroaselor avorturi ale fetu silor de sex feminin.

-a crescut rata de migra tie .

-densitatea populatiei a conti nuat s a creasc a , nef iind influen sata de politic ile

demografi ce. In 1998 a ajuns la 1301oc/km 2.

Desi sc aderea ratei fertilitat ii in China este o necesitate, mijloacele pri n care guvemul

chinez realizeaz a acest lucru au fost aspru criticate, consider ndu-s e ca sunt viol ar i a le

drepturilor omului. Apoi, anumite studii au demonstrat c a metodele coercitive u tilizate de guvem

nu au dus dect la descre steri ale ratei de fertilitate pe termen scurt si au sugerat ca sc aderea

numa rului populat iei in China in anii '70 s- a datorat de fapt modific arilor in stilurile de via ta,

modifica ri generate de urbanizare si industrializare. Neajunsurilor metodelor coercitive de reducere a fertilitatii li s -au opus s trategiile

deliberate pentru imbuna tat irea condi tiiilor economice. Exist a mai multe dovezi ca cres terea

economic a duce la aprobarea social a a familiilor mai mici, care permit o mai mare libertate

pentru cei doi adul ti si o cre stere a ca litat ii educa tiei oferite copiilor.

Apoi, dezvoltarea si folosirea noilor practici agricole a dus la o crestere substant iala a

produc tiei alimentare. Aceasta, impreun a cu politicile de imbun a tat ire a reparti tiei resurselor,

constituie o alta strategie impo rtanta in rezolvarea problemei cre sterii popula tiei.

In Romnia, printre actele normative ce definesc direc tia adoptat a in privin ta politicii

demografice se num ar a : Ordonan ta de Urgen ta a Guvernului nr.96/2003 privind protec tia

maternitat ii la locul de munc a , cu modifica rile si complet a rile ulterioare, Ordonan ta de

Urgen ta a Guvernului nr. 148/2005 privind sus tinerea familiei in vederea cres terii

copilului, cu modificarile s i complet a rile ulterioare, Legea nr. 210/1999 Legea concediului

paternal , Legea nr. 272/2004 privind protec tia s i promovarea drepturilor copilului, cu

modific a rile s i complet a rile ulterioare etc.



15/15

15

Bibliografie:

o Asandului L., Elemente de demografie, ed. Universit at ii Al. I. Cuza, Ia si 2007 o MihaescuC., Hristache I., Sora V., Demografie si statistic a sociala, ed.

Economica , Bucure sti

o http://www.onuinfo.ro/mass_media/comunicate_de_presa/424/

o http://www.unfpa.ro/presa/com_presa/fertilitateromaniadeclin/

o http://www.gov.ro/guvernul -va-implementa -incepand -din-2009-o- strategie -nationala -

privind-corectarea -tendintelor -demogr afice-ale-romaniei-potrivit -unui-

memorandum__l1a69401.html

o http://www.meipf.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=8&Itemid=9

http://www.clicktoconvert.com/http://www.meipf.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=8&Itemid=9http://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.gov.ro/guvernul-va-implementa-incepand-din-2009-o-strategie-nationala-privind-corectarea-tendintelor-demografice-ale-romaniei-potrivit-unui-memorandum__l1a69401.htmlhttp://www.unfpa.ro/presa/com_presa/fertilitateromaniadeclin/http://www.onuinfo.ro/mass_media/comunicate_de_presa/424/

politica si fertilitate

Documents