politica si administratie nr 3
DESCRIPTION
Politica si administratieTRANSCRIPT
Ziarul de
501
INFORMAŢIA CARE DĂ PUTERE
Avem un oraș moderncu perspective interesante.”
“Vreau să le fac viața maibună oamenilor din Ungheni”
”La sfârșitul anului vom aveaaproape 3000 de locuri demuncă pe raza comunei”
pag. 4
pag. 6
pag. 5
www.ziaruldemures.rowww.zms.ro
Ziarul de
2 www.zms.ro
La fiecare patru ani, politicienii mureşeni vin în faţa
electorilor pentru a le cere votul. Cu subiecte care
mai de care mai diverse, cu ”daruri” electorale cât se
poate de bogate. Totuşi, cel mai bun motor electoral,
a rămas după 22 de ani de la Revoluţie votul etnic.
Marea majoritate a primarilor (cu mici excepţii în
Reghin, Livezeni etc.) sunt aleşi pentru că sunt români
sau unguri. La fel se întâmplă şi la preşedinţia Consili-
ului Judeţean unde voturile se dau după apartenenţa
la una dintre cele două comunităţi ale candidaţilor.
Din păcate, obişnuinţa politicienilor de a se fo-
losi ori de câte ori au nevoie de sensibilul subiect al
naţionalismului şi urii interetnice, a dus la pereniza-
rea acestuia până în anul 2012. După manipularea
grosolană a anului 1990, când pentru a se argumenta
reînfiinţarea Securităţii sub numele de SRI, s-a permis
precedentul care şi acum umbreşte viitorul acestui
oraş, vedem la fiecare alegeri exacerbarea conflictului
româno-maghiar. În momentul în care s-a anunţat
candidatura lui Frunda pentru fotoliul de edil local,
toţi cei care ”respiră” româneşte s-au bulucit să îşi dea
cu părerea referitor la cum actualul senator va oropsi
rasa valahă pe teritoriul Oraşului trandafirilor dacă va
ieşi primar. Unii dintre ei, chiar tineri înregimentaţi
politic spre actuala administraţie a oraşului, s-au
declarat oripilaţi de orice încercare de aducere la
suprafaţă a unui subiect ce promovează votul pe
proiect, nu pe etnie.
Eu spun că este momentul ca cei care vor să trăiască
într-un judeţ şi oraş european, cei care vor să şteargă
ruşinea din 90, să facă pierduţi toţi aceşti 22 de ani
marcaţi de conflictul interetnic româno-maghiar,
chiar dacă acesta a fost non violent, să meargă să
voteze proiectul, nu etnia. Nu este normal să ne
temem în momentul în care suntem membri deplini
şi deja vechi ai UE, de anumite pretenţii şovine şi
iredentiste ale unei părţi ale comunităţii maghiare. Ar
trebui să se vorbească mai mult de descentralizarea
reală, de renunţarea la vechile forme de organizare
internă a acestui stat pentru noi desene teritoriale.
Care să ţină cont de aspecte cum ar fi interesele
economice, tradiţii, cultură şi mai puţin de etnie. Ar
trebui şi ungurii să o lase mai moale cu al lor Ținut
şi să vorbească o limbă mai europeană decât prede-
cesorii lor. Pentru că atunci, poate, şi partea română
va renunţa la demni reprezentanţi de genul Vadim
Tudor sau Ghiţă Funar.
Aceste alegeri locale vor arăta din nou modul în
care s-a schimbat sau nu mentalitatea colectivă a
românilor şi maghiarilor. Dacă ea va rămâne şi se va
crampona într-un trecut mai puţin benefic, nu vom
evolua spre lumea dorită niciodată. Iar copiii noştri
se vor confrunta cu aceleaşi probleme ca şi părinţii şi
bunicii lor. DEMAGOGIE ȘI MANIPULARE!
Ionel ALBU
Votul etnic vs. proiecte reale ale candidaţilor
Se ştie că la alegerile din 10 iunie 2012 maghiarii cu
drept de vot din Târgu-Mureş vor avea de ales pentru
funcţia de primar între senatorul Frunda Gyorgy, can-
didatul Uniunii Democrate a Maghiarilor din Româ-
nia, şi cardiologul Benedek Imre, aruncat în luptă de
Partidul Civic Maghiar.
Ceea ce nu se ştie este că între cei doi candidaţi au avut
loc mai multe runde de negocieri, în care cardiologul cu
veleităţi de politician a încercat să profite la maximum de
cele aproximativ 5.000 de voturi pe care le are în vârful bis-
turiului. Ultima negociere, cea petrecută în ultima seară de
dinainte de termenul final de depunere a dosarelor la Biroul
Electoral Municipal, a fost şi cea mai dură. Nu ştim cum, dar
fidelul nostru colaborator Homer Șomer a fost şi de această
dată pe fază, reuşind să se deghizeze în picolo virgin, astfel
încât s-a furişat cu brio în birtul care a găzduit negocierile
şi a înregistrat cu reportofonul imaginaţiei discuţia aprinsă
dintre cei doi candidaţi.
Benedek:Gyuri, îţi spun direct: am 5.000 de semnături,
Maghiarii au nevoie iar de unitate..
Vreau să negociem, te rog să nu mă-njuri,
Hai se ne-nţelegem, ca să-mi fii ca un frate!
Frunda:Drága Imre, “apreciez” mult tot ce vrei să faci,
Te „sacrifici” din nou pentru comunitate...
Ok... să ne-nţelegem... doar amândoi suntem daci,
De ies primar, la clinică vei avea alte aparate!
Benedek:Mister Frunda, mă ţii pe jar... şi aşa îs stresat,
Propunerea mea e să facem prealegeri..
Eşti simpatic, dar de refuzi îmi vine să te bat,
Boz meg, doar sunt as la asemenea înţelegeri!
Frunda:Benedek testvér, îţi promit un angiograf nou,
Ca tine am întâlnit mulţi negociatori...
Ne aliem şi contra lui Florea facem show,
La urma urmei, amândoi suntem foarte buni actori!
Benedek:Ember, îmi creşte tensiunea... de-atâţia ani ne ştim,
Renunţ la candidatură şi-mi dai tot ce vreau...
Haide... împotriva lui Dorin să ne unim,
În schimb mă pui şef la UMF... ţi-o spun pe şleau!
Frunda:Barátom, am senzaţia că ceri cam multişor,
Negociezi dur, dar nici eu nu-s un nou născut..
Chiar vrei prea mult... doamna Lokodi îmi e martor,
Cu ea şefă la CJ, pe duşmani am să-i... salut!
Benedek:Ultima-ncercare, s-avem candidat unic,
Dacă nu vrei... intru-n joc şi-ţi iau din voturi...
Tre’ să mă asigur, că azi-mâine-ajung bunic,
Merg cu PCM… să prindem două-trei posturi!
Frunda:Cum doreşti, maestre al inimilor salvate,
Negocierile nu se termină cu tine…
Vom fi adversari, dacă altfel nu se poate,
“Portocalii” vor fi foarte mândri de tine!
Benedek:Atenţie, Gyuri, vei fi şi tu bunic într-o zi cu soare,
Multe guri rele spun că o să te retragi din cursă…
Am slujit “Laleaua” la ultimele parlamentare,
Te vor iubi PDL-iştii, spune-a zvonurilor bursă!
Homer ȘOMER
Exclusiv!
Stenograma negocierii secrete Frunda - Benedek
Benedek Imre şi Frunda Gyorgy
3
Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat chiar
înainte de învestirea Guvernului că va schimba toţi
prefecţii deoarece aceştia reprezintă Guvernul în teri-
toriu. Vizat de această intenţie a primului-ministru,
dacă Guvernul va fi învestit, este şi actualul prefect
interimar mureşean, Valentin Bretfelean. Directorul
suspendat al Poliţiei Locale Târgu-Mureş a anunţat
deja că nu intenţionează să îşi înainteze demisia de
onoare, aşa cum au cerut unii lideri ai USL, aşteptând
să fie schimbat din funcţie. Schimbarea prefecţilor,
dincolo de declaraţiile lui Ponta că prefecţii trebuie
să lucreze cu primul-ministru şi că aceştia trebuie
să aplice politica noulu Guvern, este cu bătaie mai
lungă, iar prima sarcină importantă este organizarea
alegerilor.
Atribuţii în organizare
Potrivit Legii nr. 340 din 2004 privind instituţia pre-
fectului, articolul 6 lit. i, acesta, dimpreună cu structu-
rile de specialitate, „acţionează în vederea îndeplinirii,
în condiţiile legii, a atribuţiilor ce revin prefectului în
domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor locale,
parlamentare şi prezidenţiale, precum şi a referen-
dumului naţional ori local”. Mai precis, aşa cum se
specifică în Legea nr. 67 din 2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, prefectul
are atribuţii importante în organizarea alegerilor lo-
cale. Astfel, prefectul s-a ocupat, prin ordin, de nu-
merotarea circumscripţiilor comunale, orăşeneşti,
municipale, 102 – după câte unităţi administrativ-
teritoriale sunt în judeţul Mureş (Târgu-Mureş are
numărul 1, celelalte municipii în ordine alfabetică,
oraşele în ordine alfabetică şi comunele în ordine
alfabetică), şi a secţiilor de votare – 541 în total.
De asemenea, prefectul a desemnat o persoană din
cadrul Instituţiei Prefectului în aparatul tehnic al bi-
roului electoral – subprefectul Bárczi Győző – care
coordonează Grupul tehnic de lucru, în care se
regăsesc 25 de reprezentanţi ai serviciilor decon-
centrate. Potrivit articolului 27 din Legea 67, „perso-
nalul din cadrul aparatului tehnic al biroului electoral
sprijină activitatea acestuia, după cum urmează: a)
asigură din punct de vedere tehnic şi de specialitate,
elaborarea, redactarea şi definitivarea actelor birou-
rilor electorale; b) organizează şedinţele birourilor
electorale; c) organizează şi desfăşoară activitatea de
informatică, registratură şi arhivă; d) acordă asistenţă
tehnică membrilor biroului electoral la centralizarea
rezultatelor votării”. Aceste atribuţii au fost deja exer-
citate de către ex-prefectul Marius Paşcan. Celelalte
însă vor reveni actualului prefect Valentin Bretfelean
şi, în funcţie de cât de repede va fi schimbat acesta,
de noul prefect numit.
Atribuţii în birouri
Prefecţii au atribuţii şi în ceea ce priveşte instruirea
preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de
votare şi a locţiitorilor acestora, alături de Biroul
Electoral Judeţean (BEJ), prezidat de către şeful DII-
COT Mureş, Alin Lazăr, şi reprezentanţii Autorităţii
Electorale Permanente. Legat de preşedinţii secţiilor
de votare, menţionăm că, până în 30 mai, prefectul
la propunerea primarilor întocmeşte lista cu jurişti
şi alte persoane care au cel puţin studii medii şi
care nu au carnet de membru de partid pentru a
fi desemnaţi preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de vo-
tare – 541 în judeţul Mureş. Aceştia vor fi traşi la
sorţi de preşedintele Tribunalului Mureş, Sonia Dea-
conescu, până cel târziu în 31 mai. Cei interesaţi să îi
conteste au la dispoziţie 48 de ore, iar contestaţiile
vor fi soluţionate în 48 de ore. În termen de 24 de
ore, preşedinţii secţiilor de votare vor fi informaţi în
scris de preşedintele BEJ, Alin Lazăr, de numărul de
candidaţi.
Atribuţii de logistică
Prefectul are atribuţii, potrivit articolului 46 din Le-
gea 67 şi în ceea ce priveşte logistica. Astfel, „sediile
şi dotarea birourilor electorale comunale, orăşeneşti,
municipale şi de sector ale municipiului Bucureşti
se asigură de către primari, împreună cu prefecţii”.
Tot prefectul răspunde de transportul şi distribuirea
ştampilelor electorale cu menţiunea VOTAT. Fiecare
secţie de votare primeşte acelaşi număr de ştampile
câte cabine de vot sunt amenajate.
De asemenea, prefectul se ocupă de imprimarea şi
distribuirea buletinelor de vot alături de preşedintele
BEJ. Traseul buletinelor de vot este următorul, aşa cum
este stabilit în HG Nr. 141 din 13 martie 2012 privind
aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea
activităţilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea
alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice
locale din anul 2012. Astfel, până în 7 mai, Biroul
Electoral Central comunică prefecţilor semnele elec-
torale pentru imprimarea acestora pe buletinele de
vot. Până în 10 mai, preşedintele BEJ răspunde de
tragerea la sorţi pentru stabilirea numărului de ordine
pe buletinele de vot. Până în 11 mai, BEJ comunică
prefectului ordinea pe buletinele de vot în vederea
imprimării acestora. Prefectul răspunde de tipărirea
până în 31 mai a buletinelor de vot. Înainte de a da
bun de tipar acesta verifică un exemplar al fiecărui
buletin de vot din primul tiraj. Buletinele de vot vor
fi preluate de către primar şi de către preşedintele BEJ
de la prefect pe bază de proces-verbal. Cel mai târziu
până în 3 iunie, câte un exemplar al fiecărui buletin
de vot, vizat şi anulat, va fi afişat la primărie, BEJ şi la
fiecare secţie de votare. Până în 9 iunie, buletinele de
vot vor fi distribuite tuturor secţiilor de votare.
Lavinia MUNTEAN
Cine va fi prefectul judeţului Mureş? Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş, Dragoş Popa, liderul PSD Târgu-Mureş, sau Cristian Ţucă, ex-subprefect în 2009? PSD Mureş, căruia îi revine funcţia, potrivit informaţiilor noaste, trebuie să aleagă foarte bine, pentru că prefectul are un rol cheie în alegerile locale din 10 iunie 2012.
Prefectul, una dintre cheile alegerilor
Ziarul de
4 www.zms.ro
Victor Prodan, viceprimar al oraşului Ungheni, candidat la primărie:
“Vreau să le fac viaţa mai bună oamenilor din Ungheni”
Rep.: Ce anume v-a determinat să intraţi în cursa pentru postul de Primar al oraşului Ungheni?Victor Prodan: Dorinţa să fac mai mult pentru
concetăţenii mei, decât am făcut până acum, din
funcţia de viceprimar.
Rep.: Ce atuuri are un primar tânăr ?Victor Prodan: Tinereţea înseamnă vigoare, sănătate,
putere de muncă. Desigur, orice comunitate are ne-
voie de funcţionari care să o servească şi care să fie
capabili să muncească cu elan, ore lungi, dacă este
nevoie. Dar tinereţea şi forţa mare de muncă, ce vine
cu ea, nu înseamnă nimic dacă nu e însoţită de bun
simţ şi respect pentru ceilalţi. Dacă uiţi să întrebi, să
ceri sfatul de oriunde ar veni el, dar mai ales al oame-
nilor cu experienţă şi al celor direct afectaţi de deci-
ziile pe care le iei. Eu cred că, să fii tânăr este un dar,
numai dacă nu îl iroseşti.
Rep.: Funcţia de viceprimar a fost un element care vă poate ajuta în administrarea oraşului. Aţi acu-mulat suficientă experienţă?Victor Prodan: A fost o experienţă extrem de folosi-
toare, pentru că mi-am dovedit mie şi am dovedit
tuturor că pot funcţiona cu adevărat în slujba con-
citadinilor mei. Chiar şi atunci când am fost îm-
piedicat să o fac. Spun asta pentru că, după cum ştiţi,
probabil, am fost suspendat din funţie de două ori,
de către primar. Şi de două ori am câştigat în instanţă.
Ca urmare, dintr-un mandat de patru ani am activat
în funcţia publică nouă luni, la începutul perioadei,
respectiv activez acum, ultimele 10 luni de la sfârşitul
mandatului. Piedicile nu s-au oprit aici, pentru că pri-
marul nu mi-a delegat nici o atribuţie oficială, pe care
să o fi putut exercita în cursul lunilor în care am ocu-
pat efectiv această poziţie. Dar eu am continuat să
ajut la rezolvarea problemelor oraşului, folosind auto-
ritatea personală, atunci când mi-a lipsit cea oficială.
Faptele arată că piedicile au pus în valoare tăria, forţa
cu care continui să merg pe un drum, atunci când
ştiu că acesta este drumul dreptăţii, al legii, al servirii
comunităţii şi al ajutorării aproapelui.
Rep:. Este un argument în sprijinul dvs, din punct de vedere al managementului, faptul că de ani buni
sunteţi managerul unei firme private? Victor Prodan: Conduc o afacere în domeniul hote-
lier şi al alimentaţiei publice. Este important faptul că
vieţile celor 22 de oameni care lucrează pentru mine
sunt strâns legate de a mea, de succesul afacerii mele.
Da, eu am iniţiat şi finanţat afacerea, dar ea are suflet
şi este vie prin munca de zi cu zi a angajaţilor mei. Şi
cred că cel mai important lucru pe care l-am învăţat
ca manager a fost să aleg oamenii. Ei sunt cea mai
importantă resursă. Aşadar, da, să fiu manager m-a
învăţat să recunosc calitatea umană şi să mă înconjor
de oameni de calitate. Asta este cheia succesului în
orice fel de muncă, fie ea în domeniul privat sau public.
Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aduceţi în faţa locuitorilor din oraşul Un-gheni şi satele aparţinătoare?Victor Prodan: Prioritatea zero este asfaltarea drumu-
rilor; urmează, pe lista mea de priorităţi, reabilitarea
termică a blocurilor şi sistematizarea spaţiilor dintre
blocuri, pentru a avea atât spaţii verzi, de joacă sau de
relaxare pentru locuitori, cât şi locuri de parcare.
Rep.: Ce le transmiteţi oamenilor care pe 10 iunie trebuie să vină la vot?Victor Prodan: În primul rând să vină la vot. Este
dreptul lor, iar dacă NU votează înseamnă că lasă
altora să aleagă pentru ei. Or, în ziua de azi, când
nici copiii nu mai lasă părinţii să aleagă pentru ei,
de ce s-ar purta nişte adulţi mai rău decât nişte co-
pii?! Aşadar, veniţi la vot. Înainte de a vota încercaţi
să aflaţi cât mai mult despre planurile concrete pe
care le au candidaţii pentru comunitate. Iar după
vot, nu uitaţi care au fost promisiunile câştigătorului
şi amintiţi-i, în fiecare zi, că voi l-aţi pus în funcţia
publică să vă servească pe dvs.
A consemnat Florin Marcel SANDOR
Victor Prodan, candidatul Uniunii Social Liberale la Primăria Ungheni, are ca argumente tinereţea, ambiţia şi experienţa în administraţia locală. Reprezentantul USL consideră că prin obţinerea încrederii cetăţenilor din Ungheni şi satele aparţinătoare, la scrutinul din 10 iunie, le poate aduce acestora un trai mai bun.
Ca urmare, dintr-un mandat de pa-tru ani am activat în funcţia publică nouă luni, la începutul perioadei, respectiv activez acum, ultimele 10 luni de la sfârşitul mandatului.
Este important faptul că vieţile celor 22 de oameni care lucrează pentru mine sunt strâns legate de a mea, de succesul afacerii mele.
Victor Prodan împreună cu cele două fiice, Andra şi Iuliana
5
Reporter: Cum aţi găsit comuna în momentul în care aţi ajuns primar în Sînpaul?Simon Istvan: Nu vreau să acuz pe nimeni, dar în 2000,
atunci când am fost ales pentru prima oară primar în
Sînpaul comuna era la pământ în ceea ce priveşte in-
frastructura, împroprietăririle cetăţenilor şi dezvolta-
rea. De fapt nu exista un echilibru în comuna noastră.
Din prima zi în care am ajuns în această funcţie am
început proiectele şi strategia de dezvoltare a comunei
şi am început aplicarea legii fondului funciar pentru
împroprietărirea celor care aveau acest drept. În primii
ani am început multe dintre proiectele terminate în al
doilea mandat.Vorbesc aici de construirea reţelei de
alimentare cu apă curentă pe o lungime de 35,6 ki-
lometri. Am reuşit astfel să introducem apa în toate
satele comunei, iar în Sînmărghita vom reuşi acelaşi
lucru în viitorul apropiat. În plus am reuşit asfaltarea
drumurilor comunale din satele şi asfaltarea în totali-
tate a celor laterale din centrul comunei. Toate aceste
proiecte le-am finalizat în al doilea mandat.
În momentul în care populaţia are venituri consistente
şi constante totul merge mult mai bine. După ce am
obţinut încrederea cetăţenilor pentru al doilea man-
dat, am început proiectele ce vizau amenajarea şcolilor,
grădiniţelor, căminelor culturale, săli şi terenuri de
sport. Toate aceste proiecte le-am finalizat în al treilea
mandat deoarece erau esenţiale pentru dezvoltarea
comunei şi buna educaţie a cetăţenilor săi.
Reporter: Care ar mai fi elementele importante ale perioadei în care aţi condus administraţia locală din Sînpaul?Simon Istvan: Noi am marşat foarte mult pe accesa-
rea de fonduri europene în toţi aceşti ani. Am reuşit
să atragem în comună peste 10 milioane de euro bani
de la Uniunea Europeană, în proiecte care vizează mo-
dernizarea comunei. Fie că vorbim de infrastructură,
învăţământ, protecţie socială, fondurile europene au
reuşit să ne ajute să schimbăm faţa comunei.
În al doilea rând am avut mereu în atenţie şi grijă
instituţiile de învăţământ din comună. Am avut alo-
cate în fiecare an sume importante pentru activităţile
şcolare şi pentru investiţiile în modernizarea şcolilor şi
grădiniţelor din comună. Cine nu a mai fost în ultimii
12 ani la noi în localitate, şi face comparaţie între 2000
şi 2012 poate spune că vede o diferenţă enormă între
trecut şi prezent. Vreau ca pe viitor comuna să devină
atractivă pentru tineri, iar pentru asta trebuie să avem
condiţii europene: învăţământ de calitate, infrastructură
stradală, instituţii publice la dispoziţia cetăţenilor şi nu în
ultimul rând locuri de muncă. Am reuşit să construim
un sediul nou şi modern pentru Primărie şi Consiliu Lo-
cal, pentru că în cel vechi nu se mai putea desfăşura o
activitatea administrativă pe măsura necesităţilor.
Reporter: Care sunt principalele proiecte pe care le aveţi acum?Simon Istvan: În acest moment comuna Sînpaul face
parte integrată întrei mari proiecte ale judeţului. În
primul rând vorbesc aici de extinderea Aeroportului
Transilvania Târgu Mureş pe mai multe hectare care
au fost cumpărate de la locuitorii comunei şi de la
administraţia locală de către Consiliul Judeţean. Oame-
nii au primit pentru terenurile agricole un preţ corect,
iar aceşti bani contribuie la bunăstarea comunei.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană
prin Fondul European de Dezvoltare Regională,
în cadrul Programului Operaţional Sectorial Me-
diu, Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de
management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate”, Domeniul Major de
Intervenţie 2.1 – „Dezvoltarea sistemelor integrate
de management al deşeurilor şi extinderea infra-
structurii de management al deşeurilor” şi are o
valoare de 45,2 milioane de euro. „Proiectul „Sistem
de management integrat al deşeurilor solide în
judeţul Mureş” este destinat tuturor celor 580.000
de locuitori ai judeţului Mureş, precum şi celor 102
autorităţi publice locale, municipale, orăşeneşti şi co-
munale ale judeţului Mureş asociate în ADI Ecolect
Mureş. Un al treilea proiect judeţean la care vom co-
labora, dezvoltat pe raza comunei, va fi pista pentru
sporturi cu motor care va aduce turişti şi venituri în
plus la bugetul local.
A consemnat Ionel ALBU
Este primar în Sînpaul de 12 ani, perioadă în care a schimbat cu adevărat faţa comunei. Dacă în anul 2000 nu exista nimic în ceea ce priveşte infrastructura stradală, învăţământul, reţeaua de apă potabilă sau canalizare, sediu nou pentru primărie, în acest moment toate aceste lucruri s-au materializat. Comuna are unul dintre cele mai mari bugete din mediul rural din judeţ, iar fondurile europene accesate depăşesc 10 milioane de euro. Mai multe în interviul de mai jos cu primarul Simon Istvan.
Al doilea mare proiect al judeţului este bineînţeles groapa de gunoi ecologică care va fi construită în întregime pe raza comunei noastre. Simon Istvan:
”La sfârşitul anului vom avea aproape 3000 de locuri de muncă pe raza comunei”
În primii ani de administraţie locală am reuşit să obţinem acţionariatul de la Parcul Industrial şi atragerea de investiţii private. Dacă în anul 2000 în comună existau doar 90 de locuri de muncă, în acest moment avem 2380, fapt care nu poate decât să ne bucure.
Pot să spun fără a mă lăuda că suntem primii din judeţ din mediul rural în ceea ce priveşte numărul şi cuantumul fondurilor europene, fapt care nu poate decât să mă bucure.
Ziarul de
Rep.: Cum era oraşul pe care l-aţi preluat acum 4 ani?Adrian Matei: Acum patru ani, am găsit un
Târnăveni prăfuit cu infrastructura la pământ, cu o
viaţă economică aproape inexistentă. Aşa că am fost
nevoiţi să luăm totul de la zero. Am reuşit să asfaltăm
toate străzile importante şi o parte din străzile
lăturalnice. Sigur, nu ne oprim aici. Continuăm cu
lucrările de asfaltare, pentru că cetăţenii municipiului
Târnăveni trebuie să circule în condiţii optime, indife-
rent că e vorba de centrul oraşului sau de o stradă
mai mică de la periferie.
Rep.: Intrând puţin în detalii, care sunt problemele, grijile unui primar, mai ales într-un oraş fără acti-vitate economică majoră.Adrian Matei: Sunt o mulţime de probleme.
Aproape fiecare cetăţean al oraşului are o problemă
a lui. Poate e vorba de dala din faţa porţii, de becul
de pe stradă care trebuie înlocuit, de activitatea
din pieţe, de lucrări de reabilitare la o şcoală, la o
grădiniţă. Evident, nu primarul singur trebuie să
rezolve toate aceste probleme, dar, în final, orice
neajuns al cetăţeanului devine responsabilitatea
celui care se află în fruntea primăriei. Primarul este
cel care trebuie să coordoneze bine echipa pe care
o conduce, este cel care trebuie să găsească resurse
financiare pentru problemele oraşului. Eu, ca primar,
am reuşit să rezolv multe dintre nevoile oamenilor,
deoarece am fost atent la detalii, am luat în serios
fiecare problemă în parte. Și am avut parte, desigur,
de un spijin real al colegilor din diferite departamente
ale primăriei.
În ceea ce priveşte investiţiile economice, crearea
de noi locuri de muncă, pot spune că suntem pe
un drum bun. Nu poţi avea investitori, nu poţi dez-
volta viaţa economică, socială a oraşului, fără să ai
infrastructură. Am pus bazele unei infrastructuri se-
rioase, deci, de acum, putem puncta şi la capitolul
dezvoltare economică. Cu siguranţă, anii următori
vor aduce investiţii în economia Tîrnăveniului.
Rep.: Aţi găsit resurse pentru sprijinirea educaţiei, un capitol important pentru orice comunitate?Adrian Matei: Cu toată sărăcia bugetului, am
reuşit să facem investiţii şi pe zona învăţământului.
Începând de la centrale termice, reparaţii curente,
renovări şi dotări cu diferite echipamente, inclusiv
jucării în cazul grădiniţelor, am acordat grija cuvenită
acestui domeniu extrem de important pentru
viitorul nostru al tuturor. Mai sunt multe de rezol-
vat la şcoli, am depus câteva proiecte la ADR centru
pentru investiţii din fonduri europene şi sperăm că,
odată aprobate, putem îmbunătăţi şi mai mult activi-
tatea în şcolile şi liceele din Târnăveni.
Rep.: Insist puţin pe problema locurilor de muncă. Este vulnerabiliatea numărul 1 a Tîrnăveniului...Adrian Matei: Nu primarul este cel care creează
direct locuri de muncă, dar el e omul care poate
face posibilă dezvoltarea pieţei locurilor de muncă
în comunitatea pe care o conduce, prin crearea de
oportunităţi mediului de afaceri. Eu am făcut acest
prim pas, investind în infrastructură. Cei care vor
veni să investească în Târnăveni au drumul deschis,
pregătit. Aş aminti, totuşi, aici deja două realizări
importante: vânzarea Combinatului Chimic şi con-
tractul semnat pentru amenjarea unui câmp cu pa-
nouri fotovoltaice, care este cel mai mare din Europa
şi sigur vor mai veni investiţii.
Rep.: Care sunt atuurile sau vulnerabilităţile unui candidat la primărie, când el vine din funcţia de primar?Adrian Matei: Oamenii te judecă, întotdeauna,
după fapte. Și ţin bine minte ce ai promis. Dacă te-
ai ţinut de cuvânt, dacă ai făcut ce ai promis, nu e
nevoie să le spui prea multe. Eu consider că princi-
palul argument pentru care voi veni din nou în faţa
cetăţenilor, pe 10 iunie, pentru un nou mandat, va
fi îndeplinirea promisiunilor făcute acum patru ani.
Poate am făcut chiar mai mult decât am promis în
unele privinţe. Sunt născut în Tîrnăveni, iubesc oraşul
şi principalul meu obiectiv este acela de a face mai
bună viaţa fiecărui locuitor al urbei mele dragi.
A consemnat Florin Marcel SANDOR
Adrian Matei, primarul Tîrnăveniului:
”Eu am făcut ce am promis. Avem un oraş modern cu perspective interesante.”Adrian Matei, primarul municipiului Târnăveni, şi-a asumat acum patru ani o misiune dificilă, aceea de a conduce un oraş cu serioase dificultăţi economice, fără infrastructură şi aparent fără nici o perspectivă îmbucurătoare. La final de mandat, Matei spune că viaţa Tîrnăveniului e mai bună şi consideră că a pus bazele unei dezvoltări economice care poate rezolva cea apăsătoare problemă a oraşului: locurile de muncă.
Primarul este cel care trebuie să coordoneze bine echipa pe care o conduce, este cel care trebuie să găsească resurse financiare pentru problemele oraşului.
În ceea ce priveşte investiţiile economice, crearea de noi locuri de muncă, pot spune că suntem pe un drum bun. Nu poţi avea investitori, nu poţi dezvolta viaţa economică, socială a oraşului, fără să ai infrastructură.
7
De câte ori s-a întâmplat ca pe un subiect de interes
general să nu fiţi consultaţi sau chiar dacă aţi fost
consultaţi, părerea şi propunerile Dvs. nu au fost lu-
ate în considerare?
Legea este foarte clară în stabilirea obligaţiei în sar-
cina autorităţilor publice ca înainte de emiterea unui
act normativ să asigure vizibilitatea şi transparenţa
procesului decizional. Această transparenţă trebuie
realizată prin publicarea spre consultare a proiectului
de act normativ, organizarea de dezbateri publice pe
tema supusă reglementării şi consultarea asociaţiilor
profesionale din domeniu. Aceasta este cuvântul
legii, dar în practică lucrurile nu stau chiar aşa. De
multe ori, conducerile instituţiilor publice locale au
tendinţa de „a grăbi” procesul decizional, nesocotind
interesele legitime ale comunităţii de a-şi exprima
punctul de vedere.
Adoptarea unei hotărâri de consiliu local ar trebui
să fie fundamentat pe baza evaluării impactului
reglementărilor propuse. Această evaluare ar trebui
să aibă în vedere cel puţin impactul social, economic,
financiar şi de mediu. Numai pe baza cunoaşterii
tuturor acestor informaţii se pot lua decizii de largă
susţinere din partea cetăţenilor.
În activitatea desfăşurată în administraţie, una din
temele cele mai importante o reprezintă bugetul
de venituri şi cheltuieli pe un an fiscal, respectiv pri-
oritizarea investiţiilor care se vor realiza pe parcursul
unui an. Se ştie foarte bine că resursele financiare –
de regulă – sunt limitate, şi sunt mult sub necesarul
de investiţii, dorit de cetăţenii unei localităţi.
Cine nu doreşte ca localitatea să dispună de o
infrastructură rutieră pusă la punct, fără gropi şi cu
suficiente locuri de parcare, căi de acces alternative,
fără blocaje în circulaţie, centură ocolitoare? Cine nu
vrea mijloace de transport în comun moderne, cu-
rate şi care protejează mediul înconjurător?
Cine nu are nevoie de locuri de muncă bine plătite, sta-
bile şi care oferă valoare adăugată muncii prestate, unde
dezvoltarea carierei este predictibilă, unde accesul la
perfecţionare profesională continuă este asigurat?
Administraţia publică locală are o uriaşă responsabili-
tate în realizarea acestor deziderate juste şi întemeiate.
În primul rând trebuie creat un climat favorabil realizării
de investiţii. Eu voi milita pentru asigurarea de facilităţi
fiscale referitoare la impozitele locale pentru firmele
care creează noi locuri de muncă. Voi propune consili-
ului local să susţinem financiar firmele care angajează în
acelaşi timp o persoană tânără recent absolventă ai unei
unităţi de învăţământ şi o persoană care se va pensiona
în următorii 10 ani, pentru asigurarea unui mentorat
la locul de muncă. În acelaşi timp trebuie susţinute şi
angajarea mamelor care se întorc pe câmpul muncii
după concediul de creştere al copiilor, respectiv ale per-
soanelor cu dizabilităţi.
La investiţiile în infrastructură trebuie finanţate în
primul rând lucrările care asigură accesul la unităţile
mari de producţie, realizarea de parcuri industriale
tematice, a unui parc tehnologic cu firme din do-
meniul IT şi comunicaţii, a unui parc de cercetări
ştiinţifice din diferite domenii.
Un indicator preluat din proiectele cu finanţare
europeană este ca la fiecare 25 de mii de Euro chel-
tuit să se creeze un nou loc de muncă, la fel şi la
investiţiile realizate de autorităţile publice locale tre-
buie introdus un asemenea indicator. În acest caz ar
exista certitudinea pentru comunitate că prin fiecare
investiţie făcută s-ar crea noi locuri de muncă.
Comunitatea oferind un vot aleşilor lor îşi exprimă
încrederea în corectitudinea şi profesionalismul celui
ales. Cheltuirea eficientă a banilor publici reprezintă
o responsabilitate uriaşă şi totodată constituie cheia
succesului în bunăstarea comunităţii.
Viziunea mea despre administraţie publică locală se
poate expune succint prin următoarele deziderate:
transparenţă şi eficienţă în cheltuirea banilor publici,
corectitudine şi profesionalism în activitate.
Cu deosebită stimă,Peti András
Administraţie – transparenţăşi eficienţă în cheltuirea banilor publiciStimaţi cititori, după părerea Dvs. cum ar trebui să funcţioneze o autoritate publică locală? Pe ce principii ar trebui să se bazeze o administraţie performantă, modernă şi eficientă? Vă pun această întrebare retorică, deoarece probabil sunt anumite aspecte cu care nu sunteţi mulţumiţi şi pe care aţi dori să le schimbaţi.
Această transparenţă trebuie realizată prin publicarea spre consultare a proiectului de act normativ, organizarea de dezbateri publice pe tema supusă reglementării şi consultarea asociaţiilor profesionale din domeniu.
Viziunea mea despre administraţie publică locală se poate expune succint prin următoarele deziderate: transparenţă şi eficienţă în cheltuirea banilor publici, corectitudine şi profesionalism în activitate.
Anul trecut s-a depus proiectul „Piste pentru biciclişti
în Municipiul Reghin”, proiect care a fost aprobat şi
se va primi o finanţare nerambursabilă pentru rea-
lizarea unei piste pentru biciclişti în lungime totală de
8,12km. Valoarea totală a lucrărilor este de 2.217.550
lei, bani ce vor veni de la Ministerul Mediului.
Lucrările vor demara la începutul acestui an, durata
de realizare a proiectului fiind estimată la 5 luni.
Ansamblu de agrement pentru toţi reghineniiDeşi proiectul este intitulat aşa, alături de această
pistă se va amenaja un adevărat spaţiu de agrement
de care se vor bucura toţi locuitorii oraşului. Asta pen-
tru că şi în anul 2011 s-au derulat activităţi menite să
îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor municipi-
ului. S-au iniţiat lucrările de înfiinţare a unui Parc Nou
la Pădurea Rotundă în valoare totală de 2.470.163,69 lei,
lucrări care se vor finaliza în anul 2012. S-au contractat
lucrările de amenajare a unei zone de recreere pe str.
Duzilor în valoare totală de 2.065.293,93 lei, lucrări care
vor demara în primăvară şi vor dura 3 luni.
Parcări acoperite moderne în loc de garaje învechitePentru a realiza ambiţiosul proiect prezentat mai sus,
municipalitatea a trebuit să ”sacrifice” o parte din ceea
ce există acum. Aici ne referim la garajele ce au fost
construite provizoriu pe malul Canalului Morii din
cartierul Iernuţeni, construcţii ce trebuie demolate.
Totuşi locuitorii zonei nu trebuie să fie îngrijoraţi că vor
rămâne fără spaţii de parcare pentru autovehiculele
lor. Primăria intenţionează să construiască un număr
dublu de parcări atât pentru cei care rămân fără garaje
cât şi pentru ceilalţi locuitori ai zonei. ”Oamenii trebuie
să înţeleagă faptul că noi nu vrem să le luăm ceva, ci
dimpotrivă dorim să le oferim în plus. Dacă respectivele
garaje trebuie demolate pentru a se putea amenaja în-
treaga zonă, vom construi în schimb un număr impor-
tant de parcări unde proprietarii de maşini vor putea
să-şi ţină maşinile. Cred că unora nu le convine această
schimbare, mai ales că respectivele persoane folosesc
garajele în alt scop decât cel prevăzut legal”, a declarat
ing. Nagy András, primarul municipiului Reghin.
Ionel ALBU
Schimbarea la faţă a municipiului ReghinMunicipiul Reghin va investi începând cu anul acesta în continuarea procesului de modernizare a oraşului. Pentru ca locuitorii să se bucure că trăiesc în Reghin, se va amenaja o pistă pentru biciclişti care practic va traversa municipiul. În plus, această pistă va face legătura între celelalte zone de agrement ale oraşului.
Ziarul de
8 www.zms.ro
9
Dezvoltarea comunei Sânpe-tru de Câmpie este una din priorităţile de bază ale primaru-lui Matei Canceu. Acesta se aflăla cârma Primăriei Sânpetru de Câmpie de 20 de ani, timp în care a iniţiat diferite proiecte în satele aparţinătoare comunei:Sânpetru de Câmpie-reşedinţacomunei, Dâmbu, Tuşinu, Sângeorgiu de Câmpie, SatuNou şi Bârlibaş. Unele proiecte sunt începute, pentru altele seaşteaptă aprobarea finanţării. Reporter: Care sunt priorităţile primarului Canceu?Matei Canceu: Pentru mine este important să
funcţioneze instituţiile statului. Ce înseamnă asta?
Şcoli, cămine culturale, dispensare şi tot ce înseamnă
instituţii la nivel de comună.
Rep.: Ce proiecte aveţi în derulare?M.C: Am început reabilitarea şcolilor din comună.
La şcoala din Sângeorgiu de Câmpie am introdus
alimentarea cu apă şi am făcut grupuri sanitare în
incinta şcolii. În Satu Nou la fel, iar în Dâmbu am
pus termopane, partea nouă de clădire a şcolii s-a
reabilitat total, cu grupuri sanitare, dar nu am putut
introduce alimentarea cu apă pentru că nu avem
încă sursa de apă.
Rep.: Aţi fi putut proceda şi altfel?M.C.: Puteam să fac altfel, să instalăm un hidrofor
pentru a avea sursa de apă pentru grupurile sanitare,
dar nu am avut banii necesari. Îmi trebuie cel puţin
100.000 lei. În şcoala din Tuşin am făcut grup sanitar cu
apă, gresie, tot ce trebuie. Am pus termopane la şcoală,
în Sânpetru de Câmpie, 61 de geamuri şi două uşi mari,
acuma s-a finalizat recepţia. Am cumpărat anul trecut
un microbuz pentru transportul elevilor din cinci sate,
deoarece aproape toată lumea vine în centru (n.r.-cen-
trul comunei, satul Sânpetru de Câmpie).
Rep: Cum staţi cu serviciul de urgenţe?M.C.: Am alocat 430.000 de lei pentru SMURD,
care se înfiinţează acum cu şase comunităţi: Ceuaşu
de Câmpie, Şincai, Râciu, Pogăceaua, Sânpetru de
Câmpie, Crăieşti.
Rep.: Câte cămine culturale aveţi în comună?M.C.: Am cinci cămine culturale zugrăvite, cu sistem
de încălzire, gresie, faianţă, cu toate dotările, pentru
că aici oamenii îşi fac şi bucuriile şi necazurile. Chiar
de curând am investit 500.000 lei în veselă la unul
dintre cămine, unde nu aveam aşa ceva. Le-am pus
la punct pe toate pentru că vin şi oameni străini şi
nu aş vrea să vadă cum pică tavanul. Am adus pavaje
pentru un kilometru de trotuar în zona centrală, mai
aduc piatră, în curând, ca să punem pe drumuri.
Rep.: Ce ne puteţi spune despre finanţare de la guvern?M.C.: În opt ani de zile, mie în comună nu mi-a intrat
bani de la bugetul statului decât 5 miliarde şi 400 mi-
lioane lei vechi. Aceştia au fost toţi banii primiţi de la
Guvernul României într-o comunitate de peste 3000
de oameni, cu şase sate. Eu am iniţiat proiecte, le-am
plătit din bugetul acesta auster al comunei şi nu am
reuşit un proiect să îmi intre, să fie eligibil la finanţare.
Am demarat în 2008 proiectul de alimentare cu apă
a comunei, în patru sate mari, pe Ordonanţa 7. Este
un proiect vechi, de 25 miliarde lei pentru aceste sate,
pentru care am primit patru miliarde de lei şi mai tre-
buie 21 miliarde de lei să primesc.
Rep.: Ce planuri de viitor aveţi?M.C.: Am proiectul pe măsura 3.2.2. pentru extin-
dere clădire primărie, acoperiş dispensar şi dotare cu
autospecială pentru persoane cu dizabilităţi şi 13 km
de asfalt în trei sate. Dar banii nu mi-au intrat şi sunt
pe lista de aşteptare. Bază sportivă, alimentare cu
apă, parcuri şi spaţii verzi, şcolile, drum de exploataţie
sunt proiecte care sunt în derulare, o parte sunt înce-
pute şi o parte deloc. Cu bani proprii nu pot să le fac.
Eu nu am primit nici bani europeni, nici de la Guvern
şi asta este durerea mare.
Rep.: Din ce trăiesc oamenii comunei?M.C.: Noi trăim numai din animale şi pământ. Aici nu
au fost agenţi economici puternici, în afară de fostul
CAP. S-a desfiinţat. Toată lumea şi-a luat porţia de
pământ. Ceea ce mă face să mă simt mândru e că la
mine în comună sunt 9000 de oi la ora actuală, 30 de
ciobani cu turme de oi, şi 1500 de capete de bovine.
Oamenii trăiesc dintr-un pic de lapte, brânză, miel.
Este singura sursă de venit. Suntem o comună mai
vitregită de soartă şi asta e realitatea. Nu ne putem
lăuda cu prea multe, pentru că nu avem.
Rep.: Cu ce gânduri v-aţi depus candidatura?M.C.: Mi-ar face plăcere să pot continua proiectele
începute. Cred că de mă ajută Dumnezeu şi obţin
încă un mandat, mă voi zbate să putem finaliza ceea
ce am început. Mă voi duce să cer (n.r.-la Guvern), nu
toţi banii deodată, dar măcar să pot să termin ceea
ce am început.
A consemnat Arina MOLDOVAN
Canceu: „Aş fi satisfăcut să finalizez
Pentru mine este important să funcţioneze instituţiile statului. Şcoli, cămine culturale, dispensare, tot ce înseamnă instituţii în comună
Eu am iniţiat proiecte, le-am plătit din bugetul acesta auster al comunei şi nu am reuşit un proiect să îmi intre, să fie eligibil la finanţare.
Suntem o comună mai vitregită de soartă. Nu ne putem lăuda cu prea multe, pentru că nu avem. Oamenii trăiesc dintr-un pic de lapte, brânză, miel
Matei Canceu, primarul comunei
Sânpetru de Câmpie
Ziarul de
De nouă ani este participant pe scena politică şi administrativă a Reghinului, Dan Dorul Rus intră în competiţia pentru primăria Reghin pe listele Alianţei pentru Mureş. De-spre strategia Rus Dan Dorul pentru alegerile locale în interviul care urmează.
Reporter: Care sunt motivele care v-au determinat să candidaţi ?Dan Dorul Rus: De nouă ani sunt martor şi participant ac-
tiv la viaţa politică şi administrativă a Municipiului Reghin.
Acum consider că este momentul potrivit să valorific toată
această experienţă în beneficiul comunităţii şi oraşului
meu. Sunt de profesie jurist, însă am şi studii superioare
tehnice, precum şi un masterat în administraţie locală.
Rep: Care este experienţa dumneavoastră politică ?Dan Dorul Rus: Politica nu este un scop în sine, ci un in-
strument. Faptul că sunt familiarizat de peste nouă ani cu
resorturile care acţionează în politica locală mă va ajuta să
realizez obiectivele pe care mi le propun pentru Primărie,
având ca sprijin chiar politicienii locali.
Rep: Dar cea administrativă ?Dan Dorul Rus: În anii petrecuţi în funcţia de Consilier Local
şi apoi, cum am mai spus, ca Director al Oficiului Prefectural
am putut învăţa şi aprofunda întreg fenomenul administrativ
local, respectiv baza legala precum şi mecanismul funcţionării
şi finanţării instituţiilor locale. Este decisiv ca un primar să
cunoască şi să stăpânească principiile şi modul practic în
care funcţionează administraţia locală pentru a evita greșeli,
capcane, care au drept consecinţă lipsa de eficienţă în ges-
tionarea patrimoniului public, pagube şi chiar dosare penale.
Rep: Care sunt atuurile dumneavoastră ?Dan Dorul Rus: Atuurile mele sunt chiar activitatea mea
în domeniul politic şi administrativ, despre care am vorbit
anterior, la care se adaugă o importantă experienţă, cea
din domeniul iniţiativei private, având în vedere că din
anul 1993 deţin o afacere proprie în Reghin, printre cele
care au rezistat crizei economice. De asemenea conduc din
2010 sucursala Reghin a Companiei Aquaserv Tg.Mureş,
care asigură furnizarea unui serviciu vital pentru locuito-
rii din Reghin şi împrejurimi: apa potabilă, canalizarea şi
epurarea apelor uzate. Astfel, în întreaga mea activitate
de până acum am avut ocazia să cunosc multe aspecte ale
gestionării şi administrării unui oras, dar şi a unei afaceri, care
are ca unic scop eficienţa. Şi, nu în ultimul rând, am învăţat
să lucrez cu oamenii. Ştiu că, dacă respecţi omul şi dacă faci
ceea ce trebuie, vei fi la rândul tău respectat, chiar dacă
nu poţi să multumeşti pe toată lumea. Sunt conştient că
fiecare cetăţean are nevoile sale.
Rep.: Ce trebuie îmbunătăţit la nivelul Reghinului ?Dan Dorul Rus: Raportându-mă la ceea ce lipseşte în
acţiunile celor care au luat decizii în Reghin, aş enumera:
eficienţa, transparenţa dar şi o viziune de ansamblu în ceea
ce priveşte dezvoltarea Reghinului, cu etape şi targeturi pre-
cise şi soluţii de finanţare. Totuşi, ca să poţi duce la capat un
astfel plan, trebuie să ai, ca primar, o abordare de tip manage-
rial, trebuie sa fii manager, să ştii să comunici, să fii eficient.
Oricum, subiectul e vast şi merită tratat cu atenţie, iar cei
interesaţi îl vor găsi detaliat în Programul “Pentru un Reghin
prosper”, cu care mă voi prezenta în campania electoralaă.
Rep.: Care sunt şansele dumneavoastră pentru Primăria Reghin ?Dan Dorul Rus: Daca analizăm ce s-a întâmplat la ultimele
două alegeri locale, constatăm că Reghinul are o particulari-
tate: concentrarea voturilor UDMR într-o singură opţiune,
coroborată şi cu o prezenţă notabilă la vot, şi, în opoziţie cu
aceasta, o dispersare a voturilor celorlalte partide, combinată
cu o păguboasă absenţă de la urne a votanţilor celorlalte par-
tide. În acest an se adaugă încă un handicap: alegerea dintr-
un singur tur de scrutin. Dar nu se ştie niciodata, viaţa politică
românească e plină de neprevăzut şi surprize…Revenind la
situaţia de acum, nu pot spune care sunt procentele, pentru
că nu am văzut sondajele, dar pot spune ca sunt cel mai im-
portant contracandidat pentru Primăria Municipiului Reghin.
A consemnat Alin ZAHARIE
Dan Dorul Rus întră în competiţie pentru Primăria Reghin
“A sosit vremea unei schimbari în Reghin”
11
Reporter: Fiind la primul dvs. mandat de viceprimar, ce ne puteţi spune despre cei patru ani de muncă în folosul comunităţii?Răzvan Bucur: A fost o perioadă de muncă intensă,
o perioadă în care m-am confruntat în mod direct cu
problemele de zi cu zi ale locuitorilor comunei pentru
care a trebuit să găsesc soluţii. Recunosc că nu a fost
uşor, deoarece am preluat o primărie cu datorii foarte
mari atât la furnizori cât si la bănci, dar uitându-mă
acum în urmă, pot să spun sincer că tot efortul depus
a meritat. Am demarat foarte multe proiecte care sunt
în curs de finalizare, proiecte care vor aduce numeroase
beneficii comunei noastre.
Reporter: Care sunt principalele realizări din manda-tul dvs. de viceprimar?Răzvan Bucur: Cea mai mare realizare a mea o consider
aprobarea Proiectului integrat în Programul Naţional
de Dezvoltarea Rurală Măsura 322 ”Renovarea şi dez-
voltarea satelor. Îmbunătăţirea serviciilor de bază pen-
tru economia si populaţia rurală şi punerea în valoare
a moştenirii rurale.” care prevede asfaltare de străzi,
construire Grădiniţă cu program prelungit în Sântana
de Mureş, reabilitare Cămin Cultural Bărdeşti, înfiinţare
serviciu social. Mai doresc să amintesc aici şi Proiectele
de Extindere Reţea Electrică şi de Canalizare, Proiectul
Pod si Podeţe, Proiectul pentru Reabilitarea Trotuarelor,
Proiectul Construcţie Capela Mortuară şi Reabilitarea
termică a Şcolii “Ion Chinezu” din Sântana de Mureş.
Toate aceste proiecte urmează să fie finanţate prin fon-
duri europene sau de la Bugetul de Stat.
Reporter: Ştim că aprobarea unor astfel de proiecte reprezintă un proces de durată...Care este realitatea?Răzvan Bucur: Aşa este, de la întocmirea dosarelor
de finanţare până la finalizarea efectivă a investiţiilor
durează câţiva ani de zile. Din acest motiv, majoritatea
proiectelor menţionate mai sus nu au putut fi demarate
încă, acestea urmând a fi finalizate abia în anii următori.
Reporter: Ce beneficii vor aduce proiectele?Răzvan Bucur: Prin proiectul PNDR pe măsura 322 în
valoare de aproximativ 3.100.000 euro vor fi asfaltate
străzi din toată comuna.
În satul Sântana: str. Suseni; str. Cimitirului; str. Pârîului;
str. Sportivilor (sala de sport), care va face legătura celor
două sate Sântana şi Curteni cu sala de sport, oferind
posibilitatea unei rute alternative la str. Principală pentru
traficul rutier și str. Viilor. În satul Bărdeşti: str. Principală
şi str. Şcolii, în Curteni: str. Morii care pe viitor se va lega
cu prelungirea străzii Sportivilor şi str. Nouă iar în satul
Chinari: str. Principală până la capătul satului. Tot în
cadrul acestui proiect se va construi Grădiniţa cu pro-
gram prelungit în Sântana de Mureş, în curtea Şcolii “Ion
Chinezu”. Grădiniţa va avea un total de 80 de locuri în 4
săli de curs, dotate fiecare cu grup sanitar, într-o clădire
nouă şi modernă care cuprinde parter si etaj.
Proiectul mai cuprinde reabilitarea Căminului Cultural
Bărdeşti prin construirea a 2 grupuri sanitare separate
pentru femei și bărbați, realizarea unei reţele interioare
de alimentare cu apă şi canalizare şi o reţea de încălzire
centrală. Ultimul punct al proiectului este înfiinţarea
serviciului social pentru ajutorarea persoanelor vârstnice
care va oferi o mână de ajutor acestor persoane. Hainele
murdare vor fi preluate de la domiciliul lor, urmând a fi
înapoiate după ce sunt spălate, uscate si călcate.
Reporter: Ce proiecte mai aveți pentru viitorul comunei?Răzvan Bucur: Proiectul Pod si Podeţe cuprinde cons-
trucţia unui pod nou în satul Bărdesti şi a 921 de podeţe
pentru acces în gospodării cu lăţimea de 3,3 m. Valoarea
totală a investiţiei este de 2.648.191,71 lei, adică peste 26
miliarde lei vechi, finanţată integral de la Bugetul de Stat.
Din 2008 până în prezent s-au finalizat 399 podeţe în
valoare totală de aproximativ 1.290.000 lei şi podul de la
Bărdeşti în valoare de aproximativ 700.000 lei, urmând
ca până la sfârşitul acestui an proiectul să fie finalizat
integral. Mai avem extinderea reţelei de canalizare, care
reprezintă o prioritate, motiv pentru care am propus
pentru început următoarea structură: satul Sântana -
str. Pârîul mic, str. Crucii, str. Viorelelor, str. Nucului, str.
Panseluţelor, str. Cimitirului, str. Bisericii, str. Salcâmilor,
str. Prunului, str. Cireşului; satul Curteni - str. Morii, str.
Viilor; satul Chinari - str. Rupturii, str. Romilor, str. Hagăul
Mic, str. Principală; satul Bardesti - str. Pe Vale, str. Chi-
tara, str. Păşunii, str. Şesului. În plus avem ”Proiectul de
Extindere a Reţelei Electrice” presupune extinderea
şi modernizarea reţelelor electrice de pe următoarele
străzi din Sântana de Mureş: str. Viorelelor, str. Nucului,
str. Pârîului, str. Viilor, str. Cimitirului, str. Cireşului, str.
Salcâmilor, str. Prunului, str. Panseluţelor. Un alt aspect
important este ”Proiectul Construcţie Capela Mortuară”
care va fi realizat în colaborare cu toate cultele religioase
din satul Sântana, urmând ca acest fel de parteneriat să
fie extins şi în celelalte sate din comună.
Reporter: Ce v-aţi propus pentru următorii patru ani? Răzvan Bucur: Agenda mea pentru următorii patru ani
vizează dezvoltarea comunei prin finalizarea proiectelor
începute, amenajarea de parcuri de joacă pentru copii
și spaţii verzi, reabilitarea dispensarelor, amenajarea unor
locuri de agrement pentru locuitori. Voi pune accent
deosebit pe atragerea a cât mai mulţi investitori prin
înfiinţarea unui Parc Industrial, pe accesarea de fonduri
europene pentru dezvoltarea afacerilor de familie şi a
firmelor din comună, aceste lucruri ducând la crearea de
locuri de muncă pentru locuitorii comunei şi implicit,
creşterea nivelului de trai al acestora.
A consemnat Albeta IONESCU
Viceprimarul Răzvan Bucur ridică comuna Sântana de Mureş la nivel european prin
investiţii de milioane de euro
Obiectivul lui Bucur: bunăstarea comunei Sântana de MureşViceprimarul comunei Sântana de Mureş, Răzvan Bucur ne prezintă în interviul următor realizările mandatului ce tocmai se încheie și mai ales proiectele pentru dezvoltarea viitoare a comunei.
Prin proiectul PNDR pe măsura 322, în valoare de aproximativ 3.100.000 euro, vor fi asfaltate străzi din toată comuna.
Proiectul Pod si Podeţe cuprinde construcţia unui pod nou în satul Bărdesti şi a 921 de podeţe pentru acces în gospodării cu lăţimea de 3,3 m.
Extinderea reţelei de canalizare, reprezintă o prioritate pentru administrația locală a comunei.
Ziarul de
12 www.zms.ro
Aflat la finalul celui de al doilea mandat în fruntea comunei Livezeni, Vasile Tătar este unul dintre puţinii primari care au reuşit să contrazică calculele hârtiei în ceea ce priveşte votul etnic. Deşi maghiarii sunt majoritari în Comuna Livezeni, Tătar a primit girul majorităţii populaţiei în două rânduri. Acum va candida din partea Uni-unii Social Liberale şi consideră că ceea ce a făcut pentru comunitate îl va ajuta să primească un nou vot de încredere.
Rep.: Este greu să conduci o primărie?Vasile Tătar: Să conduci o primărie nu este un lu-
cru uşor, mai ales când există multe neajunsuri, aşa
cum este în România. Una e să conduci o firmă, unde
eşti şef şi comanzi, iar alta este să fii în fruntea unei
comunităţi. Oamenii care te-au votat aşteaptă să îi
serveşti, să lupţi pentru problemele lor.
Rep.: Care ar fi, pe scurt, problemele importante rezolvate în ultimii ani? Vasile Tătar: Din 1996 până în 2004 am fost vice-
primar, iar de atunci sunt primarul comunei Livezeni,
deci cunosc bine problemele acestei comunităţi. Au
fost perioade în care am primit sprijin de la guvernanţi
pentru proiectele noastre, dar am avut şi perioade în
care am fost nevoiţi să ne descurcăm doar singuri, din
resurse proprii. Între cele mai importante proiecte rea-
lizate se numără introducerea apei potabile. Mai avem
doar de montat pompele. La toate şcolile şi căminele
au fost înlocuite geamurile şi uşile, cu tâmplărie PVC,
tot din forţe proprii. Avem în lucru, pe finalizare, o sală
de sport mare, la Şcoala din Livezeni. Firma care a con-
struit sala este în insolvenţă şi acest lucru a creat nişte
probleme vizavi de termene, dar în curând vor relua
lucările, pentru a le finaliza. Legat de sport, ar mai trebui
amintită Baza sportivă din Ivăneşti, unde construcţia
ce cuprinde vestiare şi tribune este ridicată, urmând
să amenajăm terenul şi să semănăm iarba pentru ga-
zon. Am înlocuit în jur de 200 de becuri la iluminatul
public, trecând pe tipul de lămpi economice de 36 de
W, ceea ce a adus deja o economie importantă la fac-
tura de curent electric. Pentru partea de canalizare am
depus proiecte în trei rânduri, dar încă nu am primit
un răspuns pozitiv, bănuiesc că din motive politice.
Noi însă nu abandonăm lupta şi sper că în perioada
următoare vom reuşi să rezolvăm şi această problemă.
Rep.: Ce proiecte mai aveţi pentru perioada următoare?Vasile Tătar: Un proiect mare la care lucrăm de
patru ani şi care a fost semnat zilele trecute, este
cel legat de extinderea şi reabilitarea şcolilor din
comună, pe Programul Operaţional Regional, fon-
duri europene, unde este vorba despre 3.023.000
lei. Şcoala din Livezeni va fi mansardată complet şi
reabilitată termic. Şcoala din Ivăneşti va fi, de aseme-
nea, mansardată şi va beneficia de grupuri sanitare
noi, iar investiţii importante vor fi şi la şcoala din satul
Poieniţa. Este un proiect care va îmbunătăţi consid-
erabil condiţiile de pregătire a elevilor din comună.
Legat de Poieniţa, ar mai fi de spus că aici, în cadrul
unui ansamblu deosebit, care cuprinde trei biserici,
avem căminul cultural, pe care l-am reabilitat din
forţe proprii. Mai avem un proiect de aproximativ
două miliarde de lei vechi legat de amenajarea aleilor
pietonale în Livezeni şi suntem în curs de a semna
contractul pentru lucrări de amenjare în jurul sălii de
sport, tot de aproximativ două miliarde de lei vechi.
Revin, spunând că prioritatea numărul unu este
obţinerea finanţării pentru lucrările de canalizare,
iar tot ca urgenţă avem depus un proiect referi-
tor la amenajare de străzi, şanţuri şi alei pietonale
în toată comuna. Am întrunit numărul de puncte,
dar nu a fost cuprins în finanţare. Sigur, avem în plan
îmbunătăţirea infrastructurii şi în zonele rezidenţiale,
cum ar fi cartierul Orizontului, unde este nevoie de
extinderi de reţele de apă. Pentru mare parte din
aceste zone avem depuse deja proiecte .
Rep.: Vă bazaţi din nou pe votul majorităţii cetăţenilor la scrutinul din 10 iunie?Vasile Tătar: Peste 70 % din locuitorii comunei sunt
maghiari. Eu sunt de naţionalitate român şi cu toate
acestea majoritatea oamenilor m-au ales pe mine, de
două ori. Este o mândrie să constat că cetăţenii nu au
votat în funcţie de etnie, ci m-au ales pentru ceea ce
am făcut. În cazul în care consideră că merit să fiu re-
ales voi rămâne la conducerea primăriei cu capul sus,
iar în caz contrat voi pleca, tot cu capul sus, pentru că
am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru Livezeni.
A consemnat Florin MARCEL
Vasile Tătar, edilul comunei Livezeni:
”Ca primar nu eşti şef. Eşti în slujba oamenilor”
În cadrul Microregiunii Valea Nirajului, din care facem parte 13 comune, avem un proiect câştigat în valoare de 2,5 milioane de Euro, în care, în primă fază, fiecare au-toritate publică locală are dreptul la 72.000 de Euro. Din aceşti bani vom face amenajare la căminele culturale, dotări şi sonorizări, plus amenajarea unor parcuri în jurul căminului din Livezeni, Poieniţa şi Ivăneşti. Eu sper să fie parcuri fru-moase, unde, cetăţenii, copiii din comună să se simtă bine.
Discuţii cu directorul Şcolii din Livezeni, la noua sală de Sport Căminul Cultural din Poieniţa
În anul 2011 Muzeul de Istorie din Sighişoara a avut
un număr de 131.249 de vizitatori, din care 86.590
de adulţi, 40.159 de elevi şi 4.500 de gratuităţi. „În-
tre Muzeul de Istorie şi diferite agenţii din ţară şi
străinătate există o colaborare strânsă, turismul de
grup continuând să ţină capul de afiş, în prezent gru-
purile turistice fiind mult mai variate, în peisajul tu-
ristic autohton făcându-şi apariţia şi masivele grupuri
de turişti din Extremul Orient. Pe lângă turiştii români,
au fost prezenţi şi turişti străini, într-o proporţie mai
mare spanioli, japonezi, germani, italieni, americani,
englezi şi mai puţin francezi şi maghiari. Perioada
anului când oraşul este practic invadat de turişti este
cea de vară, lunile iulie, august şi septembrie, dar mai
ales perioada Festivalului Sighişoara Medievală de la
sfârşitul lunii iulie”, a precizat Ioan Dorin Dăneşan, pri-
marul municipiului Sighişoara.
Capacitate de cazare în creştere
Totodată, capacitatea de cazare în municipiul
Sighişoara în 2011 a fost următoarea: numărul mediu
de camere utilizate a fost de 612, în creştere cu 3,2%
faţă de anul precedent, numărul mediu de locuri-pat
din camerele utilizate a fost de 1.347, în creştere cu
3,77% comparativ cu anul 2010 şi numărul mediu de
locuri sezoniere utilizate, respectiv oferite în căsuţe şi
terenuri de campare a fost de 844, la fel ca şi în 2010.
„În ceea ce priveşte baza de alimentaţie publică,
aceasta este foarte bine reprezentată în Sighişoara,
municipiul dispunând de un mare număr de restau-
rante, asociate sau nu bazelor de cazare”, a afirmat
Ioan Dorin Dăneşan.
Dintre acestea menţionăm: restaurant “Rex”, restau-
rant „Claudiu”, restaurant „Casa cu Cerb”, restaurant
„Casa Vlad Dracul”, restaurant „Sighişoara”, restaurant
„Korona”, restaurant „Casa Wagner”, restaurant „Rus-
tic”, restaurant „Joker”, restaurant „Poeniţa”, restaurant
„Burg Hostel”, restaurant „Carpaţi”, restaurant „Catering
House”, cafe-restaurant „Chic”, restaurant „Vila Franka”,
restaurant „Bucureşti”, restaurant „Transilvania”, restau-
rant-pizzerie „Quatro Amici”, restaurant-pizzerie „San
Genaro”, restaurant-pizzerie „JO Pub”, restaurant „Vala-
hia”, restaurant-pizzerie „Concordia”, restaurant „Score
Pub”, restaurant „Lorelei” şi „La Pastorella” în cadrul
Hotelului „Binder Bubi”, restaurant „Cavaler”, cofetăria
„Burg Kaffe”, cofetăria „Casa Cositorarului”, cafeneaua
„Julius Cafe” şi cafe „Central Sighişoara.”
Rata şomajului, în scădere
În prezent, principalele activităţi economice din mu-
nicipiul Sighişoara sunt în industria textilă, ţesătorii
şi croitorii, industria ceramică, porţelan şi faianţă,
construcţii, producţie alimentară, prelucrarea lemnu-
lui şi turismul. Societăţile sighişorene sunt toate cu
capital privat, iar în ceea ce priveşte investitorii străini,
aceştia sunt în principal germani şi italieni. “Cea mai
mare pondere a economiei locale, ca număr de
firme, o reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii şi,
deşi firmele care au ca domeniu de activitate indus-
tria prelucrătoare reprezintă un procent de 2%, ele
au o pondere semnificativă atât în totalul numărului
de angajaţi cât şi al cifrei de afaceri. Rata şomajului în
anul 2011 a fost de 2,66%, în scădere cu 1,18% faţă de
anul 2010, când aceasta era de 3,84%. În anul 2011,
din totalul de 1.425 de persoane aflate în căutarea
unui loc de muncă, 385 de persoane au fost indem-
nizate”, a subliniat Ioan Dorin Dăneşan.
Alex TOTH
Reviriment pentru economia Sighişoarei în 2011
În anul 2011 suprafaţa totală a unităţii ad-ministrativ-teritoriale a rămas neschimbată faţă de anul 2010: 11.346,8 de hectare din care teren intravilan 1.334,26 de hectare şi teren extravilan 10.012,54 de hectare. Con-form datelor cuprinse în Cadastrul Agricol al municipiului Sighişoara, din suprafaţa totală de 9.602,25 de hectare, terenul fo-restier are o suprafaţă de 3.702 de hec-tare iar terenul agricol de 1.535,31 de hec-tare. Structura pe categorii de folosinţă a suprafeţei agricole este următoarea: 1.535,31 de hectare de teren arabil, 1.655,95 de hectare de păşuni, 1.246,95 de hectare fâneţe, 292,69 de hectare de vii, livezi şi ha-mei, 3.980 de hectare de păduri şi tufişuri, 107,24 de hectare de ape şi stuf, 196,43 de hectare de teren neproductiv, 224,94 de hectare de drumuri şi 362,74 de hectare de construcţii.
Situaţia animalelor crescute pe raza muni-cipiului Sighişoara în anul 2011, conform Registrului Agricol, se prezintă astfel: 905 de bovine (847 în 2010), 3.470 de ovine (2.705 în 2010), 770 de caprine (950 în 2010), 5.800 de porcine (6.250 în 2010), 170.000 de păsări (93.300 în 2010), 170 de cabaline (260 în 2010), 1.830 de familii de albine (2.200 în 2010) şi 60 de animale de blană (70 în 2010).
Producţia vegetală înregistrată în anul 2011 pe raza municipiului Sighişoara, con-form Registrului Agricol, este următoarea: 132 de hectare de grâu (121 în 2010), 18 hectare de orz (20 în 2010), 24 de hectare de ovăz (28 în 2010), 37 de hectare de car-tofi (35 în 2010), 326 de hectare de porumb (312 în 2010), 88 de hectare de legume (93 în 2010) şi zero hectare de soia (5 în 2010).
Ziarul de
Dinu Ciobotă are cinci mandate la activ de primar în comuna Stânceni, un elan spiritual de invidiat şi o experienţă în administraţie publică locală greu de egalat fiind primarul recordman al judeţului care a ocupat cea mai înaltă funcţie în Stânceni în ultimii 26 de ani, timp în care a ,,sfinţit locul” şi a efectuat toate reparaţiile, reabilitările şi construcţiile noi din comună.
Reporter: Cum consideraţi experienţa acumulată în cele cinci mandate de primar în comuna Stânceni?Dinu Ciobotă: Eu consider că ştiu tot ce trebuie să ştie un
primar bun pentru a dezvolta comuna Stânceni în plan ad-
ministrativ, economic şi cultural. Lucrez în administraţie din
1987, am avut un mandat de viceprimar, apoi am fost ales
primar interimar din 1990, iar după 1992 am obţinut cinci
mandate de primar, consecutiv motiv pentru care, anul tre-
cut am primit distincţia de „Primar de cinci stele” din partea
Asociaţiei comunelor din România.
Rep: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna? D.C.: Eu cred că în cinci mandate de primar am reuşit
să realizez cea mai mare parte din obiectivele pe care mi
le-am propus să le realizez, dar continuăm investiţiile în
Stânceni. Dovada, momentan lucrăm la implementarea
unor programe pe Măsura 322, ,,Modernizarea infrastruc-
turii de bază în localitatea Stânceni” constând în asfal-
tarea a 5 km de drum, un pod nou din beton armat peste
râul Mureş, canalizare pe o suprafaţă de 5 km, staţie de
epurare, prelungirea de reţea apă potabilă, reabilitare de
Cămin Cultural şi construie grădiniţă. Valoarea totală a
proiectului este de 2,5 milioane de Euro şi pot să vă spun
că momentan avem implementat proiectul în proporţie
de 45-50%, urmând ca până în 30 martie 2013 să realizăm
recepţia finală a acestor proiecte. De curând am mai
semnat un contract pe fonduri europene, pe Măsura 125
reabilitare şi modernizare de drumuri şi exploataţii agri-
cole, în valoare de 1 milion de Euro. Urmează să ieşim la
licitaţie pentru construcţia unui drum în lungime de 7,5
km, vrem să mai depunem o documentaţie pentru acc-
esare de fonduri europene pentru Centru de Informare
Turistică în valoare de 200.000 de Euro ţinând cont că
Stânceniul se află la intrare în judeţul Mureş şi face parte
din Defileul Mureşului Superior, program pe care sperăm
să îl accesăm până la sfârşitul lunii iunie. Avem punctaj
maxim pentru că deserveşte o zonă a ,,Naturii 2.000” şi
„Parcul Natural al Defileului Mureşului superior”
Rep.: Spuneţi-ne un proiect nou care nu e în derulare şi care îl veţi face dacă veţi mai câştiga un mandat? D.C.: Pentru viitor avem un studiu de fezabilitate pentru
construcţia unui pod în localitatea Ciobotani care este
degradat, vrem să aducem bani europeni pentru canalizare
pentru satele: Meştera şi Ciobotani care nu au decât reţea
de apă potabilă trasă în regim propriu şi să ne ocupăm de
întreţinerea şi buna funcţionare a şcoliilor de pe raza co-
munei şi a Căminelor Culturale pe care le-am reabilitat în
actualul mandate, în perioada 2008-2012.
Robert MATEI
Dinu Ciobotă primarul recordman al judeţului MureşMomentan lucrăm la implementarea unor programe pe Măsura 322, ,,Modernizarea infrastructurii de bază în localitatea Stânceni”
Gheorghe Mogilă ţinteşte un nou mandat de primar la Răstoliţa, cu speranţa finalizării proiectelor începute şi gestionarea în bune condiţii a comunei pe care o păstoreşte de peste două decenii.
Reporter: Ce v-a determinat să candidaţi pentru un nou mandat?Gheorghe Mogilă: Doresc să finalizez lucrările de investiţii
pe care le-am început, alimentarea cu apă, canalizarea. La
capitolul realizări am finalizat lucrările la şcoala generală şi
grădiniţa din Răstoliţa. Am achitat contravaloarea creditului
pentru construirea noului sediu al primăriei, ultima tranşă
urmează să fie achitată în luna iulie-august. Chiar vreau să
termin de pus la punct comuna Răstoliţa.
Reporter: A trecut ceva vreme de când aţi intrat în primăria Răstoliţa. Câtă experienţă aţi acumulat până în prezent?Gheorghe Mogilă: Din 1990 de când sunt primar, cred că
nu mai trebuie să spun mai multe. Vrând, nevrând, chiar dacă
ai vrea să nu faci nimic, tot se prinde ceva în perioada asta.
Reporter: Ce mai este de făcut la nivelul comunei Răstoliţa ?Gheorghe Mogilă: Multe nu mai sunt de făcut, mai avem
de rezolvat un Cămin Cultural în Răstoliţa şi să menţinem şi
să întreţinem ce avem deja făcut. Dorinţa noastră cea mare
este de a face Căminul Cultural. Am început lucrul la un
spaţiu de joacă pentru copii din Răstoliţa şi intenţionăm să
amenajăm un loc de joacă şi în satul Iod, un loc de recre-
ere pentru copiii în timpul în care nu sunt la şcoală. Avem
două documentaţii pentru modernizare de drumuri şi
drumuri forestiere care sperăm să prindă contur, precum şi
o finanţare pentru o bază sportivă.
Reporter: Cât este de important pentru Răstoliţa să aibă o continuitate la conducerea primăriei?Gheorghe Mogilă: Cred că acolo unde nu e continuitate nu
se poate realiza nimic. Atâta vreme cât nu ştii de unde să în-
cepi şi ce să faci, nu poţi face mare lucru. Cine visează că vine
peste noapte şi face, greşeşte. Atâta timp cât continui şi ai
un program bine stabilit în realizarea unor lucrări de investiţii
şi nu numai, lucrurile pot merge cu bine înainte. Nu trebuie
omisă şi calitatea servicilor din cadrul administraţiei publice
locale, lucru extrem de important pentru administraţie.
Anul trecut în Răstoliţa, ca efect al Legi 247, au fost emise
în jur de 500 de titluri de proprietate pentru cetăţeni care
deţin proprietăţi şi nu au avut planificată situaţia juridică a
terenurilor. Un volum extraordinar de mare de muncă ca şi
activitate la nivelul primăriei. Plus că avem serviciu de salubri-
tate prin care menţinem un mediu curat, care e în favoarea
cetăţeanului şi a sănătăţii acestuia.
Reporter: La nivelul comunei cum a fost această simbioză cu PSD în cadrul USL ?
Gheorghe Mogilă: A funcţionat bine această alinaţă la
nivelul comunei pentru sunt oameni care gândesc aşa cum
trebuie în folosul bunăstării şi locuitorilor comunei. Au fost
mici discuţii cu PSD referitoare la lista de candidaţi, le-am
rezolvat şi urmează să vedem ce va fi la votul din 10 iunie.
Reporter: Speraţi să fiţi pe aceeaşi lungime de undă cu culoarea guvernanţilor în cazul în care veţi câştiga primăria Răstoliţa ?Gheorghe Mogilă: Altfel nu se poate. Într-o administraţie
de calitate nu se poate să fie o ruptură între guvern şi
unităţile administrativ teritoriale sau între Instituţia Pre-
fectului, Consiliul Judeţean şi primării. Sunt probleme care
se leagă una de cealaltă, de investiţii, de fonduri, de sume
alocate, toate sunt legate una de cealaltă.
Reporter: Cu ce speranţe porniţi în lupta electorală pen-tru primăria Răstoliţa?Gheorghe Mogilă: Chiar sunt convins că voi câştiga
alegerile pentru primăria Răstoliţa. Dacă cetăţenii comu-
nei consideră că un om cu un activ de peste 20 de ani în
administraţie se poate compara cu cineva care vine şi se
gândeşte că ar vrea să fie primar, rezultatele vor fi pe măsură.
A consemnat Alin ZAHARIE
“Unde nu e continuitate nu se poate realiza nimic”
Mogilă:
Sute de politicieni s-au înscris, săptămâna ce tocmai a trecut, în competiţia electorală ce se va desfăşura în 10 iunie. Ziarul de Politică Administraţie vă prezintă pe cei mai importanţi candidaţi pentru fotoliile de primar şi consilieri din oraşele mureşene şi pe cei care candidează pentru funcţia de preşedinte şi consilieri judeţeni în cadrul CJ Mureş.
Cine vor fi aleşii? Aceasta-i întrebarea!
Consiliul Judeţean Mureş Primăria Târgu-Mureş
Preşedinţia CJ Mureş
1. Marius Paşcan (“Alianţa pentru Mureş”)
2. Lokodi Edita Emoke (UDMR)
3. Ciprian Dobre (USL, PNL)
4. Biro Zsolt (PCM)
5. Augustin Fărcaş (PPDD)
Primăria Târgu-Mureş
1. Dorin Florea (primar, APM)
2. Frunda Gyorgy (UDMR)
3. Cornel Brişcaru (USL, PSD)
4. Benedek Imre (PCM)
5. Smaranda Enache (independent)
6. Sabin Gelu Pop (PPDD)
Consilieri judeţeni “Alianţa pentru Mureş”
1. Marius Paşcan (PER)
2. Claudiu Maior (PDL)
3. Florin Urcan (PDL)
4. Ioan Vasu (PDL)
5. Corneliu Grosu (UNPR)
6. Cristian Georgescu (UNPR)
7. Lucreţia Cadar (PDL)
8. Vasile Filimon (PDL)
9. Florian Coman Meluş (PDL)
10. Ana Maria Georgescu (PDL)
Consilieri locali “Alianţa pentru Mureş”
1. Dorin Florea (primar, PDL)
2. Claudiu Maior (viceprimar, PDL)
3. Ioana Roman (PDL)
4. Dumitru Matei (PDL)
5. Ioan Claudiu Puiac (UNPR)
6. Ioan Fărcaş (PDL)
7. Lucian Gujan (PDL)
8. Liviu Todoran (PDL)
9. Gheorghe Urcan (PDL)
10. Călin Moldovan (PDL)
Consilieri judeţeni UDMR
1. Lokodi Edita-Emőke
2. Szabó Árpád
3. Gáspárik Attila
4. Balogh József
5. Csép Éva Andrea
6. Kelemen Atilla-Márton
7. Ilyés-Tóth Sándor
8. Mózes Levente
9. Pokorny László
10. Szász Izolda
Consilieri locali UDMR
1. Nagy István
2. Benedek István
3. Gombos Csaba
4. Peti András
5. Józsa Tibor
6. Karácsony-Erdei Etel
7. Bakos Levente
8. Törzsök Sándor
9. Kikeli Pál
10. Soós Zoltán
Consilieri judeţeni USL
1. Ciprian Dobre (PNL)
2. Alexandru Petru Frătean (PSD)
3. Horaţiu Suciu (PNL)
4. Dragoş Popa (PSD)
5. Cristian Chirteş (PNL)
6. Ştefan Someşan (PSD)
7. Dinu Socotar (PC)
8. Mihail Antonie (PSD)
9. Akos Mora (PNL)
10. Vasile Boloş (PSD)
Consilieri locali USL
1. Cornel Brişcaru (PSD)
2. Ionela Ciotlăuş (PNL)
3. Dragoş Popa (PSD)
4. Sebastian Pui (PNL)
5. Olimpiu Sabău Pop (PSD)
6. Niculae Havrileţ (PNL)
7. Lucian Loghin (PSD)
8. Dan Sâmpălean (PNL)
9. Cristina Someşan (PSD)
10. Marius Popa (PNL)
Candidaţi independenţi la Consiliul Local
Primăria ReghinRus Dan Dorul (APM)
Nagy Andras (UDMR)
Maria Precup (viceprimar, USL, PSD)
Adrian Crăciun (PRM)
Traian Bendorfean (PPDD)
Primăria SighişoaraIosif Dan Colceriu (APM)
Gall Erno (UDMR)
Ioan Dorin Dăneşan (primar, USL, PSD)
Constantin Miliţoiu (PRM)
Farczadi Ferenc (PCM)
Octavean Şuteu (PPDD)
Primăria TârnăveniAlexandru Adrian Matei
(primar, APM)
Fodor Sandor (UDMR)
Nicolae Sorin Megheşan (USL, PNL)
Seprodi Jozsef (PCM)
Ioan Creţa (PPDD)
Primăria IernutRemulus Dâmbean (APM)
Ioan Nicoară (primar, USL, PNL)
Teofil Mărginean (PPDD)
(UDMR): fără candidat
Primăria Miercurea NirajuluiToth Sandor (viceprimar, UDMR)
Biro Jozsef Attila (PCM)
Petru Moga (PPDD)
(USL): fără candidat
(APM): fără candidat
Primăria SărmaşuValer Botezan (APM)
Ioan Mocean (primar, USL, PNL)
Marcel Dumitrescu (PPDD)
(UDMR): fără candidat
Primăria Sângeorgiu de PădureCsibi Attila (UDMR)
Sebesteny Istvan (PCM)
Dinu Socotar (USL, PC)
Szocs Mircea (PPDD)
(APM): fără candidat
Primăria SovataPeter Ferenc (primar, UDMR)
Hajdu Imre (PCM)
(USL): fără candidat
(APM): fără candidat
Primăria UngheniIoan Nyaradi (APM)
Victor Prodan (viceprimar, USL, PNL)
Ioan Vereş (PPDD)
(UDMR): fără candidat
1.Felicia Moldovan