planul integrat de dezvoltare urbanĂespon-interstrat.eu/admin/attachments/20110707172635_daniel...
TRANSCRIPT
1. Caracterizarea zonei de
interventie urbană
2. Strategia dezvoltării zonei
de acţiune urbană
1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi argumentarea alegerii
1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune
1.3 Caracteristici economice (profil economic,accesibilitate, servicii publice învătământ universitar, cercetare) ale zonei de actiune urbană
1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană
1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană
1.6 Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană
1. Tipuri de interventii si proiecte (Obtinerea avntajelor competitive)
2. Matricea logica a PUI (Ameliorarea vulnerabilitatilor)
PLA
NU
LIN
TEG
RAT
DE
DEZ
VO
LTA
RE
UR
BA
NĂ
Capitole Conţinut cerut în POR
1. Contextul
Urban
1.1 Prezentarea orasului/municipiului/sectorului
1.2 Probleme ale dezvoltarii social-economice si spatiale ale orasului/municipiului
1.3 Zone critice de dezvoltare identificate in documente de planificarespatiala
1.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A
POLULUI DE CREŞTERE
CARACTERIZAREA GENERALĂ A
POLULUI DE DEZVOLTARE URBANĂ (sau
a centrului urban)
1.b. Date generale (limite si unităţi
administrativ-teritoriale componente,
reţeaua de localităţi şi populaţia,
scurt istoric, structura asociativă
etc.)
1.b. Auditul teritorial (demografie,
competitivitate economica si resurse
umane, infrastructură tehnică şi
transporturi, infrastructura socială şi
locativă, patrimoniu cultural şi
natural şi turismul, calitatea
mediului)
1.c. Auditul administrativ (structura
organizatorică a administraţiilor
publice locale din polul de creştere
şi managementul public)
1.1. Caracteristici demografice şi sociale
ale oraşului
1.2. Caracteristici economice (profil
economic, accesibilitate, servicii publice,
învăţământ universitar, cercetare) ale
oraşului
1.3. Dinamica investiţiilor în oraş
I. CONTEXTUL URBAN: contextul teritorial + disfuncţionalităţile existente
Instrumente de creare a a unui context politic pentru guvernarea şi
dinamizarea (metropolizarea) regiunilor transfrontaliere, prin valorificarea
specificului local şi colaborare transnaţională. Target: judeţe din zona de
graniţă. METROBORDER – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions
1.2. Analiza factorilor ce susţin succesul economic la nivel regional ( SURE:
Success for Convergence Regions’ Economies)
1.2. Cresterea competitivităţii economice prin dezvoltarea unor activităţi de
nişă, adaptabile la forţa de muncă locală; accent pe avantajele comparative
(diversitatea sau caracterul periferic nu mai trebuie privite ca handicapuri);
necesitatea de a îmbunătăţi imaginea regiunilor mai slab dezvoltate
(branduri locale), plecând de la schimbarea perspectivei comunităţilor
locale. ESPON-TEDI
PROFILUL SPAŢIAL ŞI ARII DE INTERVENŢIE ÎN POLUL DE CREŞTERE
1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere
2 Arii problemă, arii cu potential de dezvoltare şi tendinţe de evoluţie spaţială
3 Arii de intervenţie identificate
4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară
2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii
1.1.aAtractivitatea urbană, în calitate de componentăagregată a atractivităţii teritoriale, poate ficalculată în functie de magnitudinea fluxurilor şide migraţia netă. Identificarea arealului decolectare a fortei de muncă se constituie într-unindicator viabil pentru determinarea zonei deinfluenţă urbană sau a Ariilor UrbaneFuncţionale (FUA). Pentru identificarea acestorstructuri teritoriale se pot utiliza indicatorisuplimentari: calitatea infrastructurii, a serviciilorpublice etc. Iar pentru identficarea MEGA-centrelor urbane se folosesc indicatori specificiprecum: numărul de pasageri tranzitaţi în traficulaerian, accesibilitaea multi-modală, pondereaangajaţilor în compartimentul R&D (Cercetare şiDezvoltare).
IndicatoriConcepte
1.1.aPentru ţările care depăşesc 10 milioane delocuitori, Ariile Urbane Funcţionale suntreprezentate de centre urbane cu o populaţie maimare de 15.000 de locuitori şi care dispun de o ariede influenţă cu o populaţie mai mare de 50.000 delocuitori. Structurile FUA care au capacitatea dedecizie regională şi/sau naţională şi careînregistrează scoruri foarte mari la majoritateacapitolelor din Capitalul teritorial, sunt denumiteMEGA – centre urbane.
Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii
1.1.bDelimitarea spatiilor periferice apropiate (inner peripheries), serealizează prin calcularea unor indicatori de potenţial demografic pentruzona învecinată oraşului şi în funcţie de accesibilitatea populaţiei lamajoritatea serviciilor oferite de oraş. In cazul metropolelor aceste zoneperiferice sunt în imediata vezinătate a zonelor metropolitane.Calcularea potenţialului demografic se poate realiza prin două metode:euclidian şi topologic.Ambele metode folosesc hărti transformate în griduri cu celule pătraticeale căror latura este de 5km. Fiecare celulă rezultată va primi populaţialocalităţilor aflate în interior (localităţile sunt considerate ca fiindpuncte). De asmenea fiecare celulă va primi o valoare a fricţiuniispaţiului, cele cu valoare mare nu dispun de drumuri de viteză care săfacilteze deplasarea rapidă în interiorul lor. Ulterior pentru fiecare celulăîn parte se va calcula care este potenţialul demografic însumândpopulaţiile tuturor celulelor de pe o rază de 45 de minute. Evident,celule care sunt înconjurate de celule cu populaţie mică sau de celule cufricţiune spaţială mare vor avea valori finale scăzute. Diferenţa dintretopologic şi euclidian este ca în cazul celei din urmă nu se ţine cont defricţiunea spaţiului. Metoda poate fi utilizată şi pentru calculareaArealelor Urbane Morfologice sau a Arealelor Urbane Funcţionale dar şia Zonelor Metropolitane.
IndicatoriConcepte
1.1.b.Inner peripheries (spaţii periferice apropiate), este unconcept geografic recent, care poate fi definit ca un arealcu densităţi ale populaţiei asemănătoare cu celepredominant rurale dar care graţie apropierii de centreurbane importante sau a unor zone metropolitane, dispunde o diversificare socio-profesională a populaţiei mairidicată decât în zonele rurale tradiţionale. Perifieriileapropiate trebuiesc definite întotdeauna în strânsălegătură cu oraşele din interiorul lor, dacă acestea suntdinamice şi ele devin extinse şi funcţionale, alte sursedefinindu-le ca „umbre ale zonelor metropolitane”.Prosperitatea unor astfel de areale este dependentă deaccesibilitatea faţă de anumite centre urbane, ele fiindcompuse din localităţi cu navetism peste media spaţiuluirural tradiţional.
Geographic Specificities and Development Potentials in Europe
Geographic Specificities and Development Potentials in Europe
1.2.a
Pentru calcularea emigraţiei si a procesului de „brain-
drain”(“exodului creierelor”) – se foloseşte formula
migraţiei nete, a migraţiei brute şi migraţia specifică.
IndicatoriConcepte
1.2.a
Politicile demografice vizează elaborarea de strategii
care să descurajeze dezechilibrele spaţiale şi
verticale de pe piaţa muncii prin: facilităţi pentru
cresterea copiilor şi eleminarea disparităţilor de gen
în responsabilitatea pentru creşterea acestora,
modificarea structurală a populatiei în vârstă de
muncă prin mărirea perioadelor de activitate graţie
creşterii sperantei de viaţă la naştere, descurajarea
migraţiei selective sau a fertilităţii selective etc.
2.4 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune
1.2.b
Aprecierea potenţialului demografic trebuie să vizeze
studii de prognoză asupra următorilor indicatori de risc
demografic: îmbătrănirea demografică, riscul sub-
fertilităţii şi creşterea ratei de dependenţă demografică
(a populaţiei vârstnice sau a celei foarte-vârstnice,
referindu-se la cohortele care depăşesc vârsta de 75 de
ani).
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities
Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities
1.3.b
Creşterea economică poate fi apreciată in funcţie de
venit/locuitor (GDP/locuitor), rata şomajului şi a sărăciei.
Indicatori Concepte
1.3.b
Ruralitate – Accesibilitate este un concept care ajută
la clasificarea spaţiilor rurale în relaţia lor cu
aşezările urbane, considerate sursă de centralitate:
Intermediare accesibile, Intermediare depărtate,
Predominant rurale accesibile, Predominant rurale la
distanţă.
2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană
1.3.c
Accesibilitatea se poate exprima conform unei relaţii
matematice derivate din legea atracţiei universale:
Unde: g(wj) reprezintă activitatea pentru care se caută
accesbilitatea din localitatea j, iar F(Cij) este costul pe
care trebuie sa-l suporte localitatea i pentru ajunge în j
(funcţia impedanţei).
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe
European Development Opportunities in Rural Areas
1.3.d
Existenţa economiilor de cunoaştere se calculează
în funcţie de următoarele variabile: prezenţa
bazelor ştiinţifice, a sectorului high-technology
(definite ca ramuri ale sectorului secundar şi terţiar
cu rol transformativ faţă de celelalte ramuri şi faţă
de structura ocupaţională a populaţiei), prezenţa
învăţământului superior şi a structurilor de
cercetare şi inovaţie (se pot utiliza indicatori
precum număr de patente, brevete, licenţe, număr
de persoane angajate în educaţie, ponderea
populatiei cu studii superioare, ponderea celor
angajaţi in sectorul de Cercetare şi Dezvoltare ,
ponderea din buget alocată cercetării etc.). Prin
sinteza tuturor acestor indicatori parţiali se obţine
un indicator final denumit competitivitate teritorială.
IndicatoriConcepte
2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană
1.3.dRegiunile avansate tehnologic sunt areale de
concentrare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare,
în timp ce Regiunile Ştiinţifice sunt cele care
găzduiesc centre de cercetrae şi inovaţie renumite la
nivel naţional şi internaţional. Pentru a defini aceste
areale se utilizează şi termenul de capacitate
cognitivă (...abilitatea unor centre urbane, metropole
sau regiuni de a detine şi gestiona informaţie,
precum şi cea da a transforma informatia în invenţie
şi inovaţie, favorizând cresterea productivităţii
teritoriale).
Knowledge, Innovation, Territory
Knowledge, Innovation, Territory
1.3.a
Accesibilitatea trebuie să ţină cont si de numărul de
accidente în trafic.
Indicatori
Concepte1.3.a
Accesibilitatea este un concept geografic sensibil la mai
multe carcateristici ale teritoriului: origine (un oraş este
accesibil în momentul în care poate fi cu uşrinţă „atins”
de alte localităţi), destinaţie (fiecare dimensiune a
oraşului dispune de propria accesibilitate, astfel încât
accesibilitatea poate deveni educaţională, sanitară,
turistică etc), Impedanţă (efortul pe care îl determină
calitatea spaţiului în parcurgerea distanţei), constrângeri
(reguli impuse pe anumite segmente de deplasare
precum limitările de viiteză sau interzicerea circulatiei
traficului greu etc), bariere (frontiere, taxe de drum,
bariere culturale, lingvistice etc.), modalitate
(accesibilitatea poate depinde de capacitatea de a
combina mai multe tipuri de transport), rezoluţia spaţială
(utilizarea accesibilităţii solicită prezenţa unor
generalizări, oraşele devin astfel noduri sau puncte),
echitate (accesibilitatea este studiată pentru a distinge
spaţii periferice), dinamica (accesibilitatea nu este
statică, se poate schimba odata cu modificarea
variabilelor socio-economice sau cu modificarea reţelei
de transport).
2.5. Caracteristici spatiale ale zonei de acţiune urbană
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
TRansport ACCessibility at regional/local scale and patterns in Europe
IndicatoriConcepte
2.6. Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană
2.6.a
Atractivitatea urbană este un concept care trebuie
analizat din perspectiva a patru dimensiuni: Istorică,
spaţială (atractivitatea se externalizează), dinamică
(atractivitatea se poate câştiga sau se poate pierde),
relativă (atractivitatea există doar prin comparaţie cu
alte oraşe, regiuni).
2.6.a
Capitalul Teritorial se estimează prin intermediul unui set de
indicatori particulari pentru fiecare componentă în parte: Capitalul
Mediului Natural (suprafaţa ocupată cu păduri, extinderea
arealelor protejate -%, valoarea multianuală a precipitaţiilor,
temeperatura medie şi temperaturile extreme, viteza medie a
vântului etc.), Capitalul Antropic (Capacitatea de cazare turistică,
accesibilitate aeriană, accesibilitate rutieră si feroviară, numărul
monumentelor clasate ca patrimoniu etc.), Capitalul Economic
(creşterea puterii de cumpărare exprimată în GDP/locuitor,
diversitatea sectoarelor economice, productivitatea muncii,
ponderea investiţiilor de tip start-up, magnitudinea investiţiilor
publice şi private, preţul de pe piaţa imobiliară, a mărfurilor
industriale şi a bunurilor de consum, indici de centralitate etc),
Capitalul Social (indici ai disparităţii de gen şi etnice, rata
infracţionalităţii defalcată pe capitole, reţele sociale, nivelul
asocierii, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii etc.), Capitalul
Uman (diversitatea forţei de muncă, structura educaţională a
populatiei, indici de îmbătrânire, indici de dinamică geo-
demografică, rata şomajului etc), Capitalul Instituţional (nivelul
corupţiei, libertatea presei, durata de înfiinţare a unei societăţi etc)
2.6.b
Atractivitatea este un model conceptual care se
produce prin interacţiunea a şase componente:
Capitalul Antropic, Capitalul Mediului Natural,
Capitalul Economic, Capitalul Instituţional, Capitalul
Uman şi Social, Capitalul Cultural. Suma sinergica
dintre aceste şase componente formează Capitalul
Teritorial.
Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
2.8. Diagnostic şi analiza SWOT 1.4.Nevoi de dezvoltare identificate
în oraş
1.5. Potenţial de dezvoltare al
oraşului
Metode: indicatori pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei
teritoriale, relaţia între tendinţele globale şi strategiile locale.
TPM - Territorial Performance Monitoring, august 2011
Metode: Noi metode/indicatori de analiză a potenţialului zonelor rurale şi
al oraşelor mici şi mijlocii. Target: zone confruntate cu îmbătrânirea
populaţiei, migraţii, accesibilitate scăzută, restructurarea economică,
creşterea costurilor energiei dar cu avantaje legate de potanţial cultural
şi natural. PURR - Potential of Rural Regions
Metode de analiza a cauzelor migraţiei selective şi a efectelor asupra
regiunilor de origine, analiza potenţialului de reducere a vulnerabilităţii
regiunilor rurale afectate SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio in
Rural Regions, sept. 2011
Concepte
2.9 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană
2.5.a
Politicile de dezvoltare urbană trebuie să
urmărească anumite principii de echitate teritorială:
creşterea economică echilibrată trebuie să fie
însoţită de echitate socială, precum şi de transfer din
patrimoniul privat spre cel public şi civic, trebuie
atenuată excluziunea socială, creşterea economică
nu trebuie să implice deteriorarea mediului,
dezvoltarea economică a oraşelor trebuie să fie
conectată la dezvoltarea regională. Resursele
umane şi financiare trebuiesc investite în oraşele şi
în proiectele care au capacitatea de a optimiza
performanţa întregului sistem urban, având ca scop
diminuarea primaţialităţii sistemului urban şi a
creşterii caracterului policentric al acestuia. De
asemenea trebuiesc vizate problemele de
congestionare a traficului, poluarea aerului, apei şi
solurilor, supra-valorizarea bunurilor imobiliare.
Secondary Growth Poles and Territorial Development in Europe; Performance, Policies and Prospects
3. Strategia de dezvoltare a polului de creştere
2. Strategia dezvoltării polului de dezvoltare urbană
3.1 Viziune de dezvoltare
O nouă abordare, pozitivă şi proactivă, apoliticilor teritoriale, axată pe valorizareaspecificului local (diversităţii) şi nu pehandicapuri (ESPON-TEDI)
3.1. Obiective
3.2 Obiective strategice 3.2. Priorităţi de dezvoltare
3.3 Politici şi programe
3.4 Programe prioritare
3.5 Informare şi consultare
3.2. Metode de analiza a (noilor) economiilor de aglomeraţie
(funcţionalitate, politici specifice, rol asupra reconstituirii ierarhiilor
urbane). Factori esenţiali în gestionarea şi stimularea economiilor de
aglomeraţie: fiscalitate, infrastructuri de comunicaţii, forţă de muncă
calificată, conectivitate (aeroport intrenaţional), promptitudinea politicilor
publice etc. Concepte: economii de localizare (asociate activităţilor
industriale)/vs/ economii de urbanizare (servicii).CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe
IndicatoriConcepte
2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor
2.1.a
Sensibilitate teritorială şi regională (…gradul în care
un teritoriu sau o regiune, sunt afectate de
schimbările legislative la nivelul comunităţii
europene. Schimbările includ atât aspecte negative
cât şi aspecte pozitive)
3.1.a
Vulnerabilitatea se calculeaza pentru 12 directive
europene: Limitarea accidentelor care implică substanţe
periculoase,directiva care stabileşte valorile limită pentru
dioxidul de sulf, nitrogen, directiva care stabileşte cadrul
politicilor de acţiune în domeniul apei, pentru
managementul zgomotului, utilizarea energiilor
regenerabile, pentru prevenirea si remedierea
catastrofelor naturale, pentru interoperabilitatea reţelelor
electronice, pentru recunoaşterea calificărilor
profesionale, pentru identificarea infrastructurilor critice,
pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor, pentru
promovarea utilizării vehiculelor eficiente energetic si
pentru promovarea construcţiilor eficiente energetic.
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
IndicatoriConcepte
2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor
3.1.b
Conceptul de vulnerabilitate consistă în sinteza a
patru elemente de bază: expunere, sensibilitate,
impact teritorial şi capacitatea de adaptare.
3.1.b
Calcularea vulnerabilităţii pentru fiecare regiune in parte
se efectuează în funcţie de 3 matrici de evaluare:
Matricea Directivă - Expunere, Matricea Regiune-
Expunere, Matricea Regiune – Senzitivitate. Notele care
se acordă sunt:
Pentru prima matrice - 1, 5 pentru expunere pozitiva
intensă, 1 pentru expunere pozitivă scăzută, 0 pentru
non-expunere, -1 pentru expunere negativă scăzută şi -
1.5 pentru expunere negativă ridicată.
Pentru a doua matrice se notează cu 1 atunci când
există expunere si cu 0 atunci când nu există expunere.
Pentru a treia matrice se va acorda un coeficient cu
caracter multiplicativ care variază între 0.75 şi 1.25.
Prin înmulţirea dintre cele trei matrici se va obţine
Matricea Impactului Teritorial, care are rolul de a sesiza
vulnerabilităţile majore pentru fiecare regiune în parte.
Assessment of Regional and Territorial SensitivityAssessment of Regional and Territorial Sensitivity
Concepte
2.2. Obţinerea de avantaje competitive
3.2.a
Avantajele competitive reprezinta un concept
dezvoltat în teoriile economice macro-structurale,
care consideră că trecerea de la creşterea locală la
cea regională se realizează prin tranziţia de la
economia bazată pe producţia de masă la cea axată
pe specilizarea flexibilă. Acest avantaj se
consolidează concomitent cu emergenţa
organizărilor spaţiale de tip district industrial, care
funcţionează în arealele urbane secundare (sau
chiar în oraşele mici şi în mediul rural) prin
intermediul unor reţele dense de firme mici,
interdependente, capabile să răspundă rapid la
cerinţele pieţei.Secondary Growth Poles and Territorial Development in
Europe; Performance, Policies and Prospects
3.2.a
Nivelul iniţiativei antreprenoriale se calculează şi în functie de
prezenţa fenomenului de “self-employment” (% din total angajaţi)
Indicatori
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity