planul de management al rezervaţiei naturale cheile sohodolului

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILEAGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GORJ

Planul de management al rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului

Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

mailto:[email protected]

http://www.apmgj.ro/





Cuprins:

Capitolul I Introducere şi context

1.1. Introducere

1.2. Scurtă descriere a planului de management

1.3. Scopul şi categoria ariei naturale protejate

1.4. Bazele legale

1.5. Procesul de elaborare a planului de management

1.6. Aprobarea şi revizuirea a planului de management

1.7. Procedura de implementare a planului de management

Capitolul II Descrierea rezervaţiei naturale

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizare şi acces

2.1.2. Drepturile de proprietate de folosinţă şi de administrare

2.1.3. Resursele de management şi infrastructura

2.1.4. Limitele şi zonarea internă a rezervaţiei naturale

2.2. Biotopul

2.2.1. Geologia

2.2.2. Geomorfologia

2.2.3. Hidrologia

2.2.4. Solurile

2.2.5. Clima

2.3. Biocenoza

2.3.1. Flora şi vegetaţia

2.3.2. Fauna

2.3.3. Habitatele

2.4. Informaţii socio-economice şi culturalePrinted on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

2






2.4.1. Comunitatea locală

2.4.2. Factorii interesaţi

2.4.3. Utilizarea terenurilor

2.4.4. Activităţile din rezervaţia naturală şi din vecinătate

Capitolul III Evaluarea stării actuale a rezervaţiei

Capitolul IV Obiectivele planului de management

Capitolul V Acţiuni

5.1. Reglementarea activităţilor în rezervaţia naturală

5.2. Monitorizarea şi controlul activităţilor în rezervaţia naturală

Capitolul VI Dispoziţii finale

Capitolul VII Anexe

Capitolul I

Introducere şi context

1.1. Introducere

Lista termenilor, prescurtărilor şi a abrevierilor utilizate în textul Planului de Management al rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului:

Plan de management

Actul de reglementare prin care sunt stabilite obiectivele şi acţiunile de reglementare monitorizare şi control al activităţilor antropice din rezervaţia naturală Cheile Sohodolului

A.R.P.M. Craiova Agenţia Regională pentru Protecţia Meiului Craiova

A.P.M. Gorj Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj

Custode/custoziPersoanele delegate din partea A.P.M. Gorj pentru exercitarea custodiei (administrarea) rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului

Obştea Muntele RuncuAsociaţia de proprietari ce deţine terenurile pe care este situată rezervaţia naturală Cheile Sohodolului

ONG Organizaţie Non GuvernamentalăIUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii

Limitele rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului sunt materializate cu marcaje realizate printr-un x de culoare albă.


3






1.2. Scurtă descriere a planului de management

Planul de management constituie documentul oficial prin care sunt stabilite obiectivele şi acţiunile de reglementare monitorizare şi control al activităţilor antropice din rezervaţia naturală Cheile Sohodolului în scopul îmbunătăţirii şi menţinerii stării de conservare favorabile a speciilor şi habitatelor.

Planul de Management al rezervaţiei naturale sintetizează informaţia existentă la data întocmirii acestuia şi stabileşte domeniile şi obiectivele de management pentru următorii 5 ani.

Revizuirile impuse de anumite schimbări de situaţie se efectuează conform prevederilor din subcapitolul 1.6.

Planul de management cuprinde de asemenea o serie de anexe ce fac parte integrantă din acesta.

Planul va sta la baza activităţii custodelui şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea activităţilor legate de rezervaţie, activităţi desfăşurate atât de administratorul rezervaţiei (custode), cât şi de deţinătorii/administratorii de terenuri şi de cei ce doresc să iniţieze planuri, programe, proiecte şi/sau să desfăşoare activităţi pe teritoriul rezervaţiei naturale.

Planul de Management al rezervaţiei a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea scopului, respectiv protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor.

Datorită faptului că rezervaţia naturală face parte din situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest, planul de management, include unele acţiuni şi reglementări specifice siturilor Natura 2000.

După avizare şi aprobare planul de management se constituie ca act de reglementare conform şi obligatoriu cu aplicabilitate pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului.

1.3. Scopul şi categoria ariei naturale protejate

Rezervaţia naturală Cheile Sohodolului are ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic şi speologic. Rezervaţia constituie arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.

Rezervaţia naturală corespunde categoriei IV IUCN - arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

1.4. Bazele legale

Rezervaţia naturală Cheile Sohodolului a fost declarată ca arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 12. 04. 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

4






Administrarea rezervaţiei naturale revine Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj prin persoanele delegate din cadrul acesteia pentru exercitarea custodiei (numite în continuare custode).

Planul de management a fost realizat conform prevederilor O.U.G. nr. 57 din 29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Art.21 alin. (2) şi alin. (3).

De asemenea, trebuie menţionat că prezentul plan de management a fost elaborat şi în temeiul convenţiei de custodie încheiată între A.P.M. Gorj şi A.R.P.M. Craiova la data de 16.07.2007.

1.5. Procesul de elaborare a planului de management

Elaborarea planului de management a fost realizată de către custode.

La realizarea planului de management au fost consultaţi membrii comunităţii locale ce deţin proprietatea terenurilor din interiorul rezervaţiei naturale.

1.6. Aprobarea şi revizuirea a planului de management

Planul de management al rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului este avizat de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate.

Aprobarea planului de management se realizează în conformitate cu prevederile Art. 21 alin. (2) şi ale Art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 57 din 29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Revizuirea planului de management se face după cum urmează:

- la 5 ani după publicarea în monitorul oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

- la propunerea custodelui, în caz de necesitate, cu respectarea procedurii de aprobare;

- atunci când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

1.7. Procedura de implementare a planului de management

Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui şi se realizează conform obiectivelor stabilite şi a măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor. În vederea implementării planului de management custodele poate încheia protocoale ori contracte de colaborare, parteneriat sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale, etc…


5






Planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce revin în responsabilitatea altor instituţii sau a specialiştilor, vor fi supravegheate de către custode, asigurându-se în acest fel că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

Respectarea planului de management este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care implementează/desfăşoară planuri, programe şi/sau activităţi în perimetrul şi în vecinătatea rezervaţiei naturale.

Trebuie specificat că o dată cu aprobarea planului de management conform legislaţiei în vigoare, planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din rezervaţia naturală vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.

Capitolul II

Descrierea rezervaţiei naturale

2.1. Informaţii generale

2.1.1. Localizare şi acces

Cheile Sohodolului sunt situate în Carpaţii Meridionali, în partea sudică a munţilor Vâlcan. Rezervaţia se află pe râul Sohodol, în primii 6 kilometri de la intrarea pe vale dinspre comuna Runcu, până în zona complexului turistic.

Din punct de vedre administrativ rezervaţia naturală se află în partea de nord a judeţului Gorj, la aproximativ 15 km de municipiul Tg-Jiu, pe teritoriul comunei Runcu.

Accesul spre rezervaţia naturală se face pe drumul naţional DN 67D Tîrgu Jiu - Baia de Aramă, din care se ramifică în dreptul km 13, drumul judeţean DJ 672 C. Acesta după ce traversează satele Răchiţi şi Runcu pătrunde pe Cheile Sohodolului.

2.1.2. Drepturile de proprietate de folosinţă şi de administrare

Rezervaţia naturală se află în totalitate pe teren proprietate privată, proprietarii fiind constituiţi într-o asociaţie cu personalitate juridica sub numele de Obştea Muntele Runcu.

2.1.3. Resursele de management şi infrastructura

Sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj este situat în judeţul Gorj, Municipiul Târgu Jiu, str. Unirii nr. 76. Pentru rezervaţia naturală sunt stabilite trei persoane din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj având calitatea de custozi.

Pentru desfăşurarea activităţilor custozii au în dotare:

- 2 birouri;

- tehnică de calcul;

- echipamente birotică;Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

6






- mijloc de transport;

- echipament pentru teren (bocanci şi geci).

2.1.4. Limitele şi zonarea internă a rezervaţiei naturale

Limita nordică începe de la obârşia Văii Peştera continuată apoi cu limita de subparcelă faţă de u.a. 144C şi 144D şi apoi pe aliniamentul de borne silvice 20, 21, 22, 23 care separă rezervaţia de u.a. 143B din afară;

Limita estică urmăreşte aliniamentul de borne silvice 23-9 faţă de poiana care se află în u.a. 140 din UP V, apoi limita trece dincolo de râu, la sudul poienii din u.a. 140 între borna silvică 9 din UP IV şi borna silvică 281 din UP V; aliniamentul de borne silvice 281-286 separă rezervaţia de u.a.144 din UP V Sohodol, iar aliniamentul de borne silvice 286, 284, 291 şi 290 separă rezervaţia de u.a.147 din UP V Sohodol; de la bornele silvice 290 şi 293 limita se continuă pe un drum forestier care o separă de u.a. 150A. De la bornele silvice 293, 295, separaţia este pe limită de subparcelă între u.a. 151A (din interiorul ariei) faţă de u.a. 151B (din exteriorul ariei) şi faţă de u.a. 152A din rezervaţie faţă de u.a. 152B din exterior. De la borna silvică 295 până în Vârful Brezaia (922 m), limita merge aproximativ pe Culmea Tufoaia care separă în interior o suprafaţă de stâncărie aparţinând de UP VI Şuşiţa Seacă de fondul forestier din exterior, aparţinând de UP V Sohodol. Limita coboară pe Valea Plopu, afluent al Văii Dilesii, apoi pe drum forestier peste Gruiul Runcului (care este limită între UP V şi UP VI) şi coboară pe primul afluent al Sohodolului care traversează terenul agricol aparţinând satului Runcu şi ocoleşte pe la sud peretele stâng terminal al Cheilor Sohodolului, până la borna silvică 289 din UP V;

Limita sudică urmăreşte aliniamentul de borne silvice 289, 288 şi 287 care separă rezervaţia de u.a. 142 din exterior;

Limita vestică se suprapune pe aliniamentul de borne silvice 287 şi 2 pe drum forestier peste Dealul Cornetul, pe sub Vf. Toroiogii, apoi se continuă cu aliniamentul de borne silvice 2, 3, 4, 6 şi 10 care se suprapune pe un drum forestier care separă UP IV Plescioara de UP III Bâlta, până la obârşia văii Peşterii.

Zonarea internă a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului cuprinde următoarele tipuri de zone:

zonele cu protecţie strictă sunt zonele de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus;

zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului;

zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

2.2. Biotopul


7






2.2.1. Geografia

Din punct de vedere geografic, cheile au o întindere de peste 12 km. lungime, inclusiv zona denumită Cheile Pătrunsa, cuprinzând întreaga fâşie calcaroasă tăiată de apa Sohodolului, din amonte de luncile Contului şi până în apropierea marginii de nord a satului Runcu. Cheile se întrerup doar pe mici porţiuni în două locuri, datorită unor sectoare de roci necalcaroase. Rezervaţia naturală se întinde pe o lungime de aproximativ 6 km, cuprinzând sectorul sudic al cheilor, cel mai spectaculos şi important.

2.2.2. Geologia şi geomorfologia

Cheile Sohodolului sunt alcătuite din calcare cretacice ce au favorizat fenomenul de carstificare, care reprezintă nota specifică a acestui peisaj dominat de platforma de eroziune Gornoviţa cu cele trei nivele ale sale:

- nivelul inferior (Gornoviţa I) este cuprins între 400-750 m altitudine şi prezintă o discontinuitate între râurile Şuşiţa Verde şi Sohodol, orizontalitatea acestuia permiţând dezvoltarea unui relief carstic bogat şi spectaculos;

- platforma Gornoviţa II este diferită, prezentând o înclinare mai mare şi cuprinzând multe ridicături cu aspect de dealuri (Tufoaia, Babele, Cioclovina);

- platforma Gornoviţa III alcătuieşte treapta cea mai înaltă, făcând trecerea către zona muntoasă propriu zisă.

Relieful carstic este reprezentat prin chei, doline, lapiezuri, peşteri şi avene. Râurile din zona au săpat în calcare chei mai mult sau mai puţin tipice, de departe cele mai spectaculoase fiind Cheile Sohodolului.

Cheile Sohodolului prezintă un deosebit interes din punct de vedere al evoluţiei geomorfologice şi din punct de vedere genetic. Caracteristica întregii platforme Gornoviţa I este marea densitate a dolinelor formate dintr-o suită de prăbuşiri.

Dintre formele endocarstice mai reprezentative întâlnim peşterile şi avenele. Circulaţia subterană a apei în această zonă este un fenomen foarte complex.

2.2.3. Hidrologia

Rezervaţia naturală este străbătută de la nord la sud de râul Sohodol. Apele Sohodolului au o curgere mixta, de suprafaţă combinată cu cea subterană.

La aproximativ 2 km amonte de limita sudică a rezervaţiei, Sohodolul străbate două scurte tuneluri naturale, Nările şi Cuptorul, după care intră parţial în peştera Gârla Vacii, pentru ca după un traseu subteran de peste 1 km. Să reapară în două izbucuri puternice, izbucul Jaleşului şi izbucul Vâlceaua.

2.2.4. Solurile

Munţii Vâlcan sunt alcătuiţi în principal din roci cristaline şi magmatice.

În partea de sud a rezervaţiei naturale, în porţiunea cheilor, solurile, acolo unde ele s-au dezvoltat, sunt de tipul celor renzinice, bogate în carbonat de calciu (litosoluri renzinice cu Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

8






orizontul A foarte scurt). Atipic, pot apărea solurile roşii (de tipul cambisoluri), dar care s-au format într-o perioada anterioară, cu climat tropical umed. Între 1000 -1700 m altitudine sunt întâlnite solurile brune tipice, clasa cambisolurilor cu tipurile brun-roşcate şi brune acide, podzolite, solurile montane acide şi podzolurile.

Pe calcare s-au dezvoltat şi solurile terra rossa.

2.2.5. Clima

Clima zonei este specific submediteraneeană, cu veri toride şi secetoase şi ierni blânde.

2.3. Biocenoza

Din datele acumulate până în prezent, rezervaţia naturală Cheile Sohodolului adăposteşte un important număr de habitate şi specii protejate la nivel naţional şi european.

2.3.1. Flora şi vegetaţia

Vegetaţia, deşi aparent sărăcăcioasă în zona cheilor, este reprezentată prin mici pâlcuri de tufărişuri sau smocuri de plante de stâncărie ce se agaţă de pereţii abrupţi. Această vegetaţie prezintă o deosebită importanţă ştiinţifică datorită caracterului ei termofil, fiind reprezentată prin tufărişuri de liliac (Syringa vulgaris), scumpie (Cotinus coggygria), mojdrean (Fraxinus ornus), pâlcuri de coada iepurelui (Sesleria rigida), brie (Athamanta hungarica), sipica de râpă (Cephalaria laevigata), ochii şoricelului (Saxifraga aizoon), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), garofiţa albă de stâncă (Dianthus spiculifolius), unghia ciutei (Ceterach officinarum). Pe malurile Sohodolului se observă brusturele (Petasites albus, P. hybridus), iar pe grohotişuri se observă şteghia (Rumex scutatus). Sporadic se mai întâlnesc vişinul turcesc (Prunus mahaleb), frăsiniţa (Dictamnus albus) precum şi tisa (Taxus baccata).

Jumătatea nordică a rezervaţiei este acoperită de păduri. Din punct de vedere fitoclimatic pădurile se încadrează majoritar în etajul montan-premontan de făgete, iar în secundar în etajul montan de amestecuri. Formaţiile forestiere cele mai reprezentative sunt făgetele montane. Se mai întâlnesc făgete amestecate cu diferite specii de arbori. Malurile Sohodolului adăpostesc exemplare de salcie căprească, frasin, plop tremurător, etc… Pe versantul vestic al rezervaţiei în apropiere de cheile vidrele se află o pădure de castani.

2.3.2. Fauna

Fauna este reprezentată prin numeroase specii. În stâncăriile cheilor se remarcă prezenţa unor păsări rare în România, cum sunt drepneaua (Apus Melba), fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria), lăstunul de stâncă (Ptyonoprogne rupestris), şi vânturelul roşu (falco tinnunculus). Au fost observate numeroase exemplare de uliu, dar nu a fost identificată specia. De asemenea pentru urs şi lup nu se cunoaşte cu exactitate dacă au bârloage în rezervaţie sau sunt doar în trecere, deoarece până în acest moment prezenţa lor a fost identificată doar pe baza excrementelor şi a urmelor. În zona denumită Cheile Vidrele a fost


9






identificată o familie de vidre, pe baza urmelor. De asemenea au fost observate vidre în zona staţiei de captare pentru alimentarea cu apă a oraşului Tg-Jiu.

În peşteri există o floră şi faună specifice, foarte valoroase din punct de vedere ştiinţific. O parte din peşteri constituie adăpost pentru coloniile de maternitate sau de hibernare ale liliecilor.

În râul Sohodol trăieşte păstrăvul (Salmo trutta fario) şi zglăvocul (Cottus gobio). Din surse locale se pare că la limita sudică a rezervaţiei se găseşte chişcarul (Eudontomyzon danfordi).

Speciile protejate identificate până în prezent sunt următoarele:

Denumirea specieiOUG

57/2007 Anexa 3

OUG 57/2007 Anexa

4A

OUG 57/2007 Anexa

4B

Mărimea populaţiei

Stadiul de conservare

Codobatura albă şi Codobatura de munte (Motacilla ssp) necunoscut necunoscut

Corbul (Corvux corax) necunoscut necunoscut

Fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria) necunoscut necunoscut

Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus) necunoscut necunoscut

Liliacul comun (Myotis myotis) necunoscut necunoscut

Liliacul comun mic (Myotis oxygnathus) - vechea denumire: Myotis blythii necunoscut necunoscut

Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) necunoscut necunoscut

Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) necunoscut necunoscut

Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) necunoscut necunoscut

Lupul (Canis lupus) necunoscut necunoscut

Mierla de apă (cinculus cinculus) necunoscut necunoscut

Salamandra (Salamandra salamandra) necunoscut necunoscut

Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) necunoscut necunoscut

Urs brun (Ursus arctos) * necunoscut necunoscut

Vidra (lutra lutra) * necunoscut necunoscut


10






Vipera cu corn (Vipera ammodytes) necunoscut necunoscut

Vânturel roşu (Falco tinnunculus) necunoscut necunoscut

Zglăvoc (Cottus gobio) necunoscut necunoscut

* - specii prioritare

- OUG 57/2007, Anexa 3 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică;

- OUG 57/2007, Anexa 4A - specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă;

- OUG 57/2007, Anexa 4B - specii de interes naţional. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.

2.3.3. Habitatele

Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de stâncării, păduri de foioase, păşuni, habitate acvatice şi tufărişurile de pe valea râului Sohodol.

Habitatele protejate identificate până în prezent sunt următoarele:

Denumirea habitatuluicodul Natura 2000

OUG 57/2007 Anexa 2

procentul acoperit de tipul habitat raportat

la întreaga rezervaţie

Stadiul de conservare

Grote neexploatate turistic 8310 necunoscut necunoscut

Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică

8210 necunoscut necunoscut

Păduri cu castanea sativa 9261 necunoscut necunoscut

Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110 necunoscut necunoscut

- OUG 57/2007, Anexa 2 - tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale

2.4.1. Comunitatea locală

În imediata apropiere de limita sudică a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului se află satul Runcu aparţinând de comuna cu acelaşi nume.Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

11






2.4.2. Factorii interesaţi

Se consideră factori interesaţi toate acele instituţii, organizaţii, comunităţi persoane fizice sau juridice, care au interese de orice fel legate de rezervaţia naturală.

Un rol important îl ocupă deţinătorii de terenuri din rezervaţia naturală, constituiţi în asociaţia de proprietari cu numele Obştea Muntele Runcu.

De asemenea, modul de gospodărire al rezervaţiei naturale este influenţat în mod semnificativ de factorii de decizie de la nivel naţional, judeţean şi local, motiv pentru care aceştia sunt consideraţi factori interesaţi cu rol deosebit pentru managementul rezervaţiei naturale.

2.4.3. Utilizarea terenurilor

Terenurile din rezervaţia naturală se împart pe următoarele categorii de folosinţă:

49% păduri;

51% păşuni, grohotiş, stâncărie, lucii de apă.

2.4.4. Activităţile din rezervaţia naturală şi din vecinătate

Activităţile din rezervaţie se împart în mai multe categorii. Sunt enumerate numai activităţile permise.

Activităţi tradiţionale:

- viticultura;

- pomicultura;

- păşunatul;

- exploatarea resurselor naturale regenerabile;

Activităţi economice:

- silvicultura;

- captarea şi distribuirea apei

Activităţi recreativ - sportive:

- turismul;

- alpinismul;

Activităţi educativ informative;

Activităţi de monitorizare şi control;

Activităţi de cercetare;


12






Activităţi privind managementul rezervaţiei naturale.

Capitolul III Evaluarea stării actuale a rezervaţiei

Până de curând caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor şi speciilor din rezervaţia naturală Cheile Sohodolului au fost menţinute datorită perturbării scăzute a zonei, mai ales începând cu anii 90, până în perioada de după anul 2002, după care s-a observat din nou o creştere a numărului de turişti care vizitează zona precum şi o intensificare a activităţilor de exploatare a masei lemnoase.

În prezent rezervaţia prezintă un grad ridicat de accesibilitate, datorită drumului care o traversează, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol pentru biodiversitate. De asemenea situaţia economică precară, precum şi permanenta nevoie de resurse constituie un factor de presiune asupra mediului din partea proprietarilor de terenuri.

În prezent, au fost identificate trei ameninţări majore la adresa speciilor şi a stabilităţii habitatelor, aceste ameninţări fiind reprezentate de:

- păşunat;

- creşterea presiunii asupra pădurilor, în special asupra celor retrocedate proprietarilor particulari;

- intensificarea activităţii turistice.

Efectele păşunatului s-au resimţit mai ales în zona cheilor, în partea sudică a rezervaţiei. De asemenea pe versantul cu expoziţie sudică aflat pe stânga tehnică a râului Sohodol, se observă porţiuni de teren dezvelite de vegetaţie, în care procesele de spălare la suprafaţa şi de şiroire au reuşit să înlăture solul şi aşa superficial. Păşunatul reprezintă cea mai mare ameninţare pentru flora rezervaţiei naturale, în special cel cu ovine şi caprine, peste capacitatea de suport a păşunilor. Păşunatul intensiv, afectează în special zona cheilor şi partea de culme de deasupra acestora. În aceste zone este afectată în special vegetaţia termofilă şi sunt deranjate unele specii cum ar fi vipera cu corn sau anumite păsări care se hrănesc sau îşi fac cuiburile în zona stâncoasă. Cel mai mare deranj îl produc caprele, care se pot căţăra cu uşurinţă pe anumite porţiuni ale pereţilor stâncoşi, distrugând vegetaţia şi habitatul de stâncărie.

În anumite zone din rezervaţie se desfăşoară exploatări de masă lemnoasă, deşi în amenajamentul silvic acestea sunt prinse ca păduri grupa I.

Folosirea în scopuri turistice a rezervaţiei a fost în general scăzută, observându-se totuşi în ultimii 2 ani tendinţe accentuate de creştere, mai ales a turismului de weekend, impactul fiind deja evident. Un motiv de îngrijorare este legat de faptul că turiştii deranjează animalele din rezervaţie. Impactul asupra distribuţiei păsărilor încă nu este cercetat dar se poate observa faptul că acestea sunt mai numeroase în perioada de linişte din timpul săptămânii când numărul de turişti este redus. Turiştii culeg diferite specii de plante, fructe de pădure şi ciuperci în funcţie de sezon şi adună lemn pentru foc.


13






Dezvoltarea turismului în zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici echilibrul mediului şi mai cu seamă resursele naturale, care alături de peisaj constituie atracţia principală. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală.

Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în rezervaţie nu se ţine cont de două condiţii fundamentale şi nume respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile acestei zone.

Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative ale dezvoltării turismului:

Cauza Impactul negativ produs

Flux turistic crescutperturbări asupra mediuluimodificări în comportamentul animaleloramplificarea formelor de poluare

Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor impuse de statutul de arie naturală protejată

desfăşurarea de activităţi cu impact negativ semnificativ asupra speciilor şi habitatelor

aglomerări de turişti în anumite zone din rezervaţie

Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării

degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri, poluare fizică, poluarea apei, a solului şi a aerului

Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice

scăderea gradului de atractivitate a rezervaţiei din punct de vedere turistic

Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate

scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică

Culegerea speciilor floristice ca amintire distrugerea treptată a curiozităţilor naturaleperturbarea proceselor naturale

Turismul automobilistic (parcarea şi circulaţia în locuri interzise)

poluare fonică, resimţită intens pe anumite sectoare ale rezervaţieipoluarea aerului cu gaze de eşapamentderanjarea fauneidistrugerea de specii floristice

Impactul produs de turişti este evident mai ales prin prezenţa deşeurilor rămase în urma acestora după părăsirea zonelor în care au campat. Multe gunoaie sunt aruncate direct în apă, în special pet-uri. Au fost semnalate cazuri de spălare a autoturismelor în albia râului Sohodol. Efectele negative pe termen scurt sunt poluarea fizică şi chimică a apelor de suprafaţa şi subterane până la nivelul pânzei freatice, crescând pericolul eutrofizării acestora. Efectele nefaste constau în înrăutăţirea calităţii apei şi a distrugerii biocenozelor caracteristice.

O altă problemă o constituie poluarea fonică produsă de turişti, efectul acesteia resimţindu-se mai ales în partea de sud a rezervaţiei în zona cheilor. A fost observat faptul că zgomotul produs de turişti afectează coloniile de lăstun de stâncă şi drepnea mare cantonate pe chei, mai ales în zona Nări. De asemenea sunt deranjate fluturaşul de stâncă, codobatura, Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

14






mierla de apă, sfrânciocul roşiatic şi speciile de lilieci. Viperele cu corn sunt omorâte aproape de fiecare dată când sunt întâlnite.

Capitolul IV Obiectivele planului de management

- creşterea sau menţinerea, cel puţin la nivelul lor actual, a populaţiilor de animale şi plante din rezervaţia naturală;

- menţinerea habitatelor din zonele cu protecţie strictă şi zonele de protecţie integrală în starea lor naturală sau cât mai aproape de aceasta şi limitarea impactului uman în celelalte zone din rezervaţie la un nivel la care să nu se producă dezechilibre ecologice;

- adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice la necesităţile de conservare a biodiversităţii în rezervaţie;

- identificarea, inventarierea şi cartarea florei, a faunei şi a habitatelor din rezervaţie;

- elaborarea unui plan de monitorizare a speciilor şi habitatelor şi implementarea acestuia;

- stabilirea planului de acţiuni şi a priorităţilor de conservare în baza rezultatelor obţinute din desfăşurarea activităţii de monitorizare;

- reglementarea accesului vizitatorilor în zona calcaroasă;

- acces controlat în peşteri;

- identificarea, cartarea şi analiza traseelor turistice şi de alpinism, închiderea celor care afectează specii şi/sau habitate protejate sau importante pentru rezervaţia naturală;

- realizarea (echiparea) unei infrastructuri turistice adecvate (trasee turistice, zone de campare, puncte de belvedere, puncte de informare, centru de vizitare);

- stabilirea şi implementarea unui sistem de management al deşeurilor;

- reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie, astfel încât să se permită desfăşurarea de activităţi tradiţionale şi/sau a celor existente care nu dăunează biodiversităţii, peisajului sau mediului fizic;

- organizarea de acţiuni de informare/consultare a comunităţii locale, a turiştilor şi a factorilor interesaţi care să sporească nivelul de conştientizare al vizitatorilor existenţi sau potenţiali şi al populaţiei locale, încurajând un comportament responsabil faţă de valorile naturale;


15






- acţiuni de educaţie ecologică, promovarea voluntariatului şi a acţiunilor de ecologizare;

- stabilirea de parteneriate şi colaborări în principal cu instituţiile şi persoanele fizice sau juridice care au dreptul legal de administrare sau control în diferite domenii în această zonă, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de management;

Capitolul V Acţiuni

5.1. Reglementarea activităţilor în rezervaţia naturală

Viticultura şi pomicultura sunt permise numai pe suprafeţele specificate şi avizate de către custode, cu specii de plante specifice zonei. Aceste activităţi sunt permise numai în zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Este interzisă introducerea speciilor alohtone. Este interzisă utilizarea oricăror tipuri de îngrăşăminte în afara celor naturale.

Păşunatul animalelor este permis numai în zonele de protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu următoarele prevederi:

- utilizarea păşunilor este permisă numai pentru animalele proprietarilor de terenuri sau a celor care deţin dreptul de utilizare a păşunilor în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare;

- păşunatul se face pe suprafeţele, cu speciile şi efectivele avizate de către custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

- păşunatul bovinelor şi cabalinelor se realizează cu maxim 1 exemplar la hectar indiferent de vârstă;

- păşunatul ovinelor se realizează cu maxim 10 capete pe hectar, indiferent de vârstă;

- păşunatul cu caprine este strict interzis pe tot teritoriul rezervaţiei.

Numărul de animale din fiecare clasă ce pot păşuna pe un hectar de teren poate fi modificat în funcţie de starea de conservare a păşunii.

Stânele şi adăposturile pastorale amplasate în interiorul rezervaţiei, trebuie să fie adaptate specificului zonei şi încadrate în peisaj, amplasarea lor fiind permisă numai în zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi doar cu avizul custodelui.

Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în apropierea pâraielor.

Numărul admis de câini se stabileşte în funcţie de numărul de animale din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare.

Exploatarea produselor lemnoase din fondul forestier se face cu respectarea regimului silvic, prin gospodărirea fondului forestier în baza amenajamentelor silvice, cu specificaţia că


16






lucrările silvice, de orice fel, sunt permise numai în zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.

În zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, sunt permise următoarele tipuri de lucrări silvice:

- lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;

- tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv.

Lucrările care au ca rezultat extragerea de masă lemnoasă se vor aplica numai în scopul asigurării lemnului de foc pentru comunitatea locală.

Resursele naturale regenerabile, altele decât cele la care s-au făcut referiri mai sus, cum ar fi de exemplu, ciupercile şi fructele de pădure, sunt utilizate de localnici sau turişti, dar numai pentru consum propriu, nu cu scop de comercializare. Este însă interzisă exploatarea acestor resurse din zonele cu protecţie strictă.

Pe întreg teritoriul rezervaţiei este interzisă exploatarea oricărui tip de resurse naturale neregenerabile.

Captarea şi distribuirea apei se realizează numai pe amplasamentele existente, fiind strict interzisă realizarea altor lucrări în vederea captării apei din albia Sohodolului sau a afluenţilor acestuia de pe teritoriul rezervaţiei naturale. În perioadele de secetă volumul apei captate va fi redus, astfel încât să se asigure un debit de apă suficient de mare în aval de staţia de captare pentru a nu pune în pericol existenţa speciilor acvatice.

Camparea este strict interzisă pe următoarele porţiuni:

- de la intrarea din partea de sud a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 672 C, pe toată porţiunea ce separă pereţii stâncoşi din stânga de cei din dreapta tehnică a râului Sohodol, până la podul ce face trecerea drumului judeţean din stânga tehnică în dreapta tehnică a albiei Sohodolului, pod ce se află în amonte de zona numită Nări (toată zona de sud a Cheilor Sohodolului, pe o porţiune de aproximativ 3 km, de la intrarea pe Valea Sohodolului până după podul situat în amonte de zona Nări);

- pe versanţi şi în zonele de creastă, pe toată suprafaţa rezervaţiei naturale;

- pe toată suprafaţa zonei numite Cheile Vidrele;

- în zonele cu protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală;

- pe suprafeţele de teren acoperite de pădure.

Camparea este permisă numai la stânga şi la dreapta drumului judeţean, în locurile cu poieni, în zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.


17






Ulterior camparea se va face doar în locuri special amenajate, din acel moment camparea fiind strict interzisă în orice alte zone înafara celor destinate acestui scop.

Alpinismul se va practica numai după obţinerea avizului din partea custodelui, pe traseele aprobate şi numai în perioadele de timp indicate.

Pescuitul şi vânătoarea la toate speciile sunt strict interzise pe teritoriul rezervaţiei naturale inclusiv vânătoarea de selecţie.

Custodele trebuie informat în prealabil cu privire la desfăşurarea oricărui tip de acţiuni de monitorizare şi control ale instituţiilor, persoanelor fizice sau juridice care au dreptul legal de administrare sau control în diferite domenii pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului. Informarea cu privire la tipul acţiunii şi data desfăşurării acesteia se comunică de către instituţia sau persoana fizică/juridică implicată.

Instituţiile sau persoanele fizice/juridice, care doresc să desfăşoare orice tip de planuri, programe, proiecte, acţiuni şi/sau activităţi pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile sohodolului trebuie să informeze în prealabil custodele.

Toate planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce urmează să se desfăşoare pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului şi, după caz, în vecinătatea acesteia, se realizează numai după obţinerea avizului scris al custodelui.

Din punct de vedere juridic, acest aviz este calificat ca fiind un aviz obligatoriu sau conform, cu toate efectele pe care le implică natura juridică a unui aviz obligatoriu. Orice alt act de reglementare emis de o autoritate, instituţie, persoană fizică sau juridică pentru o anumită acţiune, activitate, plan, program, proiect ce se va desfăşura pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului sau în vecinătatea acesteia nu este valabil în lipsa avizului conform emis de către custode.

Orice acţiune, activitate, plan, program, proiect ce se va desfăşura pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului fără avizul scris al custodelui va fi considerată ilegală.

5.2. Monitorizarea şi controlul activităţilor în rezervaţia naturală

Monitorizarea şi controlul activităţilor din rezervaţia naturală se face de către custode şi organele de specialitate ale instituţiilor, persoanelor fizice sau juridice care au dreptul legal de administrare sau control în diferite domenii în această zonă.

Custodele monitorizează activităţile din rezervaţie pentru stabilirea impactului acestora asupra florei şi faunei pentru impunerea unor eventuale restricţii în zonele afectate şi/sau pentru stabilirea unor măsuri de refacere a zonelor afectate sau degradate.

Capitolul VI Dispoziţii finale


18






Planul de management al rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, este conceput şi urmează a fi pus în aplicare de către custode, imediat după aprobarea lui de către autorităţile publice competente.

Persoanele delegate din partea A.P.M. Gorj pentru exercitarea custodiei (administrarea) rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului:

1. ing.-jurist Juveloiu Elisabeta – şef serviciu I.P.M.

2. biolog Avram Maria Consuela – consilier comp. P.N.P.S.S.

3. ing. Calma Nicolae – consilier comp. P.N.P.S.S.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face de către custode şi personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la Art. 50 alin. (1) lit. a), b), d) - f), h) şi i) şi alin. (2), după caz, din O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

Capitolul VII Anexe


19






Anexa 1 – regulamentul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului

Cuprins:

Capitolul I

Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul rezervaţiei

naturale Cheile Sohodolului

Capitolul II

Reglementarea activităţilor în rezervaţia naturală Cheile Sohodolului

Capitolul III

Sancţiuni

Capitolul IV

Dispoziţii finale

Capitolul I

Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului

Art. 1

Rezervaţia naturală Cheile Sohodolului a fost declarată ca arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 12. 04. 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi este situată pe teritoriul administrativ al localităţii Runcu, judeţul Gorj.

Art. 2

Rezervaţia naturală Cheile Sohodolului corespunde categoriei IV IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) – rezervaţie naturală al cărei scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic şi pedologic.

Art. 3

Limitele rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului sunt materializate cu marcaje realizate printr-un x de culoare albă.

Art. 4


20






Zonarea internă a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului cuprinde următoarele tipuri de zone:

(1) zonele cu protecţie strictă sunt zonele de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus;

(2) zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului;

(3) zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

Art. 5

Responsabilitatea managementului rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului revine Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj prin persoanele delegate din cadrul acesteia pentru exercitarea custodiei (numite în continuare custode), în baza convenţiei de custodie. Custodele urmăreşte încadrarea activităţilor din perimetrul ariei naturale protejate în cadrul legal de conservare biologică stabilit prin O.U.G. nr. 57 din 29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Art. 6

Planul de management şi regulamentul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului sunt transmise spre a fi avizate şi aprobate de către instituţiile abilitate, conform Art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 57 din 29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Capitolul II

Reglementarea activităţilor în rezervaţia naturală Cheile Sohodolului

Art. 7

În zonele cu protecţie strictă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia următoarelor tipuri de activităţi:

(1) activităţi de cercetare, care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii şi cu limitările descrise în planul de management;

(2) activităţi de educaţie ecologică, care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii şi cu limitările descrise în planul de management;Printed on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

21






(3) activităţi de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii şi cu limitările descrise în planul de management;

Art. 8

(1) În zonele de protecţie integrală sunt interzise:

a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu obiectivele de protecţie şi/sau de conservare descrise în planul de management;

b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

(2) Prin excepţie de la prevederile Art. 8, alin. (1), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:

a) activităţi de cercetare ştiinţifică;

b) activităţi de educaţie ecologică care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

c) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;

e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, la propunerea custodelui rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;

g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea custodelui rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea custodelui rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;


22






i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 9

În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planul de management:

(1) activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii;

(2) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;

(3) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;

(4) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie, cu menţiunea că aceste tipuri de lucrări se vor aplica având ca principal scop asigurarea lemnului de foc pentru comunitatea locală;

(5) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică;

(6) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale, acestea urmând a fi stipulate în planul de management.

Art. 10

Pe lângă activităţile enumerate la Art. 7, 8, 9 şi 10, în funcţie de tipul de zonă, pe tot perimetrul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului sunt interzise:

(1) spălatul oricăror tipuri de mijloace de transport, motorizate sau nemotorizate, obiecte, produse, ambalaje şi/sau materiale, care pot produce impurificarea apelor de suprafaţă;

(2) deversarea în apele de suprafaţă sau cele subterane, de substanţe petroliere, ape uzate, fecaloid menajere, detergenţi de orice fel, substanţe prioritare/prioritar periculoase;


23






(3) aruncarea şi/sau depozitarea deşeurilor de orice fel în alte locuri decât în cele special amenajate, introducerea în apă a substanţelor toxice, explozive, sau tensiune electrică;

(4) camparea în afara zonelor special amenajate, indicate sau permise pentru acest scop, cu limitările descrise în planul de management;

(5) distrugerea sau degradarea amenajărilor, a gardurilor, a pubelelor pentru colectarea deşeurilor, a vetrelor amenajate pentru foc, a toaletelor, a meselor şi băncilor aflate în zonele de belvedere sau în cele special amenajate pentru campare;

(6) pescuitul şi vânătoarea la toate speciile, inclusiv vânătoarea de selecţie;

(7) introducerea de specii alohtone şi de organisme modificate genetic, atât în interiorul cât şi pe terenurile din vecinătatea rezervaţiei;

(8) accesul cu mijloace motorizate folosite pentru agrement, de tipul ATV sau motociclete enduro;

(9) prin excepţie de la alin. 8, este permis accesul cu astfel de mijloace motorizate, dar numai în cazuri de forţă majoră (acţiuni de salvare, incendii, inundaţii şi alte calamităţi naturale).

Art. 11

Toate acţiunile, planurile, programele, proiectele şi/sau activităţile ce urmează să se desfăşoare pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului şi, după caz, în vecinătatea acesteia, se realizează numai după obţinerea avizului scris al custodelui.

Capitolul III

Sancţiuni

Art. 12

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvârşirea următoarelor fapte:

a) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului;


24






b) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului fără acordul custodelui, emis potrivit prevederilor Art. 27 alin. (2) din O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

c) nerespectarea prevederilor Art. 33 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

d) vânarea speciilor de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C la OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în perioadele de reproducere şi creştere a puilor;

e) vânarea speciilor de păsări migratoare prevăzute în anexa nr. 5 C la OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit;

f) capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E la OUG nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

g) capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale.

(2) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu, de către organele de urmărire penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Art. 13

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte:

a) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor informative sau indicatoare din vecinătatea sau interiorul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului;

b) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A aflate pe teritoriul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie;

c) intrarea în peşteri fără aprobarea custodelui;

d) neanunţarea descoperirii oricărei peşteri;



25






a) colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Academia Română, potrivit prevederilor Art. 45 din O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

b) utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;

c) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;

d) nefurnizarea informaţiilor şi datelor solicitate de custode, pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

e) interzicerea accesului custodelui, în vederea realizării corespunzătoare a controlului în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate;

f) nerespectarea prevederilor Art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării acestora.


a) nerespectarea prevederilor Art. 8, alin. (1) din Regulamentul rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului;

b) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, fără respectarea prevederilor Art. 8, alin (2), lit. e) din prezentul regulament;

c) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate fără respectarea prevederilor Art. 8, alin (2), lit. f) din prezentul regulament;

d) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi fără respectarea prevederilor Art. 8, alin (2), lit. g) din prezentul regulament;

e) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, fără respectarea prevederilor Art. 8, alin. (2), lit. i) din prezentul regulament;

f) introducerea de specii alohtone în perimetrul sau vecinătatea rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei introduceri asupra


26






speciilor de floră şi faună indigene, potrivit prevederilor Art. 34 din O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

(4) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 20 lei la 2000 lei pentru persoane fizice şi de la 50 lei la 5000 lei pentru persoane juridice, nerespectarea prevederilor Art. 10 şi ale Art. 11 la prezentul regulament.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la Art. 13 alin. (1), (2) şi (3) se face de către personalul cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor prevăzute la Art. 50 alin. (1) lit. a), b), d) - f), h) şi i) şi alin. (2), după caz, din O.U.G. nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

(6) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la Art. 13, alin. (4) se face de către custode (persoanele delegate din partea A.P.M. Gorj pentru exercitarea custodiei asupra rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului), în baza convenţiei de custodie.

(7) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul regulament, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Art. 14

Prevederile Art. 13 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul IV

Dispoziţii finale

Art. 15

Regulamentul şi planul de management al rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului, sunt concepute şi urmează a fi puse în aplicare de către custode, imediat după aprobarea lor de către autorităţile publice competente.


27






Anexa 2 - Hărţi

Harta topografică a rezervaţiei naturale Cheile Sohodolului

Harta satelitară a rezervaţiei naturale Cheile SohodoluluiPrinted on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

28






Harta silvică a rezervaţiei naturale Cheile SohodoluluiPrinted on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

29






Zonarea internă a rezervaţiei naturale Cheile SohodoluluiPrinted on recycled paper - Imprimat pe hârtie reciclată Str. Unirii nr. 76, Tg-Jiu, www.apmgj.ro Tel: 0253-21.53.84 Gorj, cod 210143 E-mail: [email protected] Fax: 0253-21.28.92

30






ZONĂ CU PROTECŢIE STRICTĂ

ZONĂ DE PROTECŢIE INTEGRALĂ

ZONĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ACTIVITĂŢILOR UMANE


31



planul de management al rezervaţiei naturale cheile sohodolului

Documents