BIBLIOTECA PUBLICĂ RAIONALĂ „ALEXANDRU DONICI” ORHEI

P ersonalităţi orheieneîn domeniul culturii, artei şi literaturii

Dicţionar biobibliografi c

CZU 008+7.0+821.135.1(478-21).09(092)(01)P 52

Director: Lidia SitaruAlcătuitor, culegere computerizată: Aliona GudimaRedactor: Valentina FrunzăProcesare computerizată: Maria TataruCopertă: Ruxanda Romanciuc

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiPersonalităţi orheiene în domeniul culturii, artei şi literaturii: Dicţionar

biobibliogr. / Bibl. Publică Raională „Alexandru Donici”, Orhei. – Ch.: Pontos, 2008 (F.E.-P, „Tipogr. Centrală”). – 324 p.

ISBN 978-9975-72-272-8500 ex.

008+7.0+821.135.1(478-21).09(092)(01)

Tipar executat la F.E.-P „Tipografi a Centrală”Chişinău, str. Florilor, 1Comanda nr. 8449

Editura PontosBd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 180MD-2004, Chişinău, tel.: 29 58 04editura.pontos@gmail.com

ISBN 978-9975-72-272-8© Biblioteca Publică Raională „A. Donici” Orhei, 2008

Dedicam acest dictionarlui Andrei Suruceanu , Maestru în Arte

Andrei Suruceanu

4 5

ISTORIA ESTE O PARTE DIN NOI…

Înţelepţii afi rmă că omul s-a născut din propria lui istorie, iar is-

toria este o parte din noi. Noi toţi sîntem oameni ai pămîntului şi

ne dorim o pace, un viitor apărat, însă nu vom ajunge nicăieri fără

cultură.

În acest context, Orheiul a dat ţării personalităţi cu o mare înrîuri-

re în domeniul culturii, literaturii, artei, personalităţi care au contri-

buit esenţial la formarea şi afi rmarea spaţiului spiritual naţional.

Nu trebuie să-i uităm pe cei care au lăsat în urmă un element de

progres, graţie cărora harul şi munca lor au intrat în circuitul inter-

naţional.

Nicolae Dabija spunea: „Atitudinea faţă de strămoşi vorbeşte de

atitudinea unui popor faţă de sine însuşi, faţă de propria existenţă”.

Avem în raionul Orhei o mulţime de oameni deosebiţi, dar, cu re-

gret, uitaţi, şi ne amintim de ei numai după ce au plecat în lumea

celor drepţi.

A fost un deziderat al meu şi al specialiştilor B.P.R. „A. Donici” de a

elabora un dicţionar biobibliografi c care să servească ca un instrument

de lucru pentru bibliotecari, pedagogi, elevi şi alţi utilizatori.

Cu mulţi ani în urmă am început să scoatem din anonimat per-

sonalităţile orheiene, organizînd diverse activităţi culturale în cola-

borare cu Biblioteca Naţională şi Uniunea Scriitorilor din Republica

Moldova, Administraţia Publică Locală.

Prin acest Dicţionar biobibliografi c ne-am propus să inserăm in-

formaţiile bibliografi ce despre personalităţile orheiene în domeniul

culturii, literaturii şi artei, nume cunoscute şi mai puţin cunoscu-

te de publicul cititor, fi guri proieminente care au dus faima plaiu-

lui orheian atît în ţară, cît şi peste hotare. Printre aceştia se înscriu:

Alexandru Donici, Tudose Roman, Paul Goma, Vasile Harea, Mihail

Garaz, Tamara Ciobanu, Veronica Garştea, Andrei Mudrea, Andrei

Suruceanu, Iurie Sadovnic, Vladimir Curbet etc.

Această lucrare este a şasea din seria „Personalităţi orheiene”, este

un proiect pe care ni l-am propus încă în 1993. Toate îmi sînt dragi,

dar acest Dicţionar în mod deosebit, deoarece prin conţinut vedem

istoria Orheiului.

Elaborarea acestei publicaţii va contribui la valorifi carea şi po-

pularizarea patrimoniului informaţional pe care îl deţine B.P.R.

„A. Donici”.

Acest Dicţionar va fi difuzat gratuit atît în bibliotecile publice şi

şcolare din raion, cît şi în bibliotecile publice raionale, colegii, univer-

sităţi din Republica Moldova.

Mă închin cu respect în faţa bibliotecarelor Aliona Gudima şi Va-

lentina Frunză, care au pregătit cu minuţiozitate şi dragoste acest

volum, care, cred eu, va contribui esenţial la promovarea imaginii

specialiştilor-bibliotecari în comunitate, iar Biblioteca Publică Raio-

nală „A. Donici” reconfi gurîndu-se ca o instituţie a comunicării şi a

informării.

Lidia Sitaru,

directorul B.P.R. „A. Donici”

6 7

ÎNTRU APĂRAREA IDENTITĂŢII

ŞI ÎNĂLŢAREA SPIRITULUI ROMÂNESC

Basarabia, această „ţară de pămînt”, cum o numea Geo Bogza, a cunoscut în dezvoltarea sa nişte condiţii cu totul speciale. Ruptă de la Moldova în 1812 de către Imperiul Rus, devine obiectul unei politici dure de transformare în gubernie rusească. Absolutismul ţarist tin-dea din răsputeri să blocheze legăturile cu Principatele, promovînd o politică de deznaţionalizare prin asimilare, distrugere politico-ad-ministrativă tradiţională, colonizare cu alogeni şi prin reprimarea oricăror încercări de rezistenţă naţională. În aceste condiţii, unica armă de luptă pentru a rezista era cuvîntul publicistic artistico-lite-rar. Intelectualitatea orheiană care a activat în această perioadă ală-turi de întreaga intelectualitate basarabeană (Ioan Sârbu, Constan-tin Popescu, Tudose Roman, Olga Cruşevan-Florescu, Vasile Harea, Alexandru Donici, Axente Frunză, Sergiu Matei Nica, Gheorghian Petre, Gheorghe Cuniţchi, Igor Jechiu şi alţii) a pledat pentru păstra-rea identităţii şi specifi cului naţional, acestea fi ind un aspect de sub-stanţă de care depindea menţinerea coordonatelor fi reşti ale limbii, istoriei, culturii, simţirii, tradiţiilor româneşti în teritoriu.

Considerată drept „oglindă a umanităţii”, literatura este, conform aserţiunilor lui Ernst Cassirer, „un organon al propriilor noastre auto-cunoaşteri, un instrument important şi indispensabil pentru edifi -carea universului nostru uman” (Eseu despre om, Bucureşti, 1994). Literatura română din Basarabia s-a dezvoltat pe parcurs de secole sub semnul mioriticului. Fiind în esenţă un sistem de valori, ea a ţinut cont de condiţia tragică în care a trăit poporul, adeseori anihilată de interminabile războaie devastatoare care-şi aveau drept teatru de acţiune spaţiul prutonistrean. Totuşi, spiritul nemuritor al neamului românesc şi-a dezvăluit esenţele, refl ectînd în oglinzile dinamice ale timpului pagini memorabile ale trecutului glorios, dar şi ale prezen-tului, înălţînd o adevărată catedrală a conştiinţei, a sufl etului acestui popor. Marele Sadoveanu, întreprinzînd la începutul anilor douăzeci

ai secolului trecut o călătorie prin Basarabia, în special în judeţele Orhei şi Soroca, nota în volumul Drumuri basarabene (1922): „Ţara aceasta rar s-a bucurat deplin de bunurile ei. Pe pămîntul ei a curs atîta sînge şi lacrimi, a fost atîta încălcare şi silă, – încît privirile şi cîntecele urmaşilor au rămas triste…” Aceeaşi imagine plină de tris-teţe o schiţa un alt scriitor, Geo Bogza, în volumul Basarabia, ţară de pămînt (1939): Viaţa începe aici să se apropie, să se amestece tot mai mult cu pămîntul, să fi e una cu el, de-a valma, nedespărţită, ca în alte părţi, de născocirile civilizaţiei. Oameni de pămînt în case de pămînt, pe drumuri de pămînt…

Pămîntul, aşadar, a fost pentru românul basarabean „matricea vie-ţii şi morţii, cosmosul sub formă de „materie unică”, de realitate pal-pabilă, de ultimă raţiune” (Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a litera-turii române din Basarabia, Ch.: ARC, 1997). Pămîntul, prin urmare, este vatra, cercul vieţii, identifi cat cu „cercul originar” care modelea-ză spiritul omului de cultură din Basarabia. Tipul de poet impus de litaratura basarabeană în mod programatic, susţine academicianul Mihai Cimpoi, este acela de rapsod, modelat de mentalitatea folclori-că, şi de poet nativ (poet al naturii şi naturalului în sens schillerian), tipul de prozator preferat fi ind acela de povestitor. Judeţul (raionul) Orhei a dat Basarabiei începînd cu momentul întregirii ţării (1918) cîteva nume notorii de oameni de cultură care au ştiut să cultive re-laţii statornice între „cultural şi literar”, între „istorie şi estetic”, deşi scriitorul a fost nevoit, prin forţa împrejurărilor, să fi e întîi de toate un om de cultură. În afară de obiectivul fundamental de a întreţine climatul cultural şi manifestarea activă a spiritului critic, scriitorii au avut sarcina „de a acoperi golurile culturii româneşti şi de a promova românismul. Profi lul lor literar propriu-zis s-a conjugat […] cu un profi l cultural universal” (Andrei Lupan, Iurie Barjanschi, Mihail Ga-raz, Paul Goma, Nelly Raţuc, Gheorghe Bosi-Dumeneanu, Dumitru Moldovan, Aurelian Dănilă, Ulian Rotaru…) de cele mai multe ori sa-crifi cînd în ei artistul în favoarea omului de cultură pentru a modela conştiinţa estetică a conaţionalilor. Activitatea acestor personalităţi atestă cu măsură faptul că trăitorii meleagului orheian au avut întot-

8 9

deauna conştiinţa unei culturi româneşti. Opera lor este o mărturie a unei fapte de cultură şi literare, parte din biografi a unei naţiuni, a unui neam care şi-a păstrat identitatea intelectuală şi morală în faţa „mecanismelor monstruoase de înstrăinare, deznaţionalizare şi mar-ginalizare” (Mihai Cimpoi), mai întîi prin sloganul ţarist „o limbă şi un popor”, apoi prin calea comunistă a internaţionalismului, „Moldo-venismului” şi „limbii moldoveneşti”, reactualizate acum.

Astăzi orheienii au obţinut un alt statut al vieţii social-culturale, manifestîndu-se printr-o deschidere largă spre cultură, spre înălţarea spiritului românesc. Anii de după obţinerea independenţei a scos în evidenţă noi nume de tineri literaţi, printre aceştia şi orheieni (Ta-mara Cărăuş, Sergiu Afanasiu, Ana Rapcea, Vasile Bajan, Ecaterina Negară), care continuă mesajul programatic al generaţiilor premer-gătoare: apărarea identităţii, limbii, istoriei, tradiţiilor, sufl etului şi simţirii româneşti. Tinerii au preluat ştafeta democraţiei, confi rmînd prin scrierile lor importanţa studierii şi cunoaşterii spiritului nos-tru autohton, a limbii române, momente susţinute temeinic încă în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Alexandru Donici, care de-monstra receptivitatea limbii române la satira şi umorul european, iar mai apoi, în secolul XX, de un alt orheian – Paul Goma, care a im-pus lumii contemporane modelul basarabean de rezistenţă împotriva terorii comuniste. Vorbitor necontenit de limbă română încă de la geneză, neamul nostru a fost întotdeauna conştient că limba este cel mai important element al identităţii unui popor, starea limbii acestui neam fi ind un prim indiciu asupra stării culturii. În această ordine de idei, considerăm că Biblioteca Publică poate deveni punctul central al vieţii unui cetăţean dornic de cunoştinţe. Iată de ce salutăm cu deo-sebită bucurie apariţia acestui volum de portrete şi informaţii biogra-fi ce despre oamenii de cultură, literatură şi spirit românesc născuţi pe meleagurile orheiene. Dorim cărţii cale bună, un cît mai serios dialog, o cît mai lungă durată de existenţă în timp.

Vlad Zbârciog

24 mai 2008, Chişinău

LUMINA UNIVERSULUI SPIRITUAL ORHEIAN

La Orhei coboară energii benefi ce de Sus… Mai multe, mai efi -cace… care au generat în geografi a lui fi inţa neordinară a unei Lumi frumoase şi remarcabile… A scos de prin hârtoapele lui minuni de celebre talente… de Sus… din Ceruri… Posibil că, de ce nu, anticul Orheu cu lira sa, rezemat de-o rază, a străbătut cu cântecele sale fer-mecătoare aceste meleaguri orheiene… Şi reverberaţiile vocii sale se mai aud răbufnind din peşterile de pe stîncile Trebujenilor – pe sem-ne nişte guri uriaşe (mari) prin care respiră Pământul Orheiului… Planeta. Numai aici, din aceste deschideri gigantice, din adâncurile hulei, se aud eterofoniile (armoniile) glasurilor strămoşilor noştri… Numai aici Dumnezeu şi această Lume Frumoasă se privesc ca într-o oglindă, se recunosc şi se ascultă reciproc.

Această străveche vatră de istorie şi civilizaţie românească a gene-rat şi a dat lumii o mulţime de (intelectuali) talente. În viaţa spirituală de pe acest plai s-a statornicit, nu cu mult timp în urmă, un început nou – o frumoasă tradiţie: „De a cinsti personalităţile remarcabile ale raionului”.

Nimeni nu ne va reproşa fi ind învinuiţi de ILUZIA de a încerca…, de intenţia noastră de a consolida…, de a ierarhiza o societate de niş-te celebrităţi ieşite de prin hârtoapele ţinutului orheian dar care sunt împrăştiate în toată lumea.

„…Fiindcă suntem totdeauna inspiraţi de mitul antic al „ÎNTOAR-CERII”, al „RĂDĂCINILOR” – cel care exprimă, credem, complexul DORULUI pe care îl avem faţă de pământul unde ne-am născut şi ne-am petrecut copilăria, tinereţea…, unde dorim mereu să ne întoar-cem…”

Despre unii plecaţi ne amintim de bine, ne mândrim şi le ascultăm în continuu glasul…, opera. Unii au abandonat ţara de peste jumătate de secol, dar gloria nu i-au ocolit, au ştiut să rămână totdeauna un su-fl et şi o conştiinţă naţională dreaptă. Au dăruit ţării care i-au primit

şi adoptat un tezaur dintre cele mai rare. Alţii, devenind celebri în

10 11

diferite spaţii străine, la puţin timp după trecerea „râpii”, hotarului…, frontierei…, nu-şi mai amintesc unde s-au născut… Şi nu puţini din ei îşi uită şi limba maternă. Însă ochii lor, care te cuprind cu atâta înţelegere şi recunoştinţă că te întâlneşti „ACASĂ” ocazional cu ei, se luminează de o sfântă ploaie de lacrimi când vorbesc despre cutare sau cutare personalitate rămasă în ţara natală.

Un UNIVERS al creaţiei şi cunoaşterii, care ocupă aproape toate domeniile artistice unde omul poate descoperi o originală sinteză de elemente a unei culturi de tip orheian… Uneori, ecourile meleagu-lui şi ritmul popular de pe pământul natal sunt nişte rădăcini, care, alteori, par a se ascunde, lăsându-se abia auzite…, observate într-o complicată factură modernă… Ca în binecunoscuta creaţie a com-pozitorilor: Iurie Sadovnic, Liviu Ştirbu, Silvia Grigore, Gheorghe Maxian etc.

Nu intenţionăm să „inventariem” micul dar bogatul areal – Relic-variu de intelectuali ai raionului Orhei – celor mai consacraţi artişti, muzicieni porniţi în Lume de pe acest plai. Timp de 5-6 luni, lipsit de certitudine dar plin de credinţă, şi, îndemnat cu înfl ăcărare de dna Lidia Sitaru (directoarea Bibliotecii Publice Raionale „A. Donici” din Orhei) am încercat de a povesti în felul meu despre marii artişti ori-ginari din părţile Orheiului. Am investigat. Am consultat enciclope-dii. Am selectat documente, imagini inedite, am dat telefoane. Am întrebat de unii, de alţii…, deci nu unul singur…, colindând pe cei care sunt în viaţă… căutînd prin arhive… telefonând în Europa…, în Asia…, Rusia… căutând-o pe Angela Bucico la Toronto – Canada pentru a-i auzi impecabila voce a solistei… De a-l obosi pe redactorul Anatol Caciuc de la Teleradio-Moldova pentru a preciza ce a cântat cutare vedetă. I-am vizitat pe cei în viaţă, cu riscul de a obţine infor-maţia necesară… de a le răscoli memoria. I-am rugat să povestească despre viaţa lor artistică. Toţi intelectualii orheieni sunt diferiţi, dar toţi au pornit din acelaşi raion.

Să fi ajuns azi Lumea orheiană, şi ceilalţi din preajmă, în punctul în care Vechile talente se găsesc în faţa epuizării şi (ar) trebuie să se îndepărteze de rampele artei, să dispară, iar cele noi sunt încă în aş-

teptarea ascensiunii… Da, fără îndoială, dar tinerele fi inţe artistice?! Da, indiscutabil, însă pentru restul (ceilalţi), cei care vin din urmă, SĂ FIM ÎN GARDĂ, şi mai des să luăm aminte că viaţa (vedetelor) tinerilor intelectuali, artişti orheieni au privilegiul de a-şi recicla în continuu generaţiile de promotori, raporturile de forţă, ideile etc. Ei sunt cei care moştenesc… Cine va şti să-şi asume responsabilitatea?

Alteori se pune întrebarea: De ce atunci? De ce pe urmă…? De ce nu pe vremea lui Vasile Lupu…, a lui Curbet, a Veronicăi Garştea…? Sau de ce Valentina Izbeşciuc (Orhei), Andrei Mudrea (s. Mitoc), Va-sile Dohotaru (m. Curchi), Stela Popescu (s. Chiperceni), Elena Iliaş (s. Vatici), Silvia Luca (Orhei), Ecaterina Negară (s. Puţintei), Călin Precup şi Galina Precup (s. Cucuruzeni) şi nu Nely Raţuc (s. Mălă-ieşti), Varvara Buzilă etc.

De ce ceilalţi nu şi-au pus HARUL şi MUNCA (talentul) în slujba marilor cauze…? Că, şi ei, în această calitate, au meritat să deschidă această CRONICĂ A INTELECTUALILOR DE ELITĂ ORHEIENI… Deşi, „pe vremea ceea” sau „pe vremea asta”, luau poziţii politice sau chiar morale, etice, patriotice, naţionale…, păreau să facă excepţie de la regimul normal şi fi resc al CULTURII, ARTEI, SPIRITULUI. Au fost zeci… şi sute de poeţi, pictori, învăţători, scriitori, actori etc. A fost nevoie de această confi guraţie de forţe potenţiale pentru ca Lu-mea de talent orheiană să aibă îndrăzneală nemaivăzută, neverosimi-lă în istoria inteligenţei ţinutului de a se prezenta intermediari între elita hârtoapelor de pe aici şi cultura universală. Dar, spre regret, se observă şi acum năravul moldovenesc – „DRAGOSTEA”…, GUSTUL de a umbri pe cineva şi de a tace… „Lumina tăcerii orheiene…”, care în genere tac, fi indcă nici nu bănuiesc că frământările (omului) Lumii de Cultură şi Artă merită să perfecţioneze Omul… Lumea…

Toate aceste personalităţi, luate împreună, stăpânesc paşnic şi formează unitatea culturală naţională orheiană. Cultura în Universul Spiritual Orheian devine o problemă de viaţă… de existenţă a Con-

ştiinţei Naţionale. Mişcarea culturală a orheienilor este nu altceva

decât lupta pentru EXISTENŢA, IDENTITATEA şi AFIRMAREA

noastră ca neam. Fiindcă CULTURA şi ARTA ORHEIANĂ formea-

12 13

ză CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ…, deoarece această CONŞTIINŢĂ NAŢIONALĂ e un produs incipit al CONŞTIINŢEI ARTISTICE ŞI CIVICE A REMARCABILILOR OAMENI DE CULTURĂ care, în fi ne, devine un produs al Culturii Naţionale.

În contextul civilizaţiei de azi, luat în plan istoric, Lumea (arun-cată) înşirată în geografi a reliefului ţinutului au înţeles că orheienii, cât de gospodăroşi na-r fi …, şi mândri…, şi harnici…, şi inventivi…, şi întreprinzători… ei nu vor izbuti să se afi rme decât prin CULTU-RĂ. Că numai prin Cultură ei îşi pot fundamenta, asigura şi afi rma PERSONALITĂŢILE UNIVERSULUI SĂU SPIRITUAL… Numai prin ARTĂ, ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ această LUME SEDENTARĂ Orheiană îşi poate garanta intrarea în rândurile Lumii Civilizate de Popoare Europene.

Intelectualul orheian este făuritor de cultură, iar în acest areal o cultură se întemeiază (şi) în mod existenţial. Oriunde în Universul Orheian apare LUMINĂ înseamnă că există pe undeva OMUL DE CULTURĂ. Luminiştii contemporani ai ţinutului sunt acei pe care azi îi putem auzi şi privi… Şi, cât nu e de paradoxal, dar îi putem plasa aproape pe toţi în prima categorie: pe Linia întâi a ARTEI…, a CUL-TURII…, a VIEŢII – T. Ciobanu, V. Curbet, V. Garştea, V. Mihai, Iu. Sadovnic, L. Ştirbu, A. Mudrea, V. Dohotaru, V. Izbeşciuc şi alţii.

Cu toate că Lumea de prin hârtoapele orheiene se găseşte într-un zbucium cumplit al transformărilor sociale, OMUL DE CULTURĂ, intelectualii mai pot fi consideraţi „Lumea meleagului…”, deşi tot mai mult se simte (plecarea) ieşirea lor din acest Univers. În ultimii ani a slăbit interesul faţă de Cultură… Societatea actuală are alte tendinţe, interese…, alte idealuri, criterii.

Trăind un timp când intelectualul este înstrăinat de Stat…, nu mai este considerat „mana elitei”, iar oamenii de cultură, de artă, şi ei, „marii intelectuali luminişti”, rămân în afara lucrurilor…, societăţii – ca o „rugumătură”, ca un „strat de deşeuri”… ca un gunoi…!

Lumea orheiană, ca şi Lumea Planetei, e în căutarea banilor şi nu a spiritului…, a Culturii. Dar şi în aceste condiţii dezastruoase în UNIVERSUL SPIRITUAL ORHEIAN se menţine aprinsă Lumi-

na – Flacăra aprinsă de premergători… Cineva aprinde lumânarea SUSŢINERII, ARDERII CONTINUĂ – Lumina de veghe a fi inţei orheiene – TEMPLUL LUMII SPIRITULUI ORHEIAN. Ei sunt mar-torii Luminii şi ai Timpului… URMAŞII…! Flacăra care este păs-trată (menţinută) pentru a fi xa într-un spaţiu mioritic controlat de spirite inventive potenţiale să se producă liber: fanteziile, limbajul şi abstractele forme. Să zicem foarte simplu, cu rezerva de a risca, că ei, intelectualii orheieni, sunt URMA UNUI INTERES ISTORIC FI-RESC pentru continuitatea şi existenţa noastră ca neam. Şi deopo-trivă URMA UNOR MULTIPLE DRUMURI… Căutări… Destine… Creaţii… Arte… Ceva nou: atracţii, curente…, mode. La urma urmei, LIMBAJ şi LUMI NOI…! Că intelectualii orheieni crezând la rândul lor în valori, în universalitate şi apreciind Cultura altfel decât o face Statul, ei au nu numai dreptul la istorie dar chiar şi DATORIA să-şi modeleze, să-şi dedice trecerea prin TIMP apărând aceste valori.

Am evocat în acest mic studiu introductiv momentele constituirii acestui Dicţionar, concepţie asupra personalităţii…, să nominalizăm pe cât a fost posibil (să obţinem informaţia) pe toţi cei care sunt an-trenaţi în domeniul artei sunetelor şi cele tangenţiale (auxiliare) din preajmă. Bineînţeles, am căutat să respecăm cerinţele, sugestiile co-ordonatoarei Dicţionarului, neobositei Regine a Templului Ştiinţei, dnei Lidia Sitaru. Ne-am adresat unor personalităţi incluse în acest Dicţionar care astăzi trăiesc peste hotare, şi unor instituţii din Repu-blică care ne-au ajutat şi ne-au sprijinit cu multă bunăvoinţă.

LUMEA TALENTATĂ ORHEIANĂ formează şi regenerează în continuu UNIVERSUL NOSTRU UMAN, în aura căruia prosperă întreaga viaţă spirituală. Vom veni la Orhei ori de câte ori vom avea nevoie de Minune…, de echilibru moral şi spiritual, sprijinit pe rit-murile fundamentale de personalităţile lui… de DOR DE CASĂ şi de CODRII LUI…, de pulsul identităţii…, de LUMINA UNIVERSULUI SPIRITUAL OREHIAN…, DE NEAM…!

Andrei Tamazlâcaru, etnomuzicolog,

Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova,

8 septembrie 2008

14 15

NOTA BIBLIOTECARULUI

Se ştie că Orheiul a îmbogăţit panteonul spiritual al ţării cu multe

personalităţi notorii care ne-au dus faima în lume, pe acest ţinut au

activat cele mai proeminente fi guri de seamă: scriitori, actori, pictori,

cîntăreţi etc.

Dicţionarul biobibliografi c este o primă încercare de a refl ecta

într-o carte activitatea tuturor personalităţilor orheiene din dome-

niul culturii, artei şi literaturii. Conceptul de „personalitate orheiană”

poartă o defi niţie mai complexă, a fost aplicat celor născuţi pe me-

leagul Orheiului, dar şi celor născuţi pe alte meleaguri şi care şi-au

legat pe o perioadă de timp activitatea prin contribuţiile lor preţioase

în acest ţinut.

Selectarea informaţiei a fost realizată în baza colecţiilor Bibliote-

cii Publice Raionale „A. Donici” din Orhei, Bibliotecii Naţionale din

RM, bibliografi ei naţionale a RM, publicaţiilor periodice republica-

ne, ziarului local „Plaiul orheian”, Internet, arhivele personale.

Fiecărui autor inclus în Dicţionar îi este prezentată: fotografi a, bi-

ografi a, opera, colaborări, referinţe critice şi aprecieri.

La baza aranjării materialului se afl ă criteriul alfabetic. Recenziile

sînt aranjate după descrierile bibliografi ce ale cărţilor recenzate. Ma-

terialele publicate în alte limbi au fost incluse cu caracterele limbii în

original. Descrierile bibliografi ce ale cărţilor publicate în limba rusă

sînt aranjate după cele în limba română. Investigaţiile au fost înche-

iate în luna octombrie 2008.

Descrierile bibliografi ce au fost efectuate conform STAS-ului

interstatal 7.1-2003 Descrierea bibliografi că a documentelor. Pre-

scurtările cuvintelor corespund STAS-ului 8256-82. Prescurtările

cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bi-

bliografi ce.

Lucrarea este destinată elevilor, liceenilor, studenţilor, cadrelor

didactice, bibliotecarilor, cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi să

cunoască activitatea personalităţilor orheiene care au activat în do-

meniul culturii, artei şi literaturii.

Pentru susţinerea şi realizarea Dicţionarului biobibliografi c, ex-

primăm întreaga gratitudine personalului Bibliotecii Publice Raiona-

le „A. Donici”, cît şi bibliotecarilor bibliotecilor publice din raionul

Orhei care s-au implicat cu bunăvoinţă şi de a căror sprijin sperăm să

ne bucurăm în continuare.

16 17

ABABII PETRU

n. 08. 07. 1947

Medic, critic literar, fi losof, Petru Ababii s-a născut în satul Fîntîniţa, r-nul Drochia. A absolvit şcoala medie în satul vecin Ba-raboi în anul 1965. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” din Chişinău, unde şi-a luat diploma de medic generalist în 1972. Primii cinci ani după terminarea universităţii a activat în r. Cahul, apoi s-a transferat în or. Orhei, continuîndu-şi mun-ca în acelaşi domeniu.

Pe lîngă ocupaţia de bază este pasionat de ştiinţele umaniste, în special de fi losofi e, literatură (poezie), ştiinţe sociopolitice şi de aspectele fi losofi ce ale criticii literare. Colaborează fructuos cu Catedra Filosofi e şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” din Chişinău; Catedra Filosofi e şi Drept a Universităţii de Stat din R. Moldova; catedra Ştiinţe Socio-Umane a Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne. Participă activ la conferinţele internaţionale organizate de Asociaţia Filosofi lor din R. Moldova şi Asociaţia de Bioetică din R. Moldova în cadrul cărora s-au abordat o serie de probleme şi întrebări de natură socioumană, socioculturală, precum şi proble-me de bioetică, fi losofi e, economie şi politică. A publicat lucrări cu caracter fi losofi c în culegerile de materiale expuse la conferinţe ştiinţifi ce. Este membru al Asociaţiei Filosofi lor şi al Asociaţiei de Bioetică din R. Moldova. Este laureatul premiului pentru ştiinţă a săptămînalului Literatura şi Arta (2005) şi unul dintre fondatorii Forului Democrat al Românilor din Moldova (F.D.R.M.).

Lucrează la cărţile importante ale vieţii sale intitulate: Rădăci-na luminii – o tălmăcire a Evangheliei şi Trans(pluri)culturalismul monoteist.

BIBLIOGRAFIE

Animus + Animus / Anima – Anima! sau Narcis Hyperionic: Poem critic: Eminesciana / Petru Ababii. – Ch.: CEP USM, 2004. – 155 p.

Rec.: Lungu, Gh. Animus + Animus / Anima – Anima // Plaiul orhe-ian. – 2005. – 14 ian. – P. 4.

Bioetica, Filosofi a, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană / Petru Ababii. – Ch.: Centrul Ed. – poligr. „Medi-cina”, 2004. – 273 p.

Bioetica, Filosofi a, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umane / Petru Ababii // „Temeiurile paternalist-axiologice ale bioeticii viitorului”. – Ch., 2005. – P. 64–70.

Fenomenul postmodernismului în poezie şi arta pură. Algoritme noi ale integralei fi losofi ce eminesciene / Petru Ababii. – Ch.: Centrul editorial – poligrafi c al USM, 2005. – 92 p.

* * *Algoritm la integrala fi losofi că eminesciană / Petru Ababii // Lit. şi arta. – 2005. – 13 ian.

Dumnezeu ne cheamă să scoatem antihristul din inimile noastre / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 2005. – 16 sept. – P. 3.

Grigore Vieru – un poet din afara curentelor şi modelelor literare / Petru Ababii // Lit. şi arta. – 2004. – 12 febr.

Fenomenul postmodernismului / Petru Ababii // Lit. şi arta. – 2005.

– 27 oct.

18 19

Indiferenţa: (Tabletă fi losofi că) / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 2007. – 21 sept. – P. 5.

Maladii sexualtransmisibile / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 1994. – 24 aug. – P. 4.

Meditaţia: (Comprimată fi losofi că) / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 2007. – 5 oct. – P. 4.

Paradoxul corupţiei / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 2007. – 13 mai. – P. 5.

Satul ultimei speranţe: (singuri în satul global. Atitudini) / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 2005. – 13 oct. – P. 5.

Scabia. Cum să ne ferim de ea? / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 1993. – 23 iun. – P. 4.

S.I.D.A. – Sindromul imunodefi citar achiziţionat / Petru Ababii // Plaiul orheian. – 1999. – 8 ian. – P. 7.

Spiritualitatea românilor – unicat al spiritualităţii contemporane europene / Petru Ababii // Lit. şi arta. – 2001. – 13 dec.

Şovinismul mascat cea mai agresivă formă de xenofobie / Petru Aba-bii // Lit. şi arta. – 2004. – 6 mai.

Unde se găseşte Tabăra de Odihnă pentru Copii „Andrieş”, în Rusia? / Petru Ababii // Lit. şi arta. – 2003. – 14 aug.

„Am scris publicistică, dar şi fi losofi e, în materialele Conferinţei In-ternaţionale pe bioetică, fi losofi e şi cultura interesului social”: [dialog cu P. Ababii, medic] / pentru conformitate Gh. Lungu // Plaiul orhe-ian. – 2005. – 14 ian. – P. 4.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Petru Ababii [ş.a.] // Plaiul or-heian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Не упускать шанс / П. Абабий // Plaiul orheian. – 1990. – 5 июля. – C. 2.

AFANASIU SERGIU

n. 1974

Jurnalist, scriitor, autor de cărţi pen-tru copii, născut în com. Trebujeni, Orhei. Absolvent al şcolii din sat, cursuri la Şcoala Militară din Chişinău, absolvent al Colegiu-lui Militar „Alexandru cel Bun” din Chişinău. După 1990 activează în presa republicană în cadrul ziarelor Plaiul orheian, Tinerimea Moldovei, Viaţa satului. La 17 ani lansează prima carte pentru copii Azorel şi Motă-nel. Directorul Editurii Abeceluş, directorul publicaţiei Accente. Membru al UJM şi al Uniunii Scriitorilor din România. În 1993,

cu concursul ziarului Oastea Moldovei, al cărui colaborator era, lansează cea de-a doua carte – Lacrimi în vis. Distincţii: Diploma de Merit a UJM, 2002.

BIBLIOGRAFIE

Abecedarul meu: Abecedar pentru preşcolari. – Ed. a 2-a, rev. / Ser-giu Afanasiu. – Ch.: SA „Cartea”, 2004. – 82, [6] p.: il. color.

Abecedarul meu: Abecedar pentru preşcolari. – Ch.: Abeceluş: SA „Cartea”, 2000 / Sergiu Afanasiu. – 87, [1]p.: il. color.

Rec.: Vicol, Dragoş. Sergiu Afanasiu sau fascinaţia universului can-did // Lit. şi arta. – 2000. – 17 aug. – P. 1.

Abecedarul meu: poezii, poveşti, jocuri, cîntece, subiecte de conver-

saţie / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Abeceluş, 2000. – 88 p.

20 21

Rec.: Paladi, Tudor. Între sentiment şi atitudine // Lit. şi arta. – 2000.

– 19 oct. – P. 4.

Abeceluş: [poezii]. – Ed. a 2-a / Sergiu Afanasiu. – Ch.: I.S. „ Cartea

Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2001. – 23, [1] p.: il. color;

n. muz.

Alfabetul-ghicitoare / Sergiu Afanasiu. – Ch.: SRL „Abeceluş”: SA

„Cartea”, 2002. – 16 p.: des. color.

Alfabetul-ghicitoare / Sergiu Afanasiu. – Ch.: SRL „Abeceluş”: I.S.

„Cartea Chişinău”, 1999. – 16 p.: des. color. – (Învăţăm să citim);

(Carte cu ochi).

Alfabetul: în poezii şi desene. – Ed. a 3-a / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2003. – 14, [2] p.: des. color.

Alfabetul: în poezii şi desene. – Ed. a 2-a / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2002. – 16 p.:

des. color.

Alfabetul: în poezii şi desene. – Ed. a 2-a / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2001. – 14, [2] p.:

des. color.

Alfabetul: în poezii şi desene / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Ed. „Abece-

luş”: SA „Cartea”, 1999. – 14, [2] p.: des. color. – (Învăţăm să citim);

(Carte cu ochi).

Alfabetul în proverbe şi zicători / select. S. Afanasiu. – Ch.: SRL

„Abeceluş”: SA „Cartea”, 2003. – 11 p.: des. color.

Alfabetul în proverbe şi zicători / select. S. Afanasiu. – Ch.: I.S. „Car-

tea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2000. – 12 p.: il. color.

Are mama doi feciori / Sergiu Afanasiu // Oastea Moldovei. – 1994.

– 27 oct. – P. 9.

Azorel şi Motănel = Азорел и Мотэнел: [versuri] / Sergiu Afanasiu.

– Ch.: [s.n.], 1991. – 30 p.

Carte de colorat / Sergiu Afanasiu. – Ch.: SRL „Abeceluş”, 1999. – 24

p.: il.

Cel mai iscusit fl orar: [versuri pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2001. – 16 p.: il.

color.

Rec.: Grigorescu, Grigore. Abecedarul vîrstei admirabile // Moldova

suverană. – 2001. – 12 mai. – P. 3.

Coliba verde: [poezii] / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Ed. Orfeu, 1996. – 15 p.

Coliba verde: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Ed. Or-

feu, 1996. – 16 p.: il. color.

Iepuraşul în blugi: [poezii pentru grădiniţa de copii] / Sergiu Afana-

siu. – Ch.: Firma ed. „Baştina” SRL, [1994]. – 16 p.: il. color.

Învăţăm culorile / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Abeceluş, 2000. – 12 p.:

il.

Lacrimi în vis: versuri / Sergiu Afanasiu. – Ch.: [s. n.], 1993. – 40 p.

Numărătoarea veselă: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2002. – 12 p.: des. color.

Numărătoarea veselă: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ch.:

I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2000. – 12 p.: il.

color.

Picilor despre geometrie: [versuri pentru copii] / Sergiu Afanasiu.

– Ch.: SA „Cartea”, 2004. – 16 p.: il. color.

Poezii multicolore / Sergiu Afanasiu. – Ch.: SRL „Abeceluş”: SA

„Cartea”, 2003. – 12 p.: des. color.

22 23

Poezii multicolore; Învăţăm culorile / Sergiu Afanasiu. – Ch.: I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2000. – 12 p.: il. co-lor.

Primul meu abecedar: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ed. a 5-a. – Ch.: I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2002. – 28 p.: des. color.

Primul meu abecedar: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ed. a 3-a. – Ch.: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2003. – 27 p.: des. color.

Primul meu abecedar: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ed. a 4-a. – Ch.: I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2001. – 27 p.: il. color.

Primul meu abecedar: [poezii pentru copii] / Sergiu Afanasiu. – Ed. a 3-a. – Ch.: I.S. „Cartea Chişinău”: SRL „Abeceluş”: SA „Cartea”, 2000. – 28 p.: il. color.

Primul meu abecedar / Sergiu Afanasiu; pict. Petru Gheţoi. – Ed. a 2-a. – Ch.: Ed. Orfeu, 1998. – 24, [1] p.: il. color. – (Col. „Bucurii pentru copii”).

Primul meu abecedar / Sergiu Afanasiu. – Ch.: Ed. Orfeu, 1997. – 27 p.: il. color.

* * *

Calul Negru cu sufl et de om: [poveste] / Sergiu Afanasiu // Tînărul leninist. – 1990. – 8 iun. – P. 8.

Dialog cu nouraşul: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Tînărul leninist. – 1989. – 30 iun. – Cu caract. chir.

Dialog; Dialog cu bunicuţa; Dă, şi-ţi dau; Atmosferă; Într-o bună di-mineaţă; Iepuraşul în blugi; Oare mîine ce-am să fac?; Certaţii; Ruşi-nos e, sau fricos? Fulguşorul: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Tineretul

Moldovei. – 1992. – 7 febr.

Dorinţă; „E ceaţă…”: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Columna. – 1992. – Nr. 6-7. – P. 26.

Felicitare cu ocazia primilor fulgi: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Ti-neretul Moldovei. – 1991. – 11 dec.

Harnicul: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Tînărul leninist. – 1989. – 18 aug. – Cu caract. chir.

Într-o bună dimineaţă; Iepuraşul în blugi; Dialog cu bunicuţa; At-mosferă; Oare mîine ce-am să fac?; Dă, şi-ţi dau; Dialog; Certaţii; Ruşinos e, sau fricos?: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Plaiul orheian. – 1993. – 17 mart. – P. 2.

Lacrimi în vis: [proză] / Sergiu Afanasiu // Florile dalbe. – 1991. – 5 apr. – P. 8.

La grădiniţă: [proză] / Sergiu Afanasiu // Alunelul. – 1990. – Nr. 10. – P. 1.

Magazinul de orgolii / Sergiu Afanasiu // Gazeta oraşului. – 2005. – 10 noiemb. – P. 16.

Micuţilor despre poezia geometriei: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Lit. şi arta. – 2001. – 31 mai. – P. 8.

Miniştrilor; În faţa unui chioşc; Preşedintele; Întrebare cu sughiţ: [epigrame] / Sergiu Afanasiu // Tineretul Moldovei. – 1991. – 20 sept.

Minunea; Înviorarea: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Steluţa. – 1989. – Nr. 9. – P. 14. – Cu caract. chir.

Motanul; Minunea; Iepuraşul; Moş Martin: [versuri] / Sergiu Afana-siu // Florile dalbe. – 1990. – 28 dec. – P. 16.

Nelinişti: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Limba noastră. – 1990. – Nr. 2. – P. 54.

24 25

O fi gură…: [despre prima promoţie a Liceului Militar „Alexandru

cel Bun”] / Sergiu Afanasiu // Oastea Moldovei. – 1995. – 24 febr;

2 mart.

Povestea mînzului albastru: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Făclia. –

1990. – 17 aug. – P. 8-9.

Scrisoare din mormînt; Tăcere; Ca pasărea din colivie…; Toamna;

E greu… cînd ştii: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Tineretul Moldovei.

– 1991. – 13 febr.

„Toamna o iubesc deosebit”; „Va veni cîndva şi ora…”; „Viaţa este o

pauză…”; „Semn de întrebare”; „Mai exist un eu pe lume…”: [versuri]

/ Sergiu Afanasiu // Tineretul Moldovei. – 1991. – 22 iul.

Toamna: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Tineretul Moldovei. – 1990. –

26 oct. – P. 4.

Ţapul; A; Patru; Autograf: [versuri] / Sergiu Afanasiu // Capitala. –

2000. – 11 noiemb. – P. 9.

Unde eşti, mamă?; „De ce plîng atunci cînd scriu?…”; „În lumea

asta…”; „Povestea mînzului albastru”; [versuri] / Sergiu Afanasiu //

Viaţa satului. – 1991. – 6 noiemb. – P. 8.

Colaborarea cu puterea centrală mă avantajează: interviu cu V. Ursu,

primar gen. interimar al mun. Chişinău / consemnare Sergiu Afana-

siu // Gazeta liberă. – 2006. – 10 mart. – P. 3.

„N-am mîncat vreodată pîine coaptă de domnul Preşedinte”: inter-

viu cu A. Munteanu, dir. Şc. din Morozeni, Orhei, pe timpul cînd

actualul preşedinte, V. Voronin, îi era elev / interviu de Aneta Grosu

şi Sergiu Afanasiu // Accente. – 2002. – 22 aug. – P. 6.

Radu, Daria. Abeceluş; Iarna; Cîntec de leagăn pentru păpuşă; Ploa-

ia / muz. D. Radu; versuri S. Afanasiu // Abecedarul meu: Abecedar

pentru preşcolari / Sergiu Afanasiu, Petru Gheţoi. – Ch., 2000. –

P. 7, 27, 39, 65.

Radu, Daria. Cîntec de leagăn / muz. D. Radu; versuri S. Afanasiu //

Afanasiu, Sergiu. Abeceluş. – Ch., 2001. – P. 10.

Radu, Daria. Iarna / muz. D. Radu; versuri S. Afanasiu // Afanasiu,

Sergiu. Abeceluş. – Ch., 2001. – P. 7.

Radu, Daria. Ploaia / muz. D. Radu; versuri S. Afanasiu // Afanasiu,

Sergiu. Abeceluş. – Ch., 2001. – P. 16.

Мама; Бабушка; Осень; Борьба; Ленивый котенок; Козлик:

[стихи] / C. Афанасиу // Гражд. мир. – 1993. – 9 апр. – С. 7.

Труженик: [стихи] / C. Афанасиу // Юный ленинец. – 1989. – 18

авг.

26 27

AMARFI LILIA

n. 08.11.1949

Cîntăreaţă de operetă (soprană), născu-tă la Orhei. Studii muzicale la Institutul de Artă Teatrală din Moscova (1967-1972). Din 1972 – solistă la Teatrul de Operetă din Moscova, pe scena căruia debutează în ro-lul principal din opereta Voievodul ţiganilor de J. Strauss. Roluri de referinţă din reper-toriul artistei: Adèle (Liliacul de J. Strauss), Silvia Varescu (Silvia de I. Kálmán), Violet-ta Cavallini (Vioreaua de pe Monmatre de

I. Kálmán), -Galathea (Frumoasa Galathee de F. Suppé), Angèle Dirier (Contele de Luxembourg de F. Lehár), în Marea ducesă de Gorelstein de J. Off enbach etc. Turnee: Cehia, Cuba, Germania, Ungaria. Artistă emerită din Federaţia Rusă (1983) şi Republica Moldova (2001).

BIBLIOGRAFIE

Dănilă, Aurelian. Lilia Amarfi , regina operetei = Принцесса

оперетты / A. Dănilă; dir. imag. M. Potîrniche. – Ch.: [s.n.]; Bucu-

reşti: Ed. Enciclopedică, 2002. – 110 p.: 28 f. [fotogr. color].

* * *

Alexandru, V. Personalităţi ale meleagului orheian: [M. Potîrniche,

Lilia Amarfi ] // Plaiul orheian. – 2005. – 13 mai. – P. 5.

Alexandru, V. Şi la Orhei se aprind stele: [55 de ani de la naşterea

L. Amarfi ] // Plaiul orheian. – 2004. – 5 noiemb. – P. 5.

Orheianca Lilia Amarfi a cucerit opereta: [interviu cu solista Teatru-

lui de Operetă din Moscova, originară din Orhei] // Timpul. – 2001.

– 12 oct. – P. 15.

Лилия Амарфий любит хризантему, дом и Молдову: [интервью

с певицей Московского театра оперетты, уроженки из Молдо-

вы] // Новое время. – 2001. – 18 мая. – С. 5.

Лорченков, Владимир. Звезда российской оперетты родилась

в Оргееве: [Лилия Амарфий] // Комсомольская правда. – 2003.

– 3 март. – С. 15.

28 29

ARBORERALLI ZAMFIR

14.11.1848 03.04.1933

Zamfi r Arbore-Ralli s-a născut la Cernă-uţi, Bucovina. Scriitor şi publicist, revoluţi-onar, om politic şi de stat, profesor la Şcoala Superioară de Război din România (1899-1931), de mai multe ori a fost ales senator din partea judeţului Orhei. Studii medii: gimna-ziul din Chişinău (1858) şi cel din Nikolaev. În 1867 se înscrie la Universitatea din Mos-cova, Facultatea de Medicină, iar în 1867 se transferă la Academia medico-chirurgicală din Petersburg. Este arestat în legătură cu atentatul asupra ţarului Alexandru al II-lea.

În 1868 este arestat şi întemniţat în fortăreaţa Petropavlovsk (a stat 3 ani). Fără să fi e judecat, este trimis în Siberia, Krasnoiarsk. Emigrează în Elveţia (1871-1878). În 1897 se stabileşte în Româ-nia. A înfi inţat revista România Viitoare. A colaborat la Revista Nouă a lui B.P. Hasdeu, a scos împreună cu Victor Crăsescu revis-ta Amicul Copiilor. A scris lucrarea ştiinţifi că Darwin şi darwinis-mul (1893), broşura Către ţăranii moldoveni din Basarabia (1906). A lansat romanele Temniţă şi exil (1894), În Exil (1896), Nihiliştii (1895), Anatomia sau anexarea Transilvaniei şi Bucovinei (1914), Libertatea Basarabiei (1915), Ucraina şi România (1916), Viaţa eternă în ceruri (1927). A fost premiat de Academia Română pen-tru cartea Basarabia în veacul al XIX-lea (1898).

BIBLIOGRAFIE

Opere alese / Zamfi r Arbore. – Ch.: Şcoala sovietică, 1957. – 423 p.:

il.

Basarabia în secolul XIX / Zamfi r Arbore. – Bucureşti: Institutul de

Arte Grafi ce Carol Göbl, 1898. – 640 p.: il.

Dicţionarul geografi c al Basarabiei / Zamfi r Arbore. – Bucureşti:

Museum. – 2001. – 236 p.

Dicţionarul geografi c al Basarabiei / Zamfi r Arbore. – Bucureşti,

1904. – 237 p.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basara-

bia. – Ch.: Ed. ARC, 1996. – 397 p. – În conţ.: Arbore (Ralli-Arbure)

Zamfi r. – P. 67 – 68, 329, 343-344.

Religia – o frază…: Pagini de lit. ateistă: Pentru şc. medie. – Ch.: Lit.

artistică, 1988. – 222, [1] p. – În conţ.: Sătui şi fl ămînzi / Z. Rally-

Arbore.

Tulbure, Gheorghe. Zamfi r Ralli Arbore: (Activitatea revoluţionară

şi concepţiile social-politice). – Ch.: Cartea Moldovenească, 1993.

– 208 p.

* * *

Arbore Zamfi r // Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la

1900. – Bucureşti, 1987. – P. 46-47.

Arbore Zamfi r // Literatura şi arta Moldovei: Encicl.: în 2 vol. – Ch.,

1985. – Vol. 1. – P. 42.

Libertatea Basarabiei / Zamfi r Arbore // Iorga, Nicolae. Basarabia

noastră. – Ch., 1993. – P. 151-189.

30 31

Populaţia Basarabiei: (înainte de 1918) / Zamfi r Arbore // Moldova

suverană. – 1993. – 6 apr.

Balmuş, Pavel. Biblioteca publică din Chişinău, „văzută” de către

Z. Ralli-Arbore şi C. Stere: (la hotarul secolelor XIX-XX) // Magazin

bibliologic. – 1997. – Nr. 2-3. – P. 26-28.

Cazacu, P. Emigranţi de peste Prut în România: [A. Russo, B. P. Has-

deu, Z. Arbore, C. Stere] // Lit. şi arta. – 1992. – 24 sept. – P. 2.

Cimpoi, Mihai. Zamfi r Ralli-Arbore: [fragm. din „O istorie deschisă

a literaturii române din Basarabia”] // Ţara. – 1998. – 17 noiemb.

Colesnic, Iurie. Moartea lui Arbore: [Zamfi r Arbore, scriitor basara-

bean] // Flux: ed. de vineri. – 2002. – 23 aug. – P. 7.

Colesnic, Iurie. Zamfi r Arbore // Colesnic, Iu. Basarabia necunos-

cută. – Ch., 2002. – Vol. 4. – P. 4-21.

De vorbă cu Pantelimon Halippa, care răspunde la întrebările lui M.

Spiridonică: [despre Z. Arbore, V. Stroescu, N. Alexandri – intelec-

tuali din Basarabia: Interviu inedit] / a înregistrat M. Spiridonică //

Basarabia. – 1993. – Nr. 6. – P. 131-138.

Hîjdeu, Alexandru. Epistolă către români: [Zamfi r Arbore] // Limba

Română. – 1998. – Nr. 1/2. – P. 37-39.

Hîjdeu, Alexandru. Epistolă către români: [despre conştiinţa naţi-

onală] / trad. din lb. rusă de Z. Arbore // Cugetul. – 1994. – Nr. 1. –

P. 40-41.

Hîjdeu, Alexandru. Epistolă către români: [trad. din lb. rusă; retip.

din „Basarabia în secolul XIX” de Zamfi r Arbore (Buc., 1898) şi ziarul

„România”, 1859, 2 ian.] / cuv. introd. de N. Romanenco // Columna.

– 1993. – Nr. 4/6. – P. 34-37.

Ioachimescu, A. Zamfi r Arbore, scriitor, publicist şi luptător pentru

cauza Unirii (1848-1933) // Ioachimescu, A. Momente istoriografi ce

şi personalităţi de seamă ale neamului românesc / A. Ioachimescu,

V. Ioachimescu. – Bucureşti, 1990. – P. 226-243.

Iorga, N. Un vechi basarabean: Zamfi r Arbore // Iorga, N. Oameni

cari au fost / Ed. îngr., pref. şi coment. de Iu. Colesnic. – Ch., 1990. –

P. 316-317.

Lutic, M. Mic dicţionar al culturii româneşti din Bucovina: [des-

pre Zamfi r Arbore-Ralli, scriitor, publicist, istoric, fi lolog, lingvist şi

trad.] // Lit. şi arta. – 1992. – 12 mart. – P. 8.

Mătruc, Nicolae. Un român get-beget: moldoveanul Zamfi r Ralli-

Arbore // Limba Română. – 1997. – Nr. 1/2. – P. 28-34.

Slabu, Gheorghe. Zamfi r Arbore şi lupta de eliberare naţiona-

lă: [scriitor şi om politic, 1848-1933] // Cugetul. – 1993. – Nr. 1. –

P. 55-58.

Slabu, Gheorghe. Zamfi r Arbore şi lupta de eliberare naţională:

[scriitor şi om politic, 1848-1933] // Basarabenii în lume: (Col. de

materiale şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) /

Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch., 2002. – Vol. 2. –

P. 210.

Tărîţanu, V. Din mare dragoste de oameni: 140 ani de la naşterea lui

Zamfi r Ralli Arbore // Zorile Bucovinei. – 1988. – 13 noiemb.

Ţopa, Tudor. Testament de o înaltă ţinută ştiinţifi că: [cercetătorul

şi scriitorul Zamfi r Arbore] // Moldova suverană. – 2001. – 27 no-

iemb.

Zavulan, Pavel. Zamfi r Arbore // Istoria literaturii moldoveneşti: De

la 1840 pînă la 1917. – Ch., 1988. – Vol. 2. – P. 548-558.

32 33

APRECIERI

„Zamfi r Arbore reprezintă tipul basarabeanului bun, patriarhal şi

înaintat în vederi, gata de luptă şi iubitor de pace, sol al schimbărilor

de mîine şi păstrător neclintit al datinei. Cu aceşti oameni s-a simţit,

de fapt, toată vechea Moldovă, cu aceşti blajini neînfrînţi. Dar, dacă

acesta e tipul cel adevărat, nu e şi tipul care, dintre basarabeni, poate

reuşi.

Şi de aceea, pe cînd atîţia dintre Prut şi Nistru au atins prin opor-

tunism situaţii nesperate, bătrînul luptător pentru liberarea de mai

nimeni întrevăzută a ţării sale de origine, dispare, uitat de toţi, în

umbra grea a anilor înaintatei sale bătrîneţe.

Şi e nedrept. E păcat.”

N. Iorga

ASAULEAC VASILE

06.06.1933 19.10.1998

Vasile Asauleac este originar din satul Popenchi, Rîbniţa; acordeonist, conducător artistic al Ansamblului de cîntece şi dan-suri-model Codru de la Palatul de Cultură La steaua din Orhei. În 1959, împreună cu Ion Bazatin, înfi inţează ansamblul Codru, care în 1963 obţine titlul onorifi c de Colectiv popular. Turnee internaţionale: Bulgaria, Elveţia, Estonia, Franţa, Letonia, România etc. Distincţii: Maestru Emerit în Arte din Uniunea Sovietică, Lucrător Emerit al Cul-

turii, Maestru în Arte din Republica Moldova (1996). Deţinător a numeroase medalii de aur, de argint şi bronz obţinute la festiva-lurile internaţionale şi naţionale. În memoria artistului a fost lan-sat Festivalul Internaţional de Cîntece şi Dansuri Populare „Vasile Asauleac”.

BIBLIOGRAFIE

Cupcea, Natalia. Vasile Asauleac – un nume întipărit pentru tot-

deauna în sufl etele noastre: [in memoriam] // Plaiul orheian. – 2001.

– 20 iul. – P. 2; fotogr.

Vasile Asauleac: [in memoriam] / A. Suruceanu [ş. a.] // Plaiul orhe-

ian. – 1998. – 24 oct. – P. 1.

34 35

APRECIERI

„Om de o rară cumsecădenie, împovărat de propria-i bunătate,

Vasile Asauleac era un bun părinte spiritual al „Codrului” – aşa era

considerat de noi, cei pe care ne-a făcut să îndrăgim pentru totdeau-

na cîntecul popular.

Sufl etul mare al maestrului, fi rea-i deschisă de artist înnăscut

aduna în jurul său oameni de diferite vîrste şi profesii, îndrăgostiţi de

cîntecul popular, purtat cu drag de la inimă la inimă.

Artist de mare valoare, Vasile Asauleac era un promotor notoriu al

culturii basarabene. Ştia să cucerească publicul spectator cu virtuozi-

tatea, se bucura mult de succesele formaţiei pe care o conducea.

Înzestrat cu un spirit ales, rapsodul Vasile Asauleac a fost mereu

inspirat de frumuseţea Codrului, fapt pe care îl dovedesc lucrările

muzicale scrise şi prelucrate de el. A fost şi va rămîne un bun părinte

al nostru, căci anume aşa l-am cunoscut”.

Natalia Cupcea

BAJAN VASILE

n. 21. 02. 1982

Tînărul poet Vasile Bajan s-a născut în

com. Mălăieşti, Orhei. Este absolvent al Co-

legiului Pedagogic „Mihai Eminescu” din

Soroca şi al Universităţii „Perspectiva-INT”

(2006), Specialitatea – Drept economic. Ac-

tualmente activează în calitate de custode la

Muzeul de Istorie şi Etnografi e din Orhei,

profesor de educaţie muzicală la Gimnaziul

din Mălăieşti, Orhei; conducător artistic la

Casa de Cultură din aceeaşi localitate.

BIBLIOGRAFIE

Anotimpurile vieţii / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos, 2008. – 124 p.

Cunoaşterea de sine: [sonete] / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos, 2005.

– 100 p.

La margine de vremi / Vasile Bajan. – Ch.: [s. n.], 2008 – 59 p.

Lumina sufl etului meu / muzică V. Bajan; versuri: Ana Vitu, Vero-

nica Coban, Tatiana Bunici [ş.a.], membrii cenaclului literar „Mihai

Eminescu” din gimnaziul Mălăieşti, Orhei. – Ch.: Pontos, 2007. –

36 p.

Lupta împotriva mea: [versuri] / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos, 2005.

– 96 p.

36 37

Naşterea din cuvînt: [refl ecţii, maxime şi aforisme] / Vasile Bajan.

– Ch.: Pontos, 2005. – 136 p.

Promisiuni revizuite: [versuri] / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos, 2005.

– 152 p.

Toate iubirile păcătuiesc: [aforisme] / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos,

2006. – 47 p.

Visul fără vamă: [versuri de dragoste] / Vasile Bajan. – Ch.: Pontos,

2005. – 116 p.

* * *

Cînd pleoapele; Mă cred frumos…: [versuri] / Vasile Bajan // Plaiul

orheian. – 2007. – 12 oct. – P. 4.

În topul celor mai citite cărţi ale anului 2005: [„Visul fără vamă” /

Vasile Bajan] // Plaiul orheian. – 2006. – 22 sept. – P. 5; fotogr.

Cernei, Ion. Melodii, fabule şi… îngheţată: [lansarea cărţilor „Cur-

cubeul păcii”, „Anotimpurile vieţii” de Vasile Bajan în cadrul Zilei

Internaţionale a Protecţiei Copilului] // Cuvântul. – 2008. – 6 iun. –

P. 1, 6.

Obreja, Mihai. „Promisiuni revizuite”: [lansarea cărţii „Promisiuni

revizuite” de V. Bajan] // Plaiul orheian. – 2005. – 22 apr. – P. 6.

Obreja, Mihai. Vasile Bajan de la „promisiuni revizuite” la „visul fără

vamă” // Plaiul orheian. – 2006. – 27 ian. – P. 5.

Obreja, Mihai. Vasile Bajan la a doua carte: [lansarea cărţii „Lupta

împotriva mea”] // Plaiul orheian. – 2005. – 29 iul. – P. 4.

APRECIERI

„Conturul erotic festiv-descriptiv al versurilor lui Vasile Bajan vine

şi dintr-o chemare misterioasă a dorului de a pluti prin lume, pe ne-

bănuitele tărîmuri ale sentimentului, ale dispersării, ale pierderii, ale

dezacordului, despărţirii, dar şi ale bucuriei urmînd dramei iniţiale

ca o alinare a rănilor produse de prima, de fatala mai bine zis, dra-

goste. Tînărului condeier îi reuşeşte în mai multe din poemele volu-

mului monolitic reconstituirea cadrului vital, atmosferei, plenitudinii

lor şi mai ales aspectele sublime ale inefabilului.

Caietele Dumnealui, caligrafi ce înclinat pe partea de jar a inimii,

trădează o personalitate marcată de duhul inefabil al meditaţiei şi al

creaţiei care abia e la început de cale.”

Tudor Palladi

38 39

BARABULĂ VLADIMIR

01.06.1926 29.05.1984

Vladimir Barabulă s-a născut la Orhei. A fost pedagog, profesor de limbă şi literatură română, poet. Absolvent al şcolii medii nr. 2 din Orhei, al Facultăţii de Litere a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălţi. Revine în oraşul natal, activînd ca profesor de limbă şi literatură română la Şcoala medie internat. Publică ma-teriale, aforisme, versuri la diverse ziare şi reviste din Moldova. A tradus din literatura georgiană, rusă, fi nlandeză (epopeea popu-lară Kalevala – 800 de pagini de versuri).

BIBLIOGRAFIE

Mîndra, Vinul şi Pegasul: Versuri, fabule, epigrame, aforisme / Vla-

dimir Barabulă. – Ch.: Labirint, 1996. – 86 p.

BARJANSCHI IURIE

06.09.1922 11.09. 1986

Poetul şi traducătorul Iurie Barjanschi este originar din or. Braşov, România. Îm-preună cu familia s-a transferat la Chişinău. În 1940 a absolvit liceul „B.P. Hasdeu” din Chişinău. Din anul 1951 şi pînă la sf îrşitul vieţii sale (1986) poetul a trăit în or. Or-hei. Primele poezii Iu. Barjanschi le-a scris la vărsta de 14 ani (1936) în revista liceală Licurici. Războiul l-a împiedicat să-şi edite-ze versurile. De aceea prima plachetă – Dru-mul spre fericire – vede lumina tiparului abia în 1948. În total poetul a editat 12 culegeri

de poezii şi poeme. Poeziile sînt inspirate din realităţile noi; te-mele majore – dragostea, prietenia dintre popoare. Cunoscînd la perfecţie atît limba română, cît şi limba rusă, Iu. Barjanschi a tra-dus mult din creaţia poeţilor ruşi clasici şi contemporani, ucrai-neni şi din literatura universală: A. Puşkin (Evgheni Oneghin, Boris Godunov, Poltava), M. Lermontov (Mţîri, Demonul), V. Maiakov-ski, A. Tvardovski, M. Isakovski, A. Prokofi ev, T. Şevcenko, M. Rîl-ski, H. Heine, Goethe, Schiller, H. Botev, S. Petöfi . În acelaşi timp şi creaţia poetului a fost tradusă în alte limbi. Iurie Barjanschi a colaborat activ cu ziarul raional, unde multe din versurile sale au văzut lumina tiparului în această publicaţie.

40 41

BIBLIOGRAFIE

Soare de mai / Iurie Barjanschi. – Ch.: Lit. artistică, 1977. – 141 p. –

Cu caract. chir.

Versuri / Iurie Barjanschi. – Ch.: Lumina, 1973. – 91 p. – Cu caract.

chir.

Zile roşii / Iurie Barjanschi. – Ch.: Lit. artistică, 1978. – 72 p. – Cu

caract. chir.

* * *

Cheltuieli pentru cultură: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru co-munism. – 1986. – 5 iul. – P. 4. – Cu caract. chir.

Inima; Epilog la legenda Meşterului Manole: [versuri] / Iurie Barjan-schi // Plaiul orheian. – 2007. – 7 sept. – P. 5.

Jurămînt: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru comunism. – 1986. – 9 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Marşul întrecerii: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru comunism. – 1986. – 24 iun. – P. 1. – Cu caract. chir.

Mîndră zi de cireşar: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru comu-nism. – 1986. – 28 iun. – P. 2. – Cu caract. chir.

Vînt de mai: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru comunism. – 1986. – 1 mai. – P. 1. – Cu caract. chir.

Vulcanul: [versuri] / Iurie Barjanschi // Pentru comunism. – 1986. – 13 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Alexandru, V. A trăit printre noi: [despre poetul Iu. Barjanschi] // Plaiul orheian. – 2007. – 7 sept. – P. 5.

Buşinski, A. „A fost un poet adevărat”: [despre poetul Iu. Barjan-

schi] // Plaiul orheian. – 1996. – P. 4.

Cucu, E. Să ne pregătim serios de jubileu: [despre poetul Iu. Barjan-

schi] // Plaiul orheian. – 1997. – 21 mai. – P. 3.

Curova, A. Barjanschi Iurie // Pentru comunism. – 1986. – 13 sept.

– P. 3. – Cu caract. chir.

Obreja, Mihai. La Orhei a fost dezvelită o placă comemorativă: [Iu-

rie Barjanschi] // Plaiul orheian. – 2001. – 21 sept. – P. 4.

Un adept înveterat al proletcultismului: [Iurie Barjanschi] // Proca,

Ion. Poiana cu Heruvimi. – Ch., 2007. – P. 172-174.

42 43

BELEAEV VLADIMIR

n. 18.06.1955

S-a născut la Chiperceni, Orhei. A ab-solvit Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău, specialitatea muzicologie (1981). Este autor de muzică simfonică, camerală, vocală, scenică. Lucrările sale au fost inter-pretate la mai multe ediţii ale Festivalului in-ternaţional „Zilele muzicii noi” la Chişinău, precum şi la alte întruniri similare din Ro-mânia, Spania, Austria, Grecia, China, Da-nemarca, Italia, Rusia, Ucraina, Germania etc. Distincţii: Laureat al Concursului de

compoziţie dedicat aniversării a 50-a a O.N.U. şi UNESCO (Chişi-nău, 1995). Distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzico-logilor din Moldova pentru muzică de cameră (1995, 1997-2001). În 2000 i s-a conferit titlul onorifi c Maestru în Artă al Republicii Moldova. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (din 1988). Între anii 1999-2002 – vicepreşedinte al UCMM. Din 2003 este director adjunct al Teatrului Naţional de Operă şi Balet.

BIBLIOGRAFIE

Beleaev Vladimir // Repertoriul general al creaţiei muzicale din Re-

publica Moldova: (ultimele două decenii ale secolului XX) / Irina

Ciobanu-Suhomlin. – Ch., 2006. – P. 32-38; fotogr. – În lb.: rom.,

engl.

BÎRNAZ RAISA

n. 08.03.1953

Raisa Bîrnaz, cîntăreaţă de muzică po-pulară, profesoară de muzică la gimna-ziul Tabăra, Orhei, s-a născut în s. Tabăra, Orhei. Şi-a petrecut copilăria între maicile de la mănăstirea Tabăra. Absolventă a In-stitutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă”. Participantă la diverse concursuri republi-cane şi internaţionale. A înfi inţat şi a condus primul cerc artistic de copii care a bucurat inimile spectatorilor de la Ankara (Turcia), Bucureşti, Tabor (Cehia). Este deţinătoarea

trofeelor principale ale Concursului Naţional de Muzică Populară „Tamara Ciobanu”. Cîntă cu discipolii săi în Corul bisericii Mănăs-tirii Tabăra. Distincţii: medalia Meritul Civic.

BIBLIOGRAFIE

„Ne-au aplaudat şi vorba şi portul şi tricolorul” / Raisa Bîrnaz // Pla-

iul orheian. – 1995. – 30 sept. – P. 2.

Privighetoarea: tinere talente / Raisa Bîrnaz // Plaiul orheian. – 1997.

– 13 mai. – P. 2.

44 45

BOBÎNĂ GHEORGHE

n. 16. 07. 1946

Gheorghe Bobînă s-a născut la Ciocîl-

teni, Orhei. Doctor habilitat în fi losofi e,

profesor, cercetător ştiinţifi c la Institutul

de Sociologie, Filosofi e, şi Ştiinţe Politi-

ce al Academiei de Ştiinţe din Moldova,

conferenţiar universitar la Universitatea

Liberă Internaţională din Moldova. A ur-

mat şcoala medie din satul natal (1965);

Universitatea de Stat din Moldova (1970).

Studii postuniversitare la Institutul de Filosofi e al Academiei de

Ştiinţe din Moscova (1974-1977). Stagii de documentare la Kiev

(1989-1990) şi Varşovia (1999). Doctor în fi losofi e (1987), doctor

habilitat în fi losofi e (2005). Specialist în domeniul istoriei fi lo-

sofi ei şi culturii româneşti, autor a peste 100 de studii şi articole

publicate în reviste şi volume colective de specialitate din ţară şi

străinătate. A participat la congrese, simpozioane internaţionale

de specialitate: Lvov (1983), Moscova (1986), Kiev (1987, 1990,

1991, 1994, 1996), Iaşi (1992, 1993, 1995). Membru al Asociaţiei

Filosofi lor din Moldova (din 1991). Laureat al Premiului de Stat

al Republicii Moldova (1994), Laureat al Premiului Academiei de

Ştiinţe a Moldovei (2007).

BIBLIOGRAFIE

Antioh Cantemir – poet, gînditor şi om politic / Gheorghe Bobînă.

– Ch.: Civitas, 2006. – 280 p.

Constantin Stamati-Ciurea / Gheorghe Bobînă. – Ch.: Cartea Mold.,

1983. – 102 p.

Grigore Ureche / Gheorghe Bobînă. – Ch.: Basarabia, 1991. –

120 p.

Petru Movilă. Profi lul unui destin / Gheorghe Bobînă. – Ch.: Ştiinţa,

1996. – 112 p.

Umanismul în cultura românească din secolul al XVII-lea – înce-

putul secolului al XVIII-lea / Gheorghe Bobînă. – Ch.: Epigraf, 2005.

– 272 p.

Filozofi e: Manual pentru clasa a XII-a / Gh. Bobînă [ş. a.]. – Ch.:

Prut Internaţional, 2001. – 223 p.

La izvoarele gîndirii: Motive fi lozofi ce în creaţia poetică populară /

Gh. Bobînă, S. Moraru. – Ch.: Ştiinţa, 1988. – 236 p.

Prezenţe basarabene în spiritualitatea românească (secolul al XIX-

lea – prima jumătate a secolului XX): Dicţionar enciclopedic /

Gh. Bobînă, Lidia Troianowski. – Ch.: Civitas, 2007. – 360 p.

Философские воззрения Антиоха Кантемира / Георге Бобынэ.

– K.: Ştiinţa, 1981. – 136 c.

Константин Стамати-Чуря / Георге Бобынэ. – K.: Картя молд.,

1986. – 106 p. – („Молдавские мыслители”).

Гуманизм в философской и общественной мысли Молдавии

в XVII – начале XVIII вв / Георге Бобынэ. – K.: Штиинца, 1988.

– 236 c.

46 47

* * *

Articole publicate în monografi i colective, dicţionare,

culegeri şi reviste ştiinţifi ce

Alexandru Sturdza – istoric al fi losofi ei / Gheorghe Bobînă // Revis-tă de fi losofi e şi drept. – 2005. – Nr. 1-3. – P. 138-141.

Antioh Cantemir / Gheorghe Bobînă // Literatura şi Arta Moldovei: Encicl. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 279-280.

Argumentul existenţei lui Dumnezeu în concepţia lui Alexandru Sturdza / Gheorghe Bobînă // Idei şi valori perene în ştiinţele socio -umane: Studii şi cercetări. – Cluj-Napoca, 2001. – Tomul VI. – P. 262-269.

Baroc / Gheorghe Bobînă // Literatura şi Arta Moldovei: Encicl. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 81-82.

„Carte cu multe întrebări” şi rolul ei în formarea concepţiilor uma-niste ale lui N. Milescu Spătarul / Gheorghe Bobînă // Nicolae Miles-cu Spătarul şi problemele culturii Moldovei. – Ch., 1991. – P. 21-33.

„Cazania” lui Varlaam şi „Evanghelia de învăţătură” a lui Petru Movi-lă / Gheorghe Bobînă // Valori şi tradiţii culturale în Moldova. – Ch., 1993. – P. 106.

Conceptul de toleranţă în viziunea lui Alexandru Sturdza / Gheor-ghe Bobînă // Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umane: Studii şi cercetări. – Cluj-Napoca, 2002. – Tomul VII. – P. 76-80.

Conexiunea dintre cultură şi civilizaţie (în aspectul relaţiilor inter-naţionale) / Gheorghe Bobînă, V. Juc // Idei şi valori perene în ştiin-ţele socio-umane: Studii şi cercetări. – Cluj-Napoca, 2003. – Tomul VIII. – P. 174-178.

Contribuţia lui Mircea Eliade la conturarea unei noi viziuni asupra fi losofi ei Evului Mediu / Gheorghe Bobînă // Mircea Eliade – un ge-

niu al istoriei, fi losofi ei şi creaţiei literare. – Ch., 2006. – P. 42-46.

Corespondenţa lui Nicolaus Olahus cu Erasmus din Rotterdam /

Gheorghe Bobînă // Sud-Est. – 1993. – Nr. 1 . – P. 67-70.

Corespondenţa umaniştilor Nicolaus Olahus şi Erasmus din Rotter-

dam / Gheorghe Bobînă // Umanismul latin în Republica Moldova:

Aspecte fi losofi ce, literare şi lingvistice. – Ch., 2006. – P. 107-113.

Cultură şi învăţămînt la geto-daci / Gheorghe Bobînă // Revistă de

pedagogie şi psihologie. – 1991. – Nr. 3.

Dezvoltarea gîndirii fi losofi ce şi sociale în Moldova / Gh. Bobînă,

Al. Babii // Dicţionar de fi losofi e. – Ch., 1985. – P. 422-432.

Dimitrie Cantemir şi fi losofi a timpului său / Gheorghe Bobînă //

Journal. American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA).

– 2003. – Nr. 28. – P. 39-43.

„Enchiridion” – mărturisirea de credinţă a lui Nicolae Spătarul Mi-

lescu / Gheorghe Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 2006. –

Nr. 3. – P. 169-171.

Filosofi a numelui de la Platon la Nicolaus Cusanus / Gheorghe Bob-

înă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 1999. – Nr. 1. – P. 20-24; Nr. 2-3.

– P. 22-26; 2000. – Nr. 1. – P. 35-45.

Filosofi a socială în opera lui Pavel Leonard / Gheorghe Bobînă,

L. Surugiu // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 2002. – Nr. 1-3. – P. 3-9.

Funcţiile etnicităţii în defi nirea identităţii / Gheorghe Bobînă // Idei

şi valori în ştiinţele socio-umane: Studii şi cercetări. – Cluj-Napoca,

2006. – Tomul XI. – P. 346-352.

Gheorghe Şincai: de la ecologia pămîntului la ecologia spiritului/

Gheorghe Bobînă // Ecosofi a şi perspectiva umană. – Ch., 2005. –

P. 163-167.

Glotonimul „limbă română” în documentele scrise din Moldova sec.

48 49

XVI–XVIII / Gheorghe Bobînă // Limba română este patria mea: Studii, Comunicări, Documente. – Ch., 1996. – P. 253 -257.

Idealul politic al lui Dimitrie Cantemir / Gheorghe Bobînă // Legea şi Viaţa. – 2003. – Nr. 2. – P. 25-26.

Ideea şcolii naţionale româneşti în perioada interbelică / Gheorghe Bobînă // Cugetul. – 2000. – Nr. 1. – P. 45-47.

Idei şi tendinţe umaniste în activitatea şi opera lui Petru Movilă / Gheorghe Bobînă // Un veac de aur în Moldova (1643-1743). – Ch.: Ştiinţa; Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996. – P. 18-35.

Idei umaniste în opera lui Petru Movilă / Gheorghe Bobînă // Revistă de istorie şi teorie literară. – Bucureşti, 1996. – Nr.1-4. – P. 3-12.

„Identitatea axiologică – defi nirea conceptului” / Gheorghe Bobînă // Filosofi a şi perspectiva umană. – Ch., 2007. – P. 30-34.

Identitate şi comunicare / Gheorghe Bobînă // Lumina. – 2002. – anul IV, Seria Nouă. – Nr. 9-12. – P. 36-37.

Identitate şi comunicare / Gheorghe Bobînă // Sud–Est. – 1998. – Nr. 4. – P. 33-35.

Limba latină în Moldova: (secolele XVI-XVIII) / Gheorghe Bobînă // Cugetul: Revistă de ştiinţă şi cultură. – 2001. – Nr. 2. – P. 23-26.

Mărturisirea de credinţă a mitropolitului Petru Movilă / Gheorghe Bobînă // File de fi losofi e. – 1997. – Nr. 1-2. – P. 61- 66.

Mihai Eminescu: conceptul de „reintegrare” în divinitate / Gheorghe Bobînă // Cugetul. – 2000. – Nr. 2 . – P. 7-9.

Mitropolitul Dosoftei – o conştiinţă umanistă în cultura româneas-că / Gheorghe Bobînă // Cugetul. – 1994. – Nr. 1. – P. 3-8.

Moştenirea fi losofi că şi literară a lui Alexandru Sturdza / Gheorghe

Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 2005. – Nr. 1-3. – P. 122-125.

Nicolae Milescu şi Dosoftei: confl uenţă de idei / Gheorghe Bobînă // Destin românesc. – 1999. – Nr. 2 . – P. 51-55.

Normele juridice şi normele morale, valorile morale şi valorile juri-dice / Gheorghe Bobînă // Analele facultăţii de drept şi administra-ţie publică, Universitatea ecologică „Dimitrie Cantemir” din Iaşi. – 2002. – Nr. 4. – P. 29-34.

O scriere inedită a lui Dosoftei: „Sibilele” din manuscrisul 161 (38) de la Kiev / Gheorghe Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 1993. – Nr. 3. – P. 34-37.

O scriere mai puţin cunoscută a lui Alexandru Sturdza: „Conside-rente despre fi lozofi a creştină” / Gheorghe Bobînă // Basarabenii în lume: (Col. de materiale şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch., 2002. – Vol. 1. – P. 39-47.

O scriere pedagogică a lui Petru Movilă – „Antologhionul” de la 1636 / Gheorghe Bobînă // Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umane: Studii şi cercetări. – Iaşi, 1993. – P. 91-95.

Petru Movilă – doctrinar al ortodoxismului / Gheorghe Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 1996. – Nr. 6. – P. 28-32.

Petru Movilă. File din „Jurnal” / Gheorghe Bobînă // Cugetul. – 2001. – Nr. 3-4. – P. 73-78.

Petru Movilă. Închinare lui Moise Movilă a „Triodului înfl orat” de la 1631 / Gheorghe Bobînă // Buletinul asociaţiei tinerilor jurişti. – 1998. – Nr. 3 (7). – P. 47-52.

Petru Movilă şi problema unirii bisericilor / Gheorghe Bobînă // Re-vistă de Istorie a Moldovei. – 2005. – Nr. 1-2. – P. 46-51.

Petru Movilă şi umanismul românesc / Gheorghe Bobînă // Revistă

de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1996. – Nr. 6. – P. 11-17.

50 51

Petru Rumleanschi. Epistemologie / Gheorghe Bobînă // Revistă de

Filosofi e şi Drept. – 2002. – Nr. 1-3. – P. 179-181.

Pledoarie pentru litera străbună / Gh. Bobînă, Gh. Rusnac, I. Con-

ţescu // Povară sau tezaur sf înt?. – Ch., 1989. – P. 330-347.

Precizări conceptuale şi metodologice asupra premiselor umanis-

mului românesc / Gheorghe Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept.

– 2003. – Nr. 1-3. – P. 3-7.

Prima cronică a Moldovei în limba ţării şi autorul ei / Gheorghe

Bobînă // Revistă de Istorie a Moldovei. – 1990. – Nr. 4. – P. 28-33.

Probleme de fi losofi e a limbajului în opera lui Ştefan Lupaşcu / Ghe-

orghe Bobînă // Ştefan Lupaşcu: un gînditor pentru mileniul trei. –

Iaşi, 2001. – Vol. I. – P. 229-232.

Programa pentru învăţămîntul liceal la fi losofi e / Gheorghe Bobînă,

P. Cerbuşcă, E. Saharneanu // Ştiinţe socio-umane: Curriculum naţi-

onal. – Ch., 1999. – P. 49-61.

„Pro Fide et Patria” în concepţia lui Petru Movilă / Gheorghe Bobînă

// Revistă de Filosofi e şi Drept. – 1992. – Nr. 2. – P. 17-23.

Refl ecţii asupra fi losofi ei istoriei în opera lui Nicolae Milescu / Ghe-

orghe Bobînă // Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umane: Studii

şi cercetări. – Cluj-Napoca, 2004. – Tomul IX. – P. 1-5.

Scrierile fi losofi ce ale lui Dimitrie Cantemir / Gheorghe Bobînă //

Pergament: Anuarul arhivelor Republicii Moldova. – 2004. – Vol.

V-VI. – P. 90-100.

Simbolismul social şi comunicarea / Gheorghe Bobînă // Idei şi va-

lori perene în ştiinţele socio-umane: Studii şi cercetări. – Cluj-Napo-

ca, 2003. – Tomul VIII. – P. 149-155.

Stereotipurile etnice şi concepţia politicii naţionale de stat a Repu-

blicii Moldova / Gheorghe Bobînă // Limba Română: Revistă de şti-

inţă şi cultură. – 2003. – Nr. 6-10. – anul XII. – P. 73-75.

Ştiinţele fi losofi ce refl ectate în Bibliografi a Naţională a Moldovei

/ Gheorghe Bobînă // Camera Naţională a Cărţii: 45 de ani. – Ch.,

2002. – P. 77-81.

Tehnoetica – fi losofi a morală a secolului XXI / Gheorghe Bobînă //

Ecosofi a şi perspectiva umană. – Ch., 2005. – P. 12-15.

Umanism / Gheorghe Bobînă // Literatura şi Arta Moldovei: Encicl.

– Ch., 1986. – Vol. 2. – P. 350-351. – Cu caract. chir.

Umanismul în gîndirea fi losofi că românească / Gheorghe Bobînă //

Cugetul. – 2000. – Nr. 4. – P. 41-45.

Unele probleme de fi losofi e socială în opera lui Mihai Eminescu /

Gheorghe Bobînă // Buletinul Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M. – 1990.

– Nr. 1. – P. 29-34.

Un studiu valoros consacrat istoriei culturii medievale româneşti:

Recenzie la cartea lui A. Eşanu „Cultură şi civilizaţie medievală ro-

mânească” / Gheorghe Bobînă // Destin românesc. – 1998. – Nr. 2.

– P. 133-135.

Varlaam şi Petru Movilă / Gheorghe Bobînă // Cugetul. – 1993. –

Nr. 1. – P. 3-8.

Cernei, Ion. Cu dragoste pentru baştină: [despre savantul Gh. Bobî-

nă] // Cuvântul. – 2007. – 30 noiemb. – P. 7.

Dron, Ion. Gh. Bobînă // Dron, Ion. Profesorii Universităţii Libere In-

ternaţionale din Moldova / I. Dron, D. Vicol. – Ch., 2001. – P. 436-437.

Активный борец за чистоту марксистко-ленинских идей: (Ре-цензия на книгу Д. Урсула, В. Топилиной «И. В. Очинский») /

52 53

Георге Бобынэ // Известия Академии Наук МССР. Обществен-ные науки. – 1980. – № 2. – C. 87-89.

Выдающийся русский ученый и мыслитель (М. В. Ломоносов) / Георге Бобынэ, А. Бабий // Известия Академии наук МССР. Об-щественные науки. – 1986. – № 3. – C. 50-57.

Димитрий Кантемир – мыслитель-гуманист / Георге Бобынэ // Димитрий Кантемир: Избранные философские произведения. – К., 2003. – C. 6-31, 344-358.

К вопросу об истоках гуманизма в философской мысли Мол-давии XVII-XVIII вв. / Георге Бобынэ // Диалектика интернаци-онального и национального в развитии обшественной мысли. – K., 1984. – C. 156-164.

Наука нового времени в воззрениях Антиоха Кантемира / Георге Бобынэ // Известия Академии Наук МССР. Обществен-ные науки. – 1977. – № 2. – C. 56-64.

Педагогическая мысль Молдовы в период Средневековья / Георге Бобынэ, И. Концеску // Антология педагогичеcкой мысли Молдовы. – К., 1992. – C. 113-167.

Петро Могила – гуманiст / Георге Бобынэ // П. Могила: бого-слов, церковний i культурный. – [S. l.], 1997. – С. 121-126. – На укр. яз.

Предвозрождение в Молдавии и византийская культурная тра-диция / Георге Бобынэ // Отечественная философская мысль

XI–XVIII вв. и греческая культура. – Киев, 1992. – C. 311-322.

Проблема гуманизма в философской и общественной мысли

Молдавии XVII в. / Георге Бобынэ // Отечественная обществен-

ная мысль эпохи средневековья. – Киев, 1988. – C. 261-268.

Философско-исторические воззрения Антиоха Кантемира /

Георге Бобынэ // Социальные и гносеологические идеи в русской

философии XVIII-начала XX века. – М., 1978. – C. 71-108.

Учение Н. Милеску Спафария о четырех монархиях / Георге

Бобынэ // Н. Милеску Спафарий – ученый, мыслитель и госу-

дарственный деятель. – K., 1989. – C. 26-31.

Школа и педагогическая мысль в Молдове (Вводный очерк) /

Георге Бобынэ, T. Чиботару // Антология педагогичеcкой мысли

Молдовы. – K., 1992. – C. 7-46.

* * *

Teze şi comunicări la sesiuni ştiinţifi ce

Aportul profesorilor greci de la Academia domnească din Iaşi în di-

fuzarea ideilor fi losofi ei şi ştiinţei moderne în Moldova în a doua ju-

mătate a secolului al XVIII-lea / Gheorghe Bobînă // Teзисы научной

конференции, посвященной 15-летию образования: Общества

греческой культуры „Элефтерия” в Республике Молдова. – Ch.,

2006. – P. 57-58.

Comunicarea simbolică în societatea contemporană / Gheorghe Bobî-

nă // Filosofi e, ştiinţă, politică: realizări, implementări, perspective: Ma-

terialele conferinţei ştiinţifi ce internaţionale. – Ch., 2003. – P. 26-28.

Concepţia asupra omului în gîndirea fi losofi că din Moldova în seco-

lul al XVII–lea – începutul secolului al XVIII-lea / Gheorghe Bobî-

nă // Filosofi a, omul, restructurarea: Tezele sesiunii ştiinţifi ce. – Ch.,

1991.

Conceptul de „Divinitate” în opera lui Nicolae Milescu / Gheorghe

Bobînă // Th e 25 th Congress at the American Romanian Academy

at Arts and Sciences: Proceedings. – Cleveland, (Ohio, USA), 2000.

– P. 44-48.

54 55

Conceptul de „românism” în opera lui C. Rădulescu-Motru / Gheorghe Bobînă // Constantin Rădulescu-Motru: Materialele sesiunii ştiinţifi -ce. – Ch., 1994. – P. 10-14.

Dimitrie Cantemir – fi losoful / Gheorghe Bobînă // Dimitrie Cante-mir – umanist, gînditor şi om de ştiinţă: Materialele conferinţei ştiin-ţifi ce internaţionale. – Cahul, 2003. – P. 62-64.

Etape istorice de afi rmare a societăţii civile în Moldova / Gheorghe Bobînă // Aspecte juridice ale societăţi civile: relaţii şi perspective: Materiale ale conferinţei teoretico-ştiinţifi ce internaţionale. – Ch., 2003. – P. 54-57.

Evoluţia gîndirii eminesciene de la Kant la Schopenhauer / Gheor-ghe Bobînă // Mihai Eminescu – cuget naţional (1850-1889): Materi-alele simpozionului ştiinţifi c. – Ch., 2000. – P. 20-23.

Identitate şi criză din perspectiva fi losofi ei contemporane // Sympo-sia professorum: Seria Istorie. – Ch., 2003. – P. 252-257.

Lucian Blaga şi românismul / Gheorghe Bobînă // Lucian Blaga – 100 de ani de la naştere: Materialele simpozionului ştiinţifi c. – Ch., 1995. – P. 51-55.

Mihai Eminescu: conceptul de „reintegrare” în divinitate / Gheorghe Bobînă // Mihai Eminescu şi fi losofi a formativă: Materialele confe-rinţei ştiinţifi ce. – Ch., 2001. – P. 46-51.

Naţiunea şi statul naţional în societatea contemporană / Gheorghe Bobînă // Convergenţe spirituale Iaşi – Chişinău: Dimensiuni şi va-lenţe ale colaborării ştiinţifi ce şi publicistice dintre Academia Eco-logică din Iaşi şi Comunitatea Academică din Chişinău / Gheorghe Bobînă, C. Gh. Marinescu. – Iaşi, 2005. – P. 199-206.

Nicolaus Olahul şi Erasmus din Rotterdam: confl uenţă de idei / Ghe-orghe Bobînă // Cultura ca valoare general-umană: Tezele conferin-ţei republicane. – Ch., 1993. – P. 103-104.

O scriere mai puţin cercetată: Loca obscura in Catechisi / Gheorghe Bobînă // Dimitrie Cantemir (1673-1723): Materialele simpozionului ştiinţifi c. – Ch., 1998. – P. 66-67.

Petru Movilă – gînditor umanist / Gheorghe Bobînă // I sesiune şti-inţifi că anuală a Asociaţiei Filosofi lor din Moldova: Tezele referatelor şi comunicărilor. – Ch., 1996. – P. 28.

Problema constituţionalismului în viziunea gînditorilor iluminişti din Moldova (prima jumătate a sec. al XIX-lea) / Gheorghe Bobînă // Dez-voltarea constituţională a Republicii Moldova la etapa actuală: Materi-alele conferinţei ştiinţifi ce internaţionale. – Ch., 2004. – P. 76-81.

Probleme de fi losofi e a limbajului în opera lui Ştefan Lupaşcu / Ghe-orghe Bobînă // Conferinţa internaţională „Ştefan Lupaşcu – 2000”. – Ch., 2001. – Vol. 1. – P. 118-120.

Procesul istoric şi dezvoltarea comunicării în serviciul păcii: cazul sud-est european: A II-a Conferinţă Internaţională a Asociaţiei In-ternaţionale de Studii Sud Est Europene, UNESCO, Paris, 1-3 martie 2002 / Gheorghe Bobînă // Revistă de Filosofi e şi Drept. – 2002. – Nr. 1-3. – P. 177-178.

Redefi nirea identităţii umane în societatea în tranziţie (cazul Repu-blicii Moldova) / Gheorghe Bobînă // Th e 28th Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA): Pro-ceedings. – Montreal: Polytechnic International Press, 2004. – Vol. 1. – P. 433-436.

Relaţia semn-simbol din perspectiva semiotică / Gheorghe Bobînă // Problemele globale contemporane şi fi losofi a dezvoltării locale şi regionale: Materialele sesiunii ştiinţifi ce. – Ch., 2001. – P. 51.

Sănătatea din perspectiva simbolismului social / Gheorghe Bobînă // Ameliorarea sănătăţii şi modului de viaţă al populaţiei: probleme sociale: Materiale ale conferinţei ştiinţifi ce republicane. – Ch., 2003. – P. 45-50.

56 57

Simpozionul ştiinţifi c „Petru Movilă – teolog, prelat şi om de cul-

tură”: (Kiev, 13-14 ianuarie 1994) / Gheorghe Bobînă // Revistă de

Filosofi e şi Drept. – 1994. – Nr. 3. – P. 65.

Specifi cul valorilor juridice / Gheorghe Bobînă // Funcţionarea in-

stituţiilor democratice în statul de drept: Materiale ale conferinţei

teoretico-ştiinţifi ce internaţionale. – Ch., 2003. – P. 60-61.

Ştiinţele sociale de la unitate la dispersie şi pătrundere în toate sfere-

le vieţii sociale. Cazul Sociologiei / Gheorghe Bobînă // Dezvoltarea

umană: impactul proceselor de transformare a societăţii moldave.

– Ch., 2007. – P. 439-443.

Toleranţa: remediu contra violenţei în rîndurile tineretului / Gheor-

ghe Bobînă // Violenţa în societatea de tranziţie: Materialele confe-

rinţei ştiinţifi ce internaţionale. – Ch., 2003. – P. 76-80.

Umanismul românesc: conceptul de cultură şi civilizaţie / Gheorghe

Bobînă // 50 de ani ai Universităţii „Alecu Russo”: Materialele sesiu-

nii ştiinţifi ce. – Bălţi, 1995.

Umanismul românesc: cultul antichităţii / Gheorghe Bobînă // Mol-

dova: deschideri ştiinţifi ce şi culturale spre Vest: Congresul al XVIII-

lea al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte: Rezumate.

– Ch., 1993. – Vol. I. – P. 144-145.

Interferenţe între normele morale, sociale şi juridice / Gheorghe

Bobînă, C. Gh. Marinescu // Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău:

Dimensiuni şi valenţe ale colaborării ştiinţifi ce şi publicistice dintre

Academia Ecologică din Iaşi şi Comunitatea Academică din Chişi-

nău. – Iaşi, 2005. – P. 147-156.

В. Лашков – мыслитель и общественный деятель: (Научная дис-

куссия. Отдел Философии и Права АН МССР, 25 марта 1987 г.)

/ Георге Бобынэ // Известия Академии Наук МССР. Обществен-

ные науки. – 1988. – № 1. – C. 79-81.

Петро Могила i румунський гуманизм / Георге Бобынэ // Петро

Могила i сучаснicть (До 400-рiччя вiд дня народження). – Kиiв,

1996. – C. 13-15. – На укр. яз.

Специфика гуманизма в философской мысли Молдавии XVII-

XVIII вв / Георге Бобынэ // Молодежь и научно-технический

прогресс: Материалы научной конференции. – K., 1982.

Типология и специфика гуманизма в философской и обще-

ственной мысли Молдавии / Георге Бобынэ // Проблемы иссле-

дования истории философии народов СССР: (Тезисы докладов

к Всесоюзной конференции «Методологические мировоззрен-

ческие проблемы истории философии»). – М., 1986. – C. 16-18.

58 59

BOSIDUMENEANU GHEORGHE

n. 26.11.1941

Poet, profesor de limbă şi literatură ro-mână. Gheorghe Bosi-Dumeneanu s-a năs-cut în s. Dumeni, Rîşcani. Studiază la Şcoa-la Pedagogică din Orhei şi la Facultatea de Limbă şi Literatură Română a Universităţii de Stat din Moldova. A activat ca profesor şcolar în raionul Leova. În prezent activează în calitate de profesor de literatura româ-nă şi universală la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Orhei. Membru al Uniunii Scri-itorilor din Republica Moldova şi România.

Semnează culegerile de versuri Lumina de veghe (1992); Icoana din sufl et (1994); Dangăt de clipă (1995); Ochiul de taină Refracţii sanguine (1999). Distincţii: Învăţător Emerit din Moldova (1987); Ordinul Gloria Muncii (1996).

BIBLIOGRAFIE

Dangăt de clipă: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu. – Ch.:

Museum, 1995. – 54, [1] p.

Icoana din sufl et: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu. – Ch.:

Liceum, 1994. – 127, [1] p.

Rec.: Ciobanu, Viorel. Spre o nouă emblemă a eternităţii // Lit. şi

arta. – 1995. – 28 iul.

Ochiul de taină: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu. – Ch., 1997.

– 168 p.

Refracţii sanguine: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu. – Ch.:

Civitas, 1999. – 192 p.

Tainele tăcerii: [versuri] / Gheorghe Bossi-Dumeneanu1. – Ch.: Art

Press, 2007. – 226 p.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basara-

bia. – Ch., 1996. – P. 84. – În conţ.: Bosi-Dumeneanu, Gheorghe. –

P. 235.

Lumina de veghe: [versuri]. – Ch.: Lumina, 1992. – În conţ.: Se-aude

inima…; Mi-e gîndul…; Decît… / Gh. Bosi-Dumeneanu. – P. 14-19.

* * *

A lumii viziune; Viscole din verb: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dume-

neanu // Plaiul orheian. – 2007. – 12 oct. – P. 4.

Balada din mit: Dedicaţie lui Ştefan cel Mare şi Sf înt / Gheorghe

Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2004. – 25 iun. – P. 2.

Baladă cu Iisus: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul or-

heian. – 2000. – 29 apr. – P. 2.

Bat clopote…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Făclia. –

1990. – 4 mai. – P. 8.

Carte de citire: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orhe-

ian. – 2007. – 2 noiemb. – P. 4.

Decît…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Făclia. – 1992. –

16 oct. – P. 6.

Eminescu: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian.

– 2001. – 12 ian. – P. 3.

1 Poetul şi-a mai ortografi at numele de familie şi Bossi-Dumeneanu.

60 61

Grai de veşnicie: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul or-heian. – 2002. – 11 ian. – P. 4.

Grai de veşnicie: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Moldova suverană. – 1991. – 15 iun. – P. 4.

Iarăşi cuvîntul…; Zeii poartă-n taină aripi de amurg…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Moldova suverană. – 1991. – 2 no-iemb. – P. 2.

Încifrarea şi descifrarea gîndirii artistice-obiectiv-cheie în cadrul studiului literar / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2001. – 24 aug. – P. 6.

La blajini: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2000. – 6 mai. – P. 3.

Litanie pentru vedere: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2003. – 6 iun. – P. 6.

Naşterea spirituală prin creştinism: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2000. – 19 mai. – P. 2.

Nu, nu pot…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Viaţa satului. – 1990. – 15 aug. – P. 5.

Pe cînd Doamne…; Viscole cu tăcere; Strigătul extremei: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Lit. şi arta. – 2006. – 13 apr. – P. 5.

Recviem: [versuri / Gheorghe Bosi-Dumeneanu] // Plaiul orheian. – 2004. – 26 aug. – P. 3.

Reînviere: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2004. – 8 oct. – P. 2.

Rîsul şi plînsul verbului sau cum trece ploaia în pămînt: [despre Petru Bunăcalea] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul orheian. – 2006. – 29 sept. – P. 2.

Rondelul umbrelor de dor: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu //

Făclia. – 1991. – 4 oct. – P. 9.

Se-aude inima…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Făclia. –

1992. – 21 aug. – P. 4.

Tainica Lumină…: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul

orheian. – 2001. – 29 aug. – P. 2.

Visul ca moştenire: [versuri] / Gheorghe Bosi-Dumeneanu // Plaiul

orheian. – 2001. – 18 mai. – P. 5.

Găluşcă, I. Arta de a instrui: [din experienţa lui Gheorghe F. Bosi

– învăţător de limbă şi literatură moldovenească de la şcoala medie

nr. 2 din Leova] // Pedagogul sov. – 1989. – Nr. 4. – P. 56-58.

Laşcu, Vlad. „Tainele tăcerii”: Noutăţi editoriale // Plaiul orheian. –

2007. – 18 mai. – P. 4.

Refracţii sanguine: noutăţi editoriale: [lansarea cărţii „Refracţii san-

guine” de Gh. Bosi-Dumeneanu] // Plaiul orheian. – 2000. – 29 ian.

– P. 3. – În conţ.: Epilog: (fragment); Ezoteric; Empatie…

Ziua poeziei – 2003: [versuri] // Lit. şi arta. – 2003. – 9 oct. – P. 5. –

În conţ.: Poeţilor noştri de sînge / Gheorghe Bosi-Dumeneanu.

APRECIERI

Dascălul de română şi luptătorul pentru ea Gheorghe Bosi-Dume-

neanu este în volumele „Icoană din sufl et” şi „Dangăt de clipă” un tra-

diţionalist ce se confesează pro domo sua într-un jurnal sentimental

cu o notă de autenticitate ce se relevă dincolo de ecourile blagiene,

bacoviene şi eminesciene, sentimentul trecerii timpului fi ind tiranic.

Mihai Cimpoi

62 63

Întocmind această „Icoană din sufl et”, Gheorghe Bosi-Dumeneanu

se înscrie în rîndurile acelora care aspiră să atingă misteriosul ţărm.

Apelînd la disciplina versului rimat, autorul dă preferinţă poeziei

angajate, îmbrăcînd-o în formula unei sincerităţi personale care, fi -

reşte, o ocroteşte de corozie declaraţiilor lozincarde.

Îndrăgostit de acest meleag, retopind în inimă cuvintele sf înte ale

limbii materne, Gheorghe Bosi-Dumeneanu purcede într-o lungă şi

grea călătorie spre tărîmurile nevăzute ale Poeziei.

Iurie Colesnic

Impresionantă şi vibrantă, ancorată în mirifi ca cascadă a verbu-

lui matern, poezia lui Gheorghe Bosi-Dumeneanu se impune printr-

un dinamism exotic şi o perpetuă valorifi care a unei treceri – de la

realitate cotidiană la retrospective.

Fidel poeziei tradiţionaliste, poetul preferă versul echilibrat, dar şi

graţios. Nu este exclusă însă obsesia neîmpliniri, a declanşării ciclo-

nului de revoltă, nevrozitate…

Frămîntată mai mult în diapazoanele raţionalului decît în cele

paradoxal-intuitive, poezia lui Gheorghe Bosi-Dumeneanu purcede

spre armonizare, precum la Saint John Perse, dintr-o imaginaţie a

mişcării, iar realul şi posibilul, amintind de Eduard, printr-o nevero-

similă analogie, dominînd timpul, depăşesc lumea reală…

Unul dintre motivele-cheie ale poeziei lui Gheorghe Bosi-Dume-

neanu este cel al Patriei. Poetul consacră un imn impozant meleagu-

lui dacic, limbii române şi martirilor naţiunii.

Născută din dragostea sacră, ascunsă în necuvinte, caracterizîn-

du-se printr-o diversă gamă de motive simbolice, plină de interferen-

ţe, poezia lui Gheorghe Bosi-Dumeneanu merită să fi e plasată în cir-

cuitul de valori literare ale acestui deceniu.

Viorel Ciobanu

BOSTAN CONSTANTIN

n. 07. 11. 1944

Constantin Bostan este originar din com. Bodeşti, judeţul Piatra Neamţ, România. Este directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirilea-nu” din Piatra Neamţ. Studii: Universitatea din Bucureşti, Facultatea Limba şi Literatu-ra Română (absolvent 1969, cu diplomă de stat).

Experienţă profesională, principalele iniţiative şi proiecte: Iniţiator şi organi-zator al primei reuniuni de lucru de după dec.’ 89, pentru elaborarea Regulamentului

de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice din România (Piatra-Neamţ, 1994); Membru fondator şi coordonator al po-liticilor de dezvoltare a colecţiilor Filialei de carte românească Piatra-Neamţ din cadrul Bibliotecii Publice „Al. Donici” din Orhei (24 ianuarie 1992 – continuare), alături de d-na Lidia Sitaru, director al Bibliotecii partenere în acest proiect; Iniţiator şi coor-donator al proiectului de realizare a primului software românesc de bibliotecă (1992, cu Tereza Salantz şi Vasile Istrate, specialişti ai Centrului Teritorial de Calcul Electronic din Piatra-Neamţ); re-luat şi restructurat în anii 1999-2000 de ing. Costachi Agache, şef serviciu Informatizare din cadrul Bibliotecii Judeţene, acest soft-ware este utilizat în reţeaua Bibliotecii Judeţene, iar din 2004 şi în biblioteci publice şi şcolare din judeţele Neamţ şi Suceava; Secre-tar de redacţie (1990-1994) şi director (1994-2001) al săptămîna-lului Acţiunea, complementar funcţiei şi atribuţiunilor îndeplinite la nivelul Bibliotecii Judeţene; Co-iniţiator şi participant în comi-siile mixte de lucru ale A.N.B.P.R. şi Ministerului Culturii pentru

64 65

elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a biblio-tecilor publice (1995-1998), a Programului naţional de formare şi perfecţionare profesională a personalului din bibliotecile publice (1997-1998), precum şi a Legii Bibliotecilor din România (1998-2002); Ziarist, redactor al ziarului Ceahlăul din Piatra-Neamţ (1969-1974) etc.; Iniţiator şi coordonator al proiectelor editoria-le ale Centrului de Informare Turistică „Gh. Iacomi” din cadrul Bibliotecii Judeţene: Harta fi zică şi turistică a Judeţului Neamţ (2003), Masivul Ceahlău şi împrejurimi. Harta fi zică şi turistică (2007); activitate curentă publicistică în periodicele nemţene: Cea-hlăul (1968-1974) şi Acţiunea (1990-2001); colaborări în revistele Ateneu, Convorbiri literare, Cronica, Limba şi literatura română, Luceafărul (1985-1989), precum şi în Antiteze (2001-2002), Bibli-oteca (2004 – continuă).

BIBLIOGRAFIE

Făcliile unirii [1859] / Constantin Bostan. – Bucureşti: Ed. Ion Crean-gă, 1990. – 64 p.: il. color.

Ghidul bibliotecilor publice din România / red. coord. C. Bostan. – Piatra-Neamţ: Fundaţia Culturală „G. T. Kirileanu”, 2008. – 280 p.

Gh. Teodorescu-Kirileanu. Contribuţii documentare / Constan-tin Bostan, V. Ciucă. – Piatra Neamţ: Ed. Biblioteca Documentară „G. T. Kirileanu”, 1970. – 210 p.: il.

G. T. Kirileanu sau viaţa ca o carte. Mărturii inedite [de Constantin Bostan ş. a.] / Ediţie îngrijită şi cuvînt înainte de Constantin Bostan. – Bucureşti: Ed. Eminescu, 1985.

Kirileanu, G. T. Scrieri. Vol. 1 / G. T. Kirileanu; Ediţie îngrijită, stu-diu introductiv, note şi indici de Constantin Bostan. – Bucureşti: Mi-nerva, 1989.

Kirileanu, G. T. Scrieri. Vol. 2 / G. T. Kirileanu; Ediţie îngrijită, note şi indici de Constantin Bostan. – Bucureşti: Minerva, 1997.

Kirileanu, G. T. Sub trei regi şi trei dictaturi: Amintiri, jurnal şi epis-tolar: În 3 vol. Vol. 1.: 1872-1916 / G. T. Kirileanu; Ediţie îngrijită, cuvînt înainte, note şi bibliografi e de Constantin Bostan. – Piatra-Neamţ: Crigarux, 2004. – 403 p.

Stephen, Stephen, Greatest King: Legends retold by Constantin Bos-tan / Constantin Bostan; illustrations by Vasile Olac; Translation by Stela Tinney. – Bucarest: Th e Romanian Cultural Institute Publishing House, 2004. – În lb. engl.

Ştefan, Ştefan, domn cel Mare: Legende populare şi tradiţii istorice repovestite / Constantin Bostan. – Bucureşti: Litera Internaţional; Ch.: Litera, 2004. – 168 p.: il. color.

Ştefan Vodă cel Mare şi Sf înt: Istorisiri şi cîntece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu, învăţător / Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi bibliografi e de Constantin Bostan. – Piatra-Neamţ: Crigarux, 2004.

Ştefan cel Mare şi Sf înt: (1457-1504): Biobibliografi e / Biblioteca Pu-blică „A. Donici” Orhei; Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Piatra Neamţ, România; red. coord. Elena Crudu şi Mihaela Mereuţă. – Orhei: Tipografi a Orhei, 2004. – 168 p.

Ştefan, Ştefan, domn cel Mare: Legende repovestite de C. Bostan. – Bucureşti: Ed. Ion Creangă, 1985. – 111 p.: il. color.

Ştefan, Ştefan, domn cel Mare: Legende repovestite de C. Bostan. – Ed. a 2-a. – Bucureşti: Ed. Junior, 1996. – 84 p.: il.

* * *

Cum se mai înţelege statutul bibliotecii publice comunale / Constan-

tin Bostan // Biblioteca. – 2004. – Nr. 8. – P. 234-235.

66 67

De ce încă nu cred în ABR…: Scrisoare deschisă (22 mai 2007) / Con-

stantin Bostan // Biblioteca. – 2007. – Nr. 6. – P. 173-174.

Calcea, Andrei. „De fi ecare dată, cînd merg la Orhei, sînt sigur că mă

voi simţi ca acasă la Piatra-Neamţ”: [dialog cu d-nul C. Bostan, direc-

torul general al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Piatra-Neamţ,

România] // Plaiul orheian. – 2004. – 30 apr. – P. 2.

BUNĂCALEA PETRU

1927 17.12.2006

Pedagog, profesor de limbă şi literatură română, poet. Petru Bunăcalea s-a născut în s. Olişcani, Rezina. Studii: Liceul de bă-ieţi „Vasile Lupu” din Orhei, întrerupte de război, continuate apoi la Şcoala Pedago-gică din Orhei (1949); Institutul Pedagogic „Al. Russo”, Bălţi (1954); Institutul Pedagogic din Bălţi, Facultatea de Istorie şi Filologie, iar în 1959 – Facultatea de Filologie, Lim-bă şi Literatură Română la Institutul „Ion Creangă” din Chişinău. A activat ca: învăţă-

tor, profesor de specialitate, director adjunct, director de şcoală, consilier în Consiliul Municipal Orhei. Din 1957 este inspector şcolar în oraşul şi raionul Orhei timp de 20 de ani. Din 1971 este preocupat de lucrul ştiinţifi c, activînd la Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce în domeniul Pedagogiei. A lucrat asupra trilogiei Istoria cunoscută şi necunoscută a plaiului basarabean, asupra volumu-lui Basarabia răstignită, Romanul autobiografi c al neamului, Cine suntem?, asupra a două volume de poezii patriotice, despre iubire şi natură, precum şi a altor cărţi despre viaţa reală a românilor basarabeni. În urma unor intervenţii chirurgicale complicate, re-petate, a fost pensionat cu gradul II de invaliditate. În ultimii ani a predat la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” şi la gimnaziul nr. 6 din Orhei. Distincţii: Titlul onorifi c Învăţător eminent (1963); ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1971); Lucrător emerit al învăţămîntu-lui public din Moldova (1974); i s-a acordat titlul Profesor de gra-dul I, alte decoraţii şi diferite diplome onorifi ce.

68 69

BIBLIOGRAFIE

Osîndiţi la nemurire: Mişcarea de rezistenţă „MAJADAHONDA”

din Orhei 1940-1941: (Povestire documentară) / Petru Bunăcalea,

Andrei Calcea. – Ch.: Concernul „Presa”, 1999. – 119 p.

* * *

Berezlogi: [lansarea monografi ei „Berezlogi” de Valentin Golub] /

Petru Bunăcalea // Lit. şi arta. – 1997. – 15 mai. – P. 7.

Biserica „Sf. Dumitru”, ctitoria lui Vasile Lupu: [lansarea monografi -

ei „Biserica “Sf. Dumitru”, ctitoria lui Vasile Lupu” de Valentin Golub]

/ Petru Bunăcalea // Lit. şi arta. – 1998. – 16 apr. – P. 5.

Jurămîntul: [fragm. din cartea Osîndiţi la nemurire]; Sunt fi u al nea-

mului meu; Eminescu e cu noi; Crucea românului…: [versuri] / Petru

Bunăcalea // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cântece şi poezii orheie-

ne. – Ch., 2008. – P. 170-183.

Petru Bunăcalea: [biografi e] // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cânte-

ce şi poezii orheiene. – Ch., 2008 – P. 169; fotogr.

Petru Bunăcalea: [in memoriam] / Evgheni Pisov [ş. a.] // Plaiul or-

heian. – 2006. – 22 dec. – P. 5; fotogr.

Valentin Golub – un împătimit de istorie şi adevăr / Petru Bunăcalea

// Plaiul orheian. – 2005. – 11 mart. – P. 3.

Bosi-Dumeneanu, Gheorghe. Rîsul şi plînsul verbului sau cum tre-

ce ploaia în pămînt: [Petru Bunăcalea] // Plaiul orheian. – 2006. –

29 sept. – P. 2; fotogr.

APRECIERI

„Petru Bunăcalea va rămîne în memoria noastră mereu aşa cum

l-am cunoscut: optimist şi hotărît să facă ceva folositor pentru nea-

mul nostru”.

Evgheni Pisov

„Petru Bunăcalea a trecut prin albul şi negrul vremii, iar dorul şi

dragostea de semenii săi i-au dat virtute şi crez, i-au turnat tărie în

caracter, căci avea un vis: să ardă fără scrum, să lumineze cu spiritul

său lumea din jur, să rămînă în amintirea oamenilor atunci cînd nu

va mai fi .

Şi-a dus crucea cu demnitate şi credinţă. A trecut prin rîsul şi plîn-

sul verbului şi mai trece demn cu ploaia în pămînt.”

Gheorghe Bosi-Dumeneanu

70 71

BUZILĂ VARVARA

n. 1955

Etnograful Varvara Buzilă s-a născut în com. Trebujeni, Orhei. Studii: 1980 – Uni-versitatea de Stat din Moldova, Facultatea Jurnalistica, specialitatea: redactor literar. Teza de Doctor Pîinea de ritual în cultura ro-mânilor de la Est de Carpaţi, susţinută la Uni-versitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, România, cu profesorul Dumitru Pop. Locul de lucru: Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală, director adjunct ştiinţifi c. Membru al societăţilor: Societatea de Etno-

logie din RM (Naţional); Asociaţia de Studii Semiotice din RM (Naţional); Societatea Europeniştilor (Bruxelles); Asociaţia Inter-naţională de Studii Semiotice (Internaţional).

BIBLIOGRAFIE

Buletin Ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Naturii şi Muzeolo-

gie / red. respons.: V. Buzilă. – 2004. – Nr. 1 (14). – 389 p.

Buletin Ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Naturii şi Muzeolo-

gie / red. şt.: V. Buzilă. – 2006. – Nr. 5 (18). – 352 p.

Buletin Ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Naturii şi Muzeolo-

gie / red. şt.: V. Buzilă. – 2007. – Nr. 7 (20). – 356 p.

Ciocanu, Maria. Ştergare moldoveneşti: (sf. sec. XIX – înc. sec. XX):

Col. muz. / red. şt.: V. Buzilă. – Ch.: Lyceum, 2003. – 94, [2] p.: imag.

color.

Natura şi sănătatea în tradiţiile populare / red.: V. Buzilă. – Ch.: Con-

tinental Grup, 2007. – 143 p.

„Patrimoniul cultural al judeţului Tighina”: Simpoz. (2002; Căuşeni):

Material. simpozionului Patrimoniul cultural al judeţului Tighina: pre-

zent, trecut, viitor, 20-21 iun. 2002, Căuşeni / Soc. de Etnologie din

RM; col. red. V. Buzilă. – Ch.: [s. n.], 2003. – 236 p.: fi g.

Pîinea: aliment şi simbol. Experienţa sacrului. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa,

1999. – 373 p.: fi g.

Ursu, M. Franz Ostermann (1844-1905): Premier intendant et prepa-

rateur du Musee du Zemstvo de Bessarabie: 160-ieme anniversaire

de la naissance d’Ostermann / red. şt.: V. Buzilă. – Ch.: [s. n.], 2005.

– 80 p.: fi g. – În lb. fr.

* * *

Căpiţă, Lora. Sufl etul viu – sarea pămîntului: [etnograful V. Buzilă] //

Viaţa satului. – 1995. – 25 noiemb. – P. 12.

Ceea ce credem că e banal este de fapt un simbol total: [tema pîinii

în cultura tradiţională] / Varvara Buzilă // Flux: ed. de vineri. – 2000.

– 21 ian. – P. 9.

Codul vestimentar: complex al inferiorităţii şi dimensionare imagi-

nară în spaţiu / Varvara Buzilă // Probleme de educaţie şi de instruire

în învăţământul artistic superior / Universitatea de Stat de Arte din

Moldova. – Ch., 2002. – P. 70-73.

Coliba mortului în contextul imaginarului tradiţional / Varvara Bu-

zilă, E. Bâzgu // Buletin ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Na-

turii şi Muzeologie. – 2007. – P. 104-113.

72 73

Contribuţii ale antropologilor străini la cercetarea culturii şi socie-

tăţii româneşti (secolul XX) / Varvara Buzilă, Jennifer Cash // Revis-

ta de Etnografi e. – 2005. – Nr. I. – P. 252-261.

Corn, Vlad. Un volum surpriză // Capitala. – 2000. – 9 febr. – P. 4-5.

Covoarele din sistemul industrial / Varvara Buzilă // Buletin ştiinţifi c.

Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală. – 2005. – Nr. 3 (16).

– P. 49-66.

Crăciunul nu e un concurs de invenţii culinare: [interviu cu etnolo-

gul V. Buzilă] / consemnare A. Ţurcanu // Timpul de dimineaţă. –

2004. – 22 dec. – P. 15.

Cuceu, Ion. Experienţa sacrului: pâinea ca aliment şi simbol // Natu-

ra. – 2000. – Nr. 1. – P. 12.

Cultura tradiţională – obiect de studiu în secolul XXI / Varvara Bu-

zilă // Buletin ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Naturii şi Mu-

zeologie. – 2007. – P. 5-12.

Curchi, Lilia. Putem să orientăm oamenii, să-i îndemnăm să profi -

te din averea lor personală: [interviu cu Varvara Buzilă, preşedintele

Societăţii de etnologie, director ştiinţifi c al Muzeului Naţional de Et-

nografi e şi Istorie Naturală] // Natura. – 2003. – 15 oct. – P. 3.

Darul de pîine cerut de copii / Varvara Buzilă // Musaios / Muzeul

Judeţean Buzău. Vol. V. – Buzău, 1999. – P. 445-455.

Despre juguri la trecut şi la viitor: interviu cu V. Buzilă, dir. adj. al Mu-

zeul. de Etnog. şi Ist. Naturală din Chişinău / consemnare I. Nechit //

Opinia. – 2005. – 1-7 febr. – P. 6.

Discursul antropologic universitar / Varvara Buzilă // Învăţământul

artistic – dimensiuni culturale. Conferinţa de totalizare a activităţii şti-

inţifi co-didactice a profesorilor pe anul 2002. – Ed. a II-a / Academia

de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. – Ch., 2002. – P. 177-183.

Duminica Mare şi Rusaliile în Moldova / Varvara Buzilă // Natura şi

sănătatea în tradiţiile populare. – Ch., 2007. – P. 46-61.

Etnologia în curriculumul universitar artistic / Varvara Buzilă //

Problemele metodico-didactice în învăţământul artistic superior.

– Ch., 2003. – P. 10-14.

Etnologia între compromisurile epistemologiei şi avatarurile practicii /

Varvara Buzilă // Rev. de etnologie. – 2001. – Nr. 3. – P. 58-64.

„Firul vieţii” în ciclul obiceiurilor de la naşterea şi moartea omului

/ Varvara Buzilă // Imagini şi permanenţe în etnologia românească.

– Ch., 1992. – P. 96-100.

Fîntînile în sistemul de valori al culturii populare / Varvara Buzilă //

Buletin ştiinţifi c. Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală.

– 2006. – Nr. 5 (18). – P. 29-45.

Fîntînile şi izvoarele în peisajul cultural al satelor / Varvara Buzilă //

Natura şi sănătatea în tradiţiile populare. – Ch., 2007. – P. 30-34.

Frunzarii verzi utilizaţi în obiceiurile de la începutul verii / Varvara

Buzilă // Anuarul Muzeului Etnografi c al Moldovei. – Iaşi, 2004. –

P. 123-163.

Grossu, Silvia. Le pain, aliment et symbole // Courrier de Moldavie.

– 2000. – Nr. 9-10. – P. 2.

Hotarul şi semnele de hotar în satul tradiţional / Varvara Buzilă //

Buletin Ştiinţifi c. Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală.

– 2004. – Nr. 1 (14). – P. 27-55.

Hramul localităţii în contextul schimburilor culturale / Varvara Bu-

zilă // Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului tradiţional.

– Ch., 2007. – P. 196-210.

74 75

Identifi carea, cunoaşterea, salvgardarea, conservarea şi promovarea

patrimoniului / Varvara Buzilă // Patrimoniul cultural al judeţului

Tighina. – Ch., 2003. – P. 19-24.

Imaginea culturilor cerealiere pe covoarele moldoveneşti (sec. XVIII

– prima jumătate a sec. XX) / Varvara Buzilă // Buletin Ştiinţifi c /

Muzeul de Stat de Studiere a Ţinutului din RSSM. Vol. 3. – Ch., 1990.

– P. 136-152.

Imaginea în cadrul reprezentărilor sociale: [sinteză privind simpo-

zionul „2000 de imagini din anul 2000 privind Imaginea Lumii” or-

ganiz. de Soc. Etnologilor din RM] / Varvara Buzilă // Lit. şi arta. –

2000. – 7 dec. – P. 6.

Imaginea personifi cată a morţii în viziune populară / Varvara Buzilă

// Universitatea de Stat a Artelor din Moldova Materialele conferin-

ţei de totalizare a muncii ştiinţifi co-didactice a profesorilor pe anul

1999. – Ch., 2000. – P. 58-62.

Manuscrise inedite din sec. al XIX-lea privind eticheta vestimentară

populară / Varvara Buzilă // Buletin ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e,

Ştiinţele Naturii şi Muzeologie. – 2007. – P. 45-65.

Obiceiul cinstirii vinului la moldoveni / Varvara Buzilă // Tiragetia. –

2006. – Nr. 15. – P. 488-498.

Obiceiul înmormîntării moaştelor: [la români] / Varvara Buzilă //

Tyragetia. – 2003. – Nr. 12. – P. 276-284.

Ospitalitatea românilor – necesitate şi exces / Varvara Buzilă //

Destin românesc. – 2004. – Nr. 1-2. – P. 97-116.

Pasca – însemne confesionale şi etnice / Varvara Buzilă // Călăuza

ortodoxă. Periodic editat de Episcopia Dunării de Jos. – 1997. – Nr. 4.

– P.16-17.

Perpetuarea unei valori etnice: [costumul naţ. român.] / Varvara Bu-zilă // Moldova. – 2006. – Nr. 4/5. – P. 65-67.

Personifi carea morţii în viziune populară / Varvara Buzilă // Mate-rialele conferinţei de totalizare a muncii ştiinţifi co-didactice a pro-fesorilor pe anul 1999 / Universitatea de Stat a Artelor din Moldova. – Ch., 2000. – P. 58-62.

Petru Caraman despre originea colacilor / Varvara Buzilă // Colinda. – 1998. – Nr.1. – P. 8-9.

Pîinea de ritual în tradiţia creştinismului popular / Varvara Buzilă // Buletin ştiinţifi c. Revistă de Etnologie şi Culturologie. – 2008. – Nr. 3. – P. 37-49.

Pîinea în contextul valorilor primordiale: [simbol fundamental] / Varvara Buzilă // Lit. şi arta. – 2000. – 8 iun. – P. 8.

Pâinea şi naşterea / Varvara Buzilă // Anuarul Muzeului Etnografi c al Moldovei. – 2001. – Nr. 1.

Pomul cu pâine – ipostază a arborelui cosmic / Varvara Buzilă // Revista Mioriţa / Centrul Naţional Judeţean de Creaţie Populară Hu-nedoara. – 1999. – Nr. 1. – P. 70-75.

Portul popular – marcă a identităţii culturale / Varvara Buzilă // Fol-clorul şi contemporanietatea. Conservarea, revitalizarea şi valorifi ca-rea culturii tradiţionale. – Ch., 2006. – P. 21-31.

Putem să orientăm oamenii, să-i îndemnăm să profi te din averea lor personală: [dezvoltarea turismului rural: interviu cu Varvara Buzilă, preş. Soc. de Etnologie, dir. şt. al Muzeul. de Etnog. şi Ist. Natura-lă din Chişinău] / pentru conformitate I. Curchi // Natura. – 2003. – Oct. (Nr. 10). – P. 3.

Ritual breads through the seasons Ritual breads through the seasons / Varvara Buzilă, Teodorina Bâzgu // Culinary cultures of Europe. Iden-

tity, diversity and dialogue. – Stocholm, 2005. – P. 301-304

76 77

Simbolica pâinii de ritual (în baza sărbătorilor ce ţin de începutul

anului) / Varvara Buzilă // Buletin Ştiinţifi c / Muzeul de Stat de Stu-

diere a Ţinutului din RSSM. Vol. 3. – Ch., 1990. – P. 114-135.

Simboluri ale doliului în Moldova / Varvara Buzilă // Revista de

Etnografi e. – 2005. – Nr. 1. – P. 94-117.

Tradiţia scoarţelor de Căuşeni / Varvara Buzilă // Patrimoniul cultu-

ral al judeţului Tighina. – Ch., 2003. – P. 136-143.

Un calendar ofi cial şi altul popular: [interviu cu Varvara Buzilă, dir.

– adj. al Muzeul. de Etnog. şi Ist. Naturală din Chişinău / consemnare

M. Praporşciuc // Lumea. – 2004. – 24 dec. – P. 7.

Varvara Buzilă // Datcu, Iordan. Dicţionarul etnologilor români. –

Bucureşti, 2001. – P. 37.

Vestimentaţia lăutărească – semn identitar / Varvara Buzilă // În-

văţământul artistic – dimensiuni culturale. – Ed. a IV-a. – Ch., 2004.

– P. 276-282.

Ziua moaşei / Varvara Buzilă // Pyretus. Anuarul Muzeului de Isto-

rie şi Etnografi e din Ungheni. – 2001. – Nr. 1. – P. 100-106.

Carrocci, Amedeo. Время без времени = Timpul fără timp = Tempo

senza tempo: [album] / transl. Varvara Buzilă. – Ch.: Grafi cart, 2005.

– 105 p.: fotogr. color.

CAFTANAT IOAN

15.10. 1922 ?

Fagotist, dirijor şi profesor, Ioan Caftanat este originar din com. Pohrebeni, Orhei. Studiile şi le-a făcut la Conservatorul din Chişinău (1946-1951). Activează ca trompetist în Orchestra simfonică a Radiodifuziunii (1945-1946), conducător de fanfa-ră la Institutul Agricol (1948-1951), profesor de fagot la Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” (1954-1968), redactor muzical la Studioul Moldova-Film (1962-1982), dirijor de cor la Institutul de Medicină (1969-1975), dirijor de fanfară la Asociaţia Vierul (1987-1991).

78 79

CAFTANAT MIHAIL AGAPIE

1893 18.06.1936

Dirijorul Mihail Caftanat s-a născut în com. Pohrebeni, Orhei. Absolvent al Conservatorului din Varşovia (1911-1914, dirijat or-chestră). În anii 1920-1930 organizează şi conduce la Balta o mică orchestră simfonică pentru care scrie partituri de inspiraţie fol-clorică.

CAFTANAT MIHAIL VASILE

13.04.1925

Dirijor de orchestră şi profesor, Mihail Caftanat vine din com. Pohrebeni, Orhei. Şcoala primară o face în satul natal, apoi ur-mează cursurile de viticultură din Saharna (1936-1938), absolvindu-le la Şcoala de agri-cultură din Cucuruzeni, Orhei (1938-1941). Doi ani a făcut studii la Şcoala de industrii agricole din Chişinău (1942-1944) şi la Con-servatorul de Stat din Chişinău (1944-1949) (armonie, compoziţie). Cînd era student, a

participat activ în fanfara şcolilor din Saharna şi Cucuruzeni. S-a perfecţionat la Teatrul „Bolşoi” din Moscova (1969-1970) (dirijat orchestră). Clarinetist în orchestra Operei din Lvov (1952-1954), dirijor al fanfarei de la Uzina „Molotov” din Leningrad (1954-1955), dirijor şi conducător artistic al Ansamblului de ţigani şi al Ansamblului de operetă din Leningrad (1955-1959), dirijor la Opera Naţională din Chişinău (1959-1969). Între anii 1971-1979 a fost lector superior, conferenţiar, decan, profesor la secţia cu frec-venţă redusă, şef de catedră (compoziţie şi muzicologie) la Insti-tutul de Arte. În 1979 Ministerul Culturii al U.R.S.S. l-a delegat în funcţia de consilier în domeniul artelor la Ministerul Culturii din Cuba. În decursul a trei ani, cît s-a afl at la Havana, a participat activ la viaţa concertistică a Cubei. A dirijat mai multe spectacole în cadrul Festivalului al VII-lea Internaţional de Balet din Cuba; a dirijat orchestrele din Havana şi Santiago de Cuba. În primul an după întoarcerea în Moldova a predat la Catedra de teorie a muzicii la Conservatorul „G. Musicescu” din Chişinău (1983), iar

în 1983, prin concurs, a devenit şeful Catedrei măiestria de operă

80 81

(pînă în 1987), apoi profesor. Distincţii: Lucrător emerit al cultu-

rii (1974). A dirijat spectacolele: Madame Butterfl y de G. Puccini;

Traviata, Rigoletto şi Othello de G. Verdi; Faust de Ch. Gounod;

Aurelia de D. Gherşfeld; Esmeralda de C. Pugni etc.

Discografi e: Zagorschi, V., Fragmente din baletul Zorile; Laza-

rev, E. Selecţiuni din baletul Spada frîntă. Merite didactice: do-

cent (1992), iar din 1995 – conferenţiar. Lucrător emerit al culturii

(1974).

BIBLIOGRAFIE

Buzilă, Serafi m. Caftanat Mihail // Buzilă, Serafi m. Enciclopedia in-

terpreţilor din Moldova. – Ch., 1998. – P. 88.

Calcea, Andrei. Caftanat Mihail // Calcea, A. Personalităţi orheiene:

Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 46.

Ciubaşenco, A. Ordin pentru colaborarea de creaţie [cu teatrul de

operă şi balet din Hanoi a lui M. Caftanat, Artist al Poporului din

R.S.S.M.] // Tribuna. – 1986. – Nr. 3. – P. 39-41. – Cu caract. chir.

Mihail Caftanat: „Avem tineri foarte talentaţi dar mereu obosiţi”:

[dialog cu şeful catedrei de coregrafi e a Institutului de Arte din

Chişinău] // Lit. şi arta. – 1991. – 13 iun. – P. 6.

Popuşoi, Ion. Colacul de salvare a naţiunii / I. Popuşoi, M. Caftanat

// Moldova suverană. – 2002. – 9 oct. – P. 13.

Popuşoi, Ion. Pentru o Moldovă indivizibilă / I. Popuşoi, M. Cafta-

nat // Comunistul. – 2002. – 13 sept. – P. 4.

Tkaci, Efi m. „Pescuitorii de perle”: [premiera spectacolului dirijat de

M. Caftanat] // Cultura. – 1969. – 19 apr.

Reyes, Susana. Fue un notable concierto el que ofrecio la Sinfoni-

ca el domingo: [dirijor M. Caftanat] // Sierra Maestro [Santiago de

Cuba], 1980. – 26 mart. – P. 2.

Балет – искусство дорогое: [интервью c худож. руководителем

балет. труппы Нац. Оперы М. Кафтанат] // Moldova şi lumea. –

1995. – Nr. 1/2. – P. 11-12.

Дружи молоди: [гостроли молдавской опери и балета] / Михаил

Кафтанат // Виниска правда. – 1963. – 10 июня. – На укр. яз.

Исаев, Александр. Снова „неконвертируемый” балет? // Неза-

висимая Молдова. – 2002. – 11 апр.

Попушой, Ион. Знать и гордится / И. Попушой, М. Кафтанат //

Коммунист. – 2002. – 13 март. – С. 7.

Попушой, Ион. Пробудитесь, молдаване!: [Обращение к интел-

лигенции Республики Молдова] / Ион Попушой, Михаил Кафта-

нат // Коммунист. – 2002. – 7 июня. – С. 7.

Мархлевский, А. Розмова не завершина: [дир. M. Кафтанат] //

Виниска правда. – 1963. – 28 июня. – На укр. яз.

Цибулски, Ю. «Чио-чио-сан»: Театральные комментарии: [дир.

M. Кафтанат] // Молодёжь Молдавии – 1964. – 28 февр.

Чернова, А. Утверждение жизни: [дир. M. Кафтанат] // Москов-

ская правда. – 1970. – 6 авг.

Этюд о Щелкунчике: [беседа c М. Кафтанатом, дир. худож. труп-

пы балета Нац. Оперы] // Кишинев. обозреватель. – 1997. – 18

июля. – С. 5.

82 83

CALCEA ANDREI

n. 24.02.1953

Jurnalist, maior în rezervă Andrei Cal-cea s-a născut în com. Cîşliţa-Prut, Vulcă-neşti. Studii: Şcoala medie Slobozia Mare; Universitatea de Stat din Moldova, Faculta-tea de Ziaristică (1977-1982). Studiază şi la Catedra Militară, obţinînd gradul militar de locotenent infanterie. Din 01.11.1982 este corespondent, şef secţie scrisori, locţiitorul secretarului de redacţie, redactor de rubri-că la ziarul raional Plaiul orheian. A fost re-dactor de rubrică la ziarul Oastea Moldovei, a fondat ziarul FPCD Cetatea, ziarul jud.

independent Flux de Orhei (1997-2003). Prim-vicepreşedinte al CR UPCM (1991-1992), preşedinte CJ Orhei al UPCM (1991-1992), doctorand USM. Distincţii: Ordinul Crucea memoriei; Premiul Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1991); Premiul Peniţa de Aur al UJM (1992); Diploma Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1995, 2003); Diploma MAI al RM în repetate rînduri (1995, 1996, 1999, 2001, 2002, 2003).

BIBLIOGRAFIE

Personalităţi orheiene: Dicţionar enciclopedic / Andrei Calcea. –

Ch.: Pontos, 2003. –192 p.

Bunăcalea, Petru. Osîndiţi la nemurire: Mişcarea de rezistenţă

„MAJADAHONDA” din Orhei 1940-1941: (Povestire documentară)

/ Petru Bunăcalea, Andrei Calcea. – Ch.: Concernul „Presa”, 1999.

– 119 p.

Steaua divină / Vasile Cocarcea; red. Andrei Calcea. – Orhei: [s.n.],

2004. – 80 p.

* * *

A fost un asemenea război / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 2 mart. – P. 2.

Am luptat pentru Independenţă / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2003. – 9 mai. – P. 3.

Apropierea dintre Orhei şi Piatra-Neamţ / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1998. – 27 iun. – P. 2.

„Aştept să îmbătrînească minciuna, să-şi dea, în sf îrşit, cărţile pe faţă…”: [dialog cu V. Tihon, scriitoare din Orhei] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1998. – 1 iul. – P. 2.

Bătîndu-ne joc de apa care însuşi bunul Dumnezeu ne-a dat-o, nu facem altceva decît să păcătuim / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 11 noiemb. – P. 2.

Cavalerii ordinului „Ştefan cel Mare” la Putna Domnitorului / An-drei Calcea // Plaiul orheian. – 2004. – 15 iul. – P. 3.

Cavaleriştii atacă: Povestire documentară / Andrei Calcea // Tineri-mea Moldovei. – 1988. – 3 mart. – Cu caract. chir.

Căldura pe vîrful dealului / Andrei Calcea // Cetatea. – 2000. – 14 apr. – P. 1.

Ce vom semăna, aceea vom culege / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2008. – 11 apr. – P. 4.

Cimitirile militare de la Tabăra şi Nicolaevca / Andrei Calcea // Cu-vântul. – 2006. – 5 mai. – P. 4.

84 85

Cimitirul Eroilor la Tabăra / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1995.

– 6 iun. – P. 3.

Cine a fost Mihai Vîrtej? / Andrei Calcea // Cetatea. – 1996. –

12 ian.

Cînd ţara a avut nevoie de mine, am venit acasă: (Generalul Nicolae

Petrică, cav. Ord. Ştefan cel Mare) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Can-

dela speranţei. – Ch., 2005.

Cîşliţa – Prut: Jud. Cahul, com. Giurgiuleşti. Atestat la 11 mai 1610 /

Andrei Calcea, Valeriu Chiper // Localităţile Republicii Moldova: Iti-

nerar documentar-publicistic ilustrat. – Ch., 2002. – Vol. 4: Ci-Cor.

– P. 249-256.

Colonelul Ştefan Levinţa / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1989.

– 9 ian. – P. 3.

Colonelul Ştefan Levinţa din Chipercenii de Jos / Andrei Calcea //

Moldova socialistă. – 1990. – 12 mai.

„Combatant – oameni cu merite deosebite” / Andrei Calcea // Fami-

lia. – 2007. – 17 mart.

Cum veniră şi făcură, toţi o apă ş-un pămînt: (cav. Ord. „Ştefan cel

Mare”, post-mortem – Ion Digori) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Can-

dela speranţei. – Ch., 2005.

Cu numele legendarului Comisar Moraru / Andrei Calcea // Plaiul

orheian. – 2005. – 25 mart. – P. 3.

Cu 65 de ani în urmă erau tineri şi se voiau liberi: [despre Organizaţia

ilegală anticomunistă „MAJADAHONDA” din jud. Orhei] / Andrei

Calcea // Plaiul orheian. – 2006. – 14 iul. – P. 5.

De două ori viteaz – Andrei / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1988.

– 4 apr. – P. 3.

„De fi ecare dată, cînd merg la Orhei, sunt sigur că mă voi simţi ca acasă, la Piatra-Neamţ”: [dialog cu d-nul C. Bostan, directorul gene-ral al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Piatra-Neamţ, România] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2004. – 30 apr. – P. 2.

De la Vasile Lupu, la detaşamentul de voluntari „Vasile Lupu” / An-drei Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 5 mai. – P. 4.

Devotat temei sale / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1989. – 28 noiemb. – P. 2.

Două generaţii trecute prin război: (cav. Ord. „Ştefan cel Mare” – Va-leriu Briceag) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela speranţei. – Ch., 2005.

Gagarin – oraş al prieteniei / Andrei Calcea // Chişinău Universitar. – 1979. – 14 sept. – P. 8.

Gagarin – oraş al prieteniei / Andrei Calcea // Tinerimea Moldovei. – 1979. – 21 dec. – P. 6.

Garda populară preocupată de transporturi / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2008. – 18 apr. – P. 3.

General, profesor V. Zbierea / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1999. – 4 apr. – P. 2.

Îmbracă-te în doliu, meleag orheian…: [in memoriam Andrei Suru-ceanu] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 3.

În amintirea eroilor: [fotoreportaj, Cocieri] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 10 apr. – P. 3.

În artilerie precizia înseamnă viaţă / Andrei Calcea // Oastea Mol-dovei. – 1993. – 25 febr. – P. 3.

„În umbra destinului”, sau ce poate un adolescent la numai 16 ani: [lansarea cărţii „În umbra destinului” de M. Hîncu] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1998. – 8 apr. – P. 3; fotogr.

86 87

La numai 25 ani / Andrei Calcea // Oastea Moldovei. – 1992. –

10 dec.

Legendarul Anatol Caraman, nepotul lui Anton Caraman / Andrei

Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 27 aug. – P. 4.

Legendarul Alexandru Marinescu / Andrei Calcea // Tinerimea

Moldovei. – 1980. – 9 mai. – P. 4.

Legendarul submarinist A. Marinescu / Andrei Calcea // Plaiul or-

heian. – 1995. – 9 mai. – P. 5.

Luptele de pe Platoul Cocieri / Andrei Calcea // Munteanu, A. Sacri-

fi cii şi trădare: Războiul de succesiune din Republica Moldova. 1990-

1992. – Bucureşti, 2005.

Mitropolitul Gurie Grosu / Andrei Calcea // Cetatea. – 1996. – Ian.

Monumentul la poalele codrului / Andrei Calcea // Tinerimea Mol-

dovei. – 1987. – 10 iun. – P. 5.

„Mort pentru cauza Unirii” / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1995.

– 4 oct. – P. 4.

Morţi pentru cauza naţională / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

1995. – 4 oct. – P. 4.

Muzicantă şi poetă: [Maria Hîncu] / Andrei Calcea // Plaiul orheian.

– 1995. – 15 noiemb. – P. 4.

Necunoscuţi sub Steaua Fericirii / Andrei Calcea // Chişinău Uni-

versitar. – 1979. – 3 oct. – P. 2.

Nici unul n-a îngenunchiat / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1991.

– 13 apr. – P. 3.

Orheienii – iarăşi laureaţi / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2005. – 11 noiemb. – P. 4.

Orheienii au demonstrat că pot fi primii / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 5.

Orice război naşte eroi, laşi şi trădători: 15 ani de la proclamarea independenţei / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 2006. – 18 aug. – P. 2.

Pe urmele arcaşilor lui Ştefan cel Mare / Andrei Calcea // Plaiul or-heian. – 2001. – 16 noiemb. – P. 6.

Pictorul A. Mudrea / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1994. – 31 dec. – P. 2

Pînă la ultima sufl are / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela speranţei. – Ch., 2005.

Poet al ţăranilor: din autobiografi a nepublicată: [5 ianuarie 1887 – s-a născut poetul Tudose Roman] / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1996. – 4 ian. – P. 2.

Primul al… treisprezecelea: (cav. Ord. „Ştefan cel Mare”, post-mor-tem – Ion Panţa) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela speranţei. – Ch., 2005.

Primul redactor / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1990. – 5 mai. – P. 3.

Principele Radu de Hohenzollern – Veringen în vizită la Orhei / An-drei Calcea // Plaiul orheian. – 2006. – 24 mart. – P. 1.

Pur ca licărul de cleştar / Andrei Calcea // Tinerimea Moldovei. – 1979. – 16 sept. – P. 5.

Războiul din Republica Moldova: Cronologie / Andrei Calcea // Românii de la Est. Războiul de pe Nistru. 1990-1992 / A. Munteanu, N. Ciubotaru. – Bucureşti, 2004.

Reconstrucţia cimitirelor militare româneşti în Republica Moldova

/ Andrei Calcea // Cugetul. – 2006. – Nr. 2.

88 89

„Să creşti fi ule, tăticul te va apăra” / Andrei Calcea // Oastea Moldo-

vei. – 1993. – Mart. – P. 3.

Sărbătoarea vinului la Orhei / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

2005. – 14 oct. – P. 3.

Sublocotenent Caraman Erou / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

2005. – 9 mai. – P. 6.

Şi dacă îngerii n-au venit: (lt. colonelul Mihai Moraru, cavaler post-

mortem Ord. „Ştefan cel Mare”) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela

speranţei. – Ch., 2005.

„Şi dacă ungurii n-au venit” / Andrei Calcea // Glasul Naţiunii. –

2006. – 16 mart. – P. 4.

Şi valurile Nistrului îl purtau plîngînd (Cezar Roman, cavaler post-

mortem Ord. „Ştefan cel Mare”) / Andrei Calcea // Ştefan T. Candela

speranţei. – Ch., 2005.

„Şoimii din Maidahonda” / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1992.

– 16 ian.

Trecut prin toate grozăviile Gulagului / Andrei Calcea // Plaiul orhe-

ian. – 1991. – 14 iun. – P. 2.

Trofi m Ciobanu / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1991. – 25 iun.

– P. 3.

Tudose Roman / Andrei Calcea // Plaiul orheian. – 1994. – 6 ian.

– P. 4.

Tudose Roman – poet al gliei / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

1991. – 5 ian. – P. 4.

Un cuvînt întîrziat pentru Andrei Darie / Andrei Calcea // Ştefan, T.

Candela speranţei. – Ch., 2005.

Un gest nobil al fraţilor Muravschi / Andrei Calcea // Plaiul orheian.

– 2005. – 11 noiemb. – P. 4.

Unitate dintre armată şi popor / Andrei Calcea // Plaiul orheian.

– 1989. – 23 febr. – P. 6.

Un marinar care a iubit pensula şi marea: (cav. Ord. „Ştefan cel Mare”,

post-mortem – Victor Ursu) / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela

speranţei. – Ch., 2005.

Un nou Dubasar la Vulcăneşti / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

1991. – 23 noiemb. – P. 2.

Viaţa unui om nu costă nimic / Andrei Calcea // Plaiul orheian. –

2006. – 10 mart. – P. 2.

Voluntarul Grigore Godoroja / Andrei Calcea // Ştefan, T. Candela

speranţei. – Ch., 2005.

Revenit acasă peste ani…: [art. despre simpoz. „A fost un Om, un

sufl et mare…” / Andrei Delaprut1 // Plaiul orheian. – 1993. – 20 no-

iemb. – P. 2.

Petru Bunăcalea: [in memoriam] / Andrei Calcea [ş. a.] // Plaiul or-

heian. – 2006. – 22 dec. – P. 5.

Vasile Troşcianski: Povestire documentară / Andrei Calcea // Tineri-

mea Moldovei. – 1988. – 5 mai. – P. 6.

1 Ziaristul Andrei Calcea a mai semnat articolele sale şi cu pseudonimul Delaprut

Andrei.

90 91

CHIRIŢA VARLAAM VLADIMIR

19081988

Arhimandrit, autor de plachete de versuri, Varlaam Chiriţa a fost călugărit la Mănăstirea Ţigăneşti, Orhei (ierodiacon, iero-monah, arhimandrit). În 1935 este invitat la Paris ca bursier la Institutul Teologic „Sf. Serghie”, unde conduce corul bisericesc. În 1939 părintele Varlaam devine stareţ al Mănăstirii Ţîpova, Or-hei; rebotează Mănăstirea „Ştefan cel Mare”. În timpul ocupaţiei sovietice este deportat pentru 8 ani în Siberia. Semnează cîteva plachete de versuri cu conţinut religios (1940). Alte cîteva caiete cu versuri se păstrează la Biblioteca Academiei Române.

CIOBANU ION

n. 22.06.1934

Cîntăreţul (tenor) Ion Ciobanu este originar din Orhei. După absolvirea şcolii medii a făcut parte din Ansamblul de cîntece şi dansuri al districtului militar Transkaukazian. Din 1956 a cîntat în corul Teatrului Moldovenesc de Operă şi Balet. Distincţii: Artist Emerit din R.S.S.M. (1974).

BIBLIOGRAFIE

Ciobanu Ion // Lit. şi Arta Moldovei: Encicl.: în 2 vol. – Ch., 1986.

– Vol. 2. – P. 418.

92 93

CIOBANU TAMARA

22.11.1914 23.10.1990

Cîntăreaţă de muzică populară, Tamara

Ciobanu s-a născut în com. Berezlogi, Or-

hei. După absolvirea Liceului de fete „Prin-

cipesa Dadiana” (1932) urmează Şcoala de

felceriţe (1936-1938) din Chişinău. Studii

muzicale (canto) cu G. Afanasiu, L. Lipkov-

ska şi A. Gvozdeşchi (1939-1941), continu-

ate la Conservatorul „Leonid Sobinov” din

Saratov (1941-1944), apoi la Conservatorul

din Chişinău (1944-1945). Solistă la Radio-

difuziunea din Saratov (1942-1944); solistă

la Radiodifuziunea din Chişinău (1945-1951) şi în Orchestra de

muzică populară Fluieraş a Filarmonicii din Chişinău (1951-1973);

profesoară de canto la Institutul de Arte „G. Musicescu” (1973-

1985); preşedinte al Societăţii Muzical-Corale din Moldova, depu-

tat în Sovietul Suprem al ex-U.R.S.S. În februarie 1946 debutează

pe scena Teatrului Expres din Chişinău în rolul titular din opera

Madame Butterfl y de G. Puccini. Roluri: Tatiana în „Evgheni One-

ghin” de P.I. Ceaikovski, Axinia în Donul liniştit de I. Dzerjinski.

A fost numită Privighetoarea Moldovei, avînd o voce puternică şi

expresivă. Turnee internaţionale: Albania, Austria, Canada, Ce-

hia, Iugoslavia, Finlanda, Franţa, Polonia, România, Rusia. A fost

instituit Festivalul Naţional de muzică populară „Tamara Cioba-

nu”. Distincţii: Artistă Emerită din RM (1949); Artistă a poporului

din RM (1953); Artistă a Poporului din U.R.S.S. (1960); premiul de

Stat al U.R.S.S. (1950); Ordinele Drapelul Roşu de Muncă (1949),

Lenin (1964), Prietenia popoarelor (1974).

Filmografi e: Sovetskaia Moldavia (Moldova-Film, 1952); Me-

lodii moldoveneşti (Moldova-Film, 1955).

BIBLIOGRAFIE

Ceaicovschi, Gleb. Tamara Ciobanu. – Ch.: Lit. artistică, 1980. – 96 p.

– Cu caract. chir.

Pe drumuţul dorului…: caiet de folclor: în memoria Tamarei Cioba-

nu. – Ch.: Cartea Mold., 2001. – 134 p.; fotogr.

* * *

Arabagiu, Rodion. Privighetoarea Moldovei: Tamara Ciobanu – 80 // Lit. şi arta. – 1994. – 24 noiemb. – P. 6.

Bulat, M. Este ce este ea, o viaţă de om: [75 de ani de la naşterea T. Ciobanu] // Viaţa satului. – 1989. – 21 noiemb.

Ceaicovschi-Mereşanu, Gleb. Privighetoarea meleagurilor noastre: in memoriam Tamara Ciobanu // Viaţa satului. – 1994. – 19 noiemb. – P. 6.

Ceaicovschi-Mereşanu, G. Sinonim al cîntecului popular: Schiţă la portretul T. Ciobanu // Moldova suverană. – 1992. – 7 ian.

Ceaicovschi-Mereşanu, G. Vrăjită de cîntec…: [75 de ani de la naş-terea T. Ciobanu] // Moldova socialistă. – 1989. – 21 noiemb.

Cibotaru, Alexandru. Ea a cîntat cum a ştiut mai bine: [in memo-riam Tamarei Ciobanu, interpretă de muz. populară] // Capitala. – 1999. – 4 dec. – P. 8.

Chiosa, Nicolae. Dînsa a fost prima: Tamara Ciobanu // Viaţa satu-lui. – 1994. – 19 noiemb. – P. 6.

94 95

Colesnic, R. Mesager al cîntecului popular: (22 noiembrie – ziua de naştere a cîntăreţei T. Ciobanu) // Plaiul orheian. – 1994. – 19 no-iemb. – P. 2.

Cracan, A. Doinele Tamarei Ciobanu // Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 21 noiemb.

Cucereanu, Viorica. Aplaudată de Mihail Sadoveanu: [despre inter-preta Tamara Ciobanu] // VIP magazin. – 2006. – Nr. 3. – P. 226-227.

Lozanciuc, Alexandru. Dator în faţa ei pe-o viaţă: (despre Tamara Ciobanu) // Viaţa satului. – 1994. – 19 noiemb. – P. 6.

Lozanciuc, Alexandru. Remediu contra amneziei: in memoriam Ta-marei Ciobanu // Moldova suverană. – 1999. – 2 noiemb. – P. 2.

Lunchevici, Serghei. Receptivă la frumuseţe: (T. Coibanu) // Viaţa satului. – 1994. – 19 noiemb. – P. 6.

Pojar, Serghei. Primadona: Valentina Saviţchi: [Tamara Ciobanu] // Moldova. – 2008. – Nr. 2. – P. 19-21; fotogr.

Proca, Ion. Surorile: [75 de ani de la naşterea T. Ciobanu] // Chişi-nău. Gazeta de seară. – 1989. – 21 noiemb.

Roşca, Nicolae. „Am fost o lumînare peste care s-a sufl at neconte-nit…”: [75 de ani de la naşterea T. Ciobanu] // Viaţa satului. – 1989. – 21 noiemb.

Stolear, Z. O scînteie de lumină şi bunătate…: [75 de ani de la naşte-rea T. Ciobanu] // Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 21 noiemb.

Un vis neîmplinit: [Tamara Ciobanu] // Proca, Ion. Poiana cu Heru-vimi. – Ch., 2007. – P. 56-59.

Ureche, Eugeniu. Amintiri dintr-o tînără toamnă: (Tamara Cioba-

nu) // Viaţa satului. – 1994. – 19 noiemb. – P. 6.

Ursachi, M. Tamara Ciobanu (1914-1990) // Plaiul orheian. – 1993.

– 20 noiemb. – P. 2.

Биешу, Мария. Песня в сердце её: [75 лет со дня рождения

Т. Чобану ] // Сов. Молдавия. – 1989. – 28 ноября.

Прокопова, Вита. Талант им дали Родина и Бог: [певицы Тамара

Чобан, Мария Тэнасе, М. Дрэган] // Кишиневские новости. –

1999. – 5 марта.

APRECIERI

Tamara Ciobanu a fost o mare artistă. O personalitate irepetabilă.

O doamnă generoasă. Un sufl et mare, care îi ajungea şi pentru alţii.

Un talent deosebit. O fi re neobosită. Un chip frumos de moldoveancă.

O voce auzită în toată lumea. Mesager al poporului nostru, Tamara

Ciobanu întruchipa Moldova cu modestia ei deosebită…

Galina Pîslaru

Tamara Ciobanu a fost mesagera care a propagat cu mare dragos-

te cîntecul nostru popular pe diferite continente. Ea a făcut cu mult

mai mult decît o întreagă echipă de diplomaţi ca Moldova să devină

cunoscută în foarte multe ţări ale lumii.

Teodor Zgureanu

Tamara Ciobanu a descoperit frumuseţea cîntecului popular, i-a

dat acestuia o nouă viaţă şi, reînviindu-l, ni l-a dăruit nouă, tuturor

celorlalţi…

Era plină de farmec, stabilea uşor relaţii cu multă lume, nu-i era

greu şă-şi facă prieteni şi-i avea mulţi la număr. Era înzestrată cu

96 97

atîtea calităţi, încît a rămas vie în memoria tuturor acelora care au

cunoscut-o. A fost o adevărată vedetă a cîntecului naţional…

Eudochia Lica

De mai mult de un secol acest ţinut a ştiut să pregătească şi să afi r-

me valori poetice, plastice şi muzicale care au jucat un rol important

în viaţa activităţilor intelectuale republicane şi internaţionale.

Cântăreaţa Tamara Ciobanu (s. Berezlogi, Orhei) care reprezintă

pentru cultura noastră un SIMBOL NAŢIONAL AL CÂNTECULUI

POPULAR – numită în lume „Privighetoarea Moldovei”, ni se înfă-

ţişează ca una din valorile cele mai remarcabile, una din artistele

cele mai înzestrate. Această celebră interpretă de muzică clasică şi

populară a cutreierat ţările Lumii…, continentele. A lansat o muzi-

că sănătoasă, viguroasă, străină de orice literaturizare, aproape de

sufl etul şi inima poporului. Cu „Leana” sa, cu „Cănăţuie”, „Doina”

lui Eugen Coca etc. ne-a dus vestea în toată lumea.

Andrei Tamazlâcaru

COCARCEA VASILE

n. 15.09.1948

Vasile Cocarcea s-a născut în sat. Stejă-reni, Străşeni, într-o familie de ţărani. A ab-solvit şcoala medie din s. Lozova, Străşeni (1966); Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie (1972). Activitatea de muncă: 1972-1982 – profesor de istorie în şcolile de cultură generală din raioanele Gri-goropol, Nisporeni, Orhei; 1982-1984, me-todist pregătire militară, iar apoi inspector al Secţiei Raionale de Învăţămînt Orhei; anii 1984-1985, secretar responsabil al Societăţii

raionale Orhei Ştiinţa; anii 1985-1991 – instructor al Comitetului raional Orhei al Partidului Comunist al Moldovei, secţia ideolo-gie; anii 1991-1992 – profesor de istorie din s. Mălăieşti, Orhei; anii 1992-1998 – şef de Secţie generală a Agenţiei teritoriale Orhei pentru privatizare; anii 1998-2000 – specialist relaţii cu publicul al Programului Naţional Pămînt; anii 2000-2002 – specialist protec-ţie civilă al primăriei Orhei, iar apoi şef-adjunct al Agenţiei terito-riale Orhei al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Din aprilie 2003 – specialist-coordonator al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Orhei.

BIBLIOGRAFIE

Steaua divină / Vasile Cocarcea. – Orhei: [s.n.], 2004. – 80 p.

98 99

* * *

Adunarea generală a acţionarilor: drepturi şi obligaţii / Vasile Cocar-

cea // Plaiul orheian. – 1996. – 27 apr. – P. 2.

Alfabetul privatizării / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 1994. –

30 apr. – P. 2.

Asociaţia de cetăţeni: drepturile şi obligaţiunile ei în procesul de pri-

vatizare / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 1994. – 20 aug. – P. 2.

Asociaţiilor de locatari le aparţine viitorul / Vasile Cocarcea // Plaiul

orheian. – 1997. – 30 apr. – P. 2.

Au intervenit schimbări / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 1994.

– 5 febr. – P. 1.

Ce mai aşteptăm? / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 1993. – 14

aug. – P. 1.

„Eu cînt nu de aceea că ştiu a cînta, dar ca să-mi astîmpăr inima”:

[Alexandra Stici, dirijor] / consemnare Vasile Cocarcea, Mihai Obre-

ja // Plaiul orheian. – 1997. – 22 mart. – P. 2.

Fecioara Pandora: [versuri] / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. –

2007. – 12 oct. – P. 4.

Femeia – stea divină… / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 2004. –

5 mart. – P. 5.

Încrederea trebuie îndreptăţită! / Vasile Cocarcea // Pentru comu-

nism. – 1989. – 28 sept. – P. 2. – Cu caract. chir.

La agenţia teritorială Orhei pentru privatizare / Vasile Cocarcea //

Plaiul orheian. – 1994. – 6 apr. – P. 2.

Licitaţia – formă principală de înfăptuire a privatizării / Vasile

Cocarcea // Plaiul orheian. – 1993. – 4 dec. – P. 2.

Noul sistem de privatizare: esenţa şi mecanismul lui / Vasile Cocar-

cea // Plaiul orheian. – 1994. – 22 iun. – P. 2.

Orheiul – pioner al privatizării / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian.

– 1996. – 27 mart. – P. 2.

Pe calea lui Octombrie – calea restructurării / Vasile Cocarcea //

Pentru comunism. – 1989. – 2 noiemb. – P. 2. – Cu caract. chir.

Pe poziţii de observatori pasivi / Vasile Cocarcea // Pentru comu-

nism. – 1989. – 19 oct. – P. 2. – Cu caract. chir.

Să convingem prin cuvînt şi faptă / Vasile Cocarcea // Pentru comu-

nism. – 1989. – 21 noiemb. – P. 2. – Cu caract. chir.

Să însuşim metodele politice de conducere / Vasile Cocarcea // Pla-

iul orheian. – 1990. – 19 iun. – P. 2.

Succesul în activismul fi ecăruia / Vasile Cocarcea // Pentru comu-

nism. – 1989. – 16 sept. – P. 2. – Cu caract. chir.

Tăcerea e lipsă de stimă / Vasile Cocarcea // Pentru comunism. –

1987. – 7 febr. – P. 2. – Cu caract. chir.

Trepte ale afi rmării / Vasile Cocarcea // Plaiul orheian. – 1995. – 29

iul. – P. 2.

Timpul faptelor concrete / Vasile Cocarcea // Pentru comunism. –

1987. – 1 sept. – P. 2. – Cu caract. chir.

Время конкретных действий / Василе Кокарча // Plaiul orheian.

– 1990. – 6 сент. – С. 2.

За мир и консолидацию / Василе Кокарча // Plaiul orheian. – 1990.

– 1 май. – С. 2.

Adevăr şi mit / V. Cocarcea [ş. a.] // Plaiul orheian. – 1990. – 17 mart.

– P. 4.

100 101

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Vasile Cocarcea [ş. a.] // Plaiul

orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Aspecte din activitatea S.A. „Deservire-Orhei” / consemnare V. Co-

carcea // Plaiul orheian. – 2001. – 21 sept. – P. 3.

Învăţămintele drumului parcurs / V. Cocarcea [ş. a.] // Plaiul orhe-

ian. – 1990. – 30 iun. – P. 2.

APRECIERI

„Născut în Codru, într-un sat pe tot atît de frumos, cu un nume co-

drean Stejăreni, Vasile Cocarcea, fi ind închinat de freamătul stejari-

lor seculari, de murmurul izvoarelor de la poalele pădurii, de cîntecul

neîncetat al păsărilor din „Codrii deşi…”, se lansează cu nişte porniri

de vers, bine cioplit, închegat, aşa cum o poate face numai şi numai

oamenii de la Codru.

Vasile Cocarcea prin poeziile sale vine să ne confi rme încă un gînd

sacru: în faţa Tatălui ceresc toţi sîntem egali, convingîndu-ne parcă

pe toţi noi, creştinii…”

Andrei Calcea

CORCINSCHI NINA

n. 20.09.1979

Criticul literar Nina Corcinschi vine din s. Dişcova, Orhei. Studii: 1994-1996, Liceul „Onisifor Ghibu”, Orhei, R. Moldova. 1996-2000, Facultatea de Filologie, specialitatea Limba şi Literatura română/latină la Uni-versitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Carieră profesională: Cercetător ştiinţifi c la Institutul de Filologie, sectorul Litera-tură română contemporană, Academia de Ştiinţe a Moldovei (din 2006). Diplome: 2001, Licenţiată în fi lologie, Universitatea

Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Comunicări literare la Tele-radio Moldova (portretele literare ale scriitorilor Ion Ciocanu, V. Tulnic, G. Meniuc, V. Rusnac). Participări la simpozioane lite-rare, conferinţe naţionale şi internaţionale. La editura ElanPoli-graf este prezentat pentru publicare manuscrisul Poezie şi publi-cistică – dialectici tranzitorii pentru anul 2007.

BIBLIOGRAFIE

Arta plastică – spaţiu de libertate şi creaţie / Nina Corcinschi // Lit.

şi arta. – 2006. – 17 aug.

Demitizarea lui Orfeu / Nina Corcinschi // Lit. şi arta. – 2003. –

25 sept. – P. 5.

Intuiţia în eseistica lui Nicolae Dabija / Nina Corcinschi // Limba

română. – 2004. – Nr. 9-10. – P. 179-183.

102 103

Forţa zguduitoare a unor adevăruri monstruoase / Nina Corcinschi

// Timpul. – 2004. – 3 sept. – P. 14.

Limbajul fi gurativ în publicistica lui Nicolae Dabija: Tropii şi funcţi-

ile lor / Nina Corcinschi // Metaliteratură. Analele facultăţii de fi lo-

logie. – Ch., 2006. – Vol. I (13). – P. 101-104.

Lirism şi poeticitate în „Pe urmele lui Orfeu” de Nicolae Dabija /

Nina Corcinschi // Metaliteratură. Analele facultăţii de filologie.

– Ch., 2004. – Vol. X. – P. 201-203.

Mitul în poezia lui Nicolae Dabija / Nina Corcinschi // Revistă de

lingvistică şi ştiinţă literară. – 2005. – Nr. 4-6. – P. 27-31.

Modelul Eminescu în publicistica lui Nicolae Dabija / Nina Corcin-

schi // Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară. – 2007. – Nr. 2.

Nicolae Dabija între infl uenţe, confl uenţe şi inedit / Nina Corcinschi

// Lit. şi arta. – 2004. – 18 noiemb. – P. 4.

O istorie captivantă a literaturii române / Nina Corcinschi // Me-

taliteratură. Analele facultăţii de fi lologie. – Ch., 2004. – Vol. XI. –

P. 145-149.

O istorie poetică a Basarabiei / Nina Corcinschi // Rezumatele lucră-

rilor la Conferinţa internaţională a tinerilor cercetători. – Ch., 2005.

– P. 197.

Poetul publicist şi publicistul poet / Nina Corcinschi // Metalitera-

tură. Analele facultăţii de fi lologie. – Ch., 2003. – Vol. VIII. – P. 111-

114.

Poezia lui Nicolae Dabija între ofensivă şi defensivă / Nina Corcin-

schi // Metaliteratură. Analele facultăţii de fi lologie. – Ch., 2005.

– Vol. XI. – P. 53-56.

Sindromul „Lasă” între etnologie şi sociologie / Nina Corcinschi //

Metaliteratură. Analele facultăţii de fi lologie. – Ch., 2005. – Vol. XII.

– P. 90-96.

Un eveniment deosebit / Nina Corcinschi // Făclia. – 2006. – 5 sept.

– P. 4.

104 105

CUNESCU CUNIŢCHI GHEORGHE

03.07.1914 31.12.1995

Preot, publicist şi istoric literar, Gheorghe Cunescu este ori-ginar din com. Susleni, Orhei. Absolvent al şcolii primare, al Seminarului Teologic (1935), al Facultăţii de Teologie din Chişinău (1939) cu menţiunea Excepţional – cum laude. La 1.XII.1941 este preot la biserica din Şoldăneşti. În 1944 se refugiază în Ţară, unde este preot la mai multe biserici pînă în 1977. În timpul studenţiei a activat alături de Gala Galaction, care l-a îndemnat să scrie. Publi-că articole în Glasul Bisericii, B.O.R., Mitropolia Olteniei, Telegra-ful Român, Vatra, Magazin istoric, în ultimii ani de viaţă şi la săp-tămînalul Literatura şi arta. Semnează volumele: Gala Galaction. Bibliografi e teologică bisericească (1979); Eminescu şi conştiinţa lui Gala Galaction, (Buc., 1980), Pe urmele lui Gala Galaction (1982), Gala Galaction. Zile basarabene (1992) etc. Pentru merite deosebite în faţa bisericii i s-a înmînat Brîul roşu de înaltă stăpîni-re bisericească. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

BIBLIOGRAFIE

Galaction, Gala. Zile basarabene / Text ales şi îngr., stud. introd. de

Gh. Cunescu. – Ch.: Ştiinţa, 1993. – 225 p.

CUPCEA SANDUARISTIN

n. 27.12.1945

Actorul Sandu-Aristin Cupcea s-a năs-cut în com. Chiperceni, Orhei. Absolvent al Şcolii Pedagogice din Orhei, al Facultăţii Actorie a Institutului de Arte din Chişinău „Gavriil Musicescu” (1971). De la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălţi, unde a fost re-partizat cu întregul curs, revine la Chişinău, la Teatrul Academic de Stat „A. S. Puşkin”, ca mai apoi, după serviciul militar să „joa-ce” o vreme şi rolul de birocrat-conţopist la Ministerul Culturii. Redactor muzical la

Redacţia muzicală radio din Chişinău (1973); Inspector la Direcţia arte a Ministerului Culturii, Chişinău (1973-1979). Şi în sf îrşit să se întoarcă pe scena multrîvnitului Teatru Luceafărul. A interpre-tat roluri în spectacolele Testament în rolul lui Sava Mezinul de Gh. Urschi, Casa nebunului, Bumbăraş, Regele Lear, în fi lmele Marele război mic, La moara dracului, Şoseaua, Drumul spre casă, Codrii, în monospectacolele Dangăte de clopote ne cheamă, Clopotul reînvierii, Clopotul iubirii etc. Este membru al Uniunii Teatrale din Moldova, preşedintele Societăţii Culturale Moldova-America-România. S-a învrednicit de înalta distincţie Omul-spectacol al României (1994). Laureat al Concursului Naţional de poezie Eminesciana; Laureat al Concursului-recital Lucian Blaga (Sebeş, Alba-Iulia din România).

106 107

BIBLIOGRAFIE

Arta îngemănării / Sandu Aristin Cupcea // Lanterna magică. – 1995.

– Nr. 1.

Cumpăna unui mare actor / Sandu Aristin Cupcea // Lit. şi arta. –

2005. – 8 sept. – P. 6.

Grama, Steliana. Trubadur al baricadelor naţionale: [ A. Cupcea] //

Lit. şi arta. – 1999. – 30 dec.

Popescu, Viorel. „Atac” basarabean la Războieni: [actorul Sandu

Aristin Cupcea // Monitorul. – 2004. – 7 aug. – P. 18.

Popescu, Viorel. „Atac” basarabean la Războieni: [despre actorul

Sandu Aristin Cupcea // Lit. şi arta. – 2004. – 12 aug.

Proca, Ion. Boemul declamator: (portret al omniprezentului actor şi

băgător de seamă – Sandu Aristin Cupcea) // Glasul naţiunii. – 2004.

– 5 febr. – P. 16.

Боева, Н. Хор министерства внутренних дел «Кредо» выступил

на концерте в помощь слабовидящим вырученные деньги пойдут

на благотворительные цели.: [С. А. Купча] / Н. Боева, Я. Урсу //

Нов. время. – 2005. – 25 дек.

APRECIERI

„… O calitate de preţ, – precum consemna şi Alexei Rău întru-un

demers pentru conferire, – a lui Aristin-Cupcea este că păstrîndu-şi

felul său de a fi ca interpret de poezie, el nu impune poemelor resurse

adăugătoare, străine acestora, ci porneşte întotdeauna de la adevă-

rul, demult clarifi cat, dar neglijat sau ignorat încă de o seamă de ac-

tori, că poezia (ca artă, ca produs al artistului-poet) îşi are sistemul ei

de procedee, etc…, ea este, deci, un spectacol sine-canon. Scopul ce şi-l

pune acest actor este de a pătrunde în sistemul de mijloace al fi ecă-

rui poet, spre a-l pune în evidenţă. Aşa se face că în interpretarea lui

Aristin-Cupcea, poezia îşi dezvăluise şi continuă să-şi dezvăluie faţe-

tele sale, neobservate anterior, se întoarce cu faţa spre noi, imprimîn-

du-i oricărui program un înalt profesionalism în cel mai frumos sens

al cuvîntului şi fi or poetic atît de necesar altor interpreţi, însemînţînd

în sufl etul tuturor dragostea de cuvînt poetic, de limbă maternă, de

tradiţii, obiceiuri, datini, mitologie, cîntecul vechi, istoria noastră, ră-

văşind conştiinţa multora, trezind conştiinţa naţională”.

Veniamin Apostol

108 109

CURBET VLADIMIR

n. 05.12.1930

după alte surse 19.09.1930

Vladimir Curbet, maestru de balet, co-regraf şi folclorist, valorifi cator al dansului şi muzicii populare, director artistic, prim-maestru de balet al Ansamblului Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare Joc, s-a născut în com. Susleni, Orhei. Cozma Curbet, tatăl adoptiv, a fost instrumentist într-o divizie militară la Petrograd, în Fan-fara „Regina Maria” din Bucureşti (1920-1933). A cîntat la peste 200 de nunţi, hore în

Orhei, Teleneşti, Rezina, Hînceşti, Străşeni etc. Studiază la Şcoala de Muzică de la Casa Unională de Creaţie „N. K. Krupskaia” din Moldova, concomitent, conduce Colectivul de dansuri şi fanfară din Susleni (1949-1953), care ocupă loc I în republică cu dansurile Bătuta, Bucuria şi Moldoveneasca. Absolveşte Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga” (1966). Conducător al colectivului de dansatori şi al orchestrei din Caragaş (1953-1957). Din 1957 – pedagog-repe-titor, din 1958 – conducător artistic, prim-maestru de balet al An-samblului Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare Joc. În 1969 fondează pe lîngă ansamblul Joc Studioul Coregrafi c, resta-bilind totodată, Şcoala de Coregrafi e de pe lîngă Şcoala de Muzică „Ştefan Neaga”. În anul 1953, la festivalul al IV-lea al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare Joc sub bagheta maestrului V. Curbet, a ob-ţinut Diploma de gradul I şi Medalia de Aur. În 1957, la Festivalul Internaţional de la Moscova obţine Premiul I şi Medalia de Aur; în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor de la Dubrovnik,

Iugoslavia (1965), a obţinut loc I şi Medalia de Aur. La Festivalul Folcloric din Germania a luat Diploma de gradul I şi Medalia de Aur. În 1979, pentru merite în dezvoltarea culturii Ansamblul Joc se învredniceşte de înaltul titlu Ansamblu Academic. Joc-ul a pre-zentat spectacole în faţa a peste 14 mln. de spectatori cca 8000 de concerte în peste 63 de ţări ale lumii. A cules şi valorifi cat 35000 de cîntece, balade, doine. A contribuit în calitate de coregraf la fi lmele: Maria şi Hora, Poienele Roşii, Nunta la Malinovka. Ca au-tor semnează cărţile: La vatra horelor (1973), Promotori ai artei populare (1979), Tot cu cîntecul mă mîngîi (1980), Aşa-i jocul pe la noi (1994), La gura unei peşteri de comori (1994), Grai şi tradiţii ne-au unit (2000, Valori perene româneşti (2003), La vatra jocului străbun (2005). Distinsului coregraf şi om de cultură i s-au acordat titlurile: Artist al Poporului din Moldova (1967), Artist al Poporu-lui din ex-Uniunea Sovietică (1981), Laureat al Premiului de Stat (1972), Cavaler al Ordinului Republicii Moldova (1992), 2 ordine Drapelul Roşu de Muncă, ordinul Prietenia Popoarelor, etc.

BIBLIOGRAFIE

Grai şi tradiţii ne-au unit / Vladimir Curbet. – Ch.: Pontos, 2000.

– 232, [32] p.; fotogr. color., des. – Imagini fotogr. din arhiva autoru-

lui.

Rec.: Ciocanu, Ion. Vladimir Curbet, publicist // Moldova suverană.

– 2000. – 13 dec. – P. 3.

Rec.: Morăraş, Mihai. Vladimir Curbet în cartea vieţii sale // Capi-

tala. – 2001. – 3 mart. – P. 9.

La gura unei peşteri de comori: [despre muz., datinile, obiceiurile,

dansul pop.] / Vladimir Curbet. – Ch.: Hyperion, 1994. – 263, [1] p.,

[32] p.; fotogr. negru alb, color.

110 111

Rec.: Ciocanu, Ion. Din istoria şi evoluţia dansului popular // Glasul

Naţiunii. – 1994. – Nr. 50 (Dec.). – P. 6.

Rec.: Paladi, Tudor. Zestrea noastră fără seamăn – cîntecul şi dan-

sul // Viaţa satului. – 1995. – 21 ian. – P. 4.

La vatra horelor / Vladimir Curbet. – Ch.: Cartea Moldovenească,

1973. – 248 p. – Cu caract. chir.

La vatra jocului străbun / Vladimir Curbet. – Ch.: Pontos, 2005.

– 428, [88] p.: planşe.

Promotori ai artei populare / Vladimir Curbet. – Ch.: Lit. artistică,

1978. – 272 p. – Cu caract. chir.

Tot cu cîntul mă mîngîi: Culeg. de cîntece / Vladimir Curbet. – Ch.:

Lit. artistică, 1984. – 608 p. – Cu caract. chir.

Ţara horelor şi a doinelor / Vladimir Curbet. – Ch.: Pontos, 2007. –

272 p.: il.

Valori perene româneşti: Tradiţii. Obieciuri. Rapsozi populari /

Vladimir Curbet. – Ch.: Pontos, 2003. – 430 p.: il, n. muz., [32] p.;

fotogr.

Ciocanu, Ion. Paşii lui Vladimir Curbet. – Ch.: Lit. artistică, 1982. –

164 p. – Cu caract. chir.

* * *

Arta trebuie salvată: [despre necesitatea păstrării folclorului muz.-

coregrafi c din Moldova] / Vladimir Curbet // Moldova suverană. –

1991. – 13 sept.

Buciumul: [instrument popular moldovenesc] / Vladimir Curbet //

Lit. şi arta. – 1987. – 25 iun. – P. 6. – Cu caract. chir.

„Căluşarii”: [din istoria dansului „Căluşarii”] / Vladimir Curbet //

Moldova socialistă. – 1989. – 15 aug.

Dăinuim-horind / Vladimir Curbet // Moldova. – 1990. – Nr. 10. –

P. 22-37.

Destăinuiri răzleţe / Vladimir Curbet // Viaţa satului. – 1995. –

25 noiemb.

Doina – temelia de spirit a melosului nostru naţional / Vladimir

Curbet // Săptămîna. – 1998. – 13 noiemb. – P. 16-17.

Drăgaica şi Sînzienele: Spectacole populare / Vladimir Curbet //

Viaţa satului. – 1994. – 16 iul. – P. 6.

Fluierul: [din istoria fl uierului] / Vladimir Curbet // Lit. şi arta. –

1987. – 1 oct. – P. 6. – Cu caract. chir.

Grai şi tradiţii ne-au unit…: tradiţiile sunt conştiinţe de sine ale

unui popor, exprimate prin viu grai, muzică, dans, cînt… / Vladimir

Curbet // Săptămîna. – 1997. – 17 ian. – P. 20-21.

„Joc” – miracolul modern al unei tradiţii arhaice / Vladimir Curbet

// Săptămîna. – 1996. – 6 sept. – P. 20-21.

Jocurile din centrul Moldovei / Vladimir Curbet // Viaţa satului. –

1989. – 1 iul.

Jocurile din nordul Moldovei / Vladimir Curbet // Viaţa satului. –

1989. – 3 aug.

Jocurile din raioanele de pe malul stîng al Nistrului / Vladimir Curbet

// Viaţa satului. – 1989. – 28 sept.

Jocurile din sudul Moldovei / Vladimir Curbet // Viaţa satului. –

1989. – 25 apr.

112 113

„Joc” reintră pe orbita succesului: [activitatea artistică a Ansamb. Naţ. Academ. de Stat de Dansuri Populare „Joc”] / Vladimir Curbet // Flux. – 1996. – 5 iul. – P. 7.

La vatra jocului străbun: [despre dansurile pop. mold.] / Vladimir Curbet // Viaţa satului. – 1988. – 2 apr. – Cu caract. chir.

La vatra jocului străbun: [prob. păstrării, valorifi cării tradiţiilor folcl. în dans] / Vladimir Curbet // Viaţa satului. – 1988. – 31 mart. – Cu caract. chir.

Mărţişorul în expresia coregrafi că [activitatea ansamblului „Joc”] / Vladimir Curbet // Viaţa satului. – 1994. – 4 mart.

Mîndră cunună a pornit / Vladimir Curbet // Moldova. – 1987. – Nr. 12. – P. 16-24. – Cu caract. chir.

Naiul, instrument muzical / Vladimir Curbet // Lit. şi arta. – 1988. – 28 apr. – P. 6. – Cu caract. chir.

Oameni iluştri ai Moldovei: [domnitori din perioada evului mediu] / Vladimir Curbet // Moldova socialistă. – 1990. – 7 iul.

Personalităţi suslenene: Vladimri Curbet // Susleni: fi le de istorie / V. Golub, T. Golub. – Ch.: [s. n.], 2008. – P. 118-120, 167-171.

Revenire la vatră: [din istoria dansurilor pop. mold.] / Vladimir Curbet // Viaţa satului. – 1988. – 5 apr. – Cu caract. chir.

Să fi m demni şi mîndri cînd jucăm o horă: [despre dezv. jocului pop. mold.] / Vladimir Curbet // Lit. şi arta. – 1987. – 26 mart. – P. 7. – Cu caract. chir.

Suntem o limbă şi un neam / Vladimir Curbet // Limba Română. – 1995. – Nr. 5. – P. 98-102.

Şi dansul poate fi ambasador: [despre jubileul de 55 de ani de la fon-darea Ansamblului Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”] / Vladimir Curbet // Dialog. – 2000. – 24 noiemb. – P. 3.

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă: [la moldoveni] / Vladimir Curbet //

Moldova socialistă. – 1990. – 13 ian.

Tradiţii şi obiceiuri de primăvară: [la moldoveni] / Vladimir Curbet

// Moldova socialistă. – 1990. – 26 apr.

Tradiţiile şi obiceiurile [româneşti] sînt în pericol / Vladimir Curbet

// Viaţa satului. – 1991. – 2 oct. – P. 7; 9 oct. – P. 5.

Un element primordial al culturii naţionale: Cîteva considerente pe

marginea festivalului republican „La vatra horelor” / Vladimir Curbet

// Viaţa satului. – 1994. – 22 sept. – P. 8.

* * *

Ansamblul Academic de Dansuri Populare „Joc”: [dir. artistic Vladi-

mir Curbet] // Calendarul bibliotecarului ’95 / Bibl. Naţ. – Ch., 1994.

– P. 97.

Ansamblul „Joc” şi V. Curbet: De viaţă aş vrea să vorbim, de ani mul-

ţi ce au trecut ca un vis, de setea cea arzătoare pentru artă şi frumos:

[interviu] // Săptămîna. – 1995. – 3 noiemb. – P. 11-14.

Arta populară ca biruinţă şi povară a spiritualităţii umane: [inter-

viu cu dir. artistic. al Ans. „Joc” – Vladimir Curbet] / consemnare

V. Ladaniuc // Moldova literară: Supl. al ziarului „Moldova suverană”.

– 1996. – 25 sept. – P. 3.

Atanasov, Maria. Sărbătoare a două nume îngemănate: Ansamblul

„Joc” şi Vladimir Curbet // Curierul de seară. – 1995. – 25 noiemb.

– P. 5.

Aţi văzut vreodată un artist plîngînd sau Cumpenele lui Vladimir

Curbet: [interviu] / consemnare M. Gh. Cibotaru // Moldova. – 1993.

– Nr. 11-12. – P. 28-35.

„Avem acum oameni care ştiu să deosebească mazărea de grîu şi or-

114 115

zul de secară…”: [interviu cu cond. Ansamblului „Joc”] // Tinerimea Moldovei. – 1989. – 28 apr.

Bazatin, I. Ansamblul Academic de Stat „Joc” la vîrsta de aur // Fe-meia Moldovei. – 1995. – Nr. 9. – P. 7.

Bazatin, I. Rezistenţa fl oare a tinereţii: [despre ansamblul Acad. „Joc”] // Moldova literară: Supl. la ziar. „Moldova suverană”. – 1995. – 1 noiemb.

Bătrînu, Nicolae. Revenire la izvoare // Lit. şi arta. – 1999. – 14 ian. – P. 8.

Belicov, Serafi m. Distanţa dintre două bătăi de inimă: [maestrul V. Curbet, dir. artistic al ansamblului de dansuri pop. „Joc” la 70 ani de la naştere] // Moldova suverană. – 2000. – 16 noiemb.

Căprianei i-ar şedea bine în centrul Parisului: [interviu cu V. Curbet, artist al poporului din R.S.S.M., conduc. artist. al formaţiei acad. „Joc”] // Lit. şi arta. – 1988. – 24 mart. – P. 3. – Cu caract. chir.

Centrul Naţional de Creaţie Populară: 70 de ani la vatra culturii tra-diţionale. – Ch., 2004. – În conţ.: Vladimir Curbet. – P. 18.

Ciocanu, Ion. Fenomenul Vladimir Curbet // Moldova suverană. – 1992. – 12 dec.

Ciocanu, Ion. Inspiraţie, muncă, dragoste // Viaţa satului. – 1995. – 25 noiemb. – P. 5.

Ciocanu, Ion. „Joc”-ul înainte şi după sărbătoare // Capitala. – 2000. – 5 noiemb. – P. 5.

Ciocanu, Ion. Maestrul şi ansamblul său: [despre V. Curbet, cond. artistic al Ansamblului Naţ. de Dansuri Pop. „Joc”] // Moldova suve-rană. – 1993. – 9 iun. – P. 3.

Ciocanu, Ion. Meditaţii la un jubileu [al ansamblului „Joc”] // Glasul

Naţiunii. – 1995. – Nr. 47 (noiemb.). – P. 1-2.

Ciocanu, Ion. Nostalgia gloriei: Ansamblul Academic Naţ. de Dan-suri Pop. „Joc” la 50 de ani // Lit. şi arta. – 1995. – 23 noiemb. – P. 6.

Ciocanu, Ion. Postfaţă la un spectacol // Lit. şi arta. – 1999. – 1 ian. – P. 6.

Ciocanu, Ion. Unde joacă moldovenii?: [Ansamblul Academic Naţ. de Dansuri Pop. „Joc”] // Ţara. – 1995. – 22 sept.

Ciocanu, Ion. Vladimir Curbet, publicist // Moldova suverană. – 2000. – 13 dec. – P. 3.

Ciocanu, Gheorghe. Al 40-lea pas al lui Vladimir Curbet: [serată jubiliară a conducătorului artistic şi coregrafului Ansamblului Aca-demic de dansuri pop. „Joc”, cu ocazia celor 40 de ani la cîrma colec-tivului] // Dialog. – 1998. – 17 dec. – P. 4.

Clipa de graţie: Ansamblul „Joc” şi Vladimir Curbet // Săptămîna. – 1995. – 3 noiemb. – P. 11-14.

Condiţia de a fi şi a rămîne noi înşine: [despre politică şi conduită socială; dialog cu Vladimir Curbet, artist al popor. dir. art. şi coregraf principal al Ans. Acad. Naţ. „Joc”] // Dialog. – 1997. – 18 sept. – P. 6.

Coordonatele „Joc”-ului: [interviu cu maestrul V. Curbet, cond. art. al ansamblului „Joc”] // Lit. şi arta. – 1991. – 19 sept. – P. 6.

Cupcea-Josu, Argentina. „Joc”, ansamblu academic de dansuri po-pulare: [dir. artistic Vladimir Curbet ] // Chişinău: Encicl. – Ch., 1997. – P. 271.

Curbet Vladimir // Dicţionar enciclopedic moldovenesc. – Ch., 1989. – P. 312.

Curbet Vladimir // Lit. şi arta Moldovei: Encicl.: În 2 vol. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 354.

De ne-am ţine măcar ca pînă în prezent…: [interviu cu conducătorul artistic al Ansamblului Academic de Dansuri Populare „Joc” Vladimir

116 117

Curbet, despre participarea colectivului la două festivaluri: în Italia, or. Cuneo, şi Franţa, or. Martigues (28 iul. – 5 aug.)] / consemnare Ion Ciocanu // Dialog. – 1998. – 26 aug. – P. 4.

Duşmanul din noi ne lucrează…: improvizaţii cu maestrul V. Curbet / consemnare B. Parii // Patria tînără. – 1995. – 11 noiemb. – P. 8.

Excursie în biografi a unei capodopere. Dansul popular: [interviu cu V. Curbet, artist al poporului din U.R.S.S.] // Lit. şi arta. – 1987. – 29 oct. – P. 1-3. – Cu caract. chir.

Formidabil…: [interviu] / consemnare I. Ciocanu // Moldova litera-ră: Supl. al ziarului „Moldova suverană”. – 1996. – 25 sept. – P. 3.

„Izvorule, de unde curgi? Din viaţă…”: Interviu cu maestrul [V. Cur-bet] / a dialogat Lora Capiţa // Viaţa satului. – 1990. – 12 dec. – P. 8.

În faţa eternităţii şi a frumosului suntem toţi egali…”: [interviu cu V. Curbet] / a înscris A. Canţîr // Moldova. – 1990. – Nr. 8. – P. 6-7.

„Joc”: Ed. spec. a săpt. „Viaţa satului” // Viaţa satului. – 1995. – 25 noiemb.

Ladaniuc, V. Renăscut din propria cenuşă: Telegramă de felicitare // Moldova literară: Supl. la ziar. „Moldova Suverană”. – 1995. – 29 noiemb.

Lempert, I. M. Vladimir Curbet // Lempert, I. M. Artişti ai poporu-lui din R.S.S.M. – Ch., 1976. – P. 155.

Mardare, M. Un destin împlinit: [V. Curbet, dir. artist. şi prim-maestru de balet al Ansamb. „Joc” // Glasul naţiunii. – 2006. – 16 mart. – P. 1, 8-9.

Meditaţii la un jubileu // Glasul Naţiunii. – 1995. – noiemb. (Nr. 47).

Mesager al întregului neam românesc: Interviu cu V. Curbet, cond.

artist. şi dir. al ansamblului „Joc” // Făclia. – 1990. – 14 dec. – P. 10.

„N-am încetat să reprezentăm un popor dăruit cu har”: [dialog cu

conducăt. Ansamb. Naţ. Academic de Stat „Joc”] // Luceafărul.

– 1996. – 28 mart.

„N-am montat nici un dans de care sa-mi fi e ruşine: [interviu cu

V. Curbet] / consemnare A. Terguţă // Săptămîna. – 1998. – 6 febr.

– P. 18-20.

„Nu ne-am luat adio, ne-am spus „la revedere”: [convorbire cu

V. Curbet, artist al poporului din U.R.S.S.] // Chişinău. Gazeta de

seară. – 1987. – 13 aug. – Cu caract. chir.

Preţioase comori ale spiritului popular // Orizontul. – 1985. – Nr. 4.

– P. 41-48. – Cu caract. chir.

Prin vînturi bolnave: [interviu cu V. Curbet] / consemnare Gh. Bu-

deanu // Lit. şi arta. – 1992. – 23 ian. – P. 3.

Promotor al artei populare moldoveneşti: [interviu cu V. Curbet,

conducătorul artistic al Ansamblului „Joc” / a intervievat G. Cotelea

// Pămînt şi oameni. – 1995. – 18 noiemb. – P. 7.

„Rădăcinile noastre sunt sănătoase, tari şi le alimentează cea mai

dulce sevă – folclorul naţional”: [interviu cu Vladimir Curbet] / con-

semnare V. Ladaniuc // Moldova suverană. – 1994. – 12 mart. – P. 3.

Roibu, Nicolae. „Joc”-ul, cu noroc, şi fără…: [la 55 de ani de la fonda-

rea Ansamb. Acad. de Dansuri Populare „Joc”, 50 de ani de activitate

şi 70 de ani din ziua naşterii dir. artistic şi prim-maestrului de balet

Vladimir Curbet] // Flux: cotid. naţ. – 2000. – 9 noiemb. – P. 4.

Roibu, Nicolae. Profesorii mei au fost ţărani…: [Vladimir Curbet] //

Flux. – 1998. – 19 dec. – P. 6.

Roibu, Nicolae. Universităţile lui V. Curbet // Timpul de dimineaţă.

– 2005. – 16 sept. – P. 25.

118 119

Roşca, L. Un tînăr de aproape 50 de ani – Ansamblul „Joc” // Patria Tînără. – 1995. – Apr. (Nr. 15).

Rucan, Lora. Arta se face prin spirit şi har, dar nicidecum la coman-dă: De vorbă cu V. Curbet, art. al popor. din R. M. // Rucan, Lora. Voci umane, destine neordinare. – Ch., 2006. – P. 80–82.

Sadovnic-Orheianu, Iurie. Din avion; Consăteanul meu V. Curbet: [poezii] // Sadovnic-Orheianu, Iu. Am să plec în codrul verde. – Ch., 1999. – P. 19.

„Se vor pocăi neamurile”: [dialog cu V. Curbet, conducătorul artis-tic al Ansamblului „Joc” / interlocutor Gh. Budeanu // Lit. şi arta. – 1990. – 15 mart. – P. 5.

60 de ani de la naştere şi 40 de ani dăruiţi scenei: [Vladimir Curbet] // Moldova suverană. – 1990. – 15 dec. – P. 3.

Ţarălungă, Antip. Lexicul dansului folcloric şi evoluţia lui în dan-surile scenice ale ansamblului „Joc”: („Tăbăcăreasca” şi „Hora fete-lor” montate de N. Bolotov în 1949 şi de V. Curbet în 1960) // Arta. – 2003. – P. 151-153. – Rezumat în lb. fr.

Ţarălungă, Antip. Mereu la gura peşterii cu comori // Moldova lite-rară: Supl. la ziar. „Moldova suverană”. – 1995. – 29 noiemb.

Ţarălungă, Antip. Prin viaţă cu dansul: [V. Curbet la 40 de ani de creaţie artistică] // Săptămîna. – 1997. – 26 dec. – P. 20.

Vodă, Gheorghe. Cel care eşti: lui V. Curbet: [poezii] // Constelaţia lirei. – Bucureşti, 1989. – P. 360-361.

Хора-хоровод радости: [культурно-шефская работа на селе тан-цевальных коллективов] / Владимир Курбет // Сов. Культура (Москва). – 1987. – 23 апр.

«Высшая из наград – признание народа»: [к 50-летию ансамб-

ля «Жок»: интервью с худож. рук. Академ. Ансамбля народного

танца «Жок», В. Курбет] // Независимая Молдова. – 1995. – 18

окт.

Казакова, Р. «Желаю вам…»: [худож. рук. Академ. Ансамбля на-

родного танца «Жок», В. Курбет] // Деловая газета. – 2000. – 20

сент. – С. 19.

Как дела, маэстро?: [интервью с худож. рук. Академ. Ансамбля

народного танца «Жок», В. Курбет] / записала Р. Казакова // Де-

ловая газета. – 2003. – 5 февр. – С. 8.

Куда поедет «Жок»: [беседа с худож. руководителем акад. ансам-

бля нар. танца «Жок» В. Курбетом] / записал Н. Тронин // Сов.

Молдавия. – 1989. – 16 февр.

«Не расставайтесь с надеждой, маэстро…»: [интервью с худож.

рук. Академ. Ансамбля народного танца «Жок», В. Курбет] / за-

писала Р. Казакова // Деловая газета. – 1998. – 30 окт. – С. 18.

Не хочу чтобы было спокойно…: [беседа с худож. руководите-

лем, гл. балетмейстером Гос. акад. ансамбля нар. танца «Жок»,

В. Курбетом] // Сов. Молдавия. – 1988. – 10 июля.

«С верой и надеждой не расстанусь никогда»: [интервью с руко-

водителем академ. ансамбля нар. танцев «Жок», В. Курбетом] //

Деловая газета. – 2004. – 14 июля. – С. 5.

APRECIERI

„Vladimir Curbet a desfăşurat o activitate prodigioasă, afi rmîndu-

se ca personalitate notorie în cultura românească. Pasionat etnograf,

folclorist, neobosit şi distins coregraf, el a valorifi cat de-a lungul ani-

lor tradiţii şi datini, ritualuri şi credinţe, obiceiuri şi dansuri popula-

re, muzică şi port naţional, elogiind virtuţile spirituale şi morale ale

120 121

poporului din sînul căruia a ieşit. Susţine cu ardoare că doar în satele

noastre, frumoase şi pitoreşti, mai poate fi surprinsă în forme geniale

cultura populară, convins că ţăranii sunt marii creatori şi păstori ai

zestrei noastre spirituale. Filoane perene ale existenţei românilor în

timp şi spaţiu, aceste comori nepieritoare au fost transmise din tată în

fi u, păstrîndu-li-se strălucirea şi prospeţimea, autenticul şi origina-

lul. În ele şi-au materializat strămoşii noştri gîndurile şi aspiraţiile,

sentimentele şi năzuinţele, durerile şi bucuriile”.

Marcela Mardare

„Vladimir Curbet şi ansamblul său luptă cu înverşunare să nu

piardă ceea ce s-au cucerit prin talent, inspiraţie, muncă, dragoste şi

repetăm – prin dăruire plenară artei noastre naţionale de un farmec

absolut fascinant”.

Ion Ciocanu

„Vladimir Curbet este sufl etul colectivului, descoperitorul şi şlefui-

torul nestematelor coregrafi i naţionale”.

„Action Quebec”, Canada

„A colectat personal sute şi mii de cîntece populare. A înregistrat

dansuri din toate zonele republicii. A editat cărţi despre istoria şi

arta dansului, despre cultură, despre spiritualitatea neamului nos-

tru. A publicat o sumedenie de articole de problemă privind aşijde-

rea zestrea noastră culturală. Şi toate acestea făcîndu-se paralel cu

munca sa de bază ca director artistic al renumitului şi prestigiosului

ansamblu „Joc”.

Mihail Gheorghe Ciubotaru

„Aparţinând unei zone a globului dintre cele mai bogate în tra-

diţii folclorice, SPIRITUL NAŢIONAL nu putea să nu-i direcţioneze

destinul vieţii artistice a marelui VLADIMIR CURBET de la Susleni,

Orhei. El a reuşit cu JOC-ul său să infl uienţeze dezvoltarea clară şi

armonioasă a unei culturi coregrafi ce puternice şi fundamentată sub

semnul unei sensibilităţi absolute, care a catalizat spiritul artistic

universal…, Lumea Planetei. Este ARTISTUL care aude Lumile în

ARBORELE SĂU GENEALOGIC… L-am cunoscut personal abia în

anul 1969 la Primul Festival Naţional de Folclor (Zona Bugeac) de

la Vulcăneşti. El fi ind membru al juriului, eu – secretar al juriului

şi coordonatorul Festivalului, pe atunci fi ind încă student la anul V

al Institutului de Arte „G. Musicescu”. Apoi mi-a fost dat, după anii

‘80 secolul trecut, să ne revedem la sediul Ansamblului „JOC” de pe

str. Bucureşti la o întâlnire cu Ansambul Folcloric „TĂLĂNCUŢA” şi

colectivul Dumnealui, care ne-au onorat şi aplaudat. Ne-a ascultat

şi… a lăcrimat. Numai un mare artist şi Om sensibil putea să ne facă

o asemenea invitaţie.”

Andrei Tamazlâcaru

122 123

DOHOTARU VASILE

n. 10.04.1955

Pictorul Vasile Dohotaru s-a născut în s. Curchi, Orhei. Studii: Şcoala de pictură din or. Orhei; 1975-1980 – Universitatea Pedagogica „K. D. Uşinski”, Facultatea de Grafi că şi Pictură din Odesa, Ucraina; 1982-1984 – laboratoarele de acuarelă, Riga. După absolvirea facultăţii, lucrează, un timp, ca profesor la Şcoala de pictură din Orhei, apoi

este angajat la Universitatea Pedagogică „I. Creangă”, Facultatea de Grafi că şi Pictură (1985-1994). Din 2000 este conferenţiar uni-versitar la Catedra design vestimentar, Universitatea Tehnică din Moldova. Din 1981 lansează peste 20 de expoziţii personale la Bucureşti, Moscova, Odesa, Sankt-Petersburg. Lucrări în colecţii particulare se afl ă în Olanda, Danemarca, Elveţia, Marea Brita-nie, Moldova, SUA, Franţa, Suedia, Austria, Germania, România. Ca sculptor activează din 2000. Sînt apreciate lucrările În scenă, Somnul, Balerină ş. a. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1990), membru-corespondent al Şcolii de acuarelă Aldo Raimonde, Roma; membru al Uniunii Internaţionale a Plasticieni-lor din Europa (primit la Bucureşti în 1999). Distincţii: Maestru în Arte (2001); Laureat al Premiului „M. Eminescu”(2000).

Expoziţii personale

1981 – Galeria UAP, Odesa1987 – Sankt-Petersburg, Rusia1990 – Galeria „Victoria”, Iasi, România1992 – Galeria UAP, Botoşani, România

1993 – Galeria UAP, Chişinău1993 – Muzeul Naţional, Piatra-Neamţ, România1994 – Muzeul Naţional, Bacău, România1994 – Galeria Municipiului, Bucureşti, România1995 – Muzeul Naţional, Cluj-Napoca, România1995 – Muzeul Naţional, Bistriţa, România1995 – Baia-Mare UAP, România1995 – Galeria „Căminul Artei”, Bucureşti, România1996 – Galeria UAP, Arad, România1996 – Galeria UAP, Satu Mare, România1997 – Alianţa Franceză, Chişinău, Moldova1992, 2000 – Opera Naţională, Chişinău, Moldova1998 – Galeria UAP, Chişinău, Moldova1999 – Alianţa Franceză, Chişinău, Moldova2000, 2001 – Teatrul „Satiricus”, Chişinău, Moldova

Expoziţii de grup1988 – Salonul Tineretului, Moscova, Rusia 1992 – „Grupul 22”, Bucureşti, România1993 – Salonul Basarabiei, Bucureşti, România1997 – „Acuarela”, Sankt-Petersburg, Rusia1998–2001 – Salonul Moldovei, Chişinău, Moldova – Bacău, România2000 – Autumnala, Chişinău, Moldova2001 – Limba noastra cea româna, Galeria UAP, Chişinău, Moldova.

Tabere de creaţie1996 – Tîrgovişte (România), Bulgaria1997 – Baia-Mare, România1998 – Cazanele Dunărei, România1999 – Ploieşti, România2001 – Bacău, România.

124 125

BIBLIOGRAFIE

Balerină (1); Balerină (2); Apus de soare (1); Toamna în munţi (1);

Balerină (3); Balerină (4); Toamna în munţi (2): [picturi] / Vasile Do-

hotaru // Femeia Moldovei. – 1998. – Nr. 3-6. – P. 48-49.

Balerină; Conversaţie: [pictură] / Vasile Dohotaru // Cebuc, A. Enci-

clopedia artiştilor români contemporani. – Bucureşti, 1998. – Vol II.

– P. 54.

Balerină: [reproducere] / Vasile Dohotaru // Noi. – 2001. – Nr. 3. –

P. 1 a copertei.

Dans: [pictură] / Vasile Dohotaru // Noi. – 2000. – Nr. 7. – P. 1 a

copertei.

Portret de adolescenţă: [pictură] / Vasile Dohotaru // Noi. – 2001. –

Nr. 11. – P. 1 a copertei.

„Repetiţie”; „Seara”; „Dispoziţie”; „Eternitate”; „Relaxare”…: [repro-

duceri] / Vasile Dohotaru // Femeia Moldovei. – 1998. – Nr. 3-6. –

P. 2, 4, 24, 44-45.

„Balerina” (II), „Portret de femeie”, „Fantezie”: [reproduceri] / Va-

sile Dohotaru // Business Week: Информ журн. – 1999. – Nr. 9. –

P. 28-29.

Bobernaga, Sofi a. Vasile Dohotaru: [despre expoziţia personală a

plasticianului la Galeriile UAP din Chişinău, mai, 1998] // Atelier. –

1998. – Nr. 5/6. – P. 8-9.

Buzdugan, R. Mesaj din adîncul Ţării: [expoz. de debut în pastel a

pict. V. Dohotaru] // Lit. şi arta. – 1993. – 3 iun. – P. 1.

Calcea, Andrei. Dohotaru Vasile // Calcea, A. Personalităţi orheie-

ne: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 68.

Ciobanu, Gheorghe. De la „Geneză” la „Sixtină”: [despre pictorul

V. Dohotaru] // Business Week: Информ журн. – 1999. – Nr. 9. –

P. 28-29.

Cojocaru, Teodor. Explorator de noi orizonturi: [schiţă de portret]

// Capitala. – 2001. – 24 febr. – P. 4.

Fiecare generaţie vine cu noi orizonturi…: [dialog cu pictorul

V. Dohotaru] // Săptămîna. – 1998. – 17 apr. – P. 20-21.

Furtună, A. Opt grafi cieni sub un singur acoperiş: [expoz. cu gene-

ricul „Grafi că”] / exponenţi M. Mireanu, V. Dohotaru // Curierul de

seară. – 1993. – 24 iun. – P. 3.

Gafton, Marcela. Fraţii Dohotaru la „Hasdeu”: [expoz. plasticienilor

Vasile şi Andrei Dohotaru] // Jurnal de Chişinău. – 2003. – 19 dec.

– P. 16.

Gulea, L. Vasile Dohotaru şi modelele cu ochi mari: [despre creaţia

pictorului] // Lanterna magică. – 1993. – Nr. 21-24 (Dec.). – P. 6.

Koifman, Alexandr. Morandi al nostru: Vasile Dohotaru // Cultura.

– 2008. – Nr. 1. – P. 8; fotogr.

Negru, Radu. Dohotaru Vasile // Cebuc, A. Enciclopedia artiştilor

români contemporani. – Bucureşti, 1998. – Vol. 2. – P. 54.

Spînu, Constantin. Pelerinaj în spaţii coloristice: [pictorul Vasile

Dohotaru] // Femeia Moldovei. – 1998. – Nr. 3-6. – P. 48-49.

Stil propriu, creativ: dialog cu pictorul V. Dohotaru / a consemnat

M. Bendas // Tineretul Moldovei. – 2000. – 5 febr. – P. 8.

Şalaghinova, N. Acuarela e artă fi nă: [expoz. de acuarelă din creaţia

a 20 de pictori contemporani: V. Dohotaru [ş. a.] // Curierul de seară.

– 1993. – 12 ian. – P. 3.

126 127

Tămăzlăcaru, Elena. Păsările dansului, metaforele pînzelor, baleri-

nele: [creaţia pictorului V. Dohotaru] // Lit. şi arta. – 1997. – 13 no-

iemb. – P. 6.

Trofi mov, Rodica. Luminile plasticianului V. Dohotaru // Flux: co-

tid. naţ. – 2001. – 18 ian. – P. 4.

Vasile Dohotaru – un magician al luminii: [interviu] / consemnare

L. Toma // Lit. şi arta. – 2003. – 26 mai. – P. 6.

Vrabie, Gheorghe. Rolul primordial al culorii în pictura lui Vasile

Dohotaru // Lit. şi arta. – 2008. – 21 febr. – P. 8.

Жук, Татьяна. Живопись, графика, коллаж: Вернисаж: [В. Дохо-

тару] // Независимая Молдова. – 2008. – 14 мая. – С. 4; фото.

APRECIERI

„Spirit boem şi personal, Vasile Dohotaru se impune în peisajul

artei româneşti contemporane ca un singur mînuitor al culorilor de

apă, cît şi al pastelului.

Desenele sale jucăuşe, şi pe alocuri chiar ghiduşe, fac din ansam-

blul compoziţional o adevărată bucurie de viaţă şi un laborator de

viguroase experienţe plastice şi cromatice mereu mai însolite…”

Vlad Bulat

„Pictorul basarabean Vasile Dohotaru aparţine categoriei de spiri-

te elevate, animate de fervoare lirică şi predispoziţie către exprimarea

metaforică. Pasionat de reverberaţiile umanului compune cu abilita-

te, eleganţă şi savoare forme, fi zionomii şi caractere a căror vibraţie se

răsfi ră către eternitatea timpului.

Modalităţile stilistice au limpezime, rafi nament, nerv rezumativ şi

certă originalitate.”Negoiţă Lăptoiu

„Fără a renunţa la fi gurativul obiectual, artistul practică un de-

corativ-pictural de o deosebită sensibilitate de sufl et şi culoare. Jocul

elementelor plastice retrăieşte, într-o simbioză de pulsaţie spirituală

a luminii şi dorinţă de descripţie plastică. Doar albul hîrtiei de acua-

relă, cu starea sa de infi nit, îl lasă descoperit ca „sentimental”.

Bicer Petru

„Originalitatea estetizantă a lucrărilor pictorului germinează din

spiritul boemic nestăvilit al creatorului, care se afl ă într-o perma-

nentă şi ambiţioasă căutare de principiu a valorilor esenţiale ale fru-

mosului şi aspiraţiile de transpunere a acestora în limbajul artelor

plastice.”Constantin Spânu

128 129

DONI GHEORGHE

n. 06.02.1955

Poetul şi publicistul Gheorghe Doni este originar din com. Brăviceni, Orhei. Este ab-solvent al Facultăţii de Litere, specialitatea jurnalistică, a Universităţii de Stat din Moldo-va (1979). A fost colaborator la ziarul repu-blican Moldova socialistă, redactor superior la Studioul Moldova-Film, secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct, redactor-şef la ziarul Tinerimea Moldovei (1991-1992), şef secţie la Centrul Naţional de Studii Literare şi Muzeografi e „M. Kogălniceanu” (1992-1997),

între ani 1997-2004 – vice-director al Companiei Aeriene CCM Vichi. În prezent – liber-profesionist. Publică în presă poeme, eseuri, cronici, portrete literare. În anul 1995 a editat volumul de versuri Altarul deziluziilor. Premiul Salonului Naţional de Carte (Chişinău, 1996).

BIBLIOGRAFIE

Altarul deziluziilor: poeme / Gheorghe Doni. – Ch.: Museum, 1995.

– 94, [2] p.

* * *

Acasă toamna: [versuri] / Gheorghe Doni // Viaţa satului. – 1988. –

22 oct. – Cu caract. chir.

Aici; Visul; Perspectiva cu îngerii [ş. a.]: [versuri] / Gheorghe Doni //

Lit. şi arta. – 1995. – 1 iun. – P. 8.

Apel: [versuri] / Gheorghe Doni // Moldova suverană. – 1991. –

17 mai.

Aproape disperat; Răul luminii; Un nou poem; Apocalipsă interioa-

ră; Stare; Starea de rău: [versuri] / Gheorghe Doni // Basarabia. –

1993. – Nr. 9. – P. 89-90.

Autografe la venirea primăverii: [despre ansamblul de viorişti din

Siberia] / Gheorghe Doni // Moldova socialistă. – 1987. – 10 mart. –

P. 4. – Cu caract. chir.

Baladă; Cine ca lebăda intră în apa; Moldovei; Floare purpurie; Pla-

iul către pasăre: [versuri] / Gheorghe Doni // Scînteia leninistă.

– 1988. – Nr. 1. – P. 12. – Cu caract. chir.

Cartea de vise; Eventual cîntec de lebădă; Sărutul; Copacii…: [ver-

suri] / Gheorghe Doni // Noi. – 2002. – Nr. 7. – P. 8-9.

Ce frumoasă-i dragostea: [versuri] / Gheorghe Doni // Codrule, de-

aş fi ca tine: Cîntecele lui Mihai Ciobanu. – Ch., 1996. – P. 56-57.

Ce ştii tu?…; Destăinuire; Verde-verde; Contopire; Din fruct – către

fl oare; Ca frunza, ca steaua; Rugă: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi

arta. – 1992. – 1 ian. – P. 5.

Citind Biblia: [versuri] / Gheorghe Doni // Viaţa satului. – 1995. –

29 sept. – P. 4.

Cîntăreţ al vieţii noi: [despre scriitorul A. Robot] / Gheorghe Doni //

Moldova socialistă. – 1986. – 15 ian. – P. 3.

Cîntec cu un fi nal prea optimist: [versuri] / Gheorghe Doni // Viaţa

satului. – 1996. – 12 oct. – P. 12.

Cosmică privire în sine: [versuri] / Gheorghe Doni // Glasul naţiunii.

– 1994. – oct. (Nr. 40). – P. 4.

130 131

Cu dragoste, despre Serghei Esenin / Gheorghe Doni // Lit. şi arta.

– 1995. – 5 oct. – P. 5.

Curcubeul cu semnul crucii; Scoica iubirii; Cîntec; Început de zi;

Incertitudine; Telegrafi erea poemului; Poemul poemelor; Modrigal;

Răvaş la post-restant; Acord: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta.

– 1994. – 14 iul. – P. 5.

De dragul „păsăruicii”: [despre dezv. c. Gura-Galbenă, r-nul Cimi-

şlia] / Gheorghe Doni // Moldova socialistă. – 1987. – 11 iul. – Cu

caract. chir.

Descendenţă; Inovaţie; Respiraţie; Ceas tîrziu; Flori uscate: [versuri]

/ Gheorghe Doni // Patria tînără. – 1994. – Dec. (Nr. 17). – P. 11.

Din pulberea anilor; Poeme de-acasă; Radioactivitatea; Reminiscen-

ţă; Cristul fl orilor: [versuri] / Gheorghe Doni // Tineretul Moldovei.

– 1991. – 14 aug.

Discursul oglinzilor; Mari interdicţii; Păgubitoarele iluzii… [versuri]

/ Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 2006. – 2 febr. – P. 5.

Doină: [versuri] / Gheorghe Doni // Tineretul Moldovei. – 1992. –

10 apr.

Drama Răutului, durerea noastră comună / Gheorghe Doni // Natu-

ra. – 2005. – Nr. 11. – P. 3.

Ecologistul: [M. Garaz, Gh. Malarciuc] / Gheorghe Doni // Natura.

– 2005. – Nr. 11. – P. 8.

Fratele meu copacul; Parabolă: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi

arta. – 2002. – 11 apr. – P. 5.

Ianuş: [poeme] / Gheorghe Doni // Viaţa Basarabiei. – 2002. – Nr. 3.

– P. 103-109.

I-aş bate la uşă: [versuri] / Gheorghe Doni // Glasul naţiunii. – 1993.

– oct. (Nr. 40). – P. 4.

Imn; Cîntec cu un fi nal prea optimist; Nouă poetică; Ruptura cu dia-

volul de sex feminin; Denumirea suicidului; Visul: [versuri] / Gheor-

ghe Doni // Lit. şi arta. – 1997. – 29 mai. – P. 4.

Indiscretă interogare a sinelui; Călători prin timp; Nebun de sincer;

Elegie; Nichita Stănescu; Cu luna în faţă; Falsa perfecţiune; Invaria-

bila cifră; I-aş bate la uşă; Pastel; Şi să mai fi u; Reportaj liric: [versuri]

/ Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1993. – 17 iun. – P. 5.

Invocare; Clepsidra; Ros de gînduri: [versuri] / Gheorghe Doni //

Moment poetic. – Ch., 1996. – P. 20.

Împătimitul artist: [cineastul, scriitorul Vlad Ioviţă] / Gheorghe

Doni // Lit. şi arta. – 1996. – 1 ian. – P. 6.

Înalţă-te, sufl ete!; Pînă cînd?; Cine ca lebăda intră în apă; Monstrul;

Ca frunza, ca steaua: [versuri] / Gheorghe Doni // Moldova soc. –

1989. – 19 febr.

„În lipsa celei de demult…”; Nu-ţi fă iluzii; Saltul în sine de leopard;

Ruptura cu diavolul de sex feminin: [versuri] / Gheorghe Doni //

Basarabia. – 1995. – Nr. 8/9. – P. 43-45.

Miracolul pămîntului basarabean / Gheorghe Doni // Natura. –

2005. – apr. – P. 9.

Mit; Dar cum?; Ca şi cum; Coloana infi nitului: [versuri] / Gheorghe

Doni // Viaţa satului. – 1994. – 10 sept. – P. 6.

Muzeul scriitorului / Gheorghe Doni // Viaţa satului. – 1995. –

11 mart. – (Ed. spec.: Caiete de cultură; XXXIV).

„Nu mă uita”: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1995. –

9 mart. – P. 4.

132 133

O imagine a optzecismului basarabean / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1996. – 22 febr. – P. 5.

O ţară fără cultură e ca şi un pămînt fără natură: [interviu cu renu-mitul naist şi compozitor Gh. Zamfi r / Gheorghe Doni // Natura. – 2005. – Nr. 12. – P. 6.

Pe urmele poetului / Gheorghe Doni // Moldova socialistă. – 1987. – 8 febr. – Cu caract. chir.

Pîinea noastră cea de-a pururea…: [versuri] / Gheorghe Doni // Na-tura. – 2005. – Nr. 12. – P. 16.

Plînsul orfi c al lui Andrei Ciurunga / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1995. – 21 dec. – P. 4.

Poetul cu textul în faţă: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1996. – 3 oct. – P. 4.

Poetul român din Transnistria: [Nicolae Ţurcanu] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1993. – 24 iun. – P. 4.

Poetul şi lumea / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1995. – 16 febr. – P. 5.

Prutul, rîul care ne uneşte sau Luptători prin labirinturile falsurilor / Gheorghe Doni // Natura. – 2006. – Nr. 2. – P. 4.

Răvaşul pe care am uiat să ţi-l las pe masă; Post-modernism; Orfeu…: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 2007. – 12 iul. – P. 5.

Recitind un poet: [Liviu Damian] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1994. – 1 dec. – P. 4.

Restituiri: [despre poetul N. Ţurcanu] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1993. – 24 iun. – P. 4.

Revelaţiile scrisului; Erodarea istoriei: [versuri] / Gheorghe Doni // Contrafort. – 2002. – Ian.-mart. – P. 7.

Spectacolul interior al poeziei: [versuri] / Gheorghe Doni // Patria

tînără. – 1995. – Nr. 5 (Febr.). – P. 10.

Spre care tărîmuri?; Acolo unde se poate întîmpla orice; În exerciţiul

funcţiunii; Autoportret din interior; Necazurile generaţiei N; Odă;

Versul incendiar; Descîntec; Pecete: [versuri] / Gheorghe Doni // Lit.

şi arta. – 2004. – 8 iul. – P. 4.

Stăpîni la gura unui rîu / Gheorghe Doni // Natura. – 2005. – Nr. 4.

– P. 1-2.

Stea călăuză; Transcendenţă; Deşi…; Dacă…; Autografe; Asasinatul

din vis; Timp şi materie: [versuri] / Gheorghe Doni // Glasul naţiunii.

– 1995. – Iun. (Nr. 28). – P. 5.

Substituiri în detrimentul culturii: [despre activitatea Şc. de Ilumi-

nare Cult. „E. Sîrbu” din or. Soroca] / Gheorghe Doni // Moldova

socialistă. – 1988. – 12 iul. – Cu caract. chir.

Sursele de inspiraţie: [despre grafi cianul G. Vrabie] / Gheorghe Doni

// Moldova socialistă. – 1988. – 16 sept. – Cu caract. chir.

Toamna ca-ntr-un tablou de Van Gogh / Gheorghe Doni // Lit. şi

arta. – 2000. – 12 oct. – P. 4.

Trăind motivul mioritic: [despre compozitorul T. Chiriac, înaintat la

Premiul de Stat a R.S.S.M.] / Gheorghe Doni // Moldova socialistă.

– 1988. – 30 sept. – Cu caract. chir.

Un studiu de anvergură, sau Tentaţia documentarului literar: [des-

pre studiul lui Fănuş Baileşteanu „Grigore Vieru” Omul şi Poetul /

Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 1995. – 19 oct. – P. 4.

Venim din Cosmos; Gioconda; Tu; Şi voi…; Întoarceţi-vă la Iisus:

[versuri] / Gheorghe Doni // Glasul naţiunii. – 1994. – Mart. (Nr. 11).

– P. 4.

134 135

[Versuri] / Gheorghe Doni // Iubire de metaforă. – Ch., 2001. – Vol. 2.

– P. 316-319.

[Versuri] / Gheorghe Doni // Lit. şi arta. – 2004. – 8 iul. – P. 4.

Vladimir Vîsoţki / Gheorghe Doni // Moldova socialistă. – 1988. –

24 ian. – Cu caract. chir.

Calcea, Andrei. Doni Gheorghe // Calcea, A. Personalităţi orheiene:

Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 69.

Cărpineni: Oază de speranţă: [interviu cu Iu. Vintilă, primarul com.

Cărpineni] / consemnare Gh. Doni // Natura. – 2004. – Oct. (Nr.

10.).

Cimpoi, Mihai. Cearta dintre tradiţionalişti şi (post) modernişti:

[Gh. Doni ş. a.] // Porto-Franco. – 1996. – Sept. (Nr. 9). – P. 8.

Cimpoi, Mihai. Gheorghe Doni // Cimpoi, M. Istoria literaturii ro-

mâne din Basarabia. – Bucureşti; Ch., 2003. – P. 386.

Cimpoi, Mihai. Gheorghe Doni // Cimpoi, M. Istoria literaturii ro-

mâne din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 254-255.

Corespondentul special: [interviu cu N. Ghibu, regiz. la studioul

„Moldova – fi lm”, despre noua peliculă cinematogr.] / interlocutor

Gh. Doni // Moldova soc. – 1988. – 7 apr. – Cu caract. chir.

Dolgan, Mihail. Doni Gheorghe // Iubire de metaforă. – Ch., 2001.

– Vol. 2. – P. 315.

Dor de viaţă, dor de-a ne cunoaşte: [interviu cu dram. A. Strîmbeanu]

/ a intervievat Gh. Doni // Tineretul Moldovei. – 1992. – 29 mai.

În spiritul vremii: [interviu cu F. G. Apostol, locţ. Preş. Com. de Stat

pentru cinematogr. al R.S.S.M.] / interlocutor Gh. Doni // Moldova

socialistă. – 1986. – 27 aug. – Cu caract. chir.

Moment poetic: [culeg. de versuri] / pref. M. Cimpoi. – Ch.: Cartier:

Dep. Cultură al Primăriei mun. Chişinău, 2002. – 19, [1] p.: il. – În

conţ.: Poemul fl orii din lada cu gunoi / Gh. Doni.

„Un popor care se stimează trebuie s-o i-a spre autocultivare”: [in-

terviu cu Clima Gescu:] / a intervievat Gh. Doni // Tineretul Moldo-

vei. – 1992. – 7 febr.

Vicol, Mihai. România 1985; Buletin de ştiri 1986; Poem trist: [ver-

suri] / M. Vicol; pref. de Gh. Doni // Tineretul Moldovei. – 1992. –

5 iun.

Ziua Poeziei – 2002: [versuri] // Lit. şi arta. – 2002. – 10 oct. – P. 4.

– În conţ.: Între eterne dileme / Gh. Doni.

Ziua Poeziei – 2000: [versuri] / des. de Dan Danilă, Sorin Anca // Lit.

şi arta. – 2000. – 12 oct. – P. 4-5. – În conţ.: Toamna ca-ntr-un tablou

de Van Gogh / Gh. Doni.

136 137

DONICI ALEXANDRU

18061865

Traducătorul şi fabulistul Alexandru Do-nici s-a născut în com. Bezin (în prezent Donici), Orhei. Îşi face studiile la un pensi-on din Petersburg, unde se familiarizează cu literatura rusă. În acelaşi loc absolvă şi şcoa-la de cadeţi, devenind, pentru scurt timp (1825-1826), ofi ţer în armata rusă. Debutea-ză la 1837 cu traducerea poemului Ţiganii de Puşkin. Colaborează la Dacia literară, Albina românească, Propăşirea, Zimbrul, România literară ş. a. Opera care îl consacră

este culegerea de Fabule (1840). Ea avea să devină titlul de referin-ţă al lui Eminescu pentru recunoaşterea şi defi nirea fabulistului: Donici, cuib de-nţelepciune. Donici aduce în creaţiile sale un umor discret, o mare concentrare şi simplitate stilistică, o limbă română curată, impregnată cu zicale şi proverbe populare, şi o anumită sfătoşenie şi înţelepciune bătrînească.

Notă: În anul 1993 Biblioteca Publică Raională „A. Donici”, Orhei a elaborat indicile bibliografi c Alexandru Donici – o stea pe cerul Moldovei.

BIBLIOGRAFIE

Opere. – Ed. a 2-a, rev. / Alexandru Donici – Ch.: Lit. artistică, 1979.

– 220 p. – Cu caract. chir.

Scrieri / Alexandru Donici. – Ch.: Litera, 1997. – 296 p.

Fabule / Alexandru Donici. – Bucureşti: Corint, 2003. – 144 p.

Fabule / Alexandru Donici. – Bucureşti: Ed. Tineretului, 1963. –

191 p. – Cu caract. chir.

Fabule / Alexandru Donici. – Ch.: Lit. artistică, 1988. – 106 p. – Cu

caract. chir.

Fabule / Alexandru Donici. – Iaşi: Librăria şcolilor „Fraţii Şaraga”,

1993. – 168 p.

Fabule şi satire / Alexandru Donici. – Ch.: Litera; Bucureşti: Litera

Internaţional, 2002. – 349, [1] p.

Greierul şi furnica: Fabule / Alexandru Donici. – Ch.: Cartier, 1996.

– 80 p.

Măgarul şi privighetoarea: Fabule. Poezii. Teatru / Alexandru Do-

nici. – Ch.: Cartea Moldovei, 2003. – 133, [3] p.

Alexandru Donici – o stea pe cerul Moldovei: Indice bibliogr. / al-

căt. Z. Vîrlan. – Orhei: [s. n.], 1993. – 22 p.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: Ed. ARC, 1996. – În conţ.: Donici Alexandru. – P. 15-16, 39-41,

60, 73, 86, 146, 150, 258, 315, 340.

Cantemir, Antioh. Satire şi alte poetice compuneri. – Ch.: Lit. artis-

tică, 1988. – 220 p. – Text în lb.: rom. şi rusă.

* * *

Donici Alexandru // Crizantema de la frontieră. – Bucureşti, 1996.

– P. 139.

Donici Alexandru // Dicţionar enciclopedic ilustrat. – Ch., 1999. –

P. 192.

138 139

Donici Alexandru (Alecu) // Dicţionarul literaturii române de la

origini pînă la 1900. – Bucureşti, 1979. – P. 295-296. – Cu caract.

chir.

Donici Alexandru // Literatura şi arta Moldovei: Encicl.: în 2 vol.

– Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 193-194.

Lupul şi motanul: [fabulă] / Alexandru Donici // Moldova suv. –

1992. – 20 aug.

Musca: [fabulă] / Alexandru Donici // Vocea poporului. – 1996. – 16

ian. – P. 4.

Vulpea şi bursucul; Sticletul şi ciocîrlanul…: [fabule] / Alexandru

Donici // “a” Mic”. – 2003. – Nr. 4.

Alexandru Donici: Casa-muzeu „Al. Donici” // Crăciun, Boris. Pe

urmele scriitorilor din vatra limbii române / Boris Crăciun, Dumitru

Vacariu. – Iaşi, 2003. – P. 21-22.

Alecu (Alexandru) Donici // Dicţionarul general al literaturii ro-

mâne /Academia Română. – Bucureşti, 2004. – Vol II: C/D. – P. 715-

716.

Alexandru Donici // Istoria ilustrată a literaturii române: album

şcolar cu 900 de imagini. – Ed. a 2-a. – Iaşi, 2002. – P. 28.

Alexandru Donici // Literatura română: Dicţionar-antol. de istorie

şi teorie literară. – Ed. a 3-a, rev. şi adăug. – Ch., 2003. – P. 186-187.

[Alexandru Donici] // Micu, Dumitru. Scurtă istorie a literaturii ro-

mâne: De la începuturi la primul război mondial. – Bucureşti, 1994.

– Vol. I. – P. 158.

Anton, Ion. Donici – cuib de-nţelepciune // Florile dalbe. – 1996.

– 26 ian. – P. 1.

Balmuş, P. Statornic „Cuib de’nţelepciune”… // Donici, A. Fabule. –

Ch., 1988. – P. 92-103.

Calcea, Andrei. Donici Alexandru // Calcea, A. Personalităţi orheie-

ne: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 70.

Cantemir, Antioh. Satira 1 (fragm.): [versuri] / trad. A. Donici //

Luceafărul. – 1997. – 21 aug.

Călinescu, George. Patrioţi şi unionişti: Al. Donici // Călinescu,

George. Istoria literaturii române: compendiu. – Bucureşti, 1999. –

P. 123.

Ciocanu, Vasile. A. Dio – pseudonimul lui Alecu Donici // Rev. de

lingvistică şi ştiinţă literară. – 1996. – Nr. 1. – P. 98-99.

Ciocanu, Vasile. Cîteva informaţii despre urmaşii lui Alecu Donici

// Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1995. – Nr. 3. – P. 144-146.

Ciocanu, Vasile. Cu gîndul la o ediţie critică: [Al. Donici] // Lit. şi

arta. – 1994. – 27 oct. – P. 5.

Ciocanu, Vasile. Donici – fabulistul în aprecierea contemporanilor

săi // Lit. şi arta. – 1996. – 15 febr. – P. 6.

Ciocanu, Vasile. Variantele fabulelor lui Alecu Donici; Despre pater-

nitatea elegiei „Căruţa poştei”; Urmaşii lui Alecu Donici // Ciocanu,

Vasile. Contribuţii istorico-literare. – Bucureşti, 2001. – P. 174-195.

Eremia, Anatol. Donici A. // Chişinău: Encicl. – Ch., 1997. – P. 191.

Holban, Eugen. Donici A. // Holban, E. Contribuţia Basarabiei la

cultura românească. Toponime şi identitate naţională. – Ch., 1997.

– P. 22, 97.

Hropotinschi, A. Vestitul fabulist: [despre creaţia lui A. Donici] //

Moldova suverană. – 1996. – 17 ian.

140 141

Mică antologie de epigrame româneşti // Viaţa satului. – 1997. – 19

apr. – P. 12-13. – În conţ.: La înmormîntarea unui medic / A. Donici.

Moroşan, N. Alexandru Donici // Viaţa Basarabiei. – 1936. – Nr. 11-

12. – P. 11-23.

Mosora, C. [Alexandru Donici] // Donici, Al. Fabule. – Bucureşti,

1960. – P. 5-23.

Protase, Maria. Donici // Dicţionarul esenţial al scriitorilor români.

– Bucureşti, 2000. – P. 263-264.

Zbîrciog, Vlad. La Donici, unde totul respiră abur de dulce amintiri

// Lit. şi arta. – 1986. – 21 aug. – P. 8.

Materiale audiovizuale

Donici, Alecu. Scrieri: [text; înregistrare audio] // Literatura româ-

nă. – Ch.: Litera; Bucureşti: Litera Internaţional, 2000. – (Bibl. şcola-

rului). – 1 CD.

Vulpea şi bursucul: [înregistrare audio] / Alexandru Donici; recită

D. Caraciobanu, E. Malcoci, V. Zaiciuc // Din opera clasicilor moldo-

veni. – M.: Melodia, [s.a.]. – 1 disc. – 33 D-024526.

APRECIERI

Fabulist prin excelenţă, Alexandru Donici capătă asupra nume-

roşilor alţi cultivatori contemporani ai acestei specii un ascendent în

virtutea deosebitei sale uşurinţe de a versifi ca şi, implicit, de a relata

(…) mai atrăgător decît mulţi alţii situaţii pilduitoare, a rezuma spi-

ritual concluzii morale.

Dumitru Micu

Talentul său de fabulist e de netăgăduit. Deşi Asachi, Heliade,

Alexandrescu au cultivat şi ei genul, Donici i-a depăşit prin bonomie

şi naivitate; el este, nu mă tem s-o afi rm, La Fontaine-ul nostru.

Mihail Kogălniceanu

(…) Donici a dat adevăratul stil şi adevăratul caracter fabulei. Se

poate zice că, ca La Fontaine al francezilor, el a creat fabula română.

Mai toate bucăţile lui, imitate sau originale, sunt de o corectitudine şi

de o frumuseţe admirabile.Gheoghe Sion

„Donici rămîne în literatura noastră un fabulist original, deoarece

el a ştiut să introducă în fabulele localizate sufl etul vieţii naţionale.

Fabula lui Donici este adeseori o refl ectare, foarte fi delă, a realităţii

din Moldova”.Vasile Coroban

142 143

DUMITRESCUUSINEVICIDUMITRESCU MARIA

23.07.1895 ?

Fosta profesoară şi directoare a Liceului Eparhial din Chişinău, Maria Dumitrescu, originară din com. Berezlogi, s-a impus nu numai ca o merituoasă profesoară, ci şi ca un autor interesant de studii istorice. Ea a semnat lucrările: Studii pentru cercetări istorice la Tighina, Originea cetăţii Tighi-na, Şederea lui Carol al XII-lea al Suediei la Varniţa ş. a. Distincţii: Ordinul Coroa-na României în grad de cavaler, Răsplata Muncii pentru învăţămînt cl. I-a, medalia

Meritul Cultural cl. II pentru străjerie.

BIBLIOGRAFIE

Dumitrescu-Usinevici Maria // Calcea, A. Personalităţi orheiene:

Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 72.

O istorie a literaturii în imagini: [Maria Dumitrescu-Usinevici] / ru-

brică susţinută de Iurie Colesnic // Lit. şi arta. – 1993. – 16 sept. –

P. 5.

FILIPCIUC BORIS

15.02.1941

Dansatorul Boris Filipciuc este originar din Orhei. Absolvent al secţiei dansuri a Şcolii medii de muzică „Şt. Neaga” (1981). Solist al Ansamblului Academic de Stat Joc (1967-1971). Conducător al ansamblului de cîntece şi dansuri Tinereţea şi al ansam-blului de dansuri „Leana” al Firmei Steaua Roşie. Maestru de balet al Orchestrei de Muzică Populară Fluieraş (1978-1984). S-a remarcat în dansurile şi tablourile coregrafi -ce Baba mea, Ilăul, Păcală, autor coregrafi c

al Mălăncuţei. Distincţii: Premiul de Stat al U.R.S.S. (1972).

144 145

GARAZ MIHAIL

13.11.1930 14.07.1990

Poetul, ecologul, pedagogul şi publicis-tul Mihail Garaz s-a născut în com. Susleni, Orhei, în familia lui Macar Garaz, „un bărbat nalt, viguros ca un stejar, un adevărat sprijin al familiei” şi al Nadejdei (născută Caraman) „o femeie veselă şi o gospodină excelentă”. Între anii 1939-1950 îşi face studiile la şcoa-la medie completă din satul natal; în 1951 – se înscrie la Facultatea de Limbă şi Litera-tură a Universităţii de Stat din Chişinău; în octombrie 1951 abandonează studiile şi de-

vine învăţător de limba franceză la şcoala de 7 ani din satul Seseni, r-nul Bravicea. Compune două cicluri de versuri despre oamenii de la codru; în 1952 devine student la Facultatea de Ştiinţe Na-turale a Institutului Pedagogic din Tiraspol. În 1954 se transferă de la cursurile de zi la cele fără frecvenţă şi se angajează profesor de biologie şi chimie la şcoala medie completă din satul Zubreşti, r-nul Străşeni. În 1957 îşi termină studiile la Institutul Pedagogic din Tiraspol. 1958 se angajează în calitate de profesor de biologie şi chimie la şcoala din satul Susleni. În 1952-1965 publică versuri, povestiri, articole despre pedagogie şi educaţie, publicistică în pre-sa periodică republicană şi în ziarul raional. La 4 mai 1967 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În peri-oada 01.02 – 26.09.1973 activează în calitate de profesor la Şcoa-la Tehnico-Profesională nr. 37 din oraşul Chişinău. În 1974-1975 lucrează la Academia de Ştiinţe în calitate de redactor la ESM. 1976-1977 activează în calitate de redactor literar la televiziune. 1966-1990 – continuă să publice versuri, proză şi publicistică în

presa periodică din republică. În noaptea de 13 spre 14 iulie 1990 Mihail Garaz este ucis mişeleşte în pragul casei de la Trebujeni. A fost înmormîntat la cimitirul Doina din Chişinău.

I se acordă Diploma de Onoare şi locul III la concursul literar pen tru cea mai reuşită creaţie dedicată preşcolarilor şi copiilor de vîrs tă mică (compartimentul proză). Pe parcursul vieţii sale zbu-ciumate Mihail Garaz a mai lucrat şi ca pro fesor la Institutul „Ion Creangă” din Chişinău. În anul 1993 devine (post-mortem) laureat al premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova. La 14 iulie 1994, din iniţiativa vecinilor de bloc, întru înveşnicirea luminoasei me-mo rii a lui Mihail Garaz, în curtea casei din Chişinău unde a locuit a fost inaugurată şi sfi nţită o răstignire. În noiembrie 1994, Cole-giul Ministerului Culturii al Republicii Moldova hotărăşte: În tru comemorarea scriitorului, care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă şi de activitate în satul Trebujeni, r-nul Orhei, a conferi numele scri-itorului Mihail Garaz Bibliotecii Publice din s. Trebujeni.

În semn de înaltă apreciere a activităţii sale de om, scriitor şi ce-tăţean a fost decorat post-mortem cu medalia „Mihai Eminescu” (1999). Din iniţiativa Uniunii Scriitorilor şi Primăriei din munici-piul Chişinău în anul 2000 a fost instalată placa comemorativă pe locul unde a locuit scriitorul – str. Ion Creangă 82/2.

Notă: În anul 1998 Biblioteca Publică Raională „A. Donici” din Orhei a elaborat biobibliografi a Mihail Garaz – o viaţă sub sem-nul diagonalei din seria Personalităţi orheiene. Ediţia a fost revă-zută şi completată în 2007.

BIBLIOGRAFIE

Adevărul şi inima: [versuri] / Mihail Garaz; prez. graf. de N. Tara-

senco. – Ch.: Cartea moldovenească, 1977. – 95 p. – Cu caract. chir.

Cir-Li-Lai: [versuri] / Mihail Garaz. – Ch.: Lumina, 1968. – 24 p. –

Cu caract. chir.

146 147

Cîntec în septembrie: [versuri] / Mihail Garaz. – Ch.: Cartea moldo-

venească, 1966. – 120 p. – Cu caract. chir.

Rec.: Botezatu, E. Germenii unor autentice realizări // Tinerimea

Moldovei. – 1967. – 11 iun. – P. 4. – Cu caract. chir.

Clasa noastră: [versuri pentru cl. primare] / Mihail Garaz; il. de

Gh. Guzun. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 63 p. – Cu caract. chir.

Destin: Poeme / Mihail Garaz; prez. graf. de M. Bacinschi. – Ch.:

Hyperion, 1991. – 181 p.

Rec.: Ciocan, Ion. La ora bilanţurilor sau Mihail Garaz în gîlceava

cu lupul cel blînd // Moldova suverană. – 1991. – 26 oct.

Rec.: Pop, Ion. Mihail Garaz: Destin // Lectura. – 1992. – Nr. 6. –

P. 5.

Meşter şi zburător: [versuri] / Mihail Garaz; prez. graf. de Gh. Gu-

zun. – Ch.: Lit. artistică, 1981. – 111 p. – Cu caract. chir.

Rec.: Botezatu, E. [despre cartea „Meşter şi zburător”] // Lit. şi arta.

– 1981. – 1 oct. – P. 5. – Cu caract. chir.

Rec.: Bătrînu, N. Imn purtătorilor de vise… // Tinerimea Moldovei.

– 1981. – 11 sept. – P. 4. – Cu caract. chir.

Rec.: Proca, I. Lumină explicativă // Tinerimea Moldovei. – 1981.

– 11 sept. – P. 5. – Cu caract. chir.

Personalităţi suslenene: Mihail Garaz: (1930-1990) // Susleni: fi le de

istorie / V. Golub, T. Golub. – Ch.: [s. n.], 2008. – P. 120-122.

Oraşul de mărgean: [versuri pentru şc. medie] / Mihail Garaz. – Ch.:

Lit. artistică, 1977. – 51 p. – Cu caract. chir.

Salcie albă: [versuri] / Mihail Garaz; il. C. Odainîc. – Ch.: Cartea

moldovenească, 1972. – 84 p. – Cu caract. chir.

Rec.: Botezatu, E. [despre cartea „Salcia albă”] // Cultura. – 1973. –

24 febr. – P. 10. – Cu caract. chir.

Sărbătoarea memoriei: [versuri] / Mihail Garaz; prez. graf. de S. Bu-

cur. – Ch.: Lit. artistică, 1986. – 122 p. – Cu caract. chir.

Rec.: Mazilu, Gh. Mihail Garaz: „Sărbătoarea memoriei” // Nistru.

– 1986. – Nr. 11. – P. 148-149. – Cu caract. chir.

Rec.: Caciuc, A. Mihail Garaz: „Sărbătoarea memoriei” // Moldova

socialistă. – 1986. – 30 mart. – Cu caract. chir.

Sărbătoarea memoriei: [versuri] / Mihail Garaz; ed. îngrijită de Con-

stantin Dragomir. – Ch.: Dragodor, (Tipogr. „Reclama”), 2002. – 223 p.

Semnul şarpelui / Mihail Garaz. – Ch.: Pontos, 2008. – 224 p.

Ce faci, sufl ete?: [Mihail Garaz] // Proca, Ion. Poiana cu Heruvimi. –

Ch., 2007. – P. 12-13.

APRECIERI

„Mihail Garaz a înregistrat în scrisul său poetic din ultimii ani

evidente progrese de ordin artistic. Poetul s-a interiorizat, şi-a disci-

plinat versul în sensul unui clasicism programatic, a obţinut o acura-

teţe stilistică ce îi face cinste […]”.Mihai Cimpoi

„[…] Motivul setei de omenie este, de fapt, dominant în toate căr-

ţile scriitorului [Mihail Garaz]. Acest motiv este cel mai frecvent fi e

că autorul se referă la evoluţia omului de la epoca primitivă pînă în

prezent, fi e că el elaborează relaţiile noastre cu natura înconjurătoa-

re […]”.Ion Ciocanu

148 149

„[Mihail Garaz era un]… om care iubea munca, iubea oamenii

cinstiţi, nu suporta trîndăvia, căpătuiala pe seama cuiva, nu suporta

beţivii, om care avea în toate simţul măsurii. Se bucura doar de ce

putea face cu mîinile proprii şi prin sudoarea frunţii. Avea o dragoste

aparte faţă de natură şi cred că şi natura îl iubea pe dînsul… Era un

om care vorbea direct şi din această cauză de multe ori suferea. Nu-şi

găsea liniştea, mereu în căutare, lupta cu viciile societăţii noastre”.

Ana Garaz

GARŞTEA VERONICA

n. 09.03.1927

Dirijoare de cor, profesoară, Veronica Garştea este originară din sat. Hulboaca, Orhei. Studii: Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” (1948-1952), Conservatorul „Gavriil Musicescu” (1952-1957). Cursuri de perfec-ţionare la Moscova cu dirijorul A. Sveşnikov (1958). Profesoară la Şcoala de muzică „Şt. Neaga” (1952-1957); dirijoare (1958-1963); din 1963 este prim-dirijoarea Capelei corale academice Doina a Filarmonicii din Chişi-

nău. Cadru didactic la Conservatorul „G. Musicescu” din 1958. Prof. Universitar din 1989. Turnee artistice: Cehoslovacia, Fran-ţa, Israel, Italia, România, Rusia, Spania etc. Repertoriul coral pre-zentat de V. Garştea a inclus lucrări de valoare preclasice, clasice, romantice şi moderne. A promovat un număr impunător de lu-crări româneşti. Filmografi e: Doina (Telefi lm-Chişinău, 1987).

Distincţii: Artistă Emerită din R.S.S.M. (1966); Artsită a Popo-rului din R.S.S.M. (1976); Artsită a Poporului din U.R.S.S. (1987). Este decorată cu medaliile Insigna de Onoare (1960) şi Drapelul Roşu de Muncă (1981); Laureată a Premiului de Stat al R.S.S.M. (1974); Ordinul Republicii (1992).

BIBLIOGRAFIE

Miliutina, Izolda. Doina: Capela corală academică. – Ch.: Hyperi-

on, 1990. – 90 p.: il.

150 151

* * *

Capela „Doina” în Franţa / Veronica Garştea // Lit. şi arta. – 1992. – 10 sept. – P. 6.

Bogdanovschi, Efi m. Omagiu pentru Veronica Garştea // Lit. şi arta. – 1992. – 3 dec.

Botezatu, Larisa. Veronica Garştea a revenit la baştină // Plaiul or-heian. – 2008. – 7 mart. – P. 2; fotogr.

Ceaicovschi-Mureşanu, Gleb. Capela „Doina” la 65 de ani // Mol-dova suverană. – 1995. – 7 febr.

Ceaicovschi-Mureşanu, Gleb. Sufl et luminat de cîntec: [Veroni-ca Garştea] // Moldova socialistă. – 1985. – 8 mart. – Cu caractere chir.

Coţofan, V. Doină, doină, cîntec dulce… // Femeia Moldovei. – 1987. – Nr. 3. – P. 12-13. – Cu caract. chir.

Cutîreva, Ala. „Doina” = „Dojna” = „Doina”. – Ch.: Timpul, 1980. – 60 p. – Text paralel: lb. rom., rusă, engl.

Doroş, D. Rădăcinile talentului: Schiţă despre Veronica Garştea // Chişinău. Gazeta de seară. – 1987. – 7 mart. – Cu caract. chir.

„Existăm, dar nu trăim o viaţă normală…”: [interviu cu Veroni-ca Garştea] / consemnare de N. Gheorghiţă // Curierul de seară. – 1995. – 11 noiemb. – P. 5.

Garştea Veronica // Literatura şi arta Moldovei: Encicl.: în 2 vol. – Ch., 1985. – Vol. 1. – P. 147. – Cu caract. chir.

În căutarea spectatorului inspirat: [interviu cu Veronica Garştea] // Lit. şi arta. – 1987. – 12 mart. – P. 7. – Cu caract. chir.

Liciu, Irina. Fenomenul creator al „Doiniţei” // Curierul de seară. – 1992. – 18 dec.

Mînăscurtă, Ioan. O viaţă în armonii corale: [despre Veronica Garştea] // Viaţa satului. – 1985. – 8 mart. – Cu caract. chir.

Olărescu, Vlad. Sensibilitate şi sobrietate // Nistru. – 1987. – Nr. 3. – P. 152-156. – Cu caract. chir.

Omagiu pentru Veronica Garştea // Lit. şi arta. – 1992. – 3 dec. – P. 1.

Păcuraru, Ion. Activitate rodnică: [despre Capela Corală „Doina”] // Lit. şi arta. – 1983. – 3 mart. – P. 6. – Cu caract. chir.

„Pe toate le fac cu bună dispoziţie”: [interviu cu Veronica Garştea] / interlocutor G. Jereghi // Săptămîna. – 1995. – 10 noiemb. – P. 16.

Să le prilejuim copiilor noştri cît mai multe duminici de cîntec!: [in-terviu cu Veronica Garştea] / interlocutor S. Condraţchi // Moldova. – 1985. – Nr. 4. – P. 14. – Cu caractere chir.

Şoimu, Vasile. „Doina”, mesager al prieteniei // Lit. şi arta. – 1985. – 14 febr. – P. 2. – Cu caractere chir.

Tkaci, Efi m. Omagiu pentru Veronica Garştea // Moldova suverană. – 1992. – 2 dec.

Tot cu doina ne slăvim…: [interviu] / consemnare de L. Bardari // Moldova suverană. – 1991. – 22 mai.

Ţopa, Tudor. Frontieră în casă // Moldova suverană. – 1991. – 27 iul.

Без паузы, или Послесловие к юбилею…: [интервью с В. Гарштя] / записала Р. Казакова // Деловая газета. – 1995. – 30 ноября. – С. 6.

Вероника Гарштя. Благословение / записала Лариса Няга // Capitala = Столица. – 2002. – 6 апр. – С. 8.

Милютина, Н. Хормейстер: [В. А. Гарштя] // Сов. Молдавия. – 1990. – 28 янв.

152 153

Пожар, С. 35 лет с Капеллой «Дойна» работает народная артис-тка, лауреат Государственной Премии Молдавии В. Гарштя // Незав. Молдова. – 1992. – 17 дек.

Materiale audiovizuale

„Doina”, capela corală: [înregistrare audio] / cond. art. V. Garştea.

– M.: Melodia, 1987. – 1 disc. – În conţ.: Pămînt matern / S. Lungu;

Oameni, fi ţi veghetori / V. Zagorschi; Unde creşte un pom pe glie /

Iu. Ţibulschi.

„Doina”, capela corală: [înregistrare audio] / cond. art. V. Garştea. – M.:

Melodia, 1987. – 1 disc. – În conţ.: Senină e patria mea / Z. Tcaci; Imnul

nemuririi / G. Musicescu; Cîntecul bradului, Ciocîrlia / E. Mamot.

APRECIERI

„Dirijor şi conducător artistic al unui colectiv de peste 70 de cîntă-

reţi, de vîrstă, caractere, pregătite foarte diferit, Veronica Garştea şi-a

manifestat în această postură şi calităţile sale organizatorice, spiritul

combativ […]. Această capacitate, această „ştiinţă” a sa de a-şi pro-

grama activitatea, de a se organiza, de a convinge şi de a lupta nu

este predată la nici un conservator din lume. Sunt propriile ei calităţi,

care i-au permis să depăşească obstacolele şi să învingă”.

Efi m Bogdanovschi

„Veronica Garştea posedă un pronunţat academism interpretativ,

avînd şi un repertoriu adecvat. Cînd iei cunoştinţă de programele de

concert ale Capelei Corale „Doina”, programe realizate de Veronica

Garştea, te convingi că ele conţin lucruri ce redau un fond bogat de

idei şi imagini artistice pregnante”.

Gleb Ceaicovschi-Mureşanu

„Veronica Garştea este un dirijor exigent, care lucrează cu multă

meticulozitate asupra celor mai mici detalii ale partiturii vocale. În

procesul dirijării, constatăm o tehnică sobră, precisă, care se răsfrînge

în reacţia promptă a coriştilor. Ansamblul se distinge printr-un echi-

libru al tuturor vocilor, prin intonaţie corectă. Fire emoţională, Vero-

nica Garştea magnetizează colectivul şi, respectiv, sala, impunîndu-şi

viziunea sa în tălmăcirea unei lucrări sau a alteia.”

Ion Păcuraru

În mijlocul acestor impresionante amintiri şi a multor altora, artis-

ta Veronica Garştea, născută la Hulboaca, Orhei, se regăseşte pe sine:

fi re aprinsă, ambiţioasă, remarcabil dirijor de cor – nume notoriu în

Republică, Artistă a Poporului – fi inţă cunoscută de toţi specialiştii

în domeniu care găsesc la ea un ajutor, un sfat, o îndrumare. În edi-

fi ciul său din inima Capitalei – Filarmonica Naţională – celebra di-

rijoare revine „la ea acasa”, ca la cel mai scump TEMPLU AL ARTEI

CORALE – Capela Corală Academică de Stat „Doina”, unde şi-a zidit

spiritul artistic de-o viaţă. Această femeie creativă este înnobilată (şi

urmărită pretutindeni) de GEST…, de vocile umane, de arta dirijării.

A dat totul…, chiar şi cel mai mic „gest” pentru a ajunge, pentru a cu-

ceri gloria. Trăieşte numai pentru muzică: axa, gestul, verticalitatea

este propria sa muzică – cea (scoasă, realizată) dobândită din inima

şi vocile Lumii Corale. Veronica Garştea este artista care a deschis

noi căi de dezvoltare a genului coral. Ea ne-a deschis tainele tehnicii

corale…

Dar nimeni nu vine de nicăieri, fi ecare vine de acasă şi veritabila

artistă Veronica Garştea se înscrie în Cultura universală pornind de

acasă de la Hulboaca, Orhei.

Andrei Tamazlâcaru

154 155

GHEORGHIANGHEORGHIANOV PETRE

26.03.1886 1947

Preotul, scriitorul, prozatorul, publicistul şi fotograful Petre Gheorghian s-a născut la Orhei. Studiază la Seminarul Teologic din Chişinău (1908-1910). Fiind încă elev la Se-minar, în timpul ocupaţiei ţariste, face parte dintr-o grupare moldovenească. Împreună cu colegii colaborează la ziarul Basarabia (1906-1907). Începînd cu anul 1908, cola-borează la revista Luminătorul, căci alte pu-blicaţii în limba română nu se editau. Din 1913 apare revista Cuvânt moldovenesc, iar

paralel cu ea, începînd cu anul 1914, apare ziarul cu acelaşi titlu. În 1910 este numit paroh în satul Pravila (Prajila) din Floreşti, fostul judeţ Soroca, unde, sub infl uenţa marilor animatori basa-rabeni Pan Halippa şi Ion Pelivan, desfăşoară o intensă activitate românească, organizînd coruri populare şi şezători. În 1917 co-laborează la ziarul lui Onisifor Ghibu România nouă. Între anii 1921-1925 urmează cursurile Facultăţii de Drept din Iaşi. Din anul 1932 deţine postul de controlor referent în Consistoriul Episcopal al Episcopiei Hotinului. Apreciat de forurile bisericeşti, face parte din diferite delegaţii. În anul 1936 este pensionat din cauza unor tensiuni în relaţiile cu superiorii. Se dedică albinăritului, prozei de inspiraţie creştină, fotografi atului şi recapitulează „poetic” mo-mentele trăite.

BIBLIOGRAFIE

Ceara de albine şi fagurii artifi ciali / Petre Gheorghian. – Bălţi: [s. n.],

1933.

Clerul din Basarabia în raportul lui juridic cu averile eparhiale /

Petre Gheorghian. – Ch.: [s. n.], 1925.

Cînd adîncit… / Moş Petrache1 // Viaţa Basarabiei. – 1932. – Nr. 5.

O jalbă la radio / Moş Petrache // Viaţa Basarabiei. – 1935. – Nr. 4.

Puiul mamei / Moş Petrache // Viaţa Basarabiei. – 1935. – Nr. 5.

Popasuri sufl eteşti: Povestiri cu tîlc din viaţa poporului din Basara-

bia: Vol. 1 / Petre Gheorghian. – Bălţi: [s. n.], 1935.

Popasuri sufl eteşti: Povestiri cu tîlc din viaţa poporului din Basara-

bia: Vol. 2 / Petre Gheorghian. – Bălţi: [s. n.], 1940.

Colesnic, Iurie. Petre Gheorghian // Colesnic, Iurie. Basarabia necu-

noscută. – Ch., 1993. – Vol. 1. – P. 154-173.

APRECIERI

Petre Gheorghian a fost şi un mare iubitor de oameni. Altfel nu pu-

tem explica poezia lui cu unele conotaţii naive, proza lui de inspiraţie

creştină, în care nu descoperim orgoliul autorului, ci doar dorinţa lui

sinceră de a susţine un dialog cu cititorul. Cititorul care, în imagi-

naţia lui, trebuie să fi e omul de la ţară cu o psihologie specifi că, cu o

cultură deosebită, cu slăbiciuni şi partucularităţi ce necesită şlefuire.

Iurie Colesnic

1 Autorul Petre Gheorghian a semnat articolele sale şi cu pseudonimul Moş Petrache.

156 157

GOLUB VALENTIN

n. 08.10.1936

Istoric, jurnalist, autor de monografi i Va-lentin Golub s-a născut într-o familie de in-telectuali. Copilăria şi-a petrecut-o în casa bunicilor săi din s. Jura, Rîbniţa. Stabilit la Orhei în 1945, urmează Şcoala medie oră-şenească nr. 2, pe care o absolveşte în 1954. În anii 1954-1956 îşi continuă studiile la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. În anii 1962-1973 activează în redacţiile ziarelor raionale Drapelul biru-

inţei (Dubăsari), Biruitorul (Criuleni), Pentru comunism (Orhei). În 1987-2005 funcţionează în calitate de director al Muzeului de Istorie şi Etnografi e din Orhei; din februarie 2006 şi pînă în prezent este colaborator ştiinţifi c al acestei instituţii. A contribuit esenţial la perfecţionarea activităţii muzeului, debarasarea de şabloanele vechi şi eliberarea unei noi concepţii ştiinţifi ce ale expoziţiilor, ba-zate pe adevărul istoric. În decursul anilor a publicat în presa lo-cală şi cea republicană numeroase studii privind trecutul istoric al ţinutului Orhei şi satelor orheiene. Distincţii: ordinul Insigna de Onoare (1978), medalia Pentru desţelenirea pămînturilor de ţelină (1957).

BIBLIOGRAFIE

Berezlogi: Mărturii din trecutul satului / Valentin Golub. – Orhei: [s.

n.], 1996. – 70 p.; fotogr.

Biserica Sf. Dumitru din Orhei: Ctitoria lui Vasile Vodă Lupu /

Valentin Golub. – Orhei: Tipografi a din Orhei, 1997. – 56 p.

Comuna Căzăneşti: Monografi a satelor Căzăneşti şi Vadul – Leca /

Valentin Golub. – Ch.: Labirint, 2002. – 216 p.

Furceni: Mărturii din trecutul satului / Valentin Golub. – Orhei:

[s. n.], 1999. – 79 p.; fotogr.

Jorile: Monografi a satelor Jora de Jos, Jora de Mijloc, Jora de Sus şi

Lopatna / Valentin Golub, T. Golub. – Orhei; Ch.: [s. n.], 2005. –

200 p.; fotogr.

Mănăstirea Curchi / Valentin Golub. – Orhei: Tipografi a din Orhei,

2000. – 144 p.

Orhei: Harta oraşului: Informaţie valabilă la data de 01.10.1997 /

consult. V. Golub. – Ch: „Ştrih” S.R.L., [2004]. – 1f. împăturită în 12

p.: hartă, reprod. fotogr.

Susleni: fi le din istorie / Valentin Golub, Tudor Golub. – Ch.: [s. n.],

2008. – 176 p.

Иванча: Страницы истории села / Валентин Голуб, И. Сорочин-

ский. – Ch.: F.E.-P. „Tipogr. Centrală”, 2001. – 168 p.

* * *

Blazoanele Orheiului / Valentin Golub // Pentru comunism. –1989.

– 11 mart. – P. 4. – Cu caract. chir.

Curchi, Tabăra, Vatici / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1990. –

8 sept. – P. 2. – Cu caract. chir.

Derutările enciclopediştilor chişinăuieni / Valentin Golub // Moldo-

va suverană. – 1990. – 24 noiemb.

158 159

Derutări lingvistice şi istorice / Valentin Golub // Plaiul orheian. –

2006. – 28 apr. – P. 2.

Din istoria Muzeului de Istorie şi Etnografi e Orhei / Valentin Golub

// Studii de muzeologie şi muzeografi e: Omagiu lui Nicolae Răileanu

la 60 de ani. – Ch., 2004. – Vol. 1. – P. 330-341.

Din nou despre derutările arhivistice / Valentin Golub // Plaiul orhe-

ian. – 2006. – 28 apr. – P. 2.

Din nou despre derutările arhivistice / Valentin Golub // Plaiul orhe-

ian. – 2002. – 12 apr. – P. 4.

Femei în straie negre / Valentin Golub // Pentru comunism. – 1989. –

28 mart. – P. 2. – Cu caract. chir.

File din istoria muzeului orheian / Valentin Golub // Plaiul orheian.

– 2002. – 12 apr.

Ivancea / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1990. – 28 iun. – P. 4. –

Cu caract. chir.

Întemeierea Orheiului / Valentin Golub // Pentru comunism. – 1989.

– 9 sept. – Р. 4. – Cu caract. chir.

Lucăşeuca, Selişte, Mana / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1990.

– 22 sept. – P. 2. – Cu caract. chir.

Mălăieşti, Tîrzieni, Breanova, Morozeni / Valentin Golub // Plaiul

orheian. – 1990. – 25 aug. – P. 2. – Cu caract. chir.

Mărturii din trecutul satului: (spicuiri din schiţa documentară „Be-

rezlogi”) / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1996. – 23 noiemb. –

P. 2-3.

Monumentul lui Vasile Lupu – la locul pe care îl merită / V. Golub

[ş. a.] // Plaiul orheian. – 2001. – 14 sept. – P. 2.

O monografi e despre istoria comunei Căzăneşti / V. Golub, T. Go-lub, B. Burcă // Cuvântul. – 2004. – 10 sept. – P. 6.

Onest, obiectiv şi energic: [pedagog. D. Vascan] / V. Golub [ş. a.] // Plaiul orheian. – 2005. – 5 aug. – P. 4.

Peresecina / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1990. – 26 iun. – P. 2.

Piatra, Păhărniceni, Jeleboc / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1991. – 4 mai. – P. 2; 4; 30 mai. – P. 2; 4.

Puţuntei, Dîşcova, Vîprova / Valentin Golub // Plaiul orheian.– 1990. – 21 iul. – P. 2. – Cu caract. chir.

Sărbători fericite, dar… la data corectă! / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 2001. – 25 mai. – P. 2.

Stemele Orheiului / Valentin Golub // Plaiul orheian. – 1991. – 31aug. – P. 2.

Strămoşii noştri – geto-dacii / Valentin Golub // Pentru comunism. – 1988. – 20 apr. – P. 4. – Cu caract. chir.

Orheiul-vechi: ultimile pagini din letopiseţul oraşului / Valentin Go-lub // Pentru comunism. – 1989. – 29 iul. – Р. 2. – Cu caract. chir.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Valentin Golub [ş. a.] // Plaiul orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Bunăcalea, Petru. Berezlogi: [lansarea monografi ei „Berezlogi” de Valentin Golub] // Lit. şi arta. – 1997. – 15 mai.

Bunăcalea, Petru. Biserica „Sf. Dumitru”, ctitoria lui Vasile Lupu: [lansarea monografi ei „Biserica “Sf. Dumitru”, ctitoria lui Vasile Lupu” de Valentin Golub] // Lit. şi arta. – 1998. – 16 apr. – P. 5.

Bunăcalea, Petru. Valentin Golub – un împătimit de istorie şi ade-

văr // Plaiul orheian. – 2005. – 11 mart. – P. 3.

160 161

Buşinski, A. „Nu se poate să economisim pe seama culturii: [inter-viu cu V. Golub, dir. Muzeului de Ist. şi Etnograf. din Orhei] // Plaiul orheian. – 1998. – 16 mai. – P. 2.

Cernei, Ion. Comuna Căzăneşti are 400 de ani: [lansarea monografi ei „Comuna Căzăneşti: Monografi a satelor Căzăneşti şi Vadul – Leca” de Valentin Golub] // Timpul. – 2004. – 10 sept. – P. 12.

Cernei, Ion. Revenirea statuii lui Vasile Lupu: [V. Golub] // Timpul. – 2004. – 8 oct. – P. 9.

Chicuş-Sobol, Rodica. Monumentul lui Vasile Lupu-Vodă a revenit la locul său istoric: [V. Golub] // Plaiul orheian. – 2004. – 8 oct. – P. 2.

Petru Bunăcalea: [in memoriam] / Valentin Golub [ş. a.] // Plaiul orheian. – 2006. – 22 dec. – P. 5.

Maxian, Gheorghe. Valentin Golub // Cuvântul. – 2006. – 6 oct. – P. 6.

Mihailov, A. Sărbătoare a sufl etului: [V. Golub] // Plaiul orheian. – 1996. – 24 noiemb.

Nichitescu, Dan. O carte aşteptată de mult: [lansarea monografi ei „Mănăstirea Curchi” de Valentin Golub] // Plaiul orheian. – 2000. – 30 iun. – P. 3.

Obreja, Mihai. Muzeul de Istorie şi Etnografi e din Orhei la 30 de ani // Plaiul orheian. – 1999. – 23 febr. – P. 3.

Obreja, Mihai. O nouă monografi e: [lansarea monografi ei s. Furceni de Valentin Golub] // Plaiul orheian. – 1999. – 8 iun. – P. 4.

Obreja, Nadia. Ivancea la 500 de ani: [lansarea monografi ei s. Ivancea de Valentin Golub] // Plaiul orheian. – 2004. – 7 sept. – P. 4.

Topală, Mariana. Catedrala orheiană la 360 de ani [lansarea mono-

grafi ei „Biserica Sf. Dumitru din Orhei” de Valentin Golub] // Plaiul

orheian. – 1997. – 8 noiemb. – P. 3.

Un neobosit slujitor al zeiţei Clio: [despre V. Golub, dir. Muzeului de

Ist. şi Etnograf. din Orhei] // Plaiul orheian. – 2005. – 7 oct. – P. 3;

fotogr.

Valentin Golub scrie istoria satelor // Luceafărul. – 1998. – 31 mart.

– P. 4.

Телешеу, Каменчя, Сэмэнанка, Покшешть / Валентин Голуб //

Plaiul orheian. – 1990. – 31 июля. – С. 2.

У истоков Орхейских сел / Валентин Голуб // Plaiul orheian. –

1990. – 15 май. – С. 2.

Шехр-ал-Джедид – город на Реуте / Валентин Голуб // За комму-

низм. – 1989. – 3 июня. – С. 4.

Бушинский, А. Подарок от Ивана Петровича: [презентация мо-

ногр. с. Иванча, автор В. Голуб] // Независимая Молдова. – 2001.

– 28 сент.

Бушинский, А. Проще написать книгу, чем найти спонсора:

[презентация моногр. с. Иванча, автор В. Голуб] // Независимая

Молдова. – 2000. – 12 июля.

APRECIERI

Mulţi orheieni, şi nu numai, îl ştiu ca pe un om simplu, onest, mo-

dest, dar de o inteligenţă şi o cultură deosebită, punctual pînă la pe-

dantism, patriot al plaiului şi al neamului din sînul căruia se trage.

Autor anonim

162 163

GOMA PAUL

n. 02.10.1935

Scriitorul şi ilustrul disident politic Paul Goma vine din s. Mana, Orhei. Se refugia-ză cu părinţii în Transilvania. Devine elev al Şcolii Normale „Andrei Şaguna” din Sibiu (1946), timp de doi ani, pînă la reforma în-văţămîntului din 1948, cînd este transferat în ciclul doi la o şcoală din Şeica Mare, în zona Tîrnavei Mari. În urma unui concurs devine în septembrie 1949 bursier la Liceul „Gh. Asachi” din Sibiu. În 1954, august, se înscrie, concomitent, la Universitatea din

Cluj, Facultatea Filologie Română, şi la Şcoala de literatură şi criti-că literară „M. Eminescu”. În 1956 este arestat şi aruncat în închi-sorile din Jilava şi Gherla. Apoi pînă în 1965 lucrează ca muncitor necalifi cat, fotograf ambulant, trompetist sau tehnician la Buhuşi, Făgăraşi, Braşov. Redactor la România literară (1968-1973). De-butează în revista Luceafărul (1966), cu povestirea Cînd tace toba. Continuă să publice proză în Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa Românească, Ateneu ş. a. înfrîngînd cu greu frica redactorilor în faţa condiţiei de fost deţinut politic. Debutează în 1968 cu volu-mul de proze scurte Camera de alături. În 1971 publică în Ger-mania şi Franţa romanul Ostinato, romanul Uşa noastră cea de toate zilele (1972). În 1978 la 20 decembrie părăseşte România şi se stabileşte la Paris, Franţa. Este numit Marele Soljeniţîn al Ro-mâniei basarabene. În ultimii ani publică memorii, eseuri, jurnale, corespondenţă, polemici. A scris numai în româneşte, deşi cărţile i-au apărut traduse în franceză, germană, olandeză, suedeză. A re-prezentat tot timpul condiţia disperată a scriitorului român care

nu s-a putut exprima în perfectă libertate decît în exil. Distincţii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 1991, Pre-miul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză (1992).

BIBLIOGRAFIE

Opere: În 3 vol. Vol 1. Basarabia: Roman / Paul Goma. – Ch.: Ed.

Flux, 2003. – 192 p.

Opere: În 3 vol. Vol. 2. Culoarea curcubeului ’77: (Cutremurul

oamenilor) / Paul Goma. – Ch.: Ed. Flux, 2003. – 272 p.

Rec.: Iliescu, Elvira. „Culoarea curcubeului” la Paul Goma // Jurnal

literar. – 2000. – Nr. 9-12. – P. 12.

Opere: În 3 vol. Vol. 3. Soldatul cîinelui / Paul Goma. – Ch.: Ed. Flux,

2003. – 208 p.

Adameva / Paul Goma. – Iaşi: Loreley, 1995. – 450 p.

Altina. Grădina scufundată: roman – public / Paul Goma. – Ch.:

Cartier, 1998. – 187, [1] p. – (Rotonda: Proză). – Bibliogr.: P. 5-6.

Rec.: Galaicu-Păun, Emilian. Goma cel Bun // Flux. – 1998. – 3 iul.

– P. 9.

Amnezia la români / Paul Goma. – Bucureşti: Litera, 1995. – 237 p.

Arta refugii: O copilărie transilvană: [roman] / Paul Goma. – Ed. a

2-a. – Ch.: Basarabia, 1993. – 383 p.

Arta refugii: Roman / Paul Goma. – Cluj: Dacia, 1991. – 334 p.

Astra: Roman / Paul Goma. – Cluj: Dacia, 1992. – 192 p.

Bonifacia: Roman / Paul Goma. – Bucureşti: Ed. Omega, 1991. – 165 p.

164 165

Camera de alături / Paul Goma. – Bucureşti: Ed. pentru Literatură,

1968. – 222 p.

Culorile curcubeului ’77: (Cutremurul oamenilor) / Paul Goma. –

Bucureşti: Humanitas, 1990. – 372 p.

Din calidor: O copilărie basarabeană: [roman] / Paul Goma. – Bucu-

reşti: Ed. Albatros, 1990. – 236 p.

Din calidor: O copilărie basarabeană: [roman] / Paul Goma. – Ed. a

3-a, restabilită. – Ch.: Ed. Basarabia, 1993. – 431 p.; fotogr.

Garda inversă: Roman / Paul Goma. – Bucureşti: Univers, 1997. –

279 p.

Gherla: Roman / Paul Goma. – Bucureşti: Humanitas, 1990. – 338 p.

În cerc: Roman / Paul Goma. – Bucureşti: Ed. Eminescu, 1995. – 464 p.

Jurnal de apocrif… Vol. 6: (1998) / Paul Goma. – Cluj-Napoca: Dacia,

1999. – 560 p.

Rec.: Savitescu, Ionel. Jurnalul unui iconoclast: Paul Goma: [„Jurna-

le”] // Convorbiri literare. – 1999. – Nr. 12. – P. 33.

Jurnal de căldură mare. Vol. 2 / Paul Goma. – Bucureşti: Nemira,

1997. – 345 p.

Jurnal de noapte lungă. Vol. 3 / Paul Goma. – Bucureşti: Nemira,

1997. – 345 p.

Jurnal pe sărite. Vol. 1 / Paul Goma. – Bucureşti: Nemira, 1997. –

298 p.

Jurnalul unui jurnal. 1997 / Paul Goma. – Cluj-Napoca: Dacia, 1998.

– 472 p.

La cellule des liberkables / Paul Goma. – Paris: Gallimard, 1971.

– 450 p. – În lb. fr.

Ostinato: Roman / Paul Goma. – Bucureşti: Univers, 1991. – 464 p.

Patimile după Piteşti: Memorii / Paul Goma. – Cluj-Napoca: Dacia,

1999. – 222 p.

Săptămîna Roşie 28 iunie – 3 iulie 1940, sau Basarabia şi evreii / Paul

Goma. – Ed. a 2-a, rev., adăug. – Ch.: Museum, 2003. – 92 p.

Săptămîna Roşie 28 iunie – 3 iulie 1940, sau Basarabia şi evreii / Paul

Goma. – Ch.: Museum, 2003. – 140 p.

Scrisori întredeschise; Singur împotriva lor. Vol. 1 / Paul Goma. –

Oradea: Multiprint, 1995. – 602 p.

Soldatul cîinelui / Paul Goma. – Bucureşti: Humanitas, 1991. – 224 p.

– (Totalitarism şi literatura Estului).

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: Ed. ARC, 1996. – În conţinut: Goma Paul. – P. 16, 21, 31, 78,

253, 272-273, 275, 276-279, 306, 371.

* * *

Arta refugii: [fragm. de roman] / Paul Goma // Lit. şi arta. – 1990. –

1 noiemb. – P. 4.

Basarabia: roman / Paul Goma // Viaţa Basarabiei. – 2002. – Nr. 1.

– P. 74-113.

Basarabia: roman / Paul Goma // Viaţa Basarabiei. – 2002. – Nr. 2.

– P. 53-95; Nr. 4. – P. 110-143.

Basarabia şi evreii: [săptămîna roşie, 28 iunie – 3 iulie 1940] / Paul

Goma // Jurnal literar. – 2002. – Nr. 11-12. – P. 6-7.

Basarabia şi „problema” / Paul Goma // Jurnal literar. – 2002. –

Nr. 5-10. – P. 1, 8-9.

166 167

Canalia canală: Eseu / Paul Goma // Convorbiri literare. – 1996. – Nr. 11. – P. 3.

Către Ion Vianu: [corespondenţe] / Paul Goma // Familia. – 1995. – Nr. 2. – P. 31-36.

De ce nu are românul lichie de mărgăritar (cu coadă) / Paul Goma // Contemporanul – ideea europeană. – 2001. – 4 oct. – P. 5-6.

„De ce străinii”, ne-românii rostesc, scriu Be-sara-bia şi nu Ba-sara-bia” / Paul Goma // Sfatul Ţării. – 1992. – 4 ian.

Din calidor: O copilărie basarabeană; Arta refugii; Roman-intim: [fragm. din romane] / Paul Goma // Basarabia. – 1993. – Nr. 5. – P. 3-11; 12-53.

Din calidor: (fragm.) / Paul Goma // Limba română. – 1991. – Nr. 3-4. – P. 77-82.

Disident: [refl ecţii] / Paul Goma // Tineretul Moldovei. – 2002. – 18 apr. – P. 5.

„Eu-printre alţii – am durere de Basarabia: [fragm. din vol. „Basara-bia”] / Paul Goma // Glasul naţiunii. – 2003. – 18 sept. – P. 4.

În trei: (Fragm. din cartea „Adam şi Eva”) / Paul Goma // Quo vadis?. – 1994. – Nr. 1. – P. 12-13.

Jurnal pe sărite: [publicistică] / Paul Goma // Adevărul literar şi ar-tistic. – 1997. – 26 ian. – P. 9.

Jurnal pe sărite: [fragm. din Jurnalul apărut în trei vol. la ed. Nemira, Bucureşti] / Paul Goma // Săptămîna. – 1997. – 11 apr. – P. 16-17; 25 apr. – P. 19.

Jurnal pe sărite / Paul Goma // Săptămîna. – 1997. – 2 mai. – P. 16-17; 9 mai. – P. 4, 16; 23 mai. – P. 16; 30 mai. – P. 14; 6 iun. – P. 16, 20; 25

iul. – P. 8; 22 aug. – P. 8; 15 aug. – P. 8; 5 sept. – P. 8.

Jurnal pe sărite / Paul Goma // Vatra. – 2002. – Nr. 11. – P. 13.

Martor: [refl ecţii] / Paul Goma // Tineretul Moldovei. – 2002. – 2 mai.

– P. 5.

Minunea…: [românii în contextul social-politic actual] / Paul Goma

// Flux: ed. de vineri. – 2002. – 20 dec. – P. 2.

Profi l: [diaspora basarabeană] / Paul Goma // Vatra. – 2002. – Nr. 11.

– P. 13.

Roman-intim: [fragment] / Paul Goma // Basarabia. – 1993. – Nr. 5.

– P. 47-58.

Sabina / Paul Goma // Noi. – 1993. – Nr. 4. – P. 13-16.

Sabina: [fragm. din romanul cu acelaşi titlu] / Paul Goma // Noi. –

1993. – Nr. 7. – P. 13-16; Nr. 9. – P. 13-16; Nr. 10. – P. 13-16.

Sabina: [fragm. din romanul cu acelaşi titlu] / Paul Goma // Noi. –

1994. – Nr. 1-2. – P. 13-16.

Samizdat: [refl ecţii] / Paul Goma // Tineretul Moldovei. – 2002. –

11 apr. – P. 5.

Sertarul: [refl ecţii] / Paul Goma // Tineretul Moldovei. – 2002. –

25 apr. – P. 4-5.

Şocul de la 11 sept. 2002: [atacul terorist de la New York] / Paul

Goma // Jurnal literar. – 2002. – Nr. 13-20. – P. 1, 24.

Ştii dumneata cine eram eu?: [eseu] / Paul Goma // Săptămîna. –

1997. – 14 mart. – P. 3.

Unde am greşit?: [publicistică] / Paul Goma // Natura. – 1996. – Nr. 3.

– P. 70-76.

Ultimul Crăciun / Paul Goma // Noi. – 1992. – Nr. 6. – P. 8-9.

168 169

Un fals pentru eternitate / Paul Goma // Contemporanul – ideea

europeană. – 2003. – Nr. 5. – P. 39.

Goma Paul // Literatura diasporei: (Antologie comentată). – Craio-

va, 1994. – P. 425.

Goma Paul // Literatura română: Dicţionar – antologie de istorie şi

teorie literară. – Ch., 2003. – P. 265-266.

* * *

Alte menţiuni critice: [despre Paul Goma: din ziarele fr.] // Basara-bia. – 1993. – Nr. 5. – P. 63-66.

„Am avut momente de descurajare cumplită…”: [interviu cu scrii-torul Paul Goma] / consemnare L. Turea // Sud-Est. – 1997. – Nr. 1. – P. 44-48.

Andreescu, Gabriel. Goma şi tema antisemitismului: [creaţia scrii-torului Paul Goma: reluat din „Ziua”] // Gazeta românească. – 2005. – 28 febr. – P. 11.

„Aş vrea să-mi văd cărţile tipărite în româneşte, dar nu cu preţ „cu-minţel”: [interviu cu scriitorul Paul Goma] / a consemnat C. Spiridon // Convorbiri literare. – 1996. – Nr. 91. – P. 5-6.

Buruiană, Gabriela. Scriitori disidenţi: Paul Goma // Magazin bibli-ologic. – 1992. – Nr. 2. – P. 28-29.

Bantoş, Ana. Paul Goma: Realitatea ca document // Limba română. – 2004. – Nr. 12. – P. 14-20.

Berlinschi, Ion. Paul Goma de la Mana: [scriitor rom. de origine ba-sarabeană] // Tineretul Moldovei. – 2000. – 26 febr. – P. 1.

Cărţile lui Paul Goma // Basarabia. –1993. – Nr. 5. – P. 63-66.

Cimpoi, Mihai. Paul Goma – „Basarabeanul rătăcitor” // Lit. şi arta.

– 1991. – 2 mai. – P. 5.

Cimpoi, Mihai. Goma Paul // Cimpoi, M. Istoria literaturii române

din Basarabia: (Compendiu). – Ch., 2003. – P. 436-440.

Cimpoi, Mihai. Goma Paul // Cimpoi, M. O istorie deschisă a litera-

turii române din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 294.

Cimpoi, Mihai. O fenomenologie a cruzimii: [creaţia lui P. Goma] //

Tribuna. – 1995. – 12-18 oct. – P. 5.

Ciocanu, Anatol. Dar responsabilitatea naţională unde e?, sau cine

bate apa-n piuă? Cine toacă pe hîrtie?: [polemică cu P. Goma] // Gla-

sul naţiunii. – 1997. – 2 iul. – P. 11.

Ciubucciu, Vlad. Boţ de humă din codrii Orheiului // Basarabenii în

lume: (Col. de materiale şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi

şt. omonim) / Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch., 2007.

– Vol. 3. – P. 210.

Corbu, Haralambie. Noi cei născuţi la Mana, Dubăsari, Horodişte…:

[P. Goma – destin basarabean]: (Săptăm., 20 aug. 1999) // Săptămîna.

– 2000. – 11 febr. – P. 17.

Corbu, Haralambie. P. Goma: „Eu etern – păgubaşul”: [creaţia scri-

itorului român de origine basarabeană] // Săptămîna. – 2000. – 11

sept. – P. 15-17.

Corbu, Haralambie. P. Goma – destin basarabean // Săptămîna.

– 1999. – 20 aug. – P. 16-17.

Creangă, O. Cu orice risc am să spun adevărul: [povestiri] / pref.

Paul Goma. – Ch.: Museum, 2005. – 303, [1] p.

Cu Paul Goma în direct de la Paris: [interviu cu scriitorul] / pentru

conformitate Dinu Mihail // Moldova socialistă. – 1998. – 14 ian.

„Dacă viaţa mi-a fost un roman, romanul mi-a fost viaţă”: [interviu] /

consemnare Fl. Ardelean // Familia. – 1991. – Nr. 8. – P. 2-3.

170 171

Dima, Nicolae. Paul Goma şi Basarabia: [despre cartea „Basarabia” de Paul Goma] // Flux: ed. de vineri. – 2003. – 4 iul. – P. 13.

Djamanov, Tatiana. Paul Goma: „Un basarabean rătăcitor”; „Un Soljeniţîn român” // Plaiul orheian. – 1995. – 7 oct. – P. 2.

Dumitru, Victoria. Jurnalul lui Paul Goma // Jurnalul literar. – 1997. – Mai-iun. (Nr. 13-22). – P. 3.

Goma Paul la 70 de ani // Flux. – 2005. – 3 oct. – P. 4.

Haţiegan, Anca. Paul Goma, grav şi lucid // Steaua. – 2001. – Nr. 1. – P. 15-18.

Holban, I. Paul Goma: Scriitor român, originar din Basarabia: (Din vol. „Salonul refuzaţilor”, apărut în 1995 la Edit. Moldova din Iaşi) // Mesagerul. – 1995. – 24 mart. – P. 8.

Iachim, Ion. Mitul „eu-lui” sau pactul autobiografi c în proza lui Paul Goma // Ora satului. – 2004. – Iun (Nr. 12). – P. 15.

Iachim, Ion. Model de analiză paralelă: „Amintiri din copilărie” de I. Creangă şi „Din calidor” de P. Goma // Făclia. – 1996. – 29 noiemb. – P. 5.

Iliescu, Elvira. Goma [Paul] absolut neconvenabil // Jurnal literar. – 2000. – Nr. 3-6. – P. 22-23.

Iliescu, Elvira. Paul Goma – învinsul învingător // Jurnal literar. – 1999. – Nr. 7-10. – P. 19-20.

Ivănoiu, Mircea. Paul Goma este o excepţie de neocolit în literele româneşti // Flux: ed. de vineri. – 2005. – 9 dec. – P. 9.

Lance, Walter. Paul Goma fără cravată: [scriitorul la Paris] // Flux. – 1998. – 22 mai. – P. 3.

Laszlo, Alexandru. Un spontan bine temperat: [despre opera lui

P. Goma] // Basarabia. – 1993. – Nr. 5. – P. 67-72.

Laszlo, Alexandru. O revelaţie numită Paul Goma // Laszlo, A. Între

Icar şi Anteu. – Cluj-Napoca, 1996. – P. 13-44.

Mi-a căzut cartea de istorie în cap încă de cînd eram de 5 ani: [in-

terviu cu Paul Goma] / consemnare L. Butnaru // Limba Română.

– 1996. – Nr. 5-6. – P. 125-146.

Mihail, Dinu. Ce mai face Paul Goma? // Mesagerul. – 1995. – 25 aug.

Mihail, Dinu. Pagini recuperate dintr-un interviu notat cu P. Goma

(I-IV): [scriitor român de origine basarabean, stabilit în Franţa] //

Accente libere. – 2004. – Nr. 4. – P. 1-2, 11; 18 noiemb. – P. 1, 5; 25

noiemb. – P. 2, 5.

Mihail, Dinu. Pagini recuperate dintr-un interviu notat cu P. Goma

(V-VII) // Accente libere. – 2004. – P. 2 – 9; 16 dec. – P. 2 – 5.

Mihail, Dinu. Paul Goma la Chişinău // Generaţia. – 1994. – Nr. 9.

– P. 3.

Mihail, Dinu. Un Soljeniţîn român // Lit. şi arta. – 1991. – 28 no-

iemb. – P. 3.

Mincu, Marin. De ce nu se întoarce Paul Goma // Luceafărul. – 2002.

– Nr. 29. – P. 8.

Moisa, Daniela. Goma – gama refugiatului basarabean // Steaua. –

2001. – Nr. 12. – P. 30-35, 42.

Moraru, C. Literatură şi detenţie: [despre romanul lui P. Goma „Os-

tinato”] // Basarabia. – 1993. – Nr. 5. – P. 58-63.

Moraru, C. Suferinţa din memorie: [scriitorul român Paul Goma] //

Vatra. – 1991. – Nr. 5. – P. 4.

Negoiţescu, Ion. Goma Paul // Negoiţescu, Ion. Scriitori contempo-

rani. – Cluj, 1994. – P. 192.

172 173

Novac, F. Literatura ca document: [Paul Goma] // România literară.

– 1991. – Nr. 23. – P. 10.

Oprea, N. Cărţile memoriei: [scriitorul român Paul Goma] // Viaţa

Românească. – 1991. – Nr. 3. – P. 110-113.

Oprea, N. Paul Goma – între copilăria basarabeană şi cărţile memo-

riei // Viaţa satului. – 1993. – 31 iul. – P. 4.

Pamfi le, Lidia. Introducere în proza lui Paul Goma sau a dezvălui

prin demascare // Vatra. – 2003. – Nr. 6-7. – P. 109-111.

Paul Goma // Calendarul bibliotecarului ’95. – Ch., 1994. – P. 102-

103.

Paul Goma: [cronologie biogr.] // Basarabia. – 1993. – Nr. 5. – P. 12,

53-55.

Paul Goma răspunde săptămînal la întrebările lui Dinu Mihail // Mol-

dova literară: (Supl. al ziar. „Moldova suverană”). – 1997. – 5 febr.; 12

febr.; 19 febr.; 26 febr.; 14 mai; 28 mai.

„Pentru mine Basarabia înseamnă tot”: [dialog cu scriitorul român

P. Goma] // Sfatul Ţării. – 1991. – 30 mai. – P. 11-12.

Podoabă, V. Atlantida reveriei: [creaţia scriitorului român Paul

Goma] // Vatra. – 1991. – Nr. 5. – P. 7, 13.

„Rămîn la Basarabia mea de hîrtie”: [interviu cu P. Goma] // Sud-Est.

– 1994. – Nr. 3. – P. 35-40.

„Scriitorul trebuie să fi e întotdeauna acolo unde sunt cauze pier-

dute”: [interviu cu P. Goma] / consemnare T. Suciu // Vatra. – 1991.

– Nr. 5. – P. 1, 6.

Simuţ, Ion. Goma Paul // Dicţionarul esenţial al scriitorilor români.

– Bucureşti, 2000. – P. 352-355.

Simuţ, Ion. Goma Paul // Simuţ, Ion. Incursiuni în literatura actuală.

– Oradea, 1994. – P. 333-352.

Sipoş, Mariana. Un alt Paul Goma // Luceafărul. – 2000. – Nr. 34. –

P. 10.

Ştefănescu, Andrian. Parizianul nostru: [P. Goma, scriitor român,

originar din Basarabia] // Ţara. – 1995. – 31 oct.

Ştefănescu, Andrian. Paul Goma // România literară. – 2002. –

Nr. 19. – P. 10-11; Nr. 21. – P. 10-11.

Trifan, Călina. Cetăţi antiamnezice: [despre scriitorul român P. Goma]

// Ţara. – 1995. – 31 oct.

Ţicudean, M. Patimile după Basarabia: [scriitorul Paul Goma] //

Contemporanul – ideea europeană. – 1991. – 1 mart. – P. 5.

Ulici, L. Goma Paul // Ulici, L. Scriitori români din afara graniţelor

ţării. – Bucureşti, 1996. – P. 45.

Un interviu cu [scriitorul român Paul Goma] // Glasul naţiunii. –

1990. – 27 dec. – P. 12.

Искусства бега по замкнутому кругу: Фрагм. [романа] / Паул

Гома // Кодры. – 1993. – № 4. – C. 3-16; № 8. – C. 30.

APRECIERI

Pentru Paul Goma arta scriitoricească nu este doar o îndeletnicire

oarecare, ci mai cu seamă o formă de protest, de contestare şi de apă-

rare contra terorii.Nicolae Vieru

174 175

Marele merit al lui Paul Goma e acela de a exprima adevărul cu o

autenticitate ce nu admite nici o notă de contrafăcut şi cu o ardoare

etică ce nu permite nesocotirea măcar parţială a lui…

Mihai Cimpoi

Proza lui izvorăşte dramatic din propria biografi e, fi ind o conti-

nuă şi dureroasă spovedanie, memorie în acţiune morală… De unde

– limbajul necruţător, folosind în dialog replica tăioasă, ironică, di-

rectă – autorul nu-şi „potriveşte” (parcă) expresia, nu-şi „alege” cu-

vintele…Nicolae Vieru

Goma este singurul scriitor român comparat cu Soljeniţîn – ceea

ce nu trebuie supralicitat, dar nici trecut discret cu vederea. La fel de

bine, comentatorii străini l-au comparat cu Joyce şi l-au apropiat de

Dostoevski.C. Moraru

GRIGORE SILVIA

n. 12.08.1961

Cîntăreaţa de muzică folk şi uşoară Silvia Grigore s-a născut în s. Jora de Jos, Orhei. A absolvit Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova (1983). A activat ca şefă de laborator în sovhozul Nistru din localitate (1983-1985). A colectat multe melodii, balade şi cîntece bătrîneşti şi lăutăreşti din zonă, inclusiv de la bunica sa Anastasia Savin. Se transferă la Filarmonica de Stat. A activat în ansamblul Rapsodie, la Teatrul unui Actor al lui A. Vartic, la Teatrul

Folcloric al lui S. Fusu. S-a lansat cu şlagărul Hulubul păcii. A avut succes la festivaluri republicane şi internaţionale. În 1999 a lansat prima casetă, urmată de albume muzicale: Post-scriptum (2000), Mai vino seara pe la noi (2001), Cîntecele vieţii mele (2003) etc.

BIBLIOGRAFIE

„Anotimpul dragostei” se vrea live: [interviu cu Silvia Grigore, inter-

pretă de muz. folk] // Glasul naţiunii. – 2002. – 3 oct. – P. 10.

„Iubind, oamenii sunt mai buni…”: interviu – anchetă cu interpreta

S. Grigore // Democraţia. – 2002. – 2 iul. – P. 15.

„În Republica Moldova nu se produce nimic în afară de interpreţi

şi top modele”: [interviu cu Silvia Grigore, interpretă de muz. folk] /

interviu realizat de Ana Moraru // Gazeta Liberă. – 2005. – 22 dec.

– P. 13.

176 177

Figuri jorene: Silvia Grigore // Golub, V. Jorile: Monografi a satelor

Jora de Jos, Jora de Mijloc, Jora de Sus şi Lopatna / V. Golub, T. Go-

lub. – Ch., 2008. – P. 154.

Sandu, Marina. Cîntăreaţa cu nume de fl oare – Silvia: [interpreta mu-

zicii de estradă Silvia Grigore] // Curierul de seară. – 1998. – 19 mai.

Silvia Grigore: Muzica populară este un izvor nesecat de inspiraţie:

[interviu cu interpreta] // Ţara. – 2002. – 19 iul. – P. 3.

Silvia Grigore: „Să încercăm să iertăm cu toată inima….”: [interviu

cu interpreta de muz. folk] // Flux: ed. de vineri. – 2003. – 25 apr.

– P. 12.

Silvia Grigore: Voi renunţa şi la Festivalul „Primăvara care-a fost”:

[interviu cu interpreta de muz. folk] // Jurnal de Chişinău. – 2003.

– 21 noiemb. – P. 29.

Materiale audiovizuale

Ce folos…: [înregistrare audio] / Silvia Grigore. – Ch.: Djanoma SRL:

Master Music, 1998. – 1 casetă audio, stereo. – În conţ.: Ce folos…

/ muz. S. Grigore; vers. Ul. Rotaru; Nu miza / muz. L. Ştirbu; Tu şi

tăcerea; Ah ce necaz / muz. S. Grigore; Marine / muz. L. Ştirbu.

APRECIERI

Cine este, de fapt, Silvia Grigore? E puţin spus INTERPRETĂ…,

CHITARISTĂ…, CÂNTĂREATĂ…, BUNĂ COMPOZITOARE etc.

Silvia este inventivă. E o cântăreaţă deşteaptă…, cultă! E mult mai

important (daca o vezi dintr-o parte!) să modelezi discret cu o chitară

şi cu voce (glasul propriu) sufl etele viitoarelor generaţii…, viitoarelor

elite ale Republicii! Andrei Tamazlâcaru

HAREA VASILE

13.07.1895 30.01.1987

Istoric, doctor în istorie, deputat în Sfa-tul Ţării, Vasile Harea s-a născut în com. Susleni, Orhei. Studii secundare la Semina-rul Teologic din Chişinău (1909-1917). Se ocupă şi de ziaristică. În vara anului 1916 este redactor la Cuvîntul moldovenesc. Din 1919 devine student la Universitatea din Iaşi. În 1924 susţine teza de licenţă Raportul între judecăţile cantiene. Între 1928-1930 e profesor la Seminarul Teologic din Huşi, asistent la Universitatea din Iaşi. Urmează

studiile la Sorbona, Franţa (1930-1932). Revenit în ţară, reia ac-tivitatea profesorală şi ştiinţifi că la Universitatea Mihăileană, ac-tivînd şi ca profesor la Şcoala Normală „Vasile Lupu”. În 1936 se transferă la Chişinău, devine director la Liceul „Al. Donici”, apoi la Liceul „B. P. Hasdeu” (1939-1940). După război e conferenţi-ar la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Semnează lucrările: Antioh Cantemir şi S. de Montesquieu; Concepţia monarhică a lui D. Cantemir şi A. Cantemir; Cronica lui Nestor; Educaţie, în-văţămînt şi gîndire pedagogică în Basarabia; Legislaţia rusească în legătură cu învăţămîntul din Basarabia; Nicolai Dobroliubov despre poporul român; Povestiri despre Vlad Ţepeş; Primele trei biografi i ale lui D. Cantemir. Studiul monografi c Filosofi a lui Tolstoi (1944); Basarabia pe drumul unirii (1995).

178 179

BIBLIOGRAFIE

Basarabia pe drumul Unirii: Amintiri şi comentarii / Vasile Harea. –

Bucureşti: Ed. Eminescu, 1995. – 299 p.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: Ed. ARC, 1996. – În conţ.: Harea Vasile. – P. 149.

* * *

Actul unirii din 27 martie 1918: [cap. din Opere ist.] / Vasile Harea //

Basarabia. – 1991. – Nr. 3. – P. 97-111.

Dimitrie Cantemir – întemeietor al ştiinţei istorice româneşti / Va-

sile Harea // Cugetul. – 2003. – Nr. 4. – P. 3-5.

În zilele Unirii Basarabiei / Vasile Harea // Curierul Ginta Latină. –

1994. – Nr. 4. – P. 1-3.

Lecţiunea de sinteză / Vasile Harea // Revistă de pedagogie şi psiho-

logie. – 1992. – Nr. 2. – P. 35-40.

Personalităţi suslenene: Vasile Harea: (1895-1987) // Golub, V. Sus-

leni: fi le de istorie / V. Golub, T. Golub. – Ch., 2008. – P. 113-115.

Republica Democrată Moldovenească / Vasile Harea // Basarabia.

– 1990. – Nr. 6. – P. 82-110.

Şcoala românească în Basarabia / Vasile Harea // Patrimoniu. – 1992.

– Nr. 2. – P. 95-112.

Bîrsa, Grigore. Vasile Harea (1895-1987): [publicist, deputat în Sfa-

tul Ţării, savant şi om de cultură] // Curierul de seară. – 1998. – 16

apr.

Bobeică, B. Anotimpul amintirilor: Vasile Harea, un combatant pen-

tru cauza românismului (1895-1987) // Moldova suverană. – 1991.

– 31 mai. – (Smulşi din cuibul strămoşesc).

Bobeică, C. Un exilat din istorie – Vasile Harea // Basarabia. – 1990.

– Nr. 6. – P. 76-81.

Calcea, Andrei. Vasile Harea – om, savant, publicist // Plaiul orhe-

ian. – 1995. – 12 iul. – P. 4.

Chiriac, Vlad. Să nu părăsim făclia şi scutul care ne-a mai rămas –

neamul: Un centenar apropiat: Vasile Harea // Magazin bibliologic.

– 1995. – Nr. 1-2. – P. 24-26.

Darie, Gheorghe. Să nu uiţi, Gheorghiţă… // Lit. şi arta. – 1995. –

3 aug. – P. 3.

Isac, Z. Vasile Harea: 1895-1987 // Plaiul orheian. – 1993. – 13 oct. –

P. 4.

Un misionar al culturii naţionale – Vasile Harea / consemnare

V. Chiriac // Basarabenii în lume: (Col. de materiale şi doc. prez. la

polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi

îngrij. R. Melnic. – Ch., 2007. – Vol. 2. – P. 210.

APRECIERI

Vasile Harea nu şi-a cîştigat în timpul vieţii o notorietate pe ţară,

precum o avuse un Stere, un Halippa sau alţii, care au trăit o viaţă

aidoma unei curgeri acvatice, dar cu atîtea şi atîtea zăgazuri în calea

sa. N-a făcut parte nici din tagma scriitoricească, cu numele-i „afi şat”

publicului cititor. Însă, ştim bine acum, implicarea sa temerară, fer-

ventă, fără nici o reţinere, cu febrilitate neverosimilă – în contextul

social-cultural-literar naţional, a însemnat, de fapt, o luptă – de suc-

ces sau înfrîngere, de bucurie sau suferinţă. Într-un fel Vasile Harea

şi-a luat revanşa asupra reversurilor vieţii.

Mihail Harea

180 181

HÎNCU MARIA

n. 1981

Poeta Maria Hîncu s-a născut în com.

Berezlogi, Orhei. Studii: 1999 – obţine

Bacalaureatul la Liceul Teoretic „O. Ghi-

bu”, Orhei; 2000-2004 – Facultatea de Li-

tere din Aix-en-Provence (Franţa), pe

care o absolveşte cu menţiune; 2006-2007

– studentă la Institutul de Studii Europe-

ne (Nisa, Franţa); 2001-2006 – Institutul

de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale

din Chişinău, Facultatea Relaţii internaţio-

nale; 2004-2005 – Facultatea de Drept din Barcelona (Spania),

în cadrul unui program de schimb universitar. În 2005 obţine

una dintre cele patru burse la Consiliul Europei din Strasbourg,

oferite de către Institutul pentru Drepturile Omului din Cata-

lonia (Spania) pentru lucrarea Protecţia Drepturilor Omului în

Republica Moldova sau traiectoria unei confruntări constante.

Între anii 2004-2006 – Masterat în Litere la Facultatea de Litere

Aix-Marsilia (Franţa). Este laureată a mai multor concursuri re-

publicane ale tinerilor poeţi: Florii, Sărbătoarea republicană a

Cărţii pentru copii, Sîntem copiii Europei ş.a. În anii de liceu este

membră a cenaclului literar Clipa siderală din Chişinău. Între

anii 1991-2005 publică versuri în mai multe ziare republicane şi

raionale: Literatura şi arta, Viaţa satului, Florile dalbe, Făclia,

Plaiul orheian, Cetatea ş. a.

BIBLIOGRAFIE

Căderea în stea = La descente dans l’etoi le: versuri / Maria Hîncu.

– Ch.: Litera, 2003. – 108 p.

Crucifi cată în cuvinte: Versuri / Maria Hîncu. – Ch.: Litera, 2003. –

128 p.

În umbra destinului: versuri / Maria Hîncu. – Ch.: Ed. Ruxanda,

1998. – 64 p.

Strigăt de lumină: Versuri / Maria Hîncu. – Ch.: [s. l.], 1999. – 47 p.

* * *

Aproape; În fi ece avînt…; Toamna…: [versuri] / Maria Hîncu // Lit.

şi arta. – 2000. – 20 ian. – P. 3.

Autoportret; Speranţe; O clipă: [versuri] / Maria Hîncu // Plaiul or-

heian. – 1998. – 8 apr. – P. 3.

De-atîta sufl et…; Tristeţi; Singură; Cuvîntul…: [versuri] / Maria Hîn-

cu // Lit. şi arta. – 2002. – 31 ian. – P. 5.

Eminescu: [versuri] / Maria Hîncu // Plaiul orheian. – 1996. –

3 ian. – P. 2.

Învăţătorului: [versuri] / Maria Hîncu // Plaiul orheian. – 1996. –

2 oct. – P. 4.

Lacrimile Roşii: (Nuvelă) / Maria Hîncu // Lit. şi arta. – 2006. – 15

iun. – P. 5.

Satul meu / Maria Hîncu // Plaiul orheian. – 1996. – 4 dec. – P. 3.

Ziua Eminescu în Aix-en-Provence: [versuri]: [articol] / Maria Hîncu

// Lit. şi arta. – 2000. – 13 iul. – P. 1.

182 183

Alexandru, V. Un eveniment dublu: [lansarea plachetei de versuri

„Strigăt de lumină” de M. Hîncu] // Plaiul orheian. – 1999. – 20 iul.

– P. 3.

Calcea, Andrei. „În umbra destinului”, sau ce poate un adolescent la

numai 16 ani: [lansarea cărţii „În umbra destinului” de M. Hîncu] //

Plaiul orheian. – 1998. – 8 apr. – P. 3.

Calcea, Andrei. Muzicantă şi poetă: [Maria Hîncu] // Plaiul orheian.

– 1995. – 15 noiemb. – P. 4.

APRECIERI

„Maria Hîncu ne-a demonstrat că are un talent şi un sufl et purtă-

tor de frumos. În această zi de primăvară am înţeles că numai dra-

gostea de carte poate să ne unească la lucruri bune. Dacă de mic copil

iubeşte cartea, verbul poeziei, şi la maturitate poţi admira o carte

proaspătă ieşită de sub teascul tipografi ei.”

Andrei Calcea

HÎNCU VALERIU

10.02.1954 1995

Valeriu Hîncu, violonist şi profesor de vioară la Conservato-rul „G. Musicescu” din Chişinău, s-a născut la Orhei. Studiază la Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” (1969-1973) şi la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău (1973-1979). În anii 1972-1974, 1982-1987 – violonist în Orchestra de Muzică Populară Fol-clor a Radioteleviziunii din Chişinău, în Orchestra Ansamblului de Dansuri Populare Joc a Filarmonicii (1978-1979) şi Orchestra de Muzică Populară Tinereţea a Centrului de Tineret „Iu. Gaga-rin” (1980-1981) din Chişinău. S-a perfecţionat la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Kiev (1987-1989). Din 1985 – profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chişinău. Turnee artistice internaţionale.

BIBLIOGRAFIE

Blajin, M. E ca o mireasă // Viaţa satului. – 1984. – 9 iun. – P. 4. – Cu

caract. chir.

Morăraş, M. Vioristul V. Hîncu, profesor de vioară la Academia

de Muzică „G. Musicescu” din Chişinău // Viaţa satului. – 1995. –

22 apr.

184 185

HODOROGEA TUDOR

02.12.1941 07.03.2004

Tudor Hodorogea este băştinaş din com. Bieşti, Orhei. Clasele primare şi le face în satul natal, şcoala medie o termină în sa-tul Chiperceni, Orhei. Îşi continuă studiile la Colegiul Pedagogic „V. Lupu” din Orhei, apoi este repartizat la lucru în satul Orac din sudul Moldovei. În 1961 este înscris în trupa Teatrului pentru Tineret Luceafărul, unde se afl ă pînă în anul 1964, apoi a fost înrolat în armată, terminînd şi Institutul de Arte. În anul 1967 se înscrie la Universita-

tea de Stat din Chişinău, Facultatea Litere, specialitatea jurnalism, pe care o absolveşte în anul 1974. În anul 1968, trecînd printr-un concurs riguros, este angajat crainic la Radioul Naţional. A activat cu mult succes şi cu drag pînă la pensionare (2004). Munca i-a fost înalt apreciată, fi ind distins cu premii şi diplome. În anul 1996 i se conferă titlul de Artist Emerit al Moldovei.

ILIAŞ ELENA

n. 29.01.1942

Actriţa şi regizoarea Elena Iliaş vine din com. Vatici, Orhei. Absolventă a Facultăţii de Regie şi Actorie a Institutului de Arte, Facultatea Teatrală (1959-1963). Urmea-ză cursurile de regizor de fi lme televizate, Moscova. În 1964-1989 – regizoare la emi-siunile pentru copii a TVNM (1964-1989), din 1990 – regizoare la studioul Telefi lm. S-a produs în fi lmele Ploiţa cu soare (1979); Moara (1990); Taină de lumină şi dor (do-

cumentar, 1991); Cînd ard jucăriile (documentar, 1992); Curcu-beul vesel. Autoare de fi lme: În lumina povestirilor; Hai, vino cu noi, după H. C. Andersen; ciclul de emisiuni muzicale pentru copii Iepuraşul albastru; Curcubeul vesel etc. Filme premiante la di-ferite festivaluri cinematografi ce: Ploiţa cu soare (Erevan, 1981); Poiana de argint (Kiev, 1985); Moara (Chişinău, 1991); Cînd ard jucăriile (Bucureşti, 1993). Preşedinta Asociaţiei Steaua copilări-ei. Împătimită de basmele lui Hans Christian Andersen, montează spectacole pe motivele acestor basme. Una din puţinele regizoare care şi-a consacrat întreaga activitate copiilor.

BIBLIOGRAFIE

„După “Cînd ard jucăriile” am început să “ard” şi eu, m-a salvat Ander-

sen, adică lumea basmului şi a copilăriei…”: [interviu cu Iliaş Elena] / a

intervievat L. Ungureanu // Lit. şi arta. – 1994. – 18 sept. – P. 6.

186 187

Nechit, Irina. Mecanismul distrugerii: [despre regizoarea Elena Ili-

aş] // Lit. şi arta. – 1994. – 18 sept. – P. 6.

Ungureanu, Larisa. Visul unui copil: [despre regizoarea Elena Iliaş]

// Femeia Moldovei. – 1998. – Nr. 3-6. – P. 25.

IZBEŞCIUC VALENTINA

n. 10.10.1936

Actriţa de teatru Valentina Izbeşciuc s-a născut la Orhei. Este absolventă a Şco-lii Teatrale Superioare „B. V. Şciukin” din Moscova (1960). Debutează pe scena Tea-trului Luceafărul, unde viitoarea actriţă a activat întreaga viaţă. Primul rol în teatru a fost în spectacolul Hai să-ţi ghicesc (1960), o comedie lirică. Pe parcursul activităţii scenice a avut parte de roluri deosebite (peste 30 de roluri), pe care le-a trăit cu o profundă simţire sufl etească. A realizat o

întreagă galerie de chipuri dramatice: Olivia în A douăsprezecea noapte (1965); Intrigă şi iubire (1965); Pescăruşul (1969); Aftenia în Pe-un picior de plai de I. Podoleanu (1970); Alexandra în Fan-teziile lui Fariatev de N. Sokolova (1970); Fedra în Ipolit (1971); Mătuşa Ruţa în Păsările tinereţii noastre de I. Druţă (1972); Olga în Trei surori (1983) etc. Paralel muncii pe scenă periodic a făcut teatru şi la radio, în emisiunea Teatru la microfon, a citit la mi-crofon versuri aparţinînd unor autori celebri. A făcut turnee în diferite oraşe ale fostei Uniuni Sovietice, inclusiv la Moscova. Cu trupa Teatrului Luceafărul a prezentat spectacole în multe sate şi oraşe din republică. Distincţii: Artistă Emerită din R.S.S.M. (1966); Artistă a Poporului din R.S.S.M. (1975); Premiul de Stat al R.S.S.M. (1978).

188 189

BIBLIOGRAFIE

„Durerea mea din dragoste – teatrul…”: [interviu cu Valentina Izbeş-ciuc, actriţă] / consemnare A. Ciocanu // Moldova. – 1972. – Nr. 3. – P. 30. – Cu caract. chir.

În afara teatrului, viaţa de artist e lipsă de sens…: [interviu cu Valen-tina Izbeşciuc, actriţă] / consemnare N. Roibu // Roibu, N. Spoveda-nii de vineri. – Ch., 2002. – P. 54-62.

Începutul unei căi: [mărturisirile Valentinei Izbeşciuc pe cînd era stu-dentă la Leningrad] // Puterea sovietelor. – 1957. – 7 noiemb. – P. 3. – Cu caract. chir.

Roibu, Nicolae. Personalităţi orheiene: Valentina Izbeşciuc // Plaiul orheian. – 2004. – 24 dec. – P. 6.

„Teatrul trebuie să rămînă o taină”: [interviu cu Valentina Izbeşciuc, actriţă] / consemnare V. Tăzlăuanu // Moldova. – 1984. – Nr. 12. – P. 13. – Cu caract. chir.

Apostol, Veniamin. Prilej de confesiune: [V. Izbeşciuc, artistă a Po-porului din R.S.S.M.] // Lit. şi arta. – 1978. – 10 apr. – Cu caract. chir.

Apostol, Veniamin. Taina sufl etului: [în atelierul de creaţie al actri-ţei V. Izbeşciuc] // Moldova socialistă. – 1986. – 10 sept. – Cu caract. chir.

Bechet, P. Valentina Izbeşciuc în rolul… Valentinei Izbeşciuc // Tine-rimea Moldovei. – 1984. – 26 febr. – Cu caract. chir.

Bejenaru, O. Valentina Izbeşciuc – artistă a Poporului din R.S.S.M. de la Teatrul „Luceafărul” // Femeia Moldovei. – 1976. – Nr. 1. – P. 3-a a cop. – Cu caract. chir.

Calcea, Andrei. Izbeşciuc Valentina // Calcea, A. Personalităţi orhe-

iene: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 100-101.

Cheianu, Constantin. Învăţămintele unui rol: [activitatea V. Izbeş-

ciuc] // Femeia Moldovei. – 1986. – Nr. 9. – P. 13. – Cu caract. chir.

Ciocanu, Anatol. Valentina Izbeşciuc // Lempert, I. Artişti ai popo-

rului din R.S.S.M. – Ch., 1976. – P. 119-123. – Cu caract. chir.

Valentina Izbeşciuc // Femei din Moldova: Encicl. – Ch., 2000. –

P. 153.

Izbeşciuc Valentina // Lit. şi arta Moldovei: Encicl: în 2 vol. – Ch.,

1985. – Vol. 1. – P. 249. – Cu caract. chir.

Pelin, Pavel. O doamnă a scenei: [Valentina Izbeşciuc] // Pelin, P. Ce

dragoste veche – actorii. – Ch., 1998. – P. 16.

Tăzlăuanu, V. Intensitatea trăirii interioare: [Valentina Izbeşciuc] //

Lit. şi arta. – 1978. – 10 aug. – P. 5. – Cu caract. chir.

Tăzlăuanu, V. Încă nu-i tărziu: [portretul de creaţie al Valentinei

Izbeşciuc] // Lit. şi arta. – 1986. – 7 oct. – P.7. – Cu caract. chir.

Uvarova, Irina. Valentina Izbeşciuc // Uvarova, Irina. Teatrul „Lu-

ceafărul” – un deceniu al devenirii. – Ch., 1992. – P. 26-27.

190 191

JECHIU IGOR

19.10.1918 1991

Igor Jechiu, consilier eparhial la Sectorul cultural la Arhiepiscopiei Tomisului şi Du-nării de Jos, preşedintele Asociaţiei Cultu-rale „PRO Basarabia şi Bucovina”, Filiala Ga-laţi, s-a născut în com. Mîrzeşti, Orhei. Tatăl său pe nume Procopie a fost preot, iar părin-tele Igor l-a preţuit, semnîndu-şi toate con-tribuţiile publicistice Igor P. Jechiu; mama se numea Alexandra. După absolvirea şcolii primare din satul natal (1925-1930) a urmat Seminarul Teologic din Chişinău (1930-1939) şi Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1939-1943), fi ind declarat licenţiat în teo-logie, cu califi cativul „excepţional” în urma susţinerii tezei Legea talionului şi morala creştină. Şi-a tipărit lucrarea, în 1944, la Chişinău. Activează ca profesor de Istoria Bisericii la Seminarul Teologic din Chişi-nău. În 1943 este hirotonit (parohia Ceaga, Tighina). În 1944 se retrage în România ca

preot la parohia Zlatiţa, Caraş-Severin (1946-1947), stabilindu-se cu traiul la Galaţi, unde activează la parohia „Sf. Pantelimon” aproape 15 ani. Timp de doi ani (1947-1949) a urmat cursurile de doctorat, susţinînd diferite lucrări, dar vremurile tulburi l-au îm-piedicat să-şi fi nalizeze studiile. Între 1978-1985 devine consilier eparhial la Sectorul Cultural din cadrul Arhiepiscopiei Tomisu-lui şi Dunării de Jos. A publicat la Limba noastră, Luminătorul, unde a fost şi redactor între anii 1943-1945; Altarul Banatului;

Foaia diecezană; Basarabia literară; Itinerar; Viaţa Nouă etc. În 1991 este ales preşedinte al Asociaţiei Culturale „PRO Basarabia şi Bucovina”, fi liala Galaţi. A pus la dispoziţia elevilor şi aspiranţilor basarabeni impresionanta bibliotecă personală ce numără peste 6000 de cărţi rare şi unicale. Din căsătoria cu învăţătoarea Tama-ra (1940) au rezultat doi copii: Victor (n. 1942, stabilit mai tîrziu în Australia) şi Lucian (1945-1991). Pînă la refugiul defi nitiv din Basarabia a activat ca profesor de Istoria Bisericii la Seminarul Te-ologic din Chişinău (1943-1944), după ce anterior (1 noiembrie 1943) a fost hirotonit preot pe seama parohiei Ceaga-Tighina. Încă de pe vremea cînd era elev s-a remarcat în domeniul publicistic. A alcătuit şi publicat articole, studii, note, recenzii în periodicele Limba noastră (Chişinău), Luminătorul (Chişinău, la care a fost şi redactor între anii 1943-1945), Basarabia literară, Itinerar, Tribu-na tinerimii. În perioada slujirii la Zlatiţa şi Caransebeş a colabo-rat la revistele Altarul Banatului şi Foaia diecezană (Caransebeş), iar pe timpul activităţii ca preot la Iveşti a întemeiat un muzeu şi a adunat material pentru o monografi e a acestei localităţi, fără a reuşi să o fi nalizeze. Cunoscîndu-i şi preţuindu-i preocupările căr-turăreşti, arhiepiscopul Antim Nica, basarabean şi el, l-a promo-vat în funcţia de consilier cultural la Centrul Eparhial din Galaţi, în 1974, activînd pînă la 1 martie 1985 cînd s-a retras la pensie, rămînînd îmbisericit la parohia „Sf. Pantelimon” din Galaţi. Sînt cunoscute convorbirile sale profunde în cele mai diverse dome-nii, de intervenţiile savante în cadrul conferinţelor bisericeşti, de apetitul său niciodată ostoit după orice carte bună care apărea. În perioada afl ării sale în judeţul Galaţi a publicat cîteva studii şi articole de certă valoare, precum: Ediţii Erasmus într-o bibliotecă personală, în vol. Tîrgovişte, cetate a culturii româneşti, partea I, Bucureşti, 1974, p. 415-423; Valori culturale şi de artă în cuprinsul Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, în vol. Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, 1981, p. 87-109; Un publicist italian despre români în Viaţa liberă, nr. 1158, Galaţi, 12 februarie

192 193

1984, p. 2; În legătură cu bunurile patrimoniului cultural naţional, în Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic, Ed. Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, 1985, p. 103-106; Profesorul teolog Moise N. Pacu din Galaţi, în Îndrumător bisericesc, misi-onar şi patriotic, nr. 4, Ed. Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, Galaţi, 1988, p. 156-173; Păcatul lăcomiei, în Îndrumător bisericesc, misionar şi patriotic, Ed. Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, nr. 5, Galaţi, 1989, p. 73-89; Un semn de carte care a aparţinut lui Denis Diderot, în vol. Centenarul Bibliotecii „V. A. Urechia” Galaţi, Galaţi 1991, p. 313-319. După evenimente-le din 1989 s-a angajat cu toată fi inţa în sprijinirea iniţiativelor de reluare a legăturilor culturale cu românii din Basarabia, devenind, în anul 1990, preşedinte al Asociaţiei culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, fi liala „Costache Negri” din Galaţi. A fost ales mem-bru al Asociaţiei scriitorilor şi publiciştilor din Basarabia (1943), al Societăţii Române de bibliofi lie (1974), al Clubului epigramiştilor „Păstorel Teodoreanu” din Galaţi.A făcut mai multe traduceri din limbile rusă, franceză, engleză şi germană, din păcate rămase în manuscris. A participat cu cărţi de valoare patrimonială şi bibli-ofi lă din propria sa bibliotecă la diverse manifestări culturale şi expoziţii de carte rară, cum ar fi cea de la Biblioteca Naţională din Chişinău din 1991. A susţinut mai multe referate şi comunicări în cadrul diferitelor simpozioane şi întruniri din ţară, precum şi con-ferinţe şi interviuri la radio. Discret, surprinzînd parcă pe toţi cei ce l-au cunoscut şi preţuit, în noaptea de 19 martie 1992 sufl etul său generos a fost chemat de Dumnezeu, încheindu-şi obositoarea călătorie a acestei vieţi! Consiliul Municipiului Galaţi l-a cinstit post-mortem pe preotul Igor Jechiu cu titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI GALAŢI, printr-o festivitate ofi cială care a avut loc la 30 martie 1996. Referindu-se la părintele Igor Jechiu, mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, el însuşi din Basarabia, mărturisea: Pe astfel de dascăli trebuie să-i iubim ca pe sfi nţii istoriei noastre, să-i păstrăm în chivotul de aur de pe sf înta

masă din altarul fi inţei noastre, să-i pomenim pururea şi să citim din viaţa şi din scrisul lor, cu evlavie şi perseverenţă, iară şi iară.

BIBLIOGRAFIE

Ce este adevărul? (Ioan 18, 38): Refl ecţii / Igor Jechiu // Călăuza or-todoxă. – 1990. – Nr. 5 (8 mai). – P. 1.

Cînd va reintra Hristos în şcoală? / Igor Jechiu // Călăuza ortodo-xă. – 1990. – Nr. 3 (1 apr.). – P. 1, 3.

Cuvîntul omului: Refl ecţii / Igor Jechiu // Călăuza ortodoxă. – 1990. – Nr. 10 (30 iul.). – P. 4.

Eveniment cultural la Dunărea de Jos / Igor Jechiu // Călăuza ortodo-xă. – 1990. – Nr. 5 (8 mai). – P. 3; fotogr.

În gînd: [epigramă] / Igor Jechiu // Păstorel: Revista de cultură a umorului. – 1990. – Iul.-Aug.

În legătură cu bunurile patrimoniului cultural naţional / Igor Jechiu // Îndrumător bisericesc, misionar şi patriotic. – Galaţi, 1985. – P. 103-106.

Gîndul omului: Refl ecţii / Igor Jechiu // Călăuza ortodoxă. – 1990. – Nr. 7 (6 iun.). – P. 2.

Legea talionului şi morala creştină: [extras] / Igor Jechiu // Lumină-torul. – 1943. – Nr. 10-12; 1944. – Nr. 1. – P. 67.

O carte mică cu greşeli mari / Igor Jechiu // Foaia Diecezană: Or-ganul ofi cial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului. – 1949. – Nr. 6-8 (20 febr.). – P. 1-2.

Ortodoxia / Igor Jechiu // Călăuza ortodoxă. – 1990. – Nr. 1 (1 mart.).

– P. 1.

194 195

Păcatul lăcomiei / Igor Jechiu // Îndrumător bisericesc, misionar şi

patriotic. – 1989. – Nr. 5. – P. 73-89.

Profesorul teolog Moise N. Pacu din Galaţi / Igor Jechiu // Îndrumă-

tor bisericesc, misionar şi patriotic (4). – 1988. – Nr. 4. – P. 156-173.

Sensul creştin al iertării: Reflecţii / Igor Jechiu // Călăuză ortodo-

xă. – 1990. – Nr. 2 (15 mart.). – P. 1, 3.

Sensul creştin al eroismului: Refl ecţii / Igor Jechiu // Călăuza ortodo-

xă. – 1990. – Nr. 4 (15 apr.). – P. 1, 2.

Valori culturale şi de artă în cuprinsul Arhiepiscopiei Tomisului şi

Dunării de Jos / Igor Jechiu // Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de

Jos în trecut şi astăzi. – Galaţi, 1988. – P. 87-109.

Consultaţie ratată; Din păţaniile noului popă din Rudeni; Mie; La o

teză de doctorat „Despre demnitate”; Picături de… ploaie; Minidefi -

niţii: [epigrame] / I. G. Orjechiu1 // Caiet de cenaclu. – [Galaţi], 1988.

– P. 58-59.

Traduceri

Puşkin, Alexandru S. Unui coleg de liceu; Prinţesei A. A. Mes-

cerscaia / [traducere de Igor P. Jechiu] // Caiet de cenaclu. – [Galaţi],

1988. – Aug. – P. 61.

Szyk, Arthur. Pacientul tratat de medic; Plata datoriei ; Procente

la împrumut; Asigurarea averii; Pe sălile tribunalului; Între prieteni

apropiaţi / [traducere de Igor P. Jechiu] // Caiet de cenaclu. – [Galaţi],

1988. – Aug. – P. 61-62.

Cristian, Constantin. I. G. Orjechiu: [epigramă] // Caiet de cenaclu.

– [Galaţi], 1988. – P. 57.

1 Igor Jechiu îşi semnează lucrările şi cu pseudonimul Orjechiu I. G.

Nanu, Katia. Un om pentru o viaţă: preotul Igor P. Jechiu // Viaţa

liberă. – 1992. – Nr. 777 (14 iul.). – P. 1; fotogr.

Oprea, N. Igor Jechiu: A părăsit această viaţă // Glasul naţiunii.-

1992. – Nr. 15(10 apr.). – P. 11.

Delaprut, Andrei. Revenit acasă peste ani… [simpoz. „A fost un Om,

un sufl et mare…”, dedicat vieţii şi activităţii lui Igor Jechiu] // Plaiul

orheian. – 1993. – 20 noiemb. – P. 2.

Drăgoi, Eugen. Cărturarul care nu poate fi uitat: preotul Igor Jechiu

// Dunărea de Jos. – 2007. – febr. – P. 12, 44.

Igor Jechiu, ştie cineva cine a fost Dumnealui? // Curierul de Nord.

– 1993. – 24 apr. – P. 5.

Oprea, N. Igor Jechiu // Viaţa liberă. – 1992. – 11 mai. – P. 1.

196 197

JIOARĂDONICA MARIANA

n. august 1970

Mariana Jioară-Donica s-a născut în s. Zo-rile, Orhei. Îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova la specialitatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării (1996).

BIBLIOGRAFIE

Fluturaşi de modă nouă: [versuri] / Mariana Jioară-Donica. – Ch.:

Ruxanda, 2000. – 19 p.

Mierea ierbii: [versuri] / Mariana Petru1. – Ch.: [s.n.], 2004. – 78 p.

Norişor cel ghiduş: [carte de citit şi colorat] / Mariana Donica. – Ch.:

[s. n.], 2004. – 16 p.

* * *

O nouă faţetă a operei steliene / Mariana Jioară // Grama, Steliana.

Speranţa moare ultima: Poveşti adevărate de dragoste / desene Mari-

ana Jioară. – Ch., 2007. – P. 111-113.

Pelerinii; Ceremonie; Palmele tale…: [versuri] / Mariana Jioară //

Tentaţia metaforei. – Ch., 2007. – Vol. 3. – P. 18-19.

Grama, Steliana. Cetatea de scaun a dragostei: Rondeluri / grafi că

Mariana Jioară. – Ch.: Pontos, 2006. – 134p.

Grama, Steliana. Speranţa moare ultima: Poveşti adevărate de dra-

goste / desene Mariana Jioară. – Ch.: Pontos, 2007. – 115 p.1 Autoarea Mariana Jioară-Donica îşi semnează lucrările şi cu pseudonimul Mariana

Petru.

JIREGHEA PETRU

n. 15.05.1941

Pictorul Petru Jireghea s-a născut în com. Berezlogi, Orhei. Este absolvent al Şcolii de Arte Plastice „I. E. Repin” din Moscova (1967). S-a lansat în pictură cu lucrările: Claca (1970); Belşug (1974); Natură moartă (1976); Culesul poamei (1979); Fusa (1983) etc.

BIBLIOGRAFIE

Belşug; Cartofi ; Portret: [picturi] / Petru Jireghea // Moldova. – 1976. – Nr. 1. – cop.

Clopotniţa; Arheologie; Butuceni; Bătrîn; Autoportret; Flori…: [pic-turi] / Petru Jireghea // Sud-Est: Artă. Cultură. Civilizaţie. – 1992. – Nr. 4. – P. 41-43.

Schimb de muncă: [pictură] / Petru Jireghea // Moldova. – 1976. – Nr. 11. – cop.

Изобилие: [живопись] / Петр Жиреги // Изобразительное искусство МССР. – К., 1976. – C. 12.: цв. ил.

Клака: [живопись] / Петр Жиреги // Художники Советской Мол-давии. – М., 1978.

Народные умельцы: [живопись] / Петр Жиреги // Kаталог юби-лейных выставок изобразительного искусства Молдавской ССР, посвященных 50-летию Великой Октябрьской Социалистичес-кой Революции. – К., 1969.

Натюрморт с картошкой. 1976: [живопись] / Петр Жиреги // Молодые советские художники. – М., 1979. – C. 41.: цв. ил.

198 199

KOGAN MOISEI

24.05.18791943

Sculptorul, arhitectul, grafi cianul, Moisei Kogan este originar din Orhei (moare la Oswiecim). Îşi face studiile la Academia de Arte din Bavaria (München) (1899-1903), expunînd la expoziţii geme, medalii şi plachete din bronz, argint şi pietre semipreţioase. Debutează cu opere la Cabinetul de stampe din München, fi gurînd mai apoi la expoziţiile de la Galeria de Arte din Bremen, în Muzeul Folkwany din Essen şi Muzeul de Stat din Halle, expunînd reliefuri în teracotă (nuduri feminine). În 1910 pleacă la Paris, unde colabo-rează cu Au. Rodin şi A. Maillol. În 1914 realizează basoreliefuri pentru arhitectul W. Gropius. Încă din timpul afl ării sale în Ger-mania participă cu lucrări la Salonul de Toamnă (Paris, 1908), fi ind prezent la expoziţiile Secession-ului de la Berlin (1909, 1911, 1912, 1926), la Secession-ul din Köbner (1912), Bremen (1912), Goltz (1913), Freie (1923) şi Dresda (1926). Expoziţii personale: Amster-dam (1934), Paris (post-mortem, 1947). La expoziţiile Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia participă în 1933. Lucrări de M. Ko-gan se afl ă în Muzeul Folkwang din Essen, Muzeul Wallraff -Bicaz din Köln şi în colecţii din München, Paris, Zürich, Olanda şi SUA. A profesat sculptură cu amprente ale stilului postimpresionist, cu aplicare la formele antice. Kogan M. este unul dintre puţinii plas-ticieni basarabeni care s-a afi rmat în arta europeană din anii inter-belici.

BIBLIOGRAFIE

Stăvilă, Tudor. „Arta plastică modernă din Basarabia”: 1887-1940:

[referire la Moisei Kogan]. – Ch., 2000. – P. 141.

Braga, Tudor. Plămădeală Alexandru: Maeştri basarabeni din seco-

lul XX. – Ch.: Ed. Arc, [s. a.]. – 95 p. – În conţ.: Portretul plasticianu-

lui Moisei Kogan (1932).

* * *

Stăvilă, Tudor. Kogan Moisei // Basarabenii în lume: (Col. de mate-

riale şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) / Bibl.

Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch., 2007. – Vol. 3. – P. 192.

Trofi mov, Rodica. Eugenia Maleşevschi, pictoriţa care a adus sim-

bolismul la Chişinău: Maeştri dispăruţi: [informaţie despre Moisei

Kogan] // Timpul. – 2003. – 14 noiemb. – P. 14.

200 201

KOGAN ŞNEER

30.04.1880 02.03.1940

Pictorul, grafi cianul şi pedagogul Şneer Kogan s-a născut la Orhei. A absolvit Şcoala de Arte Plastice din Odesa, apoi şi-a de-săvîrşit studiile la Academia de Arte din München. Revenind la Chişinău, activează în domeniul artelor plastice, manifestîndu-se în tehnica acvaforte: Căsuţe moldoveneşti, Casă moldovenească, Interior, Biserica Mazarachi. Lucrări în ulei: Fiul meu, Hamal din Constantinopol, Femeie bătrînă, Un moşneag, Portretul unei ţi-gance. Şneer Kogan a educat mulţi artişti plastici basarabeni.

BIBLIOGRAFIE

Kogan, Şneer Gh. // Lit. şi Arta Moldovei: Encicl.: în 2 vol. – Ch.,

1985. – Vol. 1. – P. 304. – Cu caract. chir.

LUCA SILVIA

n. 26.01.1968

Actriţa Silvia Luca s-a născut la Orhei. Este

absolventă a Institutului de Cinematografi e

din Moscova (1985-1989). Din 1989 – actri-

ţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din

Chişinău. A realizat roluri însemnate: Dina în

fi lmul artistic Strada felinarelor. Este laureată

a Festivalului Teatral „Gh. Asachi” – pentru

cel mai bun rol feminin al anului 1992. Ac-

tualmente este actriţă la Teatrul Rus „A. Ce-

hov” din Chişinău.

BIBLIOGRAFIE

Negru, Lena. Actriţa Silvia Luca, pasionată de design interior // Jur-

nal de Chişinău. – 2008. – 22 mai. – P. 7.

„Nu-mi pot imagina un teatru fără femei”: [interviu cu S. Luca, actri-

ţa Teatrului „Luceafărul”] / interviu realizat de I. Nechit // Basarabia.

– 1999. – Nr. 1. – P. 12.

Silvia Luca: „Acasă la Bucureşti”: [interviu cu actriţa] // Capitala-

magazin. – 2004. – Nr. 29 (ian.-febr.). – P. 18-19; fotogr.

Tiranin, S. Scene amuzante şi triste aproape ca din viaţa noastră:

[despre montarea piesei lui T. Muşaţescu „Titanic-vals” la teatrul

rus din Chişinău de regiz. S. Luca] // Moldova şi lumea. – 1993. –

Nr. 3-4. – P. 11.

202 203

LUNGU IRINA

n. 1980

Cîntăreaţa (soprană) Irina Lungu s-a născut la Orhei. În anul 1992 împreună cu părinţii emigrează în Rusia în oraşul Bori-soglebsk. În 1998 începe să studieze la Aca-demia din Voronej. La 23 de ani cîntăreaţa a debutat la La Scala, cu ea a evoluat însuşi Ricardo Muti. Din mai 2001 devine solista Teatrului de Operă şi Balet din Voronej. Şi tot în acel an a înregistrat în Germania un CD cu arii din operele lui Bellini şi Verdi. Distincţii: Premiu la concursul Internaţio-

nal de operă italiană (Dresden); Locul II la Concursul Internaţi-onal al tinerilor interpreţi de operă „Elena Obrazţova” (Sankt-Pe-tersburg); Diplomă la Concursul Internaţional „P. I. Ceaikovski” (Moscova); Medalia de Aur şi Premiul Mare la Concursul Interna-ţional de la Atena. În 2003 a obţinut locul II la concursul „Mont-serrat Caballe” din Andora; Locul II pentru cea mai bună interpre-tare din opera lui Bellini la concursul Bella Voce.

BIBLIOGRAFIE

Новикова, Лидия. Ирина Лунгу: „Стараюсь для каждого персо-

нажа найти свой манок” // Культура. – 2006. – №. 34.

Toma, Marcel. Fermecată de teatru: [actriţa Silvia Luca] // VIP ma-

gazin. – 2006. – Nr. 3. – P. 142-143.

Umilinţa de zi cu zi îţi ştirbeşte şi interiorul: [interviu cu S. Luca,

actriţă de teatru] // Flux: cotid. naţ. – 2004. – 30 noiemb.

204 205

MANOLE CHIRIL

n. 19.12.1935

Şeful căminului cultural din com. Ghetlova, Orhei, Chiril Ma-nole este băştinaş din acelaşi sat. Îşi începe activitatea de muncă ca socotitor în gospodăria agricolă locală. Simţul dragostei şi vraja cîntecului străbun îl face să participe activ la organizarea şi des-făşurarea multor sărbători în satul de baştină. În octombrie 1958 este înaintată şi susţinută candidatura dlui C. Manole la postul de şef al căminului cultural din sat. Bucurîndu-se de stima săteni-lor, cu talent înnăscut, organizează şi conduce primele colective de artişti amatori, ansamblul de dans, cercul dramatic. Alcătuind variat programele evoluărilor, concertează cu brigada de concert la sectoarele de producere din sat, pe scenele căminelor culturale din satele vecine. Primele succese ale artiştilor amatori pe arena raională sînt înregistrate doar peste un an, obţinînd locul I la Fes-tivalul raional al creaţiei artiştilor amatori. În prezent la Căminul cultural activează 7 formaţii artistice cu un număr de peste 100 de participanţi. Formaţia folclorică şi orchestra de fanfară în aprilie 1994 pentru înalte performanţe artistice, activitate prestigioasă în domeniul afi rmării culturii naţionale sînt distinse cu înaltul titlu Colectiv popular. Distinţii: Om Emerit.

BIBLIOGRAFIE

Fideli tradiţiilor străbune / Chiril Manole // Plaiul orheian. – 1994.

– 2 iul. – P. 2.

MAXIAN GHEORGHE

n. 02.03.1948

Poetul, profesorul de istorie şi sociologie şi muzician Gheoghe Maxian actualmen-te este director al Muzeului de Istorie şi Etnografi e din Orhei. S-a născut în s. Dol-na, Nisporeni. Studii: şcoala de 7 ani din s. Dolna; Colegiul pedagogic „Alexandru cel Bun” din Călăraşi; Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Sociologie; Universitatea marxism-leninismului de pe lîngă C.C. al P.C.M., Facultatea de politolo-

gie; doctorand al Institutului de Istorie al Moldovei al Academiei de Ştiinţe a R.M. (1982-1986).

A activat în calitate de profesor de istorie şi sociologie la şcoa-la medie din s. Buţeni, Hînceşti; metodist al Societăţii Ştiinţa din r-nul Orhei; primar al suburbiei Slobozia Doamnei, or. Orhei; director-adjunct la şcoala nr. 6 din or. Orhei; şeful Direcţiei Raio-nale Cultură Orhei; redactor, şef de secţie la ziarul raional Plaiul orheian. Activitatea social-politică: organizatorul Mişcării de Eli-berare Naţională din r-nul Orhei; fondatorul Frontului Popular; deputat al Sovietelor orăşenesc şi raional Orhei.

Distincţii: Diploma Uniunii Muzicienilor din Moldova la secţi-unea Creaţie în cadrul Festivalului-Concurs Crizantema de Argint (1994). Membru al Comitetului Executiv raional Orhei; Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova; Laureat al Festivalului-Con-curs Crizantema de Argint secţiunea Creaţie.

206 207

BIBLIOGRAFIE

Cântece şi poezii orheiene / Gheorghe Maxian Deladolna1. – Ch.:

Pontos, 2008. – 224 p.

* * *

Activitatea poliţiei rutiere a sectorului Orhei în 1999 / consemnare

Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 2 febr. – P. 4.

Aderenţi la grevă / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999.

– 6 noiemb. – P. 2.

Adevărul a triumfat / Gheorghe Maxian // Pentru comunism. – 1989.

– 19 dec. – P. 4. – Cu caract. chir.

Adresarea Consiliului de coordonare al Centrului Etnocultural către

populaţia raionului / Gheorghe Maxian, S. Grinberg // Pentru comu-

nism. – 1989. – 28 mart. – P. 2. – Cu caract. chir.

Ajută-ne, Doamne!: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul or-

heian. – 1997. – 26 apr. – P. 2.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Gheorghe Maxian [ş. a.] // Pla-

iul orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Asociaţia primarilor reformatori din Moldova: [interviu cu Vasile

Balan, preşedintele Asociaţiei Primarilor Reformatori din Moldova] /

a intervievat Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 30 oct. – P. 2.

Ave Domine deus: [Text; note muzicale] / Gheoghe Maxian // Lit. şi

arta. – 2005. – 29 dec. – P. 3.

Bancul de azi / auzit de Gh. Deladolna // Plaiul orheian. – 2000. –

2 febr. – P. 2.

Bătaie de joc de averea cui? / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian.

– 1999. – 11 dec. – P.1.1 Poetul Gheorghe Maxian îşi semnează lucrările şi cu pseudonimul Deladolna Gheorghe.

Brăduleţ de munte; Moş Crăciun; Moş Gerilă, eu sunt mare!: [note

muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1995. – 20 dec. – P. 4.

Buna ziua, şcoală! / a intervievat Gh. Maxian // Plaiul orheian. –

1999. – 4 sept. – P. 1-2.

Bunăvoinţă şi atitudine omenească / Gheorghe Maxian // Plaiul or-

heian. – 1999. – 27 noiemb. – P. 2-3.

Burebista: (82 – 44 î.e.n.) / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. –

1994. – 16 febr. – P. 2.

Ce bine-i!; Mărţişor: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul

orheian. – 1997. – 2 apr. – P. 4.

Ciripit de păsărele: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul or-

heian. – 1994. – 29 iun. – P. 4.

Competiţii la sf îrşit de vară… / Gheorghe Deladolna // Plaiul orhe-

ian. – 1999. – 11 sept. – P. 3.

Comuna Climăuţii de Jos fără mană cerească… / Gheorghe Deladol-

na // Plaiul orheian. – 1999. – 16 oct. – P. 2.

Comuna Isacova / consemnare Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 2000.

– 25 mart. – P. 2.

Comuna Mîndreşti / interviu realizat de Gh. Maxian // Plaiul orhe-

ian. – 2000. – 11 mart. – P. 2.

Comuna Selişte: [interviu cu D. Mîndru, primarul com. Selişte] /

Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 1 mart. – P. 2.

Consfătuire mixtă pe probleme termo-energetice / Gheorghe Maxi-

an // Plaiul orheian. – 1999. – 20 noiemb. – P. 2.

Cronica poliţistă / a pregătit Gh. Deladolna // Plaiul orheian. – 2000.

– 12 ian. – P. 4.

208 209

Cu bani şi fără bani / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 30 noiemb. – P. 3.

Curiozităţi? Curiozităţi! / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. –1999. – 11 sept. – P. 2.

„Dacă ar fi comasate toate S.A. „Drumuri” / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 23 febr. – P. 3.

„Da – vieţii! Nu – drogurilor!” / consemnare Gh. Deladolna // Plaiul orheian. – 2000. – 16 febr. – P. 3.

Dă o gazetă! / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 16 oct. – P. 1.

Decebal / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1994. – 20 apr. – P. 4.

„Deconectările nu depind numai de noi”: [interviu cu Grati Iurie, şe-ful-adjunct al reţelelor electrice Orhei] / interviu realizat de Gh. Ma-xian // Plaiul orheian. – 1999. – 11 dec. – P. 2.

De nu ştiam de ochii tăi: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1998. – 4 mart. – P. 4.

Destine şi… tergiversări / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 4 sept. – P. 2.

De unde-s moştenite datoriile la bugetul judeţului nostru?: [interviu cu d-na Galina Colun, şef-adj. al Direcţiei Generale Finanţe a jude-ţului] / a intervievat Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 25 dec. – P. 2.

Din poşta redacţiei / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 13 noiemb. – P. 3.

Devotaţi cauzei pînă la sf îrşit: [Gh. Maxian] // Plaiul orheian. – 1994. – 9 febr. – P. 2.

Dorinţa; Freamăt de codru: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1995. – 1 mart. – P. 4.

Dragostea dintîi: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orhe-ian. – 1994. – 20 apr. – P. 4.

Emigrări, imigrări, călătorii: [dialog cu V. Erhan, comisar de Poliţie din Orhei] / a intervievat Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 16 oct. – P. 3.

Fabrica la 50 de ani: [S. A. „Galanta”] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 5 ian. – P. 2.

Fără investiţii nu este posibilă dezvoltarea vreunei ramuri a economiei naţionale: [dialog cu S. Muravschi, şef Direcţ. Gener. Agricult. şi Ali-ment. a jud. Orhei] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 27 noiemb. – P. 2.

Freamăt de codru: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orhe-ian. – 1993. – 13 febr. – P. 4.

Gheorghe Maxian: [mesaj de felicitare] / colectivul redacţiei ziaru-lui „Plaiul orheian” // Plaiul orheian. – 2000. – 4 mart. – P. 1.

Gheorghe Maxian: „Nu-mi schimb idealul”: [interviu] / pentru con-formitate Ion Cernei // Cuvântul. – 2008. – 28 mart. – P. 2, 4; fotogr.

Ghiocelul: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1997. – 5 mart. – P. 4.

Iaşi: [art.] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1993. – 27 febr. – P. 4.

Indiferenţă ori scopuri mercantile? / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 2000. – 17 mai. – P. 2.

Indiferenţă sau lipsă de spirit gospodăresc? / Gheorghe Deladolna //

Plaiul orheian. – 2000. – 12 apr. – P. 2.

210 211

Ion Inculeţ / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1995. – 30

sept. – P. 4.

Ion Vodă cel Viteaz / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1993.

– 3 febr. – P. 4.

În voia soartei? / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. –

30 oct. – P. 2.

Limba română trebuie ofi cializată constituţional / Gheorghe Maxian

// Plaiul orheian. – 2002. – 8 febr. – P. 2.

Logica de la ţară: Toponime prin prisma umorului / Gheorghe Dela-

dolna // Plaiul orheian. – 2000. – 1 ian. – P. 4.

Luna mai: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. –

1998. – 30 apr. – P. 4.

Lună, plină lună; Soldatul: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Pla-

iul orheian. – 1996. – 11 dec. – P. 4.

Manifestări de sărbătoare / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. –

1999. – 4 sept. – P. 1.

Mărgăritare: [versuri] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1990.

– 10 apr. – P. 4.

Mihail Sadoveanu / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1994.

– 3 dec. – P. 2.

Monologuri şi dialoguri orheiene de ultimă oră: [bancuri] / culese de

Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 27 noiemb. – P. 4.

Monumentul lui Vasile Lupu – la locul vechi / Gheorghe Maxian //

Plaiul orheian. – 1990. – 6 oct. – P. 3.

Moş Crăciun: [Text; note muzicale] / Gheorghe Maxian // Plaiul or-

heian. – 1995. – 20 dec. – P. 4.

Moş Crăciun cu plete dalbe: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian //

Plaiul orheian. – 2001. – 21 dec. – P. 5.

Moş Gerilă, eu sunt mare!; Brăduleţ de munte: [note muzicale] / muz.

Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1995. – 20 dec. – P. 4.

Nicolae Milescu Spătaru / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian.-

1993. – 8 mai. – P. 4.

Numai o singură concluzie… / Gheorghe Deladolna // Plaiul orhe-

ian. – 1999. – 23 oct. – P. 2.

Nu pot să ştiu: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian.

– 1996. – 7 mart. – P. 4.

Ocrotiţi prietenii noştri verzi! / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian.

– 1999. – 25 dec. – P. 7.

Pe aceeaşi ulicioară: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul

orheian. – 1996. – 26 iun. – P. 4.

Petrodava / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1995. – 14 oct. –

P. 2.

Petru Bunăcalea: [in memoriam] / Gheorghe Maxian [ş. a.] // Plaiul

orheian. – 2006. – 22 dec. – P. 5.

Piatra Neamţ / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1995. –

2 dec. – P. 2.

Primăria Rezina: Administraţia Publică Locală / Gheorghe Maxian

// Plaiul orheian. – 2000. – 8 apr. – P. 2.

Primăvara mult dorită: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul

orheian. – 1996. – 10 apr. – P. 4.

Sarcina principală / Gheorghe Maxian // Pentru comunism. – 1987.

– 2 iun. – P. 2. – Cu caract. chir.

212 213

Sarcini arzătoare: [dialog cu A. Globa, preşed. Consil. Jud. Orhei] / a

intervievat Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1999. – 18 sept. – P. 1.

Sărbătoarea e azi pentru ţară: [text şi note muzicale] / muz. Gh. Maxi-

an; vers. Gh. Deladolna // Plaiul orheian. – 2005. – 26 aug. – P. 2.

Să ne cunoaştem istoria neamului! / Gheorghe Maxian // Plaiul or-

heian. – 2008. – 18 apr. – P. 5.

Seminar privind dezvoltarea pieţii funciare / Gheorghe Deladolna //

Plaiul orheian. – 2000. – 11 mart. – P. 1.

Se trec trandafi rii: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orhe-

ian. – 1994. – 23 noiemb. – P. 4.

Sondajul nostru: Cum aţi dori să vedeţi ziarul „Plaiul orheian” / Ghe-

orghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 11 dec. – P. 2.

Sondajul nostru / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 1999. –

25 dec. – P. 4.

Steaua fără nume: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orhe-

ian. – 1996. – 25 sept. – P. 4.

Şedinţă mixtă a organelor de administrare publică / Gheorghe Ma-

xian // Plaiul orheian. – 1999. – 18 sept. – P. 1.

Te-aşteptăm de-un an de zile; Moş Gerilă: [note muzicale] / muz.

Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1996. – 25 dec. – P. 4.

Tot pe drum şi pe ninsoare: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian //

Plaiul orheian. – 2001. – 28 dec. – P. 5.

Trafi c de metale / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2000. –

2 febr. – P. 2.

Tricolorul; Ţara mea vrea-n lume pace: [note muzicale] / muz. Gh.

Maxian // Plaiul orheian. – 1997. – 24 dec. – P. 4.

Un adevărat gospodar / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 30 noiemb. – P. 3.

Unirea din 27 martie 1918 – eveniment epocal în istoria neamului românesc / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1993. – 27 mart. – P. 1, 4.

Vandalii orheieni: [articol] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 21 ian. – P. 2.

Vasile Lupu / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1993. – 20 mart. – P. 2.

Viaţa: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 1993. – 13 mart. – P. 4.

Vine iarna rece: [note muzicale] / muz. Gh. Maxian // Plaiul orheian. – 2000. – 1 ian. – P. 4.

„Vînătoarea”… de oameni / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. – 1999. – 11 dec. – P. 2.

Zeiţa sufl etului: [versuri] / Gheorghe Maxian // Plaiul orheian. – 2007. – 12 oct. – P. 4.

Ziarul a publicat şi „ioc” / Gheorghe Deladolna // Plaiul orheian. –

2000. – 12 febr. – P. 3.

* * *

Bunăcalea, Petru. Cu dragoste pentru Basarabia răstignită: [versuri] / pag. realiz. de Gh. Maxian şi Liuba Catrinici // Cuvântul. – 2006. – 3 mai. – P. 5.

Iaşcenco, Tudor. Spicuşor de har şi trudă: [Gh. Maxian – profesor, politolog, istoric, muzician] // Cuvântul. – 2006. – 23 iun. – P. 9.

Безопасность движения значит жизнь / Георге Максиян // Plaiul

orheian. – 1999. – 1 dec. – P. 2.

214 215

Чего не хватает? / Георге Максиян // Plaiul orheian. – 1999. –

15 dec. – P. 1.

APRECIERI

Dl. Gheorghe Maxian Deladolna nu este un compozitor profesio-

nist, ci unul amator. Fiind de profesie istoric, sociolog şi politolog este,

în primul rînd, un patriot înfl ăcărat al neamului românesc, care-şi

consacră viaţa fi inţei noastre naţionale.

Gheorghe Maxian Delad olna face parte din tagma acelor perso-

nalităţi care muncesc cu rîvnă, dăruire şi responsabilitate în orice

domeniu care i se încredinţează.

Andrei Tamazlîcaru

Gheorghe Maxian – istoricul, fi lozoful, compozitorul… PATRI-

OTUL şi ÎNAINTE-MERGĂTORUL EVOLUŢIONIST care ştie… şi

rezolvă foarte multe… Care spune foarte multe…, care ştie să trea-

că şi să le confrunte pe toate curentele de idei…, Să le îndrepte pe

cele „strâmbe” (ca muzeist)…, Să facă muzică bună…, Să publice mai

multe cărţi muzicale… Deşi s-a născut la DOLNA, Nisporeni, viaţa

toată-i aparţine or. Orhei. E singurul autor de muzică pe care l-am

descoperit de prin tipărituri – ziare, reviste, manuale, pe timpul când

terminasem (şi eu) conservatorul. Mirat am fost de limbajul său mu-

zical… mult aşteptat!

Andrei Tamazlîcaru

MIHAI VERONICA

n. 17.07.1945

Сîntăreaţa de muzică populară Veronica Mihai vine din sat. Voroteţ, Orhei. A urmat şcoala primară din satul natal. Se înscrie la şcoala profesională-tehnică nr. 3 din Chişi-nău, după care îşi continuă studiile la Şcoala medie de muzică „Şt. Neaga” (1966-1971), dirijat coral. Paralel cu studiile frecventează şi repetiţiile Orchestrei de muzică populară Veselia, fi ind solista acestei formaţii. A ur-mat studiile la Institutul de Arte „G. Musi-cescu„ din Chişinău (1980-1985) la dirijat

coral. În anii 1963-1967 cîntă în orchestra de muzică populară a trustului Kişinevstroi; regizor secund la Televiziunea din Chişinău (1968-1970); solistă a Orchestrei de muzică populară Folclor a Radioteleviziunii din Chişinău (1970-1995). Repertoriul interpre-tei include: doine, balade, melodii lirice de dor şi dragoste, strigă-turi, romanţe, cîntece de petrecere. Piesele Jocul mare, Cîntecul miresei ş. a. constituie realizările de vîrf ale cîntăreţei. A înregistrat la Radio Chişinău peste 80 de melodii: La prispa casei, Cîte doruri sunt pe lume, Mi-a dat mama guriţă, Măritat mi-a trebuit ş. a. Turnee artistice internaţionale. Discografi e: Iarba dorului, Tine-reţe fl oare dulce, Rămîi, satule, cu bine ş. a. Filmografi e: Tablouri muzicale (Telefi lm-Chişinău, 1970); Cîntecele mele (Telefi lm-Chi-şinău, 1983); Mîndru-i omul şi-i stă bine (Telefi lm-Chişinău, 1991). Distincţii: Laureată a Festivalului de creaţie populară (Moscova, 1967); Diplomată a Festivalului Toamna de aur (Taşkent, 1982). Artistă Emerită din Republica Moldova (1991).

216 217

BIBLIOGRAFIE

Cadree; Vers incolor; Balada toamnei; Ploaia periodică; Întîrziere; Stare: [versuri] / Veronica Mihai // Lit. şi arta. – 1993. – 23 dec. – P. 5.

Belicov, Serafi m. Durerea lor, durerea lumii: [activitatea artistică a Veronicăi Mihai] // Florile dalbe. – 1996. – 8 mart. – P. 7.

Belicov, Serafi m. O voce de neamul nostru: [Veronica Mihai] // Moldova literară: Supl. al ziarului „Moldova suverană”. – 1996. – 31 iul. – P. 6.

Belicov, Serafi m. Veronica Mihai // Moldova. – 1973. – Nr. 5. – P. 27. – Cu caract. chir.

Buzilă, Serafi m. Mihai Veronica // Buzilă, Serafi m. Enciclopedia in-terpreţilor din Moldova: Lexicon encicl.: (1460-1960). – Ch., 1996. – P. 288.

Calcea, Andrei. Mihai Veronica // Calcea, A. Personalităţi orheiene: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 118.

„Ce mi-i drag mie pe lume”: [interviu cu interpreta Veronica Mihai] / consemnare C. Dragomir // Lit. şi arta. – 1980. – 30 oct. – P. 6.

Dragomir, Constantin. Mihai Veronica // Dragomir, Constantin. Folclor. – Ch., 1981. – P. 28-30.

Mihai Veronica // Femei din Moldova: Encicl. – Ch., 2000. – P. 193-194.

Neogoit, sufl etul artistei: [interviu cu V. Mihai, interpretă de muzică populară] // Moldova suverană. – 1993. – 3 febr.

Roibu, Nicolae. Sufl etul-baştină a cîntecului: [Veronica Mihai] // Viaţa satului. – 1981. – 27 iun. – P. 4. – Cu caractere chir.

„Să le plîng şi să le cînt, cîntecele mele”: [interviu cu interpreta Ve-ronica Mihai] // Lit. şi arta. – 1987. – 10 dec. – P. 6. – Cu caractere chir.

MUDREA ANDREI

n. 29.04.1954

Pictorul Andrei Mudrea s-a născut în

com. Mitoc, Orhei. Studii: 1969-1973 studi-

ază la Şcoala de Arte Plastice „I. E. Repin” din

Chişinău, facultatea de pictură. Între 1975-

1985 studiază pictura în atelierul lui Mihai

Grecu, concomitent activînd ca profesor la

şcoala de arte plastice pentru copii. Debu-

tează expoziţional cu tablourile „Mama” şi

„Casa părintească” (tehnică mixtă, alb pe

alb) în 1978. În 1983 îşi inaugurează prima

expoziţie personală la Chişinău, urmată de

altele: Krakov (Polonia, 1987); Odesa (Ucraina); Paris (Franţa);

Lisabona (Portugalia); Moscova (Rusia, 1988); Bacău (România,

1990); Aachen (Germania, 1990); Ancona (Italia, 1993); Bucureşti

(România, 1994); Budapesta (Ungaria, 1994); Germania (1998). În

perioada 1993-1996 a deţinut funcţia de Director al Centrului Ex-

poziţional „Constantin Brâncuşi” al Uniunii Artiştilor Plastici din

Moldova.

Lucrările apărute în 1975-1985 marchează o evoluţie derulată

sub infl uenţa creaţiei lui M. Grecu. Pictura din aceşti ani atestă

existenţa mai multor tangenţe, ce se referă la utilizarea netradiţi-

onală a coloranţilor, la obţinerea unor efecte de lumină şi umbră,

factură şi volum. Concomitent se realizează şi tendinţele princi-

pale ale propriei sale căi de creaţie: caracterul poetic şi romantic

al imaginilor, nuanţele dramatice, ce vor domina în continuare ta-

blourile artistului. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o altă

modalitate a gîndirii. Forma preferenţială devine ciclul, cu nume-

218 219

roase referiri la valorile spirituale ale civilizaţiei umane. Tabloul devine o desfăşurare activă a formei, ce include în sine mai multe nuvele, care presupun o fragmentare a subiectului integrat în ide-ea generală. Lucrările din 1990-1995 se raportează direct la valo-rile universale, general-umane. Mitologia, subiectele Vechiului şi Noului Testament devin un suport considerabil în aprofundarea motivelor şi refl ectarea lor într-un mod individual: Corabia lui Noe; Danae; Despărţirea luminii de întuneric; Judecata; Mersul pe ape; Metamorfoze; Motiv biblic; Muntele măslinilor; Troiţă. Liric şi poetic la începuturile creaţiei sale, pictorul evoluează realizînd tablouri de un profund caracter dramatic, specifi c timpurilor, cu mesaje spirituale, ascunse în imagini sugerate prin parabole şi me-tafore bine selectate.

Menţiuni şi distincţii: Premiul II şi Medalia de argint pentru tabloul Tăcere, Moscova (1988); Laureat al Premiului tineretului din Moldova (1989); Titularizat Membru al Uniunii Artiştilor Plas-tici din Moldova (1989); Premiul Consiliului Suprem pentru ela-borarea Stemei de Stat a Republicii Moldova (1990); Premiul spe-cial pentru pictură, Bacău (1991); Premiul publicaţiei Literatura şi arta pentru ciclul de lucrări Istoria Moldovei; Diploma de Onoare, Saint Elpidio (Italia, 1994); 1991-1994 – membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; Laureat al Salonului Naţional de Arte Plastice, Veighe (Franţa); Premiul de încurajare a ONU pentru tabloul Dialog (1995); Premiul II al Societăţii „Mitropolitul Varlaam” pentru tabloul Motiv biblic (1996); Premiul special pentru pictură (Chişinău, 1996); Premiul special pentru pictură (Chişinău, 1998); Premiul Uniunii Artişti-lor Plastici din Moldova în domeniul picturii (2002). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1989). Membru al A.I.A.P. UNESCO (1996); 1997-2003 – membru al Comitetului de Condu-cere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; Conferirea titlului onorifi c Maestru al Artei (2001).

BIBLIOGRAFIE

Pictura = Painting = Peinture / Andrei Mudrea. – Ch.: Universitas,

1993. – 25 p.: il.

Andrei Mudrea: [album] / Prefaţă Tudor Stăvilă. – Ch.: [s. n.], [s. a.].

– 34 p.: il. – În lb. rom. şi engl.

Grupul Zeu: Andrei Mudrea, Andrei Sîrbu [ş. a.]. – Ch.: Atelier, 2002.

– [12] p.: il. color.

Mudrea Andrei: pictură. – Ch.: Atelier, 2004. – 7 p.: il. color.

* * *

Amintirea razelor de lună: [pict.] / Andrei Mudrea // Noi. – 1998. –

Nr. 4. – P. 1.

Andrei Sîrbu, temerarul / Andrei Mudrea // Moldova. – 2006. –

Nr. 1-2. – P. 46-51.

Compoziţie: [pict.] / Andrei Mudrea // Sud-Est: artă, cultură, civili-

zaţie. – 1993. – Nr. 1. – P. 35.

Copilărie; Cetate: [pict.] / Andrei Mudrea // Moldova. – 1984. –

Nr. 6. – P. 36.

Cutremurul: Mihai Petric – trecere în nemurire: [articol] / Andrei

Mudrea // Lit. şi arta. – 2005. – 25 iun. – P. 6.

Dialog: [omagiu lui Mihai Grecu] / Andrei Mudrea // Lit. şi arta. –

1996. – 21 noiemb. – P. 1.

După cină: [pict.] / Andrei Mudrea // Noi. – 1999. – Nr. 4. – P. 1 a

cop.

Eminescu; Strămoşii; Eclipsă: [pict.] / Andrei Mudrea // Moldova.

– 1988. – Nr. 10. – P. 36.

220 221

Mersul pe ape; Nocturnă; Ecce homo; Peisaj; Relicvă; Natură stati-

că; Marginea pămîntului: [pict.] / Andrei Mudrea // Noi. – 1997. –

Nr. 11. – P. 18-19.

Mersul pe ape: [pict.] / Andrei Mudrea // Sud-Est: artă, cultură, civi-

lizaţie. – 1993. – Nr. 1. – P. 69.

Moment; Peisaj; Situaţie: [pict.] / Andrei Mudrea // Orizontul. –

1988. – Nr. 1. – P. 50-52.

Pictură: [reprod.] / Andrei Mudrea // Orizontul. – 1989. – Nr. 8. –

P. 49-51.

Priveşte Maestre, Albul…: [despre Mihai Grecu] / Andrei Mudrea //

Lit. şi arta. – 1998. – 16 apr. – P. 2.

Ritual, 1988; Ducerea crucii, 1988; Fuga în Egipt, 1988; Cina cea de

taină, 1988: [pict.] / Andrei Mudrea // Cugetul. – 2001. – Nr. 1.

S-ar putea… [versuri] / Andrei Mudrea // Lit. şi arta. – 2001. –

22 noiemb. – P. 1.

Vernisajul „Grupului Zece” la Galeria Brâncuşi / Andrei Mudrea //

Lit. şi arta. – 2002. – 31 oct. – P. 7.

Versuri furate de vînt: [despre N. Dabija] / Andrei Mudrea // Lit. şi

arta. – 1998. – 9 iul. – P. 4.

Zodie, Pătrundere…: [reprod.] / Andrei Mudrea // Moldova. – 1990.

– Nr. 4. – P. 27.

* * *

Andrei Mudrea: „Numai cultura ne poate scoate în Europa” / mode-

rator N. Roibu // Timpul. – 2007. – 30 noiemb. – P. 10.

Andrei Mudrea: „Sunt unul dintre cei mai liberi pictori din Moldo-

va”: [interviu cu artisul plastic] // Opinia. – 2004. – 19 oct. – P. 6.

Bobernagă, Sofi a. A. Mudrea // Atelier. – 1999. – Nr. 1-2. – P. 10-11.

Buzdugan, Rodica. 176 de tablouri pictate într-un sfert de sud [de

A. Mudrea] // Mesagerul. – 1995. – 13 ian. – P. 6.

Calcea, Andrei. Pictorul A. Mudrea // Plaiul orheian. – 1994. – 31

dec. – P. 2

Capiţa, Lora. Despărţirea luminii de întuneric: [pictorul A. Mudrea]

// Viaţa satului. – 1993. – 17 apr. – P. 8.

Ciobanu, Dana. Înfrăţit cu frumosul: [creaţia pictorului A. Mudrea]

// Lit. şi arta. – 2005. – 6 ian. – P. 8.

Cotoman, Ludmila. Saloanele Moldovei la Bacău: [despre pictorul

A. Mudrea] // Lit. şi arta. – 1991. – P. 6.

Cuciuc, Sergiu. De la răscrucea căutărilor: [despre pictorul A. Mu-

drea] // Moldova. – 1987. – Nr. 10. – P. 17-20. – Cu caract. chir.

Dabija, Nicolae. Arta de origine divină: [creaţia pictorului A. Mu-

drea] // Lit. şi arta. – 2004. – 29 apr. – P. 6.

Dabija, Nicolae. Un pictor rătăcind prin secolul XX: [A. Mudrea] //

Lit. şi arta. – 1994. – 28 apr. – P. 8.

Dumbravă, V. Muzeul din Butuceni al pictorului A. Mudrea este ţara

veşnic vie a amintirilor // Flux: ed. de vineri. – 2007. – 21 sept. – P. 6.

Gafton, Marcela. Artiştii sunt obligaţi să slujească frumuseţea: [cre-

aţia pictorului A. Mudrea] // Ţara. – 2001. – 16 aug.

Gescu, C. Plasticitatea presimţirilor sacre: [vernisajul exp. personale

a plasticianului A. Mudrea] // Făclia. – 1995. – 7 ian. – P. 8.

Guţu, N. Focul nearzător: [despre pictorul A. Mudrea] // Lit. şi arta.

– 1994. – 26 mai. – P. 6.

222 223

M-am întors de la Paris fără lucrări…: [interviu cu artistul Andrei Mudrea] / consemnare A. Radu // Flux: ed. de vineri. – 2002. – 1 febr. – P. 6.

M-a sponsorizat un îndrăgostit de frumos: [interviu cu pictorul An-drei Mudrea] / consemnare I. Popa // Lit. şi arta. – 1994. – 6 ian. – P. 6.

Andrei Mudrea // Atelier. – 2002. – Nr. 1-2. – P. 30.

Nanu, D. Andrei Mudrea între „Amintiri şi primăveri” // Lit. şi arta. – 1996. – 6 iun. – P. 6.

Nechit, Irina. E frig fără himere: [interviu cu pictorul A. Mudrea] // Tinerimea Moldovei. – 1989. – P. 4.

Partole, Claudia. „N-am spus de cît un sfert din ce-am avut a spu-ne”: [creaţia pict. A. Mudrea] // Capitala. – 2000. – 19 iul. – P. 5.

Pictorul şi plasticianul Andrei Mudrea şi-a început cariera pictînd cu cărbune pe horn: [interviu] / consemnare L. Popuşoi // Lit. şi arta. – 2001. – 12 apr. – P. 7.

Pictura este esenţa sufl etului meu: interviu cu A. Mudrea, maestru în arta plastică // Natura. – 2002. – Iun. (Nr. 6.). – P. 6.

„Pictura se naşte din iubire şi din şoapte cereşti”: [interviu cu pic-torul A. Mudrea] / consemnare A. Viziru // Lit. şi arta. – 1999. – 4 mart. – P. 6.

Popescu, Leonid. A. Mudrea – pictează cu sufl etul // Lit. şi arta. – 1995. – 31 aug. – P. 7.

Roibu, Nicolae. Mudrea Andrei // Roibu, Nicolae. Cei care sunt… – Ch., 2000. – P. 116-119.

Roibu, Nicolae. A. Mudrea şi Universul luminii: [creaţia pictorului]

// Timpul de dimineaţă. – 2004. – 15 oct. – P. 18.

Rusu, Sofi a. Sonorităţi cromatice: [vernisarea expoziţiei lui

A. Mudrea] // Lit. şi arta. – 1995. – 2 febr. – P. 5.

„Să înveţi a face din orice mîrţoagă un cal năzdrăvan”: [interviu cu

A. Mudrea, plastician] // Jurnal de Chişinău. – 2004. – 5 oct. – P. 11.

Scultety, Ludovic. Culoarea merilor înfl oriţi // Chişinău. Gaz. de

seară. – 1995. – 11 ian. – P. 5.

Scripnic, Veronica. „Am o dragoste absolută pentru culoare”: in-

terviu cu artistul plastic A. Mudrea // Dialog. – 1997. – 6 noiemb. –

P. 6.

Spînu, C. Interacţiuni structural – semantice în pictura lui A. Mu-

drea // Lit. şi arta. – 1995. – 2 febr. – P. 6.

Stăvilă, Tudor. Andrei Mudrea a împlinit 50 de primăveri: [creaţia

pictorului] // Flux: ed. de vineri. – 2004. – 7 mai. – P. 7.

Stăvilă, Tudor. Despărţirea luminii de întuneric: [creaţia pictorului

A. Mudrea] // Lit. şi arta. – 2000. – 3 febr. – P. 4-5.

„Trăiesc sub obsesia albului…”: [interviu cu pictorul A. Mudrea] /

consemnare V. Nedelescu // Moldova. – 1990. – Nr. 4. – P. 26-27.

Zbîrciog, Vlad. Mudrea Andrei // Zbîrciog, Vlad. Vămi pentru valo-

rile sufl etului. – Ch., 1989. – P. 146-153.

Zgureanu-Grigore, V. Arta ca ritual: [pictura lui A. Mudrea] // Lit.

şi arta. – 1994. – 6 ian. – P. 6.

APRECIERI

Andrei Mudrea e mai mult decît un nume de artist plastic. E o

şcoală. Îl cunosc de pe cînd, asemenea meşterilor de la Voronej, in-

venta vopsele, cu pigmenţi extraşi din plante, rădăcini, minerale,

224 225

luturi, acoperind cu ele pînze care dăinuie. Lucrările lui sînt pînze-

metafore, pînze-parabole. Poate şi de aceea A. Mudrea e un bun pri-

eten al poeţilor şi al copiilor. Cine l-a urmărit măcar o singură dată

lucrînd în atelierul său, s-a putut convinge că A. Mudrea seamănă

cu un preot al picturii: el nu pictează, el ofi ciază, el propovăduieşte,

el slujeşte Frumosul şi tot ce e legat de acesta.

Nicolae Dabija

Un om mai bun la sufl et decît Andrei Mudrea nu ştiu dacă am

cunoscut vreodată. Dar, ca om de artă, mai avem a-l descoperi pe

Andrei Mudrea pentru noi, fi indcă ceea ce ne-a spus, şi continuă să

ne spună, ţine mai mult de astral.

Iurie Sadovnic

MURSA LEONID

21.03.1927 29.09.2005

Cinematografi stul Leonid Mursa s-a năs-cut la Orhei într-o familie de intelectuali. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău. A fost redactor al ziarului Ti-nerimea Moldovei, apoi director al Teatrului Luceafărul. Din anul 1963 îşi consacră viaţa cinematografi ei, fi ind numit redactor-şef, iar mai tîrziu – director al studioului Mol-dova – Film, funcţie pe care o deţine pînă în

1970. Aceşti ani au constituit perioada de glorie a cinematografi ei moldoveneşti. Ajuns în dizgraţia autorităţilor comuniste de atunci este nevoit să părăsească Moldova şi se stabileşte la Moscova, unde este invitat să conducă, împreună cu Grigori Ciuhrai, Asociaţia experimentală de creaţie de la Studioul Mosfi lm, în cadrul căreia activează cei mai iluştri cineaşti sovietici. Ulterior este şef al Biro-ului de Propagandă al Uniunii Cineaştilor din U.R.S.S. şi director al Asociaţiei Kinoţentr. În această perioadă L. Mursa se consacră şi carierei pedagogice şi citeşte cursul de producţie cinematografi că la Institutul Unional de Cinematografi e (V.G.I.K.) şi la Institutul de Cultură din Moscova.

BIBLIOGRAFIE

Întinarea lunii: [in memoriam Leonid Mursa] / Constantin Cozub

[ş.a.] // Lit. şi arta. – 2005. – 6 oct. – P. 8.

Leonid Mursa: [in memoriam] / Consiliul Uniunii Cineaştilor din

Republica Moldova // Lit. şi arta. – 2005. – 6 oct. – P. 8.

226 227

APRECIERI

Personalitate cu o ţinută morală de excepţie, Leonid Mursa s-a bu-

curat de un deosebit respect al oamenilor de cultură şi al cineaştilor,

a fost un promotor curajos al valorilor naţionale, a susţinut cu tact şi

înţelepciune tinerele talente, dînd dovadă de calităţi remarcabile de

organizator şi manager al procesului cinematografi c din Moldova.

Consiliul Uniunii Cineaştilor

din Republica Moldova

Sufl et generos, nestrămutat în convingeri, hotărît şi necompromis

în relaţiile sale cu nesocotinţele şi veleitarii timpului în care a trăit,

a luptat şi a învins, aşa a rămas Leonid Mursa în conştiinţa con-

temporanilor săi, omul efi gie a luptei noastre pentru adevăr, pentru

dreptate.

Constantin Cozub,

Leonid Cemortan,

Ion Druţă [ş. a.]

NEGARĂ ECATERINA

n. 22.02.1966

Scriitoarea Ecaterina Negară este băşti-naşă din com. Puţintei, Orhei. Studiază la Şcoala de Medicină din Orhei (1984); la Aca-demia Internaţională de Istorie şi Cultură a Religiilor Lumii din Bucureşti (1995-1999). A activat ca asistentă medicală la Policlini-ca Stomatologică nr. 1 din Chişinău (1984-1990), coordonator al Ligii Democrat-Creş-tine a Femeilor din Moldova (1991-1995). Distincţii: Premiul Radio TV din Moldova (1985); Premiul „Tudor Arghezi” (1990);

Premiul Fundaţiei „Constantin Brâncuşi” (1991); Premiul revistei Poesis (1992); Laureată a Festivalului Naţional de Creaţie şi Poezie Eminesciana (1988, 1999).

BIBLIOGRAFIE

Ascensorul cu păsări: [versuri] / Ecaterina Negară. – Bucureşti: Ed.

Gnosis, 1997. – 78 p.

Interior cu vultur: [versuri] / Ecaterina Negară. – Bucureşti: Ed.

Gnosis, 1997. – 76 p.

Îngerul Clonă: [versuri] / Ecaterina Negară. – Bucureşti: Ed. Gnosis,

1998. – 55 p.

Katerina de Neant: [poezii] / Ecaterina Negară. – Bucureşti: Ed.

Gnosis, 1999. – 90 p.

228 229

Moment poetic: [culeg. de versuri] / ed. Iu. Colesnic. – Ch.: Cartier:

Dep. Cultură al Primăriei mun. Chişinău, 2000. – 19 p. – În conţ.:

Posibilitatea de a fi ; Inundaţie; Deducţie; Intersecţie; Lăuntru / E. Ne-

gară.

* * *

Ava!; Existenţială (X); Ne-rostită vocală; Lamentaţii; De Bucureşti

trăire; Dez-os-are: [versuri] / Ecaterina Negară // Contrafort. – 2000.

– Ian.-mart. (Nr. 1-3). – P. 7.

Cerul, crini; Paranteză, oră; Păsări pe bandă; Neutru, vertical; Semi-

urc, ritual; Eşalon, amprentă: [versuri] / Ecaterina Negară // Contra-

fort. – 2003. – febr. (Nr. 2). – P. 30.

Confundare; Ţi-am adus frunze; Naştere defi nitivă; Decagonul du-

rerii; Alunecarea pe verticală: [versuri] / Ecaterina Negară // Tinere-

tul Moldovei. – 1990. – 18 noiemb.

Cu Nichita; Febra; De aceea întreb; Naşterea defi nitivă; Parapond;

Extensiune; Mai departe viaţa; Printre riduri; Luminînd din greu:

[versuri] / Ecaterina Negară // Noi. – 2001. – Nr. 2. – P. 8-9; fotogr.

De aceea; Rugă; Îndreptăţire: [versuri] / Ecaterina Negară // Moldo-

va suverană. – 1993. – 6 mart.

Deplasarea în sus; Toamna şi ploaia veneau; Un asemenea mort;

Celălalt cîntec: [versuri] / Ecaterina Negară // Columna. – 1991. –

Nr. 6. – P. 47.

De sine mîntuire; Dreptul la refugiu; Unghiul A; Stampă; Mărturisi-

re; O călărire de fl uturi; Posibilităţi de a fi : [versuri] / Ecaterina Nega-

ră // Lit. şi arta. – 1991. – 21 noiemb. – P. 5.

Desprinderi; Schizofrenic: [versuri] / Ecaterina Negară // Basarabia.

– 1995. – Nr. 8/9. – P. 85-86.

Doamne al puterilor: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1989. – 7 dec. – P. 4.

Domnilor, iată: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1993. – 17 iun. – P. 5.

Dor de dorul lui [Eminescu] / Ecaterina Negară // Tineretul Moldo-vei. – 1992. – 24 ian.

Existenţială: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1994. – 10 mart. – P. 4.

Fereastra destinului: [versuri] / Ecaterina Negară // Moldova suve-rană. – 1994. – 5 mart.

Fereastra; Parapod; Lamentaţii: [versuri] / Ecaterina Negară // Pro Vatra. – 1996. – 17 apr. – P. 11.

Fericirea ţine de moment: Interviu cu poeta începătoare E. Negară // Tineretul Moldovei. – 1991. – 28 aug.

Gamă: [versuri] / Ecaterina Negară // Tinerimea Moldovei. – 1989. – 15 oct.

Hotar: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1992. – 15 oct. – P. 5.

Icoane, copii: [versuri] / Ecaterina Negară // Moldova suverană. – 2005. – 10 noiemb. – P. 4.

Împăcare; Zîmbete, Măria Ta!; Tu mă crede pe cuvînt: [versuri] / Ecaterina Negară // Viaţa satului. – 1991. – 25 sept. – P. 7.

În afară; Există o lume; Centru; Acum: [versuri] / Ecaterina Negară // Tinerimea Moldovei. – 1989. – 4 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

În ajun; Intr-adins; Patria mea; Confundare; Arderea de tot; Domni-lor, iată!: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1990. – 27 dec.

– P. 5.

230 231

În caz de război: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1992. – 25 iun. – P. 2.

Înstrăinare: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1992. – 13 aug. – P. 2.

La prezent; Mers: lăuntrul întotdeauna se confundă cu esen-ţialul; Ea, Ecaterina; De dragul poeziei; Trandafi ri de scrum; Aşteptînd; Printre riduri: [versuri] / Ecaterina Negară // Glasul na-ţiunii. – 1997. – 2 iul. – P. 8.

La Văratic: [versuri în amintirea Veronicăi Micle] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 2000. – 13 ian. – P. 6.

Litera E văzută prin litera O; Plouă; Către Tatăl Nostru; Lăuntru; Apoi; Intersecţie: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1989. – 16 noiemb. – P. 4.

Mănăstirea Bistriţa: [din România] / Ecaterina Negară // Glasul na-ţiunii. – 1991. – 9 mai. – P. 8.

Pelin; Interior cu vultur; Apropo; Rugă; Poem; Cîntec vechi: [versuri] / Ecaterina Negară // Tineretul Moldovei. – 1991. – 5 aug.

Pe sticla aerului: [versuri] / Ecaterina Negară // Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 4 febr.

[Pictorul] Aurel David sau Eminescu continuu / Ecaterina Negară // Glasul naţiunii. – 1991. – 16 mai. – P. 4.

Plîngere; Atitudine: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1992. – 24 sept. – P. 5.

Prefaţă; Toamna urgentă; De aceea întreb: [versuri] / Ecaterina Ne-gară // Glasul naţiunii. – 1990. – 13 dec. – P. 7.

Prietenii; Iubirea; Scrisul: [refl ecţii] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta.

– 2006. – 2 mart. – P. 5.

Puţin, mult; Lumină; Cristal; Oare, catastrofal…: [versuri] / Ecateri-

na Negară // Lit. şi arta. – 2005. – 24 noiemb. – P. 5.

Răscruce: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1997. – 2 oct.

– P. 4.

Ridicarea la înălţimi; Unghiul B; De curînd: [versuri] / Ecaterina Ne-

gară // Columna. – 1992. – Nr. 6-7. – P. 27.

Săptămîna neagră, Săptămîna luminoasă: [artic.] / Ecaterina Negară

// Săptămîna. – 2006. – 21 apr. – P. 21.

Sărbătoare; Vedere din lăuntru; Vedere din spaţiu; Plîngere cu ochi;

Cină nelegală: [versuri] / Ecaterina Negară // Moldova suverană. –

1992. – 29 sept.

Sărbătoare: [versuri] / Ecaterina Negară // Tineretul Moldovei. –

1992. – 1 mai.

Să vină cerbul: [versuri] / Ecaterina Negară // Viaţa satului. – 1990. –

24 oct. – P. 8.

Sentimente suprapuse; Plîngere cu ochii mei: [versuri] // Ecaterina

Negară / Glasul naţiunii. – 1993. – Mart. (Nr. 9). – P. 6.

Sfînta Parascheva de la Iaşi / Ecaterina Negară // Glasul naţiunii. –

1991. – 4 iul. – P. 15.

Sfîrşit de veac cu ţăranii: [versuri] // Lit. şi arta. – 1990. – 8 mart. –

P. 4.

Silogism; Eleganţa pustiului; Registru; De parcă; Funeralii cu lei; Ri-

dicarea la înălţimi; Urcarea căderii; Frunză, frunză: [versuri] / Ecate-

rina Negară // Lit. şi arta. – 1994. – 6 ian. – P. 5.

Studiu; Daniil Sihastrul; Amorţire: [versuri] / Ecaterina Negară //

Florile dalbe. – 1993. – 8 oct. – P. 8.

232 233

Tremur în alb; Starea de lebădă; Păcat; Cîntec singur; Răscruce: [ver-

suri] / Ecaterina Negară // Tineretul Moldovei. – 1993. – Noiemb.

(Nr. 44). – P. 3.

Unghiul C; Împăcare; Restabilirea Eu-lui; Soldatul generalului; Imn;

Balanţă; Cuprinderea relativului; Odată a trecut…; Eclipsă: [versuri] /

Ecaterina Negară // Tineretul Moldovei. – 1992. – 8 apr.

Urcarea căderii; Cîntec singur; Păcat; Centru; Atitudine; Existenţia-

lă: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1998. – 5 mart. – P. 4.

Vedere din spaţiu; Vedere din lăuntru; Vacanţă; Echilibru; Egipt de

prezent; În alt spaţiu; Lucru întru sine; Constatare; Insufi cienţă; Exis-

tenţială; Deducţie: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. – 1993.

– 4 mart. – P. 5.

Vis-à-vis de realitate: [versuri] / Ecaterina Negară // Lit. şi arta. –

1993. – 18 febr. – P. 2.

Langa, Andrei. Autenticitatea eu-lui creator: [creaţia poetei E. Nega-

ră] // Lit. şi arta. – 2000. – 7 sept. – P. 4.

… Să las oamenilor moştenire o avere cum e cîntecul: [interviu cu

V. Rudei, solista Orchestrei de Muz. Pop. „Ciocîrlia”] / interlocutor

E. Negară // Tineretul Moldovei. – 1991. – 30 oct.

Viorel Lis: „Noi – să fi m împreună!…”: [interviu cu primarul mun.

Bucureşti, România] / a înregistrat E. Negară // Glasul naţiunii. –

1999. – 11 aug. – P. 1, 3.

Verdeş, Larisa. Aspecte casandrian-profetice în cartea „Interior cu

vultur” de E. Negară // Lit. şi arta. – 1999. – 21 oct. – P. 5.

Mărţişoare lirice: [versuri] // Moldova suverană. – 1999. – 6 mart. –

P. 3. – În conţ.: Sentimente suprapuse / E. Negară.

NEGRUŢĂ VASILE

?

Meşter restaurator, om de artă şi cultură. Vasile Negruţă s-a născut în com. Piatra, Orhei. Peste 40 de ani – restaurator al obiec-telor de artă şi cultură. A fost colaborator ştiinţifi c, restaurator, şef de atelier, şef al Secţiei Artă Medievală, fondată de el însuşi. A restaurat peste 200 de opere de artă care au intrat în tezaurul republicii – „Biserica Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Hîrjă-uca (1983-1989). În 1985 a descoperit la Mănăstirea Căpriana un pomelnic din 1821.

BIBLIOGRAFIE

Curchi, Lilia. Restauratorul de icoane: [acasă la Vasile Negruţă] //

Natura. – 2005. – P. 12.

234 235

ONEA SERGIU

08.02.1929 2007

Jurnalistul şi redactorul Sergiu Onea s-a născut în com. Pohre-beni, Orhei. A activat în calitate de redactor-şef la ziarul Plaiul orheian şi revista Chipăruş. Distincţii: Medalia Pentru distincţie în muncă (1970); Medalia de bronz al EREN (1970).

BIBLIOGRAFIE

Serghei Onea: [in memoriam] / A. Globa [ş. a.] // Plaiul orheian.

– 2007. – 5 oct. – P. 8.

PÎRVAN ALEXANDRA

n. 23.01.1923

Interpreta de muzică populară Alexandra Pîrvan este originară din com. Bieşti, Orhei. A fost solistă a Corului Popular Semănăto-rul. Participă activ la mişcarea artistică de amatori. Are un repertoriu bogat – o parte din cîntecele ei au fost publicate în culege-rea Folclor din părţile Codrilor (1977), în unele volume din colecţia Creaţia populară moldovenească. Laureată a unor festivaluri şi concursuri desfăşurate la Moscova în anii

1977, 1980, 1985. Laureată a festivalurilor folclorice republicane La vatra horelor (1987) şi La izvoare (1990). Participă la mişcarea artistică de amatori, dispunînd de un variat repertoriu de doine, cîntece laice şi balade de dor, de dragoste.

236 237

PLATON EUGENIU

04.08.1930 12.05 2003

Eugeniu Platon, şef-regizor la Opera Naţi-onală, este originar din com. Isacova, Orhei. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală „N. A. Ostrovski” din Leningrad (1952). Ac-tor la Teatrul de Stat din Republica Autono-mă Marî din Ioşkar-Ola, la Teatrul pentru copii din Alma-Ata, Kazahstan. Din 1958 – actor şi regizor la Teatrul Academic de Stat din Moldova, din 1964 – regizor-şef la Tea-trul de Operă şi Balet din Moldova. A lan-sat spectacolele Dama de pică, Cio-Cio-san,

Boema, Aida, Trubadurul, Traviata, Norma etc. Autor de regie la peste 30 de opere, regizor al multor concerte festive ce au avut loc atît la Chişinău, cît şi în alte oraşe mari ca Moscova, Kiev, Minsk ş.a. S-a afl at la conducerea Operei Naţionale mai mult de 40 de ani. Maestru emerit al artei din Moldova (1967).

BIBLIOGRAFIE

Visul – piesa jucată cu casa închisă: [de vorbă cu E. Platon, prim-re-

gizor al Teatrului Acad. de Operă şi Balet din R.S.S.M. „A. S. Puşkin”] /

Eugen Platon // Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 1 noiemb.

Platon Eugen // Literatura şi arta Moldovei: Encicl. – Ch., 1986. –

Vol. 2. – P. 133. – Cu caract. chir.

Cărăuş, T. Forţa destinelor: [la Operea Naţională a avut loc ultimul

spectacol al anului – „Forţa destinului” de G. Verdi – spectacol de-

dicat regizorului Eugen Platon la 65 de ani] // Momentul. – 1995. –

26 dec.

Eugen Platon: „Caut mereu să mă depăşesc”: [interviu cu regizorul-

şef al Teatrului Liric din Chişinău] / consemnare M. Atanasov // Lit.

şi arta. – 1993. – 11 ian. – P. 6.

Вдовина, Елена. „Отведи меня в театр”: [Евгений Платон] //

Capitala. – 2003. – 21 iun. – P. 8.

238 239

POPESCU ECATERINA

n. 04.04.1954

Ecaterina Popescu, meşter popular, pro-fesoară, preşedintele Asociaţiei raionale a Meşterilor Populari, s-a născut în com. Cli-şova, Orhei. Mai bine de trei decenii este preocupată de ţesutul covoarelor naţionale. În colecţia meşterului se găsesc vestimentaţii datate cu sec. XIX-XX. Vestimentaţia confec-ţionată de meşteriţă se deosebeşte prin faptul că sînt folosiţi coloranţi naturali. În 2002, în parteneriat cu Uniunea Meşterilor Populari

din Republica Moldova, susţinut fi nanciar de Centrul Contact, a or-ganizat primul Centru de instruire a meşterilor populari. Din gru-pă fac parte tinere neangajate în cîmpul muncii, eleve. Tot în acest an inaugurează Şcoala Meşterilor Populari în ţesutul covoarelor. În cadrul concursului de atestare (iunie 2002), cele 20 de meşteriţe cu vîrste cuprinse între 16-40 de ani au demonstrat cunoştinţe pro-funde în materie. Meşterul popular E. Popescu este participantă la diverse concursuri raionale, naţionale şi internaţionale.

BIBLIOGRAFIE

Bălteanu, Ion. Continuarea tradiţiilor ţesutului în creaţia meşterilor

populari contemporani…: [Ecaterina Popescu] // Realităţi culturale.

– 2004. – Nr. 5. – P. 3-4.

Cernei, Ion. Un meşter bun nu-şi divulgă secretul…: [Ecaterina Po-

pescu] // Timpul. – 2001. – 30 noiemb. – P. 23.

Ciutescu, Ovidiu. Meşterii Moldovei, apă vie din piatră seacă: [Eca-

terina Popescu] / Corina Andriuţa // Jurnalul naţional. – 2007. – 26 iul.

Costaş, Natalia. Afacerea ţesută în tradiţii naţionale: [Ecaterina Po-pescu] // Fermierul: Supl. la ziar. „Cuvântul”. – 2003. – 19 dec. – P. 1-2.

Creţu, L. „Scopul principal este stoparea migraţiei tinerilor de la sate”: Interviu cu E. Popescu, conducătoarea S.C. „Rustic-Art” SRL // Plaiul orheian. – 2006. – 28 apr. – P. 4; fotogr.

Cumatrenco, Sergiu. Fetele de la război: [Ecaterina Popescu] // Pla-iul orheian. – 2000. – 28 iun. – P. 4.

„Este important să pui sufl et şi dragoste în ceea ce faci”: [interviu cu doamna Ecaterina Popescu din satul Clişova, directorul Asociaţiei Obşteşti „Femeia Rurală”] / pentru conformitate Larisa Creţu // Pla-iul orheian. – 2008. – 21 mart. – P. 3; fotogr.

Iaz, Parascovia. La Orhei, la baştina frumosului: [Ecaterina Popes-cu] // Plaiul orheian. – 1996. – 7 sept. – P. 2.

Obreja, Mihai. Ecaterina Popescu o neîntrecută meşteriţă în ţesutul artistic // Plaiul orheian. – 2004. – 15 oct. – P. 2; fotogr.

Obreja, Nadia. Tradiţia covorului autentic: [Ecaterina Popescu] // Plaiul orheian. – 2001. – 10 aug. – P. 6.

Sobol-Chicuş, R. Orheieni-promotori neîntrecuţi ai meşteşugurilor populare: [Ecaterina Popescu] // Plaiul orheian. – 2004. – 5 mart.

– P. 1-2.

APRECIERI

„Ecaterina Popescu, această femeie cu sufl et mare, bună cunoscă-

toare a tot ce se referă la tehnica ţesutului din lînă, la coloranţii natu-

rali, la compoziţiile ornamentale, a reuşit să facă mai multe lucruri

frumoase.”

Obreja Mihai

240 241

POPESCU STELA

n. 21.12.1935

Actriţa de teatru şi cinema Stela Popes-

cu este originară din s. Chiperceni, Orhei,

refugiată la vîrsta de şapte ani în România.

Absolventă a Liceului Teoretic din Braşov

(1953), a Institutului de Artă Teatrală şi Ci-

nematografi că din Bucureşti (1960). A reali-

zat peste 50 de roluri de înaltă tensiune dra-

matică la Teatrul „C. Tănase”: rolul titular în

Peţitoarea de Th . Wilder, Maşa în Trei surori

de A. Cehov, Văduva în Un om egal un om

de B. Brecht, femeia în Volpone de Ben Janson; rolul principal în

Mătrăguna de N. Machiavelli, Primarul în Plicul de L. Rebreanu

ş. a. A evoluat în 18 fi lme artistice la studiourile cinematografi ce

din Bucureşti şi numeroase emisiuni televizate. Turnee internaţi-

onale în Australia, Bulgaria, Canada, Elveţia, Franţa, Italia, Ger-

mania, Rusia, S.U.A., Suedia, Ucraina, Ungaria. A fost distinsă cu

Premiul II pe ţară la concursul tinerilor actori (1962); Premiul I la

Festivalul de Teatru, Braşov (1986); Premiul Asociaţiei Umorişti-

lor Români (1992); Diplome onorifi ce: Canada (1993); New York

(1996) etc. Distincţii: Medalia Meritul Cultural cl. I (1965).

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Arşinel şi Stela Popescu – un inconfundabil tandem de

creaţie: [interviu cu actorii-umorişti] // Capitala. – 2001. – 7 apr. –

P. 8.

Corciovescu, C. Popescu Stela // Corciovescu, C. 1234 cineaşti ro-

mâni: Ghid bio-fi lmogr. / C. Corciovescu, T. Bujor Râpeanu. – Bucu-

reşti, 1996. – P. 303.

Georgescu, O. Stela Popescu – o stea a comediei româneşti // Azi.

– 1996. – 11 apr. – P. 1, 4.

Hazul şi necazul Stelei Popescu, sau cum trebuie să fi i ca să izbu-

teşti în viaţă: [interviu] / consemnare Rodica Iuncu / Flux. – 1996. –

12 apr. – P. 5.

Iuncu, Rodica. Hazul şi necazul Stelei Popescu sau cum trebuie să

fi i ca să izbuteşti în viaţă // Basarabenii în lume: (Col. de materiale

şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a

RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch., 2007. – Vol. 4. – P. 156.

Madgearu, Ş. Stela Popescu – o profesiune de credinţă // Dreptatea.

– 1996. – 16-22 dec. – P. 17.

Movilă, Boris. Popescu Stela // Femei din Moldova: Encicl. – Ch.,

2000. – P. 227-228.

O reîntîlnire după cinci decenii: [dialog cu actriţa Stela Popescu] / a

dialogat A. Viziru // Lit. şi arta. – 1996. – 16 mai. – P. 6.

Popescu Stela // Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, şti-

inţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni:

Contemporanii. – Bucureşti, 2003. – Vol. 5: K-Z. – P. 262-264.

Stela Popescu: „Îmi plac bărbaţii tineri!” // Jurnal de Chişinău. – 2008.

– 22 mai. – P. 18.

242 243

PORTNOI ANATOL

n. 04.02.1958

Anatol Portnoi s-a născut în s. Mana, Orhei, într-o familie de învăţători. A ab-solvit Institutul Politehnic din Chişinău şi Universitatea de Stat din Odesa, Ucraina. Licenţiat în automatică şi telemecanică, sociologie. Specialist în domeniul adminis-trării publice.

Debutează editorial cu placheta de ver-suri pentru adulţi Urmele Tăcerii.

BIBLIOGRAFIE

Mărturia unui Dor: Lirică de dragoste / Anatol Portnoi. – Ch.: Pon-

tos, 2005. – 104 p.: il.

Poveşti la gura sobei sau Minciuni adevărate istorisite pentru noi de

Ivan Portnoi] / Anatol Portnoi. – Ch.: Pontos, 2008. – 48 p.: il.

Urmele Tăcerii: versuri / Anatol Portnoi. – Ch.: Pontos, 2003. – 96

p.: il.

APRECIERI

Citite printre rînduri, poeziile de dragoste ale lui Anatol Portnoi

au o calitate a lor neîndoielnică care nu poate să nu iasă la supra-

faţă, mai ales pentru acei care au suferit înfrîngeri în relaţiile cu iu-

bita, cu aleasa inimii. De aceea personajul său liric este unul în lege

îndrăgostit de misterele vieţii şi de viaţa misterului. Or, el ne face să

parcurgem făgaşele inspiraţiei sincere, fără a uita desigur că gîndul

formelor trebuie să stăpînească neliniştea albă a inimii, frămîntul de

mac/mag al sentimentului uneori orbitor şi deloc uşor de echilibrat,

alteori imposibil poate de potolit cu una, cu două ca bobul de rouă

aprins de soare.

Tudor Palladi

Fiecare om are în sufl et poezie! Dar nu oricine e în stare să dăruie

din acest mirt dumnezeiesc şi altora… Anatol Portnoi şi-a dezvăluit

harul cu o timiditate feciorelnică. Nici nu-şi dă seama cît de înfl oritor

şi înmiresmat este mirtul care l-a crescut în sine!

A luat lecţii de poezie, bănuiesc, ascultîndu-şi inima, atunci cînd

îşi îndrepta razele-i spre cele mai simple (în aparenţă) daruri: spre

cer, spre părinţi, spre lume…

Cuvîntul poetic pentru Anatol Portnoi, fi ind un „copil… / Răstignit

acum pe cruce, / Nemilos, de tatăl său”, este, după mine, o formulă

nouă, inedită, adresată creaţiei şi creatorului.

Claudia Partole

244 245

POTÎNGĂ ION

19261997

Profesorul şcolar şi poet popular al Or-heiului Ion Potîngă s-a născut în sat. Du-mitreşti, Izmail. Şi-a făcut studiile la liceul „N. Bălcescu” din Brăila. După august 1944 a fost înrolat în armată şi participă în luptele crîncene din Polonia, Cehia, ajungînd pînă la Berlin. Acolo, pe linia întîi, i-a încolţit dragostea de poezie. În scurtele ore de răgaz compunea poezii, citindu-le camarazilor de arme. Întors acasă, şi-a continuat studiile la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, Faculta-

tea Filologie. A activat în calitate de profesor de limbă şi literatură română la Colegiul Pedagogic „V. Lupu” din Orhei, mai apoi ca in-spector şcolar, educator la gimnaziul-internat din Orhei. Distinc-ţii: Ordinul Războiul pentru apărarea Patriei clasa II-a; medaliile Pentru vitejie, Pentru asaltul Berlinului ş. a. – în total 10 medalii.

BIBLIOGRAFIE

Ciripit de păsărele: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1994.

– 29 iun. – P. 4.

Dacă limba noastră este…: [versuri pentru copii] / Ion Potîngă // Lit.

şi arta. – 1989. – 9 febr. – P. 5.

Ion Potîngă: [biografi e] // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cântece şi

poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 184; fotogr.

Iubesc: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1987. – 28 febr. –

P. 4. – Cu caract. chir.

Odă mamei: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1987. –

28 noiemb. – P. 4. – Cu caract. chir.

Paştele „blajinilor”: [versuri] / Ion Potîngă // Lit. şi arta. – 1992. –

3 sept. – P. 8.

Primăvara mult dorită: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. –

1996. – 10 apr. – P. 4.

Să zboare porumbeii păcii: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian.

– 1988. – 30 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Scrisoare de pe front; Dacă limba noastră este…; Veniţi!; Cîntare vo-

luntarilor orheieni…: [versuri] / Ion Potîngă // Maxian Deladolna,

Gheorghe. Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 185-205.

Scrisoare de pe front; Ziua biruinţei: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul

orheian. – 1988. – 9 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Sunt fericit: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1987. – 6 iun.

– P. 4. – Cu caract. chir.

Urăsc: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1990. – 15 dec. – P. 4.

Veniţi: [versuri] / Ion Potîngă // Plaiul orheian. – 1989. – 23 dec. –

P. 4. – Cu caract. chir.

Monumentul: [text şi note muzicale] / vers. I. Potîngă; muz. V. Verega

// Plaiul orheian. – 1995. – 8 febr. – P. 4.

246 247

POTÎRNICHE ION

n. 11.12.1937

Scriitorul umorist Ion Potîrniche s-a năs-cut în com. Păhărniceni, Orhei. A absolvit Institutul Agricol din Moldova, a îmbinat cu uşurinţă plugăritul cu harul de a înve-seli cumva sufl etul ţăranului împovărat de grijile pămîntului. Mai bine de trei decenii colaborează la Chipăruş, Plaiul orheian, Literatura şi arta, Moldova Suverană, Via-ţa satului. În 1999, la Concernul Presa din Chişinău, îi apare primul volum de parodii

– Furnicături. Este unul din liderii cenaclului literar Izvoraş din cadrul ziarului Plaiul orheian.

BIBLIOGRAFIE

Furnicături: [epigrame] / Ion Potîrniche. – Ch.: [s.n.], 1999. – 61 p.

* * *

Plagiatorul: [epigrame] / Ion Potîrniche // Lit. şi arta. – 1988. – 28

apr. – P. 8. – Cu caract. chir.

Unui beţivan cronic; Unui beţivan; Bocet: [epigrame] / Ion Potîrni-

che // Plaiul orheian. – 1987. – 28 febr. – P. 4. – Cu caract. chir.

Calcea, Andrei. Potîrniche Ion // Calcea, Andrei. Personalităţi orhe-

iene: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 144.

POTÎRNICHE MIHAI

04.01.1951

Fotojurnalistul Mihai Potîrniche s-a născut în com. Păhărniceni, Orhei. După absolvirea şcolii din sat, fi ind încîntat de obiectivul magic al aparatului de fotogra-fi at, şi-a încercat puterile la ziarele raiona-le şi republicane pentru tineret. Din 1970 este fotoreporter la ziarele raionale şi repu-blicane. Pe parcursul a 10 ani a activat ca fotoreporter la Agenţia ITAR-TASS. Din 1997 este directorul Departamentului Foto-

moldpres. Din 1988 organizează numeroase expoziţii personale la Chişinău, Bucureşti (1993), Cylia (Ungaria, 1994), Strasbourg (Franţa, 1995), Franţa (1996), Paris (Franţa, 1997) etc. În 1991 apare albumul fotografi c Acasă. Este autor de fotografi i la nume-roase albume, calendare, culegeri, director – imagine la albumul Chişinău, oraşul vechi şi nou (1998), albumul Maria Cebotari în amintiri, cronici şi imagini (1998), În dialog cu Alexandru Samoi-lă (2001) ş. a. Distincţii: Maestru în Artă (1993).

BIBLIOGRAFIE

Armata Naţională a RM: 10 ani [de la creare] / imag. fotogr. M. Potîr-

niche. – Ch.: Cuşnir & CO, 2001. – 159 p.: fotogr. color.

Buiucani – 2000: [sector din] Chişinău: [album] / dir. imag. M. Potîr-

niche. – [Ch.]: Prut Internaţional, 2000. – 159 p.; fotogr. – Text în lb.:

rom., rus., eng.

248 249

Capela Corală Academică „Doina”: [album] / pict. M. Potîrniche. – Ch.: Agenţia Litera, 1995. – 21 p.: il.

Centrala electrică cu termofi ere Nr. 2 or. Chişinău, 1976-1996: [al-bum de reclamă] / fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: Centrul ed. „Presa”, 1996. – 15 p.: il. color.

Cibotaru, Mihai Gh. Viaţa fulgerului: [versuri] / fotogr. Mihai Potîr-niche. – Ch.: Litera; Bucureşti: Litera Internaţional, 2003. – 323, [8] p., [1] f. portr.

Dănilă, Aurelian. În dialog cu dirijorul A. Samoilă / fotogr. M. Potîr-niche. – Ch.: [s. n.], 2001. – 271, [1] p.; fotogr. color.

Dănilă, Aurelian. Lilia Amarfi , regina operetei = Лилия Амарфи, Принцесса оперетты / A. Dănilă; dir. imag. M. Potîrniche. – Ch.: [s. n.]; Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2002. – 110 p.; 28 f. fotogr. color.

Druţă, Ion. Harul Domnului: Epopee teatrală / fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: [s. n.], 2001.

Fără machiaj: Artă. Cultură. Civilizaţie / edit. Fund. Cult „Basara-bia”; red. M. Potîrniche. – Ch.: Universul, 1993.

Ion Moraru: Acuarele: Catalog / fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: [s. n.], 1996. – 24 p.

„Legenda”, formaţie: Album: [înregistrare audio] / interpr. Forma-ţia „Legenda”; Iurie Sadovnic-Orheianu, muz., voce, chitară acustică; pict. Andrei Mudrea; fotogr. Mihail Potîrniche; grafi ca Ciubuc. – Ro-mânia: Eurostar, 1992. – 2 disc.: 33 rot/min, stereo. – 30 cm.

Mazilu, Gheorghe. Autoritatea noastră spirituală: Creaţia lui I. Druţă: eseuri / cop. Mihai Potîrniche. – Ch.: Cartea Moldovei, 2003. – 178, [1] p.

Moldova turistică / N. Dabija; fotogr M. Potîrniche. – [Ch.]: [s. n.], [2002]. – 18 p.; fotogr. color.

Olărescu, Vlad. Înfi erea din urmă: [cîntăreţul de muz. pop. N. Su-

lac] / fotogr. color M. Potîrniche. – Ch.: Î. E. „Ştiinţa”, 1997. – 166 p.;

fotogr.

Orchestra de Muzică Populară „Mugurel” la 30 de ani: [album] / text

N. Gh. Rusu; fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: Universul, 1996. – 12 p.:

il. color.

Spinei, V. Teamă de semn rău: [versuri] / Fotogr. M. Potîrniche. –

Ch.: [s. n.], 1993. – 53 p.

Susarenco, Gh. Mass-media şi legislaţia = Mass-media and legisla-

tion: Analiză. Opinii. Propuneri / fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: Uni-

versul, 2003. – 310 p.

Ştefan cel Mare şi Sf înt = Stephen the Great and Holy = Etienne le

Grand et Le Saint: [album] / fotogr. M. Potîrniche. – Ch.: Princeps,

2004. – 122, [1] p.; fotogr. color.

Vartic, Andrei. Snegur / fotogr. M. Potîrniche [ş. a.]. – Ch.: Basara-

bia, 1996. – 251 p.; fotogr.

Vieru, Grigore. Acum şi în veac: Poeme, cîntece, confensiuni / fotogr.

M. Potîrniche. – Ch.: Litera; Bucureşti: Litera Internaţional, 2004.

Vieru, Grigore. Acum şi în veac: Poeme, cîntece, confensiuni / foto-

gr. M. Potîrniche. – Ch.: Litera; Bucureşti: Litera Internaţional, 2002.

– 316, [4] p.: il., n. muz., [1] f. portr.

* * *

Aurica Cordineanu, interpretă de muz. uşoară: [fotogr.] / Mihai

Potîrniche // Femeia Moldovei. – 1996. – Nr. 6. – P. 1. a cop.

Basarabia de Jos, Chilia. Mai 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche //

Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 19.

250 251

Bezna are o singură culoare, lumina – o mie: [fotogr.] / Mihai Potîr-niche // Moldova. – 1997. – Nr. 10/12. – P. 1 a cop.

Biserica de lemn din Hiliuţi, Bălţi. Monument de arhitectura din sec. XVIII. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba româ-nă. – 1999. – Nr. 12. – P. 1.

Butuceni, Orhei. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 1.

Cetatea Albă, Mai 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba româ-nă. – 1999. – Nr. 12. – P. 23.

Cogîlniceni, Orhei. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 23.

Complexul muzeistic Orheiul Vechi. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mi-hai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 18, 20.

Costeşti-Stînca, Bălţi. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 19.

Delta Dunării. Mai 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba româ-nă. – 1999. – Nr. 12. – P. 20.

Doi la masă: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Moldova. – 1995. – Nr. 1/3. – P. 4.

Ismail, Basarabia de Jos, Mai 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 24.

Marea Adunare Naţională de la Chişinău, 27 august 1989: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Cugetul. – 2001. – Nr. 2. – P. 2 a cop.

Naslavcea, Edineţ. Mai 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba română. – 1999. – Nr. 12. – P. 19.

Omul îşi poate înfăptui năzuinţele prin diferite modalităţi: [despre

expoz. de fotogr. artistice sub genericul „Omul şi credinţa”, decem-

brie 2000] / Mihai Potîrniche // Luminătorul. – 2001. – Nr. 1. –

P. 37-43; fotogr.

Rîşcani, Bălţi. Octombrie 1999: [fotogr.] / Mihai Potîrniche // Limba

română. – 1999. – Nr. 12. – P. 20.

Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”, 31 august 1989: [fotogr.] /

Mihai Potîrniche // Cugetul. – 2001. – Nr. 2. – P. 3 a cop.

Un meşter Manole al secolului XX: fotogr. / Mihai Potîrniche // Mol-

dova. – 1997. – Nr. 1/3. – P. 3 a cop.

Alexandru, V. Personalităţi ale meleagului orheian: [Mihai Potîrni-

che, Lilia Amarfi ] // Plaiul orheian. – 2005. – 13 mai. – P. 5.

Bordeianu, L. Vreau să fotografi ez nu numai ceea ce văd, dar şi ceea

ce gîndesc: dialog cu artistul fotograf M. Potîrniche // Moldova. –

2005. – Nr. 3-4. – P. 60-65.

Bucovineanu, Mihai. Ochiul al treilea – ochiul magic al artistului

fotograf M. Potîrniche la 50 de ani // Intellectus. – 2001. – Nr. 1. –

P. 60-61; fotogr.

Cibotaru, Mihai Gh. Anotimpurile dragostei de neam: [maeştrii ar-

tei fotografi ce Mihai Potîrniche şi P. Buciuta] // Luceafărul. – 1999.

– 10 dec. – P. 11.

Creştinii din răsărit şi din apus ar putea sărbători Paştele la o dată

comună: (Vestitorul Ortodoxiei, 2000, nr. 245-246) / imag. M. Potîr-

niche // Luminătorul. – 2001. – Nr. 1. – P. 25-27.

„Doamne, mult noroc mai dai…”: [interviu cu G. Pîslaru, interpretă

de muz. pop.] / consemn. C. Partole; fotogr. de M. Potîrniche // Mol-

dova suverană. – 1999. – 6 mart. – P. 6.

Igor Vieru: [plastician] / fotogr. de M. Potîrniche // Atelier. – 2003.

– Nr. 2/4. – P. 8-15: il.

252 253

Ladaniuc, V. Colina de dragoste: [fotograful Mihai Potîrniche] //

Moldova socialistă. – 1988. – 10 aug.

Lumea lui Potîrniche: [interviu cu fotograful renumit din republică,

Mihai Potîrniche] // Capitala-magazin. – 2001. – Nr. 7. – P. 16-19;

fotogr.

Mazilu, Gheorghe. Epoca lui I. Druţă: [50 de ani de activitate civică

şi literară a scriitorului] / fotogr. Mihai Potîrniche // Moldova suve-

rană. – 2001. – 31 mart. – P. 3.

Mă doare sufl etul că acest colţ de rai al nostru rămîne fără autohtoni:

interviu cu maestrul S. Vangheli / fotogr. M. Potîrniche // Natura.

– 2002. – Aug.-Sept. (Nr. 8-9). – P. 8-9.

Prut, Andrei. Tot pe drum, pe drum, pe drum… [despre fotojurna-

listul M. Potîrniche] // Pentru comunism. – 1989. – 11 iul. – P. 2. – Cu

caract. chir.

Rezervaţia naturală de stat „Plaiul fagului”: [prezent şi perspective] /

fotogr. de M. Potîrniche // Viaţa satului. – 1997. – 31 iul. – P. 5.

… Şi iarăşi acasă: [despre fotogr. şi pict. lui M. Potîrniche] // Viaţa

satului. – 1994. – 1 ian. – P. 5.

Vangheli, Spiridon. Nuvelele lui M. Potîrniche // Glasul naţiunii.

– 1991. – 11 apr. – P. 5.

Vangheli, Spiridon. Nuvelele lui M. Potîrniche // Chişinău. Gaz. de

seară. – 1988. – 22 sept. – Cu caract. chir.

Volontir, V. Să îngăduim pînă mîine…: [despre creaţia fotogr. M. Potîr-

niche] // Viaţa satului. – 1988. – 27 sept. – Cu caract. chir.

Выставка фотографий: [o мастере худож. фотографий М. По-

тырнике] // Capitala = Столица. – 2002. – 13 апр. – С. 8.

Любомир – любый миру: интервью с автором и исполнителем

на нар. инструментах Л. Йорга / Фот. М. Потырнике // Хорез.

Правда. – 1988. – 13 сент.

254 255

RAŢĂ ION

n. 29.06.1967

Interpretul de muzică de estradă Ion Raţă s-a născut în com. Vîşcăuţi, Orhei. Tatăl Ion şi mama Olimpiada au crescut şi educat şase copii, Ion fi ind al şaselea, adică mezinul. Dragostea faţă de muzică a moş-tenit-o de la maică-sa, care nu a avut studii muzicale, dar a reuşit să înveţe toţi copiii să cînte. Primul succes l-a avut în clasa a VI-ea, cînd profesorul de muzică Trofi m Creţu a format ansamblul vocal-instrumental Spe-ranţa şi în scurt timp au ocupat locuri de frunte la festivaluri zonale şi raionale între elevi. Absolvind şcoala medie în 1984, îşi

prelungeşte studiile la Şcoala Pedagogică din Orhei. După un an este înrolat în Armata Sovietică (între anii 1985-1987). Din 1987 este în căutarea Eu-lui său, a profesiei sale, încercînd mai multe meserii, paralel pregătindu-se de facultate. Abia în 1990 susţine examenele la Facultatea artă teatrală, specialitatea regie, estradă şi manifestări teatralizate, pe care o absolveşte cu succes în 1995. Încă în timpul facultăţii capătă experienţă în ale scenei, atît în domeniul teatral, cît şi în cel muzical. Joacă spectacole pe sce-nele capitalei, compune muzică. Este cantautor al pieselor sale. Împreună cu Mihai Budurin, coleg de facultate, formează duetul Remediu contra plictis. Devenind membri activi ai Asociaţiei Fo-lkiştilor din Republica Moldova, ajung laureaţi şi premianţi la di-verse festivaluri de muzică folk din Moldova şi România. În 1993 este angajat în calitate de actor la Teatrul Poetic „A. Mateevici” din Chişinău. Aici îşi poate încerca puterile atît în domeniul mu-

zicii, cît şi în domeniul actoricesc. Tot în 1993 se căsătoreşte cu colega de facultate Luminiţa Botezatu, iar în 1994 li se naşte o fi ică pe care au numit-o Ruxanda. Atît în timpul facultăţii, cît şi în anii următori, a avut norocul să cunoască oameni eminenţi ai cul-turii din republică, precum Paulina Zavtoni, Vitalie Rusu, Grigo-re Rusu, Veniamin Apostol, Vladimir Cobasnean, Andrei Vartic, Lidia Panfi l etc., de la care a avut mereu ce învăţa, amintindu-şi peste ani de experienţele trăite alături de aceste personalităţi. În 1996 îl reîntîlneşte pe fostul coleg de la Şcoala Pedagogică S. Musteaţă, care la acel timp făcea Facultatea dirijare corală. Îm-preună cu Mihai Budurin şi Sergiu Musteaţă lucrează asupra pie-selor coapte şi adunate de ani de zile. Sergiu se ocupă de orches-traţie, Ion şi Mihai fi ind autorii muzicii. Versurile sînt minuţios alese din clasica şi contemporaneitatea literaturii române. În anul 1997 constituie formaţia Catharsis, la care se alătură şi chitaristul Igor Cojocaru; în 1998 lansează primul album muzical Ce timp frumos, care se bucură de un succes enorm, depăşeşte recordul vînzărilor de albume pe piaţa muzicală în R. Moldova. Evoluări peste hotare: România, Ucraina, Kazahstan, Rusia, Germania, America. Din 2000 activează în duet (cu Mihai) şi au la activ trei volume: Ce timp frumos, Anul 2000, Vino în al 9-lea cer. Tematica pieselor este foarte variată: de la eterna dragoste pînă la teme-le politice şi sociale. Au fost apreciaţi pentru reuşita îmbinare a textelor de calitate şi ritmurilor moderne. Locuieşte la Chişinău, participă activ la viaţa culturală a capitalei şi republicii.

BIBLIOGRAFIE

Am ieşit în scenă în iţari şi căciuli ţurcăneşti pentru că la baza mu-

zicii noastre stătea melosul românesc: [interviu cu I. Raţă şi M. Bu-

durin, membrii formaţiei muzicale „Catharsis”] // Flux: ed. de vineri.

– 2000. – 3 noiemb. – P. 6.

256 257

RAŢUC NELLY

19.02.1949 07.04.2001

Ziarista şi prozatoarea Nelly Raţuc este originară din com. Mălăieşti, Orhei. Ab-solveşte 9 clase în satul natal, apoi urmeaza studiile la şcoala nr. 1 din Chişinău (actualul liceu „Gheorghe Asachi”). Studiile superioa-re le face la Universitatea de Stat din Mol-dova, Facultatea de Litere, pe care o absol-veşte în 1972. Din acelaşi an începe munca ca jurnalist la Comitetul de Stat pentru Ra-dio şi Televiziune. De mic copil a manifestat aptitudini literare scriind versuri, povestiri,

poveşti, participînd activ la cenaclurile literare. O atracţie deose-bită a avut pentru copii scriind mici povestiri, care mai degrabă se asemănau cu poveştile populare moldoveneşti. La televiziune a început activitatea în Redacţia emisiunilor televizate pentru copii, unde a devenit redactor-şef, apoi Director al Studioului artistic „OLYMP”. A scris şi cîteva scenarii pentru fi lme: Ploiţa cu soare, Curcubeul fermecat. A tradus din creaţia unor autori ruşi. Mem-bru al Uniunii Jurnaliştilor şi Uniunii Scriitorilor din Moldova (1988).

BIBLIOGRAFIE

Am găsit o fl oare: Povestiri: Pentru clasele primare / Nelly Raţuc. –

Ch.: Hyperion, 1990. – 60 p.: il.

Leagănul cu patru stele: [povestiri] / Nelly Raţuc. – Ch.: Lit. artistică,

1983. – 96 p. – Cu caract. chir.

Catharsis: „Decăt să cîntăm manele, mai bine muncim la negru”: [in-

terviu cu M. Budurin şi I. Raţă, membri ai formaţiei „Catharsis”] //

Flux: ed. de vineri. – 2002. – 12 iul. – P. 6.

258 259

Ograda lunii: [povestiri] / Nelly Raţuc. – Ch.: Lit. artistică, 1988. –

78 p.: il. – Cu caract. chir.

Ploaie cu soare: [povestiri] / Nelly Raţuc. – Ch.: Lumina, 1975. –

23 p.: il. – Cu caract. chir.

Ştefăniţă şi Iepuraşul Albastru: [povestiri pentru copii] / Nelly Ra-

ţuc. – Ch.: Tipogr. centr., 2002. – 32, [1] p.: il. color.

Vacanţa omuleţilor de zăpadă: [povestiri] / Nelly Raţuc. – Ch.: Lit.

artistică, 1986. – 84 p.: il. – Cu caract. chir.

Pagini alese din literatura pentru copii / alc. şi select. de L. Codrean-

ca, Iu. Colesnic. – Ch.: Minerva, 1993. – 263, [1] p. – În conţ.: Cînd

se coace luna / Nelly Raţuc.

Pagini alese din literatura pentru copii. – Ch.: Lumina, 1993. –

214 p. – În conţ.: Cînd se coace luna / Nelly Raţuc.

* * *

Descoperirea: [proză] / Nelly Raţuc // Moldova suverană. – 1993. –

16 oct.

Ograda lunii…: [poveste] / Nelly Raţuc // Steluţa. – 1988. – Nr. 4. –

P. 5-6. – Cu caract. chir.

O lecţie de cînt: [povestire] / Nelly Raţuc // „a” MIC. – 1999. – Nr. 2.

– P. 3.

Pasărea de aur: [povestire] / Nelly Raţuc // Florile dalbe. – 1999. –

18 febr. – P. 8.

Povestea Iepuraşului Albastru; Ştefăniţă întreabă – Iepuraşul Albas-

tru răspunde: [proză] / Nelly Raţuc // Alunelul. – 2003. – Nr. 4. –

P. 11.

Timpul de aruncat cu pietre, timpul de adunat pietrele…: [povesti-

re] / Nelly Raţuc // Lit. şi arta. – 1999. – 18 febr. – P. 5.

Timpul de aruncat cu pietre, timpul de adunat pietrele…: [povestire]

/ Nelly Raţuc // Moldova suverană. – 1992. – 28 mai.

Uitaţi-vă la soare printr-un spic de grîu!: [nuvelă] / Nelly Raţuc

// Moldova literară: Supl. al ziarului Moldova suverană. – 1995. –

12 iul.

Vine mama: [povestire] / Nelly Raţuc // Moldova literară: Supl. al

ziarului Moldova suverană. – 1995. – 6 sept.

Ciocanu, Ion. Harul transfi gurării: Nelly Raţuc la vărsta unor bilan-

ţuri // Moldova suverană. – 1999. – 18 febr.

Ciocanu, Ion. Nelly Raţuc sau Harul transfi gurării artistice // Cioca-

nu, Ion. Dincolo de literă: (incursiuni critice în procesul literar con-

temporan). – Timişoara, 2002. – P. 232-236.

Gherman, Victor. Nelli Raţuc // Femei din Moldova: enciclopedie.

– Ch., 2000. – P. 236.

Mazilu, Gheorghe. Nelli Raţuc „Leagănul cu patru stele” // Nistru.

– 1984. – Nr. 4. – P. 142. – Cu caract. chir.

Roşca, Agnesa. Miracolul înfl oririi: [50 de ani de la naşterea scrii-

toarei Nelly Raţuc] // Florile dalbe. – 1999. – 18 febr. – P. 8.

260 261

ROBU EUDOCHIA

n. 30.12.1958

Pictoriţa Eudochia Robu este origina-ră din s. Borosenii-Noi, Rîşcani, stabilită în com. Mitoc, Orhei. Absolveşte Colegiul Re-publican de Arte Plastice „Alexandru Plămă-deală” (1974-1978); Institutul de Arhitectu-ră, Sculptură şi Pictură din Sankt-Petersburg (1978-1986). Între anii 1986-1993 activează în calitate de pedagog de pictură la Şcoala de Arte Plastice pentru Copii din Orhei. Mem-bru al Uniunii Artiştilor Plastici din RM (1997). Practică pictura de şevalet.

Expoziţii reprezentative:1992 – Autumnala, Sala de Expoziţii a UAP din RM, Chişinău;1993-2002 – Participă la expoziţiile Saloanele de primăvară şi

Autumnala, organizate de UAP din RM;1993-1997, 2003-2004 – Expoziţie-concurs de Artă contem-

porană Saloanele Moldovei, Chişinău – Bacău, România, Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” al UAP;

2001 – AxArt, MoldExpo, Chişinău, RM;2003 – Artişti plastici şcoliţi la Sankt-Petersburg.Expoziţii personale:2003 – Biblioteca „B. P. Hasdeu”;2004 – Culorile provinciei, Centrul expoziţional „C. Brâncuşi”.Expoziţii internaţionale2002 – Hanovra, Germania.

Lucrări în colecţii particulare: Italia, România, Republica Mol-dova, Rusia.

ROMAN TUDOSE

05.01.1887 1921

Poetul Tudose Roman este băştinaş din com. Chiperceni, Orhei. După şapte clase rămase pe lîngă părinţi să le ajute la gos-podărie. Primele poezii le publică în ziarul Basarabia (1905), la care a colaborat pînă în anul 1907. A fost invitat la redacţia Cuvîntul moldovenesc, unde şi-a tipărit cele mai mul-te din poeziile sale (1917). În 1912 tipăreşte la Chişinău prima sa plachetă de versuri – Poezii moldoveneşti. În 1919, pe cînd suferea de o boală gravă şi orbise, colegii de breaslă i-au tipărit a doua carte de versuri – Cînte-

cul plugarului, întrunind 30 din cele mai bune poezii. Cultivă o poezie civică, cu un pronunţat conţinut social, simplă şi clară ca formă. Refl ectă dragostea pentru meleagul natal. În oraşul Orhei o stradă poartă numele poetului. La gimnaziul din Step-Soci şi la gimnaziul din Chiperceni a fost organizat un colţ literar al poetu-lui orheian.

BIBLIOGRAFIE

Cîntecul plugarului / Tudose Roman. – Ch.: Ed. de Stat a Moldovei,

1956. – 60 p. – Cu caract. chir.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: Ed. ARC, 1996. – În conţ.: Roman Tudose. – P. 10, 15, 16, 84,

112, 147, 262, 345.

262 263

* * *

Iarna: [versuri] / Tudose Roman // Plaiul orheian. – 1991. – 5 ian. – P. 4.

Soarta ţăranului; Iarna: [versuri] / Tudose Roman // Plaiul orheian.

– 1987. – 5 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Calcea, Andrei. Poet al ţăranilor: din autobiografi a nepublicată: [5

ianuarie 1887 – s-a născut poetul Tudose Roman] // Plaiul orheian.

– 1996. – 4 ian. – P. 2.

Calcea, Andrei. Roman Tudose // Calcea, Andrei. Personalităţi or-

heiene: Dicţ. encicl. – Ch., 2003. – P. 151.

Calcea, Andrei. Tudose Roman // Plaiul orheian. – 1994. – 6 ian. –

P. 4.

Calcea, Andrei. Tudose Roman – poet al gliei // Plaiul orheian. –

1991. – 5 ian. – P. 4.

Cardaş, Gheorghe. Roman Tudose // Cardaş, Gh. Poeţii şi prozato-

rii Basarabiei pînă la Unire. – Bucureşti, 1937. – P. 572.

Cimpoi, Mihai. Tudose Roman // Cimpoi, M. O istorie deschisă a

literaturii române din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 89.

Ciobanu, Ştefan. Scriitori basarabeni: [Tudose Roman] // Ciobanu,

Ştefan. Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă. – Ch.,

1992. – P. 209-214.

Ciocanu, V. Tudose Roman – un poet uitat? // Lit. şi arta. – 1994. –

25 aug. – P. 4.

Colesnic, Iurie. Tudose Roman // Colesnic, Iurie. Basarabia necu-

noscută. – Ch., 1993. – Vol. 1. – P. 230-233.

Colesnic, Iurie. Tudose Roman // Colesnic, Iurie. Generaţia unirii.

– Ch., 2004. – P. 286.

Haneş, Petre. Tudose Roman // Haneş, Petre. Scriitori basarabeni. –

Bucureşti, 1942. – P. 328.

Levit, Efi m. Tudose Roman // Istoria literaturii moldoveneşti. – Ch.,

1988. – Vol. 2. – P. 650-653. – Cu caract. chir.

Levit, Efi m. Un ţăran poet // Cultura Moldovei. – 1957. – 17 febr. –

Cu caract. chir.

Luţcan, Antonie. Lui Tudose Roman: Poezie // Luminătorul. – 1933.

– Nr. 1. – P. 165.

Luţcan, Antonie. Tudose Roman // Luminătorul. – 1933. – Nr. 3-4.

Luţcan, Vasile. Portrete literare: Tudose Roman // Viaţa Basarabi-

ei. – 1937. – Nr. 3-4. – P. 114-116.

Pancova, Valentina. Amintiri despre tata: [Tudose Roman] // Pen-

tru comunism. – 1987. – 5 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Papuc, M. Tudose Roman: Cîntăreţ al neamului natal // Pentru co-

munism. – 1987. – 5 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Papuc, M. Un cuvînt de reamintire // Lit. şi arta. – 1984. – 22 no-

iemb. – Cu caract. chir.

Poetul din Chiperceni: (77 de ani din ziua naşterii poetului Tudose

Roman) // Pentru comunism. – 1964. – 3 dec. – P. 4. – Cu caract.

chir.

Roman Tudose // Literatura şi arta Moldovei: Encicl. – Ch., 1986. –

Vol. 2. – P. 205. – Cu caract. chir.

Tudose Roman // Viaţa Basarabiei. – 1932. – Nr. 2. – P. 31.

Tudose Roman // Scriitori de la „Viaţa Basarabiei”. – Ch., 1990. –

P. 264-267.

264 265

Ţopa, Tudor. [Tudose Roman] // Localităţile Republicii Moldova.

– Ch., 2001. – Vol. 3. – P. 487.

APRECIERI

Un poet „uitat de Dumnezeu”, cu destin greu, orb, susţinut doar de

cultura sa folclorică, este Tudose Roman. Fiu de mazili, s-a impus în

atmosfera culturală basarabeană a începutului de veac ca un poet-

ţăran mesianic în linia lui Octavian Goga. Tudose Roman fi ind, ca şi

Alexei Mateevici, un homo christianus.

Mihai Cimpoi

ROTARU ULIAN

15.09.1934 03.05.2002

Poetul şi agronomul Ulian Rotaru s-a născut în s. Roşcana, Anenii-Noi. A ab-solvit şcoala de pomicultură şi viticultură, apoi Institutul Agricol din Chişinău. Pri-mele poezii semnate de el văd lumina tipa-rului la vîrsta de 17 ani în paginile ziarului Biruinţa din Anenii Noi. În 1964 publică în culegerea Glasuri tinere. În poeziile sale cîntă ţarina, codrii seculari orheieni, plaiul natal.

BIBLIOGRAFIE

„Floricică” – colţ de rai: [versuri] / Ulian Rotaru. – Orhei: Tipogr.

din Orhei, 2000. – 136 p.

Dragostea nescuturată / Ulian Rotaru. – Ch.: EUS, 1994. – 96 p.

* * *

Acest meleag; Casa mea; Amintire: [versuri] / Ulian Rotaru // Pentru

comunism. – 1989. – 16 sept. – P. 4. – Cu caract. chir.

Aici eu am căzut…; Eu te port…: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul

orheian. – 1988. – 30 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Am crezut; Tu sorbi: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. –

1991. – 17 aug. – P. 4.

266 267

Am îndurat; Spic; Pleacă moarte: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul

orheian. – 1996. – 18 dec. – P. 4.

Eu mă zbat; Am venit; Te-am visat; Mi-i inima…: [versuri] / Ulian

Rotaru // Plaiul orheian. – 1994. – 26 ian. – P. 4.

Ce folos…: [înregistrare audio]. – Ch.: Djanoma SRL: Master Music,

1998. – 1 casetă audio. Stereo. – În conţ.: Ce folos… / muz. S. Grigo-

re; vers. Ul. Rotaru.

Junta a căzut: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. – 1991. –

29 aug. – P. 2.

Memorie; Ce-am avut: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. –

1990. – 15 dec. – P. 4.

Memorie; Ce-am avut; Scrisoare mamei: [versuri] / Ulian Rotaru //

Plaiul orheian. – 1990. – 15 dec. – P. 4.

Mesteceni albi; Moldova mea; Păziţi izvorul…: [versuri] / Ulian Ro-

taru // Plaiul orheian. – 1987. – 31 oct. – P. 4. – Cu caract. chir.

Nu plîngeţi…: [versuri dedicate lui Mateevici] / Ulian Rotaru // Pla-

iul orheian. – 1988. – 11 iun. – P. 4. – Cu caract. chir.

Nu ştiu…; Moldova mea; Am nevoie; Să mă vezi; Tot am vrut…: [ver-

suri] / Ulian Rotaru // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cântece şi poe-

zii orheiene. – Ch., 2008. – P. 207-218.

Nu te-am găsit; Sînt cinstit; Căile-s diferite: [versuri] / Ulian Rotaru

// Plaiul orheian. – 1990. – 24 noiemb. – P. 4.

Patriei; Cîntecul meu; M-am născut: [versuri] / Ulian Rotaru // Pla-

iul orheian. – 1986. – 27 dec. – P. 4. – Cu caract. chir.

Pădurea primăverii: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. – 1986.

– 13 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Pe două fronturi; Cînd pleci; Dacă inima; Eu cînt…: [versuri] / Ulian

Rotaru // Plaiul orheian. – 1994. – 14 sept. – P. 4.

Pluguşorul: [urătură] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. – 1988. –

1 ian. – P. 1, 3, 4. – Cu caract. chir.

Revista poştei literare / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. – 1988. –

27 febr. – P. 4. – Cu caract. chir.

Sălcioara: [versuri] / Ulian Rotaru // Plaiul orheian. – 1986. – 18 ian.

– P. 4. – Cu caract. chir.

Voluntarii: [versuri închinate voluntarilor orheieni] / Ulian Rotaru

// Plaiul orheian. – 1990. – 1 noiemb. – P. 1.

Ulian Rotaru: [biografi e] // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cântece şi

poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 206; fotogr.

Ulian Rotaru: [in memoriam] / A. Globa, A. Suruceanu, L. Sitaru //

Plaiul orheian. – 2002. – 3 mai. – P. 8.

Ulian Rotaru la 60 ani // Plaiul orheian. – 1994. – 14 sept. – P. 4.

[Cтихи] / Улиан Ротару; пер. Л. Беринский // Plaiul orheian. –

1990. – 25 aвг. – С. 4.

Руки матери; Комсомолу: [стихи] / Улиан Ротару // Plaiul orheian.

– 1988. – 23 aпр. – С. 4.

APRECIERI

Ulian Rotaru este omul care o viaţă întreagă a avut în preajmă

două aripi ce i-au dat puteri şi inspiraţie – spicul şi poezia. Este po-

etul care aduce în rîndurile de vers veşnica bunătate a brazdei, cu-

noscînd doar anotimpul dăruirii, fapt confi rmat şi de poetul Anatol

268 269

Ciocanu: „Ulian Rotaru trăieşte lîngă plug, lîngă brazdă, lîngă pă-

mînt. Astfel, aproape de freamătul spicelor şi al ploilor, cu glasul de

sirenă văratică al ciocîrliei în auz, el îşi dibuie cu tenacitate rimele

poeziei cu care trăieşte de cîteva decenii”.

Gheorghe Ciocoi

SADOVNIC IURIE

n. 14.12.1951

Cîntăreţul de muzică uşoară, unul dintre primii promotori ai muzicii folk în Moldova, Iurie Sadovnic s-a născut pe malul Nistrului, în satul buneilor – Jura, Rîbniţa, a copilărit însă la Susleni, Orhei (1954). De mic copil a îndrăgit cîntecul popular, iar vechile balade şi doine le-a auzit de la maică-sa, de la rapso-zii şi lăutarii satului. A activat în cadrul Filar-monicii din Moldova. A adus în scenă renu-mitele balade şi doine ale neamului: baladele Mioriţa, Toma Alimoş, cîntece pe versurile

lui M. Eminescu şi V. Alecsandri, melodii pentru copii pe versuri de Gr. Vieru ş.a. Solist al formaţiilor vocal-instrumentale Contem-poranul (1977-1978), Bucuria (1979-1982). În 1983, a înfi inţat formaţia Legenda, cu care a activat pînă în 1999. Filmografi e: La pragul drag (Telefi lm-Chişinău, 1988). Turnee artistice în Repu-blica Moldova şi România. Scrie versuri, compune melodii. Laure-at al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale. Distincţii: Premiul „Boris Glavan” al comsomolului din Moldova (1983); Ar-tist Emerit din Republica Moldova (1984), Medalia Meritul Civic (1993), Medalia „Mihai Eminescu” (2000).

BIBLIOGRAFIE

Am să plec în codrul verde…: [versuri] / Iurie Sadovnic-Orheianu.

– Ch.: Museum, 1999. – 72 p.

270 271

Mîndro, cui mă laşi pe mine; De vorbă cu copilăria; Metamorfoză;

Mirajul; Satul în zori; Întrebare / Iurie Sadovnic // Ochii tăi, Moldo-

vă: Culeg. de muz. folk. – Ch., 1982. – P. 15-41.

* * *

„A crea” şi „a acţiona” – două sinonime pentru formaţia „Legenda”: (Interviu cu Iu. Sadovnic) // Lit. şi arta. – 1993. – 1 ian. – P. 7.

„Aş vrea ca bunica să vadă listele PSDM”: [dialog cu Iurie Sadovnic] / interviu realizat de N. Roibu // Timpul. – 2005. – 14 iun.

Bantoş, Ana. Cîntecul între sinceritate şi exaltare: Formaţia „Legen-da”: [cronică de concert] // Lit. şi arta. – 1985. – 29 aug. – P. 6.

Bolboceanu, Igor. Iurie Sadovnic – chitarist moldovean // Femeia Moldovei. – 1979. – Nr. 12. – P. 3. – Cu caract. chir.

Bolboceanu, Igor. Iurie Sadovnic // Moldova. – 1979. – Nr. 7. – Cu caract. chir.

Bolboceanu, Igor. O legendă pentru interpret şi chitarist // Orizon-tul. – 1986. – Nr. 5. – P. 47-48. – Cu caract. chir.

Buzilă, Serafi m. Sadovnic Iurie // Buzilă, Serafi m. Interpreţi din Moldova: Lexicon encicl. (1460-1960). – Ch., 1996. – P. 372-373.

Ciocanu, Anatol. „Cu noi e Codrul, Nistrul şi Pămîntul…”: [stanţe la portretul interpretului Iu. Sadovnic] // Moldova suverană. – 2001. – 15 dec.

Cîntecul moldovenesc de estradă – 84: [culeg. de cîntece pentru voce şi pian]. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 67 p. – În conţ.: Noi pace vrem / vers. de Gr. Vieru; muz. de Iurie Sadovnic. – P. 3-9.

„Cu simţul măsurii şi respect pentru realitate”: [interviu cu Iu. Sa-dovnic, cond. grup. „Legenda”] / interlocutor I. Caţaveică // Lit. şi

arta. – 1986. – 13 febr. – P. 6. – Cu caract. chir.

Dimineaţa la Susleni: [versuri] / Iu. Sadovnic // Golub, Valentin.

Susleni: fi le de istorie / V. Golub, T. Golub. – Ch., 2008. – P. 172.

Epitaf pentru Czeslaw Niemen: [interviu cu Iu. Sadovnic despre cari-

era interpretului polonez (1939-2004)] // Capitala-magazin. – 2004.

– Nr. 29 (ian. – febr.). – P. 31; fotogr.

„Forţa de regenerare spirituală a unui popor e în cuvînt şi în cîntec”:

[interviu cu Iu. Sadovnic, cond. ansamb. „Legenda”] / consemnare

V. Olărescu // Lit. şi arta. – 1991. – 11 apr. – P. 2.

Iuncu, Rodica. La pagina acumulărilor // Tinerimea Moldovei. –

1981. – 6 noiemb. – Cu caract. chir.

Iurie Sadovnic: „Cu cît mai mult veţi citi, cu-atît mai mult veţi trăi”:

[interviu cu interpretul şi compozitorul] // Lit. şi arta. – 2001. –

27 dec. – P. 6.

Iurie Sadovnic-Orheianul: Eu nu-mi împart mintea în pătrăţele!:

[interviu cu interpretul de muz. folk] // Flux: ed. de vineri. – 2001. –

14 dec. – P. 6.

Iurie Sadovnic: Omul săptămînii // Timpul. – 2005. – 8 febr. – P. 3.

Iurie Sadovnic-Orheianul: „Mie îmi plac tinerii, pentru că sînt ca

mine!”: [interviu cu interpretul de muzică folk] // Flux: ed. de vineri.

– 2004. – 23 ian. – P. 8.

Iurie Sadovnic: „Niciodata nu voi fi ministru al culturii”: [dialog] /

interviu realizat de Ana Moraru // Gazeta liberă. – 2006. – 14 dec.

Iurie Sadovnic: „Radioteleviziunea noastră îngroapă artiştii de vii”:

[interviu cu interpretul] // Timpul de dimineaţă. – 2004. – 27 oct.

– P. 13.

Iurie Sadovnic revendică „Dragă Oteie” // Timpul. – 2004. – 5 ian.

272 273

Iurie Sadovnic: „Scena e un lucru sf înt”: [interviu cu interpretul] //

Dialog. – 2001. – 26 oct. – P. 7.

Iurie Sadovnic: „Un cîntec l-a salvat pe bădiţa Gheorghe de la moarte”:

[interviu cu interpretul de muzică folk] // Glasul naţiunii. – 2003. –

7 aug. – P. 8.

Malikova, V. Trubadurul din ansamblul „Bucuria”: [Iu. Sadovnic] //

Chişinău. Gaz. de seară. – 1981. – P. 4. – Cu caract. chir.

Metamorfoză: „Şi atunci mă voi preface…” / vers. de N. Josu; muz. de

Iurie Sadovnic. – [S.l], [s.a.]. – P. 25-30: În conţ.: „Eu pun mîna ca prin

vis…” / vers şi muz. de Iurie Sadovnic. – P. 36-40; Întrebare; „Mîndro,

cui mă laşi pe mine…” / vers şi muz. de Iurie Sadovnic. – P. 41-45.

Neagu, Cezara. Documente audio în colecţiile Bibliotecii Naţionale:

realizări, probleme, perspective: [Iu. Sadovnic] // Gazeta biblioteca-

rului. – 2003. – Nr. 3. – P. 7.

Nechit, Irina. „Cerul cu ape line” a inundat Palatul Naţional: [Iu. Sa-

dovnic] // Momentul. – 1995. – 14 iun. – P. 2.

Nenumăratele noastre talente să-şi afl e locul lor adevărat: [Iurie Sa-

dovnic] // Lit. şi arta. – 1981. – 12 dec. – P. 4. – Cu caract. chir.

Ochii tăi, Moldovă: Culeg. de muzică folk: [pentru voce fără acomp.].

– Ch.: Lit. artistică, 1982. – 171 p. – În conţ.: Ochii tăi, Moldovă;

„Pe drumul Orheiului…” / vers. şi muz. de Iurie Sadovnic. – P. 15-21;

Satul în zori; „Ne aşteaptă satu-n zori…” / vers. şi muz. de Iurie Sa-

dovnic. – P. 22-24.

Olteanu, C. Cine eşti, Iu. Sadovnic?: [despre interpretul de muz. folk]

// Lit. şi arta. – 1989. – 16 febr. – P. 1. – Cu caract. chir.

„Omul este format, cred eu, din două părţi: jumătate e pămînt şi ju-

mătate – cer”: [interviu cu Iu. Sadovnic, interpret de muzică folk] /

consemnare I. Palade // Lit. şi arta. – 1992. – 14 mai. – P. 7.

Partidele politice au uitat de patrioţi: Sondaj: [I. Sadovnic ş. a.] //

Ziarul de gardă. – 2005. – 3 febr.

Păcuraru, I. Calitatea repertoriului – o condiţie de primă importan-

ţă // Lit. şi arta. – 1984. – 25 oct. – P. 7. – Cu caract. chir.

Personalităţi suslenene: Iurie Sadovnic // Golub, Valentin. Susleni:

fi le de istorie / V. Golub, T. Golub. – Ch., 2008. – P. 122-123, 172.

Porcescu, Cristina. Aplauze pentru maestru: Mărţişor 2007: [evo-

luarea lui Iurie Sadovnic] // Moldova suverană. – 2007. – 6 mart. –

P. 1-2.

Republica Moldova. Preşedintele (1990). Cu privire la decorarea ar-

tiştilor A. Lozanciuc şi Iu. Sadovnic cu medalia „Meritul Civic” //

Moldova suverană. – 1993. – 3 mart.

Rucan, Lora. De orice m-aş fi apucat, totdeauna m-am străduit să lu-

crez temeinic: De vorbă cu Iu. Sadovnic // Rucan, Lora. Voci umane,

destine neordinare. – Ch., 2006. – P. 229.

Sadovnic Iurie: artist şi bărbat: [interviu] / consemnare Valeria //

Ţarina. – 1993. – 10 apr. – P. 5.

Sadovnic Iurie: [promotor al muzicii folk în republică] // Moldova. –

1979. – Nr. 7. – P. 26. – Cu caract. chir.

Verejanu, Renata. Cununi de rouă fi erbinţi: [Iurie Sadovnic] // Tine-

rimea Moldovei. – 1983. – 14 sept. – P. 4. – Cu caract. chir.

Vieru, Grigore. „Iar baba se piaptănă”: Replică la articolul lui V. Năs-

tase „Legenda” fără Sadovnic? // Lit. şi arta. – 1987. – 13 aug. – P. 4.

– Cu caract. chir.

„Votez pentru estrada care propagă idei majore, cu un suport artistic

desăvîrşit”: [interviu cu Iurie Sadovnic] / a intervievat Anatol Cioca-

nu // Moldova. – 1985. – Nr. 6. – Cu caract. chir.

274 275

Zapadinski, R. Cavaler al cîntecului: Iurie Sadovnic // Chişinău.

Gaz. de seară. – 1981. – 24 apr. – P. 4. – Cu caract. chir.

Западински, Р. Рыцарь баллады: [Ю. Садовник] // Кодры. – 1983.

– № 6. – С. 128-129.

Капсамин, И. Человек из „Легенды”: [Ю. Садовник] // Незави-

симая Молдова. – 1993. – 31 июль. – С. 3.

Materiale audiovizuale

Enigmatic woman. Golden ballads: [înregistrare audio] / muz.

Iu. Sadovnic. – Ch.: Music Master SRL, 2000. – 1 casetă audio. Ste-

reo. – În conţ.: Enigmatica femeie; Mîndro cui mă laşi; Despre ro-

manţă [ş. a.]

Lazariuc, Anastasia. Primăvara = Весна: [înregistrare audio]: Вокаль-

но иструментальный ансамбль „Екоу” под управл. И. Версадского.

– М.: Мелодия, 1984. – 1 disc: 33 rot./min., stereo. – 30 cm. – În conţ.:

Dragă Oteie = Милая липа / interpr. [şi compoz.] Iurie Sadovnic; cuv.

Gr. Vieru.

Legămînt: [înregistrare audio] / muz. Iu. Sadovnic // Legenda. – Ch.:

ALFA, [s. a.]. – 2 disc.

„Legenda”, formaţie: Album: [înregistrare audio] / interpr. Forma-

ţia „Legenda”; Iurie Sadovnic-Orheianu, muz., voce, chitară acusti-

că; pict. Andrei Mudrea; fotogr. Mihail Potîrniche; grafi ca Ciubuc. –

România: Eurostar, 1992. – 2 disc.: 33 rot/min, stereo. – 30 cm.

SARGEŢIU OCTAV

23.10.1908 11.03.1991

Scriitorul român basarabean Octav Sargeţiu s-a născut în inima Bărăganului, com. Vlad Ţepeş, Ialomiţa. La Mîrzaci, Orhei, a nimerit întîmplător. A lucrat pro-fesor şcolar. Această întîmplare, acest „exil” pentru trei ani a răsturnat ideile preconce-pute ale tînărului profesor, a remodelat în sentimente acele clipe de afl are pe plaiuri-le orheiene. Semnează volumul de versuri Cîntece în singurătate (1942, Viaţa Basara-

biei). Printre cele 10 poeme sînt şi vestitele: Iarăşi revăd; Basara-bie; Frumoşii, anii mei basarabeni…, Cătunul meu basarabean; Văd Basarabia; Adio; Orhei; Nistrul. Prietenul poetului N. Ce-vedia scria: Octav Sargeţiu aparţine Basarabiei prin adopţiune şi niciodată n-a putut-o uita. A cîntat-o nu numai în versuri, ci şi în proză.

BIBLIOGRAFIE

Buturuga mică…: [epigrame]. – Ch.: [s. n.], 1993. – 180 p. – În conţ.:

La Buzău / Octav Sargeţiu

Singurătate / Octav Sargeţiu. – Ch. [s. n.], 1990. – 316 p.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: Ed. ARC, 1996. – În conţ.: Octav Sargeţiu. – P. 78, 92, 145-146,

150, 292, 352.

276 277

Eminescu – pururi tînăr: Dedicaţii lirice: [10 vol.]: 150 de ani de la

naşterea lui M. Eminescu, 1850 – 15 ian. – Ch.: Litera; Bucureşti.: Ed.

David, 1998. – În conţ.: Luceafăr; Cîntec întru slava lui Eminescu /

Octav Sargeţiu.

* * *

Cîntec întru slava lui Eminescu: [versuri] / Octav Sargeţiu // Lit. şi arta. – 2005. – 13 ian. – P. 5.

„Basarabie – trecută prin foc şi prin sabie…”: [versurile poeţilor ba-sarabeni – făuritori ai Unirii] /cuv. introd. de A. Ciocanu; selecţie de A. Darie // Glasul naţiunii. – 1999. – 24 mart. – P. 8-9. – În conţ.: Iarăşi te revăd, Basarabie! / O. Sargeţiu.

Colesnic, Iurie. Cîteva rînduri pentru un om drag Octav Sargeţiu: [poet român (1908-1991)] // Flux: ed. de vineri. – 2004. – 26 mart. – P. 7.

Colesnic, Iurie. Octav Sargeţiu // Colesnic, Iu. Basarabia necunoscu-tă. – Ch., 1993. – Vol. 1. – P. 208-211.

Colesnic, Iurie. Un destin: [despre poetul român Octav Sargeţiu (1908-1991), originar din Basarabia] // Glasul naţiunii. – 1991. – 15 aug. – P. 9.

APRECIERI

Păşind timid pe calea vrăjită a literaturii, profesorul Octav Sar-

geţiu pare să fi uitat de existenţa timpului real. Fire comunicativă,

sufl et blînd, a ştiut să păstreze nu numai pe vechii colaboratori ai

prestigioasei publicaţii „Viaţa Basarabiei”, ci a făcut totul ca atmosfe-

ra revistei să fi e aceeaşi. Deşi a scris şi a publicat mult, în memoria

publicului cititor s-a reţinut un singur titlu – „Cîntece în singurătate”

(1942). Recenziile elogioase ca dintr-un corn al abundenţei au inun-

dat publicaţiile.

Iurie Colesnic

SCARLATMARIAN IUSTINA

n. 01.06.1947

Iustina Scarlat-Marian s-a născut în com. Jora de Mijloc, raionul Orhei, într-o familie de ţărani. Studiile: Colegiul Republican de Muzică „Ştefan Neaga”, Facultatea dirijat coral; Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, aceeaşi facultate. Iustina Scarlat-Marian îşi începe activitatea în Capela Corală Acade-mică Doina în calitate de cîntăreaţă. Din anul 1975 este angajată la Casa Republicană de Creaţie Populară, astăzi Centrul Naţional de Creaţie Populară, unde activează pînă în prezent, parcurgînd calea de la specialist-

metodist, responsabil de activitatea formaţiilor corale de amatori pînă la director al Centrului. Pe parcursul anilor organizează con-cursurile naţionale: La izvoare; Cînta-voi Domnului meu; Doina Nistrului; Cîntecele Bugeacului; Ştefan, Ştefan, Domn cel Sf înt; Gavriil Musicescu – 150 de ani; Gavriil Musicescu – 160 de ani. Este directorul Festivalului-concurs naţional al interpreţilor cîn-tecului popular „Nicolae Sulac” etc. În 2004 editează cartea Artă adresată sufl etului (aspecte din activitatea formaţiilor corale de amatori). Iustina Scarlat este şi interpretă de muzică populară, laureată a primului Festival Unional (1975-1977), a Festivalului Republican Cîntaţi cu noi. Instituţia Publică a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” a realizat două fi lme muzicale Cîntă Iustina Scarlat. Este membru al Consiliului de conducere al Uniunii Muzicienilor din Moldova. Distincţii: Maestru în Artă; Medalia Meritul Civic.

278 279

BIBLIOGRAFIE

Artă adresată sufl etului: aspecte din activitatea formaţiilor corale de

amatori [din Moldova] / Iustina Scarlat. – Ch.: Grafema Libris, 2004.

– 256 p.: diagr., fotogr., n. muz.

* * *

Activitatea formaţiilor corale / Iustina Scarlat // Realităţi culturale: Buletin informativ al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Re-publica Moldova. – 2004. – Nr. 34. – P. 3-6.

Arta corală: Sărbători ale sufl etului: Astăzi republica cunoaşte multe coruri de copii, grupuri vocale care valorifi că cele mai frumoase cre-aţii / Iustina Scarlat // Centrul Naţional de Creaţie Populară: Supl. al ziar. „Viaţa satului”. – 1994. – P. 2.

Centrul Naţional de Creaţie Populară din Republica Moldova iniţi-ază editarea unui Buletin informativ, prin intermediul căruia vor fi elucidate acţiunile culturale din republică ce refl ectă activitatea ar-tistică de amatori şi cultura populară / Iustina Scarlat // Realităţi cul-turale: Buletin informativ al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Republica Moldova. – 2003. – Nr. 1. – P. 3-4.

Cîntecul ce ne-aparţine / Iustina Scarlat // Univers Muzical: Publi-caţie a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. – 2002. – Nr. 2. – P. 35-36.

Creaţia populară mîngîie sufl etul / Iustina Scarlat // Univers Muzi-cal: Publicaţie a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. – 2007. – Nr. 6. – P. 23-25.

În armonia inimilor: Portret de creaţie: Tudor Ţurcanu / Iustina Scar-lat // Realităţi culturale: Buletin informativ al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Republica Moldova. – 2004. – Nr. 2. – P. 16-17.

Festivalul-concurs Naţional „Vasile Alecsandri”; Festivalul Naţio-

nal al cîntecului patriotic „Ştefan, Ştefan, Domn cel Sf înt” / Iustina

Scarlat // Realităţi culturale: Buletin informativ al Centrului Naţio-

nal de Creaţie Populară din Republica Moldova. – 2004. – Nr. 2. –

P. 25.

Figuri jorene: Iustina Scarlat-Marian // Golub, Valentin. Jorile: Mo-

nografi a satelor Jora de Jos, Jora de Mijloc, Jora de Sus şi Lopatna /

V. Golub, T. Golub. – Ch.: Î.S. F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2008. –

P. 158.

„La izvoare” / Iustina Scarlat // Realităţi culturale: Buletin informa-

tiv al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Republica Moldova.

– 2003. – Nr. 1. – P. 13-15.

La izvoare / Iustina Scarlat // Univers Muzical: Publicaţie a Uniu-

nii Muzicienilor din Republica Moldova. – 2003. – Nr. 3. – P. 29-30.

Ştefan, Ştefan, Domn cel Sf înt / Iustina Scarlat // Realităţi culturale:

Buletin informativ al Centrului Naţional de Creaţie Populară din Re-

publica Moldova. – 2004. – Nr. 34. – P. 15-16.

* * *

Centrul Naţional de Creaţie Populară: 70 de ani la vatra culturii tra-

diţionale / concepţie Iustina Scarlat. – Ch.: [s.n.], 2004. – 52 p.; fo-

togr.

Decrete prezidenţiale: [Iustina Scarlat] // Moldova suverană. – 2007.

– 18 dec. – P. 1.

Iustina Scarlat: “Mă bucur că avem purtători ai cîntecelor lui Nicolae

Sulac / interviu realizat de N. Roibu // Timpul. – 2007. – 7 sept. –

P. 24.

„Întotdeauna am visat să cînt pe scenă”: Dialog cu Iustina Scarlat-

Marian, şefa secţiei de creaţie artistică de amatori la Centrul Naţi-

onal de Creaţie Populară, interpretă de muzică populară / interviu

realizat de Veronica Boldişor // Lit. şi arta. – 1997. – 19 iun. – P. 7.

280 281

Morăraş, Mihai. Arena muzelor: Viaţa studenţească: Îngemănare cu

sublim: [Iustina Scarlat ş. a.] // Universitatea de Stat din Moldova.

– 2004. – Nr. 14. – P. 6.

Morăraş, Mihai. Măiestrie, inspiraţie, eleganţă, temperament!:Gale-

ria muzelor: [Iustina Scarlat ş. a.] // Universitatea de Stat din Moldo-

va. – 2006. – Nr. 9. (Apr.). – P. 5.

Omagiu lui Nicolae Sulac: [dialog cu Iustina Scarlat, directorul Cen-

trului Naţional de Creaţie Populară din Republica Moldova] / con-

semnare Alexei Marulea // Lit. şi arta. – 2007. – 13 sept. – P. 6.

Roibu, Nicolae. Doamna cîntecului popular: [Iustina Scarlat] //

Timpul. – 2008. – 8 febr. – P. 18.

Valeria. Să iubim cîntecul care ne uneşte: un interviu pentru Dvs:

[Iustina Scarlat] // Ţarina. – 1993. – 26 iun. – P. 5.

SITARU LIDIA

n. 08.04.1950

Lidia Sitaru, directorul Bibliotecii Publi-ce Raionale „Alexandru Donici”, Orhei, s-a născut în sat. Hiliuţi, r-nul Rîşcani. S-a sta-bilit cu traiul în or. Orhei în 1972. Eleva sec-ţiei de biblioteconomie a Şcolii Republicane de Iluminare Culturală „Elena Sîrbu” din Soroca (1969-1971). Între anii 1976-1981 – studentă la Facultatea de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Republica Mol-dova. În anul 1983 studiază la Universitatea marxism-leninismului de pe lîngă Comite-

tul Central al P.C.M. În perioada 1995-2006 activează în calita-te de specialist în problemele bibliotecilor din r. Orhei; în 1986 ocupă postul de director al Bibliotecii Publice Raionale „Alexan-dru Donici”, Orhei; în anii 1977-1986 ocupă mai multe posturi: bibliotecar superior, şefa secţiei metodologice, director-adjunct la Biblioteca Publică Orăşenească „Alexandru Donici”, Orhei; în perioada 1974-1977 lucrează în calitate de bibliotecar (Biblioteca şcolii-internat din Orhei); 1972-1974 este şefa bibliotecii comuna-le Pelivan, r. Orhei; 1969-1971 – şefa bibliotecilor comunale Mi-căuţi, Voinova, r. Străşeni. Aprecieri deosebite: 2000 – Medalia „Mihai Eminescu”; 1990 – Medalia Veteran al muncii;1986, 1999, 2000 – Cel mai bun bibliotecar al anului; 1986 – Lucrător eminent al culturii din Republica Moldova; 1997-2004 Diplome ale Minis-terului Culturii, Consiliului Raional şi Secţiei Raionale Cultură, a publicaţiei Gazeta bibliotecarului; 1992 – Membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova; 2004-2008 – preşedin-te, membru al Biroului Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica

282 283

Moldova, Filiala Orhei. Proiecte: 1999 – Centrul de Informare şi Documentare „Orhei”; Dezvoltarea colecţiilor Bibliotecii Publice Raionale „Alexandru Donici”; 2002 – Integrarea socială şi comu-nitară a nevăzătorilor şi a persoanelor cu handicap vizual (Filiala „Nordic”); Centrul de Instruire şi Acces la Internet în colaborare cu Ambasada SUA în Moldova; Extinderea accesului la serviciile informaţionale acordate benefi ciarilor de către Centrul de Infor-mare şi Documentare „Orhei”. Idei susţinute: Este autoarea ideii de a elabora proiectele: Crearea Sălii Multimedia (Biblioteca pen-tru Copii „I. Creangă” din Orhei); Centrul de educare, informare şi integrare a romilor în societate (Filiala „Slobozia Doamnei”); Extinderea serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile din com. Donici, Bolohani, Zorile, Cucuruzeni, r. Orhei; Elaborarea biobi-bliografi ilor locale din seria Personalităţi orheiene; Actualizarea fondului de publicaţii pe diferite domenii – proiecte elaborate de 23 biblioteci comunale (săteşti) din raionul Orhei. Responsabilă de elaborarea şi editarea lucrărilor bibliografi ce: Alexandru Do-nici – o stea pe cerul Moldovei; Mihail Garaz – o viaţă sub semnul diagonalei; Dumitru Matcovschi: biobibliografi e; Ştefan cel Mare şi Sfănt (1457-1504); Orhei – străvechi oraş al Moldovei; Andrei Lupan – frate al pămîntului: biobibliografi e; Ghidul cetăţeanului; Personalităţi orheiene în domeniul culturiii, artei şi literaturii: Dicţionar biobibliografi c.

Participări:2007 – Conferinţa anuală ABRM, oraşul Bălţi2006 – Reuniunea profesională a bibliotecarilor bibliotecilor

publice din România;2005 – Conferinţa Internaţională – Crimeea (or. Sudak) – 2005;1986-2004 – Simpozioane, seminare, mese rotunde organizate

de Biblioteca Naţională din Republica Moldova, Biblioteca Muni-cipală „B. P. Hasdeu”, Biblioteca ULIM şi bibliotecile publice din teritoriu;

2003-2006 – Zilele Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, Piatra- Neamţ (România);

2003 – Vizită de studiu şi documentare în Biblioteca Metropo-litană Bucureşti (România);

2002 – Vizită de studiu şi documentare în Biblioteca Judeţeană „N. Iorga” Ploieşti (România);

2000 – Vizită de studiu şi documentare în bibliotecile publice din Finlanda şi Franţa;

2001 – Conferinţa Asociaţiei Bibliotecarilor Bibliotecilor Pu-blice din România;

1998 – Conferinţa IFLA – 98, Amsterdam (Olanda);1998 – Consfătuirea directorilor bibliotecilor publice din Ro-

mânia;1988 – Conferinţa Internaţională a bibliotecarilor, Riga (Leto-

nia).

BIBLIOGRAFIE

Achiziţii de carte în bibliotecile publice din raionul Orhei / Lidia

Sitaru // Plaiul orheian. – 2004. – 13 febr. – P. 6.

Activităţi culturale în bibliotecile publice din raionul Orhei / Lidia

Sitaru // Plaiul orheian. – 2004. – 6 febr. – P. 5.

Anul 2008 – anul lecturii / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2008. –

22 febr. – P. 8.

Biblioteca, instituţie relevantă pentru orheieni / Lidia Sitaru // Cu-

vântul. – 2008. – 21 mart. – P. 6.

Biblioteca – poartă deschisă în informarea/formarea cetăţenilor

societăţii de mîine / Lidia Sitaru // Magazin bibliologic. – 2006. –

Nr. 2-3. – P. 62-64.

284 285

Biblioteca Publică „Alexandru Donici” – Participantă la Conferin-

ţa Internaţională Crimeea – 2005 / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. –

2005. – 24 iun. –P. 2.

Biblioteca Publică – o „casa mare” a comunităţii / Lidia Sitaru //

Plaiul orheian. – 2006. – 27 ian. – P. 5.

Biblioteca Publică – parte indispensabilă a societăţii / Lidia Sitaru //

Plaiul orheian. – 2005. – 30 sept. – P. 5.

Biblioteca. Succese şi probleme / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. –

1994. – 22 ian. – P. 1.

Bibliotecile au păşit într-o nouă eră – cea informaţională / Lidia Si-

taru // Plaiul orheian. – 2004. – 20 febr. – P. 3.

Cartea trebuie să fi e întoarsă / Lidia Sitaru // Pentru comunism. –

1987. – 10 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Cine ştie carte, are parte: [despre biblioteca din jud. Orhei] / Lidia

Sitaru // Ora satului. – 2003. – Mai (Nr. 6).

Colecta de carte continuă / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2005. –

21 oct. – P. 4.

Izvoare de spiritualitate / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2001. –

4 oct. – P. 6.

Lucrurile nu stau tocmai aşa / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2008.

– 15 aug. – P. 5.

Rolul bibliotecarului în comunitate / Lidia Sitaru // Magazin biblio-

logic. – 2007. – Nr. 3-4. – P. 74-76

Şi biblioteca este un educator / Lidia Sitaru, Z. Adamachi // Plaiul

orheian. – 1990. – 28 apr. – P. 2.

Tu o carte, eu o carte… / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2005. –

15 iul. – P. 6.

Zilele bibliotecii publice „Al. Donici” / Lidia Sitaru // Plaiul orheian. – 2008 . – 6 iun. – P. 5.

Alexandru, V. „Cărţile şi biblioteca sunt viaţa mea”: [interviu cu Lidia Sitaru] // Plaiul orheian. – 2006. – 9 iun. – P. 7.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Lidia Sitaru [ş. a.] // Plaiul orhe-ian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Golub, Aliona. O viaţă dedicată cărţilor: [interviu cu L. Sitaru, direc-torul bibliotecii din Orhei] // Cuvântul. – 2006. – 23 iun. – P. 5.

O deplasare plină de impresii: [interviu cu Lidia Sitaru, directorul Bibliotecii Publice Raionale „Alexandru Donici”] / interviu realizat de Vlad Lupaşcu // Plaiul orheian. – 1994. – 30 mart.

Scurtu-Corceac, Tatiana. 105 ani de lectură publică la Orhei: [în ima-gine Lidia Sitaru, directorul Bibliotecii Publice Raionale „Alexandru Donici”] // Plaiul orheian. – 2006. – 29 sept. – P. 3 .

Ulian Rotaru: [in memoriam] / L. Sitaru [ş. a.] // Plaiul orheian. –

2002. – 3 mai. – P. 8.

APRECIERICine e Lidia Sitaru? Un nume vital funcţional (simbolic, metafo-

ric) care spune foarte mult. Sufl etul ei, viaţa-i se aşterne peste plai

– între două spaţii ale spiritului. Are o poziţie – bibliotecară – funcţie

de Directoare a bibliotecii, lucrul cel mai strategic în epocă… O stă-

pânire stăruitoare… şi cel de coordonare şi realizare a Dicţionarului

personalităţilor… intelectualilor. Va trece totul prin SITĂ: timpul, ta-

lentele…, moştenirile…, valorile perene. Ea, bibliografa Lidia Sitaru

– stăpîna culturii şi ştiinţei… EA, omul de cultură care va face totul

ca această Mare Enciclopedie a intelectualilor orheieni să străluceas-

că… Deşi s-a născut la Hiliuţi, Râşcani!

Andrei Tamazlâcaru

286 287

SOLTAN TUDOR

24.02.1956

Tudor Soltan, conducătorul a colectivu-lui de dansatori al Ansamblului de Dansuri şi Cîntece Populare „Codru” de la Palatul de cultură „La Steaua”, este originar din Slo-bozia Doamnei, Orhei. În anul 1975 absol-vă Colegiul de Artă din Soroca. Din 1976 activează în funcţie de coregraf la Palatul de Cultură La Steaua din Orhei. A fondat ansamblul model de muzică şi dans Codru-leţul, formaţie de copii. Repertoriul aces-

tor două colective include creaţii coregrafi ce de valoare din zona codrilor: Bătrîneasca din Şercani, Hora şi Sîrba culese din satele Clişova şi Cucuruzeni, Orhei, Zestrea din Slobozia Doamnei, Frun-za nucului din Clişova, Fata popii din Clişova şi Berezlogi, Şaerul din Mitoc ş. a. Participă la diverse festivaluri naţionale şi internaţi-onale în Ţările Baltice, Bulgaria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Polonia, România, Rusia, Ucraina. În 1986 colectivul ansamblului Codru participă la Festivalul Internaţional din Zakopane (Polonia) şi cucereşte trofeul principal – Toporul de Aur. În 1989 participă la Festivalul folcloric Cita de costravilari, ediţia a IV-a, Calabria (Italia); în 1993 – la Cîntecele Oltului, or. Rîmnicul Vîlcea, Cîntece-le munţilor, or. Sibiu (România), precum şi la Nufărul alb, Cahul. Este laureat al Festivalului republican La vatra horelor (formaţii de tineret şi maturi) şi Alunelul (formaţii de copii), învrednicindu-se de premii. În 1990 participă la Festivalul de muzică şi dansuri populare din Craiova (România) învrednicindu-se de Premiul Mare – Căluşul românesc. Cu premii se întoarce şi de la Festiva-

lurile internaţionale din or. Canat (Franţa) şi Martini (Elveţia). În 1979, pentru merite deosebite în propagarea artei popualre, i se conferă titlul de Eminent al Culturii din URSS, în 1982 – Eminent al Culturii din RM, iar în 1994 – Maestru în Artă.

BIBLIOGRAFIE

„Codru” – promotor al valorilor naţionale / Tudor Soltan // Plaiul

orheian. – 2003. – 12 dec. – P. 2.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Tudor Soltan [ş. a.] // Plaiul or-

heian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Popa, Pavel. Mai rar Soltani prin alte părţi: [Tudor Soltan] // Reali-

tăţi culturale: Publicaţie a Centrului Naţional de Creaţie Populară din

Republica Moldova. – 2003. – Nr. 2. – P. 37-38.

Scurtu, Tatiana. Tudor Soltan – un serv fi del al zeiţei Terpsihora //

Plaiul orheian. – 2005. – 5 aug. – P. 4.

288 289

STĂVILĂ TUDOR

n. 1952

S-a născut în com. Ciocîlteni, Orhei. Doctorul habilitat în studiul artelor, Tudor Stăvilă. A fost director al Institutului Studiul Artelor al Academiei de Ştiinte a Moldovei. A studiat pictura la Colegiul de Arte „A. Plă-mădeală” (1969-1973) şi istoria artei la Insti-tutul de Stat de Arte din Kiev (1976-1981); 1987-1991 – doctorand al ISA al ASM; do-meniul studiat – istoria artei; 1993 – doctor în studiul artei; 1995 – cercetător ştiinţifi c superior; 1998-1999 – Bursier al UNESCO

(Paris). Este autorul a circa 80 de publicaţii ştiinţifi ce apărute la Chişinău, Bucureşti şi Moscova, consacrate problemelor de istorie a artei plastice medievale şi moderne din Moldova.

Experienţă profesională1981-1982 – Colaborator ştiinţifi c al Muzeului Naţional de

Arte Plastice din Chişinău;1982-1984 – Expert al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; 1984-1991 – şef de secţie, director adjunct, director – Muzeul

Naţional de Arte Plastice din Chişinău;1991 – Colaborator ştiinţifi c, secretar ştiinţifi c, şef de secţie

Arte plastice, Institutul Studiul Artei al AŞM;1994-1998 – director interimar al IITA al Academiei de Ştiinţe

a Moldovei.2006 – şef Secţie Arte Vizuale, Institutul Patrimoniului Cultu-

ral al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; colaborator ştiinţifi c prin-cipal

Alte activitati1981-1984 – redactor ştiintifi c, autor la Enciclopedia Literatu-

ra şi Arta Moldovei (2 vol.); 1995-1999 – Expert in problemele Patrimoniului, coordonator de programe – Comisia Naţionala a Republicii Moldova pentru UNESCO; 1997-2000 – Preşedintele secţiei de critică, membru al Senatului Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. În perioada anilor 1981-1999 a fost în repetate rîn-duri expert al Comisiei de expertize a Ministerului Culturii, Uni-unii Artiştilor Plastici şi a Comisiei pentru arte monumentale a Municipiului Chişinău.

Distincţii: Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1999); Premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai bună carte românească apărută în afara graniţelor ţării (coautor – C. Ciobanu). Laureat al Premiului Naţional în domeniul artelor (2002).

BIBLIOGRAFIE

Alexei Novicov / Tudor Stăvilă. – Ch.: Timpul, 1983. – Cu caract.

chir.

Andrei Mudrea/ Tudor Stăvilă. – Ch., [s. a.]. – P. 3. – În lb.: rom.,

engl.

Arta plastică din Basarabia de la sf îrşitul sec. XIX- începutul sec.

XX : Grafi că. Sculptură. Scenografi e / Tudor Stăvilă. – Ch.: Lit. artis-

tică, 1990. – 144 p.: il.

Arta plastică modernă din Basarabia / Tudor Stăvilă. – Ch.: Ştiinţa,

2000.

Auguste Baillayre: [album] / Tudor Stăvilă. – Ch.: Arc, 2004. – 96 p.:

reprod., fotogr.

290 291

Eleonora Romanescu / Tudor Stăvilă. – Ch.: Timpul, 1985. – Cu ca-

ract. chir.

Emil Childescu / Tudor Stăvilă. – Istambul, 1997.

Ghid de monumente şi situri istorice din Republica Moldova. – Ed. a

2-a / Tudor Stăvilă. – Ch.: UNESCO, 1998. – În lb.: rom., fr., engl.

Ghid de monumente şi situri istorice din Republica Moldova / Tudor

Stăvilă. – Ch.: [s. n.], 1995.

Icoane vechi din colecţii basarabene / Tudor Stăvilă, C. Ciobanu. –

Ch.: Arc, 2000. – 211 p.

Iurie Matei / Tudor Stăvilă. – Ch.: [s. n.], 1999.

Mihail Grati. Lutul, sticla si focul / Tudor Stăvilă. – Ch.: [s. n.],

1990.

Muzeul Naţional de Arte Plastice din Moldova / Tudor Stăvilă. – Ch.:

Timpul, 1990. – În lb.: rom., rus., fr.

Patrimoniul cultural al Republicii Moldova / Tudor Stăvilă. – Ch.:

Arc Museum, 2000. – În lb.: rom., rus., fr.

Th eodor Kiriakoff / Tudor Stăvilă. – Ch.: ARC, 2006. – 79 p.

Valentina Rusu-Ciobanu / Tudor Stăvilă. – Ch.: Timpul, 1985. – Cu

caract. chir.

Выставка молдавских художников в Moсквe / Тудор Стэвилэ. –

M.: Советский художник, 1984.

* * *

Andrei Mudrea a împlinit 50 de primăveri: [creaţia pictorului] /

Tudor Stăvilă // Flux: ed. de vineri. – 2004. – 7 mai. – P. 7.

Arta basarabeană şi procesul artistic în anii postbelici / Tudor Stăvilă // „Arta’95”. – Ch., 1995. – P. 54-60.

Arta modernă basarabeană. Infl uenţe europene / Tudor Stăvilă // Etude sur L’art de la Moldavie. – 1996.

Arta plastică în Basarabia din secolul XIX / Tudor Stăvilă // „Arta ’98”. – Ch., 1999.

Arta plastică din Basarabia: infl uenţe germane / Tudor Stăvilă // Şti-inta. – 1992. – Nr. 9.

Kogan Moisei / Tudor Stăvilă // Basarabenii în lume: (Col. de mate-riale şi doc. prez. la polipticul cultural-istoric şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic. – Ch.: BNRM, 2007. – Vol. 3. – P. 192.

Colecţii de artă în Basarabia / Tudor Stăvilă // Arta. – Ch., 1996. – P. 75-85.

Curente occidentale în arta plastică din Basarabia / Tudor Stăvilă // Moldova: deschideri stiintifi ce si culturale spre Vest. – Ch.; Bucu-reşti, 1994.

De la normalitate la absurd şi viceversa / Tudor Stăvilă // Atelier. – 1998. – Nr. 3-4.

Despărţirea Luminii de întuneric: [creaţia pictorului A. Mudrea] / Tudor Stăvilă // Lit. şi arta. – 2000. – 3 febr. – P. 4-5.

Gravura de carte în Basarabia din secolul XIX / Tudor Stăvilă // „Arta’ 97”. – Ch., 1997.

Icoana populară din Basarabia în secolul XIX / Tudor Stăvilă // „Arta’ 93”. – Ch., 1993. – P. 69-90.

Interferenţe europene în arta plastică din Basarabia / Tudor Stăvilă

// „Arta’ 00”. – Ch., 2000. – P. 69-82.

292 293

Miliţa Petraşcu, sculptor de referinţă în perioada interbelică / Tudor

Stăvilă // „Arta’ 01”. – Ch., 2001. – P. 150.

Pagini de artă basarabeană. Reconstituiri / Tudor Stăvilă // Ştiinţa.

– 1992. – Nr. 2.

Patrimoniul basarabean. Aspecte şi perspective / Tudor Stăvilă //

„Colocviul Internaţional: Patrimoniul Cultural Naţional”: Strategia

conservării – o strategie a integrării în circuitul valorilor europene.

– Bucureşti, 2000.

Th eodor Kiriakoff şi arta plastică basarabeană / Tudor Stăvilă //

„Arta ’94”. – Ch., 1994. – P. 86-93.

10 ani de activitate ştiinţifi că a Institutului de Ştiinţe a Moldovei /

Tudor Stăvilă // „Arta ’01”. – Ch., 2001. – P. 5-8.

Bogdănaş, Silvia. Un act recuperatoriu pentru cultura noastră: Ma-

eştri basarabeni ai secolului XX: [lansarea albumului de artă „Augus-

te Baillazre”] // Timpul de dimineaţă. – 2005. – 18 febr.

Cibotaru, Mihail Gh. Adevărat tezaur între splendide coperte: [edi-

tarea albumului-catalog „Icoane vechi din colecţii basarabene”] //

Luceafărul. – 2002. – 21 iun. – P. 10.

Trofi mov, Rodica. Eugenia Maleşevschi, pictoriţa care a adus simbo-

lismul la Chişinău: Maeştri dispăruţi / [comentarii Tudor Stăvilă] //

Timpul. – 2003. – 14 noiemb. – P. 14.

STICI ALEXANDRA

n. 09.05.1945

Profesoară, dirijor de cor, Alexandra Stici s-a născut în com. Chiperceni, Orhei. Studii: Institutul de Stat al Artelor „Gavriil Musicescu” (1972). Activitatea de muncă: profesoară de educaţie muzicală, metodică şi instrument muzical la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, Orhei; grad didactic superior (1964-2008); Conducător artistic şi dirijor al colectivului coral al colegiului (1967-1990); Conducător artistic şi dirijor al corului-Model Codreanca (1990-2008); şefa Cate-drei Educaţie Muzicală şi Metodică (1998-

2008). Activitatea metodică-ştiinţifi că: Elaborarea lucrării meto-dico-ştiinţifi ce pentru susţinerea gradului didactic superior Cîntul vocal-coral – mijloc de cunoaştere a muzicii (1997); Elaborarea şi editarea Curriculumului Metodica educaţiei muzicale (2002); Ela-borarea şi editarea manualului Metodica educaţiei muzicale (2003); Elaborarea şi editarea lucrării didactice Tehnologii interactive şi de educaţie muzicală (2006); Elaborarea şi editarea manualului Meto-dologia educaţiei muzicale integrate (2007). Distincţii: Titlul Pro-fesor-Metodist (1989); Titlul Onorifi c Cor–Model (1990); Diplomă de Onoare a Ministerului Învăţămîntului din Republica Moldova (1995); Diplomă pentru participare la Concursul Internaţional de interpretare corală: Ediţia a II-a (Formaţiei corale a Şcolii Normale „V. Lupu”, Orhei, dirijor A. Stici (1998); Diplomă de Onoare a Mi-nisterului Culturii din Republica Moldova (1999); Titlul Onorifi c Om Emerit (2001); Diplomă: (Corului-model Codreanca al Cole-giului Pedagogic „V. Lupu” din Orhei, cond. artist. A. Stici) (2003);

294 295

Diplomă: Pentru merite deosebite în promovarea creaţiei populare naţionale (2004); Diplomă: premiul I (Formaţiei corale Codrean-ca, cond. artist. A. Stici) (2004); Diplomă: Premiul Special (Corul-model Codreanca, dirijor A. Stici) (2004); Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii din Republica Moldova (2005); Medalia Me-ritul civic (2005); Locul I la concursul Mărţişor – 2005 (corului – model Codreanca) (2005); Titlul Onorifi c Cetăţean de onoare al satului Cucuruzeni, Orhei (2007); Diplomă de gradul I (Formaţiei corale Codreanca, cond. artist. A. Stici) (2007); Diplomă de par-ticipant la activitatea Ecou-2008 cu genericul Flacăra memoriei (2008).

BIBLIOGRAFIE

Metodologia educaţiei muzicale integrate: pentru colegiile pedago-

gice şi de muzică cu profi lurile: pedagogia învăţămîntului primar şi

pedagogia muzicală / Alexandra Stici. – Ch.: [s. n.], 2007. – 191 p.

Metodica educaţiei muzicale: pentru studenţii instituţiilor de învă-

ţămînt superior de scurtă durată (colegii) cu profi l muzical-pedago-

gic: (ciclul primar) / Alexandra Stici, Ion Gagim. – Ch.: [s. n.], 2003.

– 152 p.

Tehnologii interactive de educaţie muzicală: pentru elevii colegiilor

pedagogice cu profi lurile: pedagogia învăţămîntului primar şi peda-

gogia muzicală: (ciclul primar) / Alexandra Stici. – Ch.: [s. n.], 2006.

– 68 p.

* * *

„Codreanca” – laureat al festivalului republican „Gavriil Musicescu

– 160 ani” / Alexandra Stici // Plaiul orheian. – 2007. – 18 mai. – P. 6.

Muzica îmi mîngîie inima / Alexandra Stici // Plaiul orheian. – 2004.

– 16 ian. – P. 1.

Boguşevschi, Iuliana. Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei

– primul colegiu pedagogic, întemeiat în republică: [dialog cu Nelea

Globu, director]: [Alexandra Stici] // Făclia. – 2006. – Mart.

Costache, Alexandru. O iniţiativă salutară: [evoluarea formaţiei

„Dor, doruleţ” în cartierul „Bucuria” sub conducerea A. Stici] // Pla-

iul orheian. – 2006. – 8 sept. – P. 4.

„Eu cînt nu de aceea că ştiu a cînta, dar ca să-mi astîmpăr inima”:

[Alexandra Gherciu-Stici, profesoară de muzică, dirijor] / consem-

nare V. Cocarcea, Mihai Obreja // Plaiul orheian. – 1997. – 22 mart.

– P. 2.

Felicitări!: [Alexandra Stici, Andrei Suruceanu] // Plaiul orheian. –

2001. – 2 mart. – P. 1.

Jamba, Grigore. „Codreanca” e „copilul” dnei Alexandra Stici // Lit.

şi arta. – 2002. – 27 iul. – P. 6.

Obreja, Mihai. O orheiancă decorată pentru munca cu abnegaţie

pe tărîmul pedagogic: [Alexandra Stici] // Plaiul orheian. – 2005. –

24 iun. – P. 1.

Obreja, Mihai. Un manual aşteptat de mult: Noutăţi editoriale: [ela-

borarea manualului Metodica educaţiei muzicale] / Alexandra Stici,

Ion Gagim] // Plaiul orheian. – 2003. – 31 ian. – P. 1.

Obreja, Mihai. Un nou manual necesar: Noutăţi editoriale: [lansarea

manualului Metodologia educaţiei muzicale integrate, autor Alexan-

dra Stici] // Plaiul orheian. – 2007. – 26 oct. – P. 1.

Sandu, Mihail. Alexandra Stici, artist şi pedagog // Făclia. – 2002. –

15 sept.

Sclifos, Svetlana. [Omagiu adus dnei Alexandra Stici-Gherciu] //

Făclia. – 1999. – 4 noiemb. – P. 1.

296 297

Ефимов, Юрий. У образцового дирижера и хор образцовый:

Юбилей: [Александра Стичь] // Независимая Молдова. – 2000.

– 18 июля.

APRECIERI

„Născută într-o familie de ţărani harnici şi gospodari, Alexandra

a pornit pe calea artei muzicale cu toată dăruirea de sine, pentru a

cunoaşte cît mai profund, după cum afi rmă ea însăşi, lumea muzicii

şi tainele ei…”

Vasile Cocarcea

SURUCEANU ANDREI

07.08.1947 26.03.2008

Andrei Suruceanu, este originar din s. Su-ruceni, Ialoveni. Cariera de artist şi-a în-ceput-o în ansamblurile de muzică uşoară Sonor şi Codru. În 1971 participă la Festi-valul Internaţional Chihlimbarul Liepajei, unde se întoarce cu titlul de laureat. În 1981 absolveşte Institutul de Arte, Facultatea de Regie şi Metodologie. Din 1986 ocupă pos-tul de şef al Direcţiei Cultură Orhei. A par-ticipat la numeroase festivaluri naţionale şi

internaţionale. A cîntat pe marile scene din Italia, Franţa, Româ-nia, Rusia (Soci), Lituania etc. Distincţii: Medalia Meritul Civic, Maestru în Artă.

BIBLIOGRAFIE

Cultura bună se face şi din bucurii… / Andrei Suruceanu // Plaiul

orheian. – 2002. – 22 febr. – P. 6.

Cultura, fără ca să vrem, e o armă politică, dar ea trebuie să ne ajute

la promovarea perlelor rare ale artei populare / Andrei Suruceanu //

Plaiul orheian. – 1995. – 3 iun. – P. 2.

Cu sărbătoarea! / Andrei Suruceanu // Plaiul orheian. – 1997. –

8 mart. – P. 1.

Despre Limbă – cu dragoste şi respect / Andrei Suruceanu // Plaiul

orheian. – 1994. – 16 febr. – P. 1.

298 299

Flori, mult soare şi veselie / Andrei Suruceanu // Plaiul orheian. –

2001. – 27 apr. – P. 4.

Semănăm grîu, culegem cîntec / Andrei Suruceanu // Plaiul orheian.

– 2001. – 8 iun. – P. 5.

Succesele laureaţilor / Andrei Suruceanu // Plaiul orheian. – 1994. –

1 ian. – P. 4.

Andrei Suruceanu: [in memoriam] / Andrei Globa [ş. a.] // Plaiul

orheian. – 2008. – 28 mart. – P. 3; fotogr.

Andrei Suruceanu ne-a părăsit, trecînd în veşnicie: [in memoriam] //

Cuvântul. – 2008. – 28 mart. – P. 2; fotogr.

Andrei Suruceanu: „Nu desconsideraţi cultura!” / consemnare

M. Topală // Plaiul orheian. – 2000. – 4 dec. – P. 2.

Botnariuc, Ludmila. A rămas un cîntec necîntat…: [in memoriam

Andrei Suruceanu] // Plaiul orheian. – 2008. – 2 mai. – P. 2.

Cumatrenco, Sergiu. De ce n-am dezvolta industria turismului?:

[A. Suruceanu] // Plaiul orheian. – 2003. – 28 iun. – P. 4.

Cumatrenco, Sergiu. Mulţumiri tuturor: [A. Suruceanu] // Plaiul or-

heian. – 2000. – 29 sept. – P. 1.

Dragi bibliotecari!: [mesaj de felicitare] / A. Suruceanu, L. Sitaru //

Plaiul orheian. – 2001. – 4 oct. – P. 6.

„După demisie am ridicat o răstignire”: [interviu cu Andrei Surucea-

nu] / a intervievat Ion Cernei // Cuvântul. – 2008. – 22 febr. – P. 2.

Felicitari!: [Andrei Suruceanu, Alexandra Stici] // Plaiul orheian. –

2001. – 2 mart. – P. 1.

Îmbracă-te în doliu, meleag orheian…: [in memoriam Andrei Su-

ruceanu] / Andrei Calcea [ş. a.] // Plaiul orheian. – 2008. – 28 mart.

– P. 3.

Paştele Blajinilor la Jurnal: [in memoriam Andrei Suruceanu] / Lud-

mila Botnariuc // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 2 mai. – P. 5; fotogr.

Ulian Rotaru: [in memoriam] / A. Suruceanu [ş. a.] // Plaiul orheian.

– 2002. – 3 mai. – P. 8.

Vasile Asauleac: [in memoriam] / A. Suruceanu [ş. a.] // Plaiul orhe-

ian. – 1998. – 24 oct. – P. 1.

APRECIERI

„Astăzi Andrei Suruceanu se impune măsurat nu cu timpul ci cu

fapta. Aici, în inima străbunilor Codri ai Orheiului, el a fost Omul

care nu doar a respectat cu multă stricteţe normele vieţii, ale cuge-

tului, ale graiului şi făuririi binelui, dar mereu i-a chemat pe cei din

jur să-şi respecte neamul, să-şi cinstească părinţii şi strămoşii şi să-şi

apere propria demnitate. Maestrul Suruceanu rămîne un exemplu

de optimism, energie, patriotism şi rezistenţă pentru noi toţi”.

Ludmila Botnariuc

300 301

ŞTIRBU LIVIU

n. 1953

Compozitorul şi interpretul Liviu Ştir-bu, s-a născut în com. Step-Soci, Orhei. În 1968 absolveşte Şcoala de Muzică din Or-hei, compartimentul vioară; Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (1972), Institutul de Arte (dirijor de orchestră po-pulară, 1987). Este licenţiat în compoziţie al Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu” din Chişinău (1992). Şi-a completat studiile post-universitare în compoziţie la Acade-mia de Muzică din Bucureşti. Activează ca

instrumentist în colectivul moldovenesc la Soiuzgoskonţert (1972-1975). Fost director muzical la Centrul cultural Ginta Latina din Chişinău. Între anii 1975-1979 – în Orizontul, Contemporanul. Se învredniceşte de premiul „Boris Glavan” şi titlul de laureat la Con-cursul unional Cu cîntecul prin viaţă. Între 1981-1987, cu grupul de estradă Plai, devine laureat al mai multor concursuri muzicale, în cadrul cărora au fost interpretate mai multe din cîntecele sale. Printre creaţii se enumeră: Concert pentru pian şi orchestră, lu-crări pentru pian (Toccată, Sonată, Variaţiuni), Rapsodie pentru trio cu pian, Quartet de coarde, Art-folk-rock-operă Mioriţa; mu-zică la circa 30 de spectacole dramatice, muzicale şi pentru copii, muzică pentru 13 fi lme artistice şi documentar-publicistice; peste 200 de cîntece şi piese instrumentale de estradă, scrie muzică aca-demică ş. a. Este laureat al concursurilor de muzică uşoară, rock-chitarist. Distincţii: Maestru în Artă din RM (1999).

BIBLIOGRAFIE

Cîntecul moldovenesc de estradă, 1988: [culegere]. – Ch.: Lit. artisti-

că, 1989. – 53, [2] p.: note. – În conţ.: Eu nu visez / vers. de Gh. Vodă,

Liviu Ştirbu.

Cîntecul moldovenesc de estradă, 1987: [culegere]. – Ch.: Lit. artis-

tică, 1988. – 44 p.: note. – În conţ.: Răsună clipa / vers. L. Sobeţchi,

Liviu Ştirbu.

* * *

„Arta e îndemînarea creatorului de a se afl a cu capul în cer şi cu

picioarele pe pămînt…”: inteviu cu compoz. L. Ştirbu // Lit. şi arta.

– 2000. – 20 apr.

„Ascult cu încîntare folclorul nostru”: [interviu cu compozitorul

Liviu Ştirbu] // Glasul naţiunii. – 2003. – 14 aug. – P. 12.

Cazacu, Aurelia. Despre venirea lui Liviu Ştirbu: [referitor la seara de

creaţie a compozitorului, Palatul Naţ., 27.01.1999] // Moldova suve-

rană. – 1999. – 27 ian.

„De fi ecare dată cînd mă apuc să compun muzică, mă simt ca un elev

în clasa I, care nu ştie cum va reuşi să scrie prima literă…”: [interviu

cu compozitorul Liviu Ştirbu] // Mesagerul. – 2000. – 3 iun. – P. 6.

Despre circ, chitare şi alte fi le de biografi e: [interviu cu compozito-

rul şi interpretul Liviu Ştirbu] / consemnare A. Grigoraş // Tineretul

Moldovei. – 1998. – 21 febr. – P. 6.

Exemplul prost provoacă dorinţă de a-l urma: [interviu cu compozi-

torul Liviu Ştirbu] // Flux: ed. de vineri. – 2001. – 5 oct. – P. 6.

„Eu vin, ca să rămîn împreună…”: dialog cu compoz. L. Ştirbu / in-

terviu realiz. de Rodica Trofi mov // Flux: cotid. naţ. – 1999. – 26 ian.

– P. 6.

302 303

Liviu Ştirbu îşi împarte viaţa între soţia iubită şi interpreta preferată:

[interviu cu compozitorul şi interpretul] // Jurnal naţ.: ed. de Chişi-

nău. – 2000. – 11 noiemb. – P. 9.

Liviu Ştirbu: „Toate piesele sunt inspiraţii nerepetate” / sondaj reali-

zat de Lena Negru // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 5 iun. – P. 4.

Mircos, Vlad. Liviu Ştirbu: „Eu vin”: [portret de creaţie] // Basarabia.

– 1999. – Nr. 1. – P. 13.

Mircos, Vlad. Liviu Ştirbu şi Nelly Ciobanu la Festivalul „Vocile Asi-

ei” din Kazahstan: [ed. 1999] // Lit. şi arta. – 2000. – 9 mart. – P. 3.

Muzica noastră a cucerit America: [interviu cu compozitorul Liviu

Ştirbu] // Luceafărul. – 2001. – 30 noiemb. – P. 10.

O sinteză modernă a intonaţiilor româneşti: [interviu cu dl. L. Ştirbu,

angajat al Teatrului muzical „Ginta Latină”] / consemnare R. Mahu //

Mesagerul. – 1995. – 15 dec.

Премьера рок-оперы „Миорица”: [интервью с режиссером спек-

такля Кишин. Муз. Тeaтра „Джинта латинэ” В. Мадан и композ.

Л. Штирбу] // Колумна. – 1992. – №1. – C. 50-51.

Materiale audiovizuale

Filmul marii iubiri: [înregistrare audio] / muz., aranjament L. Ştirbu,

PoliDisc Radio. – Ch.: PoliDisc Records, 2001.

Nu miza…: [înregistrare audio]. – Ch.: Djanoma SRL: Master Music,

1998. – 1 casetă audio. Stereo. – În conţ.: vers. Marine, Ul. Rotaru; Tu

şi tăcerea / muz. L. Ştirbu.

Burghilă, Lenuţa. Mi-e dor de tine: [înregistrare audio]. – Ch.: Asoc.

„Euro-Moldova Art”: Master Music, 2000. – 1 casetă audio. Stereo.

– În conţ.: Doina / aranj. L. Ştirbu.

Gheras, Marin. Delvina: [înregistrare audio] / chitară L. Ştirbu. –

Ch.: Djanoma SRL: Music Master, 2000. – 1 casetă audio. Stereo. – În

conţ.: Buna seara; Cuando Vuelvo; Nu pleca / muz. L. Ştirbu

Тоp Moldova: коллекционный: [înregistrare audio] / PoliDisc Ko-

dio. – Ch.: PoliDisc Records, 2001. – 1 CD. – Из содерж.: Ангел мой

/ композитор Л. Штирбу.

APRECIERI

Rolul lui a fost esenţial pentru toţi tinerii compozitori – solişti de

estradă. Liviu Ştirbu, iată-l un mare artist – brad al chitarei… Un

romancier superb. La început părea extravagant… Un aventurier

al armoniilor…, ritmurilor. El, acest foarte măiestrit muzician pune

baza mişcării de redresare a genului muzicii de estradă în Moldova.

Lansează modele noi de gândire muzicală. Apare deci un muzician,

cu absolute calităţi în componistică…, în arta aranjamentului instru-

mental şi a sintezei sunetului, timbrelor, fundamentându – le într-un

Studiou coordonat chiar de însuşi Liviu Ştirbu de la Step-Soci, Orhei.

E compozitorul pe care l-am admirat mult pentru tot ce a făcut şi

face ca genul de cântec să prospere în inima şi sufl etul tineretului de

pretutindeni.

Andrei Tamazlâcaru

304 305

TIHON VALENTINA

20.06.1948

Poeta Valentina Tihon s-a născut în sat. Mateuţi, Rezina, într-o famile de pedagogi. A absolvit Şcoala Pedagogică din Orhei, apoi facultatea de matematică a Universităţii de Stat din Moldova. A activat ca profesoară de matematică şi arte plastice la Şcoala Nor-mală „V. Lupu” din Orhei. Publică versuri din anul 1982.

BIBLIOGRAFIE

Dincolo de vis / Valentina Tihon. – Ch.: Baştina, 1996. – 80 p.

* * *

Anii de studenţie / Valentina Tihon; muz. V. Verega // Plaiul orheian.

– 1993. – 15 mai. – P. 4.

Apropie-te de tine…: [versuri] // Moldova literară: Supl. al ziar. „Mol-

dova suverană”. – 1996. – 9 oct. – În conţ.: Înstrăinare / V. Tihon

Către Eminescu; Un pas spre mîntuire; Umblă vîntul…: [versuri] /

Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1995. – 5 iul. – P. 4.

Dăruire: [versuri] / Valentina Tihon // Moldova socialistă. – 1988. –

10 iul. – Cu caract. chir.

Doar dragostea: [versuri] / Valentina Tihon // Pentru comunism. –

1989. – 23 dec. – P. 4. – Cu caract. chir.

Femeie: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1996. –

7 mart. – P. 1.

Fiecare: [versuri] / Valentina Tihon // Steluţa. – 1988. – Nr. 10. –

P. 8. – Cu caract. chir.

Ghiocelul: [versuri] / Valentina Tihon // Viaţa satului. – 1990. –

7 mart. – P. 12.

Ghiocelul: [versuri] / Valentina Tihon // Viaţa satului. – 1986. –

8 mart. – P. 3. – Cu caract. chir.

Iarna; Ninge; Soarta: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. –

1995. – 20 dec. – P. 4.

Închinare lui Ştefan-Vodă: [versuri] / Valentina Tihon // Pentru co-

munism. – 1989. – 28 oct. – P. 4. – Cu caract. chir.

În ochii mei; Începutul infi nitului; Ploi cu amintiri: [versuri] / Valen-

tina Tihon // “a” MIC. – 1997. – Nr. 4. – P. 7.

Înstrăinare…[versuri] / Valentina Tihon // Făclia. – 1990. – 10 mart.

– P. 8.

Îţi sînt dator, Pămîntule!; Acolo, poate…: [versuri] / Valentina Tihon

// Pentru comunism. – 1986. – 18 ian. – P. 4. – Cu caract. chir.

Mai scînteie – o speranţă; La poarta pieţii; Tristeţe; Lacrima…: [ver-

suri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1995. – 11 ian. – P. 4.

Mamă; Femeilor mă închin: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul or-

heian. – 1997. – 8 mart. – P. 3.

Mîndria noastră – meşterii populari / Valentina Tihon // Plaiul or-

heian. – 1997. – 21 iun. – P. 1.

Nevada: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1987. – 28

noiemb. – P. 4. – Cu caract. chir.

306 307

Oare ce păcat: [versuri] / Valentina Tihon // Moldova socialistă. – 1990. – 22 apr.

Orheiul meu: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1997. – 8 noiemb. – P. 2.

Păsările: [versuri] / Valentina Tihon // Viaţa satului. – 1988. – 2 apr. – Cu caract. chir.

Rădăcină; Dorul; Copilăria mea: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1986. – 27 dec. – P. 4. – Cu caract. chir.

Rămîne-vom cu Eminescu: [versuri] / Valentina Tihon // Făclia. – 1991. – 4 oct. – P. 9.

Seminţe de pace; De atîta timp…: [versuri] / Valentina Tihon // Pla-iul orheian. – 1986. – 13 mai. – P. 4. – Cu caract. chir.

Serenade; Inutil efort; Dintre vicii: [versuri] / Valentina Tihon // Glasul naţiunii. – 1991. – 24 oct. – P. 7.

Şi ochii ce m-au legănat acum sînt stele ne-adormite…: [versuri] / Valentina Tihon // Moldova literară: Supl. al ziar. „Moldova suvera-nă”. – 1996. – 31 iul. – În conţ.: Aripi; Tristeţe; Întoarcerea îngerului…

Toamna dragostei: [versuri] / Valentina Tihon // Plaiul orheian. – 1987. – 28 febr. – P. 4. – Cu caract. chir.

Calcea, Andrei. „Aştept să îmbătrînească minciuna, să-şi dea, în sf îrşit, cărţile pe faţă…”: [dialog cu V. Tihon, scriitoare din Orhei] // Plaiul orheian. – 1998. – 1 iul. – P. 2.

Doina codrului / text V. Tihon; muz. L. Sajin // Plaiul orheian. – 1999. – 2 febr. – P. 7.

Lumina de veghe: [versuri]. – Ch.: Lumina, 1992. – În conţ.: Din-tre viciile; Rămîne-vom cu Eminescu; Străină-i lumea / V. Tihon. – P. 105-110.

Valentina Tihon: [date biografi ce] // Maxian Deladolna, Gheorghe.

Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 54; fotogr.

Valentina Tihon, preşedinta societăţii raionale a femeilor „Columna”,

poetă // Plaiul orheian. – 1997. – 8 mart. – P. 3.

Vreau lîngă tine…; Atîtea feţe; Vitraliul Toamnei; Se răzvrătesc amur-

guri…: [versuri] / Valentina Tihon // Maxian Deladolna, Gheorghe.

Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 55-68.

308 309

ŢĂRNĂ DOREL

n. 22.02.1947

Actorul şi regizorul de teatru Dorel Ţăr-nă, este băştinaş din com. Ghetlova, Orhei. Studiile primare le face la Şoldăneşti, Dea-lul Nant, Mincenii de Jos, Buşăuca, Saharna Nouă, Receşti. Studiază la Şcoala Pedagogi-că din Orhei (1961-1965), concomitent este dansator în Ansamblul de dansuri şi mu-zică populară „Codru”, Orhei (1962-1966). În 1969-1973 studiază la Institutul de Arte „G. Musicescu”, Facultatea iluminare cultu-

rală şi actorie. În 1973-1974 este directorul Palatului de cultură „La Steaua” din Orhei, actor la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău (1974-1990). Din 1990 – director al Centrului de Cultură şi Artă „Ginta Latină” din Chişinău. E cunoscut ca textier pentru cîntece interpretate de cîntăreţi din Moldova. În 1991 Olga Ciolacu obţine Premiul Mare la Bucureşti cu melodia Apără-ne, Doamne, pe versuri de D. Ţărnă.

BIBLIOGRAFIE

Ghimpu, Doina. Cu Tudor Ţărnă în avanscenă // Timpul. – 2007.

– 16 febr. – P. 18.

ŢURCAN PETRU

16.02.1907 1980

Grafi cianul Petru Ţurcan este băştinaş din sat. Dişcova, Orhei. A absolvit şcoala de desen din Chişinău în 1935. S-a manifestat printr-o serie de lucrări grafi ce: Portretul lui N. Gribov (1968), Pe iaz (1972) etc.

BIBLIOGRAFIE

Горки; Скамейка в парке / Петр С. Цуркан // Октябрь – живое

знамя. – К., [s. a.]. – C. 84.: ил. – (По ленинским местам).

310 311

USINEVICI ŞTEFAN

27.04.1881 23.02. 1934

Scriitor, memoralist, medic veterinar, Ştefan Usinevici s-a născut în com. Trebu-jeni, Orhei. Absolvent al Seminarului Teolo-gic din Chişinău (1901). Întors din războiul ruso-japonez, urmează Facultatea de Medi-cină Veterinară la Institutul din Harkov. Se angajează ca medic veterinar la Soroca. Lasă posterităţii, după moartea sa, în manuscris, un volum de foarte interesante amintiri, care cuprind evenimente din Basarabia şi din războaiele ruso-japonez şi ruso-german,

dintr-o perioadă de peste douăzeci şi cinci de ani. În 1996 sînt publicate, de către fi ii şi nepoţii săi, memoriile lui Ştefan Usinevici în volumul Nostalgii basarabene. S-a stins din viaţă la Chişinău de cangrenă pulmonară.

BIBLIOGRAFIE

Nostalgii basarabene: Mărturii autobiogr. / Ştefan Usinevici. – Cluj-

Napoca: Casa Cărţii de ştiinţă, 1996. – 182 p.: fi g.

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia.

– Ch.: ARC, 1996. – În conţ.: Ştefan Usinevici. – P. 144.

* * *

Calcea, Andrei. Ştefan Usinevici // Calcea, A. Personalităţi orheiene.

– Ch., 2003. – P. 179.

Colesnic, Iurie. Doctorul Usinevici, alias pictorul Usinevici // Flux:

Ed. de vineri. – 2001. – 10 aug. – P. 7.

Colesnic, Iurie. Ştefan Usinevici // Colesnic, Iu. Basarabia necunos-

cută. – Ch., 1993. – Vol. 2. – P. 150-153.

Pelivan, Ion. [Ştefan Usinevici] // Viaţa Basarabiei. – 1941. – Nr. 8.

312 313

VACARU GHEORGHE

n. 14.09.1943

Gheorghe Vacaru s-a născut în s. Zăbri-

ceni, Edineţ, în familia lui Nicolae şi Maria

Vacaru, gospodari de frunte din sat, care au

adus pe lume cinci băieţi. Este absolvent al

Universităţii de Stat din Chişinău, Facultatea

Istorie (1969). A lucrat în calitate de profe-

sor la şcoala medie Işnovăţ (1969-1971), mai

apoi – la Şcoala Agricolă din satul Cucuru-

zeni, Orhei, unde activează pînă în prezent.

Chemare către neam este prima carte de

versuri a lui Gh. Vacaru.

BIBLIOGRAFIE

Chemare către neam: Poezii / Gheorghe Vacaru. – Ch.: [s. n.], 2007.

– 72 p.

* * *

Cine-s oare…: [versuri] / Gheorghe Vacaru // Pentru comunism. –

1989. – P. 4. – Cu caractere chir.

Dor de mamă; Jos beţia: [versuri] / Gheorghe Vacaru // Plaiul orhe-

ian. – 2007. – 12 oct. – P. 4.

Gheorghe Vacaru: [date biografi ce] // Maxian Deladolna, Gheorghe.

Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 152; fotogr.

Imn; Ce-ai făcut, măicuţă dragă…; Chemare către neam; Cîntare pla-

iului natal: [versuri] / Gheorghe Vacaru // Maxian Deladolna, Gheor-

ghe. Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 153-168.

O istorie ce nu poate fi uitată: Şcoala Agricolă din Cucuruzeni la

115 ani / Gheorghe Vacaru // Plaiul orheian. – 2008. – 16 mai. –

P. 4.

314 315

VEREGA VASILE

n. 29.04.1949

Vasile Verega s-a născut în s. Rădeni,

Călăraşi, într-o familie de ţărani. Fiind co-

pil, încerca să cînte la frunză, la fl uierul pe

care şi-l făcea singur. A absolvit Şcoala Pe-

dagogică din Călăraşi şi Institutul de Arte

„G. Musicescu” din Chişinău, specialitatea

dirijor de cor (1977). Primele încercări de a

compune muzică au fost la insistenţa unui

coleg care scria versuri. Şi-a încercat puteri-

le în componistică. Primul cîntec O noapte

la mare a fost cîntat în anul 1972 la festivalul raional din Călăraşi,

care s-a bucurat de succese. A activat în calitate de profesor de

muzică la Şcoala Normală „V. Lupu” din Orhei.

BIBLIOGRAFIE

Abecedarul: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 1991. – 7 mai. – P. 4.

Adio, grădiniţă!: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 2002. – 24 mai. – P. 6.

Am iubit odată: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 2005. – 18 febr. – P. 6.

Anii de studenţie: [Text; note muzicale] / muz. V. Verega; vers.

V. Tihon // Plaiul orheian. – 1993. – 15 mai. – P. 4.

Au venit sărbătorile: [Text; note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 2002. – 3 mai. – P. 8.

Barza: (cîntece pop. mold.) / prelucr. V. Verega // Plaiul orheian. –

1994. – 7 dec. – P. 4.

Bradul; Moş Crăciun: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega

// Plaiul orheian. – 2003. – 26 dec. – P. 6.

Cine-am fost şi cine sînt: [Text; note muzicale] / muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 2005. – 24 iun. – P. 6.

De ce, tată, eşti aşa?: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 1997. – 10 dec. – P. 4.

De ziua bunicuţei: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 1994. – 2 noiemb. – P. 4.

Dor de mamă: (Ninei Crulicovschi): [Text; note muzicale] / vers. şi

muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1995. – 13 dec. – P. 4.

Dorinţa: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994.

– 14 ian. – P. 4.

Gînsacul: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994.

– 21 dec. – P. 4.

Iepuraşul în blugi: [Text; note muzicale] / muz. V. Verega; vers.

S. Afanasiu // Plaiul orheian. – 1993. – 15 dec. – P. 4.

Imn oraşului Orhei / text şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 2003.

– 10 oct. – P. 6.

Inimioară, iartă-mă…: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Vere-

ga // Plaiul orheian. – 1994. – 11 mai. – P. 4.

Iubind în taină…: (romanţă) / muz. V. Verega // Plaiul orheian. –

1995. – 21 iun. – P. 4.

316 317

Într-o bună dimineaţă: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 1993. – 15 dec. – P. 4.

Firul gîndului: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 2003. – 4 iul. – P. 6.

Flori: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1996. –

5 iun. – P. 4.

La aniversară / text şi muz. V. Verega // Făclia. – 1999. – 4 noiemb.

– P. 1.

La revedere / text şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1999. –

25 mai. – P. 3.

La revedere / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

13 iul. – P. 4.

La vatră: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

9 febr. – P. 4.

Mama: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

6 apr. – P. 4.

Mama: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

17 aug. – P. 4.

Monumentul: [Text; note muzicale] / muz. V. Verega; vers. I. Potîngă

// Plaiul orheian. – 1995. – 8 febr. – P. 4.

Moş Crăciun / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

21 dec. – P. 4.

Ochii văd – inima cere: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 2000. – 1 mart. – P. 3.

Odă tatălui meu / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1994. –

17 aug. – P. 4.

O noapte la mare: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian.

– 1994. – 13 iul. – P. 4.

Păziţi iubirea cea dintîi / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. –

1997. – 8 ian. – P. 4.

Pe scara sufl etului meu: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul

orheian. – 1993. – 29 sept. – P. 4.

Plai natal / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 2000. –

1 sept. – P. 8.

Serenada: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 2003.

– 20 iun. – P. 6.

Scara vieţii / vers. şi muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1998. –

4 mart. – P. 4.

Spicuşor: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 2005.

– 5 aug. – P. 6.

Steaua sus răsare: (colind de Crăciun) / muz. V. Verega // Plaiul or-

heian. – 2005. – 23 dec. – P. 6.

Tangoul dragostei: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 1993. – 17 apr. – P. 4.

Tatăl nostru: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. –

2001. – 13 apr. – P. 5.

Te aştept: [note muzicale] / muz. V. Verega // Plaiul orheian. – 1995.

– 15 mart. – P. 4.

Toamna de aur: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 2002. – 1 noiemb. – P. 7.

Un slujitor fi del al Zeiţei Euterpe: [dialog cu V. Verega, prof. de

muz.] / a intervievat V. Laşcu // Plaiul orheian. – 1993. – 17 apr. –

P. 4.

318 319

Vacanţa de vară: [Text; note muzicale] / vers. şi muz. V. Verega //

Plaiul orheian. – 1994. – 25 mai. – P. 4.

Vals de Anul Nou; Marşul voluntarilor; Învăţătorul; După biblie…:

[note muzicale] / Vasile Verega // Maxian Deladolna, Gheorghe.

Cântece şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 70-95.

Vasile, Verega. [biografi e] // Maxian Deladolna, Gheorghe. Cântece

şi poezii orheiene. – Ch., 2008. – P. 69; fotogr.

VICOL TEODOR

1888 ?

Scriitorul şi publicistul basarabean, Teodor Vicol s-a născut în com. Bieşti, Orhei. Studii: Şcoala din satul natal, Facultatea de Medicină din Iaşi. În 1925 publică cartea Plăcile codrului. Este un cronicar neobosit al vremurilor sale, publicînd lucrările sale în pa-ginile ziarelor naţionale: Cuvînt moldovenesc, Opinia (Iaşi), revis-ta Viaţa Basarabiei. Povestirile şi articolele sale au fost incluse în cărţile de nuvele: Pe scara vieţii (1919), Durere şi nădejde (1937), Lira Basarabiei, Doctor în medicină.

320 321

VIERU GAVRIL

06.04.1880 07.02.1964

Pictorul Gavril Vieru este băştinaş din

com. Puţuntei, Orhei. În 1906 absolveşte

Şcoala de desen de pe lîngă Societatea de

stimulare a artelor plastice din Petersburg,

iar în 1912 studiază la Şcoala Pictorilor din

Petersburg. A activat la Petersburg şi Min-

sk (Bielorusia). Între 1922-1925 a fost sce-

nograf, pedagog la Tehnicumul Feroviar din

Minsk şi alte instituţii de învăţămînt din

Minsk. Iniţial a practicat pictura de icoane,

apoi trece la arta de gen. Din 1925 participă la expoziţiile republi-

cane din Bielorusia. Tematica, în mare parte, este revoluţionară:

Masacrul de la Kurlovsk (1925), Partizanii (1927), Vechi şi nou

(1927), Intrarea Armatei Roşii în Minsk (1944). O altă temă, care

l-a captivat cu desăvîrşire, a fost cea a muncii. Convins că se fă-

ureşte o viaţă nouă, nemaiîntîlnită în istoria omenirii a încercat,

prin arta sa, să fi e alături de cei care ctitoresc această lume: Subot-

nic (1932), Tineri sportivi (1934), Recoltarea cartofi lor (1935) ş. a.

A fost pasionat de compoziţiile istorice, de pînzele mari cu esen-

ţă batalistă. Din şirul acesta evidenţiem: Bătălia de pe lacul Ciud

(1938), 3 mai 1944 la Minsk (1945). Amintindu-şi de pictura bise-

ricească, de tehnicile ei de odinioară, a profesat şi pictura mura-

lă şi s-a evidenţiat ca un bun portretist: Kondrat Krapiva (1938),

Mamă-eroină (1946), Portretul fi icei (1947).

BIBLIOGRAFIE

Colesnic, Iurie. Gavril Vieru – un pictor plecat să-şi caute destinul //

Basarabenii în lume: (Col. de materiale şi doc. prez. la polipticul cul-

tural-istoric şi şt. omonim) / Bibl. Naţ. a RM; alcăt. şi îngrij. R. Melnic.

– Ch., 2002. – Vol. 3. – P. 32-34.

APRECIERI

„Gavril Vieru este un exemplu de surghiunit, plecat de acasă din

adolescenţă, format într-un mediu cultural rusesc de avangardă şi

stabilit în Bielorusia, fi indcă acolo atmosfera i s-a părut cea mai pri-

elnică, mai apropiată de cea a meleagurilor natale. Nu atît natura

verde cu păduri întinse, ci oamenii blînzi şi sfătoşi l-au făcut să anco-

reze în acele ţinuturi.

Neamul Vieru a dat Basarabiei un pictor marcant, chiar dacă n-a

activat la baştină.”

Iurie Colesnic

CUPRINS

Istoria este o parte din noi… Lidia Sitaru ................................................................4

Întru apărarea identităţii şi înălţarea spiritului românesc. Vlad Zbârciog .....6

Lumina universului spiritual orheian. Andrei Tamazlâcaru ...............................9

Nota bibliotecarului .................................................................................................. 14

ABABII PETRU ........................................................................................................................16

AFANASIU SERGIU ...............................................................................................................19

AMARFI LILIA ........................................................................................................................26

ARBORERALLI ZAMFIR ...................................................................................................28

ASAULEAC VASILE ..............................................................................................................33

BAJAN VASILE ........................................................................................................................35

BARABULĂ VLADIMIR.......................................................................................................38

BARJANSCHI IURIE ..............................................................................................................39

BELEAEV VLADIMIR ...........................................................................................................42

BÎRNAZ RAISA .......................................................................................................................43

BOBÎNĂ GHEORGHE ...........................................................................................................44

BOSIDUMENEANU GHEORGHE ...................................................................................58

BOSTAN CONSTANTIN .....................................................................................................63

BUNĂCALEA PETRU ...........................................................................................................67

BUZILĂ VARVARA ................................................................................................................70

CAFTANAT IOAN .................................................................................................................77

CAFTANAT MIHAIL AGAPIE ..........................................................................................78

CAFTANAT MIHAIL VASILE ...........................................................................................79

CALCEA ANDREI ..................................................................................................................82

CHIRIŢA VARLAAM VLADIMIR .................................................................................90

CIOBANU ION .......................................................................................................................91

CIOBANU TAMARA ............................................................................................................92

COCARCEA VASILE .............................................................................................................97

CORCINSCHI NINA ...........................................................................................................101

CUNESCU CUNIŢCHI GHEORGHE .........................................................................104

CUPCEA SANDUARISTIN ..............................................................................................105

CURBET VLADIMIR ...........................................................................................................108

DOHOTARU VASILE ..........................................................................................................122

DONI GHEORGHE ..............................................................................................................128

DONICI ALEXANDRU .......................................................................................................136

DUMITRESCU USINEVICIDUMITRESCU MARIA ..............................................142

FILIPCIUC BORIS ................................................................................................................143

GARAZ MIHAIL ...................................................................................................................144

GARŞTEA VERONICA .......................................................................................................149

GHEORGHIAN GHEORGHIANOV PETRE ..............................................................154

GOLUB VALENTIN .............................................................................................................156

GOMA PAUL .........................................................................................................................162

GRIGORE SILVIA .................................................................................................................175

HAREA VASILE ....................................................................................................................177

HÎNCU MARIA .....................................................................................................................180

HÎNCU VALERIU .................................................................................................................183

HODOROGEA TUDOR .....................................................................................................184

ILIAŞ ELENA .........................................................................................................................185

IZBEŞCIUC VALENTINA ..................................................................................................187

JECHIU IGOR ........................................................................................................................190

JIOARĂDONICA MARIANA .........................................................................................196

JIREGHEA PETRU ................................................................................................................197

KOGAN MOISEI ...................................................................................................................198

KOGAN ŞNEER ...................................................................................................................200

LUCA SILVIA .........................................................................................................................201

LUNGU IRINA ......................................................................................................................203

MANOLE CHIRIL ................................................................................................................204

MAXIAN GHEORGHE .......................................................................................................205

MIHAI VERONICA .............................................................................................................215

MUDREA ANDREI ..............................................................................................................217

MURSA LEONID ..................................................................................................................225

NEGARĂ ECATERINA .......................................................................................................227

NEGRUŢĂ VASILE ..............................................................................................................233

ONEA SERGIU ......................................................................................................................234

PÎRVAN ALEXANDRA .......................................................................................................235

PLATON EUGENIU .............................................................................................................236

POPESCU ECATERINA......................................................................................................238

POPESCU STELA .................................................................................................................240

PORTNOI ANATOL ............................................................................................................242

POTÎNGĂ ION......................................................................................................................244

POTÎRNICHE ION ...............................................................................................................246

POTÎRNICHE MIHAI .........................................................................................................247

RAŢĂ ION ..............................................................................................................................254

RAŢUC NELLY ......................................................................................................................257

ROBU EUDOCHIA ..............................................................................................................260

ROMAN TUDOSE ...............................................................................................................261

ROTARU ULIAN ..................................................................................................................265

SADOVNIC IURIE ...............................................................................................................269

SARGEŢIU OCTAV .............................................................................................................275

SCARLATMARIAN IUSTINA .........................................................................................277

SITARU LIDIA .......................................................................................................................281

SOLTAN TUDOR .................................................................................................................286

STĂVILĂ TUDOR ................................................................................................................288

STICI ALEXANDRA ............................................................................................................293

SURUCEANU ANDREI.......................................................................................................297

ŞTIRBU LIVIU .......................................................................................................................300

TIHON VALENTINA ..........................................................................................................304

ŢĂRNĂ DOREL.................................................................................................................... 308

ŢURCAN PETRU ................................................................................................................. 309

USINEVICI ŞTEFAN ........................................................................................................... 310

VACARU GHEORGHE....................................................................................................... 312

VEREGA VASILE ................................................................................................................. 314

VICOL TEODOR ................................................................................................................. 319

VIERU GAVRIL .................................................................................................................... 320