performantele de franare ale autovehiculelor

PERFORMANTELE DE FRANARE ALE AUTOVEHICULELOR

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/PERFORMANTELE-DE-FRANARE-ALE-A64982.php[2/25/2014 5:50:03 PM]

ALTE DOCUMENTECimentul Portland

Cutia de viteza

Circuite logice combinationale elementare

Armarea planseului ciuperca

Masurari electrice

GRAFCET

Aplicatiile materialelor cu memoria formei

Droselul si regulatorul de debit

NUMEROTAREA NODURILOR

DESTINATIA INSTALATIILOR NAVALE

Username / Parola inexistente

Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

Administratie

Arta cultura

Biologie

Casa gradina

Diverse

Economie

Geografie

Gradinita

Istorie

Jurnalism

Limba

Literatura romana

Management

Medicina

Personalitati

Profesor scoala

Sociologie

Stiinta

Tehnica mecanicaAuto

Timp liber

PERFORMANTELE DE FRANARE ALE AUTOVEHICULELORtehnica mecanica

PERFORMANELE DE FRANARE ALE AUTOVEHICULELOR

Frnarea este procesul rpin care se reduce partial sau total vitezaautovehculului. Ea se realizeaza prin generarea n mecanismele de frnare alerotilor a unui moment de franare ce determina aparitia unei forte de frnare la rotiindreptata dupa directia vitezei autovehiculului dar de sens opus ei.

Aprecierea si compararea capacitatii de frnare a autovehiculului se face cuajutorul deceleratiei maxime absolute (af) sau relarive (df), a timpului de frnare (tf)si a spatiului minim de frnare (Sf), n functie de viteza initiala a autovehiculului.

Pentru determinarea marimilor de mai sus n bibliografia de specialitatesunt prezentate relatii analitice de calcul. Relatiile prezentate se refera la unautovehicul la care repartitia fortelor de frnare este ideala, respectiv deceleratiile

relative ( ) realizate de fiecare punte au marimi egale. Cum n realitateacest lucru se ntmpla numai n cazuri particulare, in constructia sistemelor defrnare sunt introduse dispozitive de reglare a f 949i83j ortei de frnare pe punti nfunctie de sarcina dinamica (sau statica).

In acest caz, pentru mentinerea stabilitatii miscarii si manevrabilitatiiautovehiculului n timpul procesului de frnare la un spatiu de oprire minim, s-aintrodus pe scara internationala (Regulamentul ECE-ONU Nr. 13 seria deamendamente 05), diagrama privind repartizarea fortelor de frnare pe punti nconditii de compatibilitate pentru elementele constructive si de utilizare aleautovehiculului.

Indeplinirea acestor conditii, reglementate si prin STAS 11960-89, esteobligatorie si pentru faza de predimensionare dinamica a autovehiculului,reprezentnd criteriile de apreciere a capacitatii de frnare prin performantele defrnare.

Normativele privitoare la capacitatea de frnare, cu valabilitate n taranoastra, acorda atentie deosebita eficacitatii dispozitivelor de frnare evaluate pebaza spatiului de frnare. Sunt prevazute prescriptii privitoare la caracteristicileconstructive ale dispozitivelor de frnare, metode de ncercare si eficacitatea frnariipentru fiecare categorie n parte (autovehiculele si remorcile sunt clasificate incategoriile M,N,O). In tabelul 7.1 sunt prezentate performantele de frnare alesistemelor de frnare ale autovehiculelor din categoriile M si N.

Tabelul 7.1. Performante ale sistemelor de frnare ale autovehiculelor prevazute n

STAS 11960-89

Autovehiculul Viteza dencercare

[km/h]

Efortul maximla pedala

[daN]

Formula pentrucalculul spatiului

de frnare [m]

Deceleratiamedie

[m/s2]tipul categoria

Autoturisme M1 80 50 5,8

Autobuze cu masatotala pna la 5.000 kg

M2

60 70 5

Fonduri UENerambursabilefondurieuropene201

Cel Mai Bun GhidPentru ObtinereaFinantarilorNerambursabile.

KIT/SET Casete Directiewww.eurotexso.eu

KIT-uri Reparatie Casete Directie 2800 modele,Simeringuri /Unelte



Autobuze cu masatotala de peste 5.000

kgM3

Autocamioane cu masatotala pna la 3.500 kg

N1 70

70 4,4

Autocamioane cu masatotala intre 3.500 si

12.000 kgN2 50

Autocamioane cumasa totala de peste

12.000 kg

N3 40

7.1. Parametrii capacitatii de frnare.

Parametrii ce caracterizeaza frnarea autovehiculului sunt: deceleratia, spatiul si timpul de frnare. Pentru aprecierea capacitatiide frnare, respectiv a posibilitatilor maxime, se folosesc deceleratia maxima si spatiul minim de frnare.

7.1.1. Determinarea deceleratiei.

a) Cazul n care frneaza rotile ambelor punti,

Deceleratia maxima, n cazul n care se frneaza rotile ambelor punti, se obtine atunci cnd toate rotile ajung simultan la limita deaderenta. Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii poarta denumirea de deceleratie maxima posibila sau deceleratia maxima idealasi se exprima prin relatia:

(7.1)

unde: g=9,81 m/s2 este acceleratia gravitationala;

j - coeficientul de aderenta;

a - unghiul de inclinare longitudinala a drumului (pentru drum orizontal a=0)

b) Cazul n care frneaza numai rotile puntii din fata,

Deceleratia maxima, n cazul n care se frneaza numai rotile puntii din fata, se obtine atunci cnd rotile frnate ajung la limitade aderenta n timp ce rotile puntii din spate ruleaza liber. Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii se exprima prin relatia:

(7.2)

unde: b, hg sunt coordonate ale centrului de greutate al autovehicului;

L - ampatamentul automobilului.

c) Cazul n care frneaza numai rotile puntii din spate.

Deceleratia maxima, n cazul n care se frneaza numai rotile puntii din spate, se obtine atunci cnd rotile frnate ajung lalimita de aderenta n timp ce rotile puntii din fata ruleaza liber. Deceleratia maxima obtinuta in aceste conditii se exprima prin relatia:

(7.3)

unde: a, hg sunt coordonate ale centrului de greutate al autovehicululuii;

7.1.2. Determinarea spatiului de frnare .

Dintre parametrii capacitatii de frnare spatiul de frnare determina n modul cel mai direct calitatile de frnare n strnsa legaturacu siguranta circulatiei.

La frnarea ambelor punti spatiul minim de frnare, obtinut cnd reactiunile tangentiale ajung simultan la limita de aderenta,spatiul de frnare poarta denumirea de spatiu minim posibil de frnare, si se determina, n cazul frnarii intre vitezele V1>V2, curelatia:

(7.4)



sau, in cazul frnarii pna la oprire (V2=0), pe cale orizontala:

(7.5)

n care viteza este exprimata n km/h.

Din relatia spatiului minim de frnare pna la oprirea autovehiculului rezulta ca acesta este proportional cu patratul vitezei initiale.In cazul n care viteza creste cu 22,5%, spatiul minim de frnare creste cu 50%. De asemenea, asupra spatiului minim de frnare oinfluenta mare o are si coeficientul de aderenta. Astfel, pentru un drum orizontal, scaderea coeficientului de aderenta cu 30% determinasporirea spatiului minim de frnare cu 43%.

7.1.3. Determinarea timpului de frnare .

Timpul de frnare prezinta importanta mai ales in analiza proceselor de lucru ale dispozitivelor de frnare si mai putin este utilizatpentru aprecierea capacitatii de frnare a autovehiculelor..

La frnarea ambelor punti, timpul de frnare poarta denumirea de timpul minim posibil de frnare, si se determina, n cazulfrnarii intre vitezele V1>V2, cu relatia:

(7.6)

sau, in cazul frnarii pna la oprire (V2=0), pe cale orizontala:

(7.7)

n care viteza este exprimata n km/h.

7.2. Repartizarea fortelor de frnare ntre puntile autovehiculului.

Considernd autovehiculul n miscare rectilinie frnata n conditiile n care fortele de frnare la roti ating simultan limita aderentei(caz ideal), reactiunile normale la punti au expresiile urmatoare:

- pentru puntea din fata:

(7.8)

- pentru puntea din spate:

(7.9)

unde: Ga, G1, G2 sunt respectiv greutatea autovehiculului si greutatile

statice repartizate puntii din fata sau din spate ;

hg - naltimea centrului de greutate;

L - ampatamentul autovehiculului;

j - coeficientul de aderenta.

In cazul n care performanta de frnare impune realizarea unei anumite deceleratii relative (df), relatiile de mai sus devin:


(7.10)


(7.11)

Corespunzator relatiilor (7.8) si (7.9), respectiv relatiile (7.10) si (7.11), se obtin reactiunile tangentiale maxime la frnare subforma:

(7.12)

respectiv:

(7.13)

In acest caz forta tangentiala specifica de frnare - sau coeficientul de utilizare a aderentei - este:




(7.14)


(7.15)

Notnd cu iF raportul de repartizare a fortei de frnare pe puntea din fata si cu iS raportul de repartizare a sarcinii

statice pe puntea din fata , coeficientii de utilizare a aderentei rezulta sub forma:


(7.16)


(7.17)

Din expresiile celor doi coeficienti de utilizare a aderentei la frnare se constata urmatoarele:

- daca la frnare rotile puntii din fata ating limita aderentei naintea celor din spate, respectiv la frnare rotile puntiidin fata sunt suprafrnate fata de rotile puntii din spate;

- daca la frnare rotile ambelor punti ating simultan limita aderentei;

- daca la frnare rotile puntii din spate ating limita aderentei naintea celor din fata, respectiv la frnare rotile puntiidin spate sunt suprafrnate fata de rotile puntii din fata;

7.3. Valorificarea rezultatelor

In figura 7.1 se prezinta, in forma in care se regasesc n normativele elaborate de CE, valorile admise pentru coeficientii deutilizare a aderentei z1si z2 pentru autoturisme (categoria M1 de automobile din STAS 11960-89).

Pentru aceste autovehicule se impune incadrarea coeficientilor de utilizare a aderentei n culuarul:

pentru (7.18)



Fig. 7.1. Valorile admise pentru coeficientii de utilizare a aderentei la autoturisme

Pentru toate starile de ncarcare ale autovehiculului, curba de aderenta utilizata la puntea din fata (z1)trebuie sa se gaseasca deasupra celei pentru punteadin spate (z2).

Normativele enumerate mai sus admit o inversare a curbelor de aderenta utilizata n zona cu conditia ca aceasta curba de aderenta

pentru puntea din spate sa nu depaseasca cu mai mult de 0,05 dreapta de ecuatie , denumita dreapta de echiaderenta.

In figura 7.2. se prezinta valorile admise pentru coeficientii de utilizare a aderentei z1si z2pentru autobuze si autocamioane.

Fig. 7.2.Valorile admise pentru coeficientii de utilizare a aderentei la autocamioane si autobuze

Pentru aceste autovehicule se conditioneaza ncadrarea coeficientilor de utilizare a aderentei, pentru intervalul deceleratiilor relative , ntr-un coridor (fara a se mentiona raportul dintre z1si z2)definit de dubla inegalitate:

(7.19)

Pentru valori df >0,3 curba de aderenta utilizata la puntea din fata trebuie sa se gaseasca deasupra celei pentru puntea din spate, ambele curbe fiindsituate sub dreapta de ecuatie:



(7.20)

7.4. Exemplu de calcul

Tema de proiect : pentru un autoturism cu caroseria de tipul limizina care are viteza maxima , sa se determine principalele marimi deperformanta pentru capacitatea de frnare

Pentru autoturismul din tema de proiectare principalele marimi de calcul sunt prezentate n tabelul 7.2.

Tabelul 7.2. Parametrii de calcul ai autoturismului

mo ma m1 m2 j df a

[Kg] - - - [kg] [kg] [kg] - - [0]

1500 0,45 0,55 0,19 1625 894 731 0,8 0,8 0

a) Determinarea deceleratiei.

- cazul n care frneaza rotile ambelor punti (rel.7.1),

- cazul n care frneaza numai rotile puntii din fata (rel.7.2),

- cazul n care frneaza numai rotile puntii din spate (rel.7.3),

b) Determinarea spatiului minim de frnare (rel.7.5),

c) Determinarea timpului minim posibil de frnare (rel.7.7),

d) coeficientii de utilizare a aderentei rezulta sub forma:

- pentru puntea din fata (rel 7.16):

- pentru puntea din spate (rel.7.17):



, ceea ce inseamna ca la frnare rotile puntii din fata ating limita aderentei naintea celor din spate, respectiv la frnare rotile puntii dinfata sunt suprafrnate fata de rotile puntii din spate;

Document Info

Accesari: 4009

Apreciat:

Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a puteacomenta

Creaza cont nou

A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )

scritube.comPERFORMANTELE DE FRANARE ALE AUTOVEHICULELOR

ZSQU5BUkUtQUxFLUE2NDk4Mi5waHAA: form1: q: sa:

ZSQU5BUkUtQUxFLUE2NDk4Mi5waHAA: frmLogin: txtUserId: emailtxtPassword: btnLogin:

ZSQU5BUkUtQUxFLUE2NDk4Mi5waHAA: helpus: PERFORMANTELE DE FRANARE ALE AUTOVEHICULELOR

performantele de franare ale autovehiculelor

Documents