NGRIJIREA PACIENILOR CU AFECIUNI ALE CILOR BILIAREFicatul ocupa majoritatea spatiului drept superior al cavitatii abdominale, si se intinde transversal din partea dreapta, pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane, iar sagital, de la peretele abdominal posterior spre xifoid pe 15-20 de cm. Greutatea ficatului la adult este de aproximativ 1200 - 1800g, in functie de greutatea corporala, constituind intre 1,8 pana la 3,1% din greutatea corporala totala; totusi, la nastere, ficatul este mai mare comparativ cu viscerele toracice si abdominale si constituie 5-6% din greutatea corporala.
Ficatul este compus din 2 lobi inegali, stang si drept.
Lobul drept este de aproximativ 6 ori mai mare si prezinta atasati 2 lobi mai mici numiti: lobul cuadrat (patrat) si caudat.
Lobul drept reprezinta intre jumatate si doua treimi din volumul hepatic total; totusi, din punct de vedere functional, lobul drept si lobul stang sunt de marime aproximativ egala si sunt despartiti de o linie, care se intinde de la vena cava inferioara, superior, pana la mijlocul fosei veziculei biliare, inferior.
Sunt prezente un numar de opt segmente functionale, fiecare demarcat prin drenaj vascular si biliar: diviziunile laterale (segmentele VI si VII) si mediale (segmentele V si VIII) ale lobului drept, diviziunile mediale (segmentul IV) si lateral (segmentele II si III) ale lobului stang si lobul caudat (segmentul I), ultimul lob fiind o zona de deversare vasculara pentru lobii drept si stang.
Ligamentul hepatoduodenal face legatura intre ficat si regiunea superioara duodenului si sustine vasele din hil si structurile canaliculare. Fisura transversa separa anterior lobul drept de lobul caudat. Membranele peritoneale formeaza ligamentul falciform, care se intinde intre ficat si peretele abdominal anterior, separandu-se pentru a forma stratul superior al ligamentului coronar si ligamentul triunghiular stang. Suprafata totala a ficatului este structurata prin directa continuitate cu organele abdominale din jur, ligamente si fascii.Vezicula biliara (colecistul sau fierea) este un organ in forma de para, cu o lungime de aproximativ 8 - 10 cm, legat de ficat prin ductul hepatic. Rolul colecistului este de a colecta secretia externa hepatica (bila), care contribuie la digestia alimentelor. Bila continecolesterol, saruri biliare, lecitina si alte substante.
Functia veziculei biliare
Principala functie a veziculei biliare este de a colecta si sintetiza bila secretata de ficat (principala substanta care contribuie la absorbtia si descompunerea grasimilor). Bila va fi stocata in canalele intrahepatice. Din vezicula biliara, bila va fi transportata prin canalele cistic si coledoc si apoi de-a lungul duodenului (prima parte a intestinului subtire) unde vor fi digerate, in primul rand, grasimile (lipidele) si vitaminele. Canalul coledocCanal prin care se varsa fierea in duoden. El este o continuare a canalului hepatic, la unirea dintre ele gasindu-se, ca o derivatie, vezicula biliara, legata prin intermediul canalului cistic. Angiocolecistitele sunt inflamaii ale cilor biliare extrahepatice i/sau intrahepatice fr afectarea vezicii biliare.Colecistitele sunt inflamaii ale vezicii biliare acute sau cronice. Diskineziile biliare sunt tulburri funcionale ale cilor biliare extrahepatice cu sau fr modificri organice locale. Se pot manifesta sub form de hiper- sau hipokinezie.Culegerea datelorcircumstane de apariie:incidena maxim la femeie ntre 30-50 ani, care prezint malformaii congenitale, litiaz biliar

paciente cu tulburri neuroendocrine

Manifestri de dependen:

n angiocolecistit, febr 39-40C, frison, dureri colicative, subicter sau icter la 1-2 zile dup debut

n colecistitele acute - frison, febr 39-40C, stare general alterat, durere intens n hipocondrul drept, cu iradiere n umrul drept sau n spate, vrsturi biliare, icter

n diskinezia biliar hipokinetic - greuri, vrsturi biliare, constipaii, depresii, inapeten, senzaie de plenitudine n hipocondrul drept

-n diskinezia biliar hiperkinetic - dureri repetate sub form de colici n hipocondrul drept

Problemele pacientuluialterarea confortului

hipertermie

risc de deshidratare

anxietate

Obiectiveameliorarea confortului fizic i psihic al pacientului

echilibrarea hidroelectrolitic

combaterea hipertermiei

InterveniiAsistenta:asigur repausul fizic, psihic i alimentar n perioada acut a bolii

supravegheaz vrsturile cantitativ i calitativ i noteaz n foaia de temperatur

reechilibreaz hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic, glucoz 5%, bicarbonat de sodiu, dup datele ionogramei

asigur alimentaia: n perioadele dureroase - regim hidric mbogit cu finoase, supe de zarzavat, apoi brnz de vaci, carne fiart de pui sau de vit. n perioadele de linite sunt contraindicate alimentele grase: carnea, unca, mezelurile, prjelile, conservele

pregtete pacientul pentru examenele radiologice i ecografice n vederea stabilirii diagnosticului. Examenul radiologie i tubajul duodenal se fac dup ce au cedat fenomenele acute

recolteaz snge peijtru examene de laborator: VSH, hemograma, bilirubina

administreaz tratamentul antispastic (papaverin. scobutil, atropin), antiemetic i antiinfecios neopiaceu (ampicilin, gentamicin) prescris de ctre medic

supravegheaz durerea, notnd caracteristicile ei i mijloacele nefarmacologice (punga cu ghea) folosite pentru diminuarea ei (vezi protocolul pentru observarea durerii)

monitorizeaz temperatura corporal, pulsul i tensiunea

instruiete pacientul privind regimul de via dup externarea din spital, l nva s-i prepare alimentele numai prin tehnici simple (fierbere, frigere, nbuire) i s evite excesele alimentare

pregtete psihic, pacientul n vederea actului chirurgical, atunci cnd medicul hotrte aceast conduit terapeutic