Petre Semen ~ iLiviu Petcu (coordonatori) pARINTIICAPADOCIENI ColecpaUNIVERSITARIAVSeriaTeologie Coordonator: Petru Bejan Consilier editorial: Mihai-Silviu Chirilil Redactor: Daniel Jugrin Pentru comenzi dedirti: Tel:0745065286 (domnul Petcu Liviu) Editura Fundatiei Academice AXIS Editurii acreditata CNCSIS(cod122) B-dul Carol I,nr.11, B,202 700506 Iai, Romfmia Tel./ Fax: 0232201653 E-mail:faxis@uaic.ro 2009 ISBN:978-973-7742-80-3 PetreSemen iLiviuPetcu (coordonatorO pARINTII CAPADOCIENI Editura Fundatiei Academice "AXIS" 2009 Autoriicolaboratoriai volumului 1.Gheorghe VHidutescu - Academician, Profesor Universitar Doctor, Universitatea dinFacultatea deFilosofie. 2.Constantin Voicu -Arhidiacon Profesor Universitar Doctor, Universitatea "Lucian Blaga"dinSibiu,FacultateadeTeologieOrtodoxa"Andrei disciplina "Patrologie literatura patristica". 3.loan Caraza - Diacon Profesor Universitar Doctor,Universitatea din Facultatea deTeologieOrtodoxa "Justinian Patriarhul", disciplina "Patrologieliteratura patristica". 4.PetreSemen - PreotProfesorUniversitarDoctor,Universitatea"AI.1.Cuza, FacultateadeTeologieOrtodoxa"DumitruStaniloae",disciplina"Studiul VechiuluiTestamentLimba ebraica biblica". 5.Nicu- Preot Profesor Universitar Doctor, Universitatea din Oradea, DecanalFacultatiideTeologieOrtodoxa,disciplina"Patrologie literatura patristica". 6.Vasile Nechita - Preot Profesor Universitar Doctor,Universitatea "Ovidius" din Constanta, Facultatea de Teologie Ortodoxa, disciplina "MisiologieEcumenism". 7.TudorGhideanu- ProfesorUniversitarDoctorEmerit,Universitatea"AI.1. Cuza"dinFacultatea deFilosofie. 8.Constantin Marin - Profesor Universitar Doctor,Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea deFilosofie. 9.Sergiu Mihail Tofan - Profesor Universitar Doctor,Universitatea "Dunarea de Jos"dinGalati,Facultatea deFilosofie. 10.Marius Liviu Telea - Conferentiar Universitar Doctor, Universitatea ,,1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxa, disciplina "Istoriaspiritua-litatea Bizantului". 11.Dan Chitoiu - Conferentiar Universitar Doctor,Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea deFilosofie,disciplina "FilosofieBizantin". 12.Carmen Bolocan - Conferentiar Universitar Doctor, Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea de Teologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae", disciplinele "Catehetica Didactica specialitatii (Religie)". 13.AdrianMarinescu- LectorUniversitarDoctor,UniversitateadinFacultatea deTeologieOrtodoxa "Justinian Patriarhul",disciplina "Patrologieliteratura patristica". 14.Dorina Tarnauceanu - Lector Universitar Doctor,Universitatea "AI.1.Cuza" dinFacultatea deLitere,Catedra deLimbi clasice,italiana, spaniola. 15.Nicoleta Leon - Asistent Universitar Doctor, Universitatea "AI.1.Cuza" dinFacultatea dePsihologie,disciplina "Limba engleza". 16.Mircea Cricovean - Preot,Doctor InTeologieOrtodoxa,Universitatea "Lucian Blaga"dinSibiu,FacultateadeTeologieOrtodoxa"Andrei disciplina "Patrologie literatura patristica". 6AUTORII COLABORATORI AI VOLUMULUI 17.Gabriel Roman - Preot, Doctor In TeologieOrtodoxa, Universitatea "AI.1.Cuza" dindisciplina "Istoriaspiritualitatea Bizantului". 18.NicolaeDorneanu - Preot,Doctor InFilosofie,Universitatea "AI.1.Cuza"din disciplina "Istoria Filosofiei". 19.Dionisie (Policarp) Pirvuloiu - Doctor In Litere (Limbi clasice),Universitatea "AI.1.Cuza" din 20.Liviu Petcu - Diacon,Asistent cercetator Universitatea "AI.1.Cuza" dinFacultatea deTeologieOrtodoxa "DumitruStaniloae";doctorand,Uni-versitatea"LucianBlaga"dinSibiu,FacultateadeTeologieOrtodoxa"Andrei disciplina "Patrologie literatura patristica". 21.RodicaPop- doctorand,Universitatea"AI.1.Cuza"dinFacultateade Filosofie,disciplina "Istoria Filosofiei". 22.Daniel Jugrin - doctorand,Universitatea "AI.1.Cuza"dinFacultatea de TeologieOrtodoxa "Dumitru Staniloae",disciplina "Istoriafilosofiareligiilor". 23.Laura Enache - doctorand,Universitatea "AI.1.Cuza"dinFacultatea de Litere,disciplina "Limbi clasice". 24.Constantin Rachita - doctorand, Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea deLitere,disciplina "Limbi clasice". 25.Vladislav Nedelcu - doctorand,Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea de TeologieOrtodoxa "Dumitru Staniloae",disciplina "Teologie fundamentalaMisiologie". 26.Lucian (Lavrentie)Carp - Ieromonah,masterand,Universitatea "AI.1.Cuza" din Facultatea deLitere, Masteratul "Limbi,literaturicivilizatii clasice". 27.Ionut Mihai Constantin - licentiat In Filosofie, Facultatea de Filosofie, student, Facultatea deLitere,specializarea "Limbiclasice- Limba literatura straina", Universitatea "AI.1.Cuza" din 28.Mihai-SilviuChirila- redactor traducatordecarteteologica,absolvental Facultatii deTeologieOrtodoxa "Dumitru Staniloae", Universitatea "AI.1.Cuza" din 29.AndreiBejan- Universitatea"AI.1.Cuza"dinFacultateadeTeologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae". Cuprins Autorii colaboratori ai volumului .....................................................................................5 Prefata ............................................... ...................................................................................7 STUDII Gheorghe VUidutescu.0hermeneutica atextului in secolul al IV-lea ........................11 Constantin Voicu.Problematica teologieiSffmtuluiGrigorie de Nyssa ......................23 loan Caraza. Revelatia divina prin jertfa rascumparatoare alui Hristos in lumina Sfintei Scripturi la Sfantul Vasile celMare..........................43 Petre Semen. Hermeneuticaiexegeza la SfintiiCapadocieni ....................................55 Nicu Sfantul VasilecelMare in Armenia [0misiune surprinzatoare primita din partea imparatului Valensl .........................................................................63 VasileNechita.Centralitatea lui Hristos in Sfanta Liturghie aSfantului Vasile celMare ..............................................................................................71 Sergiu Tofan.Erezie sau teologumena? Grigorie de Nyssa itema apocatastazei ........................................................................................................87 Tudor Ghideanu. Pentru "filosofia adevarata", impotriva "filosofiei dearte" acelor "din afara" ...........................................................97 Constantin Marin.Patristica capadociana hrysum genos,aurea aetas aortodoxiei rasaritene - sfantul Grigoriede Nazianz,pr6tfu"gos iprophilaktikos al teologiei.........................................................................................137 Marius Telea.Natura imenirea omului la Parintii Capadocieni ............................151 Dan Chitoiu.Conturarea notiunii depersoana la ParintiiCapadocieni ioriginarea ideii delibertate in cultura europeana ............................................. ......171 Carmen-Maria Bolocan.Strategii(principii) didactice inOmiliile Sfantului Vasilecel Mare ...............................................................................................183 Adrian Marinescu.Jnvatatura despre lumina (cpros/cpaucns) ifunctiaeiliturgica in lume laSfantul VasilecelMare.De la Sfanta Scriptura la Sfantul Grigorie Palama iParintele Dumitru Staniloae ....................211 Mircea Cricovean.Crampeie dinviata iactivitatea Parintilor Capadocieni potrivit corespondentei vasiliene ....................................................................................265 Gabriel Roman. Parintii Capadocieni.Izvoare istoriografice pentru adoua jumatate asecolului al IV-lea ...............................................................279 Neculai Dorneanu.Cunoatere ilibertate.Sau despre 0posibila pastoratie de sine in gfmdirea Sf Grigorie de Nyssa ..................................................303 Dionisie(Policarp) Pi'rvuloiu.Sfantul VasilecelMareImpotriva lui Eunomiu.Terminologiatrinitara intre lingvistica iapofatism ..........................333 Liviu Petcu.Conceptul deepectaza.In/ZuentaSfantuluiGrigorie de Nyssa asupra gandirii teologice aSfantului Maxim Marturisitorul ....................................371 Rodica Pop.Despre chip iasemanare in scrierile Parintilor Capadocieni ..............395 Daniel Jugrin.Consideratii cu privire la datarea iautenticitatea tratatului Adversus Eunomium al Sf Vasilecel Mare ...............................................431 Mihai-Silviu Chirila. Eshatologia lui Grigorie de Nyssa in contextul gandirii Antichitatii tarzii ........................................................................441 Constantin-Ionut Mihai.Scrisoarea CLXXVIII aSfantuluiGrigoriedin Nazianz. o lectura protreptica .......................................................................................................463 Andrei Bejan.Sfantul VasilecelMare in evlavia poporului roman ..........................477 TRADUCERI Sfantul GrigoriedeNazianz.Discursul polemic la GrigoriedeNazianz.Cateva consideratii lingvisticepemarginea exordium-ului invectivei 1.Jmpotriva lui Iulian.(Traducere din limba greaca veche de Claudia Dorina Tarnauceanu)........489 Sfantul VasilecelMare.Impotriva lui Eunomiu, 1.5-10 (Traduceredinlimba greaca veche de Dionisie (Policarp)Parvuloiu) ............................................................497 Sfantul VasilecelMare.Capetele/capitoleleregulilor mici (Traduceredin limba greacaveche de Laura Enache)................................................511 Sfantul GrigoriedeNazianz.Argument dramatic al celui i'ntresfinti parintele nostru GrigorieTeologul,cuprinzand, dupa modelullui Euripide, i'ntruparea cea care aavut locpentru noi alui Iisus Hristos ~ ipatimirea Mantuitorului Universului (Traduceredinlimba greaca veche de Constantin Rachita) ............................................................................523 Sfantul Vasilecel Mare.Despre botez (Traduceredin limba greacaveche de Lucian (Lavrentie)Carp) ...........................................................................................529 Emile J.Prister.0nota biografica- fratii~ isurorileSfantului Grigorie deNyssa (Traducere din limba engleza de Nicoleta Leon) .........................................579 Andreas Andreopoulos.Eshatologia ~ irestaurarea finala (apocatastaza) la Origen,GrigoredeNyssa~ iMaxim Marturisitorul (Traduceredin limba engleza deMihai-Silviu Chirila) ..............................................583 Kathryn Rombs.Doctrina epectazei la GrigoriedeNyssa: cateva implicatii logice(Traduceredin limba engleza de Liviu Petcu) .....................591 Nikolai A.Lipatov.Problema paternitatii Comentariului la Profetul Isaiaatribuit Sf.VasilecelMare (Traducere din limba engleza de Daniel Jugrin) .........................................................597 Ilarion Alfeev,Mihail Jeltov.Sfantul GrigoriedeNazianz,opera ~ iactivitatea sa din perioada constantinopolitana (Traducere din limba rusa deVladislav Nedelcu) .......................................................605 RECENZII Anthony Meredith,Capadoeienii(recenziedeLiviu Petcu)......................................629 Sfantul VasileeelMare - inehinare la1630 deani(vol.I) (recenziedeVladislav N edelcu) ....................................................................................631 Sfcmtul VasileeelMare - inehinare la1630 deani(vol.II) (recenziedeLiviu Petcu)...............................................................................................635 Sfantul Vasile eelMare - inehinare la1630 de ani. Aetele SymposionuluiComisiei Romane de Istorie Eclesiastiea (vol.III) (recenziedeLiviu Petcu)...............................................................................................639 Claudio Moreschini, Istoria filosofieipatristiee (recenziedeMihai-Silviu ChirWi)................................................................................643 Alexei Nesteruk,Universul in eomuniune.Catre 0sinteza neopatrisiea ateologieiitiintei(recenzie deMihai-Silviu ChirWi) .............................................647 Index ................................................. ................................................................................651 Prefata , DupacumseIndelucrudin29octombrie2008,SrantulSinodal BisericiiOrtodoxeRomaneaproclamatanul2009caancomemorativ-omagialal SrantuluiVasilecelMare,arhiepiscopulCezareeiCapadociei(t 379- delaacarui trecere la cele se Implinesc 1.630 deani), al celorlalti Sfinti Capadocieni, In Patriarhia Romana. Programul manifestarilor - elaborat de Cancelaria Srantului Sinod care se atat la nivelul Patriarhiei Romane, catal eparhiilor din tara strainatate - cuprinde conferinte teologicepastoral-misionare, simpozioane seriproiecteeditoriale,pelerinajeInprovinciaCapadocia(Turcia)etc. Precum se precizeazape site-ul Patriarhiei Romane, scopul tuturor acestor manifestari este de a evidentia contributia Srantului Vasile cel Marea celorlalti Sfinti Capadocieni ladefinirea aparareaInvataturiidecredinta,latalcuireaSfinteiScripturi,la Imbogatireatezaurului liturgic canonic,aportulla dezvoltarea vietiimonahale,ca exemplupentru lucrareapastoral-misionarasocial-filantropicaactual aaBisericii Ortodoxe Romane.In timp,prin traduce rea partiala sau integrala aoperei lor In limba romana, prin alcatuirea de editii tiparite ale operei lor, contributii ale teologilor romanilastudiereavietii ope reiacestoraetc.sesublinierea prezentei Srantului Vasilecel Mare,arhiepiscopulCezareei Capadociei, acelorlalti SfintiCapadocieni In Bisericii OrtodoxeRomane. Cei trei Sfinti Parinti formeaza grupul Marilor Capadocieniceau trait In secolul alIV-lea numitsecoluldeaur al Bisericii cref}tine,pentru ca atunciau activat cele mai alese personalitati ale vietii cele mai luminate minti ale epocii patristice. InmanualeledePatrologie,acestsecolestecuprinsInperioadaadouaaliteraturii patristiceceseIntindedela anul313(Edictul dela Milan)pana la 461(data mortii Imparatului Leon 1).Cei trei barbati numiticeitreiCapadocieni : Vasile cel Mare,GrigoriedeNyssa GrigoriedeNazianzau0activitateliterara pastorala deneintrecut.Strans uniti delegaturiledesangedeprietenie,au contri-buit cu totii la triumful credintei In NiceeaConstantinopol, In OrientIn special In Asia Mica.Cattalentuldaruirea de sine afiecaruia pentru binele Bisericii, se poate spune ca s-au completat unul pealtul: Srantul Vasile era cu preeminenta om al act,iunii,Srantul GrigoriedeNazianz, orator, iar Srantul GrigoriedeNyssa, filosof. Prezentul volum, intitulat sugestiv Parintii Capadocieni, apare sub coordonarea Ingrijirea colectivului de cercetare al Departamentului Facultatii de Teologie Ortodoxa "Dumitru Staniloae" din din cadrul Universitatii "AI.1.Cuza"se Inscrie In lista activitatilorcultural-teologicedinacestan.Volumulcuprindestudiidespreviata, activitatea operaParintilorCapadocieni(VasilecelMare,GrigoriedeNazianzGrigoriedeNyssa),traduceridinoperaacestora dinautoriimodernicares-au dedicat cercetarii operei Invataturii celor treiParinti,precumrecenziila cartile despreviataopera acestora. 8PREFATA Studiile publicate Inacest volum sunt alcatuite deprofesorideTeologie,Filosofie, Psihologie,Limbi clasice modernedela mai multeUniversitati din tara, precum detineridoctoranzi masteranziIndomeniiledejamentionate.Sunt tratateteme, ideiInvataturi ale Parintilor Capadocieni neabordate pana acum In teologia romaneasca. Ne face 0mare bucurie sa mentionam faptul ca volumul cuprinde contributiile celor maiimportanti patrologidintara.Deasemenea,au fostincluse0seriedetraduceri inedite din limba greaca veche, aun or texte care nu au mai fost traduse pana acum In limbaromana. Daca patrologul Anthony Meredith In prefata cartii sale intitulata The Cappadocians, tradusa la noi dePr.Constantin Jinga, In anul 2008, la Editura Sophia, mentiona cu regret - ce-idrept Inanul1995 - ca In limba engleza,nu estenici0lucrarededicata celor trei Parinti Capadocieni, putem constata ca la noi In tara situatia nu afost deloc similara.idee a, patrologul englez preciza ca, exceptand unele mentiuni In cateva tratate deistoria gandirii crestine, foartegreu sepoate gasi vreun material despre contributia Capadocienilor, de altfel atat de bogata, la istoria In perioadamodernas-ascrisdestuldemultdesprespiritualitateacelortrei,maicu seama despreceaaSrantului GrigoriedeNyssa,dar aproapedelocIn limba engleza. S-amaitraduscevadinoperelelor,maialesInseria"Libraryof theNiceneand Post-NiceneFathers" "Classicsof theWesternSpirituality".Inafaratratatului Despre Sfantul Duha Epistolelor, traduse de R.de Ferrari In "Loeb Classical Library", mai nimic din scrierile Srantului Vasile nu este accesibil. Iar In privinta lui Grigorie de Nazianz,situatia este maiprecara. Citindacestesurprinzatoaremarturisiri,realizamcalanoiIntarapreocuparile teologilor fata de operele celor trei Parinti Capadocieni au Inceput Inca detimpuriu aufostconsistente.Prime IetraduceridinoperaCapadocienilorsuntrealizatede uceniciiSrantuluiPaisieVelicikovski(1722-1794),delaManastireaNeamt.Unul dintreei- IeromonahulIlarion-,careafacutstudiilaAcademiadomneascadin I-aInsotitpePaisieVelicikovskilaDragomirna,Secu Neamtundea 0remarcabila activitate ca traducator"dascal de limba elineasca", operand traduceri din operele Sfintilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Maxim Marturisitorul altii, cea mai importanta fiind traduce rea HexaimeronuluiSrantului Vasile,Insotit deun lung comentariu original (peste 200depagini,pregatite pentru tipar), cu peste 500 de note. Acest comentariu cuprinde primul tratat de cosmografie In limba romana. (Cf.Pr.Prof.Dr.MirceaPacurariu,IstoriaBisericiiOrtodoxeRomane,vol.2,Edit. LB.M.B.O.R., 1992, p.588). Debun aseama,Inultimiiani,s-aintensificattraducereaoperelorParintilor Capadocieni Inlimbaengleza,alcatuindu-seeditiicritice,carti,volumecolective, studiiatent riguroselaboratepemargine aoperelorlor,iarlanoi,peparcursul acestuian,Inmod deosebit. Volumul de fata - Parintii Capadocieni- constituie un pios omagiu adus celor trei mariarhipastori,careramanInmemoriavieaBisericiicafaruricalauzitoare pentru toategeneratiile depreotidecesevor deparadigmele vietuirii opereilor.CitireaacestuivolumvafideunrealfolosInaprofundarea dogmelorcredinteiamoduluidevietuireduhovniceascaInalta.Nutrim nadejdeacaelvafiprimit cubucurieatat de InPatrologie literatura patristica,cat detotipreocupatideviata operacelorcareformeaza "treimea capadociana". PetreSemen Liviu Petcu lOAN CARAZA Revelatia divina prin jertfa raseumparatoare alui Hristos in lumina Sfintei Seripturi la Sfantul VasileeelMare Lucrarea Sfantului Duh in Biserica prin Hristos dupa marturia Sfintei Traditii CastareoriginaraaBisericiideplinatateprinDuhulSfant,BisericanU-9i apartineasie9i,cilui HristoscaDomnpreamarit prin DuhulSfant.Hristos este,deci,atat"temelia"(1Cor.3,11),cat9i"Capul"Bisericii(Ef.4,15). Lucrareapastorilor Bisericiiafostimparta9irea apostolicaaluiHristos,in sensul de "pa9tere aoilor"(loan 21,16-17),iar nu destapanire asupra lor (1 Petru 5,2).InacestsensniciIsrael nu apartinea decatluiDumnezeu,dupa cumniciAdaminstarea primordiala nu era alsau,cifiuallui Dumnezeu. Decalajele intre Biserica de Rasarit 9icea de Apus au aparut odata cu eveni-mentele ce au zguduit Biserica apostolica in sec.IV,de care teologia nu poate faceabstractie. Zguduirea Bisericii din interiorul ei prin erezia ariana afacut necesara precizarea traditiei apostolice in intreaga Biserica.Erezia aavut 0 evolutie dialectica,declan9and prin extremele ei,de-a dreapta 9ide-a stanga, Sinoadele Ecumenice pentru marturisirea liturgica acredintei adevarate. Daca secolulalIV-leaafostnumitpedreptcuvant"epocadeaur"aliteraturii patristice, in ceea ceprive9te unitatea Bisericii,aceasta perioada afostmai grea decat cea apersecutiilor din cauza perspectivei de pierdere alui Hristos ca "Mire" al Bisericii (Mt. 9,15) din care izvora puterea unificatoare a Duhului Sfant. Era epoca intalnirii celei mai directe a Evangheliei cu filosofia antica in Rasarit,incaremultiteologiauvrutsa9tieEvanghelia9icunoa9terealui Dumnezeu prin ea inHristos,anexata la filosofiaantica,la 0intelepciune a lumii care nu cuno9tea pe Dumnezeu Cel adevarat descoperit in Hristos prin Jertfa Sa rascumparatoare, cinumai un dumnezeu al cugetarii omene9ti. In ceea ceprive9tesituatia Bisericii insecolulalIV,zguduita din temelii pana acolo incat afostnevoieca un Sinod Ecumenic sa precizeze invatatura adevarata despreHristos,Sfantul VasilecelMare nereda un tablou alunei 44pARINTII CAPADOCIENI celebre lupte navale1Astfel, dadi Sinodul ecumenic a precizat invatatura, dar nuaaduspacea inBiserica2,SfantulVasilecelMarealuat initiativadea preciza 9i adanci temeliile apostolice ale Bisericii ca raspuns la nevoile aparute inevitabil din cauza ereziei: in primul rand pe Mantuitorul Hristos, simbolizat prin"catargul"corabieidecares-alegateroulanticUliselaademenirea sirenelor0datacuastupareacucearaaauzuluiademenitdecantareade sirena afilosofiei.Pentru Sfantul VasilecelMare,MantuitorulHristoseste "stalpul de foc"al calatoriei prin pustia dezbinarii, piatra din capul unghiului, ziditorulcasei,faradecare"inzadars-ar ostenilucratorii"(Ps.126,1).De aceea, in centrul teologiei sale, Sfantul Vasile cel Mare a agezat Jertfa liturgic--euharistica a Mantuitorului, caci unitatea Bisericii izvora9te din comuniunea euharistica(loan7,38-39).NupoatefiBisericaUna,dacaHristosnueste Acela9i.NusepoateprimidarulDuhuluiSfant,dacanuseimpartage9te plinatatea luiDumnezeu in Hristos,ca0haina denunta abucuriei,pecare DuhulSfant0prefaceinmangaiere.JertfaMantuitoruluiesteputereade trecere pascala in Hristos (loan 1,12) in care taina unirii ca bucurie 9iman-gaiere, este lucrata de catre Duhul Sfant, Biserica avand ca prima caracteristica aei "unitatea", a9a cum a hotarat Sinodul al II-lea ecumenic, care adogmatizat invatatura Sfantului Vasile cel Mare, ca ecleziologie pnevmatologica. Mantuitorul Hristos aadus Duhul Sfant ca un Botez al Bisericii (Lc.3,16), iar Duhul Sfant aadus pe langa puterea propovaduirii 9imarturia Scripturii lasata insa numai ca "Evanghelie" a bucuriei (Romani 15, 4),a9a cum Jertfa lui Hristos,izvoruleica9iizvorulBisericii,este"Euharistie"arecuno9tintei. Agezand toate aceste elemente apostolice in randuiala, Sfantul Vasile cel Mare, ca un intelept calauzitor al Bisericii, nu a fix at un nou inceput, ca Moise pentru Israel,nu acreat 0traditie rasariteana,ciapus in valoareputerea traditiei apostolice ca plinatate, caracteristica apostolica 9i universala aBisericii. Apropiindu-se de desavar9ire lucrarea de chemare 9i indreptare a ucenicilor (Rom. 8,29), Mantuitorul a subliniat prin urmatoarele cuvinte zidirea 9i unitatea Bisericii ca botez cu Duhul Sfant: "Slava pe care mi-ai dat-o Ie-am dat-o lor, ca totisa fieuna,precum 9iNoiuna suntem" (loan17,22)."Slava"se refera la prezentaDuhuluiSfantinfireaSaumanaca"dreptate,pacesibucuriea lui Dumnezeu" (Rom.14,17),cu care El fusese unscatre Tatal Sau la Botez.Este yorba de ungerea mesianica: "Aiiubit dreptatea 9iai urat nedreptatea,pentru aceea te-a unspe Tine Dumnezeul Tau cu untdelemnul bucuriei mai mult decat pe parta9ii Tai" (Psalm 44,9).Era 0slava prin Duhul Sfant,"Duhul Adevarului,pecare lumea nu poate sa-L primeasca,deoarece nu-L vede, nici nu-L cunoaste" (loan 14,17). Dimpotriva, Ucenicii care urmau Lui prin chemare IIcuno9teau dupa spusele Mantuitorului 9idupa marturia lor: "Cuvantul s-a facut trup 9is-a sala91uit intre noi; 9iam vazut slava Lui, slavacaaUnuia-NascutdinTatal,plindehar9ideadevar"(loan1,14). 1.Sf.Vasileeel Mare, Despre Duhul Stant,30,PG.32,col.212-213. 2.ProProf.Dr.NieolaeC.Buzeseu, "Aspeetul pnevmatie al eeleziologiei ortodoxe impor-tanta Traditiei la Sf.Vasileeel Mare",Ortodoxia,1979, nr.1,p.90. REVELATIADIVINApRIN JERTFARAsCUMPARATOARE A LUI HRISTOS...45 Aceasta ungere insemna de fapt taina slujirii jertfelnice in Duhul Sfant (Filip. 2,7),pe care Hristos 0 simboliza prin "grauntele de mU9tar al Imparatiei lui Dumnezeu" (Mt. 13,31). Zidirea Ucenicilor prin har a mers tot pana la plinatate, adica pana la asemanarea lor cu Hristos (Rom. 8,29), intrucat cei ce-I urmeaza Lui se fac ca 9iEl prin mutare pascala acolo unde se afla El dupa numele Sau de Iahve: "Eu sunt Cel cesunt" (le9.3,14),ca Dumnezeu viu simbolizat prin rugulaprins.DuhulSfantaputut venipesteeinumaiintrucatHristosse semanase in ei prin lucrarea Sa care aculminat cu Jertfa pascala. Este yorba de 0 intoarcere a ucenicilor la "izvorul vietii" (Ps. 35, 9) de care fusesera ,jefuiti" (Lc.10,30). Tocmai din aceasta plinatate prin puterea bucuriei Invierii in Hristos (loan 1,12) ca 0 slava, dar transformata in mangaierea Duhului Sfant la Cincizecime ca taina aunitatii treimice, Hristos aplecat din fata ochilor ucenicilor pentru caeisapoatacere9iprimipecelalaltMangaietor,DuhulSfant.Iar Duhul Sfant Iedescopera acestora,atat pe Hristos ca un adanc allui Dumnezeu in care El traise 9i vadise de fapt chipul Duhului Sfant (loan 14),cat 9ifaptul ca 9i ei sunt asemenea lui Hristos, desigur paziti de El, devenind astfel hristofori prin faptul ca deveniserapnevmatofori : "Adapati de Duhul, noi bern pe Hristos"l. RevelatiaCincizecimiiprinDuhulSfantL-adescoperitpeHristosdinfat a ochilor, inauntru, in inimile ucenicilor, preamarit ca Domn al bucuriei 9i man-gaierii,sfintind peDumnezeu ca "Tata" inHristos,aCarui Jertfa adevenit Euharistie. In acela9i timp Duhul avadit 9ideosebirea dintre Hristos 9ilume cavrajma9iealumii:"Acelava vadilumeadepacatcaoameniinucred in Mine" (loan 16, 9).Astfel,daca la inceput Sfanta Scriptura spune: "Cuvantul era Viata",mai mult decat "suflare de viata" (Fac.2,7),prin DuhulSfant in Hristos arata ca: "Duhul va va invata toate" (loan 14, 26), mai intai ca putere apropovaduirii (kerygma),apoi 9isub forma scrisa in canonul cartilor Noului Testament. Unitatea Bisericii este 0 lucrare a desavar9irii in Hristos, 0 putere a Duhului Sfant ca nunta cu MireleHristos;este 0unit ate lucrata deDumnezeu9ipe care numai El 0 poate lucra (lsaia 40,11). De aceea, Biserica Ortodoxa se roaga pentru pastrarea acestei plinatati in Duhul Sfant ca 0 slava aunitatii simboli-zate prin taina nuptiala a bucuriei 9i pentru pazirea ei sub stapanirea minunata alui Hristos. Aceasta unitate care tine de fiinta Bisericii 9icare este pecete a Sfintei Treimi s-a pastrat, intr-adevar, mai u90r atata vreme cat au fost perse-cutiile. Dar 0 data cu libertatea de la inceputul secolului al IV-lea, incercarile Bisericii prin ispite din interior au avut urmari mult mai grele decat cele ale persecutiilor. "Greul zilei" 9i "ar9ita" amintite in parabola Mantuitorului (Mt. 20,12)se vadeau in acesteperioadeale istoriei Bisericii.Cand spunea:"Va veni 0 vreme cand Mirele se va lua de la ei" (Mt.9,15),Mantuitorul arata ca astfel va fiafectata temelia unitatii. De aceea ei "vor posti" 9i vor marturisi pe Hristos ca piatra de la temelia Bisericii, pe care astfel "portile iadului nu 0 vor birui" (Mt.16, 18). Intr-adevar "portile iadului" 0 vor zgudui, dar nu 0 vor birui, 1.Sf.Atanasie eel Mare,CCftreSerapion,I,PG.26,col.546A. 46pARINTII CAPADOCIENI chiardadi unitateaeivafizdruncinata.InaceastaperioadaSf.Parintiau aprofundatJertfaluiHristoscatemelieaBisericiiprinSf.Liturghie,au marturisit in Sinoade credinta cea adevarata 9i au inaugurat cautarea filocalica a lui Hristos ca Mire din convingerea profunda ca nu doar Sf. Apostoli trebuiau sa se bucure de plinatatea Lui, ci 9i intreaga Biserica pana la sfar9itul veacurilor. Aceasta Traditie a fost numita "rasariteana", pentru ca in acela9i veac al IV-lea Apusul ainclinat catre 0 alta sursa aunitatii Bisericii 9ianume primatul, pe careacautatsa-l justificeretroactiv caapostolic,pecand inRasarit Jertfa MantuitoruluiHristosinSfantaLiturghieaveasaramanapentruaceea9i unit ateaBisericiiprimatalOrientului.$iastfel,atuncicand,dincauza primatului, Apusul s-a separat de Rasarit in secolul al VIII-lea ca imperiu de Apus, demarand acapararea de jurisdictii din Rasarit, apoi in sec.al XI-lea ca Biserica, prin cuceriri ale cruciatilor, Biserica Ortodoxa 9i-a luat drept calauza acredintei mantuitoare pe Sfintii Trei Ierarhi, in frunte cu Sfantul Vasile cel Mare. Dupaadancirea teologicaaJertfeiDomnuluiincadrulSfinteiLiturghii, Sfantul VasilecelMareatrecut laermineutica,adica la intelegereaSfintei Scripturica0 lucrareaDuhuluiSfantl.Astfel,elaimbratisat dela Origen ideea ca adevarul se afla in spatele literei Sfintei Scripturi,cum Intruparea luiHristosnuapututfiperceputasaucunoscutadecat"dincolo",aratata pascal prin Jertfa Sa, prin care El a9i imparta9it oamenilor viata Sa in trup2. Acest principiu a fost pus in evidenta in lucrarea comuna aSfantului Vasile cel MareimpreunacuSfantulGrigoriedeNazianz:"Filocaliedinoperelelui Origen".In aceasta lucrare, Sfanta Scriptura ca litera este aratata ca 0 conti-nuare aIntruparii Domnului, dar dupa cum Intruparea a fost numai aratata 9i nu aputut fi"cunoscuta" decat prin Jertfa Domnului ca revelatie,tot astfel, Sfanta Scriptura ca litera are nevoie de sfintire prin Jertfa lui Hristos, pentru ca tot Cuvantullui Dumnezeu din ea sa fievadit ca "Adevar". InMantuitorulHristoscaPantocrator,Intruparea inseamna Jertfacare sfinte9te invatura Sa ca Evanghelie in locul Legii.9i Evanghelia nu pot fiseparate. Nu se poate aseza Evanghelia inaintea Intruparii, caz in care Evanghelia ar ramane fara In:trupare,singura care prin Jertfa aadus Duhul Sfant, plinatatea, slava 9i unitatea Bisericii. De aceea, Jertfa lui Iisus Hristos este cheia Sfintei Scripturi, care arata Scriptura agezata in inima lui Hristos, provenind dininima lui Hristos prin Duhul Sfant dininima Apostolilor,a9a cum 9iin Vechiul Testament "Tablele Legii" au fost agezate, nicaieri in alt loc decat in Sfanta Sfintelor Templului. De aceea, Sfantul Vasile cel Mare a agezat la temelia Sfintei Scripturi,Evangheliile anului liturgic bisericesc,m09tenit din Biserica apostolica. Propovaduirea, in perioada orala a Evangheliilor, este o Formgeschichte care astat la baza scrierii cartilor Noului Testament si care a insemnat pentru Sfintii Apostoli doarporuncii Domnului: In dar 1.Prof.Dr.G.Galitis,"Schrift und Tradition beim HI.Basilius",in Basilius Heiligerder Einen Kirche,Regensburg,1979,p.149. 2.R.Gogler, Zur Theologie des biblischen Wortesbei Origenes, Dusseldorf, 1963, p.142-143. REVELATIADIVINApRIN JERTFARAsCUMPARATOARE A LUI HRISTOS...47 ati luat, in dar sa dati !" (Matei 10,8).Astfel, din felul cum Sfintii Apostoli au dat se poate vedea ceea ce au primit in dar. Acest "dar" este rodul bucuriei din plinatate (Rom. 8,14). Daca ar fiprefacut in drepturi omenesti, acest "dar" ar facesadisparanunumaibucuria,ci9iputerearugaciunii.Insa,prezenta Duhului Sfant pare sa nu preocupe teologia primatului care in Biserica aposto-lica ramane doar 0 simpla realitate istorica, nu pnevmatica. Imparta9irea "firii dumnezeie9ti" (2 Petru 1,4) ainsemnat 0 putere cu care Ucenicii erau manati de Duhul Sfant ca plinatate in Hristos (loan 1,16; Rom. 8,14).Prinurmare,sfintireanumeluiluiDumnezeuinHristoscafapta mantuitoarepentru om9ica incheiereaNouluiLegamantprin Jertfa,este pentru Sfantul Vasile cel Mare izvorul scrierilor sfinte, pentru alucra indrep-tarea acelor oameni sfinti ai lui Dumnezeu care au scris apoi manati fiind de Duhul Sfant (2 Petru 1,21). Sfantul Vasile cel Mare avea sa arate ca 9i in ceea ceprive9te Scriptura Vechiului Testament,la temelia Scripturii sta sfintirea numelui lui Dumnezeu prin actul eliberarii din Egiptul robiei, a9a cum prezinta elcrearea lumiidinnimic in "Hexaimeron".Prin aceasta elarata defaptca nimeni nu mai poate cunoa9tepe Dumnezeu drept "Creator",chiar daca era "Atotputernicul",dacanu-Lcunoa9temaiintaica"Mantuitor"9iastfelca Dumnezeu"Atottiitor"prinsfintireanumeluiSau.Astfel,inconglomeratul cosmogoniilor antice, referatul creatiei din nimic in Vechiul Testament s-a dat in urma sfintirii numelui lui Dumnezeu ca Mantuitor al poporului Sau, cu care in urma sfintirii Numelui a9i incheiat un Legamant. Teologia Sfantului Vasile cel Mare avea sa insemne astfel 0 cotitura radicala fata de conceptiile cosmo-gonice antice dualiste. Intr-adevar Dumnezeu nu se a;atase ca decat in Israe19i nu la neamuri, care puteau considera u90r urmarile pacatului stramogesc drept rezultat al creatiei divine. Jertfa L-a aratat pe Mantuitorul Hristos asa cum s-a aratat El Apostolilor: "dincolo",cacipentru viata SaInviereanu0minune,ciadevarulcanu poate fitin uta de moarte 9ica El biruise de fapt moartea in radacinile ei din viata oamenilor de pe pamant, iar Jertfa insemna "sapare la radacina pomului deiacarea9teaptaroade"(Lc.13,8).PrinInviere,Eldoaradeschisochii oamenilor careL-au urmat pana la asemanarecu El,casa-L cunoasca9ide fapt sa fie in cele din urma mutati pascal in El. Avand pe Hristos in inimi de la Duhul Sfant odata cu Cincizecimea, ei nu mai doreau sa se intoarc a la perioada cand11aveaupeHristosdoarinfataochilor:"NoicareL-amcunoscutpe Hristos dupa trup, acum nu-L mai cunoa9tem a9a" (2 Cor. 5,16). Dupa Cincizecime, ei erau intr-adevar manati de Duhul Sfant in Hristos, nu pentru 0 inaltare a lor la cer, ci ca 0 putere slujitoare de a-L urma 9i in mormant, ca 0 coborare de la Ierusalim la Ierihon (Lc.10,30). Astfelin Hristos s-a vadit 0 antropologie originara pentru El, dar 0 antropologie noua, restaurata pentru cei ce trec la Hristos prin credinta. Acest lucru urma sa fieprezentat intuitiv prin icoane. Este yorba de Hristos mutat in inimile ucenicilor 9imi9cat de Duhul Sfant in imagini,spre deosebire de Hristos in fata ochilor, simbolizat prin "toiagul" care atinge stanca depiatraainimiicasacurgadineaapa,fiindyorbapracticdeincheierea drumului facut cu ucenicii de la chemare, indreptare 9i pana la desavar9ire, 9i 48pARINTII CAPADOCIENI ca implinire aprofetiei: "Voiscoate din pieptul vostru inimile de piatra 9iva voi da inimi de carne" (lez.36,26)9i"duh de rugaciune" (Zah.12,10). Aicise inscrie 0intreaga teologie aSfantului Vasile cel Mare acunoa9terii luiDumnezeu,defaptcaneputintadeacunoastepeDumnezeucuochii trupe9ti, 9i far a transfigurare prinlui 9imangaierea Duhului Sfant. Aceasta teologie va fi urmata in spiritualitatea bizantina dealte teme majore ca:antropologia teandrica filocalica,mistica patristica, teologia icoa-nelor 9iisihasmul.Ca 9ipentru Sfantul Apostol Pavel (Efes.4,1-6),unitatea BisericiilaSfantulVasilecelMarenuesteunscopinsine,ci0urmarea desavar9irii in Hristos. Ca trup allui Hristos, Biserica este alcatuita din multe madulare, fiecare cu darurile sale duhovnicesti care se impartasesc spre folosul tuturor,sprezidireatrupuluiluiHristos1'Inprocesullor spiritualizare, harul desavarge9te fiintelerationale,lucrand in sufletele acestora ca artain artist, spune Sfantul Vasile cel Mare,subliniind ca harul este mereu prezent, caputere,dar intra inactiunedoaratuncicandestepus in mi9care9ieste conceput ca un intreg in partile sale,potrivit cu impartirea harismelor, incat purtatoriiacestuiadevinmadulareuniialtora,chiardacasunt cuharisme deosebite intre ele2Formele harului exprima binefacerile lui Hristos3Toata viata crestina este conditionata de Duhul Sfant,care este marele Stapan4 ,npEnouaa 8iKT},AOYCPKOAal;;Ea8at{mEp &vKOtVCOVOVTWVcXnaatv,i8iwv aUTou, ElAOXptcrTot)intr-o ierarhie acelor chemati ca martori la judecata tiranului. Pe un ton amar, ise reprogeaza gregeala, savar9ita fara voie, de a-i fiacordat bunavointa lui lulian, "du9manullui Hristos" (TOVXptcrTOU1COAEJ.ltoV),cel care avea sa devina urma9ul nedemn de m09tenirea sa.Desigur, trebuie sa remarcam pretuirea oratorului pentru Constantiu al II-lea, accentuata de contrastul dintre figura unui imparat cre9tin9iimagineasuccesoruluisaulipsitdepietate2Adverbeleantonime 9i situate pe langa verbele care exprima actiunile lui Constantiu, subliniaza contrastul dintre intentia nobila 9i rezultatul dezastruos al actiunii. Repeti tiaverbelor(KatcrcocratKat TOV Katcrw8EvTaKat dublata de polysindeton 9ide pozitionarea adverbului intre cele doua secvente amplifica dimensiunile erorii de judecata care a dus la consecinte nefaste. Revenirea la situatia initiala 9i dezavuarea comportamentului nedemn alsuccesoruluiprintr-undiscurs inchinat lui Dumnezeu,caofrand aarecu-n09tintei pentru izbavirea de un astfel de demon,ar putea repara gregeala 9i impaca sufletulimparatului defunct. Patosul indignarii 11determina pe parin-telecapadociansarecurgalacuvintedure,insotitedecalificativeacaror valoare esteintensificata prin folosireagradelordecomparatie (ou KanxVaycle;EKElVOU KatKatvaYc(Jr/;pae; - "nu ca aiurelile9i cuvintele blestemate ale aceluia 9i ca sacrificiile mai ticaloase") puse in contrast cuAOyOV ...