CuprinsLocaia;Acviferul;Organizarea cercetarilor de teren;Inscrierea punctelor de apa pe harta;Ce masuratori se pot face la sursele de apa?Nivelul hidrostatic

LocaiaEu am facut msuratorile in comuna Scundu,judeul Vlcea. Din punct de vedere hidrologic, teritoriul Comunei Scundu face parte din bazinul hidrografic al Rului Olt, fiind strbtut de la nord la sud de apa Prului Scundu, care are un curs permanent, fiind alimentat de apa izvoarelor de creast i din apa ploilor i zpezilor. Prul Scundu are o lungime de 13 km i o vale strmt spre nord i mai larg spre sud.

Din punct de vedere hidrogeologic comuna se poate mandri cu o panza freatica bogata care si in cele mai secetoase zile a oferit apa localnicilor.

AcviferulPrin strat acvifer nelegem primul orizont saturat cu ap ntlnit sub suprafaa terenului, cu variaia nivelului influenat de condiiile climatice. Sunt n general, alctuite din depozite permeabile care au la baz un strat impermeabil, dar nu i deasupra lor, fiind prin circulaie descendent, n legtur direct cu aportul de ap infiltrat.

Organizarea cercetrilor de terenPentru cercetrile de teren se cere a fi pregatite hrtile topografice, rulet de msurat lungimile terestre si adncimea nivelului apei din puturi, busola, altimetrul si recipientele pentru colectarea probelor de apa.

Inscrierea punctelor de ap pe harta In cercetrile de teren un fapt foarte important il constituie alegerea si inscrierea punctelor de ap pe hart.Fiecare punct de ap redat pe hart, trebuie ct mai exact orientat fat de un anumit reper vizibil de pe teren.Sursa de ap se inscrie intr-un ptratel.

Ce msurtori se pot face la sursele de ap? Pentru fiecare sursa de ap trebuie s ii determinm in primul rnd cu ajutorul altimetrului cota altitudinal.In lipsa altimetrului cota fiecarui punct de apa se stabileste pe hart prin sistemul interpolarii dintre cele doua curbe de nivele in care se afla plasat sursa de ap.

Apoi determinm adancimea nivelului apei subterane, adica a nivelului piezometric, iar prin diferenta valorii acestuia si a cotei altimetrice a punctului de apa stabilim cota altitudinala a nivelului piezometric.

De asemenea, asupra surselor de ap este necesar s se efectueze si alte msurtori:-temperatura apei;-gradul de transparent;-culoarea apelor;-gustul;-mirosul;-conductibilitatea electrica;-radioactivitatea.

Analiza apeiCea mai important etap in parcurgerea analizei este recoltarea probelor de ap.Probele trebuie sa fie reprezentative si s nu prezinte modificari in compozitie.

Apa se recolteaz in flacoane de sticla bine splate si uscate.Se las robinetul s curga 5 minute pentru a indeparta apa stagnata.Probele sunt insotite de o fisa de recoltare care caracterizeaz momentul recoltarii si starea sanitar a sursei.

In cazul in care puul are cumpan,pentru ca citirile s se faca cat mai corect se scoate apa din put cu ajutorul gletii care se scufunda pana la talpa puului.

Nivelul hidrostatic

Am realizat 3 msurtori la 3 foraje diferite aflate in pozitii diferite pe hart.In primul caz am msurat distanta de la suprafat forajului pan la suprafata apei.Am legat de o ruleta o bucat de lemn si am introdus-o in pu pan a atins suprafata apei.Am aflat si adancimea putului care este de 19 metri dintre care 5 metri nu sunt ocupati de ap(adancimea nivelului freatic).Trebuie mentionat ca putul are si un ghizd(tubul exterior al fantanii) care masoar inaltimea de 1m,deci grosimea stratului de apa este de 14 m.

A doua msuratoare am facut-o la un foraj aflat intr-o regiune plin de izvoare,mi-am dat seama imediat ca ma aflam in prezena unei pnze de ap sub presiune deoarece nivelul hidrostatic depea suprafaa terenului(sau cel putin era la acelai nivel).In acest caz am notat a 10-10cm fiind distanta dintre suprafata apei si buza burlanului.

A 3-a msurtoare am realizat-o la puul care alimenteaz fntna construita pentru localnici in marginea strazii.Ins acest pu este in legatur direct cu inc 3 foraje.Adncimea total este de 13,5 m dintre care:-0,5 m masoar tubul exterior;-3 metri este adncimea nivelului freatic;-10 m este grosimea stratului de ap.

Hartile piezometriceHrile piezometrice permit determinarea apei freatice n raport cu suprafaa topografic.Suprafaa piezometric este reprezentat prin curbe de nivel piezometrice cunoscute sub denumirea de curbe echipoteniale. n cazul n care rul alimenteaz pnza freatic, curbele echipoteniale au inflexiunea ndreptat spre aval; cnd pnza freatic alimenteaz rul, curbele de nivel sunt ndreptate spre amonte.

Poluarea apeiCredeti ca exista poluare?

Utilizarea apeiApa ester utilizata numai in 2 scopuri precise:-consumul oamenilor si al vietuitoarelor;-irigaii.

Pompele de caldur ap-ap utilizeaz energia solar inmagazinat de apa din pnza freatic, sau mai rar de apa din ruri, sau lacuri, la incalzirea cldirilor si la prepararea apei calde menajere. Pentru implementarea acestui sistem avem nevoie de doua puuri. Unul va fi sursa de apa, iar celalalt pu va fi folosit la deversarea apei din pompa de caldura.

Concluzii

BibliografieHidrologie-Lucrari practice,Prof. univ.dr. Ion Pisota;www.google.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acvifer