„Principala calitate a unui părinte estesă devină prietenul copiilor lui“

MODEL DE VIAŢĂ

Înainte de a trimite revista la tipar, oferim spre lecturătoate articolele unor angajaţi pentru a vedea care subiectele-au plăcut şi de ce. Este un mod mai direct de a vă pro-pune câteva recomandări. De această dată am vorbit cudouă persoane din Laminorul Brăila, care ne-au declarat:

„Mi-a plăcut articolul din pagina 6, cu maşina de am-balat. Noi am avut mulți investitori străini la Brăila, darcei mai mulţi au tăiat fier vechi. Mechel este o firmă se-rioasă, care a investit în utilaje, iar producția a crescut. Ar-

ticolul mi-a plăcut pentru că ne reprezintă. Mai am câtevaluni şi ies la pensie, dar majoritatea colegilor se gândesc laziua de mâine. Astăzi, un loc de muncă e un lux. Articoluldă speranță uzinei şi tuturor muncitorilor“.

Lenuța Horneț, şef compartiment metrologie

„Mi-a plăcut articolul din pagina 8, despre doamna dela Ductil Buzău, mamă a şase copii pe care nu ştiu cum areuşit să îi crească. E de admirat şi de urmat exemplul ei. Mi-aplăcut pentru că este despre altceva decât despre producție“.

Iulian Negru, laminator

>> pag. 4-5

Cea mai frumoasă zi din an

A devenit deja tradiţie. În fiecare an, pe 15 august,cei care trudesc pentru a transforma minereul în metal,pentru ca mai apoi să schimbe metalul încins în formeşi produse dintre cele mai diverse, au o zi a lor. Doar alor. O zi în care pot trage linie pentru a aduna buneleşi relele de peste an, pentru a vedea încotro se în-dreaptă viitorul şi, mai ales, pentru a se bucura că au oprofesie de invidiat.

Când spun asta încerc să îmi imaginez lucruri sim-ple, cu care ne-am obişnuit, şi vă invit să încercați îm-preună cu mine, să vedem cum ar arăta viaţa fărătrenurile de fier care taie în lung şi-n lat câmpiile saumunţii, fără autovehiculele care mişună de ici-colo nonstop, fără avioanele care leagă colţurile cele mai înde-părtate ale lumii cât ai clipi, fără vapoarele care se luptăcu apele învolburate ale oceanelor? Dacă veţi spune căsunt exemple prea spectaculoase atunci vă ofer altele,mai banale, dar la fel de pilduitoare. Cum vă imaginaţiviaţa fără banalele cuie care strâng lemnele în legăturitrainice, sau fără sârmele care transportă curentul elec-tric ori care ne ajută să construim? În fine, cum s-arproduce toate lucrurile de care suntem înconjuraţi şifără de care nu putem vieţui, dacă nu ar exista metalulcu care construim totul şi care a fost obţinut în urmaunui proces lung, de oameni destoinici care sunt şi vorrămâne anonimi?

De la extracţia minereului până la produsul finit ob-ţinut din metal este o cale lungă, pe parcursul căreiaexistă procese tehnologice care cer specializare, abili-tăţi deosebite, sudoare şi pasiune, muncă de echipă şicolaborare. Văzută de cei care nu se pricep, metalurgiapare o profesie ca oricare alta. Din interior, de lângăcuptor sau de lângă înstalaţiile de prelucrare, totul ca-pătă alte dimensiuni. Dogoarea metalului încins, emoţiaunui nou produs reuşit, noutăţile tehnologice care tre-buie permanent asimilate, zgomotul maşinăriilor caredau fierului forma de care e nevoie – toate acestea suntlucruri pe care nu le poate trăi oricine şi care nu preapot fi explicate prin cuvinte. Sunt aspecte pe care lepot stăpâni doar caracterele puternice, pentru care ex-presia „nu se poate“ a fost ştearsă din vocabular.

Pentru metalurgişti, această zi din an este un motivde bucurie. Pentru noi, ceilalţi, rămâne o zi ca oricarealta. Sau poate că, cine ştie, de azi înainte lucrurile auînceput să se schimbe. La mulți ani, tuturor!

Dragoş Tudor, redactor-şef

EDITORIAL

MI-A PLĂCUT ÎN ACEST NUMĂR

CUVINTE DE FIERPUBLICAţIE INTERNă NR. 9 / AUGUST 2011

Utilajul de ambalat va fi la sufletul muncitorilor

INVESTIŢIE LA BRĂILA

>> pag. 3 >> pag. 8

METALURGISTULUIZIUA

sărbătoarea unei meserii de aur

VACANȚĂ ÎN „ȚARA MECHEL“

Mechel organizează şi în acest an o vacanţă de varăspecială pentru copiii angajaţilor. Astfel, pe data de 8august, 13 copii de la Mechel Câmpia Turzii, MechelTârgovişte, Laminorul Brăila, Oţelu Roşu, DuctilSteel Buzău şi Divizia Metalurgică Est Europeană vorpleca pe litoralul Mării Negre, în tabăra „Valul deMare“. Timp de trei săptămâni, toţi participanţii dinRomânia vor lua parte la concursuri pe diverse teme,competiţii sportive şi de creaţie, alături de copii aiangajaților Mechel din Rusia. Toate cheltuielile legatede această călătorie sunt suportate de Grupul Mechel.Le dorim zile frumoase şi le aştepăm impresiile.

Oţel brut

Pentru că a avut oferta cea mai bună

ştiRi de la altecomBinate mecHel

• În luna iunie Combinatul Metalurgic din Beloreţk aprodus 50,4 mii tone de sârmă şi produse din sârmă, ceeace este un maxim absolut în istoria de până acum a între-prinderii. De la începutul anului 2011 combinatul din Be-loreţk se menţine pe poziţia de lider pe piaţa produselordin sârmă din Rusia. În anul 2011 întreprinderea a plani-ficat să producă 530 mii de tone produse finite.

• Mai mult de 30 de persoane de la întreprinderea Ural-skaya Kuzniţa şi filiala întreprinderii din Celiabinsk aufost decorate cu ordinul Iuriy Gagarin. Fie că a fost vorbadespre ingineri, tehnologi sau strungari, cu toţii au contri-buit la realizarea unor piese importante din oţeluri specialepentru industria aerospaţială. La întreprinderea UralskayaKuzniţa se fabrică încă din anul 1969 piese forjate şi ma-triţate din oţeluri speciale.

mircea toader,consilier Mechel Service,Director executiv al Consiliuluide Afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federaţia Rusă

Mechel a câştigat licitaţia organizată de Agenţia Fede-rală pentru Resurse Naturale din Rusia pentru exploatareadepozitului de minereu de fier de la Pionerskoye. Licenţase ridică la peste 11 milioane de dolari şi garantează ex-ploatarea pentru o perioadă de 20 de ani.

Depozitul de la Pionerskoye se află în Republica Sakha(Yakuţia), la circa 127 km de oraşul Neryungri. În apro-piere, la circa 25 de km, este un nod feroviar care face le-gătura cu magistrala Trans-Siberiană, cu autostrada şiliniile de electricitate.

Rezervele de zăcământ au fost estimate la 137 milioanede tone de minereu de fier, de o calitate foarte bună, ceeace va permite exploatarea fără folosirea unor tehnologiispeciale. Se estimează că încă 750 de milioane de tone deminereu ar putea fi exploatate în aceeaşi zonă. De menţionat

că zăcămintele conţin şi dolomit, care poate fi folosit pen-tru producerea materialelor refractare.

În zona de exploatare va fi construită o instalaţie pentruminerit şi de îmbogăţire a minereului, care este, de altfel,prevăzută şi în caietul de sarcini. Dl. Boris Nikishichev, di-rectorul general al Diviziei de minerit Mechel, menţionacă „apropierea de Yakutugol va permite dezvoltarea infras-tructurii, a facilităţilor tehnice, a resurselor şi personalului.Datorită locaţiei convenabile, costurile de exploatare vorfi destul de reduse, astfel încât se va putea oferi întreprin-derilor metalurgice din grup sau clienţilor minereu de fierde calitate, la preţuri bune. De asemenea, prin faptul că afost câştigată această exploatare, se lărgeşte baza de resurse,ceea ce este foarte important pentru Mechel.“

/ 2 / noutăţi deSpRe companie

economia la cald

Şedinţa a avut loc în perioada 7-10 iulie în judeţul Hune-doara şi au participat peste 70 de manageri de top ai GrupuluiMechel: directori generali ai întreprinderilor şi membrii înconducerea diviziilor specializate. Au fost discutate rezultateleactivităţii economice şi de producţie ale întreprinderilor înprimul semestru din 2011, optimizarea sistemului de adminis-trare, dezvoltarea reţelei de distribuţie, coordonarea şi coope-rarea dintre întreprinderile grupului, dar şi cu compania deadministrare.

În programul de lucru a fost inclusă vizita la întreprinderileDuctil Steel şi Oţelu Roşu, unde participanţilor le-a fost pre-zentat proiectul de investiţii recent finalizat: complexul mo-dernizat de elaborare a oţelului, care include un cuptor electriccu arc nou, dotat cu instalaţia COSS.

Directorul General al Diviziei Metalurgice Est Europenea companiei Mechel, dl. Iury Guşcin, a menţionat: „Faptul căacest eveniment foarte important pentru Grupul Mechel aavut loc în România, la o lună după întâlnirile oficiale dintrePreşedintele Consiliului de Administraţie Mechel, dl. IgorZyuzin, şi conducerea ţării – Preşedintele Traian Băsescu şiPrim-ministrul Emil Boc – denotă atenţia deosebită acordatădezvoltării întreprinderilor Mechel din România şi reprezintă,fără îndoială, un stimul pozitiv atât pentru conducerea între-prinderilor, cât şi pentru angajaţi.“

mechel a câştigat fierul de la pionerskoye

conduceRea GRupului mecHel S-a ÎntÂlnit În RomÂnia

mechel târgovişte243 568 tone

ductil Steel oţelu Roşu186 301 toneR

ez

ult

at

e

de

pR

od

uc

ţie

În

pR

ime

le

şaSe

lu

ni

Laminate la cald

mechel târgovişte234 558 tone

ductil Steel Buzău152 215 tone

mechel câmpia turzii160 273 tone

Sârmă şi produsedin sârmă Profile laminate

ductil Steel Buzău56 458 tone

mechel câmpia turzii39 133 tone

laminorul Brăila126 567 tone

Pe 11 iulie, în urma unei ploi torenţiale, sediul DuctilSteel Buzău a fost inundat. Căderile abundente de pre-cipitaţii într-o perioadă scurtă de timp au avut ca urmareînfundarea canalizării, astfel încât nivelul apei a ajuns înunele secţii la o înălţime de 40 cm.

A fost afectată mai ales secţia Laminor, în zona deambalare a colacilor, dar și secţia TOM sau depozitul deproduse finite. Activitatea a fost oprită timp de 3 ore însecţia Laminor și în secţia TOM. De asemenea, a fostinundat depozitul de sârmă și au fost deteriorate amba-lajele pentru produsele finite.

Pentru evacuarea apei din incinta întreprinderii aufost utilizate pompele uzinei, dar și sprijinul acordat depompieri, la solicitarea societăţii.

Directorul general Ductil Steel Buzău, dl. Victor Ro-dionov, a menţionat: „Pentru înlăturarea consecinţelorau fost utilizate în mare măsură propriile resurse, toateserviciile întreprinderii lucrând eficient și rapid. Sala-riaţii au participat la evacuarea apei, la curăţarea și reviziautilajelor, la înlocuirea ambalajelor deteriorate. În urmadesfășurării acestor măsuri, activitatea de producţie afost restabilită, reacţia operativă și bine organizată a co-lectivului contribuind la diminuarea prejudiciului cauzatde natură“.

cu natuRA nu e de Glumit

La mai puţin de două luni de la momentul lansării nou-lui cuptor modernizat, avem vești îmbucurătoare de laSecția Oțelărie Electrică a uzinei Ductil Steel Oțelu Roșu.Ni le transmite chiar domnul inginer Ion Mușat, serviciutehnic: „Colectivul de oțelari a reușit la sfârșitul lunii iulieperformanța de a realiza șarja cu numărul 1000. În luna iulieau fost produse 36400 tone oțel lichid, iar dorința noastrăeste să avem permanent rezultate cât mai bune, pentru a neapropia de parametrii optimi de lucru ai cuptorului.“

1000 de şaRje şi număRătoaReacontinuă la oţelu Roşu

Federaţia Rusă,partener comercial important al României

Schimburile comerciale dintre România şi FederaţiaRusă au avut în general o tendinţă de creştere după anul2000, atingând un volum record în anul 2008, când s-au în-registrat 5,9 miliarde dolari, din care 0,9 milioane exportulromânesc în Rusia şi 5 miliarde importul din această ţară.

Criza economică şi financiară internaţională a influenţatşi comerţul româno-rus. Astfel, în anul 2009, volumulschimburilor comerciale bilaterale s-a redus faţă de anul an-terior cu 52%, din care exportul cu 20%, iar importul cuaproape 58%.

Deşi criza economică se mai manifesta în cele două ţări,în anul 2010 s–a constatat reluarea într-un ritm susţinut acreşterii comerţului bilateral. Volumul realizat de 3,8 mi-liarde dolari este cu 35% superior celui din anul anterior.Datorită majorării cu 53% a exportului românesc, 2010 adevenit un an record pentru livrările din România în Rusia,depăşindu-se pentru prima dată în istoria relaţiilor bilate-rale un miliard de dolari (cifra exactă fiind 1,1 miliarde). Înacelaşi an, importurile din Rusia au crescut faţă de anul2009 cu aproape 29%, ritm de creştere anual superior celuiînregistrat înaintea crizei economice.

În 2010 Federaţia Rusă s-a plasat pe locul 6 (după Ger-mania, Italia, Ungaria, Franţa şi Turcia) în topul parteneri-lor comerciali ai României, cu o pondere de 3,42% întotalul comerţului exterior românesc. În acelaşi an, Rusiadeţinea locul 12 între ţările de destinaţie a mărfurilor ro-mâneşti, cu o pondere de 2,23% din export, iar la importlocul 6, cu o pondere de 4,36%. Tendinţa de creştere a co-merţului româno-rus a continuat şi în primele 5 luni aleacestui an, înregistrându-se o majorare cu 37% a volumuluitotal, din care exportul reprezintă 68%, iar importul 27%.Volumul de 0,6 miliarde USD, mărfuri livrate în Rusia înprimele 5 luni, este o garanţie că se va înregistra un nou re-cord anual la exportul de mărfuri româneşti în această ţară.

În general, comerţul româno-rus se caracterizează prinexistenţa unei debalanţe a schimburilor comerciale, impor-tul fiind cu mult mai mare decât exportul (4,1 miliarde dedolari în 2008, 1,6 miliarde de dolari în 2010). Această di-ferenţă dintre cele două componente ale schimburilor co-merciale se explică prin importurile mari de purtători deenergie din Rusia, care deţin o pondere de circa 90% dintotalul importurilor din această ţară (ţiţei şi produse petro-liere, gaze naturale şi cărbune), diferenţa de 10% reprezen-tând metale şi produse din metal – 2,9%, produse chimice– 1,4%, diverse minereuri – 1,2%, celuloză, hârtie şi car-toane – 1,2%, materiale plastice, cauciuc şi produse dinacestea – 1,2%, alte produse. La export, grupa maşini, uti-laje şi echipamente electrice deţine 53,7% (în această cate-gorie intrând utilajul petrolier şi aparatele de telefoniemobilă Nokia), componentele pentru autoturisme Logan,care se asamblează la uzina din Moscova a grupului Renault– 19,1%, produsele chimice, inclusiv medicamentele – 10,2%, metale comune şi produse din metal – 4,7%, materialeplastice, cauciuc şi produse din acestea – 3,8%, produseagroalimentare – 2,3%, mobilă – 1,9%, alte produse.

INVESTIŢII / SINDICATE / 3 /

Descrierea tehnică ar fi complicată şi lipsită de inte-res. Trebuie să spunem totuşi că este vorba despre un uti-laj produs în Italia, de firma STG Group, cu ajutorulcăruia se va fluidiza rapid fluxul în zona de ajustaj.

„Până acum toate operaţiunile de legare şi de amba-lare a pachetelor de profile se făcea manual. Asta însemnamult timp pierdut şi o greutate foarte mare pentru mun-citori. Vă imaginaţi că nu este simplu să manipulezi pro-file lungi de 12 m, să le aşezi în ordine şi apoi să le legi...Unele pachete ajung să cântărească în final circa 5 tone“ –ne explică cu interes inginerul Mircea Niculescu, şef aldepartamentului de Investiţii de la Laminorul Brăila.

Pentru cei din fabrică este un lucru ştiut că operaţiade ambalare-legare vine, ca proces tehnologic, după ceade îndreptare. De acum înainte toate operaţiunile aces-tea vor fi complet automatizate. Maşina va lua profil cuprofil şi îl va transporta pe un sistem de role spre zonacentrală, de stivuire, după care le va duce pe toate în zonaîn care sunt legate şi, în final, cântărite. Pare simplu, darîn această secţie dimensiunile sunt impresionante, iarinstalaţiile care trebuie construite par mai degrabă fun-daţii solide pentru nişte zgârie nori americani.

Revenim cu picioarele pe pământ şi mai aflăm detalii,pe care domnul Niculescu e deja bucuros să ni le ofere.„Până acum nu prea reuşeam să ţinem pasul cu maşinade laminare. Ca să nu oprim fluxul de producţie trebuiasă facem stocuri mari de profile. Ajungeam să le maimicşorăm atunci când se oprea cuptorul pentru schim-bare de cilindrii sau alte revizii. De acum va fi o diferenţăfoarte mare şi în privinţa calităţii ambalării. În sfârşitvom avea profile aşezate perfect, care vor arăta foartefrumos. Pe lângă toate acestea, vor scădea şi costurile deproducţie, iar acest aspect este foarte important pe o

piaţă din ce în ce mai competitivă. Abia aşteptăm săpunem în funcţiune linia şi să specializăm muncitoriicare vor lucra la ea. Este o investiţie majoră, de circa 2,5milioane de euro. Prima de această amploare după mulţiani. Ne bucurăm de ea cu atât mai mult cu cât preluareade către Mechel a fost făcută abia anul trecut. Iată că dejaputem constata nişte rezultate, chiar dacă acest contractfusese gândit cu ceva timp înainte. Este un semn bun şicred că orice investiţie dă oamenilor încredere în ziuade mâine şi în perspective de dezvoltare pe temen mailung. Se fac investiţii, producţia merge non stop de cândam fost preluaţi. Cred că suntem pe drumul cel bun. Ştiucă aţi scris deja şi despre alte investiţii, cum ar fi cântarulcel nou, care este instalat şi funcţional, despre pompade combustibil. Lucrurile se mişcă spre bine.”

Când am plecat de la Brăila lucrările erau în plinădesfăşurare. Pentru cineva venit „din afară“ totul paregândit şi clădit la o scara prea mare. Dar atunci când veziprofilele care aşteaptă să fie rânduite, pentru a ajunge peşantierele de construcţii, sau pe şantierele navale, totulîncepe să capete sens. Aici, la capătul liniei de ambalare,este finalul unui lung ciclu de producţie, care începe cu

extracția minereului, apoi transformarea lui într-un pro-dus finit care trebuie să respecte cote şi parametrii tehnicifoarte stricți și, uneori, foarte complicați. Dar tot aicieste, într-un fel, şi un nou început. Pentru că fiecare pro-fil va ajunge să clădească, să contruiască ceva durabil.Chiar dacă nimeni nu va mai da importanţă acestui de-taliu, noi ştim de acum că a fost produs şi ambalat, cugrijă și multă pricepere, la Brăila.

Credeați cumva că asta e tot? Domnul inginer are câ-teva completări interesante. „Am semnat de curând şiun contract pentru un strung nou, foarte performant, dela ATOMAT. A ajuns deja la noi şi este în curs de instalare.Mai avem în program modernizarea unui strung aflatdeja în exploatare sau poate chiar achiziţia unuia nou.Vom decide asta în urma unei analize complexe, careeste în desfășurare“.

au consemnat Cristi Drilea și Dragoș Tudor

Utilajul de ambalat de la Brăila va fi însă la sufletul muncitorilor

Ambalajul este sufletului comerţului

Se spune adesea că ambalajul este sufletul comerţului. Că e făcut să îţi ia ochii şi să înşele simţurile. Dar în cazul nostru vorbim de un utilaj care fluidizează linia de producţie.

Adică ţine pasul cu ceea ce iese de pe linia tehnlogică şi trebuie să ajungă cât mai repede la beneficiar. O investiţie serioasă, aşteptată cu nerăbdare,

va face acest lucru posibil pentru Laminorul Brăila. Dar va face şi ceva în plus. Va da un aer nou şi îngrijit pachetelor grele, de mari dimensiuni, cu profile.

La mijlocul lunii iulie, o parte dintre angajaţii uzinelorDuctil Steel și Laminorul au ieșit în stradă în faţa clădiriloradministrative pentru a picheta timp de o oră.

Ei au ales o astfel de metodă pentru a-și manifesta ne-mulţumirea faţă de conducere deoarece, conform legislaţieiîn vigoare începând cu 1 mai 2011, având în derulare Con-tractul Colectiv de Muncă, muncitorii nu au dreptul de aintra în grevă, pentru a nu afecta procesul de producţie.

Pichetările au avut ca motiv principal cererea de majo-rare a salariului de bază. Conducerea Mechel East EuropeMetalurgical Division cunoaște situaţia și este la curent cutoate solicitările. De asemenea, este deschisă la discutareaoricărui subiect cu sindicatele, cu condiţia unor negociericivilizate. În ciuda faptului că participanţii au manifestatîn general pașnic, nu au lipsit momentele de violenţă ver-bală și, din păcate, nici injuriile total necivilizate la adresaunor persoane. Dacă lupta pentru drepturile salariaţilor șidialogul cu patronatul sunt lucruri de înţeles și de apreciat,jignirile și agresiunile verbale ar trebui controlate, ca unprim pas absolut necesar pentru iniţierea unei discuţiiconstructive.

Întrebarea este dacă există, totuși, cu adevărat o pro-blemă reală, care să necesite acţiunea de pichetare. Situaţiaeconomică grea din România a obligat mai multe între-prinderi să ia unele măsuri foarte nepopulare, precum: re-ducerea numărului de angajaţi, tăierea salariilor și stopareaprogramelor sociale, încetarea producţiei. În ciuda rece-siunii economice, Mechel a păstrat salariile la nivelul an-terior crizei și le-a indexat în 2009 și 2010 în conformitatecu creșterea preţurilor. De asemenea, a investit mai multemilioane de dolari în echipamente pentru modernizareaproducţiei, cu alte cuvinte chiar în economia României.

Este legitimă și de înţeles dorinţa de a primi mai mulţibani, dar trebuie să înţelegem că ei nu apar din nimic, citrebuie câștigaţi printr-o productivitate crescută și princompetitivitatea ridicată a întreprinderii. Aceste două as-pecte ar putea deveni principalele argumente de creșterea nivelului de trai al angajaţilor. De altfel, ar trebui să fie șiscopul comun al unor perteneri sociali responsabili, careînţeleg cu maturitate situaţa în care ne aflăm și doresc încontinuare să lucreze în echipă. Iată modalităţi pentrucontinuarea unei colaborări bazate pe încredere, care potconduce la un rezultat pozitiv.

După muncă şi răsplată

Pichetări sindicale

Aurel Dobrel, Șef ajustaj, Laminorul 560„În ajustaj au funcționat două mașini de îndreptat pro-

file. Una produsă la „1 Mai“ Ploiești, alta fabricată la Brăila.În secție mai exista și o a treia mașină, produsă de Danielli,care a fost în conservare cam din 2008. Odată cu avansarealucrărilor la mașina de legat și ambalat profile, am scos dinfuncțiune mașina de îndreptat profile „1 Mai“, deoarece seefectuează săpături în jurul ei. Pentru ca producţia să nu fieafectată, am repornit mașina Danielli, bună pentru toatăgama de profile până la 160mm. Profilele U de 180 mm șide 200 mm nu s-au îndreptat niciodată cu această mașină.Intenţionăm să montăm role pentru dimensiunea de 180 mmși, până în septembrie, să facem același lucru pentru 200 mm.Imediat ce va fi dată în folosinţă mașina de legat și ambalatprofile, vor merge toate cele trei mașini de îndreptat. Atuncivom putea estima foarte clar cât de mult a crescut produc-tivitatea.“

/ 4 / EVENIMENt / ZIUA MEtALURGIStULUI

CUVINTE DE FIER,urări la un an de la apariţie

În urmă cu un an, Ziua Metalurgistului era marcată şiprin apariția revistei noastre. Mai mult decât oricând, laun an de la lansare, ne dorim să vă fim alături şi să vă ofe-rim informațiile de care aveți nevoie.

De aceea ne interesează ce credeţi despre subiectelepropuse, ce vă doriţi pentru numerele viitoare şi în generalce părere aveţi despre publicaţie. reproducem în conti-nuare două dintre mesajele primite la redacţie.

„Îmi place revista pentru că abordaţi subiecte dintrecele mai diverse, începând de la lucruri serioase, care seîntamplă în cadrul companiei, până la evenimente care ţinde viaţa personală a angajaţilor, de pasiunile şi de vacan-ţele lor. ideea cu concursul de fotografie mi-a plăcut înmod special şi sper ca şi pe viitor să mai organizaţi astfelde competiţii. Succes!“ Nicolae Dumitrache

„Cuvinte de Fier este o publicaţie pe care o apreciez.Îmi place şi, după părerea mea, cred că ne îmbunătăţeştecultura corporatistă şi prezintă o imagine modernă a com-paniei la care lucrăm.“ Iulian Zaharia

Sincer, nu aş fi auzit de existenţa acestei zile festive dacă nu aş fi cunoscut oameni care lucreazăîn acest domeniu, Ziua Metalurgistului nefiind o festivitate îndeajuns de mediatizată. este o sărbătoare cunoscută mai mult celor din breaslă, cel puţin la noi. aflând şi data festivă, 15 august,când e marea sărbătoare religioasă a Sfintei Maria,am făcut rapid în minte o conotaţie, cred eu, plauzibilă. În spaţiul acesta ortodox încă s-a păstratlegătura dintre religios şi cotidian, dintre „a crede“şi „a face“. De aici şi ideea căutării unui sfânt protector, pentru o anumită activitate desfăşurată.ideea sfântului protector are un istoric în spate, nu este rezultatul societăţii moderne, tehnologizate,mecanizate. acest lucru confirmă de altfel tradiţiaîndelungată a meseriei de metalurgist.“

Otilia Lupu traducător/trainer limbi străine

Sorin Gherguţ, poet şi traducător. cel mai recent volum, Orice. uverturi &reziduuri, a apărut în acest an la edituraPandora M şi s-a bucurat de mare succes.

am aflat de curând că există o zi naţională a metalurgistului, pe 15 august. ce-aş putea să spun despre metalurgie… ar fi multe de spus gândindu-necă prelucrarea fierului datează de milenii. Meşteşugulacesta e o parte integrantă din evoluţia omului şi a societăţii. În jurul acestui meşteşug s-a dezvoltat deacum o industrie a cărei utilitate nici nu se poate evalua. Dacă ar fi să-l personific, fierul e uriaşul caresusţine structura, dar se ascunde modest în spatele finisajului. e bine să nu uităm să apreciem meşteşugulşi meşteşugarii, să nu uităm trecutul pentru a avea unviitor. e o idee minunată să aveţi o zi de sărbătoare încare toată românia să privească cu respect către dumneavoastră, metalurgiştii. Şi acum la final, mă înclin cu respect, vă doresc sănătate şi satisfacţie în toate planurile. Să fiţi tari ca fierul şi pe toţi să neajute Dumnezeu!

George Căpitan paramedic SMurD

Metalurgiştii sunt oamenii care tratează metalelepentru a obţine anumite proprietăţi. cel mai des amauzit denumirea de tehnolog metalurgist. Nu ştiamcă metalurgiştii au o zi a lor, dar părerea mea este cămerită să fie omagiaţi. Sunt oameni care muncescdin greu, iar eu îi respect pentru asta, mai ales înaceste vremuri dificile.

Viviana-Mihaela Boga, elevă,colegiul Tehnic de arhitecturăşi lucrări Publice i.N. Socolescu

În vizitele din copilărie la muzee de istorie şi alte obiective cultural-turistice similare, nimic nu mă atrăgeamai mult decât secțiunile cu săbii, lănci, zale, armuri.Puțin mai târziu, a fost epoca maşinuțelor – cele „adevărate“ fiind, în mod necesar, „de fier“. Dintre pistoalele cu capse avute, îl țin minte doar pe cel cu țeavăstrălucitoare, metalică. apoi, în adolescență şi chiar ovreme după, mi s-a părut că muzica demnă de acestnume, indiferent de gen, trebuie să conțină ceva „metalic“– fie vibrația intensă a inimii de oțel a corzilor, fie voceaaprinsă a alămurilor. acum, „la jumătatea drumului vieții“,am devenit atent şi la utilizări (şi conotații) mai paşniceale elementelor din partea stângă a tabelului periodic: desfăcătoare, capace, frigidere...

Pe 15 august le voi folosi cu gândul la cei care îşi sărbătoresc, în miez de vară, profesia – cărora le urez, aici, la mulți ani!

Adriana Elena Knippelberginginer energetician

Omul a devenit ceea ce este datorită abilităţilor sale de a-şi confecţiona singur câteva unelte care să-l ajute în activităţile cele mai simple: arme cu care să vâneze maiuşor şi unelte agricole pentru cultivarea pamântului. fierul şi prelucrarea lui ne-au scos din stadiul primitiv dedezvoltare şi ne-au dat statut de fiinţe raţionale, parte a

unei civilizaţii dezvoltate, pe care o avem azi. asta dovedeşte că metalurgia are un rol esenţial în evoluţia noastră. De aceea, Ziua Metalurgistului ar trebui să fie deopotrivă o sărbătoare a metalului şi a omului.

eu am aflat abia de curând că această zi este 15 august.Sigur, trebuia să-mi dau seama că nu putea să fie decât în luna lui „cuptor“. asocierea ei cu sărbătoarea MaiciiDomnului este un atu, ştiut fiind că avem un protector cam pentru orice este important. Poate că acest moment ar trebui marcat mai puternic şi în mintea noastră, a celorlalţi, ca o sărbătoare a unor „prieteni“ fără de care existenţa noastră ar fi complet diferită.

Dragi metalurgisti, dragi colegi,

Vă adresăm felicitări sincere cu ocazia sărbătorii noas-tre profesionale.

Ziua Metalurgistului este o aniversare specială. Înafara reprezentanţilor acestei profesii de foc, sărbătoareaeste omagiată şi de către reprezentanţii altor profesii: con-structori şi economişti, energeticieni şi ecologişti, meca-nici şi specialişti iT… Toţi, împreună cu oţelarii şilaminoriştii, sunt implicaţi în complicatul proces de pro-ducţie metalurgică la întreprinderile companiei Mechel.Nu este de mirare că de mai mult de jumătate de secol înrusia, şi de câţiva ani şi în românia, sărbătorim împreunămetalurgiştii, măreţia şi frumuseţea muncii lor!

Metalurgia este o componentă foarte importantă a in-dustriei noastre. De aceea, metalurgiştii reuşesc, prin trudaşi priceperea lor, să participe activ la creşterea economieinaţionale. acest progres al societăţii noastre se realizeazăprin contribuţia fiecăruia dintre miile de angajaţi, care lu-crează zi de zi cu pricepre şi cu seriozitate.

criza recentă este dovada faptului că cele mai grele în-cercări au călit şi mai mult spiritul metalurgiştilor din Me-chel. Datorită muncii voastre, a curajului şi a caracteruluiputernic, Mechel a revenit la nivelul producţiei anteriorcrizei şi, în unele locuri, chiar l-a depăşit. De asemenea, au

fost lansate noile capacităţi de producţie la combinatulMetalurgic din Beloreţk, complexul modernizat de elabo-rare a oţelului din Oţelu roşu, este aproape de finalizaremodernizarea complexă de la întreprinderea ijstal, iar înplină desfăşurare este construcţia laminorului pentru şinede la combinatul din celiabinsk.

Încercăm în continuare să implementăm cele maiavansate tehnologii, iar produsele noastre sunt cunoscuteatât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. aceste reuşitenu sunt realizări individuale, ci sunt rodul muncii a peste90 000 de oameni, cu toţii angajaţi ai companiei Mechel!

În această zi de sărbătoare dorim din suflet tuturor an-gajaţilor întreprinderilor metalurgice şi tuturor veterani-lor din metalurgie multă sănătate, succes şi fericire!

fie ca bucuria, liniştea sufletească şi bunăstarea să văînsoţească de-a lungul anilor!

Sincere felicitari,

Igor Zyuzin, Preşedintele consiliului de administraţie OАО Mechel

Yevgheny Mikhel, Director general ОАО MechelAndrey Deyneko, Director general Mechel Steel

Tare ca fierul

„În românia Ziua Metalurgistului este aniversată înaceeaşi zi cu sărbătoarea religioasă Sfânta Maria Mare,pe care vrem să o avem protectoare a breslei noastre, la fel ca şi marinarii. urez cu acest prilej colegilor dintoate întreprinderile Mechel succese în viaţă şi le mulţumesc pentru colaborarea bună pe care o avem.Mă gândesc acum mai ales la colegii de la câmpia Turzii,pe care îi întâlnesc cel mai des în raporturile noastre de muncă.”

EVENIMENt / ZIUA MEtALURGIStULUI / 5 /

iuTe ca Oţelul

Fierăriile dacilor

Descoperirea procedeelor de obținere a metalelorşi apoi utilizarea lor pentru realizarea unei game va-riate de unelte şi de arme a avut ca rezultat dezvoltareasocietăților antice. În Dacia fierul a început să fie fo-losit începând cu peste 2 000 de ani în urmă. Numărulmare şi varietatea pieselor realizate din fier presupuneacunoaşterea unor zăcăminte bogate şi a unor soluţiitehnice pentru exploatarea eficientă. cele mai impor-tante minereuri prezente pe teritoriul Dacii erau celebogate în oxizi: magnetit, hematit, limonit, siderit şicalcopirit. au fost descoperite peste 100 de astfel delocuri, în care exploatarea se făcea la suprafaţă sau pringalerii. În apropierea minelor s-au păstrat, de altfel,urme ale cuptoarelor.

După cum se ştie, fierul este un metal cu un punctde topire ridicat. el se obţinea din minereu, prin înlă-turarea – sub influenţa temperaturilor înalte – a compo-nenţilor neferoşi sau pamântoşi din minereu. rezultatulera un fier spongios, care putea fi prelucrat în atelierelede fierărie şi transformat în arme sau unelte. Minereul

era zdrobit, spălat şi apoi sortat. Înainte de a fi introdusîn cuptor era prăjit pentru a elimina apa şi a îndepărtacomponenţii neferoşi. ultima etapă de pregătire eraaşezarea în straturi succesive de minereu şi mangal, lacare se adăugau uneori şi bucăţi de calcar (piatră de var).arderea era întreţinută de curenţi de aer antrenaţi cuajutorul foalelor, astfel că în cuptoare se obţineau tem-peraturi între 1300 şi 1450 de grade.

Piesele de fier erau lucrate apoi prin martelare – seîncălzea şi apoi se întindea şi se uniformiza obiectul.Se tăia piesa cu dălţile, apoi se suda, prin batere la cald,sau se găurea. calitatea obiectelor este dovedită de lipsaurmelor de zgură din piesele finite. Diferite procedeede călire asigurau duritatea şi rezistenţa obiectelor defier prelucrate. Măiestria meşteşugarilor reiese din fap-tul că toate piesele găsite sunt călite, iar acest procedeunu este aplicat uniform, ci executat diferenţiat, doarasupra părţilor active.

sursa: http://enciclopedia-dacica.ro

ing. Marian Balaş şef secţie Întreţinere şi reparaţii,Ductil Steel Buzău

Putere de muncă, sănătate multă, realizări pe plan profesional şi personal. le transmit angajaţilor să aibăîncredere în sindicat, pe care îl consider un fel de părinte al lor.

este ziua celor care lucrează în domeniul metalului. Până anul trecut, noi am ţinut să facem această sărbătoare pe 8 septembrie, pentru că aşa era prinsă în contractul colectiv la nivel de unitate. Începând deanul trecut ne-am aliniat la data de 15 august, ca toate celelalte combinate metalurgice din românia.

anul trecut a fost cea mai reuşită aniversare de pânăacum. Grupul Mechel a dovedit că este aproape de muncitori. au fost organizate mai multe acţiuni pe faleza Dunării, ocazie cu care au fost decernate premiipentru salariaţii meritorii. Sindicatul a participat şi ne-am dori să continuăm, astfel încât să devină un fel de tradiţie. Sindicatul a făcut strategia, care a fost apoidiscutată cu administraţia şi astfel au rezultat câtevaproiecte foarte bune pentru muncitori, inclusiv competi-ţii de fotbal, tenis de masă, fotbal-tenis, şah, table.

Constantin Iarca liderul sindicatului Metal ’94laminorul Brăila

Paul Dumitrescu maistru mecanic, Secţia plasesudate, Ductil Steel Buzău

„Tuturor colegilor din Grupul Mechel le doresc multăsănătate. Poate părea un clişeu, dar dacă omul e sănătos,reuşeşte să le facă pe toate. Metalurgiştii reprezintă o categorie specială de oameni, care ştiu ce înseamnăgreul, care trec peste orice dificultăți şi nu dau niciodatăînapoi. le-aş dori să aibă încredere în Grupul Mechel şiîn stabilitatea firmei.

un mesaj special pentru echipa de la Transporturi: aşvrea să ştie că am fost, sunt şi voi rămâne alături de ei, labine şi la greu, şi sunt mândru că am asemenea colegi şişefi. Transportul este ca sângele. Dacă circulația sângeluie bună, şi organismul se simte bine. Noi ne mândrim cufaptul că până acum nu am avut accidente, deci am pututasigura o circulaţie corespunzătoare.“

Dumitru Onea şef garaj, Mechel Târgovişte

„cu ocazia Zilei Metalurgistului urez colectivului dincare fac parte, dar şi colaboratorilor, multă sănătate, fericire şi tot ceea ce îşi pun în gând să realizeze.“

Stimaţi colegi,

Vă rog să acceptaţi sincere felicitări cu ocazia acestei săr-bători meritate – Ziua Metalurgistului!

De-a lungul secolelor, metalurgia continuă să fie temeliaeconomiei, iar profesia metalurgistului, munca de zi cu zi ametalurgiştilor, este încă dificilă. Spiritul călit prin muncă şiînalta măiestrie a acestor persoane care contruiesc viitorulmerită de-a dreptul să fie onorate şi stimate.

În această zi de sărbătoare doresc să îi felicit atât pe meta-lurgiştii cu o vechime onorabilă în muncă, pe cei aflaţi la în-ceput de drum, precum şi pe toţi cei care, într-un fel sau altul,sunt legaţi de producţia metalurgică prin profesia pe care o au.

Tradiţiile seculare din metalurgie sunt dovada faptului cădintotdeauna, chiar şi în cele mai grele condiţii, metalurgiştiiau ştiut să lucreze aşa cum nimeni alţii nu au reuşit. Mulţu-mesc colectivelor de la toate uzinele pentru munca onestă,profesionalismul, perserverenţa şi eficienţa pe care le-au de-monstrat.

le urez tuturor angajaţilor multă sănătate, reuşite pe planprofesional, satisfacţii cât mai numeroase la locul de muncă,bunăstare şi noroc! la mulţi ani!

Iury GuşcinDirector general, Divizia Metalurgică est europeană Mechel

continuând o tradiţie care are drept scop apreciereaactivităţii angajaţilor, Mechel a acordat titlul de „cel maibun salariat al anului“ următorilor:Mechel târgovişte: ignat George, şef sector elaborare,Oe2; Barbu Marian, oţelar,Oe2; ilie Titus, electrician, Oe2;Verdeaţă Gheorghe, maistrumecanic, lBTPMu; ungureanucostică, finisator laminate, lBTPMu; Neacşu ion, la-minator, lBTPMu; cercel Gheorghiţa, laminator,lBTPMu; Glăvan cristian crăciun, şef secţie adjuncttehnolog, lPMici; Manafu Nicolae, pregătitor montatorutilaj tehnologic, lPMici; cioabă Gheoghe Valentin, la-minator, lPMici; Preda Jean, finasator laminate, T. Bare;Oprin camelia Gabriela, maistru tehnolog dozare, Pre-gătire Materiale; Butincu Marius, şef secţie adjunct,auTO rMr, Transporturi; costache Gheorghe, şefatelier, fluide energetic; Oprea Gabriel, şef secție coor-donator, electroenergetica; Nisipeanu constantin, şefserviciu, Depozite; Neață Mariana, controlor, controlulcalității; Tudorache Delia adriana, contabil; DonoiuVictor radu, şef serviciu, export; Păducel Doru Seba-stian, şef birou, Sistem HP. Mechel Reparaţii târgovişte: rădulescu constantin,lăcătuş; Dragomir Nicolae, strungar; cazacu constantin,maistru; Maier Gheorghe, maistru.Mechel Сâmpia turzii: Turean alin Ştefan, laminator;Tiplea-adi Mihai, trefilator, secţia TO; Mureşan Marius,reglor maşini plase, secţia TO; amoasei Petru, maşinistcablar, secţia TO-cabluri-acT; calbajos Marin Mircea,lăcătuş, secţia laminor; Bartus Nicolae, termist trata-mentist, secţia TO-cabluri; Varga alexandru, pregătitor

presator electrozi, secţia electrozi; Bucea alexandru,electrician, secţia laminor; lepcaliuc ilie, macaragist,secţia laminor at-irc; Păcurariu Marin, poleitor fi-liere, secţia filiere; Pop Nicolae alexandru, maistru pro-ducţie, secţia TO; Puşcaş iulian, maistru mecanic, secţiaTO; Vass atila, maistru electric, secţia laminor; HegheşSorin, maşinist transport, dep. Transporturi; Vass iosif,pompagiu, secţia laminor; Suciu adrian Dan, maistruenergetician, dep. energetic; fejer francisc, maistruenergetician, dep. energetic; Pintilie Nicolae, maistruenergetician, dep. energetic; Jucan ana, controlor cali-

tate, departament cTc;Gurzo lidia Niculina, labo-rant încercări mecanice, de-partament laborator; Sârb

Daniela, dep. export; Săutean Marinela, dep. aprovizio-nare; Dan Pavel, dep. Personal Salarizare; Popa Grigore,dep.Tehnic; Dan Mirela emilia dep. cTc; Turean lă-crămioara Speranţa, dep. financiar; Mornea radu, dep.analiza Prot. inform.; Nicoară alin, secţia TO; iovaGheorghe, secţia laminor; Duca Horea, secţia laminor.

felicitări tuturor!

Cei mai buni dintre cei buni

ZONA ARIEşENIo minune a naturii la fiecare pas

scărişoaraPentru cei pasionaţi de drumeţie, cele 3 ore de urcat la

pas nu par deloc o veşnicie. Peisajul este încântător, iar liniş-tea e abia întreruptă de câte o maşină ce şerpuieşte lin prin-tre dealuri. Pe la jumătatea drumului ne alungăm obosealadiscutând despre peşteră, cea mai mare cu gheaţă din Ro-mânia. Lungimea totală este de 720 m, iar intrarea princi-pală dă acces la Sala Mare, care are un diametru de 50 de m.În ultimii 70 de ani grosimea stratului de gheaţă s-a reduscontinuu, cu aproape 2 m. Temperaturile ridicate de afară(începând din martie) se resimt în peşteră abia în luna mai,iar maximul termic din luna august se simte înăuntru abiaîn noiembrie. În urmă cu 3500 de ani, când s-a format blo-cul de gheaţă, condiţiile climatice erau diferite de cele deastăzi: temperaturi mult mai scăzute şi precipitaţii abun-dente. Înăuntru sunt peisaje de basm, imposibil de povestit.Vă invit să le admiraţi, iar noi plecăm deja la alt drum...

cetatea de la colţeştiA fost ridicată pe vârful abrupt al unui munte calcaros,

în urma invaziei tătare din 1241, când au fost produse pa-gube însemnate localităţilor Rimetea şi Colţeşti. Pe turnulnordic, înalt de 20 m, se păstrează o inscripţie care menţio-nează ca familia Thoroczkay a construit castelul în secolulXIII. În anul 1470 cetatea a fost confiscată de regele MateiCorvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenitnobililor de Trascău (Thoroczkay), iar câţiva ani mai târziua fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja. Pei-sajul în care se află este fascinant şi dacă nu ne-ar ameninţaîntunericul serii, am poposi aici ceasuri bune.

Groapa RuginoasaLa această rezervaţie naturală unică în Europa se ajunge

uşor, urmând banda roşie a traseului marcat. Drumul estelin, umbros, printr-o pădure a cărei linişte e deranjată doarde susurul unui pârâu tocmai bun pentru a ne răcori. Cums-a format? Ne spune chiar un localnic, întâlnit din întâm-plare. O stivă enormă de calcare s-a dizolvat în timp săpândo groapă care pare un colţ din Canionul Colorado din Ame-rica. Eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând conti-nuu şi mărind dimensiunile. Acum un secol părea maidegrabă o simplă alunecare de teren. Adâncimea este maimare decât un teren de fotbal, iar diametrul are 600 de m.De pe marginea ei te ia ameţeala. Văzută de la distanţă, pareo rană în corpul muntelui. La întoarcere ne răcorim la cas-cadă şi schimbăm impresii cu ceilalţi turişti. Concluzia vinede la sine: în zona Arieşeni există câte o minune a naturii lafiecare pas. Trebuie doar descoperită de cei care au drag şipasiune pentru drumeţie.

Dragoş T.

uN scRIITOR, O cARTE, uN MINuT DE LEcTuRĂ

/ 6 / PAGINA DE TIMP LIBER

Premiem cel mai frumos zâmbetRealizaţi o fotografie cu cel mai

frumos zâmbet al unui copil, al uneipersoane dragi, al colegilor de muncăsau al unui animal de companie. Fie-care participant va trimite o singurăimagine, în format electronic sau înplic, pe adresa redacţiei, până la datade 15 septembrie. Câştigătorul va fidesemnat şi anunţat în numărul dinluna octombrie.

cONcuRsLOcuRI cARE MERITĂ VIZITATE MĂcAR O DATĂ ÎN VIAȚĂ

Pentru mine nu există un loc mai frumos în România decât ţinutul lui Avram Iancu.

Pe orice cărare ai merge, în orice direcţie, naturaîţi va scoate în cale ceva unic. O peşteră plină demister, gheţari care au câteva mii de ani, cascade

şi lacuri cu apă de cristal, flori şi păduri răcoroase.

Carolina Bigu, redactor

Într-o lume în care grijile şi graba cotidiană ne camcopleşesc, compania unui prieten din lumea necuvân-tătoarelor ne poate scoate din rutina zilnică. Pe acestconsiderent, dar şi pentru că iubesc foarte mult anima-lele şi florile, am început să îngrijesc, în apartamentulmeu de la bloc, mai întâi un pisoiaş vagabond căruiai-am oferit masă şi casă. În schimb el mă aşteaptă zide zi cu iubire, drăgălăşenii de tot felul şi ştie chiar săzâmbească.

Acum… nu mai îmi aduc aminte exact cum amajuns să am patru feline frumoase, iubitoare şi năzbâ-tioase: una ştie să aducă mingea la picior, alta mă îm-brăţişază, birmanezul cu priviri albastre şi duioase măînconjoară la fiecare pas, iar ultimul sosit în familie,un metis albastru de Rusia, stă la pândă după uşă şimă agaţă cu lăbuţa încercând să mă îmbie la joacămăcar câteva clipe.

Din episoadele simpatice din casa mea, vi-l prezintpe „mezinul familiei“, motănelul galben din imagine,care adună lucrurile de dimensiuni mici şi le scufundăcu tact în vasul cu apă. Este atât de încântat de ispravalui încât niciodată nu m-am gândit să-i stric plăcereaşi să-l dojenesc. Am mai văzut scena aceasta drăgălaşăla copilaşul unor prieteni, care abia învăţase să meargă.

Daca iubiţi şi plantele de apartament şi aşezaţi ghi-vece cu flori în toate colţurile luminoase ale casei, iarde la intrare vă întâmpină un acvariu cu peştişori mul-ticolori, să ştiţi că aveţi asigurată pacea interioară, bu-curia şi armonia în familie. Să-ţi amenajezi căminul casă te reprezinte şi să te simţi bine nu e un hobby, e oregulă în viaţă.

Pun pariu cu toţi cei care vor citi acest ar-ticol − şi dacă pierd le ofer cartea despre carescriu − că nu s-ar aştepta ca în interiorul ei săgăsească un dialog atât de simplu şi de firesc.Fiecare dintre noi am trecut prin situaţii simi-lare. Cred că avem în continuare prejudecatacă autorii români scriu pretenţios, că suntgreu de înţeles sau că vorbesc despre lucrurinumai de ei ştiute. Iată fragmentul promis,care contrazice acest lucru. De fapt cam toatăcartea este scrisă în acest mod, relaxat şi firesc.

- Uite cum facem, zise locotenentul, tră-gându-se de colţul basmalei de la gât. Dumnea-voastră povestiţi şi eu formulez. Îmi spuneţi,aşa, câte-un lucru deodată şi vă dictez eu dupăaia ce să scrieţi. Că scrisul cere experienţă, nuse pricepe toată lumea ca la fotbal. Omu’ nu ştiece să zică mai întâi, dacă-l iei repede şi-l pui sădea o declaraţie, începe din mijlocu’ grămezii,ca găina: „Dom’le, eram pe stradă şi să vezi căvine unul la mine şi nu’ş ce...“ O bulibăşeală-ntreagă din care nu mai pricepi nimic. Păi nuaşa tată. Şi lucrurile astea se fac cu şartul lor,uitaţi modelul aici: uitaţi modelul aici: subsem-natul cutare...domiciliat...legitimat cu B.I. nu-mărul... Ia scrieţi dumneavoastră unde staţi,

strada, numărul, sectorul...Buletinul, CN-ul (îlştiţi pe de rost?)... Bun! Acum trecem la poveste.Scrieţi. Când ziceaţi că aţi primit plicul?

- Azi-dimineaţă.- Bun. „În dimineaţa zilei cutare...“ Eraţi

acasă?- Da.- „... aflându-mă la domiciliul meu...“ Ei, ce

s-a-ntâmplat?- A sunat telefonul.

Ei, ia spuneţi, cum este? Cine a pierdutpariul? V-am stârnit interesul pentru aceastăcarte? Scrieţi-mi pe adresa redacţiei şi putemîncepe un dialog la fel de simplu şi poate chiarmai interesant.

Până atunci vă mai spun doar atât. Volu-mul se citeşte uşor, este amuzant şi nu te facesă îţi pară rău că ai dat banii pe el. Sunt treipoveşti bazate pe experienţe trăite direct deautor, dar amplificate pe ici, pe colo, de dragulcomicului, „fără intenţia de a face rău nimă-nui” (pentru că, în proza care dă titlul volumu-lui, foarte multe dintre personaje sunt colegide generaţie, menţionaţi cu numele real).

Dragoş T.

Nu uitaţi, până pe 15 august mai puteţi trimite laredacţie poze pentru concursul din numărul tre-

cut, „Fotografia de vacanţă“. Vă aşteaptă unaparat foto digital Samsung, cu memorie de 2Gb,

acumulatori şi încărcător.

Mircea cărtărescu s-anăscut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A absolvit

Facultatea de Litere de laBucureşti. Este unul dintrecei mai cunoscuţi scriitoriromâni în ţară şi în străină-tate. În prezent este confe-

renţiar la Facultatea delitere. A scris poezie, proză,

eseuri şi critică literară. A obţinut numeroase

premii literare.

1

1

2

2

3

3

POVEŞTI cu PIsIcI

pRODUCŢIE / pRODUCTIvITATE / 7 /

Producţia creşte, creşte. Ce facem însă cu productivitatea?

LAMINATE 47 211

+ 13,3%

LAMINATE 18 287

METIZE 18 239

pRIMELE 6 LUNI DIN 2010

pRIMELE 6 LUNI DIN 2011

METIZE 24 205

+ 25%

Ieşirea din criza economică şi relansareaeconomiei în ţări precum Germania şi

Polonia s-a regăsit şi în exportul produselornoastre din sârmă:

fibră metalică +23.7 %sârmă pentru cabluri +29.8%

cabluri de tracţiune +23.6sârmă pentru fibră +18.1%sârmă moale zincată +9.4%

Creşterea exporturilor în 2011 reprezintă defapt relansarea producţiei industriale la nivelmondial. Nivelul ridicat de livrări la export

s-a înregistrat mai ales la produsele laminateoţel beton +22.9%

sârmă laminată +30.3%

În 2011 s-au livrat la export produse care nuau fost cerute anterior pe piaţa externă:plasă sudată, sârmă cu profil periodic şi

sârmă cu rezistenţă sporită.

DATE COMpAraTIvE ALE pRODUCŢIEI LA MEChEL CÂMpIA TURZII

CUIE

CUIE

SÂRMĂ ZINCATĂ

SÂRMĂ ZINCATĂpLASE SUDATE

pRIMELE 6 LUNI DIN 2010

pRIMELE 6 LUNI DIN 2011

pLASE SUDATE

pieţe de export menţinute în 2011 Algeria, Cehia, Israel, Ungaria

pieţe de export cu cotă crescătoareAustria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia,

Polonia, Serbiapieţe de export noi în 2011

Belgia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Republica Moldova, Olanda,

Slovacia, Turcia

DATE COMpAraTIvE ALE pRODUCŢIEI LA DUCTIL STEEL BUZĂU

+ 43%

+ 41%

+ 68%

DICŢIONAR METALURGIC

METIZE

Dacă veţi căuta cuvântul metize în dicţio-narele din România nu veţi avea succes.Adică nu îl veţi găsi. Nu încă. El nu a fost in-trodus pentru că este un termen nou, inven-tat chiar în domeniul metalugic, mai precisla întreprinderile Grupului Mechel.

Originea cuvântului este limba rusă, undes-a format din alăturarea primelor litere dincuvintele metalliceskie izdelia, care înseamnăobiecte metalice. În general metizele pot fi îm-părţite în două categorii mari: cele de largăfolosinţă (foarfece, cutite, pile) şi cele indus-triale (sârmă, bandă metalică, plasă sudată,cuie, arcuri).

În limba română cuvântul tinde să fie totmai folosit în mediul de lucru profesional,pentru că este un termen generic, pentrucare, până acum, nu exista un nume.

Deşi a progresat substanţial în ultimii ani, România are încăserioase decalaje de competitivitate în raport cu statele din Oc-cident. Motivele acestei rămâneri în urmă înseamnă o producti-vitate scăzută. De aceea valoarea pe care o produce un muncitordin România pe parcursul unui an este cam la jumătate faţă devaloarea produsă de un muncitor din vest. Ca să înţelegem câtsuntem de departe, ne ajutăm de câteva cifre. Dacă România vacreşte anual productivitatea cu 5,5% până în 2015, abia vomatinge un nivel de circa 55% din media europeană, ceea ce ori-cum este destul de puţin.

Şi totuşi, să fim sinceri, nu e aşa că atunci când auzim ştiridespre creşterea producţiei sărim în sus de bucurie şi ne frecămmâinile a bunăstare? Ne spunem că vor creşte imediat şi salariile.Concluzia pare logică, dar la o analiză puţin mai atentă vomconstata că poate să fie foarte înşelătoare.

Productivitatea este determinătă de mai mulţi factori cumar fi: calitatea şi performanţele echipamentelor de producţie –cu alte cuvinte, dacă utilajele sunt bune, este posibil să creascăşi randamentul; calitatea forţei de muncă − altfel spus, dacă

muncitorii sunt pricepuţi şi se ţin de serios de treabă, sunt deaşteptat rezultate bune; inovarea şi progresul tehnologic – adicăfolosirea celor mai recente descoperiri tehnologice pentru di-minuarea costurilor şi creşterea calităţii.

În analiza făcută în imaginile de mai jos se poate vedea căcifrele de producţie au crescut binişor faţă de anul trecut. Vo-lumul de producţie este însă o simplă cantitate totală, pe careo exprimăm în mii de tone. Nu este însă deloc obligatoriu ca ocantitate mai mare obţinută să însemne şi o productivitate maibună, mai ales dacă procentul rebuturilor e ridicat sau când cos-turile de producţie sunt, de fapt, mai mari decât ar trebui. Dacăfluxul de producţie nu este eficient, atunci o creştere a volumu-lui înseamnă, de fapt, o mărire a pierderilor. De aceea este im-portant ca înainte de entuziasm să stăm şi să analizăm cuatenţie, fiecare la locul nostru de muncă, dacă în procesul defabricaţie s-au îndeplinit toate condiţiile pentru ca şi producti-vitatea să fie ridicată. Doar împreună, o producţie mare şi o pro-ductivitate bună înseamnă bunăstare şi gânduri despre măririsalariale. Altfel, e doar un mod de a ne fura singuri căciula.

Aniversări de muncă / august 2011 /

40 de ani

„Principala calitate a unui părinte este să devină prietenul copiilor lui“

Discuţia noastră a avut loc chiar pe aleile înflorite şiprimitoare ale fabricii de la Buzău. Nu am vrut un inter-viu oficial, cu întrebări şi răspunsuri seci, ci o discuţieca între prieteni, deşi ne-am cunoscut abia cu aceastăocazie. De la o replică la alta, povestea noastră s-a clăditpas cu pas şi am aflat, în cele din urmă, o frumoasă lecţiede spus mai departe.

„Viaţa este frumoasă aşa cum am primit-o, ne măr-turiseşte încă de la început colega noastră de la Buzău.Am şase copii pe care-i cresc cu salariul de la fabrică.Alături de ei am învăţat că pentru a te bucura nu este ne-voie nici de mulţi bani, nici de putere, nici de toate lu-crurile materiale după care suntem tentaţi să alergăm tottimpul. Desigur, au şi acestea rostul lor, dar nu trebuiesă depindem doar de ele.

Oana, fiica mea cea mare, are 18 ani şi tocmai a sus-ţinut cu succes examenul de bacalaureat. A obţinut 10la Limba Română, iar acum este studentă la ASE în Bu-cureşti. A participat mereu la olimpiadele de chimie, bio-logie, fizică, geografie şi la română, obţinând anul acestalocul 42 pe ţară. În spatele unor asemenea rezultate seaflă multă, multă muncă şi seriozitate. Fiind cea maimare, a devenit pentru fraţii ei şi prietenă, şi mamă, iaruneori şi şefă. Ionuţ (16 ani) şi Alexandra (14 ani), auadus şi ei acasă câte o medalie de argint, pentru că facparte din echipele de volei ale CSS Buzău. Deşi urmeazăLiceul sportiv, pentru amândoi învăţătura rămâne pe pri-mul loc. Andrei trece acum în clasa a şasea. Este o firemai retrasă şi sensibilă. Nici el nu face excepţie de la re-gula din familie. Învaţă bine şi aduce tot timpul notebune. Mihail trece în clasa a patra. Ca să-l descriu cel maibine, trebuie să ştiţi că, dintre noi toţi, el este primul la

biserică în fiecare dumincă. Iosif este mezinul familiei şiabia acum va merge la şcoală, pentru care deja îşi adunărechizitele. Nu are încă ghiozdan, dar până la toamnă voigăsi resurse să înceapă lecţiile aşa cum îi stă bine unuiboboc. Fiind cel mai mic, este protejatul tuturor. Cândne întoarcem acasă îl luăm mai întâi în braţe şi îl smoto-cim bine. Atunci realizez că suntem o familie mare şiunită. Fiecare copil are un caracter aparte şi aparţine câteunei generaţii cu specificul ei, deci trebuie abordat se-parat, după nevoile lui. După orele de muncă din secţie,care mă ţin permanent cu atenţia la maxim, mă întorcacasă unde îmi trebuie chiar mai multă grijă. Vreau săpot să comunic bine cu fiecare dintre copii, să reuşescsă ajung la inima lor, să le înţeleg frământările. Considercă principala calitate a unui părinte este să devină prie-tenul copiilor lui.”

Am mai înţeles din discuţie că hotărârea de a-i orientacătre sport i-a responsabilizat şi i-a disciplinat pe copii.Aceasta a fost una dintre deciziile cele mai bune pentruei. Cu gândul că tot ceea ce face trebuie să fie un exemplubun de urmat, mămica din povestea noastră ne spune căîi este cel mai dor să citească o carte, dar îi este greu sărupă din timpul liber o frântură numai pentru ea, aşa cămerge mai departe şi lasă loc priorităţilor din familie.Dorinţa cea mai mare este să facă din copii nişte oameniadevăraţi. Nu funcţii şi posturi înalte îşi doreşte pentruei, ci să fie persoane destoinice, de încredere. „Greutăţilepe care le avem de trecut nu înseamnă o bătălie pierdută.Orice înfruntare a problemelor te fac mai rezistent, maiînţelept şi un om de calitate.“

a consemnat Carolina Bigu

Nicoleta Mărgineanu lucrează la Ductil Steel Buzău din 1987, când a terminat şcoala profesionalăşi mai apoi liceul. Are şase copii – comoara şi sensul vieţii ei. Îi creşte singură şi este mândră

de asta. Marilena Tărcan, şefa secţiei de zincare din colectivul căreia face parte Nicoleta, ne-o prezintă scurt, dar din toată inima: „un Om şi o Mamă cu majuscule, o angajată model. Am avut plăcerea să o cunosc pe când era o domnişoară fragilă şi sensibilă, ca o floare de crin

pe un câmp de oţel şi beton.“

/ 8 / model de viaȚĂ

ContaCt

adresa: str. Puskin 10-12, etaj 3, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Tipar executat la Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 tiraj: 6 000 exemplare

Comitet redaCţional

Director general Divizia Metalurgică EstEuropeană Mechel: iury GuşCin

Carolina BiGuolga Chumakova

Cristian drileairina şiman

dragoş tudor (redactor-şef)

Gabudean Teodor, MCTLorinczi Vasile, MCT

15 ani

Bozdoc Virgil, MCTCadis Baica Florin, MCTBoboș Liviu Ioan, MRTClinciu Silviu, MT

10 ani

Crișan Marcela, MCTContea Ionel, MCTMan Liviu, MCTArsene Nicolae, MRTDulea Adrian, MTVatavu C. Narcis, MTGagiu Constantin, MTMarin Radu Alexandru, MTStanciu G. Valentin, MTUta valentin, MTBadea Cecilia, MTPlavie Constanța, MTNeacșu Mihai Victor, MTDegeratu Adrian, MTPîrvan Irinel Antonio, MTBucureșteanu Florin, MTIonaș Vasile, MTDascălu Marian, MT

25 de ani

Nemeth Ludovic, MCTVulcan Pavel, LBDumitrache E. Liliana, MRTGilea Aurel, MRTFifiala Constanța, MTGrecu Darie, MTNăstase Florin, MT

20 de ani

Apahidean V. Dănuț, MCTRad Dan, MCTRus Mihai, MCTSocia Călin, MCTBerchișan V. Gabriel, MCTNagy Marton, MCTPamfilie Cornel, MCTMureșan Cristian-M., MCTCaucean Călin, MCTSzekely Ioan, MCTMolnar Mihai, MCTPop Cristian, MCTBârsan Iuliu, MCTCoroian Vasile Ioan, MCTDobrican M. Emil, MCTFilip Marius, MCTFilip Sorin, MCTSocaci Dan, MCTUrsache Marius, MCTBogătean Valentin, MCTLudușan Valer, MCTOprea Daniel, MRTParaschiv Gheorghe, MRTStan Cristian, MRTVișan Claudio Tony, MTUdroiu Florian, MTHagiu Sorin Giorge, MTNeagoe Gheorghe, MTSafta Ion, MTStroie Constantin, MTProdan Marian, MTBalint Miluta Cristinel, MTPehoiu Ion, MTPopa Eugen, MTMăcriș Ion Sorinel, MTVoinea Adrian, MTComan Nicolae, MTMovileanu Mihaela, MTDinu Marian, MT

Stan Mariana, MTEne Rodica, MTCristea Mariana, MTSavu Marius Eugen, MTCrețu Elena, MTSăvoiu G. Gabriel, MTZamfir Gheorghe, M

35 de ani

Dragomir Nicolai, DSBPopescu Lenuța, DSBBenko Francisc, MCTPopa Ambrosie, MCTStoica Cornel Ovidiu, MCTBot Petre, MCTSzasz Tibor, MCTCiorba Cornel, MCTRadu Nicu, LBIfrim Vasile, LBGavrilă Mihalache, MRTStoian Toma, MRTBejenaru Maria, MTTarca Aurel, MTDobre Nicolae, MTManea Ana, MTȘtefan Aurica, MTMoldoveanu Antoaneta, MTPăducel D.G. Sebastian, MTNiță Corvin, MTAndreescu Iulian, MTVlad Gheorghe, MTMatei Maria, MTMerda Nicolae, MT

30 de ani

Minciuna Lăcrămioara, DSBMihalcea Ștefan, DSBBădău Dănuț, DSBPop Maria, MCTLuca Laurean, MCTFabian Ladislau, MCTAbrudan I. Dumitru, MCTFeyer Zoltan, MCTAntal Elena Ana, MCTHinsa Valeriu, MCTCheciches Emilia, MCTPetraș Daniela S., MCTIncze Catia Iulia, MCTMoldovan Virginia, MCTSârb Cornelia, MCTBozdog Dumitru, MCTBusuiog Anina, LBTudorache Costel, LBMacra Marius, MRTTănase Ion, MRTFetiță Ioan, MRTPieptea Aurel, MRTGhencea Victoria, MTTamaș Mihaela Sorina, MTSafta Dorel, MTBaicu Ion, MTLungu Maria, MTNițescu Valentin, MTPalas Valerica, MTDrăgoi Ileana Letiția, MTCenușe Ion, MTNăstase D. Cătălin, MTDuță Ștefan, MTCăpraru Viorel, MT

foto

: Val

entin

Bori

sov