e43: 5 BANE IN AIONTA- TARA. , 1

r if

t -- - . ' 7- !

C.:1;

r

' '

: : ''

.. r+.1-

. --- .

1

-

.

-

..

10.

/a-

7

I'VV.!'

k .

k;y11-jok-L- %.

nr,

--

. ;_ . ..... .Y.,

:r, ;*.: r...:.: .24 "1 --".-..::;..,

.

,, :.' "Th ' '.. . ' .:., ...'?.. ....e. . ,......

,:s. ,. . -: .1.4...? 7.:

', :r. :..ii.oki:;-... / :2..1> ! ..d..! : 7.

. s ... 1

. ' - ' :- :-: "4-i.'7: : - '

V.,

e

-

'-1,

f

hitAlnirea TArtiltif:Nicolae cu -Ite-Lrele Victor

2 rt.:'`--.4.11 L. Z

..11

.

-

.t. ..9

-

Emanuel. -

.

.111111 X %I., \ O. 5. !Ana. I;etn,n're I iftPD-

(Vezi Pxpli AO.

www.dacoromanica.ro

- 2. - No. 43, - -. _

110T,LL:

OGADLIELI ALE VtITORULIII,

De cinclAire-zece zile s'a vorbittnorm de mult la no! in lad des-'pre aviatiune, despre aeroplane, des-

,.ipre cucerirea Foarte bunaantentie a citor-va de a ne da spec-:tacolul plin de noutate al unul otucare sboara, nu s'a putut realiza dinpricina until accident nenorocit, cum

. vor mal intimpla multe phi ceaceste de sburat vor afla

!lormi lor definitiva, pina peste el-ded, cind nu se vOr mal

aduna cite roo.000 .de oament saastepte un spectacol care e nevoit

isa se amine.Surpriza urita ce s'a dat bucure--

- tenilor i multor veniti din toad,tara, saptamina aceasta, prin acci-dental care a impiedicat pe indraz-nepal om-sburator Blriot s aratece insemneazi curaul mal trail detoat i apol sa arate ce poate face

- cu masina ea care a trecut Canalul- Minced, imI aminteate cate-ta ran-duri foarte frurnoase scrise de unmare scriitor francez asupra rostu-hit avialiunel in viata noastra vii-'ware, i pe carl le reproduc aci.

Nu mi simt nid mal mate nicimal bun prin aceste superbe desco-perirl-scrie d. Henri Lavedean. NuIle contest lee& de energie- de in-kligenta, interesul, utilitatea. Le ad-

,-mir mal malt -di cat inil plac. Elenu fac ca inima si'ml bad mal re-pede. Mi se pare ea ele denatu-reaz,li pe om, ci'l fac sa faptuiasca

artificial, cu o minunatie de rezul-,tate mal mult aparenta de cat tea%lucrurl pentru, Care n'a fost creeat...

Nu pot si na recunosc, cu o ne-finiste care atinge groaza, claccastnavigatiune aerian, care se pregitestesi cotropeasd i sl dezonoreze sin-guratattle ceruluf, va deprta pe om at mai led utoasti ingrilare pentru ode natura. Faptul nu poate fi raga- viatti scumpa. i dorita. Sta ingenu-duit. Bicicleta i antomobilul aft chiat i cuprins ca de un farmeccut pe om War piraseasa casa dinaintea acelei zAne aromite si vi-

repezit in prfiria paselelor.. Ca inele-i bitcaa. cu tuteala i suflarea-iautomblaild, aeroplanui va face se revarsa din salmi safe pare c'ar

arrut sa impart& cu dansa viata,.pe om sa pariseatca aoselele si pi-

ce in pieptu-i se induotse.ntmintul. Cine, de-ad nainte, se va Cu incetul tanra copal 1I veniinjosi sa cilatoreasci pe campil Ce in sitntirl ochif ei albastri chpira

.oroare ! Ce retrograzr! sub lungele-1 gene bake si- vezi

Vf itoru e acum al cent care, in cat& e puterea'tainicir si neprevazutaspati, se va urea mat repede i maT a lubirif ! - tanira Domniti cc; cl-sus. Orasele ? muntif? *barite ?mo- ause leainati la vederea cumpliteloreumentele? pierricele, niate pete ! tedale pribegilor, nu se spaimantaecum dinainte-t un om, ce, Riurile ? flay-hie ? niate fire de at d atlel trebula sa lie de seama:alba ! Marea ins#1'? 0 pidtura de lor ; dar pe chipul acestula donmeaapi. Nu vom mal vedea filmic, nu' inteacel ruinut. atata senin mri-ne vom mal bucura de nimic, vom nimie, atata stnerita supunere, neat

ipluti in alb, in cenuait% A ! dupa ce sullen)1 el' nu presopuse vre-unor trece iamel e hull de anobism

UNIVERSUL LITERAR,

e

* Luni i9 * Octombrie 1909.

progresulul, Arta va deveniduatnanul, osinditul !

Ce dulce va fiatunci viata, ce truemoasa, ce bunk i nobila, i cit debun, de frtesc, de comptimitor vafi omul ! Nu vor Mal fi sfiracf, nuvor mal fi mizeriI, nu vor ma! fisuferintl, nid boll... Poate ea nidnu se va mal muri..." Cine stie ! 'Nuse va putea muri...

Pina la virsta aceasta de aur aomeniril, no! insa vom mal muri

cu nadejdea unel fericirl noulpe care nu o vorn fi atins !

kRIlTORI 'VECHI -

DOAMNA. CHIAJNI(1560- 1568) :

de..40..1.1. I. 01)033=SC.Z.T-11 OR ANT UL.

'

hi mijlocul liniatei, ce urinase a-celui sgornot neobiainuit, unla chip mandru i placut, esi dintr'ostrand afuudata, unde el se ascunsese.cu inima pitfrunsti de o cucernicajale. Un mintean negru cu gaitanede fir cioarial la fel, co parri pegruunchf, mautie scurf& pe Orneri,dame 'finite in picioare cu pin-Caulde argint ;- la coapsii, un palos scurt

drept si'r inand o turcit de sa-mur CU surguciu; iata irnbracimin-tea sa.

Et u cant" sit iasit din biserica cand,,pe tarana !no& grrnadit.a a nouluimormant, zari o fernee zacand nfintrat& intr'o mamma de zabraniDnegru ; se apropie, pipai o man&mica- si rece, ridi.c marama drip&obraz si, pentru ntia data, inirna-1snati, la vedarea unei necunoscute,fiord ce da primejdia unei fiinte in-bile. Nid odata pinta atunci el nuvazuse asa fragede i child trasuri,,in lupta cu suferinta ; nici odata su-fletu-i nu se urnpluse de o mai vie

si buzele-i, rurnenindu-se usurel,

hoer ccfinioarit mare i, tare in tara;De acest Socol Il tramisese PtrascuVoila ca sol la criasa Ungarier, Isa-bela, died aceasta intrase isbandi-toare in Cluj (22 Octombrie 1556),si solid se fntorsese cu bogate da-rue si CU inalte Dazuiri ; ravnitorchief. la Domnie, Vornicul otrvi in-tr'ascuns pe bunul Patro; dar ostilehit Suleiman, ce . aducea in locu-ipe Mircea, ti gonira din tar& si-1silirit salt caute scaparea in Ardeal.Socol incredinta &rind starea si. fa-milia sa Grafului Francisc Kendipleca la Tarigrad , ca sii-si caatigefavnare la- Poarta ; dar Mircea ilpreintirnpinase st sapandu-i din vrernegroapa, nenorocitul petitor fu arun-cat in mare din porunca Sultanutui.hi zadar trial pe urma iT ceruse ne-vasta pruncii lui, averea de laKendi ; ungurul tgaclui si mistr pesearna-i vistieria si turmele si. StO-cr urilee de bucate ale boierului roman.

Deei acorn flu! acestuia venearedobindeasca drepturile piirintesti ;el se unise'cu vre-o cati-va din ho-erii pribegitI care. nerbdatori dea-$1 revedea vetrile, sosise clitrichiar in zivalpogribanieI*Domnului,cugetand .ca nesocotitilsa smulgacame ttirii din manila vaduvel ;insa Mirceoaia era in stare de a lesta irnpottivi ; unit def. dinteaceicutezatori fura prini ferecati, alliiscDara in invalmasealti i. Se preg-tira a veni de isnoavii cu caste dinArdeal.

Oblicind din nod despre sosiceahoierilor pribegiti, cu caste, Chiajna,care asezase acorn in tihni pe Butet Pritru Scbiopul pe searmul Dom-Met, nu . se turbura. prea mull cu

hoeri vor li stransin Ardeal vre-un stol de adunaturape care lespe'l va risipi ostirea eitritnise altir impotriva.-le pe mareleSardar cu ceva calrime.

Amandoua prtile se lovirli in sa-tul Romanestif din Dimbovita ; Jarvitejia pribegifor infrinse pe oamenilDomniel si biruitoril alergara spreBucuresti.

Tot neamul donmesc, cu ce boerimai avea pe imprejuru-i, fugi laGiurgiu si de acolo, frisks! DoamnaIrecu Dunarea ea sit cear ajutor dela Pasa din Rusciuc. Adunandu-s1apof toate puterile pamintene si Ro-iori i Ferentami i Lefegii si Writecrucile de pedestrasi, sprijinit- pede alii parts de Spahii turcesti,Chiajna, in fruntea ostirei sale, apucidrumul inapt catre Bucurestl, risi-pind groaza numal pringloata naprasnicei sale ordif. Boeriiprinzand de veste despre acestea,se traser inapoi pe drurnul Craiovei,asteptind ajutoare de dincolo de Olt;dar eitstea domneasci II nimeri pepriporal satutu .,.5erbanes6.

Un raulet, ce,aerpue5te sub o coa-despartea am:meow:I tab&ile:

Clucerut citneterria pribegilor,se vial strlintorat la poalele dealu-luf si fara de seipare; iar Chiajna,incalecata barhateate purtand zalepe piept a'un banger in mn, stri,bates riadurile. Embarbata pe Ro-de admiratie -de comanda, dupa soptira Incetisor ; rnuttuniesc Jman en vorbe lingusitoare. pe Turciyam striga de extaz, la priveliltea to i d lost miles irn scpat

oameni. fara da lege ! Apoi, un--

s-cu bogate figaduell $i le insofla tu-

.-risriturilor de snare pandu-se sin ura cu un brbatfarmecelor turor asupra sa voinicie. Ostasii,ne-ce'pline.4. stelelor atinse ea cunoscut, se scold binisor si cu pasul I rninunati imbiaal de inveraunata vi-tejia a acelel zdravene mueri ce lestriga si le da pIdit ca sa laveascalpe vrtijrnasi, deter ntivabl, trecurainteo clipa mica Orin. si, printiocrancen" rnacelarie, idrobirit micacaste hoereasca. Acolotandu-se vitejeste Badea Clucerulmulti alti ,ortmeni dintre pribegi.

Intr'aceasta fienorocit batalie, bo-erii isi aduceaa cu durere aminte deatati voinici tovartisi, ce se dase d'agala pradd si fosese robi i ucislin ziva nesocotitei lor sernetii In bi-seiica din Bucuresti ; printre aceiaei socoteail si pe tinarul Radu, So-col, in eare's1 pusese Mari nadejdii,si care acorn, neatiut de nitneni,tria retras si ascuns pe malul Mo-truluT, in dararditurile cettuel de laSocolesti, muncindu-si sufletul indu-jos titre ura si iubire.

.

r (Va urture). t.

mina, Doamne ! ce plictiseala va fipe capul clatorilor cu aeroplanul,neavind in fati -le alte priveliatt decalo nesfirlita i enervanta albeall Vor

Inca aovaind, se indrepta ewe ca-sele domnesti,

.

Radu (did asa il cherna pe CIAOrmase uimit in toe ; el urmarii cu

drrni impachetati, cu ochelaril negri ochii pe bianda fecioara, ce curandIta call. ET vor Epierdut pe yea gus- se perdu ca o umbra si; strangand

pe'

.- itul si amintirea- pajiatelor 0 lanuri- pieptu-I marama ce-i rmsesein milini, jura cit viata-i intreagi va(aor, florilor, lucrurilor delicioase de II inching& ingerului ricestui vis in-jos, cart aft fost acute pentruca o- Lcantator. Din minutul acela, el cemul s traiasel linga ele, in con- se r nise cu laytele dusmaniei, eltactul lor, in intimitatea lot. Vor ee visase numat crunte risbuntriWiti copacul, acest cap de opera de el care. Oland moartea lui Mircea,/ ftutruset, acest nepretuit prieten cu se grdbise, cu cati-va pribegi, sEt(care nu pot! sta de vorba dela dona calce hotarul thrif cu ura in inima,

cu dispre tul isbanzel pe buze, cotanil de meti, care nu are di:Mein!hotararile cele mal sangeroase, sim,ti.si care nu inverze;te deck pentrucaacum intr'o clip, toate aceste aspre;omul si profite de culoarea, de um, d9rinte rsipindu-se si patirnile-T, ca?pm* NI, de fosnetul lul si sa ;ad cu st trarul sail, din minutul acela sevcapul gol sub ramurile lul.

- schirnbara cu totul.Soseste .vremea cind, in nurnele. Radu era hut Vornicului Soeol,,

77 S- (Dup5 Heinrich ?Reins)

Un vis frumos. un vis grozav.M'a fermecat, m'a 'nfiorat,-Prin ininte-mi trece i acum

sufletu 'ml simt turburatInfro grddind ca 'n pvestiVisam cd rtildeeamErazn imonjurat de flori$i Mate md priveati cu drag.",In viersul lor, duke suspitt,Privighetorile-ascultam...Purpurii soarele 'mprdstia, 'tar divin

._

$i printre god, vrdjit de dor,isvras se prefira, :

Minune !.. Cad spre el priviiZtirii 9 fatdcd spdla..._Era ca-un ingeras din eel',Cu pdru-i main buclat ,$i 'ml pare cd o cunosteam,De wide insd... am WM!

.

-

CopilaPrinse a cdntaUn viers ciudat. par'cd de mort:aGrdbeste-ti unda, nzieDe'mi spald grabnic al tea tort4',M'apropial si fi soptii:

-

Clitindruto, in dstCui sped tu tortul eel de in$i ce it speti cu-aidta zor?Ea Lift 1'eispunse-aiunci-.:10Cdniasa ta de mort, set

,$i 'n jurn7m1 totzd fermecat.Ca spuma twirl. se topi...

.

'Dar... laid 'n codru, misterios,Mi pomenii prin vraje dus.1.Ntipraznici arboril erau$i pate la cer cresteazi tn pis.'De-odatti-un Zgomot ! Teesdrii:.Fu-o loviturd de Nis-Prin codru :ncep sd fug speriat;Cdnd iattl-md 'ntr'un lurniii.

-

In mij1ocu-7 se-afla-un.stejar$i 'n.fafa sta nuindra mea,-Zoritd in el cu tin toporNeinduratd ctrl lovea-Si, tot lovind, ea ingtinaUn viers ciudat ce '11 da jior0Micur topor, drag toporas,

un coscing inedpillorM'apropial ca s'o intreb :.Mdndruto, mull as erect sd sin(Din trunchiul falnic de stejarCui preglitesti tristul sicriu?Ea irni rdspunse doard : TieIIi fac vei muri!In juru-mi totul fermecatCa spuma marii se topi...$i "Utz-, vrtifit, ?yid pomenilInteun pustiu nemdrginit,Cu sit/kW incdtusatDe fried; am bwremenit...

zorl pe cer.Cereal sd lug... In Ma mea

,Cu-o sapd n mdidi framoasa sta. ,0, ca tie grotif:nicd pcirea !..$i-un tierS ciudat, par'cd de mort,Stiptincl, ednta idnguitor :

draga, sapd, va mormantSd. 'ngrop in ea un muritorEu intrebert fecioara iar:Mdiidngo, ochi ingeresti,,Cul fad mormcintul cesta grist?Ah, cdt de nemiloasd esti -litispunsu fu attit de crud:

,

.ffSd tad ! E-al tdu acest mormanti#$i cum-vorbi, cum zdriiO groapd groaznicd 'n pdmtint..-$i, ftir' sd vreau, privii in ea, -In' tzmdu-i negru ca-un abis,:.Md 'nfiorai... md preibusii

-

Addnc..: sculaiu din visiIlicard D. foam

1

,

-

aeruluT.

se

IT-va

l-an

?

si

suspec-

tnar,

o

:

-

Indarjitii

sta,

perird, lup-

Fa-mi

Cdnd...

!

si

.

SAPTAINE

roasinile lanT

fa-si

ce

ilunit i

tul,

ti

aIti.

si

i

s'a-st

gdndul c

inainte-i

Badea,

i

$i

p ibeag,

florile balsam...

LIn

serer

spatget !..

fsicriul...

cu

i... nid

pi

main,

si

re."

-

,

I

jurer,

lui..,

is

iniei

-

a

www.dacoromanica.ro

r Octornbiie reoe, T UNIVERSUL L1TERAR

,

No- 43, e;- 3.

' TRIBUNA ARTISTICA--

- I.

.Eipozittzt de pieturii si sculp-' tur: tugenia si Liordfineseu

..,

Doug editicii de art& national - ,geatrul ei Ateneul-ei-aii deschis por-'Aile in Loatuna aceasta, part:and scrisipe frontispiciul intrerei (loud mime,eiirora carlea de aur a literature! dra-;malice ei a artei plastice le vor lad-lrazi, de sigur, cele mid de seam&-Ipagini. B. Delavrancea cu Apuselesoave pune sigiliul succesului unui'no an de activitate dramatic& si I.4ordeinescu, cu prima lui expozitiOnede sculpture, descbide, eerie expo-;zieiunitor ce vor urrnaierna aceasta'la Ateneil. .

.

1. lorddnescu inainte de a fi scalp-!tor e un desenatoe savant. : c Mama,ei eTerancula, primul desen, al doi-Ilea schite, - in care forma are cea'ma! desevireati exeeutiune, in care'aerul invalue donee! fiintele lui, cuun Joe dibacie de umbra, cu veiorilesubordonale, cu acea topire a con-Lurului -elevareesc tehnica minu-nets a marelui sculptor ei lac noteeriginaid a ere& hile fordinescue por-tretist. Portretele lui respire, traesc;

'caeca vezi palpiLarea buzelor, respi-rui vieeii in sensibititatea nerilor eiochil urnezi, gala se clipeasce.

Portret (67) "e o efigie de liniete.isi rezemnare batreineasca; Vagabon-dub (63) adormit cu eapul pe brae,;Prins pe neaeteptate de vraja som-nutria pierdut parca in vise,- e ti-

iput napolitanului etrengar. ePortre-Jul soIlei sale (70)4 Fericirea uneitinere marne (72), toga ineonjurate

,de o almosferee midi!, in cave se sirnt.:vibraeiunile camel ; eStudiil de cal(66), Anatornie (71), suet capo-d'o-

;pere earl' fac din tendril! lordenescuIntl numal un talent remmeabil, darei un temperament genial. Somnui

- orbilor (te2) cuprincie fragMente de. o frumuseee incontestabile, bunioara :l'ata cu item ei biletanut de !tingeea, sunt uri grup de un adevr ureic;

"isi compozitie Lodi:tear riimene alaturi.'de center-OA Jul Donatello, dace' gru-

eml ar fi restrans, formand un singurtot.

Iordenescu e seulpforut viitorului, .e maestrul dela care se aeleapta oecoaUi. .

Eugenia Iordeinescu are in pic-Aura sa o note originate:- acel curajde tehnica, pe care il intelnim in ma-;rinele sale, ce ne amintesc pe Ton-donze. D na lordenescu studiaza cu

1nrieepere ei portretul. a Biartin (33),.pe care il intelnim in platru (67) lael. Iordanescu-e o pane interesant,cu acea tehnice preprie mai mull pei-sagiului, dar pe care d-sa etie se oadapleze destul de dibaciil ei la por-tret.

In ceea ce este 'else in deplinaputere a taientuluT sunt florile :zante rnee

1(2) ea Mori de townie (3) -sunt(i), N oletei de Parmabuceti, carora nu le lipseete Meal ae-rul, nici acel velonti al florilor, Mefregezimeh petalelor cu acel coloritviu-de o netegeduite ealoare.

Peseari (46), Erect de soare.(50)-aquarele-sunt transparente eise imperecheaza de reinune cu Na-fpoli (55). Capo di Posilipo in apus

, :(58), Berci (56) -aquarele- de.sculplerul 1. Iordenesco, care pelaangti desenul ce stapfineete e ei un'tin colorist.

'

,

!de parcurile din Bois de Boulogne(49), Vadul mrei din Carautec (a),Pescuitoarea de rare (20)-e--peieagiicu cerul violet ei senin, cu aleile lu-minoase, alaturi de aceste irnaginiindepealate de no!, din mijlocul Pa-risuluT,-pictorul prins de o nostalgielegnetoare de tare noastra, lei a-mmteete de Bane elimineata la moeajun (21), de Teierea motulule (10),de Ileana Cosinzeana (13) eTirearulcalugar (48) si allele, rednd arm-mente din viata noastra, cu un sen-timent palpabil ei o putere artisticalease, irnortalizand clipe din dati-nele noastre, cunoscute ei pe main-rile Senei-datine ce ne-ail legnatcopilaria. In portret ca ei in peisajmaestrul Gropeanu e nuinar simeireei viata.

Femeia cu . corset .(47). Lite-rate (32), Pe marginea laculul(15); cu efecte de plin aer, fac din(1. Gropeanu un adevarat tempera-ment.

Cum e cemoscut in slreineitate SRetie. Termitiand reprodue on pasej ald-lui Ernest la Jeunesse din Critiqued'art-Le Journal 1909.

Acest destainuitor al sufteLelor eial splendorilor, acest poet de legendein culoare ei vapor!, acest desiegatorde secrete ei miseere, insuei el estesuferinta ei emotia : e o drama veci-nic mandra, ea nu e .ineeleasee-ei mai departe...-eu predestine tiu-nea unui Henri Heine, fare ironie,numai cu acea cunun de amerleiuni,care este un gaj de sinceritate e-terna.

El inoade traditiunea salbalicelmunci ei sareineT strelucitoare a luiRembrandt. .

.

Claudia CridinmZ, 2 '

'

lExpoziliunea de toomuil.: Go-. peanuo

Nieolae Gropeanu, al etiriai distinsl'am remarcat i anul treaut,

tin Expozieiunea de la Ateneu,luri de Carriare, ne face din nod o-noarea ai expune paniele la Ateneu.-Expozieiunea prezint e. eel ma! de-

stivareit interes;-uleiu ei pasteltifi-.deopotrivet de frumoase, fee bocalaeolecteune a pictorului N. Gropeanu.Gees ce face imoortanta acestei co-leceiuni e ce pe langa peisagiile Pa-risului cu impreinrirnile tut, alaturf

PISICA SI FEMEE(llupa Em. Coto)

Pi:skuR:?ni'itiC, in odaia 'nlunccoaseiDe covoi incolacia darmilczi ncpdsdtoareSafi pe-ateefe stralucind i elm'de scare,-

zninialurd,--sdriagild,ratiou.sd.Tigre' in-

Indolent si en ochei nzicsorali de lenevire,Ne aparT httoldanna bindJ siinisferioasd,0 enigma vie-fire si voi,.zici fricoasd,-Ccind ifi pierzi pritiirea cabala dine,* de

nesffirsire.

e i. drawl leaurora, miicd pisieufd,-10ocrifd ca fenieia qi ca ea lingizsitoare,ailed ne mink cu privirea s a vorba ei

'.draguld ;

feigint e vof ne 'ndeamnd gandul,sunterf. barbarc,

Ins'aveti atln larmec.!.. De ce sd ne lemonoare,

De prIvirile teazel stiff d'ale pisicel gliiare ?...Cunst. Nutzeseu.

LAN POPOR.

Ogartg, Piste $i SearpelePON ESTE .'-

(Auzite in (Jbislae-Vileea) 4-

A fost demult-demult,De and cu triple cc era pastor de oiSi le tot canta de bore din cimuol;

. De pe &and se punea cocosul de clocea.-Mai mincinos sa fie eine n'o eredea !A fost un orn earn, sine, mai sd-

rac malt ca mine, ei n'a mai avutomu) asta pe sufletul lui cleat encopil. Si copilului, -c ll. era ei el ornmare *), j se .urase ei lui cu gala se--rcie ei, miff de rueirie, mai de una.mai de alta, ce ei-a facut el planul ?

- Tate; e o se plec in tome eidac'o da Dumnezeil ceva, bine, de !nu, tot bine!

Tate-sail, auzindu-1 asa, Meatcapul pe piept, a 'neeput sa plangtiei numai ant i-a zis :

- Du-te, taica, ei 61 cuminte 'Si copilul a plecat Si plant a 1

fost.e.S'o Ii ems el asa, s'o fi dus el si

cu Dumnezeil pot eti cat s'o dus,e .

-*) Adica : in erste, neat, &Tan, etc.

Pin' a dat de o cunte bnereasch. In-tmplanduse boerul in up, l'a in-trebat :

..

---. Nu-ti o sluge, cocoane?- Ba mie mi ar trebui, day mi-e

ce n'oi grad.- Apoi uite ca. sunt gesit.. .- ET. ei cat iniT cel pe an ?- Cat se-V. ceu ? it eel.") un ban

pe an. . .- Pete., se poate ?- fete 2) se poate ! '- Mi-el .cere ei tu-o sulfa, cloud,

de sfanti pe an, &ea imi mai vine acrede ; dar tu un ban pe an, undes'a mai auzit ?

- Unde sii se nude ? ! Uite lamine...

Si s'a begat c'un ban Re an I...Si-a siuji-t aee Marital pen'el-a impli-nit anul ; tend ei l-a Implicit eiedprima banul,-ei apoi iar a plecatin tome- ,

Si tot ene,rgend el aea. prin 43)lume, a dat peste Mete oameni in-tern eant ce voiail sa' omoare tinogar. El i-a intrebat :

- Pei de ce-1 omoratl? '- D'apoT cum se MA omorem

decal este baleen ?... Manlince man-carea degeaba...

- Nu-1 mai omorati, viadeei-mi-1mie; cat imi cereti pe el ?

- N of pe ogar ? !... Sa-lvindem?!..leer!, cit neei da d-La....

- Cat sit va data?-Pei,... dace e eel), dati-ne afd(ia

bull....

Se pune copilot ei fringe din elun ban atilfin bani el le de ; lei iaogarul ei pleace mat departe.

Mai departe de peste anal earl"se omoare o pisice. II intrebi

ei pe-aetia tot aea. 5i ei spun caee betrand, nu mai poate . prUedeeoareci, cd nuece, cenu-e'ce...

--L. la asculteti mid oameni bun),nu ini-o vindele mie? .

- Ba, ace este vorba hea, norei-o vindeme.

-Si ee ziceel ca sa- -ye. daft peea trial'? .

- Ce se eicem, ce-i vree, d-La...-Ba ce-ei cere d-v, elate 6 ad

vA dail ea....

- Pei, s ne dal altitia bani...Beiatut le Wine din et un ban ei

le cia. la pisica, ei au ogarul, pleacamai departe... .

Mai departe. di peste altar ear! vo-WI sa ornoare un earpe. Lee i sefecu mile de earpe ei le ease name-nilor :

-- MILT camera( fauna mid, ideateearpele ei vedeti-ve ele-alte treablemil._

- Sarpele ? !...- Apoi da, earpele.... Ce se ye.

dail tape el ca sa nu-1 mal onnerati?- I-auzi acu, ce, sat vindem *ear-

pele ? L..

glumese,."L-- Oa nu ce se va. deftpe el ?

Ce- se ne dai... atunci dace eaye. de-ne f$i d-ta 640a bani dace-vrei, ei ei-1 vindern... '

- hate-II... - _Si le frinse aititia ben! ei le de-te...

lija, ea i ceilidh, placard mirendu-sede-esa intemplare ; plea ei 'el cuearpete, cu ogarul ei cu Pisica. .'

.

..,e

.

Fiindca earpele a scapat neucis in-timplandu-se copilul, ce i-a zis ? :-

- Raid' ei tu se yezT neamulnostru... - . :

. .

. . .

- Haidelle.: Si ca se' se duce acolo, trebuia setreaca prin multe tni ; prin tara cue-terdor, a broaetelor, a eoarecilor ei

inu-e'mai care ; ei-e.ea ce i-a zis -ear-pele ? :

. .

te Tat un bob de mei ei sesenule bag subt un solz al mime ea

te priceape aimed' !.... -

L-a .fecut bob de mel, l-a pus sub-un solz ei and se Ireace prin taragueterilor, gueterii toti in Mate per-tee, paree le era teas forte de ardeipe la nas, - nu etiaii ce este... Sidin tare gueterilor, a dat in tarabroaetelor. in a eciaricilor, apoi in-

pen'a dat er iutr'a eerpilor.-2) Cite_ 3) zee-

.

o ti mers ei ei prin a tare. cat or Ifiners, pane s'a5 oprit hinga un co-pac mare, c de abie le Lute! in vire

- ite frangeaigetul, uitendc-te.;Sarpele a zis :- Uite Mete, este cuibul

nostru !...Can d I-a vezut copilul. s'a speriat!...- Da' ce-o mal ti atela cuib da

mare ?-. Mare tu sit vezi pe tata! Da se

te lii bine, ea el cando te-o vedeaand i-oi mai spune i ed cum crt tum'ai scipat de la moarte, o se temanfince de bucurie... Sit te campzeeti... Si hindcd m'ai scripat pe.mine dela moarte, sd-T inehtl degdnd 0 de isbdndd ea drept ras-plate, ca el n'are incolr'o, trebue Se

den...Copilului par'ca i-a tras cineva cu-

Out orin inimii, o sfeclise de tot.mai trecul ce-o ti mM ',recut

&end lace vine ei tatal enrpelui c'ofate& 'n cer ei cu alta in 'ailment_Copilului i se Meuse inima in el catgemelia acului... Nu mai etia incottos'o mai ia de free..

- Aid miroase a carne de oni- zise earpele cel Waxen.

-0 mirosi, de, nu zic Ca nu ;rspunse tiul sea

' facut dedar dace

ti-a$ spune cum am estece-ai -Ace?

Ce ad zic, sa yid ce spui. .- El' laid, late, efr, dace nu era

apoi nu mai cram pe eici. Eresa me omoare unii in tarebine c'a Demerit omul isle de m'aritscumperat, le-a plait i m'a Wetel. Si acorn, fiindca m'a scepat delamoarte, zice, ear erea un dar deled-(a. 1-ai da? 2

'Mde e, OA, se vedem ce

Si 1-a facut om din grauntele demete- one ca toter oamenii.

intrebal tatel earpelui :- ce &mete sa ai tiindce ai .

sciipat pe liu-me de la moarte ? -- E. ce-o se dorese.., phi. se-mi

dal inelul de gdnd i de isbdtidd....'- Apiii de barge. cam gree luerut

Da ti-oi da atatea acoave 4) de linnet;Oli-cate meal da, nu Primes`c

nici altceva...Ba ea ti-oT da atatea care

,

- Nici ! . ,- Atunci ittdari jumelate din line

pereitie. .- Nu primesc ! '

April veal eel ca al noroc, -na-tiI I

' eeeL-a luat copilul ei a plecat.Pe drum, ce se tie -? Nimic ; Se

Mid 'la el, nimic ! .dote !.. Veal ce feet)! eil

Nu .vruse! se primesc jumetate dinimparritle, ci primii inelul sta, care,-eivrand se-1 scoata din deget,-nu face nici dote.' bani ei de necaz osa-1 arum., in belie asta..

Si and vru se-1 arunce, numei&eel trage de umere, earpele ei-Tzice :

Api'd staifrate-mee, uncle plecl?Stai cd nu ti-am spus vorbek

Asoult, cand IT vei zice :A-ha-ha, inel al meilIa fe tu ce iIt ic disc.

sii etii c'are sa-ei iase inainte cloutarapi; ei ce le eel porunci, aia aila-ei mpliui ; ear se nu care cumvasa-I pierzi sail sa ti-1 fure cineva,c'atunci al pierddt tot !.. ,

Si-ail dat mane despent:.(Va urma) N. I. Durnitraseu. :(Culeeitor si publicist.de folklora

reni-Doljiu). 8 e

'

SFATURI CASNICECa sti cuno:sti dace' *tut de vin

natural.-La patruzecl de creme de oe'eat de examinat, se. se adaoge putin -cate putin 20 de grame de carbonat de:soda., fin pulverizat, amestecenduesemace. In urme se lase cateva minutelichidul in renaos. Dace, otetul e natl.ral, mirosui de otet dispare ca se deeloc until miros de vin caracteristic;ceea ce nu se intemple cend *tut *-artificial.

4) Putini scurte ei mai largi la miteloc.

penel,alti-

grdinel,

ei-a

-

tr'alta,

fu-i,

ti-1

ti

-

pe-aici,

data,

L-aEf,

-

-a-

-

-21

-

s'ail

(Bou-

e

I

.

voiail

.

'

Luni

Cri-

Piskuld-

si

cd

aid,

ei

cei

o

!.,

-

lor... si

-

ei

Lund-

me

atela-

si

44

tu

iiea

eneete.

,

www.dacoromanica.ro

4. - No. 43. UNIVERSUL LITERAR Lunt, pg "'tomb de

E:TE:FiN I I:. A NI A ND(NO Jseph Ga-utier)

Mi poll 'uncle durerea moare,Si 'n adoarme an Wino,

ide 'nce'teaza pkinsul s'i Diana nu doare...Speranfele in moarte intruPat fiinta.Departe 'n tara:aceea de pace dataoareTterri4,-amavti, acolo, implinesc doriata

,Iteincepcindutviap... .iprinnivara 'n PoreLe-aduce fericirea- nu ura si cainta.

somnal lor ia este a nopfel vecinicie...gdndim soa re 1ie scrisd via fa

tor !credem morti-si'n safiet a foe ipoezie

,

Si pe cind lumea veSnic . ese-acelqIn vise ideate, alur'i, in sicrie,Eternii-amanti, aeolo; dorin skinal tor upr.

Claudia Cridim.

VIATA GLUMACeva despre facerea WadiFacerea iumii n'a mers bird foarle

multe dicultt. Ar fi poaLe timputse recunoascii indrdzneata acastei

Intreprinderl 5i, cu toate micile'gre-genial Aceluia Care a rinduit

cele mai neinsemnate amanunte.Creatorul nu dispunea de cat de

un numar foarte rested. de mate-riale Inca- infertile ; era nevoe, -maiNAY, sa le amens ei sole Puna intr'ooare care ()aline. Trebuia s iapemarl, sd ridiee continente si terasa:mente, sa reguleze cursurile fluviilor,

ereeze pe orn, in sfarsit, dard eracu putintd, sit facd totul in ease ziledupa prescriptiile until" caiet de sar-cant secret sail a vre-unei prinsorimisterioase. Tree insa peste toate&bilge acestea tehince.

Unit architecti modern' ar spuneaDar cu bani se poate face ori ce,se dail lucrdrile in anti eprizti, se lu-crept& image cu electrieitate.

capete ! la spuneti-rni, va nag;cum ar ti putut face a5a ()eve, candera vorba toeing sa creeze pe an-treprenori, electricitatea si restul.Si-apoi, de uncle stitj ea Dumnezenayes parale I Obiectiunile aceste suntprea putin serioase ca sa ma maiopresc asupra lor.

Greutalea 'cea mare care, inaintede Mate, ',nebula sti atrage atentiaCreatorului, era de a sti ce formatrebuia data Pamantului. Ne avandni un motiv sa favorizeze o partea meta., hotdri sa'l Neb.' ratund.

Noting de cat apoi creed peal* a-nimalele si, cu eel mal ramOsese,pe orn, se Mali.

Iata insa ca III tended se ridicarade pe pdmant plangeri vdicareli.Dumnezen Privi 5i lard ce vazu :

Oamenii men ill in panne de susa Pdmantulig, de partea Soareltg, seInegreag din pricina caldurii. Uniichiar se carbonizaseni pe jumatate.Din potriva, asezatk subPdmant, cu copal in jos, din pricinaeongestiel aveag niete fete grozav de

"ai incepuserit 'sii: se niabusascii.Oamenii asezati pe de Margini

niseseria albi. Totusi. multi cliritCin-sii, adnCiti cum erail in continuaIntunecime, neal galbeni de groaza.

Creatorul vane 'ad n'avea niel unmoment de pierdut.; trot sferturi deoarrieni eraii deja oompromiei.Meld; ingerif se repezird la unpin!,ne Stiind ce sii fora, asteptand or-dine. :

Rostogolitl ! striga in sfarsit*oleo divine ; si o formidabith impinsiiturd ro-stogoti-Pdmintul In spa tiu.

Cu Mate acestea, raid nu era decat pe jumatale gilt:dung ; in catevaceasuri, Wilma oameni albi erail sase afle sub Pdmant, cu capful in jos,panditi si ei de. apoplexie.

AtuncI Atot-Poternicul, in intelep-ciunce lui, vorbi ast-fel :

(data, ce veld face, voi oamenilor;yeti sta in picioare vela. lucre a-tata vreme cat vela' ti in partea desus a PamilutuluT, sub razele bine-(Sedge!, ale Soarelui ; dar cand seva insera yd. yeti culca de-a lungulprin pa turd yeti sta: ast-fel Maramoantea, in Limp ce veld trece pe

sub Pamant. Co cIipui acesta nuyeti ayes nimic de suferit !>>

Din ziva aceea oamenii (Mara ceporuncise Dumnezeg. Cand se

inopteazil, el se cute& si tree ast-felfara primejdic pe sub Pamnt. Catdespre Negri!, Pieile Reed, chinezd,practice aceasta le evita noui acci-dente; tar culoarea fetei. mostenitifdin pirrinti,: nil le Mai dispare, oricat. s'ar viiita ei de soarta lor.

Morale a tot ce-am slabs nand a-cum este ca trehue sa te culce seam5i sil nu te asemeni oamenilor ace-lore nelegiuild earl stag destepti teal&noaptea, lucru de care sunt, de alt-fel, destul de pedepsiti, caci tutu-or li se roseste fata 5i devin apo-

plecticl. -Costache Candor.

0

T..7= -7,-+ 7_7

Din pima de vedere filosofic, due.-lui nu este alt-teva de cat un ornu-cid ptlemeditat. Departe de mine gall-did de a pune pe aceltrsi picior peduelist, chiar profesionat-Specia caredin fericire tinde sa. &spar& - sl peordifihrut cSouteneur. care re froiditun polite'. Pe acesta nu'l putem decat disprettii, chiar aeon-danclu'f in oare-Cdri cazuri circum;stante atenuante, nu este mai- pu-tin un asieita. S'a 'oardi Mtn's-&Vile cie-va pe teren, fart sit MUin ctiget intentia de a rani, poste dea: nettle pe adversarul lui i de asoap el sags. si tearer ?.PentruCriminologist, ca pentru metalist, caPentru Cod, intentiunea valoreazdfaptul. Used n'a ucis sag ulna, pe&Oversee, el o dorea, i reztiltatulobtinut a urmat,unui sir de Deem-stante independent de vointaSti. nu ni se sauna ca adversarii s'adus pe teren, bine: incrPclintati ea sevor schimba gloante Mai resultat;in cavil acacia e o comedie, caredin nenoroeire se sfirseste". mite o-data cu moarte de om ; exemplesunt destule. \iota face o singurdexceptie, a propos de tin recent duelcu. pistolul : adversaiii trebuiail sir.[raga pe rind ; cel de al taiga,foarte bun trigaci, nefiind atins,trage in aer ; este aci o atitudine in-&never cavalereasc, demna de ad-mirare, dar cat de rand' ! De celemat de mull* ori mime din motiveneinsemnate se nasc diferendele, pecare inartorii dental ,de Damsellot' rol ce le este incredintat, ar tre-bui Sit caute a le aplana. In sensulacesta cel mai multi; imi place sit omarturisesed ia inteleg. inisiudea ;altii, din potriva, Intr'un fel sail in-tr'altul, intetesc mile, se ocupa matmull de onoarea (?) pc care le-ar a-(rage afacere in care ar li compd.=rut ca men-told, de cat de interesulclientulig lor.

In duel; na inteleg nici atitudineamagistrature'', 'Diet acea a preset'. Parea nu se unman. de eat cand estemoarte de em, $i in mad acesfa sechita, daca totul s'a petrecut duparegule : acesta este .o jurisprudentAstabilita. S'a vazut chiar, in recenteprocese la Curterdcu jurf, presidenticodificand aceste regal" 0 cornea-ritie in fala Curtei cu jurl pentruduel, cu o achilare, echivaleazir; a-MO-. ti 'atitticlinea judecittorilor, cuo aprobatiune publica 5i solemnii;A:tunci faunosul arsenal al legilor e-xist:elite; unincaiii li transforMat hiniulaid retrospectiV ! Din nuncio! devedere al represitinei 'contagiunelgaol', al immeshing- aSupra poMi-

parchetul ar face pal bine sitinrhicht ochil, de cat sa lucrezeasa cum lumen'. Cat despre ores;rolul eT nu e mai putin nefast. Pa-blicand pro.casele-verbale ale duelu-rilor, ea educe societitei un serge"detestabil. Cati indivizi nu- sunt fe-riciti de a fi merlon', sari aim' due-Usti, pentru a avea placerea sa ci-teased a doua zi dirnmeatii in gaze-tele lor la modil, procesul- verbalscirinal eu amnia Ion. E &gellate nentru a s'urexeita De unit' de-

sechibbrali si a educe noui duelunidIdem duelului este mimesis de con-

tagioasi, si faptul acesta a .tost re-cunoscut In toate timpurite, de cane-ce Lola istoiicii semnaleaza mantle e-pidemii de dueluri. Nu vom face is-Wring complect, ne your multumia nota in Memel epocele in care sealarm. cele anal ulnae' dueluri. Seva vedea ce influent& are moda si,e'senimentele asupra acestuiobicel pe care ni l'a lasat Mostenirebarbaria. Se va observe cd dueluriledevin din ce in ce mai putin omo-radoare. In acest eta ar fl tot atatde sirnplu de a se ramine numai laprocesul-verbal, onoarea gsindu-sinegresit tot elate salisfacere ca Incloud &ante schimbate fard rezul-tat, sail ca intr'o sgarieturd. Duelulfurl moarte de orn este nelogic, darnu mal putin mange o adevdrathtentativii de asasinat ; cu moarte eldevine, hard contestare, un asasinat.

Sub Carol al IX (nu ni se parenecesar. a ne urea mat sus), a avut

o cantilate de dueluri. Motivelepuse inainte crag de necrezut. Ca-tre 1560,' seniorul de Genoa, vrea sitse bald eu cloui adversari decided,si Cum se. Cerea motion!: ,Ah !Doamne, idea sit fig [recut, in cro-nice. Deja ! am ti tental,T sitstrigdmca intr'o opereta celebnd, eriminalii(eriMineloili, "aspirail la a'si-VederrruiMete,In`gazte ! DuSsy d'Ain-boise se bates :pentru Pnicinele.cele,mai neinseinnate. avut, tin 'duel'de sase Contra ease pricinnit de b

litere degrand .. .asupra uneibroderie, unul- vedea un X,Y. Sub Henric al Ill-lea, duelurileSe Inmultird, pricinuite de femei pu-bilge sap de rivalitati meSchirie. In1578 [eel, din ales mignons du roise bdturii pentru motive putin se-noose. Furoarea duelurilor nu in-cetase de a cneste printre gentilemi,de la donna& svinturald si sAngenoasda lui Henric al Ill-lea, care. avidca femeile de emotiuni febrile, nu'51 dedea favoarea de 'eat doelistilor.Singulara lapis devenise o specie denebulae epidemied, Se Wear! pen-tru motivele cele mai neinsemnate,sag chiar bra motive, numai pentru

arata valoarea Si Indemanarea :se cautag sail cbiar se produceati o-casinnile. Cand resbelui nu mai o-cued toate capetele aceste in naafi,duelurile se inmultird intr"o proper-tie atilt de inspdirnantatoare, In catcostard viata a cloud mii de genti-Iota in spatiul cator-va ani. Strigd-Lui unanim al Biserieel si al magis-traturei, oblige in sfirsit autoritatearegal& a' interveni.

(Va urma) pupil Paul Auln'y)la

CHIN URI SUFLETESTI,ant,.. scrisoare)

zefiru 'mparfumht tinT men-gala cu men Icie4 de copil, morsidrgalase, dar nevizute, nbrajii pa-liz7, ()ebb nlcrnia. optinclu-mi :11 lit* Il Una', ce chin pentru tine !

Si ping**, numb',i scuba.' petalele colorate, Indimpodobea fruntea au ele si'mi edge-tea(' si ei : Attila der; attic 'jale !

o alta ti-a luat lode !..InmndanriSm sub ploaia de pe-

tale 'hi pardum a le timpp rile -dragIde odinieaidi treeeail pu chnainte-miele gram nevi.* eclat sufletulig.

tremura intuit), trernuram Maid,amintindu-mi de trecut. ,0; tu, io-

copirarie !..

Si arboril Imi soptird ; Etrel maiDaintiest. 0! asa frumoasa ! Nuyrei

femeile nu vor niciodatd. sa mouenone& frumusetea semenelor tor.-

recunosid,' dar e asa de frumoasa!Nu privi co ura dispret, operaCreatorului.

Nu vezi cum, de sub fruntea Malta,Imbibe, de sub sprancenile negre,sublini at- frames arcuite, din ochiladurnbriti de fungi stufoase gene,nu vezi cum izvordse ea din nieteabisuri negre, hind fund, lurnini re-

pezi si arzdtoare, Paint de foc-ticiigatoare - cart, aril; moiled pe dratajung?!..

Tar nasal', format agitate, ale ca-rpi marl se zbat intr' tremuraturdcoutinud, ce semet troneazd pc totimperiul alh-roz, imaculat al feteigingashi ea de copil ? !..

Si gura mica; rosie, insangerata,'care nu sue decal sal radii doarsit spue minciuni de iubire ? !

Zadarnie vrei gasesa ensue !.Sulletul ? ! Dar dine vorbeste de

starlet ? Sail cine vede sufletul? Cuochii nu vezi dealt corpul fame-setea,-iar sufletul, numai sufletul itintelege, il simte. Nu lit rea ! Nu fiimica de suflet i tu! Vrei 5i tai du -hire ? dor ? N'o veT avea. Tncell manila ntmai sateurepli, lima!sa vezi, nurnai sa protejez1 inbiritesincere, adeVdrate: Dar ce zic all ?..

Iubeste ! Dreptul acesta nu tipoate rani nimeni. ,

Iubeste ! Dar inchicl-te In tine, ininima ta, nu te 'ncrede,

nirrdinul diimie. numai aea pubti sigura ca nimeni null, va puteaface nici un rag, nu Le va putea a-tinge cu rautatea, cu otrava- ascunsasub umbra cavilling &lief si poll-license

Nu fii rea ! Nu Stin ! idasi putdasPline died rival La.L-frtiindase.-Hasdcum o comma inbeste tritr'SL:devar Ea e o fine care iubeete pe 'teat& luMea si pe:.. nimeni,' dar mat'611 mama .Se. iubeSt. Si ceedc faceea scum, Coat& bade.' pe 'Care o oiled 'n fata Ill, e un capri-oil) mai mull, e din dorinta de a facerag, pined ea trill iubesti, iar el ?..el se Mseald asupra adev5ruluI sen-timentelor lui si ale ed Dar... 'e ti-nerete,' dale drept, prin minciundSun!, totu5I fericit, i el, Wind siideprinda eh roofing], sa se deprinclaa fi asa cum e lumea - died n'o tiChian trebue intai sit sufere mult.Si nurnai atunci va Ca orn cu adeV5.-'rat, dupe ce va ri cunoscut tomesasta neat. prin sine insusd.

Si trebue gates suferbiti si elatelimp I Ca dupd ce a ctinoscut-o, a-

o Mania de Tanana si o grearace, anima, 'ride hides in umbra,'asteplarididl din zi in

Gi tn. fit enure, fil bine, chi me-ment de' pliicere altona, fiT asa cumet-a !astir. Creatorul, nu dupii cum e

lumea de air. daueurd-te de fericirea attain

te plane de nefericirea ta.Privestede, esti uratd ! Crezi ea vet

pUtea atrage privirea cuiva asupra ta ?Poate !.. o privire de mild, de ire-

nie, dar nu o priVire since! A, drh-gastoas5 ; nag o privire de dragstenumal fnUrnusetea atrage...

ma 'ngrozil de ceea ce auzii inseem aceea. Arborii isrclatinati frun-zele 'Meet, iar prin rarnuri se stre-curet' raze aril de hind. Si razelemi se ;Aril ca s'a flick o oglindirdiar o putere amanita gab Indrepta.Imi Mini ()Chi! in ea ei privii...m'am vazut, Orate, 51 neagrd Si SWAYiar Iii until' Ifni lucea o privire dia-bolted, de unit:

Warn ingrozit award de Mine"Si, departed'. tot in- glinda care

Se, deparld incetul cu in o-glinda aceea miracutoasd--i-ain vilzutpe el mergand aldturati.

Si din aproPierea capefelor lor ieaneesteead firele de Par negrii ale ei.'en firele de par -blond ale fig. El otinea Imbnatisat cu amandoua mai-nele, in Lima slit". asezat pe un seaunsub umbra until pleop Wain, tredabutter, a atras-o la pieptul lui sitapoi buzele s'ag impreunat intr'unsarut dulce, Voluptos, slung; negatesit de lung. Am tresdrit. "Fail Voeaproape, ini-:am leant,. Mane pesteewad c.i o miseare farit, tremura-there si... cand privil Inainte-mi iar,Mal ea prin barmen. Darin mintea mea tot mal vedeam ta-bloul acela de dragoste sidind ardenca un tier. un clor'npraznic,un dor de a iubi.

.

gdnfIu.:acololinis'ea

.

Koi

!

dor,-

. . . .

_ . -

-

-

-

.

..

:

-

i . .

oametaii:

.

.

-

..-

-

.

-

-

.

,

. .

5i...-

. sal-

'i

Ti-e'

Inipar-Si

. . .

-

,

all'ul'

-

'

'zi.

.. .

'

.

... . : - : . -

--

*a-

Si''

. . . . ..

sii

2

a

. '

.

-

uitii

T

. .

- -

niel ceenII

'

. ,

. .

!-

'

lo

_ ,. ; -

'

-- .. .

aa-

.

a eIi,

. .cl-l'alt,sa-a ,-

, alOs

- -

Oeai4

"

, '

'

'

5i

-

; ,,

a

-

Zia

.

,

.

.

"

.

2 ai--

'

- : - -.

,

.

... ,.,...,,,

-

a.

-

.

a

peal*. '

'

ai

' I-

,

'-

nu -foe

--

,

a: - .'", : i

...

, -: .eel pittin) till:41 .,

-

A'.'

: ---- a

..:

un-

se:

'

nine._reel

i

5i nu.

.

.a-

. ,. ..

-:

. .

.. . . .

.

. , . , ,.

lui.

:

: a

.

a

'

.

1

.

'

Si

i

I

2 Z. iranduariieti

in stunt'. ' ' '_

Gall; a.

lake,.

i

-

e

$i

ett

'N

sii

sft

"

.

-

Si-mi

,

...

.

incetel-

-

ra-

-

.

.

. . . .

-

-

-

In

www.dacoromanica.ro

Lunt, 12 Uctombrie 1909,

Si 'n seara aceea am plans . mult,mull de tot, ca nicodatd. Dar de a-tunci nu m'am mat gandit nicI la el,niel la iubirea mea. Ins& stet adeseade verb/ cu florile, cu arboril, culuna... el sunt mat bunt ca oamenii.Mil nit la el, se uit. si el la mine,dar nu gsesc nici privirea, niel zam-betul acela de Mutate al oamenitor.Sufletul lor curat- parfumul, lumi-

patrund in &Met ea un bal-sam bineidnadoe, ca o mireastn ali-atom, de suferinri-si'ml place !

II privesc, ii ascult si 11cite! m'am regsit pe mine Insuml,m'am regsit pc mine care era s nipearcid iubirea.

Sofia Mladinof.

CUGETARIinima oamenilor este toe destul

pentru credinta, convingerea irked abiaare term. M. Gorki.

Nimic nu face sa treacti viata mairepede, decal preocuparea neincetatd aunel idei, a unui ideal. 'Flaubert.

Regalia seamen& cu apa de mare ;cu cat o bet mai mult cu atat iti createeater, Asa este si gloria.

' Schopenhauer.Fericirea nu e decat un via, durerea

e real. Voltaire.Foarte Dufini oameni pot iubi un fi-

losof si aceasta pantos& filosoful spuneoramlui Te ia drept cine esti si nuapreciez cheat ceea ce valorezi.

Ckamfort.-

-

Iubirea cminulul piinrantesccului uncle te-al na' scut, duce ia patrio-tism. Mistral.

THALIADura traditiunea antic&

Green' prin puterea lor de imagi-narie, prin puterea lor ereatrice cre-dealt, cii nu pont, sit existe banchet,mai mull de cat atata nu poate ec-sista subiect maid fare, Thalia, musacomedic:, musa banchetuluT, care in-spill atat pp autorul comic catpe convivi, primiti, 'sd compund ocomedie plin& de spirit, eel de aldoilea, sa petreaci intr'un mod inte-ligent la banchet.

,

Plutarch Vorbind de aceasta muzane spune,--ch ea este depart& de a fio muza bailie ci din contra e foarteserioaAd, dispretueste pe canal flecar,pe far facani, pe eel guralivi, carorale tonal giara ca o away& surreal/.

cEereste-te zice o traditie vechede a ti guraliv si flecar; cal! pierzi

valoare. morald, sfarsind prinfi desprernit de toat& lumen; pen-

tru hike de seriositate I-

Omni trebue a tie Mutt Mal se-ri6s. TOat viola omeneasc e ink sirneintrerupt de gandire. Distractlile

-fieactiVitata. oamenilor lip-sip de gandire, 'car! h'ati Mel o so-little In mintea lor.

Georhetria, 'care este o stiint ar-gurnentativ singurd numal poateoferi tiran intelectuald necesard su-fletului" nnstria.

GeoMetria '$1 are aplicariunea saimCdiatti la Milsnrarea parrianduluI,de aeeea -Plutarch "consider& pellia-lia Inzestratd. 'en atrihutul de a fi siMuza agricidturel:

Ce e natura zice o tra-ditie antic& I Ea n'ar avea niel unfarmec dace n'ar fi Thalia,' care sitdea un suflet, o viata naturesufletite.

Prin puterea pe care a prithit'o dela parintele Germ Jupiter, Thaliaaurae' campurilor iarb st 9 splen-did& vegetatie iar arberilor verdeara,plin de farmec, ce vorbeste atat demull inimel i suflelului. Arboril laUmbra carora ne addpostim cresc

iprin puterea ThalieT; muza plink deatonal estetic si de gratii.

Seriilorii greet ins& vorbind de

UNIVERSUL LITERAR No.

Thalia ne spun, ca ea era inspire-toarea fetelor nebunatice si spren-tare, cad prin purtarea lor cea reaamriaa viala parintilor lor.

Artaan tied represintd pe Thaliaea o fata tantird, nebunaticd Incoro-natd cu iederd i inand in man& o?nasal.

*

Green vechi vorbind de fetele ne-bunatice zicea, Cri sunt preoteseleThane"' ca le place banchetul si dis-tractiunile, sfarsind prin ropea'pl elesingure gatul, tiind lipsite de serio-zitate, de bunul simt si de dreaptaMender. Nu shall dar, feeler, pecele sblehude, cii. sfarsitl prin a vdperde ratiunea.

* *

Metis a Jost' nice. Oceanulul si aeerie/ Tethys.

Jupiter n'a fost intodeauna zeulsuprem al grecilor.

loc eraIn timpurile pri-

mitive acest con pat de Saturn.Ascribe Metis,1-I zice zi

Jupiter, mull asi don e sit fit! -slii-panul linnet, parintele. zeilor sioamenilor, in loeul tut Saturn, caresi-a cam pierdin capul.

Bine, II zise Metis. Am sa't1pregatesc o Nutria, sit o chit- luiSaturn sa o hea si vei vedea, cumo s mal iash zeii dintr'insul, zeii peearl i-a inghitit, de dragi ce-1 crab.

Zis si randSliind natura de craidon a lui

Jupiter, Metis anta prin toate chi-rustle sd scape de dansul, dar in-cercArile fost zadarnice.

Desi Metis era intelepeiunea per-sonificat, dunk' inchipuirea greener,towel, ca zend, venire ei era cube,donal voint.el lul Jupiter,-care iliael cum sa amereasca caput Metal*fete. Metis II devine dar amanti.

- Ia seama, zice ea intr'o zi luiniter, sa nu'ri pierzi intaletatea asu-pra zeilor. Tare ma tent ca intr'obuna dimineard ai s te stergi pebot de dinsa.

oTe prvib, fac o profetie, criElul ce se va paste din 1nsotirea!mastery, din mine, are still ia doannia !

- Asa, madamo, las' ch-ti via eade lane !

Si zicand aceste vorbe, haps, oInghiti.

- Junono, 'I zise Jupiter intr'o zi,stir tu, cd ea sunt barks ?

- Ce vorbesti fleacuri ? Cand s'amat pomenit pe fata painantului barsbat ingreuiat !

- Ba toemal asa. Uite, 1mi simtcapul ca se umflir intoemai ca unchurn unit,

- Se vede cri bleep! a tezise Junona. De altfel nu in& mir

nici deem de aceasta, flincicd violaneregulata pe care o dual trebue fa-talmente sit te zpaceascri.

- Iar ti-ah venit hachitile ; \Cad ehprea bine e trebue s'o sterg. de-a-casii, ea dear n'o sd stab &Cent bar):toba in cap cu furisila ta de gait,care Weed, march ca award stri-cant.

Atonal Jupiter incepu a'r istorisifaptul cum a inghitit pe Metis.

-ss Stit ca esti periculos, barbate*IT zise Junona. De Amur nu-ti matspun nici o vornd,-..basta, anal fadpocinogul ! ,

Aprnpiindu-ses day zits. de nastere,trebuia sit nascd si Jupiter, dar nuprecum Se liege. din cap.

Junono, zise Jupiter, trimete savie .vre-o palm unease, cti 'tali vinerani de facere ; day veil" sit: fie bar-bati, nu Iona, nit femeile snot phi-pande si alit atata putere capoet& deschide, pinta despicacapul.

Imediat yin clout birbati : Prow-thea .5i Vulcan,

Punand amandad mainile pe capullui Jupiter, i'l despicard (kept In cloud,cum al despite o laud_

Imediat se niece zeita Minerva,.zeita intelepciunei, sorgintea ori-cil-rill bine si a fericiril.

Or ficii personificail pe zeita Metisprivind-o pa principiul generator al,Irma, designat prin cuvintele dePlumes Erica paeors,

Mintea dar este &infanta dUrnne-zeescului cuvant, sorgintea binelui sia fericirel.

A. Willful.

EXCELSIORCelul mai iubit...

Flacdra candela ce la picioarelecrucei lui Christ in Maltul catape-teasmei arde, In ochil blanzi II punelumini ce din 'naltul cerului par a fipornite. asa's de dumnezeesti si asale d Hearni de stele ; si de prinprejur luminile toate il imPresoardcu o lierealit fantastic& ce fac pun-cte, puncte, de stralucire pe vestmin-tele bogate, cu aur si argint lucrate.

Si'n vlmseagul de isoane ce is-besc din stain in stain si se resfrangin cared i huesc din bolt 'n boltade cad d sus de te miri de nudum-va cantare legman& este, cumSe &meshed% . en sgoMotul lantu-rilor de la eicelnirl ce se 'ntind sidestind pc masura pasurilor aci 'matde aproape aci mai de dparte;ten siajung de fac una cu Ilium& lung siramie al clopotelor, Pare venit deaeVea "atatnde 'final.(Tace taitursr !a "

Fum de Smirna si tdmaie cu albde ceat,,d .ceraueste fie Care flaedritluminrilor si. se Intinde si se idr6stesi se tire& "si se wheys/ de parserpar cate-o vreme intermit!, de abia '1zdresti, dc nu'l mai vezi, de factodhir marl ca s'a te destepti

shin!' asa, Meet, molcom, 'cumse 'nchid, se 'nchid, se 'nhid

Si cum atunci pare ca trdeSt1 su-flet, intr'ale sulletelor cu suflete, sirk Manic dinteal tail nu Mal primestevial& de cat de aiurea de uncle 'a a--vut-o Para acum de ce ,te simri mu-rit in p,reajma care lriteste atilt decu farmec, de ce nu mai pot! ganclila nimie, si'n minte nimic nu ti semai frnnantd si'n tine tot, 'simb camse strecoara, pace, pace si iar pace ?

Si, cat mainele crucise, en ochil intr'un neant inchipuit, afunzi, te in-Veld e vk, or este... Ti se 'naltamintea de-adevarat de-asupra, maide-asupra, dusts' pe nouri de smirnaSi clan& de depot ? i i se opresteasa de-edatd ca marginea el sisimti ilepatrunsul si vezi ne 'ntelesulsi nesfarsitul te chianti ?..

Oare ? ! Vis, or Este?0, !audit tie, laud& tie ! tie, eelui

mal iubit... tilted care dragoste a-corn in durnmezeissed adumbrire in-vesrnantat, tie celui Mai habit.... careaT putun cu sufletul 'Pan& la durnne-zeirea pe care asa de bine o 'ntrupezi, Sit ina Tnalri.

0 ! Ian& tie ! raga tie ! tie- Celulteal iubit:.. Care stil strtiImpArtsesti-dtimnezeiasda inspirare Intr'anat celuiMai din flab& dilate nedredinciosT,gaud alattirea cu tine s'l inalri insblimul i durnnezeeScul, pe.eare tuatat d bine proSlivesti; EXcelsior..Excelsior...

Aurel Dare*.

PROVERBE

Dasciiiita srdcie 'notate. be orn Me-Serie.

Bogatul scarpind silracul Soco-teste cd caut dea.

Orb pe orb cand Se conduce, cad a-'handout' in groan.

Cu piesuvul cand vorbesti, tivga snu Pornenesti.

. -

Sarneie papa nu'l cede!' pe coadi, nuse 'ntoarce s, te muste.

--

iropsesti,Dada nu stir nu te 'panes. manjestI.

Node PremilLA

Ziarul Cifigtoriilor"Cu incepere de azi, ZiArul Gala-

toriilor, care apare in 16paginl i confine o materie aleasii variata, amend despre toate in-tmplrile de pe mare si de pe us-cat, acorda urmitoarele noul premilde valoare abonatilor sal :

I) Un elegant pat de bronz,cumpirat dela cunoscutul magazinInclustria Metalica Marcu, Bucu-rest!, bulevardul Elisabeta No. 8,cel mal ieftin bine asortat dintoat tam In mobile de bronz fier.

2) Una pima& de vinAtoare,foc central, cu don& levi, cal. 12,;my; din stnga' choke-bore, cheide deschidere lone 'cocci*:

3) Un pistol automatic, debuzzing .cu 6 facurl, demontabil ins-tantane cu man, in 3 boat!, en-glezesc, dela renumita fabrica Web-ley-Scott care cntarete numal 300grame i intrebuinteaza cartuse cutart* Ara fum i glont metalic, a-vand un tir pan' la 200 metri.

4) Una carabin de salon,oFlohert 6 m.m. pentru glontalice.

Toate acestea cumparate de lacunoscutul magazin de arme si mu-nitiunl din Capita% B. D. Zisman,furnisorul curia regale, Bucure sty,44 calea Victoria.

5) Un gramofon perfectionist,cu pavilion mare, litigator, in for-ma de fioare, brat acustic i dia-fragm pneumatic de concert, im-preuna cu 6 rite!, dela marele ma-gazin de manta Jean Effie, Bu-curesti, calea Victoria 54.

6) Una mandolin de pali-sandru, ornati cu sidef.

7) Una vioari de paltin, mo-del Stradiwarius, coMplect montarkcu abanos, adevarate instrumente deconcert, ambele de la magazinul ge-neral de music La llarpa, Bu-curesti, str. Coltel No. 5.

8) Un prelims ceasornic re-montuar de buzunar pentru bar-.bat, placat aur 3istem american.

9) Un bums inel de aur,pentru (lama, cu un rubin i douldiamante, cumpirate de la curios-cutul magazin de ceasoarnice si bi-juteril Gnus. niceiena Col(eY, stradaCollet 1.

to) Una bicicleti lolanda,marca cea bun.

I') Un Macon de stejar, cu5 cutil, foarte elegant, cumpirat dela magazinul I. Wiecternan, bule-vardul Elisabeta No. 7.

r 2) Dotal Mel CII sticle delichioruri line, cumparate de larenumita destilene Ch. Bresson, str.Dr. L. Varnali 12 i 14.

13) Un aparat de stins toePluto recunoscut de toate amp-rittile ca cel bun, cumpirat dela cassa M. Camiol Fiul, din Bu-direst!. str. Carol I No. 30.

Toate (wane se pot ve-dea expozitia permanent dinadministratia ziandur nostru.

Ziarul Catatoriilor apare in fie-care Marti, si se vinde cu io ban!numrul.

Preful abonamentuDa: - 5 leipe ina an; 9.60 pe 6 hint.

na,-inkI

inteleg,

. #

:

-

si a lo-

traditiunea

-

Ori-ce-

-

.

..

-

-al

-

-

.

. .

zaptici,

.

.

.

.

.

,

al lni :

'par'cii,5i

'n

.

.

,

,

.

-

-

;

.

.

: .

-

.

in

.

-

-

*-

.-

-

.

,

. .

'

&

"

,

i

'

-

'

-

-

-

'

' '

"

.

-

ti

.

"

,

smi

;

i

'

'

""

'

- . .

.

.

.

. . .

si" . "

. . . . .

- -

,-

.

,

, .

.

jisi

,1 - '

" ' "

.

-

,m maI

-

'

'

.

,

-

-

- '

.

"

. :

43. - 5.

l

--

In

-

'

-

- -

'ti

'

.

?

:

sit'mi

-

''` ' .

.

a

,

-

-

.

,

mal

PaliMAIIIII11011010

-

d

*

i.ary

Li.l

"

gr

www.dacoromanica.ro

'.

. 6. - No- 43.

)

. '

UNIVERSUL LITERAR LunI 19 Octombrie, 1509.

ROMAN SENTIMENTAL-,

- UrmareDa, iml amintesc 'convorbirile in-

time, turbucatoare, cu d. de Bryon.Infatiearea mondena le ascundea indestul sentimentele spre a ineele-in-crezatoarea lealitate a birbatului..-eiingenuitatea mea:..

Si ea care 'ml. atribuiam turbura-I r ea ei expenziunea a easel cauza era

ceal al la !A ! ce lumina groaznica

- Laura, eeti cumva bolnava?Vzandu-rna extreme:liner de palida,

tata se oprise in Rita mea.Suspine mi se urcarii in gat ; o

amara dorinta de moate puse stapt-Inire pe mine in momentul acela. Silark a me preocupa de ceeace ar fiputut gandi ceilalti, cazui pp umarultali ei '1 irnbrtieaI cu patemil.

- Draga mea Laura, eeti. ener-valii, obosita poate?

Nu, nu, nu e nimic.Ce i.a 11 putut

.

Sub povara tine indoite dragoste,tot. alai. de disperatti, LI de aci ina-irate paianjenul care 'el'. pindeete prada.

Rolut acesta imbetelni, imi in-temni tasaturile fetei. Dar ce'"ni pasamie, pentru ea era cesialta, Mere('cea laIt, jubit ?

Ne intoarseram la Paris care ju-mtatea lui Octornbre. I). i d-na deBryan ne prececla cu ateva-zile.

Ce vor face de aci nainte eel douivinovatl ? Se vor mai vedea singuri ?Neexperienta mea ma incurea:

Si totuel, ,nimic nu se Schimbasein aparenta.

- Sti lievisat 'ea Cu oebil deschiel ?Pentru a suLa oar& imi repetam

intrebarea aceasta, consultand cu pri-virea ziarele zilnice utilise pe mesadin bibliolecre

Corespondenta cuparliculard, sour-t vile ei de dragalasenii, ea pseudo-nimIe ei, imi atrase atentia.

- Bun& dirnineata, adorat-o.gendesc /nerd) la.tine. Un mIion desarutari.--Stelo.

Amici blonde, al uitat pe celce L ad orat ?-Lauroe.

- eAbsolut fiber& Joui. Dar tu ?Aetept respani.L-Suzon.

- Desdemona va avea scrisoareOliciul cenvenit.-Otelo.

Bataile repezi ale inimei ma Bairdsd mi inoredintez a nu mi. inela-seni. -

Desdemonaa, Oteloa, eraa celecloud figuri din tablout via reprezin-tat de amandoi. Nurnele, acestea as-cundeaii pe eel clout misterioel co-respondenti cari pastraa pudoarea dea :nu'els publica desmierdirile pe ul-Lima pagina a until ziar

Desdemona va avea scrisoaremAine.

Maine, and va eei, am s'o pan-desc-imt zisei. Du-te, du-te Maria-Amata, cu tear& masca ta de nevi-

novieie, voia eli citesc pe fata.'rnizevabila bucuele ! OrY cat pu-tea-o ascunde pe inim, ea am savd scrisoarea de dragoste care con-tine Tagaddiata, unel noul

Draga mea'Maria-Amatae en-tmT iaraei al lath 1nel de argint:

- 0, dragul meta, stiii.:htat de pu-: in sa cant !

".. - Glasul L Imi place elateEa se tidied supusa ca toldeauna

Catre barbatul. el.Scene aceasla Se petrecea in seara

aceleiaei zile : cram elite-el trei inibudoarul tinerel neveste.

Ea ant cu dulcea eI melancolie...ei err nu mat etiam cine era dansa,nici- ceea ce era in penumbra care

cete putin ineca Lott"! dimpre-lur.

Mainele-ei akbe abia-abia atingiari_clapele de tildes... Trist de moarte,mu'l trial distingeam nici cuvintete.

[Their' total. Pentru ateva minutenu mai simtil ura. Poate ca mi-ar.

mIIMMEIMINalMNAIII

SBUCIUMATAbath, in caMera doamnei Verner'?

Ee !....

Ea tresare, se 'Ailed cu sprinceneleincruntate, viizandu-mit in fata el.

- Ce vrei, Laura '?- Scrisoarea aceea.

% - Cu ce dre-pt ?-zise ea privin-du-ma cu ochil earl* vor sa fie im-punillori. ,

Far& si raspund. Meerut)" s 'jag!Artie ; dar degetele Mariel-Amatao Linear' straps.

- Ce'nseinneaza asta ? .- Asculti, Maria-A meta, e vremea

sh )epiiddm meseile. Aci nu sent decat doted femei una in fate alteia...una acuzatoare... ei ceatalti...

- Cealalta ? *st

,

- 0' sperjur, o adulleril i-es-1 darnel' eh friteun spasm de . durere.4 In siltr.$0. 1

Ea se feet" * galbenli ca o moarta,dar nu pleca ochil aProape riegriI deurii. In carl pupitele se dilater' ca opat.5 de ccrneal. Si zise Inca :

- De cine vorbasti ?- De tine 1 .0 etii 1 "- Cum indrizneeti ? - -- Scrisoarea lui ! lute!: Da-min !- Niel' o data ! .

.

'- Vezi cd mart uriseeti ?-- Nu nuarturiseec nimic. Nu sunt

obligati si dart socoleala de faptelemete!

Si, repede ca un fulger, rupse bi-letul deja cocoloeit de .degetele el eilase" sii cad bucatile pe I apet.

- Crezi ca, scapi aea ? Dar etia!Dui! ! .

Si apropiindu-ma de dinsa cu ochiiatintiti intr'ai ei, if sisal :

- V'am vazut, m'auzi, la vitaAmata, la 15 Septembrie. La miezulnoptii, in gradind 1 If daduseei Intel-nire ecolo, tasked salt cub" o ma-nueil. De and v'sti intors la Parisva serviti de ziar pentru corespon-denta, sub numele de Otelo si .Des-,deniona. El ti-a scris eri si te ducisii-ti el' scrisoavea la ()tidal convenit,scrisoarea aceea pe care acorn ai

_ rupt.o... Nezi a Oa tau] !... St

1

uite-urmai ea victorioasii-iaciel einumele pe bucatica asta : Marcelal tail care te .ad.... Care te adorti,nu e aea ? Tot at sit ma min1,1?

Maria-Amata tidied caput, respiracu putere, appi tot cu ochill de ha-lucinata, zise :

-Ei bine, da... cu asta ?Urine' un moment de stupoare. In-

drazneala mrturisirif aceleia ma de-zarma.

- Atuncl -zisel in cele din' urine:cu glasul stins-ti-ai inehipuit, ne-norocit-o, a toate aceste .aveial sit'mearga inainte, sub oclui mel ? Clieh volt) lase sel se acopere cu ridicol,cu rueine numele tatelui me ? .

0 intolerabila ironie strabiitu orbitMariei-Amata, II inerunta trisuritefetel. .

- Sfareeete, d-ra Verner !.... Nuauta sa repreeinti pentru mine tra-gicomediaiubirei filiale...Keti geloasii,late Lola- Vorbeeti aea pentructiiubesti pe eel ce mi iubeete... ei pen-trued i-ai parut prea urit ca sa teia de nevasta I .

Dadul un Lipat teribil, ca ei andcu mana ei alba. Maria-Amata ar firupt legitura ce aseundea o rant"deschisa. - .

- Nenorocitol-urlairi err ridicindmane. ' - - .. Cu o fortii. nervoasu ' pe care nu

i-ael ti banuit-o, (Clara temee imiaimed mane si. mi-o retitle in aer,urmand :

- Priveete-te, d-rd. Verner; tatiibine crescula !... Spune-mi ce deo-sibire e intre d-ts si fat& de pe stradacare indrizneele sti-t1 tie rival(' ?

Ma taxi in fata oglinzii, obienuitasit reflecteze fala eI de un oval curet,cu triisurile One de gratie, ei avulvedenia umiutoare ei. teribilli a per-sonnel mete vulgarizeti in cAtevaclipe, gata sil loveasa, a fete metecontraCtate de turt, de furie. Roeiide mine insa-mi, ei auzindu-ma che-mall, pe acel ton disprelnitor dom-nieoar Vernera, ma infiorai.

- Poarte bine-zisel eta dAndurnaititCo parte. Fnerte -bine. Gustul a-

venit lacrirni linietitoare, dace' Maiia-Amide ar mai ti ctuitat.. - '

Dar ea taco ei se intoarse catre-barbatut el care I zise.:

Multumesc, Amata rumIn umbra vazui pe tale sarutan-

du-I mane! AtuncI fraza ,aceasta a-paru dinaintea mea, scrisi cu literede roc, de snge

eDesdemona va avea maine sere-soarea ! ,

" VI. .

In dimineata nceea se imbraca cumull lux, cu luxul acela care deve-nea preocuparea ei neiocetata.

Era de o elegant& neintrecula,poat putin cam ciudata, ei eta, pri-vMd-o, nu puteam sa .nu ma gan-dese la acele aristocratice fantorneale trecutulul; Ana Bolena sau JeanaGrey...

Gatul ei alb, ondulat, se profile incatifeaua albastra inchisi al marelulguler. 0 palarie de catifea albastrii,garnisita cu o egreta de pret, cu sa-fire ei briliante, ii incununa capulblond, palid.

o ! cat am urateo in momentulacela !

Aei ti vrut sit tie intr'adeviir .unadin acele regine frigaduite secureicalaului, sa ti cunoscut chime), su-plioiul omulal mescal, mueatura u-nui cutit pe ceafa de zapadri...

Mi se parea c ae'i 11 esistat ne-pasaloare la un asetnenta spectacol.

sa cd, pima in ziva aceea,ma crezusem bun& ei capabila detoate induioserilel

Ma stripanii, i cu glasul nepsi-tor intrebal :

- Eel pe o vveme atat de uneed5,pe noroiul asta de pe strade?

- De ce nu?. -Ai sa iel traisura,. atunci?

- Nu...Si cu o sfortare ca ascunda

nerabdarea, Mria-Amaa, adaose :-Am nevoe" sa fac putina miecare.PlecaT ("dui. Ironia singeroasa a

privirei mele i-ar ti putut treii ne-Increderea.

0 vazui eeind, ei in zadar cautalfac de lucru. Maria-Amata nu

se intorcea'. Uncle Se dusese ci-teaser' scrisoarea? Si ce spunea sari-soarea aceea ? Ce noud tradare pre-gatea ?

Nu stabilea pare oilier pentru di-eelmineal aceea o intlnire Intre

dor Vinovatl?Toate intrebarile aceste far ras-

puns, ma exaltaa...:

. . . ..... .Aud un pas ueor... un foenet de

mitase. E ea! Ascult ; aud sgomotuldiscret al unei ueI deschisa ei in-chis cu precautie. Pe fueie, cu paelde pisia, ma due paa e'. la ueia.' a-ceasta inchisa.

Ma plec, ma uit ca mizerabilape . gauva cheei. -Cc Ricea rivala mea?

Nimio extraordinar : iei scote man-Latta. palaria, iel trece pieptenele prinPar- in fate oglinzii, se priveete.

Sit Ina li ineelat ? Dovada imi soap&ei de data- asta? Daca Maria-Atnataa disivils scrisoarea inainte de a serein toarce ?

La presupunerea asta posibila, sirntcum imi creete furia neputinciOasa.Dar nu ma pot hotarrsti ma depar-tez, sti'mi las prada.

A ! latft ! Bag& mina in buzunar,scoate o hrlie itadoita, mica, aproapeca o eigareta o desfaeoarui tnangi-Md-o cu degetele sUbtirT, delicate...Palpitated, atirnala de miecirileamAn inlemnita. la Maul meta. Seri-

soarea 1... E scrisoarea !Maria-Amata, intinsa scum pe ca-

napea, o reciteste Meet, cuvint cucuvint. .

Imprudenta!Obrazul i se coloreazii; 'buzele i se

intredesebid... flit& totul. De alt fel,cine-ar indruzni sa intre, fard sit

1

de.... . -

..,

cesta. era deiiiii de o fe.mee ca tine I_ Stia ce-mi rimenede facut ! Voia lucre... 'Tata va etiitotul.

.

-. N'ai s'o 'feel'. '7.- Am s'o lac, ei tu veT fl gouda

ca o cereetoare, ca o infama...- De cum rostiT aceasta amenintarepe un ton hotartit, o schimbare deneerezut*se opera in Maria-Amata.

Atitudinea. el' .areginta, Ind raznekte ,dispart].

.Arunand o privire pierdut in ju-rut ri, in cuibul acela construit dedragoSte,, care respire fericirea, eapierdu Increderea inlr'insa, incene-tienta el se impraetle: -.

Pentru inertia card avul impresiade a regisi privirea copitel .sitrin.ne.'din alte timpuri, inttitnita la ecoaled-rel Leftaneals. ,

- N'a.1 s'o faci 1.---repetit Muria-Aniate mai rugetor.

.

- - Ba da !.

.

- Nu! Nu !.* -Cu o miecare repede genuncliii:i

se indoira, se Occult' pe- covorulmoale ei alb ce acoperea odaia.

Da, era acum in genunchi !Vezand-o aea, sinil,iT senzatia until

triumf atnestecat cu rueine, inspi-rate de injosirea elude.

s'o feel !... urenae ea cu ovoce curioase. stringandu-mi genun-chii cu amAndoua bratele. Nu, Weis'o feel, pentru cii 1-ai wide?... A !vezi cl n'o potl face ! Te usigurtalal tart ar muri. Ma lubeete atiltde malt !

Mizerabilo I"totdau na,- Laura, a lost geloasi

de mine, din ziva and m'arnritat... De altfei, aceasta e putin vinaLa ! "Am explic si al sa intetegi

- Lesa-maNu; it.1 spun a 1-al ucide:.. c

al ucide pe tatal tail pe care'l in-besti alga ! Aseulta-ma pentru dineslit, Laura !... El ma crede credin-cioasa... lubirea mea e viata

- Nu vezi ca tie-care din cuvin-tele tale le osandeete ? ,

- Poate... Dar in momentul a-cesta ea ma gandesc la ddnsul... Ete bun... ii deforest totui... Atunclnu e nevoe sit tie ! Ael wuri derueine in fate lui !

- Asta vreart si ed, ipocvito .!- i zici cie(f iubeeti LalJ !... Nu

etil ca onoarea mea e a lui, ca inimamea e -a 10, ca fericirea mea e a lui ?

Acelas cuv.int revenea mere)) pebuzele mete :

..

- Mizerabilo !Dade al eti-getuu ea iotr'un

suspin-cat am suferit ! "De ce-ai ve-nit sa n ispiteeti? La urine urmeieram o fatal nevinovata and m'aicunoscut la d-eoara Lefraneais. In-trasetn pe calea strauila a sareriel,in cave visurile mete nebune warti ars repede aripele... Tu, care rill',isuli azi, SI fo,L pricina caderlimele mi-ai desmierdat toate instincetele, ai pus pe buzele mete gu4u1tuturor fructelor oprite fetelor sarace.Credesi Care ca, Guard, frumoa-sa,in'ae f multumit numai cu atatariletale ? Dar ori de ate ovi lustin trasura ta, ori de ate ori mi-aiartat o podoaba de lux 'sari ..turnaiin mine vinul inibtator. al "muzicel.nu faced de cat se:rut sPoreeti,seteal

m'at Maut sa urase sarmana casaa' parintilor Mel... De ce nu rp:aisat la d-eoara leefraneais ? Cite- fadedea parea severa, dar caritatea eiera de o mie de orl maiMare, 'nib, logic(' de at le

Rioeala ei era pururek infieuratiipteo statorniaIlaudete... Ind amineLes& si acorn impresia de liniete, deoditina",'-ce'rni procure eartetul ei deCalugeriLa cu, care die cited in ;andlull flutur fruntea... Femee aceeaera ca un pumn de zapeda pa ranatineretii mele.,.. ! .$1.41 'bine cu ne-fericitelor.sernene ale mele, plMe devisuri si de pufte, le sunt sortitetoate,caderile... Dar via putin bar-,bati n manstirile acele mondene cese numesc eeoala de educalie !...

A se citi urnarea in Universal Lite-rar" care va apare Dinnineca viitoare.

e

e

eet.

INIMA-

-

spline ?

ina

-

maine.

satiti-ai

intalnirl...

-

!

'.putin

fi

:

sa-mi

o

- N'ai

sa".'ti

-

;

Tie

-ta...

,

pil=- ..11111M711111

. .

Ma

:

.

.

-

-

zieI

sd-el

steel

ei,

i

ca

In;i-

1

-

16.7

viiza-

!

, . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

t

lui...

mid -

A.

www.dacoromanica.ro

Luol 19 Oct.ombzie 1909..

UNIVERSUL LITERAR - -

itazsr. atia raeastralntainirea Iarului Nicolae cu re-

gele Victor EmanuelDatorita i malt asteptata si a- '

rnanata vizit a tarulul Rusiel -la-re-tgele Italic!, a avut in digit loc'dennazI.

Plecind din Livadia, unde familiarusA petreut vara,

rul Nicolae, insolir de ministrul satde! externe, Isvolsky, a calitoritdirect in Italia si a descins la Rac-

... conigi, resedinta de vari a familielregale italiene.

Regele Victor Emanuel- a limitimperialului su oaspe o strilucitaprimire, la care armata a luat partecu aproape 14,000 de oamenT.

. Regele a primit pe tar in garaiar regina Elena i-a urat

..buni venire pe peronul castelui.Vizita a durat treT zile, tarul vrind

si ia parte la serbarea aniversril ci-sitoriel perechieT regale italiene.

In timpul viziteT, care a avuto mare importanti politica, tarulregele Italiel avut lungl. convor-bid -cu ministri de externe al celordoni State, iar la intoarcerea sa- inRusia, tar@ a avat pe drum si o

- intrevedere cu ministrul de externeal Frantel.

DIN HAZUL A..LTORA. Spiritul betivitor.

Un preot mustra pe un gran carenu se mai trezna din betie, zicea:

-'Dar nu vezi ca chiar iteie dinbatatura ta iff dad teeth: ? Vedic tale,de pilda, cand nu le mat este sete numat bead.' - 0 fi, Wed. Parinte, dar nu se po-triveste... Ia sit 'ncerc sd le dail si lorniste rachi tie la Nita

sa VC cum l'ar mai bea si 'ntoid

N LT A -Proverbe asupra tarulai.Se *Lie ca regti $i prMeipii Mi ins-

pirat multe proverbe popoarele lor,recordul 1nsa pare a 11 Omit de ta-rul Rusiet. lea cale-va 5i wide dincele mai indrazuete :

Goroana nu scaptir pe tar de do-rm de cap. Tarul poate sd zica ciie vat. cu Durrinezefl, Elsa nu e fro-tele sari. 0 lacrirnia din ochii Taro-Jut costa pe tarli (unite batiste. Gandtarul se apnea' de flout versurf, Dum-npzet sit ap..re pe adevaratif noeti

$i in fine : Cand tarul (la un oil, as-teapta sd i se adwti o gaina.

intDe cdmi datequi revolverele.Revolverul pe care il Intrebuin-

t.eazii. ate atata lume, nu dateazi de.cat din anul 1815.

El i fost inventat d Lenormandarmurier din Paris: Putin mai tar-zi a fost ameliorat de Devisme, siHerman. arrnurieri din Liege. La1835.a fost terminal, 5i. perfectionatdo Samuel Colt., colonel in Statele-Unite.

In anal 1837 revolverul a jucatun rol foarte important in razboiularnericanilor la contra pieilorrosiiv.De la epoca aceasta fabrreatiunea re-volverelor In Anglia, America, Bel-gia si Franta a ajuns la LID grad deperfectiune desdvarsit.

Se ziee ca convenlionistul francezLibas, amicul Ica Robespierre, ar fiposeciat unul din primele specimenede pistol-revolver. (Libas s'a omo-rat cu un foe de pistol la 1794)

Primele revolvere se vim:leaf-I cupreturt fabuloase; perfectrionarea mij-loacelor de fabricatiune a mic5oratcu mutt pretul lor, asa ea astil-zi sepoate cumpara un revolver, cu el-tT-va lei:

-

Florile ParisulaParizienii cheltuesc sume "enortne

pentru Hoff. iat S. cate-va tifre : Ha-lele de flori din Paris prirnesc a-

laiate in valoare de peste9 milioane franci. Dar aceasla sumceprezinta cam cloud parti din va-loarea tottla, care- se ridica ia numai putin de 15 milioane lei.

Sudul Fra-ntel expediaza halelor,flori de vre-o 5.300.000 lei pe an. A-ceasta sums se Imparte ast-fel : 1milion si jumetatepentru 2 Iniiioanecluzini de trandafiri ; 2.300.000 leipentru 6 milioane duzini de garoafe ;500 de mil' lei produsi de 6 mili-oane buchete violete .5i 300.00016'produsi de -mimoze.

Lacreimi celebre.Regina* Elisabeta a Angrier (1559-'

1603), In fuomeutul cand a priruitstirea despre ruoartea contelul Essk,

aruncat la natant suspindnd- siplingand ore intregT.

- George al 1V-lea, regele An--glieT (1820-1840), plangea la ori-ceocazie, pentru care poporal l'a numitregele %eland).

- Napoleon, imparatul Frankel(1804-1821), a plans and s'a des-partif de trupele sale, inainte de apleca la insole Elba.

- In ziva de 19 lunie 1815, doc-torul Hume raporta ducehri de We-lington, lista mortilor s rnitilor;s'a vazut pa fata lui Welington la-crmi eurgiind.

- Pericle. cand a aparat pe As-pasta, a plans spro inirarea tuturoy,earl cunoateail Iinistea. si abnegatiasa.

Riv.helieu a vat's at lacrml.

nand. .

desscoperil ca. nu mat e in st rede a ridica arma sa.

- Lacriitade varsate de o fru-.; measa suedezi, pentru perderea so-

tului tartar sergent - ah lostinotivul ca a devenit imprdleasli.Petry eel Mare vazand'.o plangand,o lea de sotle. Este Ecatcrina 1 a

Cel mai mare cecismic, care s'avazut vre-o data e cel construit a-corn cati-va ani de catre o companieamericana In usina din Walhalla(Massaahusetts).. Ceasornicul este fardcadran si firli ac,ndar are Wale par-tite din care se compuce un ceasor-nic modern.

El a fost constant pentrn a aritasoliditatea , forma si aranjamentulpieselor .Celor mai delicate pe carele co:4Mo no ceasornic, piese dincart unele, in marim-a obianuitasuet asa de mici, 'cif pentru a le ve-dea e nevoie de o hied foarte tare.Angrenajele, resorturile , rubinele,in sfarsit toate oyganele, sunt asa demarl in acest ciasornic ca se pot ve-dea cu oabiul liber. Acest ciasorniccanAreste 120 byre.

IsturiaDuna legenda, tesiiturile de ma-

tase oh deja o vechime de 5000 deani. Sotia imparatulpi chi.nez tioang-tifrumoasa Lui-ce a pandit( rnai IMcum lucreaza vermii de mlase ; eaa cultivat apoi larvele de mlitase siast-fel s'a mains in China cultura

Panii rand secretul n'a a-juns in Europa, t.esatoria de mataselost monopolul esclusiv. al Chine-

zilor. Imparteasa Lui-Ce_ a lost ri-dicalS la rangul de Zeita a dazdor sia viermilor de iuMase.

Secretut esutuh] a avut matapoi Persil, dar hai-

nele de malase emit foarte scutnpesi roManului Heliogabal se stie ciii s'a facut imputari peuiru rapurtatoga de matase. -

Green si negustorii din Constan-tinopol ah adus in urtra.matasea inEuropa, dar vermii de mtase i-acultivat abia in secolnl al XIV-leaRoger, regeie

Roger, dupii cucerirea MoreeT, aadus vierml de matase la Palermo ;de aci secrelul a fost dus mat de-parte de vervetien si genovezT ; petimpul rtizboiulut lutre guelli 5i gi-belina, culture Viermilor de tatitases'a latetateait 5i In rranta si En-glitera.

JOCURI.5ARADA

Prima': un lichid 'foarte gusibs.-

Cu a doua ori-ce lucru va cos-Totul la un Inc legat,..11 Doseda-ori-ce laSrbal.

Cuponnele si deslegiirile so(rime, administratici, stradaBrezoinnu, 11.. :

--

Deslegarea Saradei din tiUnivei-.sul Literart No. 42 este :

CAR-A-CAL-

Pe rsoan ele esito pri n tragere l - -scull care ail cuisligat cele 10 actuatebiblieLeed acordate de net' ea Po-mii sunt urmatoarele :

-

Bucurealt :-na Ancta C. ' N. Va-

.

.

Bacita : D. Gbeargbe Anbomescu...Braila : d. Ghit Popopcea.Craiova : D-oara lwilia CoHk.

t Chittla : d. Paul Bucovineano.Galati d-soara Paolly

vitz.Iasi : d-soara Flurica PopoviaT.Ocnele Mari : d. Valerian ticots.- .

nesclz.Pite.51.7 : d-5oara Lucia Asian.Clara Peri5 : d-5oara Ecatberina

P. lonescu.

gasg de anEalo

.

-

SPECIAL PEN'ItlfJMCDAT.JM cae

SUB DtBECTIADoctoului E J ti.tC

Chirurg prirnar; send OEev. dc gyuccologi -at spitalelor EforicI

SECTIE SEPARATA punt RA .(heThnroide., turnorL.calculte' .

vesicale. etc). 'Strada Sf. Ionia 3, in dent Tealrului Nation

TEI,EFON 2196 -

1V11.0.IPMrii elegante de dameSe fpistsc eu Preturl" !Moderate

-

SittBMTV_g oStrada Lipseaul. No. 72, etai

(kind PA PA (; A L)Prefacerca une:t Wadi. Let 4;

In provincie se trimite contra rant-' burs. 31.53

-

A: or- o

=on

fieclania e suffetul comerciuluitv0

p.2=1rasa

'attge7-?-*

:-;4ig.43

SPANIgLOR, CHELIELOR "Prin adeVaratul Nos-Balsam danez se -poate face sa creased parul si bal:ba in opt zile.

Batrani si tined, dame si domni pentru a .avea par, barn si sprincene se servesc numai deaMos-BalsamD, caci s'a constatat ca illos-Balsatauto este singural leae al titan-ley moderne, care faee ea in opt pianii la einel-spie-zece alle. prin in-fluenia asupra bulbulul capilar face ea piirul si reineeapii a erevLe imediat;laid de ce im simtim in stare a contracta obligatiunl, pe care nici o alta C5 flU ar puteasa le indeplibeascd. Garantat ea nevatamator.Dacil cele .ee;afirmam Irani sus, nu e purnl adetiir vein plli

. .

Un

sa- 5000 LEI NUIVIERAIL -00-

Ori-carui span sail chel tare se va fi servit de MOS-BALSAhr seasesaptkinanI bra nici un rezultat.

Luati seanza ca suntem singura casa care oferim o adevrald garan(ie. liccoinandat si. recunoscut de Medici,. Feriti-va de contrafacei.

- - a fac-cunoscut cd sunt foarte multiunit de intrebuintarea Mos-Balsamului. Dupa opt zilepdrul a inceput s dea,-la inceput rar, dar find puternic. Dupa 15 zile pdrut s'a indesit, ahint consistent-1; redobandind culoarea l&i primitiva si aceasta gratie natal balsartmlui

Multurnindu-vd, prezint salutarite mete distinse.-ss. I. K. Dr. Tverg, Copenbaga.Pot sa recontand fart teama adevaratut Mos-Balsam" danez ; ca un leac infailibil pentru

eresterea din not a pdrutur. Sufeream de mult de rderderea parului in cat unele locuri, rams complect plesuve. Dupa 3 slitotairiani numai de intrebuintare a Mos-Balsamului" am

redobandit parrit pierdut, s'a si acuin ant ea ply hut& tare si striates..

ss. D-ra M. C. Andersen, Nvvestergarde 5, Copenbaga.pacbet MOS" 10 lei. Ambalaj discret. Se trimite prin pieta anticipata sail contra ramburs postal. A se scrie celui mai mare magazin specialdin bane Izos-izagazirlet, Copenhaga

-Sez, ZMarlerriarca.Sc.orile se francheaza cu 25 baal- eartile po$tale cu 10 bard),

irtrazle rFA.Q

b1;41Aw,41

. 711

C,3

111;1

-

CA)

((UN!' MIST!, UTERARCapon No. 4$.

I.

PI;

No. - 7

imperial ta-

d.

de-dia, carciu-noptii.

;

n

s'a

a

eI-un

Ilusiel.

rntittisei.

matasei.

a

Sisiliel.

:

----

Dv.

sisi

ati

ei-i

marul,

-

fleet

121

-

-

Intel lndrenli,

43.

-.1==

=.1.4XMI---

bernii,

aan.

La

LEI_I

aindesit,

EnlLrYo.

C.13

0'0seta

Wire:1

I

pi-a

o.

"

a

Sher: i.

.

www.dacoromanica.ro

La 22 Noe r 1909Va avea loc tragerea MARILOR PREMII in valoare de

VP'

SO

30.000 LEI 4-44c_A:Fam

UNIVERSITYLe acorda abonatilor sal. Si anume :

Un Elegant Automo-biIn valoare de 15..000 lei comandat la .ceh bra ''.(f FORD"; din America

771-s. loo 1 Sii=aaasuprafath de 300 in. p., situat in cea mai frumoash parte a :Sinaei pe strada Furnica

4 PERECHI DE B01: 2 petechi illuntene; 2 perechi moiclovene0cu 41 pluguri de otel, aduse direct din Budapesta.

Un dormitor mo ern de bronzcurnprat de la cunbscutul magazin Industria Metalled MARCIA Bucuresti, balevardul Elisabeta No. 8,

cel mai eftin si bine asortat din toath tara in mobile de bronz si fier,

UN SALONAS COMPLET DIN BAMBil VERITABIL9compus din- 11 buchti,- cumpArate

CoMp.; str.Un splendid billet

.cumphrate de

de la cunoscutul magazin de . mobile de trestie si bambu - LITMANN etLipscani 3, unde se afra o expozitie perrnanenth de mobile elegante;:.:,;:

de mahon, cu vitrouri, oglinzi si marmoisi siuna masin de cusut,

la cunoScutut magazin de mobile aLa Centrala, Marco Dattelkremer, str. Carol, 62.

Una bicicleta Clement" i una carabina cu repetitiecumphrate de la cunoscutul magazin de biciclete si de arme B. D. Zisman, calea Victoriei, No. 44.

Un gramofon de valoare, ultima perfectinne si una mandolincumphrate de la cunoscutul magazin Jean Feder, calea Victoriei, No. 4

nthalintrratenel:;cpuictat de d.Un mare labia 'villein2

milliautomate

cu psirele carsCarl antiziva noaptea.

2 pendirle modem, cu bitae.coslum artistiC de larand din Gorj.

0 splendidi lemma cll.: suflati cu aur, lucraul

o veillenza moderna, cumpir:tdt dnestiaatctunoscutuli al i techniceO. N Kohnu,- Bd Elisabetam,a'Ualionamentabonament la leatrul national, loje rang I.

9, Pt PP - P1 stal ICu toatemate ci acordi aceste marl pretnit, Universub. Lei 18 p. Un an; lei 9,15 p. 6 Lunt' 4,63 p. 3 Ion'.

mentine aceleafi preturt de abonament, adici : 'Abonatii pentru un an primesc 3o de bound pentru a participa la premil; pentru 6 tun! Lt bonurt i pentru 3 luni 5 bound.

Marl de accent, mat primesc gratnit Universal literary i un frumos volum :

Mernoriile Regelui Carol Irare cuorindo paginele cele rn worioase din istoria nearnului.

I Armament la Teatrul National

8 rune bronz pentru fologralli,

3 Ceasoarnice de aur pentru dams.barbal

argintmetal sun* on aur,

_ 91

I,

stal II

Un tablori artistic de valoare,

' :

-

:

.

:1.-

-.,M'i

-

:--22,4:1-.4:---

.

:

. '..' ".

'

.1

-

,

.

t.

.

.

;:

-

.1 L. :

,

" - k-

or. ......

..

1. ;1-.. ..

-

,.

.

-

,. . .

,:, 7'; "- -

-

.. _ .

.... . --

-:.-4 : -.,

.

, _

'. ' - --:..: ' i .:2... fl.,:

. , ..

.

-

,' ' .: '- , ; . - '''-""...--- - c ' .' '' :, ';!...-- :,..' .! sz li

--

:. : . ,:t ::. .3 i ,- -,.' .. _,,, ,,,..

. -- -

: : :'. :-.1::- i -!''n IA t:.211.:;::: (t) 1;.

-: . - ..,. . . - .. :4 ,, ;.

..t.- i : j L..: '.:: ,:-,:,-' ','

' i:';'.' ' ' 4: \ . 11 ! , " -, '

,

,, ?

'.. major '''. s' ff ;.,.:,.

.

._

- t:_ .

...-

fir bro.az,p -

-

-

sr; L'f--;

liii

Rusia.argint

.

I, .f.

. _ . .

r

. : a

-,, - .

- P91 71.

-

.-- .-

- -

: -

' : ,:. .-

. . ,

..

, .

.

-.e..' -

.

-

99

i 7-

1'11,

Pr*.5.

2

.1 99 1)

5 9

5

. i

1111211111111112111111111111111

-

-

1111111111111111111111111111211110111111111111111

www.dacoromanica.ro