natura juridica a guvernului

8/3/2019 Natura Juridica a Guvernului

1/7

Natura Juridica a Guvernului.

Guvernul este autoritatea centrala a puterii executive,care functioneaza in baza votului de incredere

acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercitaconducerea generala a administratiei publice.Guvernul face parte din sistemul organelor sistemului

administratiei publice,ocupand in acest sistem locul principal,ca organ suprem al

sistemului,concluzie la care se poate ajunge in baza prevederilor art.101 alin.1 din

Constitutie,potrivit carora ,,Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice''.

Rolul si functiile Guvernului.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic

si social,precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii

intereselor nationale.In indeplinirea atributiilor sale,Guvernul coopereaza cu organismele sociale

interesate,cum ar fi sindicatele si patronatele. Guvernul raspunde de ordinea publica,deapararea nationala,precum si de raporturile statului respectiv cu alte state.Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,avand la

baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de ParlamentPentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii:

-functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului

de guvernare;

-functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar

in vederea realizarii obiectivelor strategice;

-functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura administrarea proprietatii

publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil.

-functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului roman,reprezentarea pe plan internsi extern;

-functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectariireglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei nationale,precum si in domeniile

economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea insubordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Investitura Guvernului.

Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,in urma consultarii

partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament,ori daca nu exista o asemenea majoritate,a

partidelor reprezentate in Parlament,pentru ca, astfel, sa se asigure sprijinul parlamentar pentru

viitorul Guvern.Nu este de conceput un candidat la functia de prim-ministru fara un puternic sprijin

din partea unor partide politice,indiferent daca persoana candidatului este om politic sau tehnocrat.

Din Guvern pot face parte si ministri delegati,cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru,prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru votul de incredere.Candidatul

pentru functia de prim-ministru va cere,in termen de 10 zile de la desemnare,votului de incredere alParlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.Este evident ca programul exprima

conceptia de guvernare a partidului majoritar sau a partidelor care alcatuiesc coalitii in scopulguvernarii.

Programul si lista Guvernului se dezbat de catre Camera Deputatilor si Senat,in sedinta

comuna.Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor

,aceasta avand ca obiect programul in forma finala si lista in ansamblu a Guvernului,iar nu fiecare

membru in parte. (art.103 din Constitutie). Primul-ministru si ceilalti membri ai Guvernului depun

individual,in fata Presedintelui Romaniei,juramantul de credinta fata de tara si popor,avand acelasi

continut cu juramantul Presedintelui Romaniei.

Incompatibilitati.

Potrivit art.2 din Legea nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care:-au numai cetatenie romana si domiciliul in tara;

-se bucura de exercitiul drepturilor electorale;


2/7

-nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc unul dintre cazurile de incompatibilitate.

In acest sens Constitutia precizeaza in art.16 alin.3 ca functiile si demnitatile publice,civile sau

militare,pot fi ocupate de persoane care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.

De asemenea potrivit art.105 tot din Constitutie functia de membru al Guvernului este

incompatibila cu exercitarea unei functii publice de autoritate,cu exceptia celei de deputat sau

senator.De asemenea ,ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala

salarizate in cadrul organizatiilor cu scop commercial si alte incompatibilitati stabilite prin legea

organica.

Durata mandatului Guvernului.

Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul de la data depuneriijuramantului.Desi Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani,acesta poate fi prelungit prin

lege organica in caz de razboi ori catastrofa. La inceputul mandatului sau,Guvernul elaboreazaProgramul de Guvernare,in care sunt inscrise obiectivele pe care isi propune sa le infaptuiasca.

Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de data validarii alegerilor parlamentare,ca urmare ademiterii sale.Guvernul este demis in urmatoarele situatii:

a)in urma adoptarii unei motiuni de cenzura;b)in urma pierderii de catre primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului.

Potrivit art.109 alin.2 coroborat cu art.105 din Constitutie,rezulta ca primul-ministru isi pierde

calitatea de membru al Guvernului ca urmare a:

-revocarii;

-demisiei;

-suspendarii-decesului;

-interventiei unei stari de incompatibilitate;-pierderii drepturilor electorale (pentru alineatie sau delibitate mintala,condamnare

penala,stabilirea si a altei cetatenii ori stabilirea domiciliului in strainatate);

-imposibilitati de a exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

Primul ministru.

Primul ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia,cu respectarea

atributiilor legale care le revin.

Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din subordinea

ministerului.Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se elibereaza din functie

de catre ministru,cu avizul consultative al prefectului.Guvernul numeste un prefect in fiecare judet

ca reprezentant al Guvernului in teritoriu.Primul ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul,Presedintele

Romaniei,Curtea Suprema de Justitie,Curtea de Conturi,Curtea Constitutionala,ConsiliulLegislativ,Ministrul Public,celelalte autoritati si institutii publice,partidele si aliantele

politice,sindicatele si alte organizatii neguvernamentale,precum si relatii internationale.Primul ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate

atributiile ce deriva din aceasta calitate.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul.

Primul ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoartele si declaratiile cu privire la

politica Guvernului si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati si

senatori.

Primul ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la intrebarile si interpelarile

adrseate Guvernului de catre deputati si senatori,in functie de domeniul de activitate ce formeazaobiectul interpelarii.Primul ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei,in

cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.Guvernul se intalneste, de regula saptamanal sau ori de cate ori este nevoie,la convocarea primului


3/7

ministru.Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului iar daca li se solicita

prezenta,participarea lor este obligatorie.

Actele Guvernului.

Membrii Guvernului pot propune potrivit Constitutiei proiecte de hotarari si de ordonante si deasemenea,proiecte de lege,in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa a

acestuia.Hotararile Guvernului,ca si ordonantele de altfel,se semneaza de primul ministru si se

contrasemneaza de catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare.Atat hotararile, cat si

ordonantele sunt supuse obligatiei de publicare in Monitorul Oficial,cu exceptia celor cu caracter

militar care se comunica numai institutiilor interesate.Sanctiunea incalcarii obligatiei de publicare

este inexistenta actului.Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in

domenii care nu fac obiectul legilor organice,procedand la ceea ce se numeste delegare legsilativa.Legea de abilitare trebuie sa stabileasca in mod obligatoriu domeniul si data pana la care se pot

emite ordonante.Daca legea de abilitare o cere,ordonantele se supun aprobariiParlamentului,potrivit procedurii legislative,pana la implinirea termenului de abilitare.

Presedintele Romaniei poate participa la sedintele Guvernului care au ca obiect probleme de interesnational privind politica externa a Guvernului,apararea tarii,asigurarea ordinii publice.

In cazul in care este prezent,Presedintele Romaniei prezideaza sedinta Guvernului.

Desi prezideaza sedinta,prin aceasta Presedintele Romaniei nu devine,in acea situatie si membru al

Guvernului.Presedintele nu participa la adoptarea hotararilor Guvernului,prin exprimarea unui vot,ci

doar isi exprima opinia cu privire la acele masuri.

La sedintele Guvernului pot participa ca invitati sefi de departamente,secretari de stat ce nu suntmembri ai Guvernului,precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila,potrivit

deciziei primului ministru.

Raspunderea membrilor Guvernului.

In ce priveste raspunderea penala,in baza Constitutiei,numai Camera Deputatilor,Senatul siPresedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele

savarsite in exercitiul functiei lor.Daca s-a cerut urmarirea penala,Presedintele Romaniei poatedispune suspendarea acestora din functie.Urmarirea penala va fi efectuata de catre Parchetul

General de pe langa Curtea Suprema de Justitie iar judecarea acestora de catre Curtea Suprema de

Justitie,potrivit legii.

Incetarea functiei de membru al Guvernului.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma:

-demisiei

-revocarii

-pierderii drepturilor electorale

-starii de incompatibilitate

-decesului-demiterii.

Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public,se prezinta in scris primului ministrusi devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei,dar nu mai tarziu de 15 zile

de la data depunerii.

Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei,prin decret ,la

propunerea primului ministru.Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.

In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca

definitiva sau averea sa a fost declarata,in tot sau in parte,ca fiind dobandita in mod ilicit,printr-ohotarare judecatoreasca irevocabila ,el este demis de Presedintele Romaniei,la propunerea primului

ministru.Potrivit Constitutiei,Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.Dar cum nici

Parlamentul nu il poate revoca,personal,pe primul-ministru,rezulta ca acesta isi pierde calitatea de


4/7

prim-ministru numai in urma unei motiuni de cenzura,cand este demis intregul Guvern.Motiunea de

cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se

comunica Guvernului de la data depunerii ea urmand a se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost

prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.Guvernul se considera demis cu votul majoritatii

deputatilor si senatorilor iar daca a fost respinsa,deputatii si senatorii nu mai pot initia ,in aceeasi

sesiune,o noua motiune de cenzura,cu exceptia cazului cand Guvernul isi angajeaza raspunderea a

unui program sau a unei declaratii de politica generala.

Intrucat in aceasta situatie nu mai exista nici un Guvern,in consecinta,nu mai poate functiona niciun prim-ministru.Rezulta ca situatia membrilor Guvernului este dependenta de situatia primului-

ministru.Daca Parlamentul este nemultumit de primul-ministru,aceasta nemultumire se rasfrangeasupra intregului Guvern,asupra tuturor membrilor acestuia.

Astfel,conf art 108 alin.1,Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru intreaga sa

activitate.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru

activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.Astfel,sanctiunea cea mai severa care intervine in

cazul raspunderii politice a Guvernului este demiterea prin retragerea increderii de catre

Parlament.Conf art.112 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul,in sedinta comuna,pot retrage

increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii

deputatilor si senatorilorIn cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei,a

drepturilor electorale,a incompatibilitatii,a decesului si in alte situatii prevazute de lege.Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru,ia act de aceasta si declara vacanta functia

de membru al Guvernului.

DREPT ADMINISTRATIV

ACTELE GUVERNULUI

In principiu, Guvernul adopta doua categorii de acte: cu caracter politic, cu caracter juridic.

Actele cu caracter politic nu imbraca o anumita forma pentru ca ele nu sunt reglementate prin norme juridice ci, se concretizeaza, in

general, in mesaje, declaratii de intentie, declaratii politice cu privire la anumite evenimente interne sau externe.

Exemple:

in februarie 1995 a avut loc o declaratie politica a Guvernului Romaniei luata in comun cu partidele politice parlamentare, cu

reprezentantii Academiei Romane, ai sindicatelor si ai societatii civile referitor la dorinta Romaniei de a fi primita in U.E.

in aprilie 2000 a avut loc o declaratie a Guvernului Romaniei referitoare la aderarea Romaniei la U.E., iar in prezent pentru luna aprilie se

organizeaza o alta

Actele emise de Guvern isi gasesc reglementarea in toate statele. Constitutia Romaniei stabileste ca Guvernul emite hotarari, iar acestea

reprezinta actele de baza, de esenta ale Guvernului. Se prevede, tot in Constitutie, ca Guvernul poate emite ordonante pe baza unei legi

de abilitare adoptate de Parlament, pentru perioada in care Parlamentul nu se afla in sesiune. Adunarea Constituanta a dorit sa asigure

continuitatea actului legislativ chiar si in perioada in care Parlamentul nu se gaseste in sesiune.

Ordonantele pe care le poate emite Guvernul sunt doar pentru domenii rezervate legilor ordinare.

Conform Constitutiei, Parlamentul poate adopta 3 categorii de legi: legi constitutionale sau fundamentale care privesc revizuirea

Constitutiei, legi organice, care privesc reglementarea in unele domenii foarte importante ale societatii, cum ar fi: regimul proprietatii,

sistemul electoral, organizarea administrativa, organizarea judecatoreasca, contenciosul administrativ, bugetul public si bugetul

asigurarilor sociale, finantele publice, institutia Avocatul Poporului, institutia Curtii de Conturi si alte autoritati publice autonome centrale.

In afara de hotarari si ordonante, Guvernul poate emite si ordonante de urgenta , dar numai in conditii exceptionale. Cu toate aceste,

in ultimii 6 ani s-au emis peste 750 de ordonate de urgenta, incalcandu-se in acest mod flagrant si continuu Constitutia.

Hotararile de Guvern pot fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti in cadrul sedintei de Guvern, iar Guvernul poate luahotarari daca sunt prezenti majoritatea membrilor Guvernului.


5/7

pot fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti in cadrul sedintei de Guvern, iar Guvernul poate lua hotarari daca sunt prezenti

majoritatea membrilor Guvernului.

Hotararea de Guvern se semneaza de catre primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul sau ministrii de resort, adica cei care

urmeaza sa puna in aplicare aceasta hotarare. Hotararea se publica in Monitorul Oficial si numai dupa aceasta publicare ea intra in

vigoare, cu exceptia cazurilor cand s-a prevazut o data certa ulterioara sau un anumit termen pentru intrarea in vigoare a hotararii

respective.

Ordonantele de Guvern emise pe baza unei legi de abilitare se publica in M.O. si produc efecte de indata. Daca in legea de abilitare s-a

prevazut ca unele ordonante sau toate vor fi supuse aprobarii Parlamentului in prima zi dupa reluarea activitatii parlamentare, Guvernul

trebuie sa supuna spre aprobare aceste ordonante.

Parlamentul are 3 posibilitati: aproba ordonanta asa cum a fost emisa de Guvern, respinge ordonanta, aduce modificari acestei

ordonante.

In cazul in care ordonanta a fost respinsa, dar ea produsese efecte anterior respingerii, daca aceste efecte nu mai pot fi inlaturate,

inseamna ca ele raman castigate in favoarea celor in cauza. Daca aceste efecte sunt in defavoarea unor persoane, Parlamentul sau

Guvernul vor trebui sa stabileasca eventual despagubiri sau compensatii pentru aceste persoane. Cat priveste ordonantele de urgenta,

acestea intra in vigoare dupa momentul depunerii textului ordonantei la Parlament si publicarii acestuia in M.O.

ACTELE PRIMULUI-MINISTRU

Primul-ministru e seful Guvernului, dar el nu reprezinta o autoritate distincta in cadrul sistemului institutional din Romania. Poate emite

acte juridice cu forta juridica restransa si, cu precadere, cu caracter individual. Aceste acte se numesc decizii si privesc masuri de

organizare a Guvernului, de eliberare sau revocare din functie a unor persoane, a unor institutii publice care se gasesc in subordinea

Guvernului.

Actele sale se iau in nume propriu si nu in numele Guvernului. Raspunderea Guvernului - datorita importantei atributiilor care revin

Guvernului.

S-a pus problema responsabilitatii Guvernului in intregul sau si a fiecarui membru al Guvernului. Functia de ministru reprezinta o mare

responsabilitate pentru destinele unei tari, iar prin deciziile sale, un membru al Guvernului poate influenta profund si ireversibil interesele

generale ale statului.

De aceea, chiar prin Regulamentele Organice pentru Tarile Romane s-a incercat reglementarea raspunderii ministrilor.

Conventia de la Paris din 1858 stabilea ca ministrii sunt raspunzatori de violarea legilor si cu precadere de orice risipa a banilor publici, iar

in caz de incalcare a indatoririlor, ministrii vor putea fi judecati de Inalta Curte de Justitie si actiunea putand fi pusa in miscare de

domnitor sau de parlament, cu votul a 2/3 din numarul membrilor.

Prima Constitutie, adoptata in 1866, stabilea ca ministrii pot fi acuzati si trimisi in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie la cererea

domnitorului sau a fiecarei Camere a Parlamentului.

In 1879 e adoptata prima lege speciala organica privitoare la responsabilitatea ministeriala, care prevedea printre altele ca pentru fapte

penale ministrii pot fi sanctionati cu pedeapsa inchisorii si pedeapsa complementara a interdictiei de a ocupa functii publice, incepand de

la o perioada de 3 ani postcondamnatoriu pana la sfarsitul vietii.

Actuala Constitutie stabileste ca membrii Guvernului pot suporta 2 categorii de raspundere: o raspundere politica, care poate fi proprie

sau a Guvernului in ansamblu; o raspundere juridica.

Raspunderea politica e in principiu una solidara, pentru ca Guvernul actioneaza ca o autoritate colegiala si ia decizii cu

majoritatea membrilor prezenti astfel ca, atata timp cat aceste decizii reprezinta chiar decizia Guvernului, iar Guvernul e o

autoritate colegiala, in mod nemijlocit efectul deciziei respective va reprezenta si pe acei membrii ai Guvernului care au

lipsit, s-au abtinut sau au votat impotriva deciziei.

e in principiu una solidara, pentru ca Guvernul actioneaza ca o autoritate colegiala si ia decizii cu majoritatea membrilor prezenti astfel

ca, atata timp cat aceste decizii reprezinta chiar decizia Guvernului, iar Guvernul e o autoritate colegiala, in mod nemijlocit efectul deciziei

respective va reprezenta si pe acei membrii ai Guvernului care au lipsit, s-au abtinut sau au votat impotriva deciziei.


6/7

Administratia ministeriala e formata din: ministere, organe de specialitate purtand diverse denumiri (institutii, comisii, autoritati, oficii

etc.) ce sunt organizate in subordinea ministerelor sau a Guvernului.

e formata din: ministere, organe de specialitate purtand diverse denumiri (institutii, comisii, autoritati, oficii etc.) ce sunt organizate in

subordinea ministerelor sau a Guvernului.

Ministerele, ca autoritati publice, functioneaza numai in subordinea Guvernului. Ele sunt create pentru a organizaexecutarea legilor intr-una sau mai multe ramuri sau domenii de activitate. Se infiinteaza fie prin lege, cum e cazul MapN,

al MI, fie prin hotarare sau ordonanta de Guvern, asa cum s-a intamplat in privinta actualului Guvern care, prin ordonanta

de urgenta a infiintat o serie de ministere.

, ca autoritati publice, functioneaza numai in subordinea Guvernului. Ele sunt create pentru a organiza executarea legilor intr-una sau mai

multe ramuri sau domenii de activitate. Se infiinteaza fie prin lege, cum e cazul MapN, al MI, fie prin hotarare sau ordonanta de Guvern,

asa cum s-a intamplat in privinta actualului Guvern care, prin ordonanta de urgenta a infiintat o serie de ministere.

Fiecare minister are denumire ce reflecta domeniul sau de competenta. Au o competenta bine stabilita fie prin actul de infiintare, fie prin

actul de organizare si functionare.


7/7

natura juridica a guvernului

Documents