1. Dispozitivele auxiliare ale muchilor. Fasciile musculare: conjunctive, invelesc fiecare uschi, se dezvolta din mezenchim. Rol- circulatia singe venos si limfa spre inimaExemple:

Superficiale bine fixate pe pieleExemple:

Proprii-fixate pe muschiExemple:

Teci fibroase si osteofibroase conjunctiv-fibroase circulare prin care trec tendoanele. Rol mentin tendonul in pozitie fiziologica la contractia muschilor Exemple:

Burse sinoviale- subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare. Rol- metinerea tendoanelor (la presiune)Exemple:

Oase sesamoide- scripete peste care trece tendonul. Rol-maresc unghiul de fixare al tendonului pe os, maresc forta muscularaExemple:

2. Muchii superficiali ai spatelui.DenumireOrigineInsertieFunctie

TrapezProtuberanta occipitala externa, linia nuca superioara, ligamentul nucal, apofizele spinoase T1-12Extremitatea acromiala a claviculei, acromion, spina scapulei Partea superioara descendenta ridica umarul, deplaseaza unghiul inferior al omoplatului lateral Partea transversala trage omoplatul inapoi Partea ascendenta coboara umarul Contractie simultana apropiere omoplati si umeri de CV Contractia bilaterala extinderea CV si a capului Contractia unilaterala inclinare CV si cap in aceeasi parte

Dorsal mareTreimea posterioara a crestei iliace, apofizele spinoase a L1-5 si Th 6-12In L aponevrozele lor formeaza rombul lombarCreasta tuberculului mic al humerusuluiAdductor al bratuluiRoteste bratul interiorRidica trunchiul (bara fixa)Participa la inspiratie

RomboidApofizele spinoase C4-6 si Th1-4Marginea mediala a scapulei (sub spina)Apropie si ridica scapula spre CV

Ridicator al scapuleiApofizele transverse C1-4Unghiul superior al scapuleiRidica omoplatul spre CVInclina capul si gitul in aceeasi partePrin contractie bilaterala extinde gitul si capul

Dintat posterior superiorApofize spinoase C4-6 si Th1-3Fata externa a coastelor 2-5Ridica coastele la inspiratie

Dintat posterior inferiorApofizele spinoase Th11-12 si L1-2(prin aponeroza aderenta la cea lombo-dorsala)Coastele 9-12 (prin 4 digitatii)Coboara ultimele coaste al expiratiePunct de sprijin pentru diafragm

3. Muchii profunzi ai spatelui.

DenumireaOrigineaInsertiaFunctia

Tractul spino-transvers

Splenius al capului si gituluiLigamentul nucal, apofizele spinoase a C7 si Th1-6Linia nucala superioara, apofiza mastoidiana (spleniul capului)Apofizele transverse C2-3 (spleniul gitului)Contractia bilaterala extinderea capului si gituluiContractia unilaterala inclinarea capului de aceeasi parte

Tractul lateral

Extensor al CVApofizele spinoase a ultimelor L, fata posterioara a sacrului, creasta iliaca si fascia toraco-lombaraSe divid in 3 muschi: Iliocostal-se insera pe coaste Lung dorsal-pe apofizele transversale si poiza mastoidiana Spinal-pe apofizele spinoaseExtensia CV

Tractul medial

SemispinalFaciculele se arunca pe 5-6 vertebre

MultifiziFasciculele sar peste 2-3 vertebre

RotatoriSe insera peste o vertebra

InterspinaliIntre apofizele spinoase ale vertebrelor adiacente

IntertransversaliDintre apofizele transverse ale vertebrelor vecine

SuboccipitaliIn regiunea articulatiilor atlantooccipitala si atlantoaxiala4 muschi: Oblic superior al capului originea pe apofiza transversala a atlasului si insertia pe linia nucala inferioara Oblic inferior al capului originea pe apofiza spinoasa a atlasului si insertia pe apofiza transversala a atlasului Mare drept posterior al capului originea pe apofiza spinoasa a axisului si se insera pe linia nucala inferioara Mic drept posterior al capului originea pe tuberculul posterior al atlasului si se insera pe linia nucala inferioara

Actiunea lor: Extensia CV. Mentinerea echilibrului corpului. Sunt antagonisti ai flexorilor (ventralii trunchiului). Sinergisti ai antero-lateralilor gitului si abdomenului, realizind lanturi cinematice musculare.

4. Fasciile spatelui.Superficiala: determinata de masa adipoasa lombo-fesiera acopera partea inferioara a muschilor lati ai spateluiNucala: intre muschii superficiali si profunzi concreste medial cu lig. nucal si apofizele spinoase a vertebrelor cervicaleToracolombara: desparte muschii profunzi de cei superficiali 2 foite superficiala- de la creasta ilionului la ceafa medial se fixeaza pe apofizele spinoase lateral ajunge pina la unghiul coastelor( reg T) marginea laterala a erectorului spatelui, concreste cu foita profunda(reg L) de la ea incep muschii dorsal mare si dintat posterior inferior - profunda (numai in reg. L) desparte muschiul erector de muschiul patral lombar inferior se fixeaza pe creasta ilionului superior pe coasta 12 medial pe apofizele transverse a vertebrelor L de la ea incepe muschiul transvers al abdomenului 5. Triunghiul lombar (Petit).Delimitari: inferior creasta ilionului lateral muschiul oblic abdominal extern medial marginea laterala a muschiului dorsal mareImportanta:la efectuarea unui drenaj in caz de interventii chirurgicale in spatiul retroperitoneal

6. Spaiul (patrulaterul) lombar (Grynfeld-Lesgaft).Delimitari: superior marginea inferioara a muschiului dintat posterior inferior si coasta 12 lateral muschii oblici intern si extern al abdomenului medial muschiul erector al spatelui posterior muschiul dorsal mare anterior foita profunda a fasciei toracolombare

7. Elementele musculare din regiunea spatelui, care pot fi supuse inspeciei sau palpaiei pe viu. mm. trapezius, lattissimus dorsi, rhomboideus, levator scapulae, erector spinae. Trapezul- marginea lateroinferioar se reliefeaz pe linia dintre apofiza spinoas a vertebrei toracice XI cu tuberculul -marginea laterosuperioar se vede i se palpeaz de-a lungul marginiiposterioare a regiunii cervicale laterale (triunghiul supraclavicular al gtului). Evidenierea reliefului muchilor trapezi din ambele pri se obine prin micarea concomitent de ridicare, dare pe spate i rotire n afar a braelor.n paralizia trapezului umrul este lsat n jos i naintesubiectul nu ridica umrul, muchiul e lit i atrofiat i nu se contract. Dorsal mare poate fi palpat n timpul contraciei, la ridicarea braului sevede marginea sa lateral; relieful muchiului devine mai evident n exerciiile la bara fix.La contracia ambilor muchi n regiunea lombar se reliefeaz laturile superolateral ale rombului lombar.Muchiul e mai ngroat la bolnavii cu afeciuni pulmonare cronice, nsoite de tuse. Romboid formeaz o depresiune longitudinal, aflat ntre marginea lateroinferioar atrapezului, marginea superioar a dorsalului mare i marginea vertebral a scapulei. Ridicator al scapulei poate fi palpat n triunghiul omotrapezoidian. Extensor al CV se reliefeaz n regiunea lombar de ambele pri ale anului median alspatelui. Se testeaz prin extensia coloanei vertebrale din decubitus ventral i opunerea de presiune pe partea inferioar a toracelui.n paralizia m. erector spinae centrul de gravitaie a corpului se deplaseaz posterior iar lordoza lombar devine mai accentuat.8. Muchii toracelui.

DenumireOrigineInsertieFunctie

Pectoral mare Partea claviculara -2/3 mediale a claviculei Partea sternocostala fata anterioara a sternului si cartilajele coastlor 2-7 Partea abdominala- partea anterioara a tecii muschiului drept abdominalFasciculele converg lateral Printr-un tendon lung se insera pe creasta tuberculului mare al humerusuluiRotatia mediala a bratului- pronatorBratul dispus orizontal=> coborirea adductorRidicarea toraceluiInspirator auxiliar

Petoral micFata externa a coastelor 2-7Apofiza coracoida a scapuleiTrage scapula inainte si in josRidica coasteleInspirator auxiliar( in inspiratie fortata)

SubclavicularClaviculaPrima coastaTrage clvicula in josRidica prima coastaInspirator auxiliar

Dintat anteriorFata externa coasta 1-9Prin 2 dinti pe marginea mediala a scapuleiPrin 7 dinti pe unghiul inferior al scapuleiLargeste diametrul transvers al cutiei toraciceInspiratie fortata( inspirator auxiliar)Fixeaza scapula de trunchi( cu romboizi si trapezi impreuna)Roteste unghiu inferior al scapulei in timpul abductiei membrului superior ( portiunea inferioara a muschiului)

Intercostali externi(11 perechi)Se prind de marginile sup si inf a coastelor adiacenteSe intind de-a lungul spatiului intercostalPe partea anterolaterala orientati oblic in jos, anterior si medialPe partea dorsala oblic in jos lateralInspiratori

Intercostali interniSub cei externiDe la marginea sternului pina la unghiul coasteiIntre marginile coastelor adiacente cu directii opuse celor externiExpiratori

SubcostaliPe fata interna a portiunii inferioare a toracelui,la nivelul unghiului costalOblicitate ca si intercostali interniInspiratori

Transversal al toraceluiPe apofiza xifoidaPe fata posterioara a corpului sternului si cartilajele coastelor 2-7Pe cartilajele coastelor 2-6Orientarea fasciculelor sus si lateralexpirator

9. Poriunile diafragmei. Partea lombara in reg. L1-4 si coasta 12 formata din 2 pedunculi cu originea pe fata anterioara a L1-4. La nivelul L1 ei se incruciseaza delimitind hiatul aortal( aorta si ductul toracic). Superior si in stinga de hiatul aortal delimiteaza hiatul esofagian (esofagul si nervii vagi). Partea costala originea pe fata interna coasta 6-12 de unde converge spre centru tendinos Partea sternala originea pe apendicele xifoid, se finiseaza pe partea anterioara a centrului tendinos.

10. Fasciile toracelui.DenumireStructuraLocalizare -Functie

Pectorala superficialaLamela subtire Acopera glanda mamara=>capsula mamelei, separa glanda in lobi prin septuri conjunctive De la ea, spre piele, mamelon si clavicula pornesc fascicule ce formeaza ligamentele suspensoare ale glandei mamare

Pectorala proprie3 lamele- superficiala, profunda, toracica a fasciei toracale proprii Superficiala- acopera pectoralul mare, se insera pe periostul clavicule si sternului In santul deltoidopectoral, concreste cu lamela profunda Profunda-mai pronuntala la nivelul triunghiului clavipectoral (fascia clavipetorala) Toracica- acopera intercostalii externi, sternul si coastele

EndotoracicaInveleste interior coastele, intercostalii interni, subcostalii, transversalul toracelui

11. Muchii toracelui, explorabili pe viu. Pectoral mare - mai usor palpabil in actiune. Tendonul- medial de nivelul fixariide humerus. Se evidentiaza bine in adductia bratului. Partea sternocostala se evidentiaza cind bratul( in flexie anterioara) si antebratul(in extensie) face o miscare de adductie a membrului superior spre soldul din partea opusa. Pectoral mic in decubit dorsal (stind culcat pe spate). Dintat anterior in miscarea de impingere a ceva masiv cu bratele si antebrateleextinse. In paralizia lui se remarca incapacitatea de a ridica bratul mai sus de nivelul orizontal si modificarea pozitiei scapulei.

12. Muchii abdomenului.DenumireOrigineInsertieSpecific

Anteriori

Drept abdominalPe fata anterioara a cartilajelor coastelor 5-7 si apofiza xifoidaOsul pubis si simfiza pubianaIntretaiat de 3-4 intersectii tendinoase, concrescute cu foita anterioara a tecii muschiului drept abdominal=> majorarea fortei acestuia

PiramidalIntre simfiza pubiana si linia alba, anterior de abdominalul dreptRudimentar

Laterali

Oblic abdominal externFata externa a ultimelor 7-8 coasteLa marginea abdominalului drept trece in aponevroza, marginea inferioara a ei formeaza ligamentul inghinal ( de la spina iliaca sup pina la tuberculul pubian).Fasciculele aponevrozei formeaza pedunculi: lateral-insertie pe tuberculul pubian medial- insertie pe fata anterioara a simfizei pubiene

Oblic abdominal internFascia toracolombara, creasta iliaca si treimea laterala a lig. inghinalFasciculele posterioare- pe marginea inferioara a ultimelor 3-4 coasteCelelalte trec intr-o aponevroza larga, care se imparte in 2 de-a lungul abdominalului drept participind la formarea teacii acestuia. Sub ombilic trec anterior de muschiul drept.Acoperit de oblic extern

Transvers abdominalFata interna coaste 6-12 ,pe fascia toracolombara, crista iliaca si treimea laterala a muschiului drept abdominalIn apropierea marginii laterale a abdominalului drept trece in aponevroza curba (linia semilunara).Profund de oblic intern

Posteriori

Patrat lombarIntre creasta iliaca si coasta 122 portiuni: ventrala- uneste creasta iliaca cu coasta 12 dorsala- originea pe creasta iliaca si insertia pe apofizele transverse ale vertebrelor lombareFormeaza peretele posterior al abdomenului

Actiunea: Statica si miscarile trunchiului, miscarile respiratorii si realizarea presiunii abdominale.Flexia - contractia bilaterala a muschilor drepti abdominali si oblici.Flexia laterala contractie unilaterala a muschilor patrat lombar si oblici.Rotatie oblici la contractia opusa miscarii.Expiratie prin tractiune asupra coastelor ( antagonisti ai diafragmului).Mentin pozitia normala a organelor cavitatii abdominale, realizind participarea lor la mictiune, defecatie si expulzarea fatului la nastere.

13. Fasciile abdomenului.DenumireStructuraLocalizare -Functie

SuperficialaBine devoltata in hipogastru, unde se imparte in 2 foite intre care se gaseste tesut adipos si vene subcutanateFasciculele se deplaseaza pe fata dorsala a penisului (clitorisului) formind ligamentul suspensor. In regiunea inghinala concreste cu ligamentele inghinale.

Proprie a abdomenului3 lamele: Superficiala acopera oblicul extern, in regiunea inelului superficial al canalului inghinal formeaza fibre intercrurale care inconjoara cordonul spermatic continuind cu fascia cremasterica. Mijlocie acopera muschiul oblic intern Profunda acopera muschiul transvers al abdomenului

EndoabdominalaComponenta principala fascia transversalaAcopera din interior peretii cavitatii abdominale

14. Liniile arcuat i semilunar.Linia semilunara - aponevroza muschiului transvers abdominalLinia Dauglasi limita dintre peretele aponevrotic si cel fascial

15. Linia albSe formeaza la incrucisarea aponevrozelor celor 6 muschi abdominali. Intre muschii drepti ai abdomenului, se intinde de la xifoidul sternului pina la marginea superioara a simfizei pubiene. La mijlocul ei => inelul ombilical. In caz de majorare a presiunii abdominale pot aparea hernii ale liniei albe.

16. Canalul inghinal.Interstitiu in portiunea inferioara al peretelui abdominal ventral. La barbati trece funicului spermatic.La femei- trece ligamentul rotund al uterului .

17. Pereii i orificiile canalului inghinal.Delimitat de 4 pereti si 2 orificii: Peretele anterior format de aponevroza oblicului extern Peretele posterior de fascia transverala Peretele superior reprezentata de marginea inferioara a muschilor oblic intern si transvers Peretele inferior de jgheabul ligamentului inghinal Inelul inghinal superficial delimitat de 3 fascicule ale aponevrozei muschiului oblic abdominal extern, superior de pedunculul medial, inferior- de pedunculul lateral, lateral- de fibrele intercrurale care unesc pedunculii medial si lateral, medial ligamentul reflex. Inelul inghinal profund in regiunea peretelui posterior al canlului inghinal. Fascia transversala in acest loc este subtire, la marginile inelului continua pe funiculu spermatic si testicul formind fascia spermatica interna. Marginea mediala a inelului este fortificata de ligamentul interfoveolar(Hesselbachii) si ligamentul Henle.

18. Interseciunile tendinoase ale m. rectus abdominis.2 mai sus de ombilic1 la nivelul ombilicului1 putin pronuntata mai jos de ombilic

19. Teaca muchiului rect abdominal.Constituita din aponevrozele celor 3 muschi lati abdominali. Este impartita in 3 segmente:Superior la nivelul cartilajelor 5-8, peretele anterior e format din aponevroza oblicului extern al abdomenului, iar posterior de cartilajele acestor coaste.Mijlociu de la cartilajul 8 pina la linia orizontala (2-5 cm mai jos de ombilic) peretele anterior e format din aponevroza oblicului extern si lamela anterioara a aponevrozei oblicului intern, posterior de lamela posterioara a oblicului intern si aponevroza muschiului transvers.Inferior (2-5 cm mai jos de ombilic pina la simfiza pubiana) aponevrozele celor 3 abdominali trec pe fata anterioara a dreptului abdominal, posterior fiind numai fascia transversa.o Peretele anterior unit cu intersectiile aponevrotice a muschilor,impiedica alunecarile laterale ale acestora in inclinatia trunchiuluioPeretele posterior (superior cartilaginos, mijlociu aponevrotic, inferior fascial) nu adera la intersectiile dreptului abdominal => procesul inflamator nu poate descinde din partea superioara spre simfiza pubiana.

20. Muchii i formaiunile topografice ale abdomenului, explorabile pe viu. Muchiul drept abdominal apare ca dou proeminene verticale, situate de ambele pri ale liniei mediane. Muchiul oblic extern al abdomenului mpreun cu aponevroza sa determin relieful prii laterale i lateroinferioare a abdomenului.Aponevroza muchiului oblic extern formeaza ligamentul inghinal, palpabil n regiunea inghinal.Santuri: Intre proeminenele muchilor drepi abdominali pe linie median se afl anul median anterior, care corespunde liniei albe i ncepe n fosa epigastric ,aproximativ la mijlocul anului se afl ombilicul. Marginilor laterale ale muchilor drepi abdominali le corespund anurile longitudinale laterale ale abdomenului, care ncep n fosa subcostal la nivelul cartilajului coastei XI, pe fundul creia se proiecteaz punctul cistic. anuri transverse cauzate de interseciile tendinoase mult mai pronunate n partea supraombilical. Marginii laterale extensorului CV i corespunde anul lombar lateral. anul costoabdominal anterior ncepe de la nivelul apendicelui xifoid i continu cu anul longitudinal lateral iar posterior, sub coasta XII se afl anul lombar posterior. anul inghinal anul pubian anul taliei

21. Muchii centurii scapulare.DenumireOrigineInsertieFunctie

Deltoid3 portiuni: claviculara-marginea anterioara a treimii laterale a claviculei acromiala-marginea laterala a acromionului scapulara-spina scapulei si fascia infraspinataTuberozitatea deltoidiana a humerusuluiPortiunea claviculara flecteaza si roteste bratul interiorPortiunea scapulara extenseaza bratul si-l roteste spre exteriorPortiunea acromiala abduce bratul

SupraspinosFosa si fascia supraspinoasaTuberculul mare al humerusului (superior) si in capsula articulatiei umaruluiAbductia bratuluiIntinde capsula articulara evitind strangularea acesteia

InfraspinosFosa si fascia infraspinoasaTuberculul mare al humerusului (mediu)Roteste bratul exteriorIntinde capsula articulara

Rotund micMarginea laterala a scapulei si fascia infraspinoasaFateta inferioara a tuberculului mare humeral si pe capsula articularaRotator lateral si adductor al humerusului

Rotund maremuschiul carturarilorUnghiul inferior al scapuleiCreasta tubercului mic al humerusuluiRotator medial si adductor al humerusului

SubscapularFosa subscapularaTuberculul mic al humerusului Cel mai puternic rotator medial si adductor al bratului (ridicat)

22. Muchii i formaiunile topografice din regiunea umrului, explorabile pe viu. Deltoiddevine mai accentuat prin micarea de abducie a braului. n astfel de poziie sepot evidenia i delimita poriunile sale. La nivelul limitei dintre treimea proximal i cea medie a braului poriunile anterioar i posterioar ale deltoidului converg spre aria de inserie de pe humerus formnd o eminen triunghiular, care delimiteaz spaiul dintre m. biceps brachii i m. brachialis. Testarea muchiului se efectueaz prin micarea de abducie a braului, la care examinatorul opune rezisten orientat n sens invers. n paralizie umrul e czut , braul atrn, nu poate fi abdus i ridicat pn la orizontal. Supraspinos se reliefeaz n regiunea feei dorsale a scapulei ntre proeminenele muchilor deltoid i rotunzi. Proeminena infraspinosului se vede mai bine la persoanele musculoase cu braul n abducie (pn la nivelul orizontal). Muchiul intraspinos poate fi testat mpreun cu rotundul mic dac examinatorul exercit presiune pe antebra n direcie de rotaie intern a braului n timp ce persoana examinat efectueaz o micare de rotaie a braului (cu cotul flectat sub unghi drept). Rotund mare si mic- contururile lor se evideniaz mai bine n poziie cu braele ridicate; la subiecii musculoi proeminena rotundului mare se vede i n repaus.Se testeaz prin opunerea de rezisten micrii de rotaie intern a braului.

23. Muchii braului.DenumireOrigineInsertieFunctie

Anteriori

Biceps brahialScapula prin 2 capete: Lung- petuberculul supraglenoidal a scapulei Scurt apofiza coracoida a omoplatuluiTuberozitatea radialaFlexor al antebratului pe bratIn pozitie de pronatie- supinatorCapul lung- adductie, capul scurt-abductie

BrahialFata anterioara a treimii medii si inferioare a humerusului, septele intermusculare a bratului(intre inserii deltoid si coracobrahial)Tuberozitatea ulneiFlexor al antebratului pe bratTensor al capsulei articulatiei cotului

CoracobrahialProcesul coracoid al scapuleiHumerus, inferior de creasta tubercului micFlexor si adductor al bratului

Posteriori

Triceps brahial3 capete: Lung de pe tuberculul infraglenoidal al scapulei, se insera pe olecranon Lateral de pe fata posterolaterala a humerusului, intre tuberculul mare si marginea superioara a santului nervului radial. Fasciculele lui transforma santul nervului radial in canal prin care trec nervul radial, artera brahiala profunda si cele 2 vene satelice. Medial de pe fata posterioara a humerusului, inferior de santul nervului radialOlecranon

Extensor si adductor al bratului

AnconeuEpicondilul lateral al humerusuluiPartea superioara a ulnei, capsula articulatiei cotului, fascia antebratuluiExtensor al antebratuluiStabilizeaza rotatia ulnei

24. Capetele bicepsului brahial.Capul lung tuberculul supraglenoidal alscapulei=>santul intertubercularCapul scurt apofiza coracoida a omoplatuluiPrin tendon comun=>tuberozitate radiala

25. Aponeuroza bicepsului brahial.Lamela fibroasa care se insera pe fascia antebratului. Sub ea trec nervul median si aorta brahiala.

26. Grupele de muchi ai antebraului.Anterioara: Stratul superficial pronator rotund, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului Al 2 strat flexor superficial al degetelor Al 3 strat flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui Al 4 strat pronator patrat

Laterala: brahioradial, extensor lung al carpului, extensor radial scurt al carpului, supinator

Posterioara: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al indicelui

27. Muchii anteriori ai antebraului.DenumireOrigineInsertieFunctie

Pronator rotund2 fascicule: Humeral- de pe epicondilul medial al humerusului si septul intramuscular medial al bratului Coronoidian apofiza coronoida a ulneiPartea mijlocie a fetei laterale a radiusuluiPronator al antebratului si al miniiFlexia antebratului in articulatia cotului

Flexor radial al carpuluiEpicondilul medial al humerusului, fascia antebratuluiBaza metacarp 2Flexor al minii pe antebratAbductor al minii

Palmar lungEpicondilul medial al humerusuluiTrece deasupra retinaculului flexor pina la aponevroza palmaraFlexor slab al miniiIntinde aponevroza palmara

Flexor ulnar al carpului2 capete: Humeral epicondilul medial al humerusului si fascia antebratului Ulnar olecranon si treimea superioara a marginii posterioare a ulneiInglobeaza piziformu si se insera pe baza metacarp 2 si cirligul hamatuluiFlexor si adductor al minii

Flexor superficial al degetelor2 capete: Humeroulnar- epicondilul medial al humerusului, fascia antebratului, lig colateral ulnar, apofiza coronara a ulnei Radial 2/3 superioare a marginii anterioare a radiusului4 tendoaneLa baza falangelor medii 2-5La mijloc se bifurca pt a forma incrucisari tendinoaseFlexia falangei medii pe cea proximala, celei proximale pe metacarp si a minii pe antebratAdductor al minii

Flexor profund al degetelor2/3 proximale a ulnei, membrana interosoasa a antebratului4 tendoaneFata anterioara a falangelor distale 2-5Flexia falangelor distale, degetelor si minii

Flexor lung al policeluiFata anterioara a radusului, membrana interosoasaPrin canalul carpal pe baza falangei distale a policeluiFlexia falangei distaleFlexia policeluiFlexia minii

28. Muchii posteriori ai antebraului.DenumireOrigineInsertieFunctie

Extensor al degetelorEpicondilul lateral, fascia antebratului4 tendoaneFata dorsala a degetelorSe imparte in 3=> 1 pe fata dorsala a 1 falange, 2 pe baza falangei distale (lateral)Extensia degete 2-5Si a minii in art/ radiocarpiana

Extensor al degetului micEpicondilul lateralBaza falangelor medii si distale a degetului micExtensor al degetului mic si al minii

Extensor ulnar al carpuluiEpicondilul lateral, fascia antebratului, capsula art. cotuluiBaza metacarp 5Extensor si adductor al minii

Abductor lung al policeluiFata dorsala a radiusului, membrana interosoasa si ulnaBaza metacarp 1Abduce policele si mina

Extensor scurt al policeluiFata dorsala a radiusului, membrana interosoasa si ulnaBaza falangei proximale a policeluiExtensia falangei proximaleAbduce policele

Extensor lung al policeluiFata posterioara a ulnei, membrana interosoasa a antebratuluiBaza falangei distale a policeluiExtensia policeluiCind policele e abdus, contribuie la adductie

Extensor al indiceluiFata posterioara a ulnei(treimea distala) Membrana interosoasaFalanga proximala a indiceluiExtensia indicelui si a minii

29. Muchii, care efectueaz flexia antebraului.Biceps brahial, brahial, brahioradial, pronator rotund30. Muchii, care efectueaz extensia antebraului.Triceps brahial, anconeu31. Grupele de muchi ai minii.Laterali (eminenta tenara): abductor scurt al policelui, opozant al policelui, flexor scurt al policelui, adductor al policeluiMediani (eminenta hipotenara): palmar scurt, abductor al degetului mic, flexor scurt al degetului mic, opozant al degetului micMijlocie: lumbricali, interososi (interososi palmari, interososi dorsali)

32. Muchii palmari ai minii.DenumireOrigineOrigineFunctie

Eminenta tenara

Abductor scurt al policeluiTuberculul scafoidului, portiunea laterala a retinaculului flexorilorPartea laterala a falangei proximale a policeluiAbducere si rotire laterala a policelui

Opozant al policeluiOsul trapez si retinaculul flexorilorMarginea radiala si fata anterioara metacarp1Opozitia policelui

Flexor scurt al policelui2 capete: Superficial -retinaculul flexorilor Profund trapez, trapezoid si metacarp 2Falanga proximala a policeluiFlexia falangei proximale si a policelui in ansamblu

Adductor al policelui2 fascicule: Oblic osul capitat, baza metacarp 2-3Transversal fata palmara a metacarp 3Falanga proximala a policeluiAdductia si flexia policelui

Eminenta hipotenara

Palmar scurtRetinaculul flexor Fata profunda a dermuluiPliseaza pielea eminentei hipotenare

Abductor al degetului micOsul piziform si retinaculul flexorilorMarginea mediala a falangei proximale a degetului micAbductor si flexor al degetului mic

Flexor scurt al degetului micRetinaculul flexorilor, cirliul osului hamatFalanga proximala a degetului micFlexia degetului mic

Opozant al degetului micRetinaculul flexorilor, cirligul osului hamatMarginea mediala a metacarp 5Opozitia degetului mic catre policele

Regiunea palmara mijlocie

LumbricaliSub aponevroza palmaraFata dorsala a falangelor proximael 2-5Flexori ai falangei proximale si extensori slabi al falangelor medii si distale 2-5

Interososi palmariFetele laterale metacarp 2,4,5Fata dorsala falangele proximale 2,4,5Adductia degetelor 2,4,5 catre 3

33. Muchii dorsali ai minii.DenumireOrigineOrigineFunctie

Interososi dorsaliPrin 2 capete de la fetele contrapuse a metacarpilor 1-5Falangele proximale a degetelor 2-5Abduc degetele 2-5, indepartindu-le de 3

34. Pereii i aperturile cavitii axilare.Delimitari : anterior pectoral mare si mic posterior dorsal mare, rotund mare, subscapular medial dintat anterior lateral biceps brahial, coracobrahial

Aperuturi: superioara cav. axialara comunica cu reg. gitului Delimitata anterior clavicula medial prima coasta lateral marginea superioara a scapulei inferioara anterior marginea inferiara a pectoralului mare posterior marginea inferioara a dorsalului mare si rotund mare 35. Orificiile trilater i patrulater.Trilater superior rotund mic, subscapular inferior rotund mare lateral capul lung al tricepsului brahialPatrulater superior rotund mic, subscapular inferior rotund mare medial capul lung al tricepsului brahial lateral colul chirurgical al humerusului

36. Triunghiurile peretelui anterior a cavitii axilare. Clavipectoral superior - clavicula inferior marginea superioara a pectoralului mic Pectoral pectoralul mic Subpectoral intre marginea inferioara a pectoralului mic si a pectoralului mare

37. Fosa cubital. Pe tegument fosa cubital are o form rombic i a delimitat infero-lateral de brahioradial, medial de pronator rotund, superior de brahial. De o parte i al muchiului brahial pot fi observate anurile cubitale anterioare medial i lateral, unite proximal cu anurile bicipitale medial i lateral, iar distal cu anurile ulnar i radial din regiunea antebraului.Pielea din regiunea fosei cubitale formeaz plicele cubitale transversale. n aceast regiune sun accentuate reliefurile venelor superficiale, n care se fac injecii intravenoase sau se recolteaz sngele analize de laborator.In flexie maxima trigonul cubital (Hueter) ( olecranon si cei 2 epicondili)In extensie maxima linia cubitata (Hueter)anurile cubitale posterioare lateral i medial. Cel lateral, delimitat de proeminenele olecranului i epicondilului lateral al humerusului, continu distal cu gropia radial (fossa radialis superior). Destul de adnc la femeie, aceast gropi d cotului o anumit elegan din care motiv mai e denumit gropia frumuseii (fossa pulhidrica). Aici poate fi palpat capul radiusului i deschis capsula articulaiei cotului.38. Canalul humeromuscular.Intre muschiul triceps brahial si santul nervului radial al humerusuluiOrificiul de intrare delimitat de humerus, capul lateral si medial al tricepsului Orificiul de iesire muschiul brahial si brahioradial ( partea laterala a bratului)Continut nervul radial, artera si venele brahiale profunde

39. Canalul supinator.In treimea superioara a antebratului, intre radius si muschiul supinatorContinut: nervul supinator40. anurile bicipitale.Pe bra din partea lui medial din fosa axilar continu anul bicipital medial, n partea proximal a cruia se vd contururile pachetului vasculonervos, iar n partea distal ale venei bazilice. Din partea lateral pe bra se remarc anul bicipital lateral coninnd vena cefalic. Proximal acest an continu cu anul deltopectoral, iar distal trece n fosa cubital.41. anurile de pe faa anterioar a antebraului. Santul radial printre muschii brahioradial si flexorul radial al carpului Santul ulnar lateral flexorul superficial al degetelor medial flexorul ulnar al carpuluiProximal de uneste cu santul cubital posterior prin canalul ulnar Santul median intre flexorul radial al carpului si flexorul superficial al degetelor

42. Spatiul celular Parona (Pirogov).Delimitat: anterior - flexorul profund al degetelor si flexorul lung al policelui posterior- membrana interosoasa si pronatorul patrat Sediul supuratiilor dupa panariciu al policelui sau V, incomplet sau tardiv tratate

43. Canalul carpal. Canalele radial i ulnar al carpului.Canalul carpal delimitariContinut:2 teci sinoviale pt flexorul superficial si profund al degetelor si pt flexorul lung al policelui.Nervul median.

Canalul radial delimitari Continut:tendonul muschiului flexor radial al carpului

Canalul ulnar delimitari Continut:artera,vena si nervul ulnar

44. Aponeuroza palmar.De la baza metacarp 2-5 pina la tendonul palmarului lung

45. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale ale tendoanelor flexorilor minii i degetelor. (canalele 44)Tecile sinoviale in canalul carpal 2 Sinoviala comuna origine falanga distala metacarp 5, acopera tendoanele degetelor 2,3,4 insertie 3-4 cm superior de retinaculul flexorilorSinovia flexorului lung al policelui de la baza falangei distale a policelui- 2-4 cm deasupra retinaculului flexorilorSinovia flexorului radial al carpului de la art. radiocarpiana pina la tendon.trece prin canalul carpalSinoviala comuna a degetelor46. Canalele osteofibroase i tecile sinoviale de pe faa dorsal a gtului minii.6 teci sinoviale separate. Deasupra retinaculului extensorilor, finisindu-se sub retinacul, neajungind la degete. Sinoviala tendonului muschiului abductor lung al policelui si extensorului scurt, tendonului extensorului lung al policelui, extensorilor degetelor si indicelui, extensorului ulnar al carpului, extensorului radial al carpului, extensorului degetului mic

47. Muchii i elementele topografice din regiunea braului, vizibile i palpabile pe viu. Pe faa anterioar relieful m. biceps brachii. Contururile muchiului devin mai evidente n micarea de flexie a antebraului pe bra sau n micarea concomitent de flexie i de supinaie a antebraului. Corpul muchiului poate fi palpat n ntregime, n partea distal se simte tendonul lui radial mpreun cu expansiunea aponevrotic (fascia lui Pirogov).n paralizie bicepsul se atrofiaz, iar relieful feei anterioare a braului devine ters. M. brachialis. Relieful lui poate fi observat la persoanele parial, n partea proximal, ntre proeminenele bicepsului (din fa), tricepsului (din spate) i deltoidului (de sus). Faa posterioar a braului are de obicei un relief mai puin pronunat.Poate fi observat relieful fiecrei poriuni a m. triceps brachii. n micarea de extensie a antebraului contururile lui se accentueaz, aprnd sub piele proeminenele capetelor lung i lateral (n partea superioar). M. triceps brachii poate fi testat prin micarea de extensie a antebraului contra creia se opune rezisten.n paralizia tricepsului antebraul este uor flectat, extensia antebraului devine imposibil.

48. Muchii i elementele topografice din regiunea antebraului, explorabile pe viu. La un subiect cu constituie atletic pe faa anterioar a antebraului, aflat n flexie (pn la 900) poate fi observat relieful muchilor din stratul superficial. Contururile corpurilor i ale tendoanelor lor devin mai accentuate cnd degetele sunt strnse n pumn, iar mna se afl n flexie uoar. n treimea distal pot fi palpate i tendoanele subiri ale flexorului superficial al degetelor. n sens lateromedial n regiunea dat tendoanele se vor palpa n urmtoarea succesiune: de-a lungul marginii radiale tendonul brahioradialului, lng el al flexorului radial al carpului, urmat de tendoanele flexorului superficial al degetelor i al palmarului lung i n fine tendonul flexorului ulnar al carpului. Pentru a ne convinge de faptul c urmrim tendonul unui muchi anumit propunem persoanei examinate s efectueze micrile cum ar fi adducia sau abducia minii (pentru flexorii ulnar i radial ai carpului), flexia falangelor proximale ale degetelor II V (pentru flexorul superficial al degetelor). La persoanele cu o musculatur bine dezvoltat, n cazul, n care cotul i mna se afl n extensie, iar degetele sunt strnse n pumn, pe faa posterioar a antebraului apare relieful muchilor posteriori; se evideniaz ndeosebi corpurile muchilor extensori lung i scurt ai carpului, extensorului degetelor, extensorului degetului mic, extensorului ulnar al carpului. Contururile tendoanelor muchilor extensori ai degetelor devin destul de evidente pe faa dorsal a minii, cnd falangele medii i distale sunt flectate, iar cele proximale sunt extinse. n treimea distal a feei posterioare a antebraului la abducia i extensia policelui poate s se contureze o proeminen oblic, format de corpurile muchilor extensor scurt i abductor lung ai policelui, care traverseaz radiusul.49. Muchii i elementele topografice din regiunea axilei, explorabile pe viu..ntre faa lateral a toracelui i faa medial a braului se afl fosa axilar, care se reliefeaz cel mai mult cnd braul este abdus. Marginile ei, denumite i margini ale bazei axilei, sunt prezentate de plicele de piele, care acoper marginea inferioar a pectoralului mare ( din fa) i marele dorsal cu marele rotund (din spate), medial i lateral fosa axilar e flancat de liniile imaginare, care leag aceste plice respectiv pe torace i pe bra. Aici ncepe s se contureze pachetul vasculonervos al braului, care continu pe bra.50. Muchii i elementele topografice din regiunea minii, explorabile pe viu.Muchii minii. Pe faa palmar a minii proemin reliefurile eminenilor tenar i hipotenar. Relieful eminenei tenare e format n special de mm. abductor policis brevis i flexor policis brevis, iar al eminenei hipotenare de mm. abductor digiti minimi i flexor digiti minimi. Planul triunghiular uor concav dintre cele dou eminene corespunde aponevrozei palmare. Pe faa dorsal a minii proemin muchii interosoi dorsal mai ales primul, situat n spaiul intermetacarpian I. La nivelul feei dorsale a gtului minii, pe marginea lui radial tendoanele extensorilor i abductorului lung al policelui delimiteaz o depresiune triunghiular, denumit tabacher anatomic Testarea muchilor minii se realizeaz opunndu-se rezisten micrilor principale, efectuate de fiecare muchi n parte. 51. Muchii interni ai bazinului.DenumireOrigineInsertieFunctie

IliopsoasFlexorul articulatiei coxofemurale

Psoas mareFetele laterale ale corpurilor si apofizelor transversale a Th 12 si L1-4Trohanterul mic al femurului

Psoas micCorpul Th 12 si L1Eminenta iliopubica

Iliac2/3 superioare a fosei iliace, marginea interna a crestei iliace, lig. Iliolombar si sacroiliac anteriorTrohanterul mic al femurului

PiriformFata anterioara a sacruluiPrin orificiul ischiadic mare pe trohanterul mareRotator lateral, abductor si extensor al coapsei

Obturator internMarginile orificiului obturat, fata interna a membranei obturatoriiPrin orificiul ischiadic mic in fosa trohantericaRotator lateral al coapsei

52. Muchii din regiunea fesier.DenumireOrigineInsertieFunctie

Superficiali

Gluteu mareCreasta ilionului, fata dorsala a sacrului si coccisului, ligamentul sacrotuberal, fascia toracolombaraTuberozitatea gluteala si linia aspra a femuruluiExtensor al coapsei, rotator lateral si abductor al membrului inferior

Tensor al fasciei lateSpina iliaca antero-superioaraCondilul lateral al tibieiExtensor al gambeiAbductor si rotator medial al coapsei

Medii

Gluteu mijlociuFata externa a ilionului ,creasta ilionului, fascia lataTrohanterul mareAbductor si rotator lateral al coapsei

Profunzi

Gluteu micFata externa a ilionului, marginea incizurii ischiadice mariTrohanterul mareAbductor si rotator medial al coapsei

Gemen superiorSpina ischiadicaFosa trohantericaRotator lateral al coapsei

Gemen inferiorTuberozitatea ischiadicaFosa trohantericaRotator lateral al coapsei

Obturator externFata externa a pubisului, ischionului si a membranei obturatoareFosa trohantericaRotator lateral al coapseiMentine capul femural in articulatie

Patrat femuralTuberozitatea ischionuluiCreasta intertrohantetica a femuruluiRotator lateral si adductor al coapsei

53. Grupele de muchi ai coapsei.Anteriori: cvadriceps femural (drept femural, vast lateral, vast medial, vast intermediar), croitorMediali: pectineu, adductor lung, adductor scurt, adductor mare, gracilisPosteriori: semitendinos, semimembranos, biceps femural

54. Muchii anteriori ai coapsei.DenumireOrigineInsertieFunctie

Cvadriceps femuralPrin tendon, deasupra pateleiExtensor al gambeiFlexia coapsei pe bazin

Drept femural2 tendoane: Vertical spina iliaca antero-inferioara Orizontal marginea superioara a acetabulului

Vast medialBuza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateral

Vast lateralBuza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medial

Vast intermediarFata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateral

CroitorSpina iliaca anterioara superioaraTuberozitatea tibiei si fascia gambeiFlexia coapsei si gambeiRotatia mediala a gambeiRotatie laterala cu abductia coapsei

55. Capetele m. quadriceps femoris.Drept femural 2 tendoane:Vertical spina iliaca antero-inferioaraOrizontal marginea superioara a acetabululuiVast medial- buza laterala a liniei aspre,baza trohanterului mare, septul intermuscular lateralVast lateral-buza mediana a liniei aspre, septul intermuscular medialVast intermediar-fata anterolaterala 1/3 superioara a femurului si septul intermuscular lateralSe unesc formind tendonul cvadriepsului, inserindu-se deasupra patelei

56. Muchii mediali ai coapseiDenumireOrigineInsertieFunctie

PectineuCreasta si ramura superioara a pubisuluiCreasta pectineeAdductor si flexor al coapsei

Adductor lungSuprafata externa a ramurii superioare a pubisuluiMijlocul liniei aspre a femuruluiAdductor si flexor al coapsei

Adductor scurtSuprafata unghiulara si ramura inerioara a pubisuluiPortiunea superioara a liniei aspre a femuruluiAdductor si rotator lateral al coapsei

Adductor mareRamura inferioara a pubisului, tuberozitatea si ramura ischionuluiLinia aspra a femuruluiAdductor al coapseiExtensor (uncul din acest grup)

GracilisSimfiza pubiana si ramura inferioara a pubisuluiExtremitatea superioara a tibiei si tuberozitatea tibialaFlexor, adductor al coapseiRotator medial al femurului

57. Muchii posteriori ai coapsei.DenumireOrigineInsertieFunctie

SemitendinosTuberozitatea ischiadicaPartea superioara a fetei mediale a tibiei si tuberozitatea tibialaExtensor al coapseiFlexor al genunchiului

SemimembranosTuberozitatea ischiadicaTibie3 fascicule: 1- se uneste cu lig.colateral tibial al genunchiului 2- se continua cu fascia muschiului popliteu 3-constituie lig. popliteu oblicExtensor al coapseiFlexor al genunchiului

Biceps femural Capul lung -tuberozitatea ischiadica Capul scurt mijlocul liniei aspre Capul fibulei si condilul lateral al tibieiFlexia gambei in articulatia genunchiuluiExtensia coapsei

58. Muchii anteriori ai gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie

Tibial anteriorCondilul lateral si fata laterala a tibiei, membrana interosoasa si fascia gambeiFata medioplantara a cuneiformului medial si partea infero-mediala a bazei primului metatarsianFlexor dorsal al picioruluiSupinatia

Extensor lung al haluceluiMijocul fetei anterioare a fibulei si membrana interosoasaFalanga distala a haluceluiExtensia halucelui Flexia dorsala a picioruluiRotatia mediala a piciorului

Extensor lung al degetelorCondilul lateral al tibiei, 2/3 superioare a fibulei, superiorul membranei osoase si fascia gambei4 tendoaneLa baza falangelor medii 2-5Fasciculul peroneul tertius metatars 5Extensor al degetelorFlexor dorsal al piciorului

59. Muchii laterali ai gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie (comuna)

Peronier lungCapul fibulei, treimea proximala a fibulei, fascia si septurile intermusculare ale gambeiOsul cuneiform medial si metatars 1 Flexia plantara Pronatia piciorului Abducerea piciorului Cresterea concavitatii boltii piciorului Intaresc si sustin bolta piciorului

Peronier scurt2/3 inferioare a fibulei, septurile intermusculare si fascia gambeiTuberozitatea metatars 5

60. Muchii, care efectueaz flexia gambei. Triceps sural Tibial posterior Flexor lung al degetelor Flexor lung al halucelui Peroneu lung Peroneu scurt

61. Muchii posteriori ai gambei.DenumireOrigineInsertieFunctie

Superficiali (triceps sural)Extensor(flexor plantar)

Gastrocnemian2 capete: Medial epicondilul medial Lateral epicodilul lateralPrin tendonul lui Achille (comun cu solear)Tuberozitatea calcaneuluiRotatia gambei

SolearCapul si treimea superioara a corpului fibulei si linia solearului tibieiPrin tendonul lui Achille petuberozitatea calcaneului

PlantarPe condilul lateral al femuruluiRudimentar, intre solear si gastrocnemianTensor al capsulei articulatiei genunchiului

Profunzi

PopliteuCondilul lateral al femurului si capsula articularaBuza superioara a liniei solearuluiFlexia gambei pe coapsapronatia

Flexor lung al degetelorPartea proximala a fetei posterioare a tibiei, 1/3 mijlocie a fasciei gambei4 tendoaneBaza falangelor distale 2-5Flexor al degetelorFlexia picioruluiRotirea exterioara a picioruluiSustinera boltii

Flexor lung al halucelui2/3 inferioare a fibulei si septul intermuscular posteriorFalanga distala a haluceluiFlexia haluceluiSupinatia si adductia picioruluiMentinerea boltii plantare

Tibial posteriorMembrana interosoasa (intre cei 2 flexori)Tuberozitatea osului navicularCel mai puternic supinator si adductor Sustine bolta piciorului

62. Muchii dorsali ai piciorului.DenumireOrigineInsertieFunctie

Extensor scurt al degetelorFata dorsala a calcaneului3 fasciculeBaza falangelor medii si distale 2-4Extensia degetelor

1. Muchii, care susin bolile piciorului. Peronier lung Peronier scurt Flexor lung al degetelor Flexor lung al halucelui Tibial posterior Abductor al halucelui Flexor scurt al halucelui Adductor al halucelui Abductor al degetului mic Flexor scurt al degetului mic Flexor scurt al degetelor

1. Muchii plantari ai piciorului.

DenumireOrigineInsertieFunctie

Mediali

Abductor al haluceluiTuberozitatea calcaneului, retinaculul flexorilor si aponevroza plantaraBaza falangei proximale a haluceluiAbductor si flexor al haluceluiMentinerea boltii plantare

Flexor scurt al haluceluiFata inferioara a cuneiformilor 2-3, cuboid i lig. mentaleSesamoidul medial al articulatiei metatarsofalangiene a halucelui si baza falangei 1Flexor al haluceluiMentinerea boltii plantare

Adductor al halucelui2 capete: Oblic-cuboid , cuneiform lateral, bazele metatars 2-4Transvers capsula art. metatarsofalangiene 3-5Baza falangei proximale a haluceluiAdducerea haluceluiMentinerea boltii plantare

Laterali

Abductor al degetului micTuberozitatea calcaneului si aponevroza plantaraPartea laterala a falangei proximale 5Abducerea si flexiaMentinerea boltii

Flexor scurt al degetului micBaza metatars 5, aponevrosa plantara, lig. plantar lungFalanga prox. 5Flexor deget micMentinerea boltii plantare

Mijlocii

Flexor scurt al degetelorTuberozitatea calcaneuluiAponevroza plantara4 tendoaneFalangele medii 2-5Flexia 2-5Mentinerea boltii

Patrat al plantei2 capete(medial si lateral) de la suprafata inferioara si mediala a calcaneuluiPe tendonul flexorului lung al degetelorFlexia degetelor

LombricaliDe pe tendoanele flexorului lung al degetelorMarginea mediala a falangelor bazale 2-5Flexia falangelor proximaleExtensia falange mijlocii si distale2-5

Interososi platariPartea laterala metatars 3-5Suprafata mediala a falangelor proximale 3-5 si aponevroza plantaraApropie degetele3-5 de axul picioruluiFlexia falangelor proximale 3-5

Interososi dorsaliDe pe fetele laterale metatars 1-5Baza falangelor proximale si tendoanele extensorului lung al degetelorIndeparteaza degetele de axul picioruluiFlexia falangelor bazale

1. Orificiile supra- i infrapiriform.Superior si inferior de piriform Trec vase si nervi (care?) 1. Lacunele muscular i vascular.Lacuna musculara prin ea trec muschiul iliopsoas si nervul femural Delimitata: anterior- lig. inghinal posterior marginea anterioara a ilionului medial arcul iliopectineuLacuna vasculara prin ea trec artera si vena femurala, vasele limfatice Delimitata: anterior- lig. inghinal lateral arcul iliopectineu medial lig. lacunar postero-inferior lig. pectineal 1. Inelul femural.Medial lacunei vasculareContine septul femuralInferior adera gangionul PirogovDin partea cavitatii abdominale e acoperita de peritoneu si fascia transversal1. Triunghiul femural (Scarpa).Delimitari: sus lig. inghinal lateral muschul croitor medial muschiul adductor lung2 santuri fasciculul vasculonervos al coapsei Santul iliopectineu lateral de muschiul iliopsoasa medial de muschiul pectinat

Santul femural anterior medial adductori lung si mare lateral muschiul vast medial1. Pereii i orificiile canalului femural.Pereti: anterior lig. inghinal, cornu sperior al marginii falciforme a fasciei late lateral vena femurala posterior fascia pectinata (lamina profunda a fasciei late)Orificii: intern inelul femural Extern corespunde hiatului safen

1. Fosa oval (hiatul safen). Delimitari: lateral marginea falciforma a fasciei late superior- cornu superior al marginii falciforme inferior cornu inferior al marginii falciforme medial fascia pectinataContine: vena safena

1. Canalul obturator.Santul obbturator al pubisului + membrana obturatoare+ muschiul obturator internContine:vasele si nervii omonimi

1. Canalul adductor (Hunter).3 pereti: medial muschiul adductor mare lateral- vastul medial anterior lamina vastoadductoria(intre adductor si vast)3 orificii: superior delimitat de peretii canalului inferior-printre fasciculele muschiului adductor mare anterior- pe lamela fibroasaContinut:artera si vena femurala si nervul safen

1. Canalul cruropopliteu (Gruber).Delimitat:anterior muschiul tibial posterior posterior muschiul solearContine: nervul tibial, artera si venele tibiale posterioare

1. Fosa poplitee.Posterior de articulatia genunchiuluiDelimitari: inferior capetele gastrocnemianului planseul- art. genunchi posterior-acoperita de fascia proprieContine:vase, nervi, ganglioni limfatici

1. Canalele musculofibulare.Inferior delimitat de fibula, flexorul lung al halucelui, muschiul tibial posterior Contine artera si vena fibularaSuperior intre fibula si peroneu lung (1/3 superioara a gambei) Contine nervul fibular

1. anurile plantare.Lateral delimat de flexorul scurt al degetelor si abductorul degetului micMedial flexorul scurt al degetelor si abductorul halucelui79. Tractul iliotibial. 80.Canalul lui Pirogov.Intre santurile gastrocnemianului acoperite de fascia cruralaContine vena safena mica

81.Canalele osteofibroase i tecile sinoviale din regiunea gleznei i a piciorului.Sub retinaculul extensor 4 canale osteofibroase: Medial(mai proximala) teaca sinoviala a tibialului anterior 2(de la retinacul pina baza metatars) teaca sinoviala a extensorului lung al halucelui 3(lateral) - teaca sinoviala a extensorului lung al degetelor Posterior (de cel mijlociu) vasele sangvine si nervul fibular profund Sub retinaculul flexor 4 canale osteofibroase: 1(posterior de maleola mediala)-teaca sinoviala a tendonului tibialului posterior 2- teaca sinoviala a flexorului lung al degetelor 3- teaca sinoviala a flexorului lung al halucelui 4 artera si vena tibiala posterioara, nervul tibialPosterior de maleola laterala (sub retinaculul superior) teaca sinoviala comuna a peroneilor . se imparte in 2 (la nivelul retinaculului inferior

82.Fascia lat a coapsei. Se insera: Antero-superior lig. inghinal Postero-superior fascia gluteala Inferior fata anteroara a patelei, fibula, tuberozitatea tibiala

83.Aponeuroza plantar. 84.Fasciile gambei i ale piciorului i derivatele lor.2 foite: superficiala acopera tricepsul crural Profunda intre triceps crural si stratul profund al muschilor gambei posterior 2 septe intermusculare: anterior anterior de peronei Posterior posterior de peronei3 loje: anterioara- intre fata laterala a tibiei si septul anterior (contine muschii anteriori) Laterala intre cele 2 septuri (peroneii) Posterioara posterioriiFormeaza retinaculele extensorilor, flexorilor, sup si inf a peroneilor

85.Repere musculare la nivelul fesei. Muchiul gluteu marecontururile lui sunt delimitate medial de fisura interglutea i depresiunea din regiunea sacral, iar inferior de plica glutea, care separ regiunea fesier de cea a coapsei. Muchiul poate fi testat din decubit ventral, din care subiectul examinat efectueaz extensia coapsei iar examinatorul exercit presiune asupra feei posterioare a treimii distale a coapsei, orientat n sens opus micrii. Relieful muchiului fesier mijlociu (m. gluteus medius) e acoperit de fesierul mare i doar anterior i mai sus de acesta apare ca o depresiune. Cea mai proeminen poriune a reliefului regiunii fesiere e dat de trohanterul mare; imediat mai sus de ea se afl o depresiune plan, mult mai conturat la brbat fosa retrotrohanteric care corespunde poriunilor tendinoase ale muchilor fesieri. Relieful m. tensor fasciae latae l continu lateral i anterior pe cel al fesierului mijlociu. El apare mai jos i lateral de spina iliac anterioar superioar, iar tractul iliotibial, care mpreun cu muchii vecini determin relieful feei laterale a coapsei poate fi palpat pe ntreaga sa ntindere, pn la tuberculul Gerdy de pe tibie, unde i are inseria. ntre contururile tractului iliotibial i cel al bicepsului femural apare un an sulcus femoralis lateralis. M. iliopsoas se testeaz din decubit dorsal cu fixare pe creasta iliac opus. Din acest poziie subiectul examinat efectueaz o micare de flexie, abducie uoar i rotaie extern a coapsei, la care examinatorul opune presiune n sens opus. Muchii obturatori intern i extern i ptratul femural, care efectueaz rotaia extern a coapsei vor fi testai din poziie eznd cu genunchiul ndoiat i atrnnd peste marginea scaunului. Persoana, supus explorrii efectueaz o micare de rotaie extern a coapsei, la care examinatorul exercit presiune, orientat n sens invers micrii.86.Muchii anteriori ai coapsei, explorabili pe viu. Dintre capetele m. quadriceps femoris sub piele se contureaz trei dreptul femural, vastul medial i vastul lateral, avnd aspect de proeminene verticale delimitate de anuri bine pronunate. Nivelului fuzionrii capetelor cvadricepsului ntr-un tendon comun i corespunde la exterior o depresiune plan, localizat n treimea distal a coapsei, deasupra genunchiului. Astfel aproape toate componentele muchiului, inclusiv ligamentul rotulian pot fi vzute i palpate. Relieful muchiului croitor se contureaz mai bine cnd coapsa este abdus i mpreun cu gamba se afl ntr-o flexie uoar; el are aspect de cordon lung, orientat oblic de sus n jos. De-a lungul lui, din partea medial, se contureaz anul femural anterior. Tendonul muchiului poate fi palpat la nivelul genunchiului, din partea medial, unde puin mai jos, mpreun cu tendoanele muchilor semitendinos i gracilis formeaz laba de gsc superficial. Muchiul croitor se testeaz din poziie vertical sau decubit dorsal.

85.Muchii posteriori ai coapsei, palpabili pe viu.Relieful feei posterioare a coapsei e reprezentat de dou proeminene de form conic, care delimiteaza fosa poplitee. Proeminena lateral e dat de bicepsul femural, iar cea medial de muchii semitendinos i semimembranos, care deasemenea pot fi palpai.ntre proeminenele tendoanelor muchilor semitendinos i croitor, pe partea medial a genunchiului se contureaz fosa supracondilar medial superioar prin care se poate descoperi artera poplitee. Pentru evidenierea bicepsului femural subiectul examinat efectueaz flexia gambei, iar pentru semitendinos i semimembranos flexia i rotaie intern a gambei micri contra crora examinatorul opune rezistent.

86.Fosa poplitee pe viu.Din partea posterioar a genunchiului, cnd se afl n flexie uoar se evideniaz contururile fosei poplitee, determinate de muchii posteriori ai coapsei i gambei. Pielea, care acoper fosa poplitee formeaz n flexie cute transversale, iar de ambele pri anurile longitudinale medial i lateral, delimitate de ridicturile capetelor respective a gastrocnemianului i tendonul muchiului biceps femural (lateral) i ale muchilor semitendinos i semimembranos (medial).

87.Formaiunile musculare, explorabile pe viu la nivelul gambei. M. tibialis anterior poate fi palpat imediat mai lateral de creasta tibial anterioar. M. extensor digitorum longus se palpeaz din partea lateral a proeminenei gambiere anterioare. Att corpul, ct i tendonul lui se evideniaz n micarea de flexie dorsal a piciorului i a degetelor 2 5. M. extensor hallucis longus se evideniaz prin flexia halucelui, tendonul lui se vede bine sub piele pe dorsul piciorului i la nivelul gtului piciorului. Muchilor peronieri lung i le corespunde o proeminen longitudinal lateral, separat la exterior de grupul extensorilor i cel al flexorilor prin anurile gambiere anterior i posterior. Deasupra i posterior de maleola lateral muchii peronieri trec n tendoane, care se contureaz bine sub piele, avnd aspect de cordoane. Tendonul peronierului lung e situat posterior i superficial, el se vede i se palpeaz att mai sus de maleola lateral, ct i posterior de ea. Tendonul peronierului scurt se afl mai profund i anterior. Aceste tendoane delimiteaz din urm o gropi, situat imediat mai sus de maleola lateral fossa supramalleolaris lateralis. M. triceps surae se evideniaz bine cnd subiectul examinat se ridic n vrful degetelor.Tricepsul sural se testeaz din decubit ventral. Tendonul comun al tricepsului sural (tendonul lui Achille) se contureaz pe faa posterioar a jumtii inferioare a gambei el se vede i se palpeaz n ntregime i aidoma tendonului cvadricepsului femural este antrenat n examenul neurologic (reflexele tendinoase rotulian i ahilian). M. tibialis posterior nu se evideniaz n ntregime; n micarea de flexie plantar uoar i supinaie a piciorului la subiectul, aflat n decubit dorsal poate fi vzut i palpat doar tendonul lui, care trece prin spatele maleolei mediale. M. flexor hallucis longus se testeaz din decubit ventral prin flexia falangei distale i opunerea de rezistent n sens contrar. 88.Elementele musculare i topografice din regiunea articulaiei talocrurale (gtul piciorului) i a piciorului, palpabile pe viu.Relieful piciorului e determinat de formaiunile osoase i tendoanele muchilor gambei; doar corpul muchiului extensor scurt al degetelor provoac pe partea lateral a dorsului piciorului o proeminen puin conturat. Tot pe partea dorsal a piciorului, n spaiile dintre proeminenele tendoanelor extensorilor lung i scurt ai degetelor i al extensorului lung al policelui pot fi palpai muchii interosoi dorsali.Pe faa plantar a piciorului, de-a lungul marginilor medial i lateral pot fi simii sub piele unii din muchii plantari mediali i laterali.

89.Grupele de muchi ai gtului.

Superficiali: platisma, sternocleidomastoidian Inserati pe hioid: suprahioidieni, digastric, stilohioidieni, milohioidieni, geniohioidieni, omohioidieni, sternohioidieni, sternotiroidieni, tirohioidieni

Profunzi: laterali (scalen anterior, mediu si posterior) , prevertebrali (lung al gitului, lung al capului, drepti anteriori si laterali ai capului)

90.Muchii, nserai pe osul hioid.DenumireOrigineInsertieFunctie

Suprahioidieni(urmatorii 4)Baza craniului, mandibula, limba si faringeleOsul hioidCoboritor al mandibulei, masticatie, deglutitie, vorbireRidicarea hioidului

DigastricVenterul posterior originea incisura mastoidiana a temporaluluiVenterul posterior originea- fosa digastrica a mandibulei insertia tendon intermediarDelimiteaza triunghiul submandibular

StilohioidianApofiza stiloidaOsul hioid

MilohioidianLinia milohioida a mandibuleiOsul hioidFormeaza planseul cavitatii bucale

GeniohoidianSpina mintalaOsul hioid

InfrahioidieniCoboritori ai hioidului

Omohioidian2 ventere Inferior- margineasuperioara a omoplatului, medial de incisura scapulei si lig. transvers superior Superior de latendon (inferiorului) Osul hioidDilata venele gituluiDeschide lumenul venos in fazele respiratiei

SternohioidianSuprafata posterioara a manubriului sternalOsul hioid

SternotiroidianFata posterioara a manubriului si cartilajului coastei 1Lina oblica a cartilajului tiroidTractiunea laringelui in jos

TirohioidianCartilajul tiroidOsul hioid

91.Muchii profunzi ai gtului.DenumireOrigineInsertieFunctie

Scaleni (tab de jos)

PrevertebraliFlexori ai capului

Lung al gituluiC1-th4Flexor al C cervicale

Lung al capuluiApofizele transverse C3-6Partea bazilara a occipitalului

Dreti anteriori si laterali ai capuluiMasele laterale a atlantului si apofizele lateralePartea bazilara si laterala a occipitalului

92.Muchii scaleni.DenumireOrigineInsertieFunctie

AnteriorTuberculii anteriori ai apofizelor transversale C3-6Tuberculul muschiului scalen anterior de pe coasta 1Maresc rigiditatea CVInclinarea CVFlexia cervicalei

MediuApofizele transverse C2-7Coasta 2(uneori 3)

PosteriorTuberculii posteriori ai apofizelor transverse C4-6Coasta 2(uneori 3)

93.Triunghiurile gtului.

94.Triungiul arterei linguale (Pirogov).Delimitat: anterior marginea posterioara a milohioidului posterior venterul posterioral digastricului superior nervul hipoglosContine: artera linguala

95.Muchii i formaiunile topografice din regiunea gtului, explorabile pe viu. M. platysma se evideniaz n caz de contracie bilateral a sa. M. sternocleidomastoideus proemin foarte mult la persoanele slabe i la brbai, mai ales n micarea de rotire i nclinare lateral a capului. Relieful sternocleidomastoidianului mbrac aspectul unui cordon oblic, ntins ntre apofiza mastoidian, manubriul sternal i extremitatea sternal a claviculei.M. sternocleidomastoideus poate fi palpat n ntregime, ndeosebi cnd este contractat.n partea sa superioar proeminena muchiului se apropie mult de proeminena ramurei mandibulare; ntre ele, imediat mai jos de lobulul auricular se afl o depresiune, care corespunde fosei retromandibulare.ntre proeminenele celor dou capete de origine sternal i clavicular ale muchiului se evideniaz triunghiul sau fosa supraclavicular mic (fossa supraclavicularis minor), n care pe scalenul anterior poate fi palpat nervul frenic.Lateral proeminena sternocleidomastoidianului mpreun cu proeminena marginii laterale a trapezului i cea a claviculei delimiteaz triunghiul sau fosa supracalvicular mare, care este vizibil n poziie obinuit de repaus, dar devine mai pronunat n inspiraie profund i ndeosebi cnd subiectul examinat ridic umrul, proiectndu-l anterior i nclin spre el capul. Marginea anterioar a proeminenei muchiului sternocleidomastoidian i proeminena viscerelor cervicale mediane delimiteaz anul carotidian n profunzimea cruia este plasat pachetul vasculonervos al gtului, aici pot fi percepute pulsaiile arterei carotide comune.n partea lor inferioar marginile anterioare ale proeminenelor ambilor sternocleidomastoidieni i conturul incizurii jugulare demarc o depresiune fosa suprasternal sau jugular (fossa jugularis). Pe faa anterioar a gtului uneori poate fi sesizat conturul unora din muchii infrahioidieni (sternohioidian, sternotiroidian), contraciile crora se simt sub degetele palpatoare n micarea de coborre a hioidului (cauzat de inspiraie profund, tuse).n partea superioar a feei anterioare a gtului, de ambele pri ale liniei mediane se evideniaz proeminenele muchilor suprahioidieni, dintre care mai mult venterul anterior al biventerului. Lateral de proeminenele muchilor, care constituie planeul bucal se afl cte a depresiune mic, ce corespunde localizrii glandei submandibulare. Muchii profunzi ai gtului nu sunt reprezentai la exterior prin reliefuri separate; dintre ei doar scalenii pot fi palpai (cel anterior n fosa supraclavicular mic, ceilali n fosa supraclavicular mare).

96.Muchii mimici ai feei.

DenumireOrigineInsertieFunctie

Orbicular al ochiului1.Partea palpebrala pielea pleoapelor2.Partea orbitala-circumferinta orbitei3.Lacrimala crista lacrimala si peretele dorsal al sacului lacrimalUnghiul lateral al ochiului1. Apropie pleoapele (inchide ochiul)1. Inchiderea fortata a ochiului1. Scurgerea lichidu;ui lacrimal

SprincenosArcul superciliarPielea sprincenelorCutele verticale( minie, durere)

Nazal(transversal si alar)Osul nazal Cartilajul si septul nazalConstrictia/dilatarea orificiilor nazale

Depresor al septului nazalPartea lara a muschiuli nazalCartilajul septului nazalTrage septul nazal in jos

Piramidal al nasuluiOs si cartilaj nazalPielea fruntiiCute transversale (durere)

Orbicular al guriiPartea labiala buzePartea marginala marginea muschiuluiInchidere orificiu bucalPronuntarea literelor o,uDeterminarea fizionomiei

Ridicator al buzei superioareMarginea infraorbitala a maxileiPlina nazo-labialaRidica buza superioara

Depresor al buzei inferioareBaza mandibuleiBuza inferioaraCoboara buza inferioara

Ridicator al unghiului guriiPartea superioara a fosei canineComisura labialaRidicator al comisurii labiale si buza superioara

Depresor al unghiului guriiFata externa a bazei mandibuleiComisura labialaCoboara comisura labiala

BuccinatorCreasta buccinatorie a mandibuleiApofiza alveolara a maxileiBuze

Apasa orazul la dintiFluierat si cintat

MentalProieminentele allveolare incisivi si caniniGropita barbieiPropulsarea buzei inferioare

Zigomatic micOs zigomaticPielea coltului guriiRidicarea buzei superioare, formind santul nazo-labial

Zigomatic mareOs zigomaticPielea coltului guriiProvocarea risului

RizoriuPielea obrazului si fascia masetericaComisura labialaGropite in obraji

97.Muchii masticatori.

DenumireOrigineInsertieFunctie

MaseterPartea superficiala origine-2/3 anterioare a arcului zigomatic, marginea inferioara a osului zigomatic -insertie- tuberozitatea maseterica a mandibuleiPartea profunda origine1/3posterioara a arcului zigomatic -insertie apofiza coronara a mandibuleiRidica mandibula

TemporalFosa temporalaProcesus coronoid a mandibuleiRidicarea mandibulei

Pterigoidian medialFosa pterigoidiana a apofizei omonimeTuberozitatea pterogoidiana a unghiului mandibuleiRetropulsia

Pterigoidian lateralFata maxilara ala major sfenoidApofiza pterigoidianaColul mandibulei, discul intraart., capsula art.Anteropulsia, Miscari laterale a mandibulei

98.Repere musculare din regiunea capului, explorabile pe viu.Muchii mimici asigur statornicia plicelor cutanate i prin contracia lor dau expresivitate feei, pe viu ei sunt vizibili i explorabili n ntregime. Relieful regiunii frontale, a regiunii orbitale i expresia ochilor sunt influenate de m. procerus, venter frontalis m. occipitofrontalis, m. corrugator supercilii, m. orbicularis oculi. Starea funcional a acestor muchi poate fi apreciat mai nti prin inspecie, privind simetria (sau asimetria) fantei palpebrale, a cutelor de piele de pe frunte (plicae cutanei transversi i plica verticalis), de pe rdcina nasului etc. persoanei examinate i se solicit s ncreeasc fruntea, s apropie (s ncrunte) sprncenele, s nchid ochii, s ncreeasc nasul. Muchii mimici din jurul orificiului bucal, din regiunile nasului i a brbiei determin relieful i forma buzelor, prezena anurilor (sulcus nasolabialis, sulcus mentolabialis) i a gropielor (fossa mentalis, gropia din obraz). Micrile buzelor i forma orificiului bucal sunt influenate de m. orbicularis oris, m. depressor anguli oris, m. depressor labii inferioris, m. zygomaticus major, m. levator labii superioris, m. buccinator. Despre starea funcional a acestor muchi se poate judeca dup aspectul plicelor i gropielor i simetria feei, mai ales n timpul vorbirii i n reaciile emotive (zmbet, rs, plns), precum i dup micrile voluntare, pe care le efectueaz subiectul examinat. Dintre muchii masticatori la formarea reliefului regiunilor temporal i maseterin contribuie muchii omonimi. Aceti muchi pot fi palpai sau chiar observai n timpul actului de masticaie.Funcia muchilor masticatori poate fi apreciat examinnd micrile masticatorii, poziia mandibulei cnd persoana examinat deschide gura, precum i palpnd muchii i opunnd rezisten micrilor de ridicare, lateralitate i de proiecie nainte i napoi a mandibulei.