8/18/2019 Muscat de Hamburg

http://slidepdf.com/reader/full/muscat-de-hamburg 1/2

Muscat de HamburgDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Muscat de Hamburg

Muscat de Hamburg (sau Muscat de Hambourg   iș  Tămâioasă Hamburg ) este o varietate destruguri rezultată din încruci area varietă ilor ș ț Muscat d'Aleandrie  iș  !rollinger  (soi cunoscut i cuș

numele "rankent#al)$ %nsă con&irmarea prin analize AD încă nu a &ost &ăcută$ %ncă nu este clardacă includerea numelui ora uluiș  Hamburg în denumirea acestui soi sa datorat &aptului că îmbutelierea vinului bazat pe această varietate a &ost atestată prima oară în Hamburg, în *+$Din Hamburg, vinul din struguri Muscat de Hamburg a devenit popular în Anglia încep-nd din*.$

Cuprins  /ascunde0

• 1trugurii

• 2%nsu irile biologiceș

• +3erin e agrote#niceț

• 4%nsu irile agrote#nice i te#nologiceș ș

• 51inonime

• 6ibliogra&ie

Strugurii/modi&icare 7 modi&icare sursă0

1unt mari, ramuro i, cu rami&ica iile secundare &oarte dezvoltate$ 8edunculul este lung iș ț ș

erbaceu, la &el i restul ciorc#inelui$ 6oabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic deș

muscat i acoperite cu un strat gros deș  pruină$

 %n cultură se înt-lnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg9 un biotip cu boabe s&erice, u orș

ovale, colorate uni&orm în negrualbăstrui, considerat cel mai valoros, i altul cu boabeș

elipsoidale, colorate neuni&orm în ro uviolaceu, mai pu in valoros$ș ț

 Însu irile biologiceș /modi&icare 7 modi&icare sursă0

8/18/2019 Muscat de Hamburg

http://slidepdf.com/reader/full/muscat-de-hamburg 2/2

8erioada de vegeta ie mi:locie este de 5;. zile, timp în care necesită o temperatură globalăț

de peste +.<3$ Are o cre tere vegetativă puternică i &ertilitate bună, 5..= din lăstari &iindș ș

&ertili$ >ste sensibil la meiere  iș  mărgeluire, &enomene care se mani&estă puternic spre v-r&ulciorc#inilor$ %n anii cu condi ii climatice ne&avorabile, în timpul în&loritului, &lorile nu leagă i cad înț ș

masă, acesta constituind de&ectul ma:or al soiului Muscat de Hamburg$

?ezisten e biologice9 mi:locie la ger (*<3)@ slabă la secetă@ &oarte sensibilțla mană, &ăinare  iș  putregaiul cenu iuș  al strugurilor$ %n zonele de es este puternic atacat deș  molii$

Cerin e agrotehniceț /modi&icare 7 modi&icare sursă0

Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură iș  insola ieț $ De aceea se cultivă în condi iiț

bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice$ 8re&eră solurile u oare, bine aprovizionate cuș

substan e nutritive i apă$ 8entru asigurarea polenizării suplimentare, în planta ii se asociază înț ș ț

sortiment biologic cu soiul 3insault9 2 r-nduri de Muscat Hamburg, r-nd de 3insault cu care seaseamană la struguri$ ecesită tăiere lungă cu *. oc#i a coardelor, &orma de conducererecomandată &iind capul înăl at dr$ț  uBot$ !ăierea în cepi de rod duce la diminuarea produc iei$ț

 %ncărcătura la tăiere este de 25 oc#i$

 Însu irile agrotehnice i tehnologiceș ș /modi&icare 7 modi&icare sursă0

 %n ?om-nia soiul Muscat de Hamburg este cultivat pe o supra&a ă de aproimativ 2$C.. #ectare$ț

 %n condi iile ecoclimatice dinț  ?om-nia, maturarea strugurilor se realizează cu .5 ziledupă 3#asselas dor (soi de epoca a EFa)$

 %n sudul ării, maturarea strugurilor începe încă pe la &inele lunii august, iar în podgoriileț

subcarpatice în tot cursul lunii septembrie$ 8roduc iile ob inute sunt mi:locii (.4 tG#a), din careț ț

.;.= reprezintă produc ia mar&ă$ Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este redusăț

(.5 zile), după care boabele se zb-rcesc i pierd din aromă$ș

a maturarea deplină, strugurii acumulează cantită i mari de za#ăr (.;. gGl), aciditateaț

răm-ne ec#ilibrată (4,55,5 gGl H21I4), înc-t strugurii sunt vini&icabili, ob in-nduse vinuri u oareț ș

de masă$