mircea eliade - aspecte ale mitului.pdf

8/10/2019 Mircea Eliade - Aspecte ale mitului.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-eliade-aspecte-ale-mituluipdf 1/28

Mircea Eliade, Aspecte ale mitului

în româneşte de Paul G. Dinopol,Univers, 1978, pp. 1-70

Capitolul I

STRUCTURA MITURILORImportanţa „mitului viu”

De mai bine de o um!tate de vea", savan#ii o""identali au situatstudiul mitului într-o perspe"tiv! "are "ontrasta în "$ip apre"iabil "u, s!%i"em, a"eea a vea"ului al &'&-lea. (n lo" de a trata, "a prede"esorii lor,mitul în a""ep#iunea obişnuit! a termenului, alt)el %is, drept o *)abul!+, o*)i"#iune+, o *inven#ie+, l-au a""eptat aşa "um era în#eles în so"iet!#ile

ar$ai"e, unde mitul desemnea%!, dimpotriv!, o *istorie adev!rat!+ şi, maimult în"!, )oarte pre#ioas! dat )iind "! este sa"r!, eemplar! şi semni)i"ativ!.Dar a"east! nou! valoare semanti"! atribuit! termenului de mit )a"e destulde e"$ivo"! )olosirea lui în limbaul "urent. (ntr-adev!r, a"est "uvânt e )olosita%i atât în sensul de )i"#iune sau de ilu%ie "ât şi în sensul, )amiliar maiales etnolo/ilor, so"iolo/ilor şi istori"ilor reli/iilor, de tradi#ie sa"r!,revela#ie primordial!, model eemplar.

om st!rui mai în"olo asupra istori"ului di)eritelor semni)i"a#ii pe"are "uvântul mit le-a îmbr!"at în lumea anti"! şi "reştin! "). "apitolele

'''-'&2. 3oat! lumea ştie "! de la &eno)on aproimativ 454-670 î.e.n.2în"oa"e "are a "riti"at şi înl!turat "el dintâi epresiile mitolo/i"e aledivinit!#ii )olosite de omer şi de esiod /re"ii au /olit treptat mythos-ulde ori"e valoare reli/ioas! şi meta)i%i"!. pus atât lui logos "ât şi mai târ%iului historia, mythos a s)ârşit prin a indi"a tot "e nu poate eista "u adev!rat.:a rândul s!u, iudeo-"reştinismul "onsidera de domeniul min"iunii şi alilu%iei tot "e nu era usti)i"at sau validat de unul din "ele dou! Testamente.

;u în a"est sens dealtminteri "el mai obişnuit în limbaul "urent2în#ele/em noi mitul. <ai pre"is, nu stadiul mintal sau momentul istori" în

"are mitul a devenit o )i"#iune ne interesea%! pe noi. =er"etarea noastr! vaavea în primul rând drept obie"t so"iet!#ile primitive în "are mitul este saua )ost pân! în timpul din urm! viu, în sensul "! în)!#işea%! modele pentru"omportarea omeneas"! şi prin îns!şi a"easta "on)er! eisten#ei semni)i"a#ieşi valoare. > în#ele/e stru"tura şi )un"#ia miturilor în so"iet!#ile tradi#ionaledespre "are este vorba nu înseamn! numai a elu"ida o etap! din istoria/ândirii omeneşti, înseamn! deopotriv! a în#ele/e mai bine o "ate/orie de"ontemporani de-ai noştri.

=a s! ne m!r/inim la un eemplu, a"ela al aşa-numitelor cargo cults

ale "eaniei, ar )i /reu s! interpret!m o serie întrea/! de "omport!rineobişnuite )!r! a ne re)eri la usti)i"area lor miti"!. >"este "ulte pro)eti"e şi

1



milenariste pro"lam! iminen#a unei ere )abuloase de abunden#! şi de )eri"ire.'ndi/enii vor )i din nou st!pâni asupra insulei lor şi nu vor mai mun"i, "!"imor#ii se vor întoar"e în vapoare m!re#e, în"!r"ate "u m!r)uri, asemenea"ar/oboturilor uriaşe pe "are albii le întâmpin! în porturile lor. 'at! pentru "e

"ele mai multe din a"este cargo cults ne"esit!, pe de o parte distru/ereaanimalelor domesti"e şi a utilaului, şi pe de alta, "onstru"#ia unor marima/a%ii în "are vor )i depo%itate provi%iile aduse de mor#i. =utare miş"are

pro)eti%ea%! sosirea lui =ristos pe un vapor de m!r)uri? o alta aşteapt! sosirea@>meri"ii+. nou! er! paradi%ia"! va în"epe, şi adep#ii "ultului respe"tiv vordeveni nemuritori. >numite "ulte impli"! de asemeni a"te or/ia"e, "!"iinterdi"#iile şi obi"eiurile p!mântului san"#ionate de tradi#ie îşi vor pierdera#iunea de a )i, şi lo"ul lor va )i luat de libertatea absolut!. Dar toate a"estea"te şi "redin#e se epli"! prin mitul înghiţirii Lumii de către neant, urmată de

o nouă Facere şi de înscăunarea Epocii de Aur , mit de "are ne vom o"upamai departe.Aapte similare s-au produs în 1950 în =on/o "u prileul dobândirii

independen#ei na#ionale. (n "utare sat b!ştinaşii au s"os a"operişurile"olibelor "a s! lase s! trea"! ploaia de mone%i de aur pe "are str!moşii aveaus-o )a"! s! "ad!. (ntr-alt! parte, în del!sarea /eneral!, numai drumurile "edu" spre "imitir au )ost între#inute, pentru a da str!moşilor posibilitatea s!aun/! în sat. Pân! şi e"esele or/ia"e aveau un sens, de vreme "e, potrivitmitului, în %iua în "are va în"epe Bra ;ou!, toate )emeile vor apar#ine tuturor

b!rba#ilor.B )oarte probabil "! )apte de a"est /en vor deveni din "e în "e mai

rare. Ce poate presupune "!, drept urmare a dobândirii independen#ei de "!tre)ostele "olonii, @"omportarea miti"!+ va dispare. Dar "eea "e se va întâmplaîntr-un viitor mai mult sau mai pu#in îndep!rtat nu ne va auta s! în#ele/em"eea "e s-a întâmplat re"ent. =eea "e ne interesea%! înainte de toate e s!sesi%!m sensul a"estor "omport!ri stranii, s! în#ele/em "au%a şi usti)i"areaa"estor e"ese. =!"i a le în#ele/e înseamn! a le re"unoaşte drept )apteomeneşti, drept )apte de "ultur!, drept "rea#ii ale spiritului, iar nu dreptr!bu)niri patolo/i"e ale instin"telor, drept bestialitate sau in)antilism. ;u

eist! alt! alternativ! sau ne str!duim s! ne/!m, s! minimali%!m sau s!uit!m asemenea e"ese, "onsiderându-le "a%uri i%olate de @s!lb!ti"ie+, "arevor disp!rea "u totul, "ând triburile se vor )i @"ivili%at+? sau ne d!m ostenealas! în#ele/em ante"edentele miti"e "are epli"!, usti)i"! e"esele de a"est /enşi le "on)er! o valoare reli/ioas!. >"east! din urm! atitudine este, dup!

p!rerea noastr!, sin/ura "are merit! s! )ie re#inut!. ;umai într-o perspe"tiv!istori"o-reli/ioas! sunt asemenea "omport!ri sus"eptibile s! se impun! drept)apte de "ultur! şi s!-şi piard! "ara"terul aberant sau monstruos de o""opil!res" sau de a"t pur instin"tiv.

E



(ntru"ât m! priveşte, de)ini#ia "are mi se pare "ea mai pu#inimper)e"t!, dat )iind "! este "ea mai lar/!, e urm!toarea mitul povesteşte oistorie sa"r!? el relatea%! un eveniment "are a avut lo" în timpul primordial,timpul )abulos al @în"eputurilor+. >lt)el %is, mitul povesteşte "um, mul#umit!

ispr!vilor )iin#elor supranaturale, o realitate s-a n!s"ut, )ie "! e vorba derealitatea total!, =osmosul, sau numai un )ra/ment o insul!, o spe"ieve/etal!, o "omportare uman!, o institu#ie. B aşadar întotdeauna povesteaunei @)a"eri+ ni se povesteşte "um "eva a )ost produs, a în"eput să fie. <itulnu vorbeşte de"ât despre "eea "e s-a întâmplat realmente, despre "eea "e s-aîntâmplat pe deplin. Personaele miturilor sunt )iin#e supranaturale. Ble sunt"unos"ute mai ales prin "eea "e au )!"ut în timpul presti/ios al@în"eputurilor+. <iturile revelea%! aşadar a"tivitatea lor "reatoare şide%v!luie sa"ralitatea sau numai "ara"terul @supranatural+2 operelor lor. (n

)ond, miturile des"riu diversele şi uneori dramati"ele i%bu"niri în lume asa"rului sau a supranaturalului2. 3o"mai a"east! i%bu"nire a sa"rului fundamentează "u adev!rat lumea şi o )a"e aşa "um arat! a%i. <ai mult în"!to"mai în urma interven#iilor )iin#elor supranaturale este omul "eea "e e a%i, o)iin#! muritoare, seuat! şi "ultural!.

om avea prileul s! "omplet!m şi s! nuan#!m a"este "âteva indi"a#ii preliminare, dar se "uvine s! subliniem, )!r! întâr%iere un )apt "are ni se pareesen#ial mitul este "onsiderat drept o istorie sa"r!, aşadar o @istorieadev!rat!+ dat )iind "! se re)er! întotdeauna la realităţi. <itul "osmo/oni" e@adev!rat+, deoare"e eisten#a lumii st! m!rturie în a"east! privin#!? mitulre)eritor la ori/inea mor#ii este de asemeni @adev!rat+, deoare"e )aptul "!omul e muritor îl dovedeşte.

Din )aptul "! mitul povesteşte aşa-%isele gesta ale )iin#elorsupranaturale şi mani)estarea puterilor lor sa"re, el devine modelul eemplaral tuturor a"tivit!#ilor omeneşti semni)i"ative. =ând misionarul-etnolo/ =.Ctre$loI îi întreba pe australienii arunta de "e "elebrea%! anumite "eremonii,i se r!spundea în "$ip invariabil @Pentru "! aşa le-au statorni"it str!moşiinoştri+. 'ar popula#ia Jai din ;oua Guinee re)u%a s!-şi modi)i"e )elul de amun"i şi de a tr!i şi epli"a a"est lu"ru în )elul urm!tor @>şa au )!"ut ai

noştri ;emu str!moşii miti"i2 şi noi )a"em la )el+. K2 (ntîlnim ea"ta"eeaşi usti)i"are în ru/!"iunea "are înso#eşte ritualul tibetan primitiv @>şa"um ni s-a transmis de la în"eputul )a"erii lumii, aşa trebuie noi s! ert)imL...M. >şa "um au )!"ut str!moşii noştri în timpurile str!ve"$i, aşa )a"em noiast!%i+. Ni tot a"easta e usti)i"area invo"at! de teolo/ii şi de ritualiştii$induşi. @3rebuie s! )a"em "eea "e %eii au )!"ut la în"eput.+ atapatha

!r"hmana2 @>şa au )!"ut %eii? aşa )a" oamenii.+Taittiriya !r"hmana2.Dup! "um am ar!tat într-alt! parte, "$iar şi "omport!rile şi a"tivit!#ile

pro)ane ale omului îşi /!ses" modelele în )aptele )iin#elor supranaturale. :a

b!ştinaşii navao @)emeile trebuie s! se aşe%e "u pi"ioarele în"ru"işate sub eleşi într-o parte, b!rba#ii "u pi"ioarele în"ru"işate înainte, pentru "! st! spus "!,

6



la în"eput, Aemeia s"$imb!toare şi U"i/aşul de monştri s-au aşe%at în a"este po%i#ii.+ Potrivit tradi#iilor miti"e ale tribului australian Jaraderi, toateobi"eiurile p!mântului, toate "omport!rile au )ost întemeiate, în @remeaisului+, de dou! )iin#e supranaturale, Oa/adimbiri de pild!, )elul de a

"oa"e "utare /r!un#e, sau de a vâna un animal "u autorul unui "ioma/, po%i#ia anume "e trebuie luat! "a s! urine%i et".2.'nutil s! înmul#im eemplele. Dup! "um am ar!tat în Le #ythe de

l$%ternel &etour '#itul (eşnicei întoarceri2 şi dup! "um se va vedea şi mai bine în "ele "e vor urma, )un"#ia dominant! a mitului este de a în)!#işamodelele eemplare ale tuturor riturilor şi ale tuturor a"tivit!#ilor omeneştisemni)i"ative atât alimenta#ia sau "!s!toria, "ât şi mun"a, edu"a#ia, arta sauîn#elep"iunea. >"east! "on"ep#ie nu este lipsit! de importan#! pentruîn#ele/erea omului so"iet!#ilor ar$ai"e şi tradi#ionale, şi vom st!rui asupra ei

în "ele "e vor urma.“ Istorie adev#rat#” $ “Istorie "als#”

om ad!u/a "! în so"iet!#ile în "are mitul în"! mai este viu, b!ştinaşiideosebes" "u /ri! miturile @istorii adev!rate+ de )abule sau de basme, pe"are le numes" @istorii )alse+.

>uto$tonii paInee @stabiles" o deosebire între istoriile adev!rate şiistoriile )alse, şi rânduies" printre istoriile adev!rate în primul rând pe toate

"ele "are se re)er! la ori/inile lumii? prota/oniştii a"estora sunt )iin#e divine,supranaturale, "ereşti sau astrale. ;umaide"ât dup! a"eea vin basmele "arerelatea%! minunatele aventuri ale eroului na#ional, un om din popor "are adevenit salvatorul poporului s!u, eliberându-l de monştri, s"!pându-l de)oamete, sau de alte "alamit!#i, s!vârşind alte ispr!vi nobile şi adu"!toare de

bine. Urmea%!, în s)ârşit, istoriile în le/!tur! "u aşa-numi#ii medecine)men şi"are epli"! "um a dobândit "utare vr!itor puteri supranaturale, "um s-an!s"ut "utare sau "utare aso"ia#ie de şamani. 'storiile )alse sunt a"elea "are

povestes" aventurile şi ispr!vile ni"ide"um în!l#!toare ale "ootului, lupul

"âmpiei. Pe s"urt, în istoriile adev!rate avem de-a )a"e "u sa"rul şi "usupranaturalul? în "ele )alse, dimpotriv!, "u un "on#inut pro)an, deoare"e"ootul e etrem de popular în a"east! mitolo/ie "a şi în "elelalte mitolo/iinord-ameri"ane, în "are apare sub tr!s!turile unui înşel!tor, ale unui mişel,ale unui prestidi/itator şi ale unui des!vârşit ti"!los.+

'ndienii din tribul "$eroJee )a" de asemeni deosebirea dintre miturilesa"re "osmo/onia, "rearea aştrilor, ori/inea mor#ii2 şi istoriile pro)ane "areepli"!, de pild!, anumite "urio%it!#i anatomi"e sau )i%iolo/i"e aleanimalelor. Fe/!sim a"eeaşi deosebire în >)ri"a? ne/rii $erero so"otes" "!

istoriile "are povestes" în"eputurile di)eritelor /rupe ale tribului suntadev!rate dat )iind "! se re)er! la )apte "are au avut lo" cu ade(ărat , în timp

4



"e povestirile mai mult sau mai pu#in "omi"e n-au ni"i un temei. =ât despre b!ştinaşii din 3o/o, ei "onsider! miturile re)eritoare la ori/ine drept @absolutreale+.

'at! motivul pentru "are miturile nu se pot povesti ori"um. (n

numeroase triburi ele nu sunt re"itate în pre%en#a )emeilor şi a "opiilor, adi"!în pre%en#a neini#ia#ilor. (ndeobşte, miturile sunt împ!rt!şite neo)i#ilor denişte b!trâni instru"tori, în timpul perioadei lor de i%olare în un/l!, şi a"easta)a"e parte din ini#ierea lor. (n a"east! privin#!, F. Piddin/ton observ! despre

popula#ia Jaraderi @<iturile sa"re "are nu pot )i "unos"ute de )emei sere)er! îndeosebi la "osmo/onie şi mai ales la instituirea "eremoniilor deini#iere+.

Cpre deosebire de @istoriile )alse+ "are pot )i povestite ori"ând şioriunde, miturile nu trebuies" re"itate de"ât în cursul unui inter(al de timp

sacru în /enere toamna sau iarna, şi numai noaptea2. >"est obi"ei s-a p!strat"$iar şi la popoare "are au dep!şit stadiul "ulturii ar$ai"e. :a tur"o-mon/olişi la tibetani, re"itarea "ânte"elor epi"e ale "i"lului Gesor nu poate avea lo"de"ât în nop#ile de iarn!. @Fe"itarea este asimilat! unui )arme" puterni". Baaut! la ob#inerea unor avantae de tot )elul, îndeosebi su""es la vân!toare şila r!%boi LKM. (nainte de a se re"ita se pre/!teşte o arie pres!rat! "u )!in! deor% pr!it!. >s"ult!torii sunt aşe%a#i de ur împreur. Oardul re"it! epopeeatimp de mai multe %ile. >lt!dat!, %i"e-se, se vedeau atun"i pe a"east! arieurmele "opitelor "alului lui Gesor. Fe"itarea provo"a aşadar pre%en#a real! aeroului.+

Ce dezv#luie miturile

Deosebirea statorni"it! de indi/eni între @istoriile adev!rate+ şi@istoriile )alse+ este semni)i"ativ!. =ele dou! "ate/orii de nara#iuniîn)!#işea%! @istorii+, adi"! relatea%! o su""esiune de evenimente "are au avutlo" într-un tre"ut îndep!rtat şi )abulos. =u toate "! personaele miturilor suntîn /enere %ei şi )iin#e supranaturale, iar "ele ale basmelor nişte eroi sau nişteanimale minunate, toate a"este personae au o tr!s!tur! "omun! nu )a" parte

din lumea "ea de toate %ilele. Ni totuşi indi/enii au sim#it "! e vorba de@istorii+ radi"al di)erite. =!"i tot "e e relatat de mituri îi pri(eşte direct , pe"ând basmele şi )abulele se re)er! la evenimente "are, "$iar da"! au produss"$imb!ri în lume "). parti"ularit!#ile anatomi"e sau )i%iolo/i"e ale anumitoranimale2, n-au modi)i"at @"ondi#ia+ omului "a atare.

(ntr-adev!r, miturile des"riu nu numai ori/inea lumii, a animalelor, a plantelor şi a omului, "i şi toate evenimentele primordiale în urma "!roraomul a devenit "eea "e e a%i, adi"! o )iin#! muritoare, seuat!, or/ani%at! înso"iet!#i, nevoit! s! mun"eas"! şi mun"ind potrivit anumitor re/uli. Da"!

lumea e*istă, da"! omul e*istă, lu"rul se epli"! prin a"eea "! )iin#elesupranaturale au des)!şurat o a"tivitate "reatoare @în vremea în"eputurilor+.

5



Dar alte evenimente au avut lo" dup! )a"erea lumii şi a omului, iar omul aşacum arată azi, e re%ultatul dire"t al a"estor evenimente miti"e, el esteconstituit de aceste e(enimente. B muritor pentru "! "eva s-a întâmplat in illotempore. Da"! a"est lu"ru nu s-ar )i întâmplat, omul n-ar )i muritor? ar )i

putut eista la in)init, "a pietrele, sau şi-ar )i putut s"$imba periodi" pielea, "aşerpii? drept "are ar )i )ost în stare s!-şi primeneas"! via#a adi"! s-o reîn"eap!la in)init. Dar mitul ori/inii mor#ii istoriseşte "e s-a întâmplat in illo temporeşi, povestind a"est in"ident, epli"! de ce omul e muritor.

>m putea uşor înmul#i eemplele. Dar "ele "are pre"ed! arat! şi aşaîndeauns de "lar de "e, pentru omul ar$ai", mitul pre%int! "ea mai mareimportan#!, în timp "e basmele şi )abulele nu. <itul îl înva#! @istoriile+

primordiale "are l-au "onstituit din pun"t de vedere eisten#ial, şi tot "e sere)er! la eisten#a lui şi la propriul s!u mod de a eista în =osmos îl priveşte

dire"t. om vedea îndat! "onse"in#ele pe "are a"east! stranie "on"ep#ie le-aavut în "eea "e priveşte "omportarea omului ar$ai". B "a%ul s! observ!m "!,aşa "um omul modern se so"oteşte un produs al istoriei, omul so"iet!#ilorar$ai"e se pro"lam! re%ultatul unui anumit num!r de evenimente miti"e. ;i"iunul, ni"i "el!lalt nu se "onsider! @dat+, @)!"ut+ o dat! pentru totdeauna, aşa"um de pild!, se )a"e o unealt! într-un "$ip de)initiv. Un om modern ar puteara#iona în )elul urm!tor sunt aşa "um sunt a%i pentru "! un anumit num!r deevenimente mi s-au întâmplat, dar a"este evenimente n-au )ost "u putin#!de"ât pentru "! a/ri"ultura a )ost des"operit! a"um vreo 8.000 - 9.000 de anişi pentru "! "ivili%a#iile urbane s-au de%voltat în rientul >propiat anti",

pentru "! >leandru <a"edon a "u"erit >sia, iar >u/ust a întemeiat imperiulroman, pentru "! Galileu şi ;eIton au revolu#ionat "on"ep#ia despre univers,des"$i%ând "alea des"operirilor ştiin#i)i"e şi pre/!tind avântul "ivili%a#ieiindustriale, pentru "! Fevolu#ia )ran"e%! a avut lo" şi pentru "! dup!r!%boaiele napoleoniene ideile de libertate, de demo"ra#ie şi de usti#ieso"ial! au r!s"olit din temelii lumea o""idental! şi aşa mai departe.

3ot ast)el, un @primitiv+ şi-ar putea spune sunt "um sunt a%i pentru "!o serie de evenimente s-au petre"ut înaintea mea. Dar el trebuie numaide"ât

s! adau/e evenimente "are s-au petre"ut în (remurile mitice, "are "onstituie, prin urmare, o istorie sacră, dat )iind "! personaele dramei nu sunt oameni,"i )iin#e supranaturale. <ai mult în"! în timp "e un om modern deşi se"onsider! produsul des)!şur!rii istoriei universale, nu se "rede dator s-o"unoas"! în totalitatea ei, omul so"iet!#ilor ar$ai"e e nu numai obli/at s!-şirememore%e istoria miti"! a tribului s!u, dar el reactualizează periodi" o

parte destul de mare din ea. >i"i sesi%!m deosebirea "ea mai important!dintre omul so"iet!#ilor ar$ai"e şi omul modern ireversibilitateaevenimentelor "are, pentru a"esta din urm! repre%int! nota "ara"teristi"! a

istoriei, nu "onstituie o eviden#! pentru "el dintâi.

7



=onstantinopolul a )ost "u"erit de tur"i în 164H, iar Oastilia a "!%ut la16 iulie 1789. >"este evenimente sunt ireversibile. A!r! îndoial!, 16 iuliedevenind s!rb!toarea na#ional! a Fepubli"ii Aran"e%e, luarea Oastiliei se"omemorea%! în )ie"are an dar nu evenimentul istori" propriu-%is este

rea"tuali%at. Pentru omul so"iet!#ilor ar$ai"e, dimpotriv!, "eea "e s-a petre"uta+ origine e sus"eptibil s! se repete prin )or#a riturilor. Bsen#ialul pentru el e,aşadar, "unoaşterea miturilor. ;u numai pentru "! miturile îi o)er! oepli"a#ie a lumii şi a propriului s!u mod de a eista în lume, "i mai ales

pentru "!, rememorându-şi-le, rea"tuali%ându-le, el e în stare s! repete "eea"e %eii, eroii sau str!moşii au )!"ut a+ origine. > "unoaşte miturile înseamn!a a)la ori/inea lu"rurilor. =u alte "uvinte, a)l!m nu numai "um lu"rurile auauns s! eiste, "i şi unde le putem /!si şi "um le putem )a"e s! apar! din nouatun"i "ând ele dispar.

Ce %nseamn# “a !unoa&te miturile”

K2 edem aşadar "! @istoria+ povestit! de mit "onstituie o"unoaştere de ordin e%oteri", nu numai pentru "! este se"ret! şi setransmite în "ursul unei ini#ieri, dar şi pentru "! a"east! @"unoaştere+ esteînso#it! de o putere ma/i"!-reli/ioas!. (ntr-adev!r, a "unoaşte ori/inea unuiobie"t, a unui animal, a unei plante et"., înseamn! a dobândi asupra lor o

putere ma/i"!, mul#umit! "!reia reuşim s! le domin!m, sau s! le înmul#im potrivit bunului nostru pla". Brland ;ondensJiQld a relatat "âteva eempledeosebit de su/estive, re)eritoare la indienii "una. Potrivit "redin#ei lor,vân!torul "u su""es e "el "are "unoaşte ori/inea vânatului. 'ar da"! i%butims! domesti"im anumite animale, putem )a"e a"est lu"ru deoare"e vr!itorii"unos" se"retul "re!rii lor. De asemeni, suntem în stare s! #inem în mân! un)ier roşu, sau s! apu"!m "u mâinile şerpi veninoşi, da"! "unoaştem ori/inea)o"ului şi a şerpilor. K2

B vorba de o "redin#! destul de r!spândit! şi "are nu apar#ine numaiunui anumit tip de "ultur!. (n insula 3imor, de pild!, "ând o ore%!rie mer/e

prost, "ineva "are "unoaşte tradi#iile miti"e re)eritoare la ore% se du"e pe

"âmp. *Bl îşi petre"e noaptea în "abana planta#iei, re"itând le/enda "areepli"! "um s-a auns s! se "ultive ore%ul mit de ori/ine2K =ei "are )a"a"est lu"ru nu sunt preo#i.+ Fe"itând mitul de ori/ine, ei siles" ore%ul s! searate )rumos, vi/uros şi des, aşa "um era "ând a apărut pentru prima oară.

;u spre a-l @instrui+, spre a-l @înv!#a+ "um s! se poarte i se aminteşte "um a)ost "reat. Bl este silit în chip magic să se întoarcă la origine, adi"! s!reitere%e "rearea sa eemplar!.

ale(ala povesteşte "um b!trânul RinRmQinen s-a r!nit /rav pe "ând"onstruia o bar"!. >tun"i *a în"eput s! #eas! )arme"e, asemenea tuturor

vra"ilor ma/i"ieni. Cpuse vorbele de vra!,S :un/i des"ânte"e rostit-a, SPotrivi "um se "uvine S Preas"unsele "uvinte, S Dar nu-i mai veneau în

8



minte S orbe despre )ier, înalte S =e i-ar )i în"$is şi rana, S >r )i )ost %!vor puterni" S Pentru r!ni de )ier )!"ute, S De o#elul "el albastru.+ (n "ele dinurm!, dup! "e a "erut autor altor vr!itori, RinRmQinen a e"lamat *Ntiu deundT se tra/e )ierul, S Unde se n!s"u o#elul? S >erul )u-întâia mum!, S =el mai

vârstni" din )ra#i, apa? S Aierul )u din to#i mai tân!r, S Ce ivi, la milo", )o"ul. SUJJo, %eul "el mai mare, S =el >toate%iditorul, S Desp!r#i de aer apa, S >retras din m!ri p!mântul? S Oietul )ier nu se n!s"use, S ;u avea puteri s!"reas"!. S UJJo, %eul "el din aer, S >mândou! p!lmi )re"at-a, S De/etele lui,

pe toate, S Pe /enun"$iul lui, pe stân/ul? S C-au n!s"ut din el trei )ete, S<ândre )ii"e ale Airii? S =âteştrele )ur! mume S >le )ierului, - obârşii S >To#elului albastru.+

B "a%ul s! not!m "!, în a"est eemplu, mitul ori/inii )ierului )a"e partedin mitul "osmo/oni" şi îl prelun/eşte întru"âtva. De#inem ai"i o not!

spe"i)i"!, etrem de important!, a miturilor de ori/ine, not! pe "are o vomstudia în "apitolul urm!tor.'deea "! un lea" nu-şi produ"e e)e"tul de"ât da"! îi "unoaştem

ori/inea e )oarte r!spândit!. (l vom "ita din nou pe Brland ;ordensJiQld@Aie"are "ânt ma/i" trebuie s! )ie pre"edat de un des"ânte" "are vorbeştedespre ori/inea lea"ului )olosit, alt)el a"esta nu-şi produ"e e)e"tul LKM.Pentru "a lea"ul sau "ântul s!-şi produ"! e)e"tul, trebuie s! "unoaştemori/inea plantei, )elul în "are a )ost %!mislit! de "!tre "ea dintâi )emeie+. K2

om vedea în "apitolul urm!tor "!, înto"mai "a în mitul luiRinRmQinen "itat mai sus, ori/inea lea"urilor este strâns le/at! de povesteaori/inii lumii. om pre"i%a totuşi ai"i "! e vorba de o "on"ep#ie /eneral! "arese poate )ormula în )elul urm!tor nu se poate îndeplini un ritual dacă nu i secunoaşte -originea, adică mitul care po(esteşte cum ritualul a fost îndeplinit

pentru prima oară. (n timpul servi"iului )unerar, şamanul na-J$i, dto-mba,"ânt! @ s!-l înso#im a"um pe mort şi o s! avem parte de noi dureri. S s!dans!m din nou şi o s!-i doborâm la p!mânt pe demoni. S Da"! nu ştim deunde vine dansul, S ;u trebuie s! vorbim despre el, S Da"! nu "unoaştemori/inea dansului, S ;u putem dansa+. K2

(n "ele mai multe "a%uri nu aun/e s! "unoaştem mitul de ori/ine,trebuie s!-l re"it!m? ne pro"lam!m întru"âtva ştiin#a, o arătăm. Dar asta nu etotul re"itând sau "elebrând mitul ori/inii, ne l!s!m p!trunşi de atmos)erasa"r! în "are s-au des)!şurat evenimentele mira"uloase. 3impul miti" alori/inilor este un timp @tare+, deoare"e el a )ost trans)i/urat de pre%en#aa"tiv!, "reatoare a )iin#elor supranaturale. Fe"itând miturile ne reinte/r!m îna"el timp )abulos şi prin urmare, devenim într-un )el @"ontemporanii+evenimentelor evo"ate, ne împ!rt!şim din pre%en#a %eilor şi a eroilor. C-ar

putea spune, într-o )ormul! sumar!, "! @tr!ind+ miturile ieşim din timpul pro)an, "ronolo/i", şi p!trundem într-un timp "alitativ di)erit, un timp

@sa"ru+, deopotriv! primordial şi re"uperabil la in)init. >"east! )un"#ie a

9



mitului asupra "!reia am st!ruit în Le #ythe de l$%ternel &etour se vadesprinde şi mai bine în "ursul anali%elor "are vor urma.

Stru!tura &i "un!ţia miturilor

>"este "âteva observa#ii preliminare aun/ s! pre"i%e%e anumite note"ara"teristi"e ale mitului. (n linii /enerale se poate spune "! 1 mitul, aşa"um îl tr!ies" so"iet!#ile ar$ai"e, "onstituie istoria )aptelor )iin#elorsupranaturale? E "! a"east! istorie este "onsiderat! "a )iind absolutade(ărată pentru "! se re)er! la nişte realit!#i2 şi sacră pentru "! este opera)iin#elor supranaturale2? H "! mitul se re)er! întotdeauna la o @"rea#ie+, el

povesteşte "um a auns un lu"ru s! eiste, sau "um au luat naştere o"omportare, o institu#ie, un )el de a mun"i? a"esta e motivul pentru "are

miturile "onstituie paradi/mele ori"!rui a"t omenes" semni)i"ativ? 6 "!,având "unoştin#! de mit, "unoaştem @ori/inea+ lu"rurilor, şi ast)el aun/ems! le domin!m şi s! le manipul!m dup! bunul nostru pla"? nu este vorba de o"unoaştere @eterioar!+, abstra"t!, "i de o "unoaştere pe "are o *tr!im+ în"$ip ritual, )ie narând mitul în "ursul unei "eremonii, )ie e)e"tuând ritualul"!ruia el îi serveşte drept usti)i"are? 4 se poate spune, în s)ârşit "!, într-un)el sau într-altul, @tr!im+ mitul, în sensul "! suntem p!trunşi de puterea sa"r!,ealtant! a evenimentelor pe "are ni le rememor!m şi le rea"tuali%!m.

@> tr!i+ miturile impli"! aşadar o eperien#! "u adev!rat @reli/ioas!+de vreme "e ea se deosebeşte de eperien#a obişnuit! a vie#ii "otidiene.@Feli/io%itatea+ a"estei eperien#e se datorea%! )aptului "a rea"tuali%!mevenimente )abuloase, ealtante, semni)i"ative, asist!m la operele "reatoareale )iin#elor supranaturale? în"et!m de a mai eista în lumea de toate %ilele şi

p!trundem într-o lume trans)i/urat!, auroral!, impre/nat! de pre%en#a)iin#elor supranaturale. ;u e vorba de o "omemorare a evenimentelor miti"e,"i de reiterarea lor. Personaele mitului redevin pre%ente, devenim"ontemporanii lor. >"easta mai impli"! de asemeni "! nu mai tr!im în timpul"ronolo/i", "i în timpul primordial, timpul în "are evenimentul a a(ut loc

pentru prima oară. 'at! motivul pentru "are se poate vorbi despre @timpul

tare+ al mitului e timpul prodi/ios, @sa"ru+, "ând "eva nou, "eva tare şi semnificati( s-a mani)estat din plin. > retr!i a"el timp, a-l reinte/ra "ât maides "u putin#!, a asista din nou la spe"ta"olul operelor divine, a re/!si )iin#elesupranaturale şi a înv!#a din nou le"#ia lor "reatoare, iat! dorin#a pe "are o

putem des"i)ra "a în )ili/ran în toate reiter!rile rituale ale miturilor. Pe s"urt,miturile revelea%! "! lumea, omul şi via#a au o ori/ine şi o istoriesupranatural! şi "! a"east! istorie e semni)i"ativ!, pre#ioas! şi eemplar!.

;-am putea în"$eia mai bine de"ât "itind pasaele "lasi"e în "areOronislav <alinoIsJi a în"er"at s! )ormule%e natura şi )un"#ia mitului în

so"iet!#ile primitive @=onsiderat, din pun"tul de vedere a "eea "e e viu într-însul, mitul nu repre%int! o epli"a#ie menit! s! satis)a"! o "urio%itate

10



ştiin#i)i"!, "i o povestire "are )a"e din nou s! tr!ias"! o realitate ori/inar! şi"are "orespunde unei pro)unde nevoi reli/ioase, unor n!%uin#e morale, unor"onstrân/eri şi unor imperative de ordin so"ial şi "$iar unor ei/en#e

pra"ti"e. (n "ivili%a#iile primitive, mitul îndeplineşte o )un"#ie indispensabil!

el eprim!, s"oate în relie) şi "odi)i"! "redin#ele? salv/ardea%! şi impune prin"ipiile morale? /arantea%! e)i"a"itatea "eremoniilor rituale şi o)er! re/uli pra"ti"e "e urmea%! s! )ie )olosite de om. <itul e aşadar un element esen#ialal "ivili%a#iei omeneşti? el nu numai "! nu repre%int! o van! a)abula#ie, "ieste, dimpotriv!, o realitate vie, la "are nu în"et!m s! re"ur/em? nu o teorieabstra"t! sau o des)!şurare de ima/ini, "i o adev!rat! "odi)i"are a reli/iei

primitive şi a în#elep"iunii pra"ti"e LKM. 3oate a"este nara#iuni "onstituie pentru b!ştinaşi epresia unei realit!#i ori/inare, mai ampl! şi mai bo/at! subaspe"tul semni)i"a#iei de"ât a"eea a"tual!, şi "are determin! via#a imediat!,

a"tivit!#ile şi destinele omenirii. =unoaşterea pe "are omul o are desprea"east! realitate îi revelea%! sensul riturilor şi al sar"inilor de ordin moral, pre"um şi modul în "are trebuie s! le îndeplineas"!+.

Capitolul II

'R(STI)IUL MA)IC AL “ORI)I*ILOR”

Mituri de origine &i mituri !osmogoni!e

ri"are istorie miti"! relatând originea a "eva presupune şi prelun/eşte "osmo/onia. Din pun"tul de vedere al stru"turii, miturile deori/ine pot )i asemuite "u mitul "osmo/oni". Aa"erea lumii )iind "rea#ia prine"elen#!, "osmo/onia devine modelul eemplar pentru toate soiurile de@"rea#ii+. >sta nu înseamn! "! mitul de ori/ine imit! sau "opia%! modelul"osmo/oni", "!"i nu e vorba de o /ândire pus! la pun"t şi sistemati"!. Darori"e nou! apari#ie un animal, o plant!, o institu#ie impli"! eisten#a uneilumi. =$iar "ând este vorba s! epli"e "um, pornind de la o stare de lu"ruridi)erit!, s-a auns la situa#ia a"tual! de pild!, "um s-a îndep!rtat "erul de

p!mânt, sau "um a devenit omul muritor2, @lumea+ eista dea, deşi stru"turaei era di)erit!, deşi ea nu era în"! lumea noastră. ri"e mit de ori/ine povesteşte şi usti)i"! o @situa#ie nou!+ nou! în sensul "! nu eista chiar dela începutul lumii. <iturile de ori/ine prelun/es" şi "ompletea%! mitul"osmo/oni" ele povestes" "um a )ost lumea modi)i"at!, îmbo/!#it! saus!r!"it!.

'at! motivul pentru "are anumite mituri de ori/ine în"ep prin a s"$i#a o"osmo/onie. 'storia marilor )amilii şi a dinastiilor tibetane în"epe prin areaminti "um "osmosul s-a n!s"ut dintr-un ou. @Din esen#a "elor "in"i

elemente primordiale a ieşit un ou mare LKM. ptspre%e"e ou! au ieşit din/!lbenuşul a"estui ou. ul "are se a)la în milo"ul a"estor optspre%e"e ou!,

11



un ou de mel" marin, s-a desp!r#it de "elelalte. >"estui ou de mel" marin i s-au ivit m!dulare, apoi "in"i sim#uri, totul des!vârşit, şi a devenit un b!iat de oatât de etraordinar! )rumuse#e, în"ât p!rea "! nu este de"ât împlinirea unuile/!mânt yid la smon2. Drept "are )u numit e-smon. Fe/ina 3"$u-'"$a/,

so#ia lui, a n!s"ut un )iu, Dban/-'dan în stare s! se metamor)o%e%e "uautorul ma/iei+. Genealo/ia urmea%! mai departe, povestind ori/inea şiistoria diverselor "lanuri şi dinastii.

=ânturile /enealo/i"e poline%iene în"ep în a"elaşi )el. 3etul ritual$aIaVan "unos"ut sub numele de umulipo este *un imn /enealo/i" înrudind)amilia re/al!, a "!rei proprietate era, nu numai "u %eii poporului între/,sl!vi#i laolalt! "u "elelalte /rupuri poline%iene aliate, nu numai "u şe)iidivini%a#i. >o, n!s"u#i în lumea vie, în spi#a )amilial!, "i şi "u aştrii din "er,"u plantele şi "u animalele )olosite %ilni" de-a lun/ul vie#ii p!mânteştiK+

(ntr-adev!r, "ântul în"epe prin a evo"a 3impul în "are p!mântul )u "uviolen#! s"$imbat, S timpul în "are "erurile se s"$imbar! separat, S timpul în"are soarele r!s!rea S spre a da lunii lumin! et".

>semenea "ânte"e rituale /enealo/i"e sunt "ompuse de bar%i în timp "e prin"ipesa este îns!r"inat! şi sunt transmise dansatorilor hula, spre a )iînv!#ate pe de rost. >"eştia din urm!, b!rba#i şi )emei, dansea%! şi re"it!"ântul )!r! întrerupere, pân! la naşterea "opilului. =a şi "um de%voltareaembriolo/i"! a viitorului şe) ar )i înso#it! de re"apitularea "osmo/oniei, aistoriei lumii şi a istoriei tribului. =u o"a%ia /esta#iei unui şe), se @re)a"e+simboli" lumea. Fe"apitularea este deopotriv! o rememorare şi orea"tuali%are ritual!, prin "ânte"e şi dansuri, a evenimentelor miti"e esen#ialede la )a"erea lumii în"oa"e. K2

Rolul miturilor %n materie de vinde!#ri

(n ritualul de vinde"are a b$il-ilor, un am!nunt e deosebit deinteresant. <a/i"ianul @puri)i"!+ lo"ul de lân/! patul bolnavului şi desenea%!"u m!lai un mandol . (n "uprinsul desenului, el introdu"e "asa lui 'svor şi a lui

O$a/Iân, şi desenea%! de asemeni şi "$ipurile lor. 'ma/inea ast)el desenat!e p!strat! pân! la vinde"area total! a bolnavului. (nsuşi termenul de mandoltr!dea%! ori/inea indian!. B vorba bineîn#eles, despre mandala, desen"omple "are oa"! un rol important în riturile tantri"e indo-tibetane. Dara"est mandala este mai înainte de ori"e, o imago mundi el repre%int!deopotriv! "osmosul în miniatur! şi panteonul. =onstru"#ia sa e "a o nou!)a"ere a lumii. Prin urmare, desenând a"est mandol la pi"ioarele patului unui

bolnav, ma/i"ianul b$il repet! "osmo/onia, "$iar da"! în "ânturile rituale pe"are le intonea%! nu se )a"e în mod epres alu%ie la mitul "osmo/oni".pera#ia are "u si/uran#! un s"op terapeuti". Devenit în "$ip simboli""ontemporan al )a"erii lumii, bolnavul se "u)und! în plenitudinea

1E



primordial!? se las! p!truns de )or#e /i/anti"e "are, in illo tempore, au )!"ut"u putin#! )a"erea lumii.

(n a"east! privin#!, nu e lipsit de interes s! amintim "! la triburilenavao, mitul "osmo/oni", urmat de mitul ivirii primilor oameni din sânul

p!mântului, e re"itat mai ales "u prileul vinde"!rilor sau în timpul ini#ieriiunui şaman. *3oate "eremoniile sunt aate în urul unui pa"ient, atralia"ela asupra "!ruia se "ânt!2, "are poate )i un bolnav psi$i", de pild!, un omsperiat de un vis, sau "are n-are nevoie de"ât de o "eremonie, "a s-o înve#e în"ursul ini#ierii sale întru puterea de a o)i"ia în a"est "ânt, "!"i un medicine)man nu poate pur"ede la o "eremonie de vinde"are "ât timp n-a )ost supus elînsuşi a"estei "eremonii.+ =eremonia mai "omport! de asemeni ee"utarea

pe nisip a unor desene "omplee "are simboli%ea%! di)eritele etape ale )a"eriilumii şi istoria miti"! a %eilor, a str!moşilor şi a omenirii. >"este desene "are

seam!n! în mod straniu "u a"ele mandala indo-tibetane2 rea"tuali%ea%! uneledup! altele evenimentele "are au avut lo" în timpurile miti"e. >s"ultând povestirea mitului "osmo/oni" urmat de relatarea miturilor de ori/ine2 şi"ontemplând desenele pe nisip, bolnavul e proie"tat în a)ara timpului pro)anşi introdus în plenitudinea timpului primordial e adus *înapoi+ pân! laori/inea :umii şi asist! ast)el la "osmo/onie.

Colidaritatea dintre mitul "osmo/oni", mitul de ori/ine al bolii şi allea"ului, şi ritualul vinde"!rii ma/i"e poate )i admirabil sesi%at! la tribul na-J$i, popula#ie apar#inând )amiliei tibetane, dar tr!ind de mult! vreme în=$ina de sud-est, şi îndeosebi în provin"ia 'unnan. Potrivit tradi#iilor lor, laîn"eput, universul era în "$ip udi"ios împ!r#it între aşa numi#ii /"ga şioameni, dar mai târ%iu o inimi"i#ie i-a desp!r#it. Aurioşi, ;â/a au r!spândit înlume bolile, sterilitatea şi tot )elul de )la/eluri. ;â/a pot de asemeni )urasu)letele oamenilor, îmboln!vindu-i. Da"! nu sunt îmbuna#i prin miloa"erituale, vi"tima moare. Dar prin )or#a )arme"elor sale ma/i"e, preotul-şaman 0to)m+a2 e în stare s!-i sileas"! pe ;â/a s! elibere%e su)letele )urate şiîntemni#ate. Namanul însuşi nu e în stare s! lupte împotriva aşa-numi#ilor

;â/a de"ât pentru "!, "u "on"ursul lui Garuda, şamanul primordial, 0to)m+a, a pornit a"east! lupt! în timpul miti". Dar ritualul vinde"!rii "onst!, la

drept vorbind, în re"itarea solemn! a a"estui eveniment primordial. Dup!"um spune "ate/ori" un tet tradus de Fo"J, @da"! nu povesteşti ori/inea luiGaruda, nu trebuie s! vorbeşti despre el.+ Namanul re"it! aşadar mitulori/inei lui Garuda el povesteşte "um ou!le au )ost "reate prin ma/ie pe<untele Wailasa şi "um din a"este ou! s-au n!s"ut Garuda-sii, "are mai apoiau "oborât în "âmpie spre a-i ap!ra pe oameni împotriva bolilor provo"ate de

;â/a. Dar, înainte de a povesti naşterea a"estor Garuda, "ântul ritulal povesteşte pe s"urt )a"erea lumii. *(n vremea în "are "erul a ap!rut ser!spândir! soarele, luna, aştrii şi planetele, şi p!mântul? "ând mun#ii, v!ile,

pomii şi stân"ile au ap!rut, în a"ea vreme au ap!rut ;â/a şi balaurii et".+

1H



=ele mai multe dintre a"este "ânturi rituale "u s"op t!m!duitor în"ep"u evo"area "osmo/oniei. 'at! un eemplu *:a în"eput, în vremea în "are"erul, soarele, luna, aştrii, planetele şi p!mântul în"! nu se iviser!, pe "ândîn"! nimi" nu se ivise et".+ Ni se povesteşte )a"erea lumii, naşterea demonilor

şi ivirea bolilor, şi, în "ele din urm!, apari#ia şamanului primordial Dto-mba,"are a adus lea"urile ne"esare. Un alt tet în"epe prin evo"area timpuluimiti" *:a în"eput, pe "ând totul era ameste"at et".+ spre a povesti naşterea

;â/a-silor şi a Garuda-silor. Ce povesteşte apoi ori/inea bolii deoare"e,dup! "um am v!%ut mai sus, @da"! nu se povesteşte ori/inea lea"ului el nutrebuie )olosit+2, prin "e miloa"e s-a propa/at ea de la o /enera#ie la alta şi,în "ele din urm!, lupta dintre demoni şi şaman @%vârlind s!/eata, du$ultransmite din#ilor şi /urii boala1 0to)m+a smul/e s!/eata et".? demonul d!trupului boala a%vârlind s!/eata în trup1 0to)m+a o s"oate et".+

Un alt "ânt ritual în"epe în )elul urm!tor *3rebuie povestit! ori/inealea"ului, )!r! de "are nu se poate vorbi despre el. (n vremea în "are "erul,stelele, soarele şi luna şi planetele au ap!rut, şi în "are p!mântul a ap!rut+et".,*în vremea a"eea s-a n!s"ut 3sTo-d%e-pTer-ddu.+ Urmea%! un )oarte lun/ mit"are epli"! ori/inea lea"urilor lipsind de a"as! timp de trei %ile, 3sTo-d%e-

pTer-ddu îşi /!seşte la întoar"ere p!rin#ii mor#i. Bl $ot!reşte atun"i s! porneas"! în "!utarea unui lea" în stare s! împiedi"e moartea şi se du"e înXara Ne)ului Du$urilor. Dup! multiple aventuri, )ur! lea"urile mira"uloase,dar, urm!rit de Du$ "ade la p!mânt şi lea"urile se risipes", dând naştere

plantelor medi"inale.

Reiterarea !osmogoniei

>numite tete publi"ate de ermanns sunt şi mai elo"vente. (n "ursulritualului de vinde"are, şamanul nu se m!r/ineşte numai s! re%ume"osmo/onia, "i îl invo"! pe Dumne%eu şi-l roagă din toată inima să facă onouă lume. Una din a"este ru/!"iuni în"epe prin a aminti "! *p!mântul a )ost"reat, apa a )ost "reat!, universul între/ a )ost "reat. >u )ost de asemeni"reate berea ritual! "$i şi prinosul de ore% so+, şi se în"$eie "u o evo"are

*eni#i Du$urilorY+ Un alt tet în)!#işea%! @/ene%a lui chi şi a"eea a b!uturiial"ooli"e dy2. Potrivit unei ve"$i tradi#ii lo"ul lor de baştin! e însuşi a"ela al

pomului Can/ li şi al pomului Can/ lo/. (n interesul lumii între/i, şi spre binele nostru, vino, o, solul lui Dumne%eu. 3aJ bo 3$in/, %eu "u puterisupranaturale, a "oborât odinioar! "a s! )a"! lumea. 3o+oară din nou acumca s)o mai faci o dată+. B "lar "! pentru a pre/!ti b!uturile rituale chi şi dy2trebuie s! "unoşti mitul ori/inii lor, "are este intim le/at de mitul"osmo/oni". Dar, lu"ru şi mai interesant, "reatorul e invitat s! "oboare dinnou în vederea unei noi )a"eri a lumii, spre )olosul bolnavului.

Ce vede "!, în a"este "ânturi ma/i"e "u s"op medi"al, mitul originiileacurilor e întotdeauna inte/rat în mitul cosmogonic. >m "itat, în "apitolul

16



pre"edent, "âteva eemple din "are re%ult! "! în terapeuti"ile primitive unlea" nu devine e)i"a"e de"ât da"! amintim pe "ale ritual! ori/inea lui, în

pre%en#a bolnavului. Un mare num!r de des"ânte"e din rientul >propiat şidin Buropa "on#in istoria bolii şi a demonului miti" în "are o divinitate sau un

s)ânt a reuşit s! st!vileas"! r!ul. Un des"ânte" asirian împotriva durerilor dedin#i aminteşte "!, *dup! "e >nu a )!"ut "erul, "erul a )!"ut p!mântul, p!mântul )luviile, )luviile "analele, "analele b!l#ile, b!l#ile iermele+. Niiermele se duse *înl!"rimat+ la C$amas$ şi la Ba şi-i întreb! "e i se va da s!m!nân"e, s! @distru/!+. Zeii îi o)er! )ru"te, dar iermele "ere din#i de om.*Pentru "! ai vorbit aşa, , ierme, )ie "a Ba s! te s)arme "u mâna lui

puterni"!Y+ >sist!m ai"i 1 la )a"erea lumii? E la naşterea iermelui şi a bolii? H la /estul primordial şi paradi/mati" distru/erea iermelui de "!treBa2. B)i"ien#a terapeuti"! a des"ânte"ului "onst! în )aptul "!, rostit în "$ip

ritual, el rea"tuali%ea%! timpul miti" al @ori/inii+, atât ori/inea lumii "ât şiori/inea durerilor de din#i şi a tratamentului lor.Ce întâmpl! uneori "a re"itarea solemn! a mitului "osmo/oni" s!

serveas"! la vinde"area anumitor boli sau de)i"ien#e. Dar, "um vom vedeamai departe, a"east! apli"a#ie a mitului "osmo/oni" nu este de"ât una printremai multe altele. (ntru"ât este modelul eemplar al tuturor @"rea#iilor+, mitul"osmo/oni" e sus"eptibil s! aute bolnavul s!-şi *reîn"eap!+ via#a.<ul#umit! întoarcerii la origine sper!m s! ne naştem din nou. Dar toateritualurile medi"ale pe "are le-am eaminat a"um urm!res" o întoar"ere laori/ine. >i impresia "!, pentru so"iet!#ile ar$ai"e, via#a nu poate )i reparată,"i numai creată din nou printr-o întoar"ere la i%voare. 'ar @i%vorul+ prine"elen#! e #âşnirea prodi/ioas! de ener/ie, de via#! şi de )ertilitate "are aavut lo" odat! "u )a"erea lumii.

3oate a"estea reies "lar din multiplele apli"a#ii rituale ale mitului"osmo/oni" poline%ian. Potrivit a"estui mit, nu eistau la în"eput de"ât apeleşi be%na. 'o, %eul suprem, a desp!r#it apele prin puterea /ândului şi a"uvintelor sale şi a "reat "erul şi p!mântul. Bl a spus @>pele s! se despart!,=erul s! se )a"!, P!mântul s! devin!Y+ >"este "uvinte "osmo/oni"e ale lui'o, mul#umit! "!rora lumea şi-a în"eput eisten#a, sunt "uvinte "reatoare

purt!toare de putere sa"r!. =a atare, oamenii le rostes" în toate împreur!rileîn "are "eva trebuie făcut, creat. Ble sunt repetate în ritul )e"unda#iei uneimatri"e sterile, în ritul vinde"!rii trupului şi a spiritului, dar şi "u prileulmor#ii, al r!%boiului şi al povestirilor /enealo/i"e. 'at! "um le eprim! areon/i, un poline%ian din %ilele noastre @=uvintele mul#umit! "!rora 'o amodelat Universul adi"! mul#umit! "!rora a"esta a )ost %!mislit şi adus s!dea naştere unei lumi de lumin! a"eleaşi "uvinte sunt )olosite în ritul)e"und!rii unei matri"e sterile. =uvintele mul#umit! "!rora 'o a )!"ut s!str!lu"eas"! lumina prin be%n! sunt )olosite în riturile menite s! înveseleas"!

un su)let am!rât şi ab!tut, neputin#a şi senilitatea, s! r!spândeas"! luminaasupra lu"rurilor şi a lo"urilor as"unse, s!-i inspire pe "ei "are "ompun

14



"ânturi dar şi în în)rân/erile su)erite în r!%boi, pre"um şi în multe alteîmpreur!ri "are îl împin/ pe om la disperare. (n toate "a%urile similare, a"estrit "are are drept s"op r!spândirea luminii şi a bu"uriei, reprodu"e "uvintelede "are 'o s-a )olosit "a s! învin/! şi s! risipeas"! be%na+.

>"est tet e remar"abil. Bl "onstituie o m!rturie dire"t! şi de primordin "u privire la )un"#ia mitului "osmo/oni" într-o so"ietate tradi#ional!.Dup! "um am v!%ut, a"est mit serveşte drept model pentru tot )elul de@"rea#ii+? atât pro"rearea unui "opil "ât şi restabilirea unei situa#ii militare"ompromise sau a unui e"$ilibru psi$i" amenin#at de melan"olie şi disperare.>"east! "apa"itate a mitului "osmo/oni" de a )i apli"at pe diverse planuri dere)erin#! ni se pare deosebit de semni)i"ativ!. mul so"iet!#ilor tradi#ionalesimte unitatea )undamental! a tuturor spe"iilor de @opere+ sau de @)orme+, )ieele de ordin biolo/i", psi$olo/i" sau istori". Un r!%boi nenoro"it poate )i

asemuit "u o boal!, "u o inim! ab!tut! şi întune"at!, "u o )emeie steril!, "ulipsa de inspira#ie la un poet, "u ori"e alt! situa#ie eisten#ial "riti"! în "areomul e împins la disperare. Ni toate a"este situa#ii ne/ative şi disperate, înaparen#! )!r! ieşire, sunt r!sturnate de re"itarea mitului "osmo/oni",îndeosebi de repeti#ia "uvintelor mul#umit! "!rora 'o a "reat universul şi a)!"ut s! str!lu"eas"! lumina în be%n!. >lt)el %is, "osmo/onia "onstituiemodelul eemplar al ori"!rei situa#ii "reatoare tot "e )a"e omul repet! într-un)el @)aptul+ prin e"elen#!, /estul ar$etipal al %eului "reator )a"erea lumii.

Dup! "um am v!%ut, mitul "osmo/oni" mai este re"itat şi "u prileulmor#ii? "!"i moartea "onstituie şi ea o situa#ie nou! "e se "uvine a )i asumat!"um trebuie pentru a )i )!"ut! s! devin! "reatoare. Po#i @rata+ o moarte aşa"um pier%i o b!t!lie sau e"$ilibrul psi$i" şi bu"uria de a tr!i. B de asemenisemni)i"ativ )aptul "! printre situa#iile de%astruoase şi ne/ative are on/inum!r! nu numai neputin#a, boala şi senilitatea, "i şi lipsa de inspira#ie a

poe#ilor, in"apa"itatea lor de a "rea sau de a re"ita "um se "uvine poemele şinara#iunile /enealo/i"e. Urmea%! de ai"i, mai întâi, "! poline%ienii asemuies""rea#ia poeti"! "u ori"are alt! "rea#ie important!, dar şi de vreme "e areon/i )a"e alu%ie la nara#iunile /enealo/i"e "! memoria "ânt!re#ilor"onstituie, în sine, o @oper!+ şi "! în)!ptuirea a"estei @opere+ poate )i

asi/urat! prin re"itarea solemn! a mitului "osmo/oni".Ce în#ele/e pentru "e mitul a"esta e atât de presti/ios în o"$ii

poline%ienilor. =osmo/onia e modelul eemplar al unei serii între/i de*)a"eri+ nu numai pentru "!, de )apt, "osmosul e deopotriv! ar$etipul idealal ori"!rei situa#ii "reatoare şi al ori"!rei "rea#ii dar şi deoare"e "osmosuleste o oper! divin!? el este aşadar san"ti)i"at în îns!şi stru"tura lui. Prinanalo/ie, tot "e e des!vârşit, @plin+, armonios, )ertil, într-un "uvânt tot "eeste *"osmi"i%at+, tot "e seam!n! "u un "osmos, e sa"ru. > )a"e bine unlu"ru, a lu"ra, a "onstitui, a "rea, a stru"tura, a da )orm!, a in-)orma, a )orma

toate a"estea înseamn! a spune "! "eva e )!"ut s! eiste, "! i se d! @via#!+,în ultim! instan#!, "! "eva este )!"ut s! semene "u or/anismul armonios prin

15



e"elen#!, "osmosul. Dar "osmosul, repet!m, e opera eemplar! a %eilor, e"apodopera lor.

Aaptul "! mitul "osmo/oni" e "onsiderat drept modelul eemplar alori"!rei @"rea#ii+, e admirabil ilustrat de urm!torul obi"ei al unui trib nord-

ameri"an, osa/a. =ând un "opil se naşte @un om "are a vorbit "u %eii+ e"$emat. Cosind la "asa le$u%ei, el re"it! în )a#a noului-n!s"ut istoria )a"eriilumii si a animalelor terestre. ;umai dup! a"eea e al!ptat prun"ul. <aitâr%iu, "ând "opilul doreşte s! bea ap!, se "$eam! din nou a"elaşi om sau unaltul. Bl re"it! în"! o dat! istoria )a"erii lumii "ompletând-o "u istoria ori/iniiapei. =ând "opilul aun/e la vârsta la "are se "onsum! alimente solide, omul"are @a vorbit "u %eii+ vine din nou şi re"it! iar!şi )a"erea lumii, relatând deast! dat! şi ori/inea "erealelor şi a altor alimente.

>r )i "u atât mai /reu s! /!sim un eemplu mai elo"vent în "eea "e

priveşte "redin#a "! )ie"are nou! naştere repre%int! o re"apitulare simboli"! a"osmo/oniei şi a istoriei miti"e a tribului. Fostul a"estei re"apitul!ri e de a-lintrodu"e, în mod ritual, pe noul-n!s"ut în realitatea sa"ramental! a lumii şi a"ulturii şi, prin a"easta, de a valida eisten#a lui, pro"lamând-o "on)orm!

paradi/melor miti"e. <ai mult în"! "opilul nou-n!s"ut e pus în )a#a uneiserii de @în"eputuri+. Ni nu po#i @în"epe+ "eva de"ât da"! îi "unoşti@ori/inea+, de"ât da"! ştii "um a"est lu"ru a auns s! eiste pentru primaoar!. @(n"epând+ s! su/!, sau s! bea ap!, sau s! "onsume alimente solide,"opilul este proie"tat în "$ip ritual la ori/ine, atun"i "ând laptele, apa şi"erealele au ap!rut pentru prima oar!.

ntoar!erea la “origine”

'deea pe "are o impli"! a"east! "redin#! e "! prima manifestare a unuilucru este cea semnificati(ă şi (ala+ilă, iar nu su""esivele sale apari#ii.>şişderea, nu "eea "e au )!"ut tat!l şi buni"ul îl înva#! ei pe "opil , "i "eea "eau )!"ut pentru prima oar! str!moşii, în timpurile miti"e. A!r! îndoial!, tat!lşi buni"ul s-au m!r/init s!-i imite pe str!moşi? s-ar putea aşadar "rede "!imitându-l pe tat! s-ar ob#ine a"elaşi re%ultat. Dar ude"ând ast)el ar însemna

s! i/nor!m rolul esen#ial al Timpului de la origine, "are, am v!%ut a"est lu"ru,e "onsiderat un timp @tare+ to"mai pentru "! a )ost întru"âtva @re"epta"olul+unei noi creaţii. 3impul s"urs între origine şi momentul pre%ent nu e @tare+,ni"i @semni)i"ativ+ "u e"ep#ia, bineîn#eles, a intervalelor în "are serea"tuali%ea%! timpul primordial2, şi pentru a"est motiv nu #inem seama de elsau ne str!duim s!-l suprim!m.

(n a"est eemplu e vorba de un ritual în "are miturile "osmo/oni"e şide ori/ine sunt re"itate în )olosul unui sin/ur individ, "a în "a%ult!m!duitorilor. Dar @întoar"erea la ori/ine+, "are ne în/!duie s! tr!im din

nou timpul în "are lu"rurile s-au mani)estat pentru prima oar!, "onstituie oeperien#! de o importan#! "apital! pentru so"ietatea ar$ai"!. (n pa/inile "are

17



urmea%! vom dis"uta în mai multe rânduri a"east! eperien#!. C! "it!m îns!ai"i un eemplu de re"itare solemn! a miturilor "osmo/oni"e şi de ori/ine în"adrul )estivit!#ilor "ole"tive ale insulei Cumba. ri de "âte ori au lo"evenimente importante pentru "omunitate o re"olt! abundent!, moartea

unui membru eminent et". se "onstruieşte o "as! "eremonial! 'marapu2, şi"u a"est prile naratorii povestes" istoria )a"erii lumii şi a str!moşilor. =u prileul tuturor a"estor evenimente, naratorii evo"! "u venera#ie@în"eputurile+, adi"! momentul în "are s-au "onstituit prin"ipiile "ulturiiîns!şi "e trebuie ap!rat! "a )iind bunul "el mai de pre#. Unul din aspe"tele"ele mai remar"abile ale "eremoniei este a"east! re"itare "are se în)!#işea%!în realitate "a un s"$imb de întreb!ri şi r!spunsuri între doi indivi%i oare"umasemenea, de vreme "e sunt aleşi în dou! "lanuri le/ate între ele prin rudeniaeo/am!. Drept "are, în a"east! "lip! "apital!, "ei doi re"itatori îi repre%int!

pe to#i membrii /rupului, in"lusiv mor#ii, "eea "e )a"e "a re"itarea mituluirespe"tiv pe "are trebuie totodat! s! ni-l repre%ent!m "a un mit "osmo/oni"2s! )ie spre )olosul ansamblului /rupului.

Pe s"urt, e vorba de ritualurile "ole"tive de o periodi"itate nere/ulat!,"are "omport! "onstru"#ia unei "ase "ultuale şi re"itarea solemn! a miturilorde ori/ine, de stru"tur! "osmo/oni"!. Oene)i"iarul ei este ansamblul"omunit!#ii, atât viii "ât şi mor#ii. =u prileul rea"tuali%!rii miturilor,"omunitatea întrea/! e reînnoit!? ea îşi re/!seşte @i%voarele+, îşi retr!ieşte@ori/inile+. 'deea unei înnoiri universale e)e"tuate prin rea"tuali%area"ultural! a unui mit "osmo/oni" este atestat! în multe so"iet!#i tradi#ionale.>m vorbit despre ea în Le #ythe de l$%ternel &etour şi vom reveni asupraa"estui pun"t în "apitolul urm!tor? într-adev!r, s"enariul miti"o-ritual alînnoirii periodi"e a lumii e sus"eptibil s! ne de%v!luie una din )un"#iiledominante ale mitului, atât în "ulturile ar$ai"e "ât şi în primele "ivili%a#ii alerientului.

'restigiul %n!eputurilor

=ele "âteva eemple "itate ne în/!duie s! în#ele/em mai bine

raporturile dintre mitul "osmo/oni" şi miturile de ori/ine. B vorba în primulrând de )aptul "! mitul de ori/ine debutea%!, în nenum!rate "a%uri, printr-os"$i#! "osmo/oni"! mitul reaminteşte pe s"urt momentele esen#iale ale)a"erii lumii, "a s! povesteas"! apoi /enealo/ia )amiliei re/ale, sau istoriatribului, sau istoria ori/inii bolilor şi a lea"urilor şi aşa mai departe. (n toate"a%urile, miturile de ori/ine prelun/es" şi "ompletea%! mitul "osmo/oni".=ând e vorba de )un"#ia ritual! a anumitor mituri de ori/ine de pild!, înmaterie de vinde"!ri, sau, "a la tribul nord-ameri"an osa/a, miturile menites! introdu"! noul-n!s"ut în sa"ralitatea lumii şi a so"iet!#ii2, avem impresia

"! @e)i"ien#a+ lor re%ult!, în parte, din )aptul "! ele "on#in rudimentele unei"osmo/onii. >"east! impresie e "on)irmat! de )aptul "!, în anumite "ulturi

18



de pild!, la poline%ieni2, mitul "osmo/oni" e nu numai sus"eptibil de a aveao valoare terapeuti"! intrinse"!, "i "onstituie totodat! şi modelul eemplar atot soiul de @"rea#ii+ şi de @)a"eri+.

>"east! dependen#! a miturilor de mitul "osmo/oni" se în#ele/e mai

bine da"! #inem seama de )aptul "! şi într-un "a%, şi într-altul e vorba de un@în"eput+. Dar @în"eputul+ absolut este Aa"erea :umii. ;u e vorba, desi/ur,de o simpl! "urio%itate teoreti"!. ;u e de auns s! "unoşti @ori/inea+, trebuies! reinte/re%i momentul "rea#iei "ut!rui sau "ut!rui lu"ru. Dar a"easta setradu"e printr-o @întoar"ere în urm!+, pân! la re"uperarea timpului ori/inar,tare, sa"ru. Ni dup! "um am v!%ut în "ele "e pre"ed, şi dup! "um vom vedeaşi mai bine în "ele "e urmea%!, re"uperarea timpului primordial, sin/urul înstare s! asi/ure înnoirea total! a "osmosului, a vie#ii şi a so"iet!#ii, se ob#inemai ales prin rea"tuali%area *în"eputului absolut+, adi"!, prin rea"tuali%area

Aa"erii :umii.Fe"ent, Fa)aele Petta%%oni a propus s! se "onsidere mitul "osmo/oni"drept o variant! a mitului de ori/ine. @Urmea%! de ai"i "! mitul "rea#iei seîmp!rt!şeşte din a"eeaşi natur! "a şi mitul de ori/ine LKM. >nali%a noastr!ne-a în/!duit s! s"oatem mitul "rea#iei din splendida lui i%olare? el K2reintr! într-o "las! numeroas! de )apte analo/e, miturile de ori/ine+. Pentrumotivele pe "are le-am amintit, ni se pare /reu s! împ!rt!şim a"est pun"t devedere. nou! stare de lu"ruri impli"! întotdeauna o stare "are a pre"edat-o,şi în ultim! instan#!, a"easta este :umea. <odi)i"!rile ulterioare se de%volt!

pornind de la a"east! @totalitate+ ini#ial!. ri"ât ar )i de m!r/init, mediul"osmo/oni" în "are tr!im "onstituie @lumea+? @ori/inea+ şi @istoria+ lui

pre"ed! ori"e alt! istorie parti"ular!. 'deea miti"! a @ori/inii+ e în"astrat! înmisterul @"rea#iei+. Un lu"ru are o @ori/ine+, pentru "! a )ost "reat, adi"!,

pentru "! o )or#! s-a mani)estat limpede în lume, un eveniment a avut lo". (n)ond, originea unui lu"ru epli"! "rea#ia a"elui lu"ru.

Dovada "! mitul "osmo/oni" nu e o simpl! (ariantă a speciei pe "areo "onstituie mitul de ori/ine ne-o o)er! )aptul "!, dup! "um am v!%ut,"osmo/oniile serves" drept model la tot )elul de @"rea#ii+. Bemplele pe "areavem s! le anali%!m în "apitolul urm!tor vor înt!ri pare-ni-se, a"east!

"on"lu%ie.

Capitolul III

MITURI +I RITURI AL( **OIRII

ns!#unare &i !osmogonie

>. <. o"art observase "! în insulele Aii "eremonia îns"!un!rii re/elui se numeşte creation of the4orld, fashioning the land, sau creating the earth. =u prileul îns"!un!rii unui suveran, "osmo/onia erareiterat! simboli". =on"ep#ia a"esta e destul de r!spândit! la popoarele de a/ri"ultori. Potrivit unei interpret!rire"ente, un/erea re/elui indian, "eremonie numit! ra5as6ya, impli"a o nou! "rea#ie a universului. (ntr-adev!r,

di)eritele )a%e ale ritualului e)e"tuau su""esiv re/resiunea viitorului suveran "!tre starea embrionar!, /esta#ia

19



sunt repi"tate spre a li se rea"tiva puterea "reatoare, aşa "um se mani)estase ea pentru prima oar! în timpurilemiti"e, adi"! la în"eputul lumii.

Pentru australieni, a"east! nou! "rea#ie a animalelor şi a plantelor alimentare este e"$ivalent! "u o"reare din nou a lumii. Ni a"easta nu numai pentru "!, dispunând de o $ran! îndestul!toare ei n!d!duiau s!mai tr!ias"! un an, "i mai ales pentru "! lumea a luat "u adev!rat naştere atun"i "ând animalele şi plantele şi-au )!"ut pentru prima dat! apari#ia în 3impurile isului. >nimalele şi plantele se num!r! printre operele "reate

de )iin#ele supranaturale. > te $r!ni nu este numai o a"#iune )i%iolo/i"!, "i şi una @reli/ioas!+ mân"!m"rea#iile )iin#elor supranaturale, şi le mân"!m aşa "um le-au mân"at str!moşii miti"i pentru prima oar!, laîn"eputul lumii. K2

*>nsamblul ritualurilor pe "are le-am amintit "onstituie un s"enariu "osmo/oni". (n vremurilemiti"e, nemuritorii au "reat lumea în "are "ali)ornienii aveau s! tr!ias"!? au trasat "ontururile ei, i-au )iat"entrul şi ba%ele, au luat m!suri "a /$inda şi somonul s! )ie în num!r mare şi au eor"i%at bolile. Dar a"east!lume nu mai e "osmosul atemporal şi inalterabil în "are tr!iau nemuritorii. B o lume vie, lo"uit! şi )olosit! de)iin#e în "arne şi oase, supuse le/ii devenirii, b!trâne#ii şi mor#ii. De a"eea ea "ere o repara#ie, o renovare, o"onsolidare periodi"!. Dar lumea nu se poate renova de"ât repetând "eea "e nemuritorii au )!"ut in illotempore, reiterând )a"erea. 'at! pentru "e preotul reprodu"e itinerariul eemplar al nemuritorilor şi repet!/esturile şi vorbele lor. Pe s"urt, preotul s)ârşeşte prin a-i întrupa pe nemuritori. =u alte "uvinte, "u o"a%ia>nului nou, nemuritorii sunt presupuşi a )i din nou pre%en#i pe p!mânt. >"easta epli"! pentru "e ritualulînnoirii anuale a lumii e "ea mai important! "eremonie reli/ioas! a a"estor triburi "ali)orniene. :umea nu

aun/e doar mai stabil! şi re/enerat!, "i este deopotriv! san"ti)i"at! prin pre%en#a simboli"! a nemuritorilor.Preotul, "are-i întrupea%!, devine pentru un anumit r!stimp persoan! nemuritoare, şi "a atare, nu trebuies! mai )ie ni"i privit, ni"i atins. Bl îndeplineşte riturile departe de oameni, într-o sin/ur!tate absolut!, deoare"e,"ând nemuritorii le-au îndeplinit pentru prima oar!, nu eistau în"! oameni pe p!mânt.+

,eose-iri &i asem#n#ri

C"enariul miti"-ritual al înnoirii periodi"e a lumii se mai întâlneşte şi la alte triburi "ali)orniene? K2.(n toate a"este eemple înnoirea lumii se inte/rea%! într-un "omple "ultural "omportând oma/iul adus )iin#eisupreme, asi/urarea unei re"olte e"elente şi ini#ierea tinerilor b!ie#i. >"est s"enariu al "ali)ornienilor se poate"ompara "u ritualul @=olibei ie#ii ;oi+ al indienilor "$enee ritualul arti"ulat în Dansul Coarelui2 şi "u"eremoniile @=asei <ari+ ale triburilor lenape. (ntr-un "a%, "a şi într-altul, e vorba de un ritual "osmo/oni" de

renovare a lumii şi de renaştere a vie#ii. :a aşa-numi#ii "$enee, preotul reînnoieşte "rea#ia? la tribul lenape, întimpul "eremoniei de >nul nou, se reiterea%! prima )a"ere a lumii şi, prin a"easta, se re"uperea%! plenitudineaini#ial!.

om ad!u/a "! edi)i"area sau repararea periodi"! a "olibei rituale are şi ea tot o semni)i"a#ie"osmo/oni"!. =oliba sa"r! repre%int! universul. >"operişul ei simboli%ea%! bolta "ereas"!, pardoseala,repre%int! p!mântul, "ei patru pere#i, "ele patru dire"#ii ale spa#iului "osmi". 'ndi/enii daJota a)irm! "! @>nuleste un "er" în urul lumii+ adi"! în urul "olibei unde are lo" ini#ierea. om mai ad!u/a "! interdependen#adintre "osmos şi timpul "osmi" timpul @"ir"ular+2 a )ost resim#it! "u o asemenea intensitate în"ât în mai multelimbi termenul "are desemnea%! *lumea+ este de asemenea )olosit pentru a însemna *anul+. De pild!, anumitetriburi "ali)orniene spun *:umea a tre"ut+ sau *P!mântul a tre"ut+, vrând s! spun! "! *s-a s"urs un an+.

Da"! tre"em a"um la ritualurile de >nul nou în vi/oare la popula#iile "are pra"ti"! protoa/ri"ulturaadi"! "ultura tuber"ulelor2, di)eren#a e i%bitoare. =onstat!m mai întâi dou! elemente noi întoar"erea "ole"tiv!a mor#ilor şi e"esele or/ia"e. Dar avem de-a )a"e mai ales "u o di)eren#! de atmos)er! reli/ioas!.

Pelerinaului sin/urati" al preotului WaroJ, "u medita#iile şi ru/!"iunile sale, îi "orespunde o s!rb!toare"ole"tiv! de o )oarte mare intensitate. B de auns s! ne /ândim la s!rb!toarea milamala a indi/enilor din'nsulele 3robriand, des"ris! de <alinoIsJi. K2 om mai spune numai "! în "iuda deosebirilor dintresistemele miti"o-rituale ale triburilor nord-ameri"ane "itate mai sus şi "ele ale melane%ienilor, stru"turile lorsunt asem!n!toare. Ni la unii, şi la "eilal#i, "osmosul trebuie re"reat, "reat din nou, periodi", iar s"enariul"osmo/oni" prin intermediul "!ruia se e)e"tuea%! înnoirea e în le/!tur! "u noua re"olt! şi "usa"ramentali%area $ranei.

Anul nou &i !osmogonia %n Orientul Apropiat anti!

Bste semni)i"ativ )aptul "! re/!sim idei similare în reli/iile rientului >propiat din anti"$itate.Bvident, "u deosebirile la "are trebuie s! ne aştept!m "ând este vorba, pe de-o parte, de so"iet!#i în stadiul pre-

sau protoa/ri"ol, iar pe de alta de so"iet!#i a/ri"ole şi urbane, "a a"elea din <esopotamia şi din B/ipt. 3otuşi,ni se pare esen#ial urm!torul )apt e/iptenii, mesopotamienii, israeli#ii şi alte popoare ale rientului >propiatanti" sim#eau nevoia de a înnoi în mod periodi" lumea. >"east! înnoire "onst! dintr-un s"enariu "ultural al

E1



"!rui rit prin"ipal simboli%a reiterarea "osmo/oniei. >tât )aptele "ât şi interpretarea lor pot )i re/!site înabundenta literatur! de spe"ialitate publi"at! "u privire la a"est subie"t, pre"um şi într-un "apitol din Le #ythede l$%ternel &etour . om aminti totuşi "! în <esopotamia )a"erea lumii era în "$ip ritual reiterat! "u prileul"eremoniilor de >nul nou a7îtu8. serie de rituri rea"tuali%a lupta lui <arduJ împotriva lui 3iamat balaurul"are simboli%a o"eanul primordial2, vi"toria %eului şi opera sa "osmo/oni"!. 9oemul 3reaţiei 'Enuma elish8era re"itat în templu. Dup! "um spune . AranJ)ort, ori"e >n nou avea în "omun un element esen#ial "u prima

%i în "are lumea a )ost "reat! şi în "are "i"lul anotimpurilor a )ost de"lanşat. Dar privind mai de aproape riturile>nului nou ne d!m seama "! mesopotamienii sim#eau "! începutul era în mod or/ani" le/at de un sf"rşit "are-l pre"eda, "! a"est @s)ârşit+ era de a"eeaşi natur! "a @$aosul+ dinaintea "rea#iei, şi "!, pentru a"est motiv,s)ârşitul era indispensabil ori"!rui nou în"eput.

Dup! "um am amintit, şi la e/ipteni >nul nou simboli%a "rea#ia. =ât despre s"enariul >nului nouisraelit, <oIin"Jel s"rie "! @una din ideile dominante era îns"!unarea lui 'a$ve "a re/e al lumii, repre%entareasimboli"! a vi"toriei a"estuia asupra duşmanilor s!i, "are erau deopotriv! )or#ele $aosului şi a duşmaniloristori"i ai lui 'srael. Fe%ultatul a"estei vi"torii era înnoirea "rea#iei, ale/erii şi alian#ei, idei şi rituri ale anti"elors!rb!tori ale )ertilit!#ii "are sunt subia"ente s!rb!torii istori"e+. <ai târ%iu, în es$atolo/ia pro)e#ilor, restaurarealui 'srael de "!tre 'a$ve era în#eleas! "a o nou! "rea#ie, "are impli"a un )el de reîntoar"ere în Paradis.

Desi/ur, nu se poate pune pe a"elaşi plan reiterarea simboli"! a "osmo/oniei "are "ara"teri%a >nulnou în <esopotamia şi în 'srael. :a iudei, s"enariul ar$ai" al înnoirii a )ost treptat istori"i%at, p!strând totuşi"eva din semni)i"a#ia lui ini#ial!. [ensin"J a ar!tat "! s"enariul ritual al >nului nou, prin "are se semni)i"a

tre"erea de la aos la =osmos, a )ost apli"at unor evenimente istori"e, "a de pild!, eodul şi tre"erea <!riiFoşii, "u"erirea Palestinei, pe atun"i numit! =anaan, "aptivitatea babilonian! şi întoar"erea din eil et". :arândul s!u, von Fad a dovedit "! un eveniment istori" uni", "a de pild!, @"onstituirea 'sraelului pe <unteleCinai de "!tre 'a$ve şi servitorul s!u <oise, o dat! devenit! e)e"tiv! pe planul "ole"tiv, nu e menit! s! r!mân!în s)era amintirii pe "alea tradi#iei verbale sau a nara#iunii s"rise, "i poate )i supus! înnoirii rituale în "adrulunui "eremonial+, în a"elaşi )el "a înnoirea "osmolo/i"! a imperiilor ve"ine. Bri" oe/elin are dreptate s!st!ruie asupra )aptului "! @)ormele simboli"e ale imperiilor "osmolo/i"e şi ale 'sraelului nu se e"lud re"ipro"LKM. (nnoirea spiritual! a ordinii, a"eea a elementelor simboli"e elaborate în sânul "ivili%a#iei "osmolo/i"e, de pild!, str!bate întrea/a istorie a omenirii de la s!rb!toarea >nului nou babilonian, pân! la ritornar ai principiia lui <a"$iavelli şi tre"ând prin înnoirea lui Oerit$ de "!tre \osua$, prin înnoirea sa"ramental! a lui =rist, pentru "! pr!buşirea ordinii eisten#ei şi reapari#iei a"estei ordini repre%int! o problem! )undamental! aeisten#ei omeneşti.+ >şadar, ori"ât de mari ar )i deosebirile dintre sistemul "ultului mesopotamian şi "elisraelit, nu e mai pu#in evident "! ele au în "omun a"eeaşi speran#! de re/enerare anual! sau periodi"! a:umii. (n )ond în ambele se "rede în posibilitatea de re"uperare a @în"eputului+ absolut, "eea "e impli"!distru/erea şi abolirea simboli"! a lumii ve"$i. C)ârşitul e aşadar impli"at în în"eput şi vi"eversa. :u"runi"ide"um surprin%!tor, deoare"e ima/inea eemplar! a a"estui în"eput, "are este pre"edat şi urmat de uns)ârşit, repre%int! anul, timpul "osmi" "ir"ular, aşa "um poate )i el sesi%at în ritmul anotimpurilor şi înre/ularitatea )enomenelor "ereşti.

>i"i îns! se impune o pre"i%are deşi e probabil "! intui#ia @>nului+, întru"ât "onstituie un "i"lu, se/!seşte la ori/inea ideii unui "osmos "are se înnoieşte periodi", totuşi, în s"enariile miti"o-rituale ale >nuluinou r!%bate o alt! idee, de ori/ine şi de stru"tur! di)erit!. >nume, ideea @per)e"#iunii în"eputurilor+, epresie aunei eperien#e reli/ioase mai intime şi mai adân"i, sus#inut! de amintirea ima/inar! a unui @Paradis pierdut+,a unei beatitudini "are pre"eda a"tuala "ondi#ie omeneas"!. Ce prea poate "a s"enariul miti"o-ritual al >nuluinou s! )i u"at un rol atât de important în istoria omenirii mai ales pentru "!, asi/urând înnoirea "osmi"!, elmai d!dea de asemeni şi speran#a unei re"uper!ri a beatitudinii *în"eputurilor+. 'ma/inea *>nului-=er"+ s-a

în"!r"at "u un simbolism "osmi" vital ambivalent, deopotriv! *pesimist+ şi *optimist+. =!"i s"ur/ereatimpului impli"! îndep!rtarea treptat! de *în"eputuri+, aşadar pierderea per)e"#iunii ini#iale. 3ot "e durea%!, se)!rîmi#ea%!, de/enerea%! şi s)ârşeşte prin a pieri. B vorba, evident, de o epresie @vitalist!+ a realului? dar nutrebuie s! uit!m "! pentru omul primitiv, )aptul de a )i se revelea%! şi se eprim! în termeni de via#!.Plenitudinea şi vi/oarea se întâlnes" la în"eput e "eea "e s-ar putea numi @pesimismul+ inerent a"estei"on"ep#ii. Dar trebuie s! ad!u/!m îndat! plenitudinea, deşi )oarte "urând pierdut!, e periodi" re"uperabil!.>nul are un s)ârşit, este adi"! urmat automat de un nou în"eput.

'deea "! per)e"#iunea se /!sea la în"eput pare destul de ar$ai"!. Ba este, în ori"e "a%, )oarter!spândit!. B, dealtminteri, o idee sus"eptibil! de a )i reinterpretat! şi inte/rat! la in)init în nenum!rate"on"ep#ii reli/ioase. om avea prileul s! dis"ut!m despre "âteva din a"este valori)i"!ri. om spune deîndat!"! ideea per)e"#iunii în"eputurilor a u"at un rol important în "eea "e priveşte elaborarea sistemati"! a unor"i"luri "osmi"e din "e în "e mai mari. @>nul+ obişnuit a )ost )oarte mult dilatat, dând naştere unui @>n <are+sau unor "i"luri "osmi"e de o durat! in"al"ulabil!. Pe m!sur! "e "i"lul "osmi" devenea mai amplu, ideea

per)e"#iunii în"eputurilor tindea s! impli"e a"east! idee "omplementar! pentru ca ce(a cu ade(ărat nou să poată începe, este necesar ca rămăşiţele şi ruinele ciclului (echi să fie complet nimicite. >st)el %is, da"! dorims! ob#inem un în"eput a+solut , s)ârşitul unei lumi trebuie s! )ie radi"al. Bs$atolo/ia nu este de"ât pre)i/urarea

EE



unei "osmo/onii a viitorului. Dar ori"e es$atolo/ie st!ruie asupra a"estui )apt "rea#ia "ea nou! nu poate avealo" înainte "a lumea a"easta s! )ie de)initiv abolit!. ;u mai e vorba s! re/ener!m "eea "e a de/enerat "i s!nimi"im lumea "ea ve"$e "a s-o putem "rea din nou in toto. bsesia beatitudinii în"eputurilor impli"!nimi"irea a tot "e a eistat şi, a tot "e, datorit! a"estui )apt s-a de/radat, de la )a"erea lumii e sin/ura posibilitate de a re"u"eri per)e"#iunea ini#ial!.

Desi/ur, toate a"este nostal/ii şi "redin#e sunt dea pre%ente în s"enariile miti"o-rituale ale înnoirii

anuale a lumii. Pornind îns! treptat de la stadiul protoa/ri"ol de "ultur!, şi-a "roit drum ideea "! eist! şiadev!rate iar nu numai rituale2 distru/eri şi "rea#ii din nou ale lumii, "! eist! o @întoar"ere la ori/ine+ însensul literal al "uvântului, adi"! o re/resiune a "osmosului spre starea amor)!, $aoti"!, urmat! de o nou!"osmo/onie.

<iturile re)eritoare la s)ârşitul lumii ilustrea%! "el mai bine a"east! "on"ep#ie. :e vom studia în"apitolul urm!tor, desi/ur atât pentru interesul lor intrinse", "ât şi pentru "! sunt sus"eptibile s! ne l!mureas"!în privin#a )un"#iei miturilor în /enere. Pân! a"um am avut de-a )a"e numai "u mituri "osmo/oni"e şi deori/ine, mituri "are povestes" ceea ce s)a înt"mplat de5a. Ce "uvine a"um s! vedem "um ideea @per)e"#iuniiîn"eputurilor+ a )ost de asemeni proie"tat! într-un viitor atemporal. <iturile re)eritoare la s)ârşitul lumii au u"at desi/ur un rol important în istoria omenirii. Ble au pus în eviden#! @mobilitatea ori/inii+ într-adev!r, "uîn"epere de la un anumit moment, @ori/inea+ nu se /!seşte numai într-un tre"ut miti", dar şi într-un viitor)abulos. >"easta este, dup! "um se ştie, "on"lu%ia la "are au auns stoi"ii şi neopita/ori"ienii, prin elaborareasistemati"! a ideii veşni"ei întoar"erii a lu"rurilor. Dar no#iunea de @ori/ine+ e mai ales le/at! de ideea de

per)e"#iune şi de beatitudine. 'at! motivul pentru "are /!sim, în "on"ep#iile es$atolo/iei, "onsiderat! drept o"osmo/onie a viitorului, i%voarele tuturor "redin#elor "are pro"lam! o eră de aur , nu numai sau ni"ide"um2 între"ut, "i şi sau e"lusiv2 în viitor.

Capitolul I.

(S/ATOLO)I( +I COSMO)O*I(

S"0r&itul lumii $ %n tre!ut &i %n viitor

C-ar putea spune, într-o )ormul! sumar! "!, pentru primitivi, s)ârşitul lumii a şi avut lo", deşi eltrebuie s! se reprodu"! într-un viitor mai mult sau mai pu#in îndep!rtat. (ntr-adev!r, miturile re)eritoare la

"ata"lismele "osmi"e sunt )oarte r!spândite. Ble povestes" "um lumea a )ost distrus! şi omenirea nimi"it!, "ue"ep#ia unui sin/ur "uplu, sau a "âtorva supravie#uitori. <iturile re)eritoare la Potop sunt "ele mai numeroaseşi aproape universal "unos"ute deşi sunt )oarte rare în >)ri"a2. Pe lân/! miturile diluviene, şi altele relatea%!distru/erea omenirii prin "ata"lisme de propor#ii "osmi"e "utremure, in"endii, pr!buşiri de mun#i, epidemiiet". Bvident, a"est s)ârşit al lumii n-a )ost radi"al el a )ost mai "urând s)ârşitul unei omeniri, urmat de ivireaunei omeniri noi. Dar "u)undarea total! a p!mântului în ape sau distru/erea lui prin )o", urmat! de ivirea unui p!mânt vir/in, simboli%ea%! re/resiunea "!tre $aos şi "!tre "osmo/onie.

(ntr-un mare num!r de mituri Potopul se lea/! de un p!"at ritual, "are a provo"at mânia )iin#eisupreme? uneori el re%ult! doar din dorin#a )iin#ei divine de a pune "ap!t omenirii. Da"! eamin!m îns!miturile "are vestes" viitorul Potop, "onstat!m "! una din "au%ele prin"ipale re%id! în p!"atele oamenilor, pre"um şi în de"repitudinea lumii. Potopul a des"$is deopotriv! "alea unei "re!ri din nou a lumii şi uneire/ener!ri a omenirii. >lt)el %is, s)ârşitul lumii în tre"ut "a şi a"ela "are va avea lo" în viitor repre%int! proie"#ia /i/anti"!, la s"ar! ma"ro"osmi"! şi "u o e"ep#ional! intensitate dramati"!, a sistemului miti"o-ritual

al s!rb!torii >nului nou. De ast! dat! îns!, nu mai e vorba de "eea "e s-ar putea numi @s)ârşitul )ires"+ al lumii @)ires"+ pentru "! "oin"ide "u s)ârşitul anului şi )a"e prin urmare parte inte/rant! din "i"lul "osmi" "i de o"atastro)! reală provo"at! de )iin#ele divine. Cimetria dintre Potop şi înnoirea anual! a lumii a )ost per"eput!în "âteva )oarte rare "a%uri <esopotamia, iudaism, <andan2. (ndeobşte, îns!, miturile diluviene suntindependente de s"enariile miti"o-rituale ale >nului nou. >"easta se epli"! uşor, deoare"e s!rb!torile periodi"e de re/enerare rea"tuali%ea%! simboli" "osmo/onia, opera "reatoare a %eilor, iar nu nimi"irea lumiive"$i a"easta dispare @în "$ip )ires"+, prin simplul )apt "! distan#a "are o separ! de @în"eputuri+ a atins limitaetrem!.

(n "ompara#ie "u miturile "are narea%! s)ârşitul lumii în tre"ut, miturile "are se re)er! la un s)ârşit "eva veni sunt "iudat de pu#in numeroase la primitivi. Dup! "um observa A. F. :e$mann, raritatea lor sedatorea%! poate )aptului "! etnolo/ii n-au pus a"east! întrebare în an"$etele lor. B uneori /reu s! pre"i%e%ida"! mitul se re)er! la o "atastro)! tre"ut! sau la una viitoare. Potrivit spuselor lui B. . <an, lo"uitoriiinsulelor >ndaman "red "! dup! s)ârşitul lumii o nou! omenire, bu"urându-se de o "ondi#ie paradi%ia"!, îşi va)a"e apari#ia nu vor mai )i ni"i boli, ni"i b!trâne#e, ni"i moarte. Dup! "atastro)!, mor#ii vor învia. Potrivit lui>. Fad"li))e OroIn îns!, <an ar )i "ontopit mai multe versiuni "ulese de la in)ormatori di)eri#i. (n realitate,

EH



pre"i%ea%! Fad"li))e OroIn, e e)e"tiv vorba de un mit "are povesteşte s)ârşitul şi "rearea din nou a lumii darmitul se re)er! la tre"ut, iar nu la viitor. =um îns!, potrivit "onstat!rii lui :e$mann, limba lo"uitorilor insulelor>ndaman nu posed! un timp viitor, nu e uşor s! stabilim da"! e vorba de un eveniment tre"ut sau viitor.

=ele mai rare dintre miturile primitive relative la s)ârşit sunt a"elea "are nu pre%int! indi"a#ii pre"isere)eritoare la eventuala "rea#ie din nou a lumii. >st)el, în "redin#ele indi/enilor Jai din ;oua Guinee, "reatorul<âlen/)un/, dup! "e a "reat "osmosul şi omul, s-a retras la mar/inea lumii, la ori%ont şi a adormit. ri de "âte

ori se întoar"e în somn, P!mântul se "utremur!. Dar într-o %i se va ridi"a de pe "ul"uşul s!u şi va distru/e"erul "are se va %drobi de p!mânt şi va pune "ap!t ori"!rei vie#i. (ntr-una din insulele =aroline, anume ;amolut, eist! "redin#a "! într-o %i "reatorul va nimi"i omenirea din "au%a p!"atelor ei. Zeii vor "ontinua îns!s! eiste iar a"easta impli"! posibilitatea unei noi "rea#ii. (ntr-alt! insul! din ar$ipela/ul =arolinelor, anume>urepiJ, )iul "reatorului e vinovat de "atastro)a "are va avea lo". =ând îşi va da seama "! şe)ul unei insule nuse mai o"up! de supuşii s!i, el va îne"a insula "u autorul unui "i"lon. ;i"i ai"i nu e si/ur "! e vorba de uns)ârşit de)initiv ideea unei pedepsiri a @p!"atelor+ impli"! în /enere "rearea ulterioar! a unei noi omeniri.

<ai /reu de interpretat sunt "redin#ele auto$tonilor ne/ritos din peninsula <ala""a. Bi ştiu "! într-o%i Warei va pune "ap!t lumii pentru "! oamenii nu mai respe"t! pre"eptele sale. Drept "are în timpul )urtunilor,numi#ii ne/ritos se str!duies" s! preîntâmpine "atastro)a adu"ând în "$ip de isp!şire ert)e sân/eroase.=atastro)a va )i universal!, nu va )a"e vreo deosebire între p!"!toşi şi nep!"!toşi şi nu va )i, pare-se, preludiulunei noi "rea#ii. 'at! pentru "e a"eşti ne/ritos îl numes" *r!u+ pe Warei, iar b!ştinaşii din triburile Ple-CaJaiv!d într-însul duşmanul "are le-a *)urat Paradisul+.

Un eemplu etraordinar de i%bitor este a"ela al /uaranilor din <ato Grosso. Ntiind "! p!mântul va)i distrus prin )o" şi prin ap!, ei au pornit în "!utarea @X!rii )!r! de p!"at+, un soi de paradis terestru situatdin"olo de "ean. >"este lun/i "!l!torii, inspirate de şamani şi e)e"tuate sub "ondu"erea lor, au în"eput învea"ul al &'&- lea şi au durat pân! în 191E. Unele triburi "redeau "! marea "atastro)! va )i urmat! de o înnoirea lumii şi de învierea mor#ilor. >lte triburi aşteptau şi doreau s)ârşitul de)initiv al lumii. ;imuendau s"ria în191E *;u numai /uaranii, "i întrea/a natur! e obosit! de via#!. (n mai multe rânduri, "ând l-au înv!luit în vis pe ;anderuvuvu, medicine)men)ii au au%it P!mântul implorându-l >m devorat prea multe "adavre, sunts!tul şi istovit. 3at!, )! s! se s)ârşeas"!Y :a rândul ei, >pa îl roa/! pe =reator s!-i a"orde repausul şi s!îndep!rte%e de ea ori"e a/ita#ie, şi tot aşa şi pomii L...M şi natura întrea/!+.

C-ar putea "u /reu /!si o epresie mai miş"!toare a oboselii "osmi"e, a dorin#ei de repaus absolut şide moarte. B vorba îns! de de%am!/irea inevitabil! "are urmea%! unei lun/i şi vane ealt!ri mesiani"e. De unvea", indienii /uarani "!utau paradisul terestru, "ântând şi dansând. Bi revalori%aser! şi inte/raser! mituls)ârşitului p!mântului într-o mitolo/ie milenarist!.

<aoritatea miturilor ameri"ane ale s)ârşitului impli"! )ie o teorie "i"li"! "a de pild! la a%te"i2, )ie"redin#a "! o nou! Aa"ere va urma "atastro)ei, )ie, în s)ârşit în anumite re/iuni ale >meri"ii de ;ord2, "redin#aîntr-o re/enerare universal! e)e"tuat! )!r! "ata"lisme. (n a"est pro"es de re/enerare numai p!"!toşii vor pieri.2 Potrivit tradi#iei, la a%te"i, au şi avut lo" trei sau patru distru/eri ale lumii şi a patra sau a "in"ea2 esteaşteptat! în viitor. Aie"are din a"este lumi este dominat! de un @Coare+, a "!rui "!dere sau dispari#ie"ara"teri%ea%! s)ârşitul.

;e este imposibil s! enumer!m ai"i toate "elelalte mituri importante ale "elor dou! >meri"i, privinds)ârşitul lumii. Un anumit num!r de mituri vorbes" despre un "uplu "are va repopula lumea "ea nou!. >st)elindienii "$oJtaI "red "! lumea va )i distrus! prin )o", dar "! spiritele se vor întoar"e, oasele se vor a"operi "u"arne, iar învia#ii vor lo"ui din nou pe )ostele lor teritorii. Fe/!sim un mit similar la es"$imoşi oamenii vorînvia din oasele lor "redin#! spe"i)i"! "ulturilor de vân!tori2. =redin#a "! inevitabila "atastro)! este "onse"in#a)atal! a @b!trâne#ii+ şi a de"repitudinii lumii pare destul de r!spândit!. Dup! indienii "$eroJee, *"ând lumea va

)i ve"$e şi u%at!, oamenii vor muri, )rân/$iile se vor rupe şi p!mântul se va "u)unda în "ean+. P!mântul

eîn"$ipuit "a o mare insul! aninat! de bolta "ereas"! prin patru )rân/$ii.2 (ntr-un mit <aidu, Earth)#a7er -ulasi/ur! "uplul pe "are-l "rease "! @atun"i "ând a"east! lume va )i prea u%at!, am s-o re)a" pe de-a între/ul? şi"ând o voi )i re)!"ut-o, ve#i avea parte de o nou! naştere+. K2 Dup! "um observ! >leander "u privire lamiturile "osmo/oni"e ale "oastei Pa"i)i"ului, @multe nara#iuni privind "rea#ia par a se redu"e de )apt la tradi#iire)eritoare la "rearea din nou a p!mântului dup! marea "atastro)!? anumite mituri evo"! totuşi deopotriv!"rea#ia şi o nou! "rea#ie+.

(n )ond, impli"ând mai mult sau mai pu#in "lar "rearea din nou a unui nou univers, a"este miturire)eritoare la s)ârşitul lumii eprim! a"eeaşi idee ar$ai"! şi etrem de r!spândit! de @de/radare+ pro/resiv! a"osmosului, ne"esitând în mod periodi" distru/erea şi "rearea lui din nou. Din a"este mituri ale unei "atastro)e)inale, "are va )i totodat! semnul prevestitor al iminentei "re!ri din nou a lumii, au ieşit şi s-au de%voltat, în%ilele noastre, miş"!rile pro)eti"e şi milenariste ale so"iet!#ilor primitive. om reveni asupra a"estormilenarisme primitive, dat )iind "! ele "onstituie, împreun! "u $iliasmul marist, sin/urele revalori%!ri

moderne po%itive ale mitului s)ârşitului lumii. Dar trebuie s! reamintim în prealabil, pe s"urt, "are era lo"ulmitului re)eritor la s)ârşitul lumii în reli/iile mai "omplee.

E6



S"0r&itul lumii %n religiile orientale

Do"trina distru/erii lumii pralaa2 era, dup! toate probabilit!#ile, dea "unos"ut! în vremurile vedi"e Athar(a :eda2. =on)la/ra#ia universal! ragnar278, urmat! de o nou! "rea#ie, )a"e parte din mitolo/ia/ermani"!. >"este )apte par s! arate "! indo-europenii nu i/norau mitul re)eritor la s)ârşitul lumii. Fe"ent, Cti/[iJander a indi"at eisten#a unui mit /ermani" re)eritor la b!t!lia es$atolo/i"! întru totul similar "u

povestirile paralele indiene şi iraniene. Dar în"epând "u !r"hmana şi mai ales în 9urana, indienii au de%voltatîn "$ip laborios do"trina "elor patru yugas, "ele patru vârste a lumii. Bsen#ialul a"estei teorii îl "onstituie"rearea şi distru/erea "i"li"! a lumii şi "redin#a în @per)e"#iunea în"eputurilor+. Deoare"e budd$iştii şi ainştii împ!rt!şeau a"eleaşi idei, putem tra/e "on"lu%ia "! do"trina veşni"ei "rea#ii şi distru/eri a universuluieste o idee panindian!.

Dat )iind "! am mai dis"utat a"east! problem! în Le mythe de l$%ternel &etour , nu o vom relua ai"i.om aminti numai "! @"i"lul "omplet se în"$eie "u o nimi"ire, un pralaya, "are se repet! într-un )el mairadi"al mah"pralaya, marea nimi"ire2 la s)ârşitul "elui de al o mielea "i"lu+. Potrivit #ah"+haratei şitetelor 9urana, ori%ontul se va aprinde, pe )irmament se vor ivi şapte sau doispre%e"e sori şi vor %vântam!rile, vor arde p!mântul. Ao"ul CamvartaJa Ao"ul in"endiului "osmi"2 va distru/e universul între/. Dup!a"eea, o ploaie diluvian! va "!dea )!r! în"etare timp de doispre%e"e ani, p!mântul va )i îne"at şi omenireanimi"it! :isnu 9ur"na2. Pe "ean, aşe%at pe şarpele "osmi" =es$a, isnu doarme "u)undat într-un somno/a :isnu 9ur"na2. Ni apoi totul va reîn"epe din nou ad infinitum.

=ât despre mitul *per)e"#iunii în"eputurilor+ îl re"unoaştem )!r! /reutate în puritatea, inteli/en#a, beatitudinea şi lon/evitatea vie#ii omeneşti în rta yuga, prima vârst!. De-a lun/ul "elorlalte yugas "are auurmat, asist!m la o deteriorare treptat! atât a inteli/en#ei şi a moralei omului, "ât şi a dimensiunilor trupului şia lon/evit!#ii sale. \ainismul eprim! în termeni etrava/an#i per)e"#iunea în"eputurilor şi de"!dereaulterioar!. Potrivit lui ema"andra, la în"eput statura omului atin/ea şase mile, iar via#a lui dura o sut! de miide pur(as un pur(as este e/al "u 8.600.000 ani2. (n s"$imb, la s)ârşitul "i"lului statura lui de-abia atin/e şapte"o#i iar via#a nu dep!şeşte o sut! de ani. Oudd$iştii st!ruie şi ei asupra prodi/ioasei s"urt!ri a vie#ii omeneşti80.000 de ani, şi "$iar mai mult @in"omensurabil+, potrivit anumitor tradi#ii2 la în"eputul "i"lului, şi %e"e anila s)ârşitul s!u.

Do"trina indian! a vârstelor lumii, adi"! veşni"a "rea#ie, deteriorare, nimi"ire şi "reare din nou auniversului, aminteşte într-o oare"are m!sur! "on"ep#ia primitiv! a înnoirii anuale a :umii, dar "u importantedeosebiri. (n teoria indian!, omul nu oa"! ni"i un rol în periodi"a re"reare a lumii? în )ond, omul nu doreşte

a"east! veşni"! nou! "rea#ie, "i urm!reşte s! evade%e din "i"lul "osmi". <ai mult "$iar, înşişi %eii nu par s! )ieadev!ra#i "reatori? ei sunt mai "urând instrumentele "u autorul "!rora se e)e"tuea%! pro"esul "osmi". Ce vedeaşadar "!, în "e priveşte 'ndia, nu eist! propriu-%is un s)ârşit radi"al al :umii? nu eist! de"ât intervale maimult sau mai pu#in lun/i între nimi"irea unui univers şi apari#ia altuia. @C)ârşitul+ nu are în#eles de"ât înm!sura în "are se re)er! la *"ondi#ia+ omului? omul poate opri pro"esul de transmi/ra#ie în "are se /!seşte târâtorbeşte.

<itul per)e"#iunii în"eputurilor este "lar atestat în <esopotamia, la israeli#i şi la /re"i. Potrivittradi#iei babiloniene, "ei opt sau %e"e re/i antediluvieni au domnit între 10800 şi 7E000 ani? dimpotriv!, re/iidin primele dinastii postdiluviene n-au dep!şit 1E00 ani. om ad!u/a "! babilonienii "unoşteau şi ei mitulunui paradis primordial. Bi p!straser! amintirea unei serii de distru/eri şi "re!ri din nou probabil în num!r deşapte2 su""esive ale rasei omeneşti. 'sraeli#ii împ!rt!şeau idei similare pierderea paradisului ori/inar,s"urtarea treptat! a duratei vie#ii, potopul "are nimi"eşte omenirea, "u e"ep#ia "âtorva privile/ia#i. (n B/ipt,nu /!sim urme re)eritoare la mitul @per)e"#iunii în"eputurilor+ nu este atestat2, dar /!sim în s"$imb tradi#ia

le/endar! a lun/imii )abuloase a vie#ii re/ilor anteriori lui <enes.(n Gre"ia înre/istr!m dou! tradi#ii miti"e distin"te, dar solidare 1 3eoria vârstelor lumii

"uprin%ând mitul per)e"#iunii în"eputurilor? E do"trina "i"li"!. esiod este primul "are des"rie de/eners"en#a pro/resiv! a omenirii de-a lun/ul "elor "in"i vârste Lucrări şi zile2. Prima, ârsta de aur, sub domnia lui=ronos, era un soi de Paradis oamenii tr!iau vreme îndelun/at!, nu îmb!trâneau ni"iodat! şi via#a lor seasem!na "u a"eea a %eilor. 3eoria "i"li"! îşi )a"e apari#ia o dat! "u era"lit, "are va eer"ita o puterni"!înrâurire asupra do"trinei stoi"e a eşni"ei reîntoar"eri. =$iar şi la Bmpedo"le "onstat!m aso"ierea a"estordou! teme miti"e? vârstele lumii şi "i"lul neîntrerupt al "rea#iilor şi al distru/erilor. ;u e "a%ul s! dis"ut!mdi)eritele )orme pe "are le-au luat a"este teorii în Gre"ia, mai ales de pe urma in)luen#elor orientale. >un/e s!reamintim "! stoi"ii şi-au însuşit ideea lui era"lit a s)ârşitului lumii prin )o" e7pyrosis2, şi "! Platon Timeu,EE, =2 "unoaşte, dea, "a o alternativ!, s)ârşitul prin potop. >"este dou! "ata"lisme ritmau întru"âtva >nul "el<are magnus annus8. Potrivit unui tet, "are s-a pierdut, al lui >ristotel 9rotrept8, "ele dou! "atastro)e aveaulo" la "ele dou! solsti#ii conflagratio la solsti#iul de var!, dilu(ium la solsti#iul de iarn!.

E4



Apo!alipsuri iudeo1!re&tine

Fe/!sim unele dintre ima/inile a"estea apo"alipti"e despre s)ârşitul lumii în vi%iunile es$atolo/i"eiudeo-"reştine. Dar iudeo-"reştinismul în)!#işea%! o inova#ie "apital!. C)ârşitul lumii va )i uni", aşa "um"osmo/onia a )ost uni"!. =osmosul "are va reapare dup! "atastro)! va )i a"elaşi "osmos "reat de Dumne%eu laîn"eputul timpurilor, dar puri)i"at, re/enerat şi restaurat în /loria sa primordial!. >"est paradis p!mântes" nu

va mai )i distrus, nu va mai avea s)ârşit. 3impul nu mai este timpul "ir"ular al eşni"ei întoar"eri, "i un timplinear şi ireversibil. <ai mult în"! es$atolo/ia repre%int! de asemeni trium)ul unei istorii s)inte. =!"i s)ârşitullumii va revela valoarea reli/ioas! a )aptelor omeneşti, şi oamenii vor )i ude"a#i dup! )aptele lor. ;u mai estevorba despre o re/enerare "osmi"! impli"ând totodat! re/enerarea unei "ole"tivit!#i sau a totalit!#ii spe"ieiumane2. B vorba despre o ude"at!, despre o sele"#iune numai "ei aleşi vor avea parte de o )eri"ire veşni"!.=ei aleşi, "ei buni, vor )i mântui#i mul#umit! )idelit!#ii lor )a#! de o istorie s)ânt! în lupta "u puterile şi ispitelea"estei lumi, ei au r!mas "redin"ioşi împ!r!#iei "erurilor.

>lt! deosebire )a#! de reli/iile "osmi"e pentru iudeo-"reştinism, s)ârşitul lumii )a"e parte dinmisterul mesiani". Pentru evrei, venirea lui <esia va vesti s)ârşitul lumii şi restaurarea paradisului. Pentru"reştini, s)ârşitul lumii va pre"eda "ea de a doua venire a lui 'sus ristos şi \ude"ata de >poi. Dar atât pentruunii, "ât şi pentru "eilal#i, trium)ul istoriei s)inte devenit evident prin s)ârşitul lumii impli"! într-un )elrestaurarea paradisului. Pro)e#ii pro"lam! înnoirea "osmosului va eista un "er nou şi un p!mânt nou. 3otulva )i din belşu/, "a alt!dat! în /r!dina Bdenului. >nimalele s!lbati"e vor tr!i în pa"e între ele, @şi le va mânaun "opilaş+ ;saia, &', 52. Oolile şi in)irmit!#ile vor disp!rea pentru totdeauna ş"$iopii vor s!ri pre"um "erbii,ure"$ile sur%ilor se vor des"$ide ;saia, &&&, 19? &&&, H şi urm.2. ;oul 'srael va )i "l!dit pe <untele Cion,)iind"! paradisul se va a)la pe un munte ;saia, &&&, 10? 9salmii, &:''', E2. Ni pentru "reştini renovareatotal! a "osmosului şi restaurarea paradisului repre%int! tr!s!turile esen#iale ale eshaton)ului s)ârşitului2. Ct!s"ris în Apocalipsul lui ;oan &&', 1 42 @Ni am v!%ut un "er nou şi un p!mânt nou. =!"i "erul "el dintâi şi p!mântul "el dintâi au tre"ut L...M. Ni am au%it din tron un /las puterni" "are %i"ea şi moarte nu va mai )i, ni"i plân/ere, ni"i stri/!t, ni"i durere nu va mai )i, "!"i "ele dintâi au tre"ut. Ni "el "e şade pe tron /r!i 'at!, noi le)a"em pe toate+.

>"east! nou! "rea#ie se va în!l#a îns! pe ruinele "elei dintâi. Cindromul "atastro)ei )inale aminteşteai"i des"rierile indiene ale distru/erii universului. a )i se"et! şi )oamete şi %ilele se vor s"urta. Bpo"a imediat premer/!toare s)ârşitului va )i dominat! de >nti"rist. =ristos va veni îns! şi va puri)i"a lumea prin )o". Dup!"um spune B)rem Cirul *<area va mu/i şi apoi va se"a, =erul şi p!mântul vor )i nimi"ite, pretutindeni se vor

întinde )umul şi be%na. 3imp de patru%e"i de %ile Domnul va trimite )o"ul pe p!mânt "a s!-l "ure#e de pân/!ririle vi"iului şi ale p!"atului+. Ao"ul nimi"itor este atestat o sin/ur! oar! în /oul Testament , în A doua Epistolă a lui 9etru ''', 5 162. Bl "onstituie îns! un element important în ra"olele Cibiline, în stoi"ism şi înliteratura "reştin! posterioar!. B probabil de ori/ine iranian!.

Domnia >nti"ristului înseamn! într-o oare"are m!sur! revenirea la $aos. Pe de o parte, >nti"ristul eîn)!#işat sub aspe"tul unui balaur sau al unui demon, şi a"esta aminteşte de ve"$iul mit al luptei dintre %eu şi balaur. :upta a avut lo" la în"eput, înainte de "rearea lumii şi va avea din nou lo" la s)ârşitul ei. Pe de alt! parte, "ând >nti"ristul va )i "onsiderat drept )alsul <esia, domnia lui va însemna r!sturnarea total! a valorilorso"iale, morale şi reli/ioase? alt)el %is, întoar"erea la $aos. De-a lun/ul vea"urilor >nti"ristul a )ost identi)i"at"u di)erite personae istori"e, de la ;eron şi pân! la Pap! de "!tre :ut$er2. Ce "uvine s! subliniem un )aptanumite epo"i istori"e, deosebit de tra/i"e, erau "onsiderate "a )iind dominate de >nti"rist dar se p!straîntotdeauna speran#a "! domnia lui vestea deopotriv! iminenta venire a lui =ristos. =atastro)ele "osmi"e,)la/elurile, teroarea istori"!, trium)ul aparent al r!ului "onstituiau sindromul apo"alipti" "are avea s! pre"ead!

întoar"erea lui =ristos şi mileniul.

Milenarismul !re&tin

Devenit reli/ia o)i"ial! a imperiului roman, "reştinismul "ondamna milenarismul "a )iind ereti", deşiunii iluştri p!rin#i ai biseri"ii îl pro)esaser! în tre"ut. Oiseri"a a""eptase îns! istoria, iar aşa-%isul eshaton numai repre%enta evenimentul iminent "e )usese în timpul perse"u#iilor. :umea, lumea noastr!, "u toate p!"atele,nedrept!#ile şi "ru%imile ei, "ontinua. ;umai Dumne%eu ştia ora s)ârşitului lumii, şi un lu"ru p!rea si/ur a"ests)ârşit nu era apropiat. dat! "u trium)ul biseri"ii, împ!r!#ia "erului se şi a)la pe p!mânt şi, într-un anumitsens, lumea ve"$e )usese dea nimi"it!. Fe"unoaştem în anti-milenarismul o)i"ial al biseri"ii primamani)estare a do"trinei pro/resului. Oiseri"a a""eptase lumea aşa "um era, str!duindu-se s! )a"! via#aomeneas"! "eva mai pu#in ne)eri"it! de"ât era în vremea marilor "ri%e istori"e. Oiseri"a luase a"east! atitudineîmpotriva pro)e#ilor, vi%ionarilor, apo"alipti"ilor de tot )elul.

E5



=âteva vea"uri mai târ%iu, dup! p!trunderea islamului în <editerana, dar mai ales dup! al &'-leavea", "urentele milenariste şi es$atolo/i"e reapar, îndreptate de ast! dat! împotriva biseri"ii sau a ierar$ieisale. Un anumit num!r de tr!s!turi "omune se desprind din a"este "urente inspiratorii lor aşteapt! şi pro"lam!restaurarea paradisului pe p!mânt, dup! o perioad! de /rele în"er"!ri şi de "ata"lisme /roa%ni"e. C)ârşituliminent al lumii era aşteptat şi de :ut$er. 3imp de vea"uri re/!sim, în mai multe rânduri, a"eeaşi ideereli/ioas! lumea a"easta lumea istoriei este nedreapt!, în/ro%itoare, demonia"!? din )eri"ire, ea se şi a)l! în

plin pro"es de putre%ire, "atastro)ele au în"eput, a"east! lume ve"$e pârâie din toate în"$eieturile? )oarte"urând, ea va )i nimi"it!, puterile întuneri"ului vor )i de)initiv învinse, "ei @buni+ vor trium)a, şi paradisul va )ire/!sit. 3oate "urentele milenariste şi es$atolo/i"e dau dovad! de optimism. Ble rea"#ionea%! împotrivateroarei istoriei "u o violen#! pe "are numai etrema disperare o poate sus"ita. Dar de mai multe vea"uri,marile "on)esiuni "reştine nu mai "unos" tensiunea es$atolo/i"!. >şteptarea s)ârşitului lumii şi iminen#a ude"!#ii de apoi nu sunt "ara"teristi"e ni"i uneia din marile biseri"i "reştine. <ilenarismul nu maisupravie#uieşte de"ât anevoie în "âteva re"ente se"te "reştine.

Milenarismul la „primitivi”

Dar mitul s)ârşitului lumii "unoaşte un avânt "onsiderabil mai ales în a)ara lumii o""identale. Bvorba de nenum!ratele miş"!ri nativiste şi milenariste, dintre "are "ele mai "unos"ute sunt aşa-%isele cargo)cults melane%iene, dar "are se mai întâlnes" şi în alte re/iuni ale "eaniei, pre"um şi în )ostele "oloniieuropene din >)ri"a. Aoarte probabil, "ele mai multe din a"este miş"!ri s-au ivit "a urmare a "onta"telor maimult sau mai pu#in prelun/ite "u "reştinismul. Deşi sunt mai întotdeauna potrivni"e albilor şi anti"reştine, "elemai multe din a"este milenarisme b!ştinaşe, "omport! elemente es$atolo/i"e "reştine. (n unele "a%uri, b!ştinaşii se r!%vr!tes" împotriva misionarilor to"mai pentru "! a"eştia nu se "omport! "a nişte adev!ra#i"reştini şi, de pild!, nu "red în iminenta venire a lui =ristos şi învierea mor#ilor. (n <elane%ia, aşa numitelecargo cults sunt asimilate "u miturile şi ritualurile >nului nou. Dup! "um am mai v!%ut, s!rb!torile >nuluinou impli"!, în "$ip simboli", "rearea din nou a lumii. >deren#ii la cargo cults "red şi ei "! lumea va )idistrus! şi "reat! din nou şi "! tribul va avea parte iar!şi de un )el de paradis? mor#ii vor învia, şi nu va maieista ni"i moarte, ni"i boli. Dar, înto"mai "a în multe es$atolo/ii indo-iraniene şi iudeo-"reştine, a"east! nou!"rea#ie de )apt a"east! redobândire a Paradisului va )i pre"edat! de o serie de "atastro)e "osmi"e p!mântulse va "utremura, vor "!dea ploi de )l!"!ri, mun#ii se vor pr!buşi şi vor umple v!ile, albii pre"um şi indi/eniineralia#i la a"est "ult vor )i nimi"i#i et".

<or)olo/ia milenarismelor primitive e etrem de bo/at! şi de "omple!. Pentru "ele "e neinteresea%! pe noi, se "uvine s! s"oatem ai"i în relie) "âteva )apte 1 miş"!rile milenariste pot )i "onsideratedrept de%voltarea unui s"enariu miti"-ritual al înnoirii periodi"e a :umii? E înrâurirea, dire"t! sau indire"t! aes$atolo/iei "reştine, pare mai întotdeauna neîndoielni"!? H deşi sunt atraşi de valorile o""identale şi dores"s!-şi însuşeas"! atât reli/ia şi edu"a#ia albilor, "ât şi bo/!#iile şi armele lor, aderen#ii "urentelor milenaristesunt întotdeauna antio""identali? 6 asemenea miş"!ri sunt întotdeauna de"lanşate de puterni"e personalit!#ireli/ioase de tip pro)eti" şi or/ani%ate sau ampli)i"ate de politi"ieni sau în vederea unor s"opuri politi"e? 4 pentru toate a"este miş"!ri, mileniul este iminent, dar el nu se va îns"!una )!r! "ata"lisme "osmi"e sau"atastro)e istori"e.

Bste inutil s! st!ruim asupra "ara"terului politi", so"ial şi e"onomi" al unor asemenea "urente el esteevident. Dar )or#a lor, înrâurirea pe "are o eer"it!, "reativitatea lor, nu s!l!şluies" numai în a"eşti )a"torie"onomi"i. B vorba de "urente reli/ioase. Parti%anii lor aşteapt! şi pro"lam! s)ârşitul lumii spre a aun/e la ostare e"onomi"! şi so"ial! mai bun!, dar mai ales, pentru "! n!d!duies" "! va avea lo" o nou! "rea#ie a lumii

şi o restaurare a )eri"irii omeneşti. Cunt în)ometa#i şi înseta#i de bunuri p!mânteşti , dar şi de nemurire, delibertate şi de )eri"ire paradi%ia"!. Pentru ei, s)ârşitul lumii va )a"e posibil! îns"!unarea unei vie#i omeneşti beati)i"e, des!vârşite şi )!r! de s)ârşit.

om ad!u/a "!, "$iar atun"i "ând nu e vorba de un s)ârşit "atastro)al, ideea unei re/ener!ri, a uneire"re!ri a lumii, "onstituie elementul esen#ial al miş"!rii. Pro)etul sau întemeietorul "ultului pro"lam! iminenta@întoar"ere la ori/ine+ şi, prin urmare, redobândirea st!rii @Paradi%ia"e+ ini#iale. Desi/ur, în nenum!rate"a%uri, a"east! stare paradi%ia"! @ori/inar!+ repre%int! ima/inea ideali%at! a situa#iei "ulturale şi e"onomi"edinaintea venirii albilor. >"esta nu este sin/urul eemplu al unei miti%!ri a @st!rii ori/inare+, a @istoriei anti"e+"on"epute "a o vârst! de aur. Dar nu realitatea @istori"!+ pe "are i%butim uneori s-o i%ol!m şi s-o de/a!m dina"est ansamblu de ima/ini euberante interesea%! subie"tul nostru, "i )aptul "! s)ârşitul unei lumi a"eea a"oloni%!rii şi epe"tativa unei lumi noi, impli"! o întoar"ere la ori/ine. Personaul mesiani" este identi)i"at"u eroul "ultural sau "u str!moşul miti" a "!ror întoar"ere era aşteptat!. enirea lor se aseam!n! "u orea"tuali%are a 3impurilor miti"e ale ori/inii, aşadar "u o re"reare a lumii. ;eatârnarea politi"! şi libertatea

"ultural! pro"lamat! de miş"!rile milenariste ale popoarelor "oloniale sunt "on"epute "a o redobândire a unei

E7



st!ri beati)i"e ori/inare. Pe s"urt, "$iar )!r! o distru/ere apo"alipti"! făţişă, lumea a"easta, lumea ve"$e, esteîn "$ip simboli" suprimat!, iar :umea paradi%ia"! a ori/inii este îns"!unat! în lo"ul ei.

“S"0r&itul lumii” %n arta modern#

;imi" "omparabil "u optimismul de "are dau dovad! atât es$atolo/ia "omunist!, "ât şi

milenarismele primitive nu se întâlneşte în so"iet!#ile o""identale. Dimpotriv!, ele "unos" a%i )ri"a din "e în "emai amenin#!toare a unui s)ârşit "atastro)al al lumii, pri"inuit de armele termonu"leare. (n "onştiin#ao""identalilor, a"est s)ârşit va )i radi"al şi de)initiv el nu va )i urmat de o nou! "rea#ie a lumii. ;u este "u putin#! s! întreprindem ai"i o anali%! sistemati"! a multiplelor epresii ale )ri"ii atomi"e în lumea modern!.Dar alte )enomene "ulturale o""identale ni se par semni)i"ative întru"ât priveşte "er"etarea noastr!. <!/ândes" mai ales la istoria artei o""identale. De la în"eputul vea"ului a"estuia, atât artele plasti"e, "ât şiliteratura şi mu%i"a au su)erit trans)orm!ri atât de radi"ale, în"ât s-a putut vorbi despre o @distru/ere alimbaului artisti"+. (n"eput! în pi"tur!, a"east! @distru/ere a limbaului+ s-a etins la poe%ie, la roman şi,re"ent de tot, odat! "u 'ones"u, la teatru. (n anumite "a%uri e vorba de o adev!rat! nimi"ire a universuluiartisti" de pân! a"um. =ontemplând unele opere re"ente, ai impresia "! artistul a vrut s! )a"! ta+ula rasa,suprimând întrea/a istorie a pi"turii. B vorba de "eva mai mult de"ât o distru/ere, este o re/resiune "!tre $aos,"!tre un )el de massa confusa primordial!. Ni totuşi, în pre%en#a unor asemenea opere, sim#im "! artistul este în"!utarea a "eva "e el în"! n-a eprimat. 3rebuia s! redu"! la neant ruinele şi d!râm!turile a"umulate de pre"edentele revolu#ii plasti"e? trebuia s! aun/! la o modalitate /erminal! a materiei, spre a putea reîn"epeistoria artelor pornind de la %ero. :a mul#i artişti moderni se simte "! @distru/erea limbaului plasti"+ nu estede"ât prima )a%! a unui pro"es "u mult mai "omple şi "! )a"erea unui univers nou trebuie în mod ne"esar s!urme%e.

(n arta modern! ni$ilismul şi pesimismul "elor dintâi revolu#ionari şi d!râm!tori repre%int! atitudinia%i dep!şite. (n %ilele noastre, ni"i un mare artist nu "rede în de/enerarea şi iminenta dispari#ie a artei sale. Dina"est pun"t de vedere, atitudinea lor seam!n! "u a"eea a @primitivilor+ au "ontribuit la distru/erea lumii adi"! la distru/erea lumii lor , a universului lor artisti" spre a "rea un altul. Bi bine, a"est )enomen "ulturaleste )oarte important, "!"i îndeosebi artiştii, repre%int! adev!ratele )or#e "reatoare ale unei "ivili%a#ii sau aleunei so"iet!#i. Prin "rea#ia lor, artiştii o iau înaintea evenimentelor "e se vor întâmpla uneori peste una saudou! /enera#ii în "elelalte se"toare ale vie#ii so"iale şi "ulturale.

B semni)i"ativ )aptul "! distru/erea limbaului artisti" a "oin"is "u avântul psi$anali%ei. Psi$olo/ia

abisal! a revalori%at interesul "e-l purt!m ori/inilor, interes "are-l "ara"teri%ea%! atât de bine pe omulso"iet!#ilor ar$ai"e. >r )i pasionant de studiat îndeaproape pro"esul de revalori%are a mitului s)ârşitului lumiiîn arta "ontemporan!. >m "onstata "!, departe de a )i nevro%a#ii de "are lumea îşi bate o" uneori, artiştii sunt,dimpotriv!, mai s!n!toşi psi$olo/i"eşte de"ât mul#i oameni moderni. Bi au în#eles "! un adev!rat în"eput nounu poate avea lo" de"ât dup! un adev!rat s)ârşit. Ni artiştii au )ost "ei dintâi dintre moderni "are s-au str!duit s!distru/! e)e"tiv lumea lor , spre a "rea din nou un univers artisti" în "are omul s! poat! deopotriv! eista,"ontempla şi visa.

mircea eliade - aspecte ale mitului.pdf

Documents