CAMERA AGRICOLA JUDETEANA DAMBOVITACENTRUL ZONAL INTEGRAT PUCIOASALUCRATOR CALIFICAT IN MESERIA DE APICULTOR

MIEREA DE ALBINE

Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii.

De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. n Vechiul Testament gsim scris "miere" de peste 60 ori. n Grecia antic s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni i pentru tratamentul plgilor Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din trestie i sfecl.

MIEREA

Albinele depind in exclusivitate de lumea vegeteala pentru alimentatia lor

Mierea este eleborata de albine din zaharurile produse de vegetale. Exista 2 tipuri de zaharuri culese de albine: NECTARUL si MANA

NECTARUL este o substanta provenind din excrescentele glandulare(nectarii) cu care sunt inzestrate unele plante. Micile plicaturi dulci, perelate, atrag albinele care le culeg,le amesteca cu secretii salivare si le duc la stup. Dupa transformare si concentrare aceste zaharuri de nectar vor de veni miere.

MANA este acea substanta dulce, limpede si vascoasa, ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor. Poate fi de origine vegetala sau animala.Mana de origine vegetala apare primavara pe ramurile de artar, mesteacan, arin, tei, salcie, odata cu trecerea plantelor din starea de repaus in cea de activitate, cand dupa infrunzire excesul de seva se elimina sub forma de picaturi, fenomenul in ansamblu poarta denumirea de gutatie.

Mana de origine animala este produsul de excretie a unor insecte (purice) care consuma seva plantelor. Acestea utilizeaza proteinele si apa sevei si elimina partea ce nu o pot digera, bogata in zaharuri. Aceste substante sunt reluate de albine si transformate din nou, produsul astfel eleborat fiind mierea de mana.

Transformarea nectarului si a manei in miereProducerea mierii este un proces complex ce incepe odata cu recoltarea sucurilor dulci de catre albinele culegatoare si se incheie in momentul capacirii celulelor in care a fost depozitata.Are la baza un proces fizic si unul biochimicProcesul fizic consta in eliminarea surplusului de apa din materia prima pana la limita de17-18%realizandu-se in doua moduri : - Prin maturarrea acesteia de catre albine - Prin distribuirea ei in cat mai multe celule ale fagurilorProcesele biochimice constau in transformarea zaharozei sub actiunea invertazei in glucoza si fructoza.

Clasificare

Dup provenien: - miere de flori, (floral), provenit din prelucrarea nectarului i polenului cules de albine din florile plantelor melifere, - miere de man, (extrafloral), provenit de pe alte pri ale plantei, n afar de flori; poate fi de origine animal sau vegetal

Dup speciile de plante de la care albinele au adunat nectarul: - miere monoflor, provenit integral, (sau n mare parte), din nectarul florilor unei singure specii: (salcm, tei, floarea soarelui, ment) - miere poliflor, provenit din prelucrarea unui amestec de nectar de la florile mai multor specii de plante.

Dup modul de obinere: - n faguri (se livreaz n faguri), - scurs liber din faguri , - extras cu ajutorul centrifugii , - obinut prin presarea fagurilor , topit (fagurii sunt nclzii). Dup consisten: - lichid (fluid), - cristalizat (zaharisit).

Dup culoare: - incolor, galben-deschis, aurie, verzuie, brun sau rocat. Dup arom, diversele sorturi de miere, se apreciaz prin miros i degustare, indicndu-se denumirea speciei de plante din care provin. La clasificare se mai poate lua n considerare i: compoziia chimic, puritatea, puterea caloric

Tehnologia de obtinere

Procedeul recoltarii mierii(1)Scoaterea ramelor din stup. Se linistesc albinele cu fum din afumtor, dupa care se scot ramele din stup. Albinele rmase prinse pe ram se inapoiaz in stup scuturand rama deasupra acestuia. Operatiunea de a scutura rama drept in jos cu amandou mainile este prima dintre tehnicile pe care trebuie s le invete un apicultor. Albinele rmase prinse dup scuturare se dau jos cu peria de albine

(2)Descapacirea cu cutitul si introducerea in separatorul centrifugal. Se taie capacelele cu grij cu ajutorul cutitului, se introduc ramele in separator si se invartesc pentru a se stoarce mierea.

Atentie invartirea prea rapid poate duce la stricarea fagurilor.

(3)Scoaterea mierii prin valva separatorului si filtrarea Se inapoiaza ramele in stup.

Conditionarea mieriiMierea extrasa prin centrifugare nu poate fi direct imbuteliata deoarece prin proiectarea picaturilor de miere pe peretii extractorului, incorporeaza in acestea aer, sub forma unor bule microscopice.In mierea proaspat extrasa ajung de asemenea particule de ceara smulse din fagure in momentul descapacirii, fragmente de propolis, mici cantitati de polen provenit din celulele cu polen, larve si alte impuritati.

Prin conditionarea mierii se intelege totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea acesteia pentru pastrarea proprietatilor fizico-chimice si biologice in peroada conservarii.

Proprietati fizice ale mieriiCULOAREA difera de la incolor pana la neagra; la mierea de nectar predomina culoarea galbena, rar se intalneste nuanta maro pana la verdeAROMA este determinata de continutul de uleiuri eterice si depinde de speciile de la care provine nectarul.GUSTUL este dulce, placut, uneori cu nuante mai mult sau mai putin pronuntate in functie de provenienta si conpozitia ei, iar cand fermenteaza primeste un gust acrisor. Gustul mierii se datoreste zaharurilor, acidului gluconic, prolinei si taninurilor. Gustul cel mai dulce il are mierea in care predomina fructoza.

VASCOZITATEA depinde im principal de continutul in apa si de temperatura. Mierea proaspata se prezinta de obicei sub forma unei substante dense, semilichida, semitranparenta, care incepe treptat sa se cristalizeze si sa se intareasca.HIGROSCOPICITATEA proprietatea mierii de a absorbi in anumite conditii umiditatea din aerul atmosferic.GREUTATEA SPECIFICA depinde de continutul mierii in apa, respectiv creste si descreste pe masura micsorarii sau sporirii procentului de apa.

DEVIEREA LUMINII POLARIZATE da indicatii asupra natura zaharurilor din miere si prin aceasta posibilitatea stabilirii provenientei mierii.

TURBIDITATEA mierea naturala contine intotdeauna, in suspensie, particule solide sau materii coloidale astfel incat, puse intr-un vas, ea este putin tulbure chiar daca este bine filtrata.

Compozitia chimica a mieriiAPA caracterizeaza gradul de maturitate si calitatea mierii, de continutul in apa depinzand conservarea si cristalizarea ei.GLUCIDE reprezinta 95-96% din substanta uscata a mierii, ele fiind in principal reprezentate de glucoza si fructoza.SUBSTANTE NEZAHAROASE sunt reprezentate prin acizi organici, proteine, enzime, saruri minerale, vitamine etc. Desi se gasesc in cantitati reduse, de aproximativ 2%, ele determina valoarea bilologica si imprima specificul si individualitatea mierii.

Defectele mieriiDefectele vizuale:- cristalizare incompleta sau eterogena- granulatie medie sau grosiera formata din cristale unghiulare si aglomerate - pete albe sau marmurate care apar pe peretii borcanelor- spuma de la suprafata- separatia in straturi- impuritati in suspensie sau la suprafata mierii- fluiditate excesiva- coloratie anormala

Defecte olfactive:- mirosuri parazite cum sunt cele de fum, saci vechi, fenol, miere coapta- miros strainDefecte gustative:- gust intepator de fum- gust metalic- aroma de caramel(supraincalzire)- aciditate excesiva- amareala- gust strain

Defecte tactile:- cristalizare foarte ferma- structuri aglomerate- cristale sferice,unghiulare- granule fine, medii, grosiere

Falsificarea mieriiMetode directe:Pentru corectarea gustului:- substante indulcitoare zaharate: zahar alimentar, zahar invertit artificial, glucoza industriala sau melasa- substante indulcitoare sintetice: zaharina, dulcina, glicerinaPentru corectarea consistentei:- amidon, gelatina, clei, substante pectice, gume

Pentru corectarea culorii:- caramel- culori de anilinaPentru impiedicarea fermentarii:- acid salicilic- acid benzoicPentru neutralizarea aciditatii:- bicarbonat de sodiu- hidroxid de sodiu- carbonat de sodiu

Pentru colectarea sedimentului:- polen de flori recoltat manual- polen recoltat de albinaPentru corectarea echipamentului enzimatic- diamalt sau alt extrat din culturi de drojdii

Metode indirecte:Miere de albine hranite cu zahar

UtilizariPrin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea este foarte des folosit n alimentaie, n bucatarie sau ca medicament, fiind de medicina populara foarte apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i post-operatorie, n pediatrie i ginecologie.

Valoarea alimentara si dieteticaValoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr), aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un aliment uor asimilat i digerabil.

Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.

Valoarea terapeuticaMierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor digestive, ct i n afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele cutanate.

ContraindicatiiConsumul de miere este contraindicat pentru toti bolnavii la care este necesara limitarea hidrocarbonatilor sau care au o hipersensibilitate fata de miere.Nu se recomanda bolnavilor cu tulburari glico-regulatorii sau cu diabet zaharat precum si celor cu insuficienta pancreatica esocrina.Tratamentul de aerosol de miere este contra-indicat bolnavilor de asm bronsic, insuficienta cardiaca, cord pulmonar, stari febrile, hemoragii repetate ale cailor respiratorii, etc.

Stiati ca..?din cele mai vechi timpuri, pentru mai multe natiuni, albina reprezinta simbolul harniciei si fidelitatii. Pe monedele multor tari (de exemplu: Italia, Norvegia, etc) chiar si astazi se regaseste chipul albinei.cuvantul nectar inseamna bautura zeilor iar legenda spune ca acest produs da viata vesnicapentru a obtine un kilogram de miere, albinele colecteaza nectarul din aproximativ 2 milioane de flori de salcam

o albina poate sa viziteze 24 de flori in doar un minut

in Germania, consumul de miere pe cap de locuitor este de aproximativ 4 kilograme reprezentand una din cele mai mari rate de consum din lume

**