MUNICIPIUL SATU MARE

STATUTUL

MUNICIPIULUI SATU MARE

Satu Mare, P-ţa 25 Octombrie, nr. 1, intrarea M, cod poştal 440026; Telefon: 0261.807.500, fax: 0261.710.760e-mail:primăria@satu-mare.ro, web:www.satu-mare.ro

0

CUPRINS

CAPITOLUL I DATE GEOGRAFICE 3CAPITOLUL II DATE ISTORICE 11CAPITOLUL III POPULAŢIA MUNICIPIULUI 13CAPITOLUL IV AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 26

Secţiunea 1 Consiliul Local al Municipiului Satu Mare 26Secţiunea 2 Primarul Municipiului Satu Mare 27

CAPITOLUL V CĂI DE COMUNICAŢIE 28Secţiunea 1 Rutiere, feroviare, aeriene 28Secţiunea 2 Transportul în comun 30

CAPITOLUL VI REŢELE TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVICII PUBLICE 32Secţiunea 1 Apă, canal 32Secţiunea 2 Reţele electrice 37Secţiunea 3 Reţele de gaze naturale 38Secţiunea 4 Salubrizare 39Secţiunea 5 Administrarea domeniului public 39

CAPITOLUL VII SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT 41Secţiunea 1 Spaţii verzi 41Secţiunea 2 Zone de agrement 43

CAPITOLUL VIII PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SATU MARE 45Secţiunea 1 Componenţă, administrare 45Secţiunea 2 Atribuirea de denumiri 46

CAPITOLUL IX ECONOMIE ŞI BUGET 48Secţiunea 1 Date economice 48Secţiunea 2 Bugetul municipiului Satu Mare 67

CAPITOLUL X COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 70Secţiunea 1 Cooperare internă 70Secţiunea 2 Cooperare internaţională 70

CAPITOLUL XI PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI SĂNĂTATE 73Secţiunea 1 Protecţie socială 73Secţiunea 2 Sănătate 77

CAPITOLUL XII ARTĂ ŞI CULTURĂ 78Secţiunea 1 Monumente istorice şi arhitecturale 78Secţiunea 2 Instituţii de cultură 80Secţiunea 3 Evenimente culturale 84

CAPITOLUL XIII ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SPORT 85Secţiunea 1 Învăţământ 85Secţiunea 2 Sport 86

CAPITOLUL XIV TITLURI ONORIFICE 88Secţiunea 1 Cetăţeni de onoare 88Secţiunea 2 Premii şi distincţii conferite municipiului 88

CAPITOLUL XV CONSULTAREA CETĂŢENILOR 90Secţiunea 1 Comunicare publică 90Secţiunea 2 Consultare publică 90

CAPITOLUL XVI STEMA MUNICIPIULUI SATU MARE 92CAPITOLUL XVII PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII

NEGUVERNAMENTALE 93Secţiunea 1 Partide politice 93Secţiunea 2 Sindicate 93Secţiunea 3 Organizaţii neguvernamentale 93

CAPITOLUL XVIII MASS MEDIA 941

SURSE LEGISLATIVE 95MULŢUMIRI 96

Anexa nr. 1 la Statut Componenţa autorităţii executive şi a autorităţii deliberative în urma alegerilor din 10 iunie 2012 şi a constituirii consiliului local la 22 iunie 2012 97

Anexa nr. 2 la Statut Componenţa autorităţii executive şi a autorităţii deliberative la data adoptării Statutului 98

Anexa nr. 3 la Statut Reţeaua şcolară a municipiului Satu Mare în anul şcolar 2015-2016 99

Anexa nr. 4 la Statut Procesele Verbale anuale de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat. 102

2

CAPITOLUL I

DATE GEOGRAFICE

1. AŞEZARE GEOGRAFICÁ

Judeţul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona frontierei comune cu Ungaria şi Ucraina, mai exact în centrul Europei, pe o suprafaţă de 4418 km², constituită în cea mai mare parte din terenuri agricole (72%), păduri şi vegetaţie forestieră (18%), ape, bălţi (3%) şi alte suprafeţe (7%).

Din punct de vedere fizic teritoriul judeţului este variat, cuprinzând câmpia ca formă dominantă, dealuri şi munţi.

Zona de câmpie, componentă a depresiunii Panonice, reprezentând 63% din suprafaţa totală, se întinde în partea de vest şi sud-est a judeţului şi este brăzdată de râurile Someş şi Crasna.

Zona montană ocupă partea de nord-est a judeţului, fiind reprezentată de Munţii Oaşului şi o mică parte din Munţii Gutâi. Înălţimile muntoase cresc de la est spre vest ajungând la 827 m în Munţii Oaşului şi la 1200 m pe vârful Pietroasa din Munţii Gutâi. Spre vest munţii închid depresiunea numită “Ţara Oaşului”. Reţeaua hidrografică a judeţului Satu Mare este reprezentată de râurile Someş cu o lungime de 60 km pe teritoriul judeţului, Tur 66 km şi Crasna 57 km.

Clima este temperat-continentală, cu veri călduroase, ierni friguroase şi precipitaţii bogate.Maxima absolută de +39,4°C a fost înregistrată în luna august 1952 la Carei, iar minima

absolută de -30,4°C în decembrie 1961 la Satu Mare.Solurile au o varietate redusă predominând cele silvestre brune şi brune-gălbui podzolice. În

lunca Someşului întâlnim soluri de natură aluvionară, iar în Câmpia Eriului soluri nisipoase.După modul de folosinţă, suprafaţa judeţului este formată din: 72% teren agricol, 18%

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 3% ape şi bălţi şi 7% alte suprafeţe.Suprafaţa agricolă este formată în pro-porţie de 70% din teren arabil, 18% păşuni, 8% fâneţe

şi 4% vii şi livezi.Legătura cu teritoriul maghiar limitrof se realizează prin punctul de trecere al frontierei

Petea, iar cu cel ucrainean prin Halmeu.(sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare)

Prin Legea 151/1998 s-au stabilit cadrul insituţional, obiectivele şi competenţele pentru implementarea politicii de dezvoltare a României prin împărţirea pe regiuni pe baza asocierilor voluntare ale administraţiilor publice locale. Ulterior, aceasta a fost abrogată de intrarea în vigoare a Legii 315/2004 prin care au fost introduse denumirile şi componenţa regiunilor. Judeţul Satu Mare a fost încadrat în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest alături de judeţele Bihor, Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj, însumând o suprafaţă de 34.159 km2 (14, 32% din suprafaţa ţării) şi o populaţie de 2.744.914.

Municipiul Satu Mare este aşezat la intersecţia paralelei de 47o47'30" latitudine nordică, cu meridianul de 22o52'30" longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică,

3

la distanţe aproape egale de polul nord şi de ecuator şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Este capitala judeţului cu acelaşi nume delimitat de graniţa României cu Ungaria în zona de vest şi de cea cu Ucraina în regiunea de nord, pe celelalte laturi având ca vecini judeţele Bihor şi Sălaj la sud şi judeţul Maramureş la est.

Municipiul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a judeţului la aproximativ 10 km de graniţa cu Ungaria şi 35 de km de graniţa cu Ucraina, la o distanţă medie de aproximativ 600 km faţă de capitala României - Bucureşti şi cca. 880 km faţă de Kiev şi 340 km faţă de Budapesta, capitalele celor două ţări învecinate

Potrivit Anexei 1 din Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările ulterioare, abrogată de art. 14 din Legea nr. 2/1989, repusă în vigoare prin art. 2 din Decretul-Lege nr. 38/1990, municipiul - reşedinţă de judeţ - Satu Mare are două localităţi componente, şi anume: Satu Mare şi Sătmărel.

2. SUPRAFAŢA

Suprafaţa municipiului Satu Mare constituie 3,40% din cea a judeţului şi este de 150,3 km2.

4

Bilanţul teritorial în teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare potrivit PUG existent este următorul:

Destinaţie Tipul de utilizare

SpecificţieExtravilan Intravilan Total

Agricol Arabil 7.544,39 0 7.544,39Păşuni, fâneţe 1060,98 30,42 1091,40Vii 0,78 0 0,78Livezi 9,18 206,76 215,94

Neagricol Păduri 1.674,76 0 1.674,76Ape 213,46 62,15 275,61Drumuri 290,54 574,46 865,00Curţi, construcţii

0 3.284,01 3.284,01

Neproductiv 63,59 0 63,59Total 10.857,68 4.157,80 15.015,48

Din suprafaţa totală de 1091,40 ha a păşunilor de pe raza municipiului Satu Mare, 307,99 ha reprezentând 28% sunt în proprietatea minicipiului, diferenţa aflându-se în proprietatea gospodăriilor individuale şi în administrarea unor instituţii.

Suprafaţa de 307,99 ha păşune se întinde în trei zone ale municipiului, acestea fiind: zona Balta Blondă (19,5 ha), zona Sătmărel (280,49 ha) şi zona Râtul Mare (8 ha).

3. RELIEFUL

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, cîmpia aluvionară în prelugirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu microdepresiuni, albii părăsite etc.).

Având la bază un material aluvionar cu o stratificaţie haotică câmpia Someşului prezintă un relief monoton, caracteristic regiunilor de acumulare.

Forma de relief pe întreg teritoriul administrativ al oraşului este de câmpie – Câmpia Someşului, înclinată uşor de la sud-est la nord-vest – având o altitudine între 124 m la Grădina Romei, 128 m pe Dâmbul Bixadului şi 130 m la Aeroportul vechi.

Terenul este slab înclinat de la sud-est la nord-vest, aspect care a determinat caracterul divagant al râurilor, de care trebuie să se ţină seama la efectuarea lucrărilor hidrotehnice, inclusiv a canalizării. Denivelările de teren sunt foarte reduse (max. 5-6 m), iar albiile actuale sunt abia schiţate (0,5 – 2 m) necesitând îndiguiri pentru a preveni revărsările.

În ultimul secol s-a produs o antropizare a peisajului datorată activităţii economice. Puţine locuri mai amintesc de înfăţişarea de odinioară a peisajului, locuri care ar trebui conservate şi protejate. Ca urmare a vastelor lucrări de hidroamelioraţii au dispărut considerabile terenuri înmlăştinate cu vegetaţia lor caracteristică, s-a redus excesul de umiditate din sol şi s-au limitat suprafeţele inundabile.

În general, municipiul Satu Mare nu este delimitat de forme de relief conturate. Predomină formele de relief minore, aproape uniformizate prin extinderea zonei construite.

Se poate concluziona că în teritoriul oraşului nu se găsesc “accidente geomorfologice” care să provoace procese active de pantă, ca: alunecări, torenţi sau eroziune deosebită. În schimb teritoriul municipiului este traversat de foste albii ale râului Someş (umplute), foste canale de desecare şi foste cariere de argilă. Acestea totalizează cca. 85 ha din care 76,3 ha în intravilan şi prezintă riscuri din punct de vedere a stabilităţii terenului de fundare.

Analiza multianuală a seismicităţii relevă faptul că în municipiul Satu Mare au loc 5

cutremure cu o frecvenţă neregulată, de intensitate mică şi numai cu totul excepţional de intensitate mijlocie. Nu au fost semnalate cutremure care să depăşească 4° pe scara Richter şi în general acestea abia au fost resimţite de oameni.

Cutremurele din această zonă sunt de origine tectonică. Municipiul Satu Mare se află între două zone epicentrale de putere redusă: prima şi cea mai activă este situată pe culoarul tectonic al Văii Ierului, la 50 km, iar a doua de intensitate mai redusă pe aliniamentul Halmeu-Livada, la o depărtare de 20 km.

4. CLIMA

Zona municipiului Satu Mare se încadrează în sectorul cu climă continental moderată ce are ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare şi precipitaţii atmosferice bogate.

Perioadele de iarnă, datorită aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (Oradea sau Timişoara).

Media anuală a temperaturii este de 9,6°C, având la bază următoarele valori termice: primăvara 10,2°C, vara 19,6°C, toamna 10,8°C iarna -1,7°C, luna cea mai caldă fiind iulie, cu 20.3°C, iar luna cea mai rece fiind ianuarie, cu -3.3°C.

Numărul zilelor de iarnă cu îngheţ este de 50-60, iar excesul de umiditate favorizează apariţia brumelor timpurii.

Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1.600 de ore) şi centrală (1.500 – 1.600 de ore) a judeţului, pe când în nord este de sub 1.400 de ore. (Sursa: Karacsonyi Carol, Flora şi vegetaţia Judeţului Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1995, pag. 14 ).

Alimentată în permanenţă de către masele de aer oceanic încărcate cu vapori de apă, umiditatea atmosferică este destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%, iar media anuală de 71%), asigurând în general o activitate vegetativă normală pentru toate plantele cultivate şi spontane.

Nebulozitatea relativ redusă (5,5) condiţionează un număr însemnat de zile însorite (70-75), însumând cca. 2000 ore pe an.

Cantitatea anuală a precipitaţiilor variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate cade la sfârşitul primăverii şi vara.Precipitaţiile pot oscila între 400 mm în anii secetoşi şi peste 1000 mm în cei cu precipiţii abundente.Cantitatea anuală maximă de precipitaţii înregistrate a fost de 1045 mm, iar cea minimă de 378,2 mm.

Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.

Circulaţia maselor de aer dinspre vest şi nord constituie o caracteristică pentru această zonă. Circulaţia aerului din vest are o frecvenţă de cca. 20%, iar a celei din nord de 11%. Vitezele medii anuale se menţin la valori între 3 şi 3,8 m/s. Dată fiind altitudinea mică, presiunea atmosferică înregistrează valori ridicate, în jur de 1000 mbar, cu mici oscilaţii de la un anotimp la altul.

Observaţiile meteorologice din ultimii ani arată variaţii mari, de la an la an, în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii şi frecvenţa şi intensitatea vânturilor.

5. HIDROGRAFIA

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, în vest la limita teritoriului administrativ (spre Vetiş) pârâul Balcaia, iar la sud pârâul Homorod.

6

Râul Someş traversează judeţul şi municipiul Satu Mare de la est la vest şi îşi colectează apele de pe o suprafaţă de peste 14.500 km2 din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Acest fapt determină o mare variabilitate a nivelelor, mai ales prin suprapunerea undelor de viitură ale diferiţilor afluenţi ai săi. Râul Someş străbate oraşul pe direcţia est-vest având o curgere lină datorită pantei cu înclinaţie redusă specifică zonei de câmpie. Acesta a avut o influenţă semnificativă în constituirea şi dezvoltarea oraşului încă din Evul Mediu timpuriu, favorizând legăturile comerciale cu zone din apropiere, dar şi practicarea morăritului şi a pescuitului. Astfel, sectorul nordic al oraşului de astăzi s-a format în jurul vechii cetăţi existente, pe când sectorul sudic s-a dezvoltat în ultimii 50-60 ani

Someşul se formează din confluenţa Someşului Mare şi Someşului Mic în apropierea localităţii Dej (judeţul Cluj), adunându-şi afluenţii pe o suprafaţă de 14.500 km2 de pe teritoriul a încă patru din cele şase judeţe ce formează regiunea nord-vest: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi Maramureş. Teritoriul judeţului Satu Mare este străbătut de râu pe o lungime de 61 de km până la graniţă,acesta continuându-şi cursul pe teritoriul Ungariei unde se varsă în Tisa.

Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legată de râul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului, etc.

Datorită pantelor cu înclinaţie redusă ale reliefului din zona oraşului, Someşul a creat numeroase braţe şi meandre, (înainte de 1777, în perimetrul oraşului existau 25 de meandre în aval şi 14 în amonte. După lucrările de regularizare efectuate în 1777, în zona oraşului Satu Mare numărul de meandre s-a redus la 5 în amonte şi 9 în aval, lungimea cursului Someşului în hotarul oraşului având 36,5 km lungime. În secolele XVI-XVII, Someşul înconjura prin braţele sale cetatea şi oraşul Satu Mare, despărţindu-le, în partea nordică, de oraşul medieval Mintiu. Datorită acţiunilor de sistematizare, care au decurs până la mijlocul secolului al XIX-lea, s-a reuşit a se configura albia de astăzi a Someşului, construindu-se diguri lungi de 17,3 km pe malul drept şi de 11 km pe malul stâng. În 1970 digurile au fost înălţate cu 2-3 m, ferind de furia apelor 52000 ha în hotarele oraşului şi întroducând în circuitul agricol aproape 800 ha din zona inundabilă.

Panta relativ redusă (0,2-0,5 la mie) favorizează un curs liniştit (0,4-0,9 m/s).Debitul mediu anual este de 119 m3/s asigură scurgerea într-un an a cca. 3750 milioane de

m3 de apă, dar debitele sunt foarte fluctuante, de la mai puţin de 5 m3/s la peste 3342 m3/s (în mai 1970 cu ocazia inundaţiilor) corespunzător unei variaţii de nivel de 816 cm. Din această cauză digurile de apărare au o înălţime de 6 m peste cota terenului oraşului.

Scurgerea solidă atinge o valoare de 135,64 kg/s.Temperatura medie a apei este de obicei cu 3-4°C mai ridicată decât a aerului. astfel în

timpul iernii nu coboară sub 0°C. Fenomenele de îngheţ ce apar pe Someş la Satu Mare pot forma un pod de gheaţă cu durata maximă de 28 zile.

Datorită varietăţii formaţiunilor geologice pe care le străbat, apele Someşului au un caracter chimic complex, având un grad de mineralizare relativ ridicat (514 mg/l), tipul hidrochimic fiind carbonatat cu mineralizare mijlocie, imprimându-i o duritate de 9,8 grade germane.

Apele subteranePrincipalele sisteme acvifere existente în subsolul regiunii sunt următoarele: acviferul

holocen, acviferul pleistocen, acviferul pliocenului superior, acviferul ponţianului inferior şi acviferul triasicului; primele două sisteme au ape reci în timp ce ultimele trei, ape hipertermale.

În ceea ce priveşte acviferul ponţianului inferior şi acviferul triasicului acestea sunt plasate la adâncimi de cca. 2000 m şi sunt ape geotermale. Cu tendinţe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear.

6. VEGETAŢIA

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul municipiului Satu Mare aparţine zonei de

7

silvostepă a Câmpiei de Vest, dar, datorită transformărilor antropice din cursul existenţei oraşului, pădurile de odinioară s-au retras. Drept consecinţă, în prezent, pe teritoriul administrativ al municipiului au rămas doar două zone de pădure restrânse: pădurea Noroieni şi pădurea Mare.

Pădurile şi pajiştile, principalele asociaţii de silvostepă ale peisajului geografic local au dispărut ca urmare a defrişărilor şi desţelenirilor pentru obţinerea de terenuri agricole şi pentru necesităţi edilitar-gospodăreşti. Nici măcar vegetaţia din lunca Someşului nu şi-a păstrat regimul natural odată cu sistematizarea râului şi lucrările de îndiguire mai ales de după 1970.

În prezent extravilanul municipiului Satu Mare se află în plină zonă de culturi agricole care ocupă locul vegetaţiei forestiere şi a celei de luncă, iar intravilanul cuprinde doar ecosisteme antropizate (spaţii verzi, grădini de legume, lunca Someşului “amenajată”, etc.). Antropizarea ecosistemelor din zona oraşului are efecte negative din punct de vedere ecologic, cu o mare labilitate anuală, fiind total dependente de om. În ecosistemele antropice pot apare înmulţiri bruşte, explozive ale unor dăunători vegetali sau animali. În cazul în care acţiunea de îngrijire a acestor ecosisteme încetează, vegetaţia sălbatică recâştigă teritoriul pierdut.

Terenurile arabile, care domină în proporţie de 98% extravilanul municipiului, sunt ocupate de culturi agricole (cereale, plante tehnice, fâneţe şi pajişti cultivate).

Dintre zonele cu vegetaţie forestieră cea mai importantă este Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 1198,5 ha, situată în nord-estul municipiului Satu Mare, la cca. 7 km de oraş. Terenul acesteia este plan, practic fără înclinare, fiind traversată de două pârâuri cu debit permanent: Canalul Noroios şi Canalul Aninului. Datorită terenului plan locul este cu exces de umezeală, fiindu-i caracteristice formaţiunile de plopişuri şi aninişuri, precum şi asociaţiile de stejereto-plopişuri.

Pe teritoriul municipiului, lunca Someşului este presărată de pâlcuri de arbori de esenţă slabă: sălcii, anini, plopi, etc. Aceste pâlcuri sunt rămăşiţele unor păduri întinse de luncă, care au fost tăiate.

Pe teritoriul municipiului Satu Mare, mai exact pe malul drept al Someşului (Bd. Transilvania, în apropierea Palatului administrativ) este un monument al naturii, şi anume un Salcâm Japonez.

Cele mai întinse spaţii verzi, în prezent, se găsesc pe teritoriul municipiului Satu Mare. Dintre acestea, parcul de lângă gară a fost înfiinţat la sfârşitul secolului trecut. O serie de parcuri, cu sortiment bogat de plante exotice, cu valoare decorativă ridicată, au fost amenajate în deceniile anterioare. O serie de spaţii verzi cu valoare decorativă ridicată întâlnim în împrejurimile sediului administrativ al oraşului Satu Mare. (Sursa: Karacsonyi Carol, Flora şi vegetaţia Judeţului Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1995, pag. 126-127).

Compoziţia floristică a oraşului se schimbă permanent, iar în ultima perioadă, în urma intervenţiilor antropice, acest proces este mult accelerat, Ca urmare, cei mai recenţi componenţi ai covorului vegetal, speciile adventive, care apar tocmai în urma acestor activităţi, se înmulţesc progresiv. (Sursa: Karacsonyi Carol, Flora şi vegetaţia Judeţului Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1995, pag. 140).

7. FAUNA

Fauna dominantă pe teritoriul municipiului este legată de forma de relief cea mai răspândită şi anume de biotopul de câmpie, fiind foarte larg răspândite speciile de rozătoare (popândăul, căţelul pământului, şoareci de câmp), mai rar câteva alte specii de mamifere mici (iepuri, vulpi) şi câteva specii de păsări caracteristice (prepeliţa, dumbrăveanca, graurii, uliul, etc.). La nivelul solului sunt o serie de şopârle, lăcuste, coroşi, greieri şi alte insecte. Această faună a rezistat expansiunii antropice.

Pădurea Noroieni se constituie ca un areal deosebit ce găzduieşte o faună bogată,

8

reprezentate fiind atât mamiferele mari: cerb, căprioară, mistreţ, specii de păsări pentru vânat (fazani), cât şi alte grupe de animale. Prezintă un interes deosebit privind entomofauna deosebit de variată, din care se remarcă specii rare de fluturi ca: endromis versicolora, plusia caureum, cathephia alchimista; speciile de Catocala, precum şi o specie rară de microlepidopter fluture: Deuterogonia pudorina – care nu se regăseşte nicăieri în altă parte, în bazinul Carpatin. Din reptile, se remarcă prezenţa viperelor.

Mamiferele sunt mai puţin reprezentative, în schimb avifauna este caracteristică. Majoritatea păsărilor din zonă aparţin familiei corvidelor (cioara, stăncuţa, coţofana), dar mai apare grangurele, privighetoarea, pupăza, sitarul, potârnichea.

În lunca Someşului se găsesc o serie de animale: scoici (de ex.: scoica de râu), gasteropode, păianjeni, insecte (rusalia, căluşul, etc.), precum şi o serie de peşti, păsări şi mamifere.

În sectorul Satu Mare al râului Someş au fost identificate cca. 35 specii de peşti osoşi, dintre care se pot menţiona: ştiuca, cleanul, porcuşorul, mreana, somnul, bibanul, şalăul.

Ca avifaună, sunt prezente specii de raţe, gâşte, egrete în timpul pasajelor sistematice şi al peregrinărilor ocazionale.

8. SOLURILE

Rocile de solificare de pe câmpia şi lunca Someşului, care ocupă partea centrală a teritoriului, sunt depozite fluviatile, iar câmpiile limitrofe luncii Someşului sunt argile, luturi şi nisipuri pe malul drept şi argile şi luturi pe malul stâng.

Solurile în zona Satu Mare sunt foarte diversificate fiind reprezentate de lăcoviştile din zona câmpiei joase dintre Satu Mare şi Carei, cele gleice şi amfigleice, cu potenţial de producţie bun dar cu influenţe negative datorită stagnărilor temporare de ape şi caracterului lor argilos care face ca pământul să se lucreze greu, cu un mare efort energetic.

Predominant se găsesc solurile silvestre brune şi solurile brune-gălbui. În Câmpia Eriului se află soluri nisipoase. În lunca Someşului întâlnim soluri aluviale cu protosoluri – sunt soluri tinere, cu profil slab dezvoltat, cu textură variabilă atât pe orizontală cât şi pe verticală şi cu conţinut mic de humus, având însuşiri fizice variabile în funcţie de textura şi variaţia acesteia pe profil, iar reacţia lor este de la alcalină la neutră. În zona  de margine a luncii Someşului, pe maluri, se găsesc vertisolurile. Acestea sunt soluri tinere provenite din soluri aluviale. Vertisolurile amfigleice cu colorit negricios si salinizate se găsesc in adâncime, fiind evoluate din luturi argiloase şi argile gonflante, cu textură lut argilos sau argilă. Acestea au permeabilitate foarte mică.

Solurile destinate agriculturii de pe teritoriul administrativ al municipiului Satu Mare se încadrează în clasa de mijloc de fertilitate.

9. RESURSELE DE SUBSOL

Ca urmare a structurii geologice complexe, în subsolul municipiului Satu Mare şi-a împrejurimilor acestuia se găsesc numeroase resurse de substanţe minerale utile dezvoltării economiei.

Pe albia Someşului se găsesc pietrişuri, nisipuri şi argile.Sursa de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare este subterană prin frontul de

captare Mărtineşti-Micula prin 46 de foraje de medie adâncime (120 m) Romei, asigurând alimentarea cu apă a unui procent de 96% din populaţia municipiului.

Apele geotermale sunt plasate la adâncimi de cca. 2000 m, acestea sunt cu tendinţe ascensionale şi chiar arteziene, având temperaturi la gura sondei de 55-65°C şi debite de peste 100 mc/zi. Sunt patru foraje valorificate pentru tratament şi turism balnear, astfel că oraşul Satu Mare funcţionează şi ca staţiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local şi regional, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale, hipotone, mezotermale (36,5oC), indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale (spondiloze cervicale, dorsale şi lombare în stadiu incipient, artroze), a

9

celor posttraumatice (stări după fracturi, entorse şi luxaţii), dermatologice (unele forme de sporiazis) etc. (Sursa: Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Bucureşti: Editura enciclopedică, 2002, pag. 1074).

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.a şi lit.d

din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL II

DATE ISTORICE

Evoluţia istorică a municipiului Satu Mare

În evul mediu, pe teritoriul actual al municipiului Satu Mare existau două aşezări umane, despărţite de cursul râului Someş: oraşele Satu Mare şi Mintiu. Primele informaţii scrise privind această regiune indică Satu Mare drept centrul comitatului regal cu acelaşi nume, funcţionând în

10

jurul unui castru fortificat: cetatea Satu Mare. Prima menţiune a localităţii Satu Mare se datează la sfârşitul secolului al XII-lea, din perioada anilor 1162-1172. Mintiul apare în documente la începutul secolului al XIII-lea, în anul 1216, când este menţionată drept o aşezare de colonişti germani. Tradiţia locului consemnează o colonizare mai timpurie, datând încă de la începutul secolului al XI-lea. Istoria celor două oraşe despărţite de Someş este similară în multe privinţe. Totuşi, în lipsa unei fortificaţii proprii, Mintiul nu a avut niciodată importanţa strategică şi militară a Sătmarului. Cele două oraşe au avut statut diferit şi din punct de vedere al administraţiei ecleziastice. Satu Mare joacă rolul unui centru de arhidiaconat, ce cuprindea partea de vest a comitatului Satu Mare, iar Mintiul, în schimb, aparţine arhidiaconatului de Ugocea.

Primul privilegiu cunoscut este acordat oraşului Mintiu de către regele Andrei al II-lea, în anul 1230. Pentru Satu Mare, s-a emis un privilegiu similar la un interval destul de scurt, în anul 1264. Din punct de vedere al obligaţiilor, oraşele sunt datoare să trimită câte cinci oameni înarmaţi în oastea regelui, să plătească decima în valoare de 12 denari, să asigure două mese regelui şi însoţitorilor săi, dacă aceştia ar poposi vreodată în oraş. Drepturile acordate în schimb celor două oraşe sunt relativ extinse: acestea sunt extrase, din punct de vedere administrativ şi juridic, de sub autoritatea comitelui de cetate şi puse direct sub autoritatea regelui sau a vistierului regal. În acelaşi timp, locuitorii au posibilitatea să-şi aleagă judele şi preotul, precum şi beneficiază de un vad scutit de vamă pe râul Someş. Nu în ultimul rând, regele donează oraşelor un lot de pământ de mari dimensiuni, cuprinzând teren arabil, păduri, vii, păşuni şi fâneţuri. Pe lângă privilegiile dobândite, factorul principal al dezvoltării urbane a însemnat transportul sării pe râul Someş, dinspre ocnele din Transilvania. În cele două oraşe, astfel, s-au stabilit comunităţi însemnate de negustori şi meşteşugari, organizate în bresle.

Perioada de înflorire este încheiată de războaiele antiotomane din secolul al XVI-lea. Începând cu anii 1540-1550 zona devine teatru de operaţiuni militare, fiind o regiune de frontieră, oscilând mereu între Ungaria regală, Principatul Transilvaniei şi Imperiul Otoman. Din acest motiv, oraşele Satu Mare şi Mintiu au suferit mult, statutul lor fiind marcat de dese schimbări de suzeranitate. Din cauza poziţionării sale la frontiera între trei entităţi statale, este ridicat aici o fortificaţie cu cinci bastioane, care a căpătat un rol strategic important. Cetatea a existat până în 1705, când, în timpul răscoalei conduse de Francisc Rákóczi II, acesta a ordonat distrugerea ei. După înfrângerea răscoalei, austriecii au continuat distrugerea fortificaţiei, care a durat până 1723.

Cele două oraşe (Satu Mare şi Mintiu) s-au unit în anul 1712, iar din 1715 Satu Mare a dobândit titlul de oraş liber regal. Populaţia alungată de luptele de la începutul secolului s-a întors treptat acasă, dar dezvoltarea oraşului este îngreunată şi mai departe de numeroasele inundaţii şi epidemii. Astfel, în 1769, oraşul avea numai 5000 de locuitori, întreaga perioada a secolului XVIII şi prima jumătate a secolului XIX este marcată de un proces lent de urbanizare. Prima ridicare militară, realizată între anii 1783-1785, reprezintă o aşezară extinsă, răsfirată, având caracter rural. Pe lângă edificiile ecleziastice realizate în această perioadă (bisericile calviniste din Mintiu şi cea „cu lanţuri”, biserica greco-catolică veche din Satu Mare şi cea din Mintiu) au fost construite din piatră doar câteva case de locuit şi prăvălii. Numărul construcţiilor din piatră rămânea, însă, redus: la mijlocul secolului al XIX-lea, trei sferturi dintre construcţii erau din lemn, chirpici sau văioage, iar majoritatea covârşitoare a acoperişurilor erau din şindrilă sau paie. La această dată s-a realizat pietruirea străzilor principale.

Înfiinţarea, în anul 1804, a Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare a adus un veritabil imbold dezvoltării urbane. Prin construirea sau reconstruirea a numeroase clădiri, biserica romano-catolică a contribuit simţitor la realizarea aspectului actual al oraşului. În timpul episcopului János Hám s-au finalizat lucrările la Catedrala romano-catolică, palatul episcopal, biserica Calvaria, mănăstirea maicilor misericordioase. A doua jumătate a secolului al XIX-lea este o perioadă de dezvoltare economică deosebit de dinamică. În 1871 se construieşte calea ferată Satu Mare – Carei (pe atunci reşedinţa comitatului), în 1872 se stabileşte legătura feroviară cu Sighetu Marmaţiei, iar în 1884 cu Baia Mare. În 1881 s-a introdus sistemul electric de iluminat public. La începutul secolului al XX-lea, populaţia oraşului atingea deja cifra de 27000 de locuitori, iar economia se caracteriza prin dinamism industrial: moara cu aburi, fabrica de cărămidă, fabrica de cherestea Neuschloss, turnătoria şi uzina de maşini şi vase a fraţilor Princz, uzina de vagoane Unio, Banca de

11

Credit, Banca Comercială. La începutul secolului XX au fost ridicate clădirile Hotelului Dacia (Pannonia) şi Viktoria, Teatrului de Nord, Liceului Eminescu, declarate astăzi monumente arhitecturale.

După încheierea primului război mondial, oraşul şi cea mai mare parte a comitatului intră în componenţa României Mari. În perioada interbelică, Satu Mare cunoaşte, pe lângă noul val de construcţii (catedrala ortodoxă şi cea greco-catolică, Prefectura – actuala clădire a Muzeului Judeţean), şi o creştere a populaţiei. Cel de al doilea război mondial şi consecinţele acestuia aduc schimbări importante în viaţa oraşului. După Arbitrajul de la Viena, judeţul redevine parte a Ungariei. În anul 1944, populaţia evreiască din oraş şi împrejurimi, însumând circa 18000 de suflete, a fost internată în ghetoul sătmărean şi ulterior deportată. În acelaşi an oraşul a fost bombardat de aviaţia sovietică. Populaţia s-a refugiat în satele din apropiere, iar daunele provocate clădirilor reprezentative şi caselor de locuit au fost semnificative. În octombrie 1944 Satu Mare a fost eliberat de forţele sovietice şi române. În ianuarie 1945, populaţia germană a oraşului (în jur de 1000 de persoane) a fost transportată în lagărele de muncă din URSS.

După instalarea regimului comunist oraşul Satu Mare a pierdut statutul reşedinţă de judeţ, fiind încadrat în regiunea Baia Mare. Începând din anii 1960, ca urmare a industrializării susţinute, numărul locuitorilor Sătmarului creşte semnificativ, determinând şi extinderea şi modernizarea oraşului. Din anul 1968, Satu Mare a redobândit statutul de reşedinţă de judeţ. Tot în această perioadă începe construirea primelor cartiere şi apariţia primelor blocuri cu 4, mai târziu cu 10 etaje. Cea mai spectaculoasă dezvoltare o cunoaşte partea oraşului situată pe malul stâng al râului Someş. Primul cartier construit a fost Cartierul 14 (cunoscut sub numele de Micro 14), cu un număr suficient de apartamente pentru găzduirea a 20.000 de oameni. A urmat Cartierul 15, cu apartamente pentru 15.000 de oameni. Pentru legarea acestor zone de nucleul vechi al oraşului s-a realizat cel de al doilea pod peste Someş, podul Golescu.

Un moment dramatic şi semnificativ în istoria aşezării a constituit inundaţiile din anul 1970, când cea mai mare parte a oraşului a fost acoperită de ape. Viiturile au provocat, pe lângă numeroase pierderi de vieţi omeneşti, prăbuşirea a peste 2000 de case. Pentru familiile sinistrate în urma inundaţiilor au fost ridicate în regim de urgenţă două cartiere: Soarelui şi Carpaţi I. Tot în urma inundaţiilor au apărut şi primele blocuri de locuinţe din partea oraşului Mintiu (zona P-ţa 14 Mai) şi, în scurt timp, primul cartier, cu o denumire cu vădit caracter propagandistic: Solidaritatea. Un alt val de dezvoltare a început în anii ‘80, când au fost construite alte trei cartiere (Micro 16, Micro 17 şi Carpaţi II). Ca o investiţie de prestigiu a fost construită Palatul Administrativ (finalizat în 1986) şi a fost creată ansamblul clădirilor moderne a Centrului Nou.

Schimbările politice din anii 1990 au adus municipiului Satu Mare o perioadă de stagnare economică, urmată de una de dezvoltare lentă. Ieşirea din acest impas pare să se realizeze în pragul secolului al XXI-lea, când poziţia apropiată de graniţă şi efectele integrării europene a României au redresat dezvoltarea oraşului. Viaţa economică actuală este caracterizată prin prezenţa din ce în ce mai importantă a capitalului străin, de un sector de servicii aflat într-o dezvoltare dinamică şi de diversificarea industrială (componente de maşini, industria textilă, alimentară, producţia mobilei).

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.b din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL III

POPULAŢIA MUNICIPIULUI1

Populaţia stabilă a municipiului Satu Mare, la recensământul din anul 2011, a fost de 102.411 locuitori.

Densitatea populaţiei este de 681,6 locuitori/kmp.

1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare.12

1. Populaţia stabilă pe sexe şi stare civilăPopulaţia stabilă pe sexe şi stare civilă în municipiul Satu Mare se prezintă astfel: din

totalul de 102.411 persoane 48.182 sunt de sex masculin şi 54.299 de sex feminin. Din cele 102.411 persoane, 34.428 persoane sunt necăsătorite (18.773 de sex masculin şi 15.655 de sex feminin), 52.570 persoane căsătorite (25.878 de sex masculin şi 26.692 de sex feminin), 9.366 persoane văduv(e) (1397 de sex masculin şi 7.969 de sex feminin), 6.025 divorţaţi (2.119 de sex masculin şi 3.906 de sex feminin), 22 nedeclaraţi (15 de sex masculin şi 7 de sex feminin), 2576 starea civilă de fapt persoane (1.288 de sex masculin şi 1.288 de sex feminin).

Structura pe sexe evidenţiază o repartizare aproape egală a populaţiei în Municipiul Satu Mare 47,04% din populaţie fiind de sex masculine, respective 52,95% de sex feminin.

JUDETULMUNICIPII SI

ORASECOMUNE

POPULATIA

STABILA

TOTAL

S T A R E A C I V I L A L E G A L A STAREA CIVILA

DE FAPTPersoane

care traiesc in uniune

consensuala

Necasatorit(a)

Casatorit(a)

Vaduv(a)

Divortat(a)

Informatie

nedisponibila

A 1 2 3 4 5 6 7

MUNICIPIUL SATU MAREAmbele sexe 102411 34428 52570 9366 6025 22 2576

Masculin 48182 18773 25878 1397 2119 15 1288Feminin 54229 15655 26692 7969 3906 7 1288

2. Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă

În cazul împărţirii pe grupe de vârstă la nivelul municipiului Satu Mare, se poate observa că din numărul total de 102.411 în proporţie de 72,99% se încadrează în grupa de vârstă 15-64 ani,

13

procentul aferent grupei de vârstă 0-14 ani se situează în jurul valorii de 14,42%, respecti procentul aferent grupei de vârstă 65-85 ani şi peste se situează în jurul valorii de 12,57% .

14

POPULATIASTABILA

TOTAL

Sub 5 5 - 9 10 -

1415 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75-79

80-84

85 ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19Total 102411 5103 4972 4698 4679 6090 6995 8489 8695 9276 6970 8455 8519 6590 4532 3641 2390 1512 805

Masculin 48182 2613 2548 2422 2394 3169 3464 4170 4287 4407 3238 3839 3793 2970 1918 1416 818 493 223

Feminin 54229 2490 2424 2276 2285 2921 3531 4319 4408 4869 3732 4616 4726 3620 2614 2225 1572 1019 582

5103

4972

4698

4679

6090

6995

8489

86959276

6970

8455

8519

6590

45323641 2390

1512805

Sub 5

5 - 9

10 - 14

15 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75-79

80-84

85 ani

15

3. Evoluţia naşterilor căsătoriilor şi deceselor

În municipiul Satu Mare se pune un accent deosebit pe instituţia căsătoriei, motivat şi de faptul că într-o societate aflată în permanentă transformare, aceasta a dăinuit de-a lungul timpului păstrându-şi menirea de a fi piatra de temelie a societăţii civile.

În acest sens încă din anul 1996, periodic s-au premiat cuplurile care au împlinit cel puţin 50 de ani de la încheierea căsătoriei şi au domiciliul pe raza municipiului Satu Mare.

16

4. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe, după nivelul de educaţie

Populaţia stabilă de 10 ani şi peste pe sexe, după nivelul de educaţie, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, se prezintă astfel:

-persoane-

MUNICIPIUL SATU MARE

POPULA-TIA

STABILADE 10 ANI

SI PESTE

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E

Superior  

Post-liceal si de

maistri

Secundar

Primar

Fara scoala absolvita

Total1

din care:

Total

SuperiorInferior (gimna-

zial)Total

din care:

Univer-sitar de licenta

Liceal

Profesio-nal si

de ucenici

Persoane analfa-bete2

MUNICIPIUL SATU MARE 92336 18688 15885 4472 62009 31588 12392 18029 5685 1482 278

Masculin 43021 8779 7538 1916 29155 14689 7509 6957 2423 748 146Feminin 49315 9909 8347 2556 32854 16899 4883 11072 3262 734 132

17

5. Structura populaţiei după gradul de ocupare a forţei de muncii şi statutul profesional

Populaţia activă reprezintă 49,0% din populaţia stabilă. Din totalul populaţiei active, 88,7% o reprezintă populaţia ocupată şi 7% sunt şomeri.Populaţia inactivă reprezintă 51,0 % din populaţia stabilă. Din totalul populaţiei inactive, 25,4% sunt elevi/studenţi; 49,8% pensionari; 24,8% se află în

alte situaţii.Statutul profesional :- Salariaţi: 46177 persoane, reprezentând 93,5%;- Patroni: 1505 persoane, reprezentând 3,2 %;- Lucrători pe cont propriu: 1538 persoane, reprezentând 3,1%;- Lucrători familiali în gospodărie proprie: 56 persoane, reprezentând 0,1% ;- Alte situaţii: 21 persoane, reprezentând 0,03%.

18

Populaţia stabilă după statutul profesional, exprimată în număr de persoane pe fiecare dintre localităţile componente ale municipiului Satu Mare, respectiv: Satu Mare şi Sătmărel, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, se prezintă astfel:

STATUTUL PROFESIONAL MUNICIPIUL SATU MARE SATU MARE SĂTMĂREL

TOTAL POPULAŢIE STABILĂ 102411 101029 1382- din care:Salariat/Angajat 46177 45746 431Patron/Angajator 1505 1500 5Lucrător pe cont propriu 1538 1508 30Lucrător familial (neremunerat) 56 52 4Altă situatie 21 18 3

6. Mişcarea migratorie internă a populaţiei

Mişcarea migratorie internă a populaţiei se transpune în doi indicatori statistici şi anume: soldul schimbărilor de domiciliu şi soldul schimbărilor de reşedinţă, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:

-persoane-

MUNICIPIUL SATU MARE / anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Stabiliri de reşedinţă 560 477 468 550 646 792 716Plecări cu reşedinţă 1307 828 1430 1411 1466 1476 1285Soldul schimbului de reşedinţă -747 -351 -962 -861 -820 -684 -569Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migraţia externă) 649 973 1290 1070 1034 … …Plecari cu domiciliul (inclusiv migratia externă) 1462 1441 2113 1858 1664 … …Soldul schimbului de domiciliu -813 -468 -823 -788 -630 … …

19

7. Religia cetăţenilor cu domiciliul pe raza municipiului Satu Mare

Religia: ortodoxă 45.643 persoane, romano-catolică 18.483 persoane, reformată 17.955 persoane, penticostală 1.417 persoane, greco-catolică 7.468 persoane, baptistă 539 persoane, adventistă de ziua a şaptea 303 persoane, musulmană 27 persoane, unitariană 70 persoane, martorii lui Iehova 761 persoane, creştină după Evanghelie 119 persoane, creştină de rit vechi 14 persoane, evanghelică lutherană 54 persoane, evanghelică 12 persoane, evanghelică de confesiune augustana 3 persoane, mozaică 30 persoane, alte religii 138 persoane, fără religie 115 persoane, atei 115 persoane, nedeclarată 9.144 persoane.

POPU

LATI

AST

AB

ILA

TO

TAL

R E L I G I A

Orto

doxă

Rom

ano-

cato

lică

Ref

orm

ată

Pent

icos

tală

Gre

co-

cato

lică

Bap

tistă

Adv

entis

tăde

ziu

a a

Mus

ulm

ană

Uni

taria

nă

Mar

torii

lui

Ieho

vaC

reşt

ină

după

Evan

ghel

ie

Cre

ştin

ăde

rit

Evan

ghel

ică

luth

eran

ă

Evan

ghel

ică

Evan

ghel

ică

de c

onfe

siun

eau

gust

ană

Moz

aică

Altă

relig

ie

Fără

relig

ie

Ate

i

Info

rmaţ

ie

nedi

spon

ibilă

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16 17 18 20 21 22 23

MU

NIC

IPIU

L SA

TU M

AR

E

102411

45643

18483

17955 1417 7468 53

9303

27 70 761 119 14 54 12 3 30 138 11

5 115 9144

20

8. Populaţia stabilă după limba maternă

Populaţia stabilă după limba maternă se prezintă astfel: 55.311 persoane au limba matermă română, 37.611 maghiară, romani 244 persoane, ucraineni 118 persoane, germani 286 persoane, turci 6 persoane, ruşi 13 persoane, sârbă 6 persoane, slovacă 6 persoane, italiană 20 persoane, poloneză 3 persoane, chineză 8 persoane, altă limbă maternă 36 persoane, nu şi-au declarat limba maternă 8.739 persoane.

POPU

LATI

AST

AB

ILA

TO

TAL

L I M B A M A T E R N AR

oman

a

Mag

hiar

a

Rom

ani

Ucr

aine

ana

Ger

man

a

Turc

a

Rus

a

Tata

ra

Sarb

a

Slov

aca

Bul

gara

Cro

ata

Italia

na

Gre

aca

Polo

neza

Chi

neza

Arm

eana

Mac

edon

ean

a

Idis

Alta

lim

ba

mat

erna

Info

rmat

ie

nedi

spon

ibila

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 18 19 20 21 22 23

MUNICIPIUL SATU MARE

102411

55311 37611 244 118 286 6 13 0 6 6 0 0 20 0 3 8 0 0 0 36 8739

21

Populaţia stabilă după limba maternă, exprimată în număr de persoane pe fiecare dintre localităţile componente ale municipiului Satu Mare, respectiv: Satu Mare şi Sătmărel, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, se prezintă astfel:

LIMBA MATERNĂ MUNICIPIUL SATU MARE SATU MARE SĂTMĂREL

TOTAL 102411 101029 1382Limba materna nedeclarată 8739 8677 62Populaţia stabilă care şi-a declarat limba maternă 93672 92352 1320

Romana 55311 54051 1260Maghiara 37611 37566 45Romani 244 229 15Germana 286 286 -Ucraineana 118 118 -Italiana 20 20 -Alte limbi 82 82 -

22

9. Populaţia stabilă după etnie

Populaţia stabilă după etnie se prezintă astfel: 55.509 sunt români, 35.441 sunt maghiari, romi sunt 1272, ucraineni sunt 156, germani 1044, turci 6, ruşi lipoveni 4, sârbi 8, slovaci 12, italieni 23, evrei 28, polonezi 4, chinezi 8, ciangăi 7, altă etnie 55, nedeclaraţi 8.829.

POPU

LATI

AST

AB

ILA

TOTA

L

E T N I AR

oman

i

Mag

hiar

i

Rom

i

Ucr

aine

ni

Ger

man

i

Turc

i

Rus

i-Li

pove

ni

Tata

ri

Sarb

i

Slov

aci

Bul

gari

Cro

ati

Gre

ci

Italie

ni

Evre

i

Ceh

i

Polo

nezi

Chi

nezi

Arm

eni

Cea

ngai

Mac

edon

eni

Alta

etni

e

Info

rmat

ie

nedi

spon

ibi

la

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

102411 55509 35441 1272 156 1044 6 4 - 8 12 - - - 23 28 - 4 8 - 7 - 55 8829

Având în vedere că ponderea cetăţenilor de etnie maghiară depăşeşte 20% din numărul de locuitori, în temeiul dispoziţiilor legale, autorităţile locale asigură respectarea dreptului acestora la folosirea limbii materne în relaţiile cu administraţia publică locală.

23

Populaţia stabilă după etnie, exprimată în număr de persoane pe fiecare dintre localităţile componente ale municipiului Satu Mare, respectiv: Satu Mare şi Sătmărel, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, se prezintă astfel:

ETNIA MUNICIPIUL SATU MARE SATU MARE SĂTMĂREL

TOTAL 102411 101029 1382Etnie nedeclarată 8829 8767 62Populatia stabilă care si-a declarat etnia 93582 92262 1320Români 55509 54368 1141Maghiari 35441 35411 30Romi 1272 1123 149Germani 1044 1044 -Ucraineni 156 156 -Evrei 28 28 -Italieni 23 23 -Alte etnii 109 109 -

10. Străzi din municipiul Satu Mare cu peste 1000 de locuitori2

Străzi cu peste 1000 locuitori

Am

budu

lui

Bot

izul

ui

Clo

şca

Gan

ea

Ost

rovu

lui

Păul

eşti

Ipot

eşti

Hum

uleş

ti

Clă

buce

t

Post

ăvar

u

Târn

avei

Nea

jlov

Mur

eşul

ui

Jiul

ui

Prah

ova

Oitu

z

Milc

ov

Aur

ora

Ast

rona

uţilo

r

Bra

nduş

a

Mun

cii

Sănă

tăţii

Zeni

t

Sătm

ărel

Bob

ocul

ui

Jocu

lui

Inde

pend

enţe

i

Făgă

raşu

lui

Dar

iu P

op

L. B

laga

Car

eiul

ui

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 311017 2428 1433 1517 1754 1008 1565 1701 1519 1397 1485 2079 1842 1008 1940 1462 1112 1064 1055 2194 2027 1627 1798 1311 1082 1168 2537 1624 1605 3471 5178

2 Sursa: Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Satu Mare.

24

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit. c din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al

unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

25

CAPITOLUL IV

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Municipiul Satu Mare este localitate urbană de rangul II, reşedinţă de judeţ, în conformitate cu clasificarea făcută în Legea nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, întrunite fiind elementele şi nivelul de dotare al unei asemenea localităţi, astfel cum sunt enumerate şi descrise la punctul 4 al acestui act normativ. Acelea dintre ele care sunt cuprinse şi în Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobat prin O.G. nr. 53/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se regăsesc în capitolele prezentului statut.

Administraţia publică în Municipiul Satu Mare se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţii administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. În cadrul politicii economice naţionale, Municipiul Satu Mare are dreptul la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetele locale, în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale administrează şi dispun de resurse financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale Municipiului Satu Mare, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, ca autoritate deliberativă, şi Primarul Municipiului Satu Mare, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de Constituţia României şi Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Mandatul primarului şi al Consiliului local al Municipiului Satu Mare este de patru ani şi se exercită în condiţiile legii. În relaţiile dintre Consiliul Local al Municipiului Satu Mare şi Primarul Municipiului Satu Mare nu există raporturi de subordonare. Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din municipiu, în condiţiile legii. Primarul, viceprimarul, secretarul şi aparatul de specialitate constituie structura funcţională cu activitate permanentă denumită primăria municipiului, care funcţionează, împreună cu autoritatea deliberativă, consiliul local, într-o aripă a Palatului Administrativ, situat în Piaţa 25 Octombrie, intrarea M, având nr. de telefon: 0261-807500, fax: 0261-710760, email: primaria@satu-mare.ro.

Secţiunea 1 Consiliul Local al Municipiului Satu Mare

Consiliul local este compus din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Numărul membrilor Consiliului Local al Municipiului Satu Mare se stabileşte în condiţiile legii prin Ordin al Prefectului judeţului Satu Mare.În prezent Consiliului Local al Municipiului Satu Mare este constituit din 23 de consilieri. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

26

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. Se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului. Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul local al municipiului Satu Mare are organizate următoarele comisii pe domenii specifice;Comisia I – Studii, prognoze economico – sociale, buget, administrarea bunurilor,Comisia II – Organizare şi dezvoltare urbanistică, lucrări publice, protecţia mediului înconjurător, monumente istorice şi de arhitectură,Comisia III –Servicii publice şi comerţ,Comisia IV – Sănătate, protecţie socială, sport şi tineret, Comisia V – Juridică, disciplină şi integrare europeană,Comisia VI – Învăţământ, activităţi stiinţifice, cultură, culte.

La data constituirii consiliului local, 22 iunie 2012, structura sa politică a fost cea evidenţiată în Anexa nr. 1 la prezentul Statut, iar în prezent este cea cuprinsă în Anexa nr. 2 la Statut. Secţiunea 2 Primarul Municipiului Satu Mare

Primarul Municipiului Satu Mare este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al acesteia, pe care îl conduce şi îl coordonează.

Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă municipiului Satu Mare în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul local, respectiv: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale primarul este ajutat de 2 (doi) viceprimari, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului .

Viceprimarii Municipiului Satu Mare sunt aleşi cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia, pe o durată egală cu cea a mandatului consiliului. Viceprimarii sunt subordonaţi primarului şi înlocuitorii de drept al acestuia, cărora le poate delega atribuţiile sale în condiţiile legii.

Primarul, viceprimarii, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie Primăria Municipiului Satu Mare, structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Componenţa autorităţii executive în urma alegerilor din 10 iunie 2012 şi a constituirii consiliului local la şedinţa din 22.06.2012 este evidenţiată în Anexa nr. 1 la prezentul Statut, iar în prezent este cea cuprinsă în Anexa nr. 2 la Statut.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.e şi de art.

8 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

27

CAPITOLUL V

CĂI DE COMUNICAŢIE

Secţiunea 1 Rutiere, feroviare, aeriene

1. CĂI RUTIERETeritoriul administrativ al municipiului Satu Mare posedă o reţea rutieră construită densă,

formată din drumuri europene, naţionale, judeţene şi comunale, după cum urmează:a) DRUMUL EUROPEAN E 81, care intră în municipiu dinspre Zalău şi face legătura, prin Satu

Mare, cu Baia Mare – drum modernizat.b) DRUMUL EUROPEAN E 671, care străbate vestul ţării, de la sud la nord, intră în municipiu

prin vestul acestuia, trece prin Satu Mare şi se continuă spre nord-est spre Baia Mare – drum modernizat.

c) DRUMUL NAŢIONAL DN 19 A, limita de judeţ – Supuru de Jos, Ardud, frontiera Ungariei, străbate teritoriul zonei la sud la nord, pe un tronson de 9,76 km., suprapunere cu E 81 pe un tronson de 6,713 km. (intrarea în oraş, b-dul Lucian Blaga, p-ţa Soarelui, b-dul Octavian Goga, intersecţia Burdea) – drum modernizat.

d) DRUMUL NAŢIONAL DN 19, limita de judeţ – Carei, Doba, traversează municipiul Satu Mare, ieşire din oraş spre Baia Mare, străbate teritoriul studiat la vest la nord-est, pe un tronson de 7,750 km., suprapunere cu E 671 pe un tronson de 3,412 km. (intrare în oraş, drum Carei, intersecţia Burdea) şi suprapunere cu E 81 pe un tronson de 4,338 km. (intersecţia Burdea, Pod Decebal, b-dul Henri Coandă, Drum Botiz, ieşire din oraş) – drum modernizat.

e) DRUMUL NAŢIONAL DN 19 F intersecţie cu drum Botiz (E 671 - DN 19), stăbate teritoriul studiat de la vest la est pe un tronson de 1,76 km., ieşirea din municipiu spre Odoreu, Apa, Baia Mare – drum modernizat.

f) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 194, intrare în municipiul Satu Mare dinspre Lazuri, se află la estul teritoriului, pe un tronson de 0,533 km., suprapunere peste străzile din municipiul Satu Mare, ieşire din municipiul Satu Mare spre Sătmărel spre vest pe un tronson de 6,40 km. – drum modernizat.

g) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 194 A, intrare în municipiul Satu Mare dinspre Micula, străbate teritoriul studiat de la nord-est la vest, pe un tronson de 2,94 km., suprapunere peste str. Gorunului – drum modernizat.

h) h) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 193, intersecţie cu b-dul Lucian Blaga (E 81 - DN 19 A), suprapunere peste str. Păuleşti din teritoriul studiat spre est, pe un tronson de 1,30 km., ieşire din municipiu spre Păuleşi, Valea Vinului, limita de judeţ – drum modernizat.

i) i) DRUMUL JUDEŢEAN DJ 193 A, intersecţie cu str. Păuleşti (DJ 193), suprapunere peste str. Amaţiului din teritoriul studiat spre sud, pe un tronson de 1,85 km., ieşire din municipiu spre Amaţi, Ruşeni, Solduba, Socond, Răteşti (E 81 - DN 19 A) – drum modernizat.

j) DRUMUL COMUNAL DC 60, intersecţie cu DJ 194 din Sătmărel, străbate teritoriul studiat spre nord, pe un tronson de 3,00 km., intersecţie cu E 671 - DN 19 – drum de pământ.

În Satu Mare lungimea totală a străzilor este de 233,751 km., din care:a) Străzi modernizate:

- cu îmbrăcăminte de asfalt – 151,816 km.;- cu îmbrăcăminte de beton – 12,073 km.; - cu îmbrăcăminte de beton şi asfalt – 6,014 km.;- cu îmbrăcăminte de pavaj – 0,555 km.

b) Străzi nemodernizate:- din pământ – 63,293 km.Suprafaţa totală a căilor de comunicaţiirutiere este de 168,74 ha.În municipiul Satu Mare se remarcă existenţa unei concepţii flexibile în domeniul

28

infrastructurii de circulaţie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reţelei stradale majore fiind inelar radială, cuprinzind artere de penetrare spre zona centrală şi 2 inele majore de circulaţie.

Circulaţia în afara municipiului se desfăşoară prin arterele de penetraţie, care au asigurată continuitatea cu reţele radiale majore urbane. Legăturile rutiere afectează foarte puţin teritoriul înconjurător oraşului, ele fiind în general radiale şi de penetraţie, dar încarcă în mod excesiv circulaţia internă a oraşului, aducând-o la limita funcţionalităţii.

Inexistenţa unui Plan Urbanistic General Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei, a determinat necorelarea între reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic.

Datorită faptului că centura ocolitoare a oraşului nu este finalizată, porţiunile existente sunt scurte şi discontinue (drumuri de ocolire), este dificilă descărcarea circulaţiei oraşului de cea de tranzit. Traficul de transport şi penetraţie se desfăşoară prin trama stradală majoră a municipiului Satu Mare, folosind trasee de străzi ce intră în componenţa inelelor de circulaţie, producând vibraţii, poluare fonică şi poluare cu noxe şi degradarea infrastructurii căilor de circulaţie şi a clădirilor. De aceea se încearcă pe cât posibil dirijarea traficului greu pe artere de circulaţie majore, în acest sens elaborându-se o Hotărâre a Consiliului Local nr. 77/30.04.2015.

2. CĂI FERATEJudeţul Satu Mare deţine 200,484 km de cale ferată pe întreg teritoriul, din care: 196,00

km linie simplă, 1,484 km linie largă şi 3,00 km linii încălecate la legătura cu Ucraina.Prin liniile feroviare care străbat municipiul Satu Mare, se asigură legătura României cu

Ucraina pentru transportul de marfă.Traficul feroviar de persoane în Satu Mare este deservit de staţia Satu Mare, iar cel de

mărfuri de staţia Satu Mare Sud. Pentru activitatea de trafic feroviar de marfă, principalele noduri sunt staţiile Satu Mare Sud şi Halmeu unde se compun şi se descompun trenurile de marfă.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători are în principal, ca obiect de activitate:- efectuarea transportului feroviar public de călători de lung parcurs în trafic intern şi internaţional;- efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional;- efectuarea transportului în vagoane specializate;- activitate de metrologie şi de transport  rutier;- alte activităţi conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători, cum ar fi: producţie industrială, consultanţă, turism intern şi internaţional, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, publicitate, reclamă, editare, tipărire şi difuzare, închirieri de mijloace de transport, exploatare comercială a patrimoniului propriu, comerţ, operaţiuni în valută,  declararea, depozitarea şi vămuirea expediţiilor de bagaje şi mesagerii în  calitate de comisionar în vamă, orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenţii în numele terţilor legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Călători.

Prin amplasarea în Nord - Vestul României, liniile de cale ferată care tranzitează oraşul fac legătura cu Ucraina prin staţia Halmeu pentru transport de marfă, respectiv Ungaria prin staţia Carei pentru transport persoane.

Accesul pentru transportul de marfă la alte reţele de transport se realizează: prin linii publice din staţiile Satu Mare Sud şi Halmeu inclusiv prin trecere pe linie

C.F. largă (Ucraina); prin trecerea la liniile C.F. private (industriale); traficul de călători, face legătura între vestul României (Timişoara, Oradea, Satu

Mare) şi Baia Mare şi Ungaria (prin Valea lui Mihai).

3. CĂI AERIENESituat în imediata apropiere a municipiului, la aproximativ 800 m de la Drumul European E

81 respectiv DN 19 A, Aeroportul Satu Mare este un aeroport destul de important din România,

29

fiind aeroport alternativ ce deserveşte atât traficul de persoane cât şi traficul medical (când este cazul).

Pista de aterizare şi decolare a fost modernizată având o lungime de 2.500 m, o lăţime de 45 m, greutate maximă pe roată izolată 21 t şi permite accesul navelor utilizate de companii aeriene locale, inclusiv a celor de tip AIRBUS 300. Aeroportul asigură legături rapide pentru pasageri, având curse regulate spre Bucureşti.

Datorită poziţiei sale favorabile, beneficiind totodată de condiţii naturale deosebite, aeroportul are un potenţial ridicat de dezvoltare competitivă pe plan european, acesta având posibilitatea să devină, în viitor, aeroport de rezervă pentru aeroporturile din Budapesta, Debrecen, etc.

Secţiunea 2 Transportul în comun

În municipiul Satu Mare transportul în comun este asigurat de societatea Transurban S.A, care s-a constituit în baza H.C.L. Satu Mare Nr. 194/13.10.2005. Din 1 ianuarie 2006 a preluat activitatea de transport local de la Regia Autonomă Comunala Satu Mare, conform H.C.L. Satu Mare Nr. 208/27.10.2005, actionarul majoritar devenind Municipiul Satu Mare. Activitatea se desfăşoară în baza Contractului de delegare a gestiunii nr.43357/08.12.2011 aprobat prin H C L nr. 240/29.11.2011.

Transportul public de călători cu autobuze în municipiul Satu Mare funcţionează de 58 ani, prima cursă datând din anul 1957, când îşi desfăşura activitatea sub coordonarea autorităţii locale, cu mult înaintea altor servicii similare din oraşe mult mai mari ale tării. În anul 1968 numele intreprinderii devine Intreprinderea Comunală Satu Mare, secţia transport având şi autobaze exterioare în oraşele Carei, Negreşti Oaş şi Tăşnad. În 1973 s-a dat în folosinţă noul sediu al secţiei de transport pe str. Gara Ferăstrău nr. 9, cu pavilion administrativ şi bază de întreţinere. În 1980 transportul local s-a desprins de Intreprinderea Comunală şi s-a transformat în Intreprinderea Judeţeană de Transport Local. În 1990 s-a transformat în Regia Autonomă Transurban, renunţându-se la autobazele exterioare, transportul de marfă şi taximetrie. În 1995 R.A. Transurban s-a desfiinţat devenind o secţie în cadrul Regiei Autonomă Comunală, urmand ca in anul 2005 sa devina societate comerciala in subordinea Consiliului Local Satu Mare.

Societatea deţine pe bază de contract de delegare a gestiunii patrimoniul public format din clădiri, terenuri, mijloace de transport auto în valoare de 17.704.610,82 lei. Societatea deţine drept de proprietate asupra unor mijloace de transport auto, AMC - tehnică de calcul, mobilier şi birotică în valoare 2.631.071,92 de lei.

Obiectul principal de activitate conform statutului societăţii este: transportul de persoane cu autobuze şi midibuze prin curse regulate în municipiul Satu Mare; transportul de persoane cu autobuze şi midibuze prin curse regulate speciale în municipiul Satu Mare; transporturi ocazionale judeţene; executarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii auto, inspecţii tehnice periodice (ITP) pentru parcul propriu şi terţi, montări de tahografe, spălătorie auto, activităţi de autogară, parcare cu plată.

Transurban S.A. Satu Mare deţine în dotare ca proprietar sau concesionar mijloace de transport, aparatură de măsură şi control specifică activităţii, mobilier şi o reţea de telefonie, internet şi de calculatoare.

Societatea efectueaza 18 trasee pentru curse regulate în municipiul Satu Mare, care asigură legături între toate cartierele municipiului, deservite cu 43 autobuze/midibuze cu capacitate de transport cuprinsă între 45 şi 140 de locuri si capacitatea totala de transport de 3888 locuri. Mijloacele de transport în comun sunt următoarele: 5 autobuze Ikarus 260; 6 autobuze articulate Ikarus 280; 2 autobuze UD; 3 autobuze Karosa; 10 midibuze Mitsubishi Prestij; 15 autobuze Iveco Irisbus; 2 autobuze Mecedes; 3 autoutilitare; 1 autospecială pentru intervenţii, tractări Roman-Lugomet; 1 tractor cu remorcă UTB 650/IPA Sibiu, 2 autoturisme. Întregul sistem de organizare, corespunde structural unui model clasic bazat pe secţii,

30

ateliere, formaţii de lucru orientate pe linii şi procese de lucru. Activităţile de menţinere în stare de funcţionare, întreţinere şi reparaţie a capacităţilor sunt organizate în cadrul atelierului de întreţinere. Anual Transurban S.A. Satu Mare transportă în medie aproape 6 milioane de călători, mijloacele de transport ale societăţii parcurgînd peste 2 milioane de kilometri.

În domeniul activităţilor indirecte organizarea actuală cuprinde birouri, cu activităţi tehnice, economice, comerciale şi administrative ce îndeplinesc funcţiunile generale ale societăţii.

O caracteristică a întregului sistem de organizare o reprezintă faptul că în prezent, după o serie de restructurări, structura organizatorică este dimensionată la un nivel corelat strict cu volumul actual de activitate al societăţii. Organizarea producţiei este definită de caracterul şi specificul activităţii societăţii. O parte a staţiilor de autobuz din municipiu au fost amenajate în ultima perioadă, încercând să li se asigure călătorilor condiţii bune, indiferent de starea vremii de afară.

Prin grija Consiliului Local şi a executivului Primărei municipiului Satu Mare beneficiază de transport în comun gratuit, pensionarii cu vârsta peste 70 de ani şi pensionarii la limită de vârstă cu pensie mai mică de 500 lei, precum şi copiii cu vârsta de până la 5 ani. De asemenea, se oferă 50% din preţul unui bilet sau abonament sub formă de subvenţii pentru toţi pensionarii la limită de vârstă cu domiciliul în Satu Mare, precum şi pentru elevii înscrişi la unităţile de învăţământ din municipiu.

Odată cu înfiinţarea Zonei Metropolitane Satu Mare s-au propus proiecte care au legătură directă cu societatea Transurban S.A. Satu Mare şi anume: Modernizare staţii de autobuz, cumpărare autobuze ecologice dotate cu sistem GPS, achizitia de automate vandut bilete.

Strategia modernizării si dezvoltării serviciilor de transport local de persoane va avea la bază următoarele obiective fundamentale:

- descentralizarea serviciilor si cresterea responsabilitătii autoritătilor locale cu privire la calitatea lor;

- coordonarea activitătii de sistematizare teritorială cu cea de planificare a transportului local de persoane;

- restructurarea mecanismelor de protectie socială a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului cost/calitate;

- promovarea principiilor economiei de piată si reducerea gradului de monopol;- promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă prin promovarea tehnologiilor de vârf din

domeniu, la nivel european si mondial;- promovarea parteneriatului social si pregătirea continuă a resurselor umane calificate.Prevederile standardului ISO 9001/2008 aşează clientul în centrul oricărei activităţi, iar

nivelul calitativ al acestei activităţi trebuie să primeze. Furnizarea serviciului de transport local de persoane oricărui cetăţean, indiferent de vârstă, origine socială, sex, etnie, etc., de o manieră performantă şi nediscriminatorie, reprezintă o condiţie necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Strategia de dezvoltare a serviciului de transport public actuală este parte componentă a dezvoltării durabile a Municipiului Satu Mare prin oferirea de servicii economice şi sociale tuturor locuitorilor comunităţii fără compromiterea viabilităţii sistemelor naturale, sociale şi economice.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.f şi lit.i

din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

31

CAPITOLUL VI

REŢELE TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVICII PUBLICE

Secţiunea 1 Apă-canal

Serviciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE S.A”- instituţie care îşi desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în judeţul Satu Mare.

Numar bransamente apa si racorduri la canalizare

Numarul bransamentelor la reteaua publica de alimentare cu apa este de 16751 reprezentand 46443 utilizatori ( contracte).Numarul racordurilor la reteaua publica de canalizare este de 13284 reprezentand 44786 utilizatori .

Categorieutilizatori

Utilizatori (contracte)serviciu apa

Utilizatori (contracte)serviciu canal

numar Procent din total utilizatori%

numar Procent din total utilizatori%

populatie 44113 94,99 42663 95,26

institutii 427 0,91 405 0,90

operatori economici

1903 4,10 1718 3,84

TOTAL 46443 100 44786 100

99,1 % din populatia municipiului este bransata la reteaua publica de alimentare cu apa si 97 % din populatia municipiului este racordata la reteaua publica de canalizare .

Alte informatii

Grad de contorizare :

Categorie utilizatori Grad de contorizare

populatie 99,32

institutii 96,49

operatori economici 95,90

Cantitate apa vanduta si apa uzata canalizata in municipiul Satu Mare in anul 2014 :

Categorie utilizatori

Apa vanduta - mc -

Apa uzata canalizata -mc-

populatie 3811246 3682425

institutii 363976 1184707

operatori economici

818308 1491798

TOTAL 4993530 6358930

A. Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Satu Mare Sursa

In prezent cerinta de apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de panza freatica cantonata in conul aluvionar al raului Somes prin intermediul captarilor existente.

32

Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din Frontul de captare Martinesti –Noroieni –Micula compus din 60 foraje (P2 –P65) de medie adancime , avand adancimi intre 100 si 125 m , amplasate la o distanta de 250 – 300 m unul de altul. La ora actuala sunt utilizabile 46 de foraje.

Frontul de captare a fost realizat in urmatoarele etape:- 7 foraje - 1971 (P2 –P8)- 3 forje - 1973 (P9 – P11)- 10 foraje - 1974 - 1977 (P12 – P 21)- 16 foraje - 1978 – 1982 (P22 – P 37)- 16 foraje - 1983 – 1988 (P38 – P53)- 3 foraje - 1991 (P54 – P56)- 4 foraje - 1994 (P57 – P60)- 5 foraje - 1994 – 1995 (P61 – P65)

Prin măsura ISPA s-au reforat şi reabilitat următoarele foraje: foraje reforate:

1 reforat in anii 2006-2007 (P24)

9 reforate in anul 2007 (P7, P8, P9, P10, P12, P15, P23 )

5 reforate in anul 2008 ( P2, P19, P20, P27, P32, P39, P40).

foraje reabilitate:

1 reabilitat in anii 2006-2007 (P22)

30 reabilitate in anii 2007-2008: P3, P4, P5, P6, P11, P13, P14, P16, P17, P18, P26, P28, P31, P34, P36, P37, P38, P41, P42, P43, P44, P45, P48, P50, P51, P54, P55, P56, P62, P63).

In anul 2014 au fost in functiune un numar de 35 foraje .Capacitatea maximă de captare a frontului Mărtineşti-Micula în urma lucrărilor executate

prin măsura ISPA este de cca. 850-900 l/s.Conductele de aducţiuni in lungime totala de 21023 m , de la foraje la statia de tratare ,sunt

din otel, fonta ductilă, polietilenă, premo sau azbociment, dupa cum urmeaza :Nr. Diametre Material Lungime crt. –mm- - ml - 1. 200 – 1.000 otel 593 2. 250 – 400 fonta 1440 abandonata(*) 3. 300 fontă ductilă 424. 500 fontă ductilă 3305. 600 fontă ductilă 58506. 800 fontă ductilă 4477. 100 polietilenă 3058. 300 polietilenă 4169. 150 – 500 azbociment 1895 (*)10. 500 – 800 premo 11145 (**)TOTAL : 21023 Notă: *Conducta veche dintre P13-P21, de cca.4235 m este abandonată.** Conducta veche dintre P7- aprox. P26, de cca. 5700m momentan este scoasă din uz. Ea este dublata de noua conductă din fontă ductilă de diametru ø 600, montată prin măsura ISPA. Instalaţiile de tratare si pompare sunt amplasate în Staţia de tratare Mărtineşti având o capacitate proiectată de 600 l/s.

Statia de tratare este amplasată pe drumul Satu Mare – Odoreu, imediat după iesirea din

33

oraş, pe partea dreaptă a drumului.Operaţiunile tehnologice : aerare, filtrare pentru demanganizare si deferizare , clorinare .Apa potabilă furnizată corespunde cerinţelor impuse de Legea nr. 458 / 2002 cu

modificarile si completarile ulterioare , privind calitatea apei potabile.

Staţii de pompare Staţia de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic. Staţia de pompare SP 2, este amplasată într-o construcţie separată, paralelă cu filtrele tr. a II

–a etapa nouă. ( rezerva )Staţia de pompare Tip pompă / suflantă Buc. Q

(m3/h)H ( m)

Pn( KW)

Staţia de pompare SP1

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H 31–75–42.Electropompă Tip: ASP 200B-90/4-400V (WILO)3.Electropompă Tip: NPG 350/350-55/4-12 (WILO)4.Suflantă Tip: GM 50L (Aerzen)5.Suflantă Tip: GM 25S (Aerzen)

1

4

2

2

2

500

612

1100

2200

995

40

40

11

0,5bar

0,4bar

75

90

55

55

18,5

Staţia de pompare SP 2 – rezerva

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H31–75–4

1 500 40 75

Rezervoarele de inmagazinare si compensare au o capacitate totala de 41.000 mc

Nr.crt. Capacitate - mc -

tip amplasare

1 2.000 ingropat Statia de tratare Martinesti2 5.500 ingropat Statia de tratare Martinesti3 1.100 ingropat Statia de tratare Martinesti4 1.600 ingropat Statia de tratare Martinesti5 800 ingropat Statia de tratare Martinesti6 10.000 semiingropat Statia de tratare Martinesti7 10.000 semiingropat Statia de tratare Martinesti8 5.000 suprateran Retea distributie

Satu Mare , str. Fagului nr. 119 5.000 suprateran Retea distributie

Satu Mare , str. Fagului nr. 11

Retele de distributie apa potabila Distributia apei potabile se realizeaza printr-o retea in lungime de peste 226 km realizata

din conducte de azbociment in proportie de 59,20 % , polietilena 28,52 % , fonta 4,76 % , otel 3,54 % , alte materiale ( PVC , beton etc.) 3,98 % .

B. Sistemul de canalizare a municipiului Satu MareTipul de sistem de canalizare : sistem unitar care colecteaza si transporta apele uzate menajere , industriale si apele meteorice spre statia de epurare si deserveste 97 % din populatia municipiului Satu Mare .

34

Retele de canalizare Lungimea retelei de canalizare ( inclusiv colectoarele de 31,393 km ) , in municipiul

Satu Mare este de 228,7 km si este realizata din conducte de beton in proportie de 78,45 %, PVC in proportie de 11,15 % si polietilena in proportie de 10,40 % .

Statii de pompare in reteaua de canalizare Totalitatea apelor uzate ajung prin intermediul a 15 statii de pompare ape uzate la

statia de epurare .Elementele tehnice ale statiilor de pompare pentru ape uzate :

NR.CRT.

TIPPOMPA

BUC. Q(mc/h)

H(m)

P(kW)

I. S.P.STRAND1. Flygt NP 3202 LT 610 3 900,00 9,57 30,002. Flygt NP 3127 181 MT

code 4373 200,00 7,21 5,90

II. S.P. BEBEL1. Flygt NP 3202 180

LT 6101 900,00 11,0 37,00

2. Flygt NP 3356 665-610

2 1800,00 11,0 75,00

3. Flygt NT 3151 181 code 435

4 200,00 7,8 7,50

III. S.P. FABRICII1. Flygt NP 3202 180

LT 2 900,00 11,32 37,00

2. Flygt NP 3356 665.53-610

1 900,00 11,32 90,00

3. Flygt NT 3127.181 MT code 437

3 200,00 7,67 5,90

IV. S.P. MICRO 171. Flygt NT 3202 LT

code 6123 900,00 9,80 30,00

2. Flygt NP 3153 LT code 412

3 300,00 8,00 9,00

V. S.P. CARPATI II1. Flygt NP 3153.181

MT code 4322 200,00 13,72 13,50

2. Flygt NP 3171 MT code 433

2 280,00 13,72 15,00

VI. S.P. VULTURULUI1. FLYGT HT 462/3300 3 396 35 542. FLYGT MT

630/32011 400 15 22

VII. S.P. SOARELUI1. Flygt NP 3153.181

MT code 4342 200,00 8,35 9,00

2. Flygt NP 3171.181 MT code 412

2 280,00 8,35 13,50

VIII. S.P. SUD1. DVR 2 (6000 V) 2 2100 9 3202. Flygt CT 3231 665 3 750,00 28,97 85,00

35

3. Flygt CT 3231 605 2 575,00 28,97 70,004. Flygt PL 7081.765 1 5000,00 10,00 200,0IX. S.P. CAPRIOAREI1. FLYGT NP 3171.181

SM1 120 40 22

2. FLYGT NP 3202.180 HT

3 183 41 37

X. S.P. DOROBANTILOR

1. FLYGT NP 3301.180 HT

1 300 40 55

2. FLYGT CP 3301.665 -53

3 580 40 85

XI. S.P. UNIRII1. FLYGT NP 3153.181

MT4 200 15 13

XII. S.P. PARC INDUSTRIAL1. WILO TC 80 M

200/1903 140 30 19

XIII. S.P. SATMAREL1. MTC 32 F 39.16/30/3

WILO2 12 35 5,5

XIV. S.P. BALTA BLONDA1. WILO FA 08.43-

13TE2 50 17 3,7

XV. S.P. GRADINA ROMEI1. WILO FA 08.43-

13TE1 50 10 3,7

Statia de epurare a municipiului Satu MareStatia de epurare mecano – biologica are capacitatea de 900 l/s , 180.000 locuitori

echivalenti.Anul punerii in functiune - 1972 . Statia de epurare a fost reabilitata in perioada 2008-2010

.Instalatiile principale ale Statiei de epurare a apei uzate Satu Mare sunt următoarele:

- Camera deversoare - Gratare pentru apa uzată - Gratare pentru apa pluviala - Statia de pompare a apei uzate si a apei pluviale - Desnisipator - Canal de masurare debit la intrare - Separator de grasimi - Camera de distributie la decantorul primar - Decantoare primare - Putul colector de grasimi de la separatorul de grasimi si de spuma de la decantoarele primare - Putul colector de spuma de la decantoarele primare - Statia de pompare pentru namolul primar - Camera de distributie de la bazinele de aerare - Bazinele de aerare - Decantoarele secundare - Statia de pompare pentru namolul recirculat si in exces

36

- Camera de distributie a apei tratate - Canal de masurat debit la iesire - Canal de dezinfectie - Bazin tampon pentru namol amestecat - Bazin tampon pentru namol fermentat - Statia de pompare pentru namolul amestecat si fermentat- Centrala termica- Statia de pompare ape uzate interne - Rezevoare de fermentare a namolului (metantancuri)- Gazometru - Arzator de gaz - Unitate de cogenerare energie electrica si termica CHP- Cladire de ingrosare si deshidratare a namolului - Platforma de uscare a namolului deshidratat

C. Apărarea împotriva inundaţiilor Teritoriul municipiului Satu Mare este străbătut de râul Someş. Apărarea oraşului împotriva

inundaţiilor se realizează prin intermediul unui sistem de diguri de apărare care sunt capabile să reţină debitul în exces a râului Someş în caz de ploi abundente în bazinul hidrografic al râului.

Secţiunea 2 Reţele electrice

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,,Transilvania Nord” cu sediul în Cluj - Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente:- staţii de transformare : 5;- puncte de alimentare: 7 de distribuţie SDEE, + 7 terţi;

- posturi de transformare: 341

- reţele aeriene: 171 km la 0.4 kV; + 1.4 km la 6 kV; + 26 km la 20 kV

- stâlpi de reţele aeriene: 0,4 kV – 3420 buc; 6 kV – 22 buc; 20 kV – 435 buc;

- reţele subterane: 215 km medie tensiune;

- branşamente mari consumatori : 2958;

- număr de consumatori casnici: 48620.

Consumul mediu pe cap de locuitori 688.4 kwh/an;Puncte de stingere centralizate a iluminatului public : 100 puncte de aprindere, din care 84

puncte acţionate prin bucla de aprindere cu fir pilot iar la 6 buc. Cu acţionare prin programator local;

Modernizarea sau optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului: 15 posturi noi cu trecere de la 6 kV la 20 kV.

A. Reţele de iluminat stradalServiciul de iluminat public al municipiului Satu Mare este administrat de către SC

Interconect SRL. În prezent funcţionează în Satu Mare 6.707 de corpuri de iluminat. 30% din corpuri conţin lămpi cu vapori de mercur, 65% conţin lămpi cu vapori de sodiu şi 5% din corpuri

37

conţin tuburi fluorescente. Puterea medie a unui corp de iluminat este de circa 200 W. Corpurile de iluminat, în proporţie de 70%, au o vechime de 25 – 30 de ani. Reţeaua de iluminat public a municipiului Satu Mare se întinde pe o lungime de 230 km corespunzător la 490 de străzi şi parcuri. Puterea instalată a sistemului de iluminat este de circa 1350 MW. Se doreşte o modernizare a iluminatului public stradal prin înlocuirea corpurilor de iluminat clasice cu corpuri de iluminat pe LED – uri. Prin aceasta se estimează economii de energie electrică la iluminatul public de minim 50%.

B. Reţele de iluminat arhitecturalÎn Municipiul Satu Mare 19 obiective beneficiază de iluminat arhitectural cărora le

corespund 140 m de linii electrice aeriene (LEA) cu TYIR şi 4900 m linii electrice subterane însumând în total 5100 m linii electrice.

Secţiunea 3 Reţele de gaze naturale

Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din:- două staţii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă presiune Baia

Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului;

- mai multe staţii publice de sector şi o serie de staţii industriale care asigură reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă.

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 369 km fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 43.957 buc., iar 2.239 buc. reprezintă numărul de branşamente de la operatorii economici.

Consumul mediu de gaze naturale la nivelul municipiului Satu Mare este de 55 mc/lună pentru consumatorii de tip casnic.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată de către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare prin Centrul Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.

Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, prin proiecte de înlocuire a conductelor, branşamentelor şi a posturilor de reglare - măsurare. Modernizarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale în ultimii 2 ani (înlocuiri conducte şi branşamente în 2013 şi 2014): înlocuiri conducte şi branşamente – 17 km.

Secţiunea 4 Salubrizare

Salubrizarea Municipiului Satu Mare este asigurată de SC FLORISAL SA.Serviciul public de salubrizare a minicipiului Satu Mare cuprinde:

- salubrizarea menajeră- salubrizarea stradală- deratizarea, dezinsecţia, dezinfecţia şi tratamente fito-sanitare- deszăpezire

Salubrizarea menajerăGradul de acoperire a populaţiei/agenţilor economici/instituţiilor cu servicii de salubritate, în

municipiul Satu Mare este de 100 %.SC FLORISAL SA a încheiat contracte de salubrizare pentru ridicarea deşeurilor, astfel:

- 3319 cu agenţii economici;- 34758 cu populaţia municipiului;- 180 cu instituţii publice;

Natura deşeurilor ce sunt colectate:

38

- deşeuri menajere provenite din sectorul casnic;- deşeuri asimilabile celor menajere, provenite de la agenţi economici.

Compoziţia deşeurilor municipale este următoarea:a) hârtie, cartonb) sticlăc) metaled) plasticee) textilef) materiale organiceg) alteleCantitatea de deşeuri menajere transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 la

depozitul ecologic este de 26735,07 tone.

Salubrizarea stradalăÎn prezent se salubrizează în municipiul Satu Mare un număr de 361 străzi, din care:

- 361 străzi se salubrizează manual- 223 străzi se salubrizează manual şi mecanizat- 85 străzi se stropesc pe perioada de vară, când temperatura depăşeşte 30 grade Celsius.

Cantitatea de deşeuri stradale transportate de către operatorul de salubrizare în 2014 este de 16305 m³.

Deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi tratament fito-sanitarRealizarea lucrărilor de deratizare, dezinsecţie şi tratamentele fito-sanitare la arbori de pe

raza municipiului Satu Mare:- deratizarea în parcuri, spaţii verzi întreţinute, cimitire, maluri de ape - în suprafaţa de 284,69 ha;- dezinsecţie în parcuri, scuaruri, cimitire, maluri de ape şi în aliniamente stradale - în suprafaţa de 88,4 ha;- taratamente fito sanitare la arbori – 4479 buc..

Secţiunea 5 Administrarea domeniului public

Administraţia Domeniului Public (A.D.P.) este serviciu public cu personalitate juridică, înfiinţat în baza H.C.L nr.182/29.09.2005, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu un Regulament de Organizare şi Funcţionare, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, având ca obiect de activitate administrarea bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare.

Sediul instituţiei este în Satu Mare, str. Martirilor Deportati, nr. 25 Satu Mare.Obiectul de activitate principal, acela de administrare şi gestionare a domeniului public al

municipiului Satu Mare se realizează în baza mandatului acordat de consiliul local.Bunuri din domeniul public al municipiului aflate în administrarea A.D.P.:

- terenuri reprezentând parcuri, zone verzi, locuri de joacă pentru copii, alei ; - Stadionul Olimpia; - cimitirul uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare ; - pieţe ; - parcări ; - imobile şi spaţii cu diverse destinaţii ; - alte bunuri pentru realizarea obiectului de activitate ;

În activitatea de gestionare şi administrare a bunurilor, A.D.P. percepe chirii, taxe şi tarife

39

aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare.Principalele activităţi edilitar-gospodăreşti, specifice Administraţiei Domeniului Public

sunt : - administrarea pieţelor ;

- administrarea şi gestionarea parcărilor publice ;- rezervarea la reşedinţă a locurilor de parcare;

- ridicarea autovehiculelor abandonate de pe teritoriul municipiului Satu Mare ; - administrarea cimitirului uman situat pe str. Amaţului din municipiul Satu Mare  - constatarea şi sancţionarea abaterilor/contravenţiilor pentru parcarea fără tichet, abonament, pentru parcarea abuzivă pe locurile rezervate, pe trotuare, pe spaţii verzi, în staţii taxi ; - dezvoltarea şi amenajarea spaţiilor publice în strânsă concordanţă cu necesităţile comunităţii locale şi a documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii ;

- amenajarea şi întretinerea arenelor sportive şi a terenurilor de joacă pentru copii si a trenuleţului de agrement ;

- administrarea toaletelor publice ; - pază, lucrări de intervenţii şi reparaţii la obiectivele domeniului public ;

Pe raza municipiului Satu Mare funcţioneaza 6 pieţe, după cum urmează :1. Piaţa de alimente nr. 1, situată în Satu Mare pe str. Martirilor Deportaţi nr. 25, 2. Piaţa de alimente SOMEŞ, situată în Satu Mare pe str. Prahovei nr. 18,3. Piaţa de alimente nr. 2, situată în Satu Mare pe str. Paris nr. 35,4. Piaţa de alimente Micro 17, situată în Satu Mare pe str. Jocului,5. Piaţa Carpaţi I, situată în Satu Mare pe str. Al. Clăbucet..Toate cele cinci sunt pieţe agroalimentare, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind

exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, în care se comercializează: legume, fructe, lapte şi produse locale, cărne şi produse din carne, ouă, miere şi produse apicole, produse conservate, peşte, flori, inclusiv artificiale, seminţe, cereale, articole de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, articole nealimentare de cerere curentă precum şi produse industriale.

6. Piaţa agroalimentară, produse industriale şi vechituri este situată în Satu Mare pe str. Lacrimioarei 1, fiind o piaţă de alimente şi de talcioc şi produse industriale, conform art. 7 din H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice.

Aceasta este destinată comercializării produselor agroalimentare, articolelor de uz gospodăresc, realizate de mica industrie sau de micii meşteşugari, ca şi a unor articole nealimentare de cerere curentă, a produselor industriale, mărfurilor second hand.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.i din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL VII

SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT

40

Secţiunea 1 Spaţii verzi

Spaţiile verzi din cadrul oraşelor şi municipiilor, definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al căror specific este determinat de vegetaţie(lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee.) Spatiile verzi din oraş au faţă de mediul înconjurător un rol multiplu şi foarte variat şi anume – rol social, rol educativ, rol sanitar şi igienic, rol tehnico-economic, rol de protecţie şi rol estetic şi decorativ. Din această categorie fac parte parcurile, grădini, scuaruri, perdele de protecţie, fâşii de străzi. Mai există spatii verzi din teritoriul delimitat al dotărilor (curţi, şcoli, grădiniţe, instituţii).

Grădinile particulare în cadrul gospodăriilor individuale constituie o categorie aparte, reprezentând o importanţă deosebită în viaţa urbană.

Municipiul Satu Mare este un oraş de câmpie sau, am putea spune, oraş de luncă care s-a dezvoltat de-o parte şi de alta a râului Someş, râu ce traversează oraşul pe o porţiune de 36,5 km. Acest oraş care pe vremuri era un târg s-a dezvoltat şi-a înflorit pe ambele maluri ale râului ce-l traversează.

În anul 1936 populaţia oraşului era de 54.264 locuitori. În anul 1990 s-a ajuns la peste 130.000 locuitori iar suprafaţa oraşului la 12.660 ha.

După anii 70, mai bine zis, după inundaţiile catastrofale din luna mai 1970 care au distrus multe clădiri şi spaţii verzi, oraşul a cunoscut o dezvoltare deosebită construindu-se zece cartiere de locuit (Cartierul micro 14, 15,16,17, Soarelui, Carpaţi I şi II, Cartier Solidarităţii, cartier 14 Mai şi cartier Botizului), în toate aceste cartiere s-a impus realizarea de spaţii verzi şi locuri de joaca pentru copii .S-a pus accent pe construirea unui număr mare de blocuri în cartiere, iar spaţiile verzi nu au fost realizate la standarde corespunzătoare, limitându-se la fâşii de străzi plantate cu arbori, arbuşti, conifere şi benzi înierbate. Locuitorii acestor cartiere au început construirea a tot felul de garaje neautorizate, grădinuţe de legume amestecate cu flori care au diminuat mult suprafaţa spaţiilor verzi. Astfel cartierele au devenit foarte aglomerate şi greu de întreţinut.

Cartierele au început să fie mai bine reorganizate şi întreţinute după anii 90. Ele continuă să fie modernizate în permanenţă prin amenajări de scuaruri, terenuri de joacă pentru copii şi plantări de arbori şi arbuşti, la ora actuală amenajându-se parcări şi spaţii de joacă pentru copii.

Municipiul Satu Mare are în prezent 279,073 ha reprezentând 24,68 mp pe locuitor, foarte aproape de norma impusă de 26mp/ locuitor pentru oraşele de câmpie cu o populaţie de peste100.000 locuitori, conform O.U.G. nr.195/2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului

Municipiul Satu Mare are următoarele categorii de spaţii verzi:

Suprafaţă (mp) Mp./ locuitor

PARCURI si GRADINA ROMEI 159.557 1,9121SCUARURI 56.656FÂŞII DE STRĂZI 573.086 5,0682CURŢI DE INSTITUŢII 188.194 1,6644CARTIERE 414.950 3,6697TERENURI NEAMENAJATE ŞI ALBIA MAJORĂ A SOMEŞULUI

1.398.287 12,3659

TOTAL 2.790.730 24,68

Parcurile, scuarurile si singura grădină din oraş sunt cele mai importante şi necesare

41

locuitorilor, ca suprafaţă sunt în deficit faţă de norma recomandată de 8mp/locuitor.Din punct de vedere al repartizării în teritoriu se observă o concentrare în zona nordică a

oraşului, centrul vechi şi zonele apropiate acestuia. Cele mai vechi parcuri care au o istorie, o tradiţie şi un renume sunt : Parcul Libertăţii , Parcul Vasile Lucaciu, Parc Turnul Pompierilor, Grădina Romei, Parc Eroii Revoluţiei, Parc Titulescu, Parc Viitorului, Parc Mic, Scuar George Coşbuc, Scuar Bălcescu, Scuar Piaţa Păcii. Parcuri şi scuaruri mai recente amenajate după anii 90 sunt: Scuar Aurel Vlaicu, Scuar Odobescu, Scuar Wolfenbuttel, Scuar Botizului, Scuar Piaţa Romana, Scuar Piaţa 25 Octombrie, Scuar Insule Pod Golescu şi Pod Decebal, Scuar Parcare Retezatului, Scuar Mioriţei, Scuar Bulevardul Transilvania, Scuar Rodnei, Scuar Mini Rozar .

Cel mai frumos şi cel mai vechi parc din municipiul Satu Mare este Parcul Libertăţii situat in centru vechi al municipiului. Este amenajat in stil geometric simetric ce încânta prin armonie şi culoare.

In partea sudica a oraşului, numită de sătmăreni „dincolo de Someş”, sunt parcuri si scuaruri care au fost amenajate după construirea cartierelor. Parcuri şi scuaruri mai vechi sunt: Parc Cloşca,(lângă cartier Micro 14), Parc George Boitor,Cimitirul Eroilor, apoi s-au amenajat Parc UFO (cartier micro 17), Parc Liniştii, Parc Brânduşa ( cartier micro 16), Scuar ANL(lângă blocurile ANL), Scuar Prahova, Scuar Arinului (cartier micro 15),Scuar Milcov, Scuar Spitalul Judeţean, Scuar Soarelui (cartier Soarelui).

În unele cazurilor se simte lipsa unor studii de specialitate de amenajare arhitectural – peisagistică, în care cadrul arhitectural să fie pus în valoare prin compoziţia peisagistică, sau estimat prin astfel de compoziţii, atunci când cadrul construit nu este valoros sau prezintă aspecte inestetice, (calcane, faţade posterioare sau funduri de loturi construite). Este necesar deci ca reabilitarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea spaţiilor verzi noi să se facă pe baza unor proiecte de specialitate, avizate la nivelul Primăriei .

Rolul apei în compoziţia peisagistică trebuie amplificat atât în zona albiei râului Someş, cât şi a altor spaţii verzi prin creşterea oglinzii de apă şi eventual prin efecte hidrodinamice, contribuind la îmbunătăţirea microclimatului.

De asemenea sunt suprafeţe mari de tern neamenajat in albia majora a Someşului. In acest sens exista un proiect de reamenajare a ştrandului Vechi in partea nordica a oraşului si un proiect pentru amenajare spaţiu pentru picnic in partea sudica a oraşului (lângă cartierul micro 16, in zona inundabila)

Fâşiile plantate, ca tip de spaţiu verde amenajat, se regăsesc decât sporadic în compoziţia unor artere principale de circulaţie precum: Bulevardul Vasile Lucaciu, Drum Carei, Bulevardul Unirii. Datorită creşterii numărului de maşini în decursul anilor, necesităţile de creştere a fluenţei circulaţiei rutiere şi de amenajare a staţiilor de aşteptare pentru transportul în comun, au condus la lărgirea carosabilului şi a staţiilor în detrimentul fâşiilor plantate. Exemple în acest sens sunt: Strada Aurel Vlaicu, Drum Botizului, Bulevardul Lucian Blaga, Strada 1 Decembrie, Strada Avram Iancu, Strada Rodnei, Strada Lăcrămioarei, Calea Traian, Strada Păuleşti ,unde au fost sacrificate fâşiile plantate cu arbori în aliniament. Se constată de asemenea, o practică a betonării şi asfaltării fâşiilor plantate cu gazon din axul străzilor, mai ales în zona benzilor de viraj, diminuând estetica străzilor.

Spaţiile verzi din cartiere, cu referinţă la ansamblurile de blocuri, de locuinţe, au fost amenajate cu sprijinul primăriei de către asociaţiile de locatari cu plantaţii de arbori (tei, bignonia, arţar, salcâm, oţetar chiar şi pomi fructiferi), arbuşti (tufe de gard viu, trandafir, liliac, etc.), flori şi gazon, concepţia de amenajare variind în raport cu posibilităţile imaginative şi materiale ale respectivelor asociaţii. În multe cazuri aceste spaţii verzi ameliorează ansamblurile arhitecturale, îmbunătăţind microclimatul local prin umbrire, adsorbţia zgomotului, a prafului, şi a gazelor urbane. Semnalăm calitatea unor astfel de spaţii verzi în Cartierele mai vechi şi la casele construite în asociaţie.

Luate în ansamblu pe total municipiul Satu Mare, structura spatiilor verzi pe categorii de folosinţa este destul de bine echilibrată.

De asemenea, imperativ este ca spaţiile verzi existente să fie protejate şi conservate strict ca suprafaţă de orice intervenţii cu alte scopuri (implantări de construcţii care nu servesc scopului

42

recreativ şi de odihnă). În momentul de faţă, spaţiile verzi din municipiul Satu Mare, prezintă un avansat grad de deteriorare şi declin biologic. În condiţiile creşterii gradului de poluare atmosferică, se constată degradarea accentuată a peluzelor, plantelor lemnoase, foioase şi răşinoase, arbuşti, trandafiri, liane, prin diminuarea aspectului decorativ - estetic, reducerea creşterilor, îmbătrânirea prematură şi deci, reducerea longevităţii, diminuarea rezistenţei la agenţii patogeni.

Zonele verzi de interes public, sunt distribuite neuniform şi dispersat pe teritoriul oraşului. Există un deficit de spaţii verzi, îndeosebi de parcuri şi grădini în zonele în care sunt situate unele ansambluri de locuinţe noi ca: Ansamblul de locuinţe Bârgăului nr.2, Ansamblul de locuinţe Matei Corvin, Ansamblul de locuinţe Gellert Sandor, Ansamblul de locuinţe Nicolae Golescu.

În perioada 1990 - 2013, în ceea ce priveşte spaţiile verzi, s-au remarcat următoarele tendinţe :

- reducerea şi desfiinţarea continuă a spaţiilor verzi publice;- în etapa actuală, continuă deteriorarea şi dispariţia spaţiilor verzi publice din cauza

amplasării pe suprafaţa acestora a unor noi activităţi de construcţii, comerţ, parcaje, buticuri, etc., precum şi din lipsa unor fonduri necesare pentru întreţinerea lor.

Faţă de cele analizate, rezultă că în municipiul Satu Mare există zone de deficit şi chiar lipsesc total spaţiile verzi publice şi există zone cu potenţial natural şi peisagistic favorabil dar insuficient valorificat. Principalele cauze ale apariţiei acestui fenomen sunt : necesitatea, acţiunea, lipsa reacţiei.

1. Necesitatea- spaţiului de extindere decurge din necesitatea satisfacerii nevoilor fireşti de dezvoltare într-un teritoriu urban insuficient sau prost gestionat. După o perioadă în care aceste nevoi au fost controlate prin reprimare sau negarea lor şi nu prin acţiuni concrete de prevedere şi rezolvare a acestora, odată cu schimbarea de după anul 1990 apar ca normale presiunile exercitate asupra teritoriului.

2. Acţiunea - de construire în spaţiile verzi a fost concretizată printr-o arie largă de procedee, de la construirea ilegală până la construcţii autorizate (între aceste două extreme, existând o mare diversitate de procedee, care diferă din punct de vedere al intrării în legalitate).

O enumerare a agresiunilor celor mai frecvente, poate oferi o imagine a globală a acestei practici:

- ocuparea spaţiilor din jurul ansamblurilor de locuit cu garaje sau spaţii de parcare (betonate, cu dale sau, pur şi simplu, prin distrugerea plantaţiilor din cauza parcării vehiculelor);

- ocuparea spaţiilor verzi cu chioşcuri, construcţii mai mult sau mai puţin provizorii;- ocuparea spaţiilor de tip scuar de construcţii de cult;- diverse alte tipuri de construcţii care ocupă spaţiile verzi, micşorează sau anulează aceste

spaţii ale oraşului.3. Lipsa reacţiei - sau neputinţa de a reacţiona datorită învocării lacunelor

legislative, cumulate cu indiferenţa societăţii civile într-un cadru general dedescurajare.

Problema pe care o ridică această practică nu pune în discuţie legitimitatea demersului de a construi (fiindcă orice construcţie este reflectarea unei necesităţi), ci locul ales pentru aceasta şi - în special - faptul că intervenţiile urbane se practică prin rudimentara metodă a îndesirii şi nu prin cea a reorganizării spaţiului urban.

Secţiunea 2 Zone de agrement

Situat în zonă de câmpie, municipiul Satu Mare nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atracţie variate mai ales prin relief, astfel încât, potenţialul recreativ este relativ limitat şi slab amenajat.

Expansiunea fenomenului de “agrement” are numeroase implicaţii sociale, a căror evaluare corectă necesită o atentă analiză. De la bun început, trebuie semnalat faptul că nu întotdeauna investiţiile în acest domeniu au amortizarea rapidă, fiind importantă aplicarea unei strategii

43

protecţioniste şi, implicit, de subvenţionare a acestui gen de activităţi.Spaţiile necesare desfăşurării activităţilor specifice agrementului trebuie să beneficieze de

un cadru natural adecvat, să se integreze după criterii riguros controlate acestuia sau, după caz, să se creeze acest cadru ambiental necesar. Marea diversitate a acţiunilor ce decurg din acest domeniu de activitate, faptul că ele se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi, ca principiu, nu trebuie să fie discriminatorii sub raport social, impune colaborarea administraţiilor şi instituţiilor interesate, pentru patronarea acestei forme de organizare în favoarea individului, indiferent de vârsta sau apartenenţa socială.

In cuprinsul oraşului Satu Mare zonele de agrement sunt reprezentate de doua ştranduri: 1. Zona de agrement Someş situat pe strada Ştrandului inaugurat în 2012 sub denumirea

NORD VEST TERMAL PARK având o suprafaţa de 119.812 mp identificată prin : zona de tratament şi agrement 50.102mp,zona inundabilă (vechiul ştrand) 33.818mp, zona expoziţională şi parcări 35.892mp. Zona de tratament şi agrement are în dotare 6 bazine: un bazin cu apa termală cu o

adâncime maximă de 1,3m, 2 bazine pentru copii de 30 cm respectiv 60 cm, 2 bazine pentru înot: unul cu o adâncime de 1.6 m şi o piscină semiolimpică de 1,8 m şi 1 bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,6m.

Apa termală din Satu Mare s-a dovedit de-a lungul timpului avea proprietăţi curative deosebite. Este o zona cu multă vegetaţie, ideala pentru petrecerea timpului liber vara, pentru toate vârstele.

2. Complexul AQUA STAR - AQUA PARK este situat pe strada Gorunului Satu Mare, este primul şi unicul aquapark de 4* din zona respectivă, una din atracţiile turistice de mare anvergură ale regiunii Sătmarului, destinată să răspundă cerinţelor populaţiei locale, precum şi din judeţele învecinate, respectiv regiunile transfrontaliere.Realizat de SC Solarex SRL Satu Mare prin cofinanţare din fonduri europene, obiectivul a

fost dat în folosinţă la data de 1 iunie 2013. Aquastar este atracţia principală a viitorului Complex Turistic- Balnear în curs de dezvoltare, proiectat pe un perimetru de 20 Ha. AQUA STAR se află la 3 km de centrul istoric al municipiului Satu Mare, la 10 km de graniţa cu Ungaria şi la 25 km de graniţa cu Ucraina.

În teritoriul periurban, agrementul este constituit de zonele împădurite.Inventarul punctelor de atracţie pentru recreere–agrement în jurul Sătmarului, până la

distanţe de 30 km cuprinde următoarele păduri proprietate a Municipiului Satu Mare: Pădurea Mare(spre Petea) cu o suprafaţa de 285,14 Ha, Pădurea Noroieni cu o suprafaţă de 474,43 Ha, Pădurea Viile Satu Mare cu o suprafaţă de 389,07Ha, Pădurea Negreşti cu o suprafaţă de 1451,38 Ha şi Pădurea Certeze cu o suprafaţă de 151,28Ha.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.i din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL VIII

44

PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SATU MARE

Secţiunea 1 Componenţă, administrare

Patrimoniul municipiului Satu Mare este alcătuit din bunuri imobile şi mobile care aparţin domeniului public şi privat, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. În calitate de persoană juridică de drept public şi titular al dreptului de proprietate publică şi privată, municipiul Satu Mare exercită, prin autorităţile sale, deliberativă şi executivă, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii.Regimul juridic al bunurilor proprietate publică este reglementat de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, modificată şi completată şi de Noul Cod Civil, Legea nr. 287/2009, republicată, în Titlul VI la art. 861-865. Bunurile din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Lista bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Satu Mare a fost aprobată prin H.G. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare, modificată ulterior prin H.G. nr. 2198/30.11.2004 şi H.G. nr. 69/26.01.2011. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea reţelelor stradale şi de utilităţi, modificarea limitelor intravilanului, pe de o parte, retrocedări ale unor imobile în urma procedurilor administrative sau judecătoreşti, pe de altă parte, sunt cauze care conduc la modificări periodice ale listei.

Domeniul public al municipiului Satu Mare cuprinde următoarele categorii de bunuri:- drumuri de interes local, străzi, poduri, podeţe, pasaje, pieţe publice, târguri şi pieţe publice,

stadion, terenuri de sport şi zone de agrement;- sistemele de alimentare cu energie termică, de alimentare cu apă şi de canalizare;- sistemul de transport public local;- cimitirele orăşeneşti, statuile şi monumentele (dacă nu sunt declarate de interes naţional)- locuinţele sociale;- terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ şi instituţiile

publice de interes local;- adăposturile de apărare civilă;- alte bunuri de utilitate publică de interes local declarate ca atare de către consiliul local

Bunurile din domeniul public sunt, conform legii, inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ceea ce înseamnă că: nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii; nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanţii reale; nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună credinţă asupra bunurilor mobile;Dobândirea bunurilor în domeniul public al municipiului poate fi făcută astfel:- prin achiziţie publică, efectuată în condiţiile legii- prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii- prin donaţie sau legat, acceptat în condiţiile legii, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dispunătorului, devine de uz ori de interes public-prin convenţie cu titlu oneros, dacă bunul, prin natura lui sau prin voinţa dobânditorului, devine de uz ori de interes public-prin transferul unui bun din domeniul privat al municipiului, în cel public al acestuia, în condiţiile legii-prin alte moduri stabilite de lege

Dreptul de proprietate publică încetează dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, în condiţiile încetării uzului sau interesului public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Domeniul privat al municipiului Satu Mare este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietate prin modalităţi prevăzute de lege. Atât bunurile din domeniul public, cât şi cele din domeniul privat sunt supuse inventarierii anuale, operaţiune realizată de către membrii comisiei numite anual, prin dispoziţie, de către primar în acest

45

scop, rezultatul consemnându-se în procesele-verbale anuale de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Satu Mare, care constituie Anexa nr.4 la prezentul Statut.

Consiliul local are ca atribuţie prevăzută de lege aceea de a administra domeniul public şi privat al municipiului Satu Mare.

Bunurile ce aparţin domeniului public pot fi utilizate de către toţi membrii societăţii, în temeiul legii, în mod direct sau indirect prin intermediul unor instituţii publice care le au în administrare.

Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a consiliului local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă. Tot consiliul local hotărăşte asupra cumpărării de bunuri, cu respectarea principiilor eficienţei cheltuirii banului public, economicităţii, oportunităţii.

Unele bunuri din domeniul privat al municipiului, aflate în administrarea consiliului local în stare de funcţionare şi care nu mai sunt necesare desfăşurării activităţii proprii, cu excepţia clădirilor şi terenurilor, se pot transmite, fără plată, altor instituţii publice la solicitarea ordonatorilor de credite a acestor instituţii şi cu aprobarea primarului municipiului în calitate de ordonator principal de credite.

Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001, ale art.15 din O.G. nr. 53/2002, ale O.U.G. nr. 54/2006, ale H.G. nr. 168/2007. De asemenea, există acte normative cu caracter special care reglementează sau cuprind prevederi referitoare la vânzarea, concesionarea sau închirierea de bunuri cum ar fi: Legea nr. 550/2002, Legea nr. 50/1991, care reglementează o situaţie de excepţie, conform căreia terenurile destinate construirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective de utilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor, legislaţia în domeniul locuinţelor, etc. La toate aceste acte normative sunt avute în vedere formele modificate şi completate.

Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală. Forma şi conţinutul–cadru al contractelor de concesiune trebuie să respecte prevederile aliniatului (3) al art. 44 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, aprobate prin H.G. nr. 168/2007, conţinut care se regăseşte în Anexa nr. 6 a acestui act normativ. Prin H.C.L. nr. 82/30.04.2015 s-a stabilit modalitatea de constituire a garanţiei, respectiv a cotei părţi din suma obligaţiei de plată datorată către concedent pentru primul an de exploatare în cazul contractelor de concesiune. Secţiunea 2 Atribuirea de denumiri

Atribuirea şi schimbarea denumirilor străzilor, pieţelor şi a obiectivelor de interes public local, este aprobată de către Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, conform prevederilor O.G. nr. 63/2002 (art. 2 lit d) privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea Nr. 48/2003, precum şi cu avizul Comisiei Judeţene de Atribuire de Denumiri şi conform art.36 alin.5 lit.d şi art. 45, alin 2 lit e din Legea 215/2001/R/A privind administraţia publică locală.

În ultimii ani a avut loc o semnificativă dezvoltare a zonelor de locuit din municipiul nostru, printr-o importantă creştere a construcţiilor de locuinţe şi a extinderii reţelei stradale. Au fost aprobate Planuri Urbanistice Zonale şi Planuri Urbanistice de detaliu prin hotărâri ale Consiliului Local Satu Mare cu reglementări specifice detaliate, ce asigură desfăşurarea unui trafic urban pe

46

străzi nou înfiinţate. Având în vedere faptul că la nivelul instituţiilor de interes local, instituţii bancare, agenţi economici, nu exista un nomenclator stradal unitar, pentru desfăşurarea în condiţii normale a activităţii socio-economice a locuitorilor municipiului Satu Mare şi pentru deservirea acestora în condiţii de operativitate şi eficienţă se impunea aprobarea unui Nomenclator stradal cu toate modificările şi completările survenite începând cu anul 1990 până în prezent.

În anii 2009-2010 s-a elaborat Nomenclatorul stradal al municipiului Satu Mare, aprobat prin mai multe hotărâri ale consiliului local, pe 8 zone de lucru.

Nomenclatorul stradal se completează periodic cu hotărâri ale consilului local, în vederea atribuirii de denumiri străzilor nou deschise.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.j, de

art.14, de art.15 şi de art.18 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL IX

47

ECONOMIE ŞI BUGET

Secţiunea 1 Date economice

Municipiul Satu Mare, reşedinţa administrativă a judeţului cu acelaşi nume, are un profil economic echilibrat, incluzând activităţi economice diversificate, servicii administrative, informative, financiare, social-culturale şi comerciale de interes judeţean.

Localizarea geografică a municipiului Satu Mare (la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul 22°52'30'' longitudine estică) aduce municipiului avantajul unei locaţii atractive, aproape în inima Europei, la distanţe mici de 5 capitale europene, şi în vecinătatea a 2 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria, respectiv unul cu Ucraina.

Ca urmare a acestei locaţii, dezvoltarea economică a oraşului a început deja din secolul al XIII- lea, când cetatea Sătmarului a devenit un important centru al breslelor meşteşugăreşti, de-a lungul timpului dezvoltându-se în oraş activităţi economice dintre cele mai diverse, dar fără a fi afectat de politica de industrializare forţată în timpurile comunismului la fel ca alte oraşe nu foarte îndepărtate. Din acest motiv epoca post decembristă a creat mult mai puţine probleme sociale, dispariţia locurilor de muncă şi declinul economic generate de dezafectările parţiale a marilor platforme industriale (construcţii din zona de sud vest, echipament minier - Unio in zona de sud est sau prelucrarea lemnului - IPL în nord est) fiind amortizate în scurt timp de dezvoltarea a numeroase firme mici şi mijlocii producătoare de comerţ sau prestatoare de servicii.

Această dezvoltare a generat în prezent o structură economică diversificată, cele 4.817 societăţi comerciale active în municipiul Satu Mare la 31.12.2013 activând în sectoare dintre cele mai diverse, de la industria construcţiilor de maşini, cablaje auto şi sisteme electrice, la producţia de mobilier, confecţii textile şi tricotaje, bunuri de larg consum, produse alimentare variate, de la activităţi comerciale diversificate la ateliere de servicii de diferite categorii.

Populaţia municipiului Satu Mare a cunoscut, ca marea majoritate a oraşelor mari, o evoluţie ascendentă până în anii ''90, la recensământul din 1992 municipiul înregistrând 130.584 locuitori, cu 28,2% mai mult decât în 1977. In anii următori însă s-a înregistrat o scădere constantă a numărului de locuitori, la recensământul din 2002 fiind înregistraţi 115.630 locuitori, din care 47,5% reprezintă populaţia masculină (54.918) şi 52,5% (60.712) pe cea feminină.

Structura pe naţionalităţi a populaţiei municipiului Satu Mare în anul 2002 arată o componenţă multietnică, fiind înregistraţi 57,94% români , 39,17% maghiari , respectiv:

naţionalitate număr %români 66.998 57.94%maghiari 45.287 39.17%germani 1.110 0.96%rromi 1.115 0.96%şvabi 487 0.42%ucrainieni 271 0.23%evrei 30 0.03%italieni 25 0.02%chinezi 14 0.01%sârbi 13 0.01%ruşi 12 0.01%slovaci 12 0.01%secui 11 0.01%saşi 10 0.01%turci 10 0.01%ruteni 8 0.01%alţii 217 0.19%

Structura ramane asemănătoare şi după recensământul din 2011, astfel : români 52,41 %, maghiari 34,61 % , rromi 1,25 % , germani 1,02 %.

48

Tendinţa de scădere demografică a populaţiei municipiului a fost constantă în ultimii ani, la 1ianuarie 2009 înregistrându-se 112.705 locuitori,iar la recensamantul din 2011 102.411 locuitori.

Este de menţionat că populaţia judeţului a înregistrat aceeaşi tendinţă, principalele motive fiind sporul natural negativ şi migraţia înspre ţări mai dezvoltate economic.

Din punct de vedere al religiei, populaţia municipiului este împărţită, dupa datele recensământului din 2011, astfel:

religie număr %ortodocşi 45643 44,6romano-catolici 18483 18reformaţi 17955 17,6greco-catolici 7468 7,3penticostali 1417 1,4martorii lui Iehova 954 0,9baptişti 539 0,5adventişti de ziua a 7-a 303 0,3fără religie declarată 115 0,1atei 106 0,1mozaici 30 0,03alţii 9398 9,2

Comparativ, recensamant 2002 Sursa: INS

Datele statistice contravin prognozelor realizate cu ocazia elaborării documentaţiei pentru PUG înanul 1999, când se estima pentru anul 2010 o populaţie de 140.000 locuitori în municipiu.

Etapa următorilor ani de dezvoltare a municipiului, în contextul noii configuraţii europene - va fi remarcabilă prin schimbări conceptuale, datorate integrării europene de la o economie de subsistenţă la o economie de piaţă integrată. Această etapă poate fi apreciată din start ca o etapă istorică pentru întreaga euroregiune.In acest context, poziţia geografică a municipiului Satu Mare în partea de nord-vest a ţării, în regiunea de dezvoltare 6 şi tradiţiile dezvoltării sale de-a lungul istoriei, - conferă municipiului condiţii favorabile de a se dezvolta în continuare, ca unul din cei mai importanţi poli de dezvoltare, chiar dacă existenţa căilor de comunicaţie nu este exploatată la maximul de potenţial. Avantajul unui potenţialul economic în creştere şi a unor resurse umane calificabile, chiar dacă nu calificate, trebuie valorificat în noile condiţii ale economiei de piaţă globale ţinând cont de toţi factorii favorabili care pot conlucra la schimbarea pozitivă a calităţii vieţii.

Analiza actvităţii intreprinderilor din municipiul Satu Mare

49

În perioada decembrie 1990 – decembrie 2013, au fost efectuate în Registrul Comerţului din judeţul Satu Mare 42.010 înmatriculări de firme, din care 53,4% în municipiul Satu Mare.

Numărul intreprinderilor active la sfârşitul anului 2013 în municipiul Satu Mare a fost de 9.922 unităţi, dintre care 6.550 (98,5% din totalul societatilor de capital ) erau SRL si 123 SA . Restul întreprinderilor sunt: 2225 PFA, 1734 II, 241 IF, respectiv 35 alte forme de organizare juridică.

Conform indicatorilor de bilanţ, în municipiu activau în total la sfârşitul anului 2013, 4817 societăţi comerciale, dintre care 4.805 IMM-uri, mai puţin cu 545 societăţi decat in 2007, respectiv cu 119 mai puţine decât în 2012. Cele mai multe societăţi din Satu Mare sunt încadrate în clasa de mărime a microîntreprinderilor, acestea însemnând 88,73% din totalul firmelor active la sfârşitul anului 2013.

Societăţile comerciale din municipiul Satu Mare, pe categorii de mărime a întreprinderilor şi formede organizare juridică

Forma juridică 2007 2013Nr.ang.=0

Micro IMM Mari Foartemari

Nr.ang.=0

Micro IMM Mari Foartemari

Regie autonoma 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0Org. /Soc.cooperativa 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0SRL 1.442 3.223 557 10 1 1.922 2.300 484 6 2Societate in nume colectiv

10 13 3 0 0 4 3 1 0 0

Societate pe actiuni 4 23 49 6 1 10 23 34 4 0SCS 0 0 1 0 0 2 1 1 0 0SCA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Grup de interes economic

0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

Cooperativă agricolă 0 1 0 0 0 3 1 0 0 0Societate cooperativa 0 1 13 1 0 1 2 10 0 0TOTAL 1.456 3.263 624 17 2 1.944 2.330 531 10 2Total localitate 5.362 4817

50

Structura societăţilor comerciale active din Satu Mare după categoria de mărime aîntreprinderilor şi provenienţa capitalului

?007 2013Tip capital Nr.ang.

=0Micro IMM Mari Foarte

mariNr.ang.

=0Micro IMM Mari Foarte

mariintegral de stat 0 1 3 0 0 0 0 3 1 0privat autohton100%

1.228 2.954 507 8 0 1.689 2.135 453 3 0

mixt(stat 50% şipeste 50% +privat românesc)

0 3 6 0 0 1 3 5 0 0

privat străin 100% 139 156 55 6 1 157 104 40 4 2mixt(stat + străin) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0privat (autohton +străin)

87 147 38 2 1 97 86 30 2 0

mixt (stat+privatautohton + privatstrăin)

0 0 0 0 0 0 2 0 0 0

privat(de grup) +privatromânesc/străin

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

alte tipuri 0 0 8 1 0 0 0 0 0 0

Aportul de capital străin în municipiul Satu Mare

Societăţile al căror capital este integral sau parţial străin, în numâr de 1.367 la nivelul judeţului, înseamnă 6,45% din IMM-urile sătmărene. Participarea straina la capital a acestor societati comerciale era la sfarsitul anului 2013 de 48,51 milioane dolari la nivelul municipiului Satu Mare, respectiv 68,89 % din capitalul străin investit în judeţ. Comparativ, capitalul social total al societăţilor înregistrate în municipiu reprezintă 57,44 % din capitalul total din judeţ.

În funcţie de participarea la capitalul firmelor din judeţ la 31.12.2013 clasificarea ţărilor de provenienţă a acestuia este următoarea:

Poz. Denumireaţării

Participare USD Numarfirme

Leireinvestiţi

total % total % /dobândiţi1 GERMANIA 32.933.081 55,53 251 18,36 50.626.0752 FRANTA 10.211.300 16,91 51 2,06 677.2083 ELVEŢIA 4.880.134 7,97 12 0,88 886.870

51

MAREA4 BRITANIE 3.045.389 5,04 11 0,80 24.8955 ITALIA 2.530.290 4,17 192 14,05 11.916.2816 UNGARIA 1.550.938 2,61 415 30,36 6.814.0857 AUSTRIA 1.335.859 2,25 93 6,80 14.508.3558 SUEDIA 1.334.358 2,25 6 0,44 43.235.747

In clasamentul firmelor după participarea USD la capital, la sfârşitul anului 2013, 5 societăţi cu sediul în municipiul Satu Mare s-au numărat printre primii 10 investitori străini din judeţ, cumulând cca 38 milioane de dolari în capitalul social înregistrat, ceea ce reprezintă în fapt 75 % din suma primelor 10 capitaluri investite în judeţ, şi cca 55 % din totalul investiţiei străine în capitalul social subscris al firmelor sătmărene. Procentul nu este neapărat unul îmbucurător, deoarece demonstrează nu numai concentrarea capitalului în reşedinţa de judeţ, dar şi media mică a investiţiei străine/firmă pentru celelalte peste 1.000 societăţi cu participare de capital străin din municipiu.

poz nume firma investitorprincipal

total aportin USD

domeniul principal de activitate

1 DRM DRAXLMAIER ROMANIASISTEME ELECTRICE SRL

Germania 18.548.140 fabricarea de echipamente electriceşi electronice pentru autovehicule

2 FIROC INVEST SRL Franţa 10.211.316 fabricarea de mobilă3 PROIMOB SRL Danemarca 3.287.716 dezvoltare (promovare) imobiliară4 ELECTROLUX ROMANIA SA Suedia 1.334.358 fabricarea de aparate

electrocasnice5 ZES ZOLLNER ELECTRONIC

S.R.L.Germania 229.914 fabricarea altor echipamente

electrice

In ceea ce priveşte distribuţia participării în USD pe sectoare economice în funcţie de domeniul de activitate declarat la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2013, se poate constata că un procent semnificativ al capitalului social strain investit în municipiul Satu Mare revine industriei construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente (43,5 %), fapt explicabil prin includerea în acest domeniu a celui mai mare investitor sătmărean, Lisa Draxlmeier Sisteme Electrice SRL. De altfel se constată tot aici şi procentul de 97,2% din investiţia în domeniu la nivelul judeţului.

Următorul domeniu din punct de vedere al capitalului străin investit este industria lemnului, unde lafel se regăseşte în Satu Mare cel de-al doilea investitor în ordinea capitalului străin subscris, FirocInvest.

coddomeniu

% din totaljudet

investitie in USD inSatu Mare

% din domeniupe judet

investitie in USD injudet

1 2,7 1.817.143 14,0 12.986.853

52

2 30,5 21.097.501 97,2 21.712.8263 9,8 6.789.308 82,4 8.237.6354 15,2 10.497.193 70,2 14.950.3905 0,1 95.896 6,8 1.407.9646 0,04 21.891 9,1 239.4417 0,06 36.423 16,7 218.6588 2,9 1.998.470 93,1 2.145.8449 0,1 65.802 77,5 84.919

10 0,2 113.657 46,8 242.85411 0,02 10.046 24,9 40.34312 8,6 5.963.556 85,8 6.954.235

TOTAL 70,1 48.506.886 70,1 69.221.962

Legenda domenii

cod Denumire1 Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii,

metalurgie,apa)si energetica

2 Constructia de masini, utilaje si echipamente.3 Industrie usoara4 Industria lemnului, celulozei si hartiei5 Industrie alimentara6 Agricultura si silvicultura7 Constructii8 Comert9 Turism10 Transporturi11 Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate,

Consultanta,Expertize Massmedia ).

12 Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere,Salubritate)

Distribuţia capitalului social total, incluzând investiţii de capital românesc, în funcţie de domeniul de activitate declarat la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2013, este comparabilă în primul domeniu menţionat, cel de-al doilea fiind însă serviciile în care investitorii români şi-au adus un aport mult mai mare (85,8% din totalul investit în domeniu la nivel de judeţ), chiar dacă numărul firmelor din acest domeniu cu sediul în municipiu nu reprezintă decât 9,92%. Industria lemnului se situează pe locul al treilea

coddomeniu

numărsocietăţiin SM

numărsocietăţiin judeţ

% dintotaljudet

capital lei in Satu Mare

capital lei in judet

%dintotaljudet

1 162 362 1,31 32.320.331 84.786.920 4,532 152 280 1,23 96.541.131 135.408.732 13,533 251 387 2,03 27.775.652 44.269.244 3,94 132 288 1,07 52.243.579 67.972.637 7,325 116 271 0,94 26.915.522 87.256.315 3,786 204 648 1,65 29.958.402 72.450.889 4,27 766 2.326 7,8 18.366.773 39.333.620 2,588 1.972 3.388 15,93 43.867.496 63.424.880 6,579 468 893 3,78 6.349.734 8.223.335 0,89

53

10 538 941 4,35 15.654.625 19.494.425 2,211 609 801 6,47 3.771.590 4.364.165 0,5312 1.228 1.799 9,92 56.131.773 86.640.755 7,87

TOTAL 6.598 12.384 53,28 409.896.608 713.625.917 57,44

Evoluţia cifrei de afaceri

În municipiul Satu Mare activează cea mai mare parte a IMM-urilor din judeţ (53,46% ), în scădere totuşi faţă de anul 2007 când procentul firmelor din reşedinţa de judeţ reprezenta 58% din totalul IMM-urilor din judeţ.

Cifra de afaceri totală realizată în anul 2013 de către unităţile locale active în Satu Mare aproapea atins valoarea de 6 miliarde lei. Creşterea raportată faţă de anul 2007 a fost de 1,4 miliarde leiechivalentul unei creşteri procentuale cu 30%, iar fată de anul 2012 s-a înregistrat o creştere de 14%.

Cifra de afaceri a societatilor comerciale

2007 2013Zero angajati 51.822.578 232.974.376Microintreprinderi 864.646.284 773.719.548IMM 2.167.294.994 2.858.824.241Intreprinderi mari 918.717.394 1.739.574.124Intreprinderi foarte mari 658.442.046 385.529.937TOTAL 4.660.923.296 5.990.622.226

Întreprinderile mari şi foarte mari contribuie la cifra de afaceri totală a municipiului cu un procent de circa 35.5%. Procentul de creştere înregistrat faţă de anul 2007 a fost de 28,5%, respectiv faţă de anul 2010 de cca 16 %.

Cifra de afaceri a IMM-urilor din Satu Mare pe grupe de marime

Microintreprinderi 916.468.862 1.110.688.781 1.006.693.924 IMM 2.167.294.994 2.176.306.694 2.858.824.241 total IMM 3.083.763.856 3.286.995.475 3.865.518.165

Evoluţia cifrei de afaceri a fost una pozitivă pentru toate tipurile de IMM-uri din Satu Mare în ultimii ani, după efectul crizei economice. Cifra de afaceri medie ce revine unei unităţi locale active în Satu Mare este de 1.215 mii lei, valoare cu 40 % mai mare faţă de anul 2007, respectiv cu cca 1 milion lei mai mare decât în anul 2010.

54

Se poate observa că în anul 2013 cifra de afaceri realizată de IMM-urile cu sediul în Satu Mare a înregistrat o uşoară scădere, reprezentând doar 43% din totalul cifrei de afaceri la nivel de judeţ, faţa de 56% în anul 2007, creşterea ponderii revenind firmelor din Carei ( 16 % ) şi Tăşnad (cca 7%)

Domenii de activitate prioritare

In ceea ce priveşte repartizarea societăţilor comerciale cu sediul In municipiul reşedinţă de judeţ pe domenii de activitate în anul 2013, cele mai multe IMM-uri din municipiul Satu Mare (peste 29,5%) aveau ca principal domeniu de activitate comerţul, iar 28,4 % dintre acestea activau în sectorul serviciilor. Industria totaliza 13,54 %, cea mai mare pondere dintre ramurile industriale revenind industriei uşoare (4,2%). Cele 515 IMM-uri din construcţii au însemnat 10,7 % din totalul IMM-urilor, un procent mai mare faţă de cel ce revenea domeniului transporturilor (8,2%). În turism activau 6,52% dintre firmele încadrate în categoria IMM-urilor, iar 3,1% dintre acestea erau cuprinse în agricultură şi silvicultură.

Domeniu de activitate- 2013 TOTAL Satu MareNr.ang.=0

Micro IMM Mari Foarte

mari

Industria extractiva a produselor primare(produsechimice, materiale de constructii, metalurgie,apa) sienergetica

288 84 138 11 6 1

Constructia de masini, utilaje si echipamente. 226 40 129 24 14 3Industrie usoara 302 56 203 47 17 3Industria lemnului, celulozei si hârtiei 202 36 98 21 9 1Industrie alimentara 203 27 84 16 3 1Agricultura si silvicultura 483 77 149 9 1 0Constructii 1.509 224 515 53 8 0Comert 2.445 573 1.42

4116 9 2

Turism 586 121 314 30 1 0Transporturi 697 121 395 39 6 0Servicii profesionale (Cercetare si proiectare,Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta,Expertize Massmedia ).

623 208 474 17 4 0

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Serviciimobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate)

1.308 377 894 66 4 1

55

Total 8.872 1.944 4.817 449 82 12

In ceea ce priveşte distribuţia cifrei de afaceri pe domenii de activitate, industria este cea care creşte semnificativ procentul, deţinând 41 % din totalul de la nivelul municipiului , firmele active în industrie din Satu Mare realizând respectiv aproape 45 % din totalul cifrei din sectorul industriei de la nivel de judeţ.Comerţul totalizează următorul procent - 34,88 % din total, reprezentând totodată peste 58 % din totalul cifrei de afaceri din comerţ de la nivelul judeţului Satu Mare.Firmele din servicii se situează mult mai modest , realizând doar 6,6 % din totalul cifrei de afaceri la nivelul municipiului şi înregistrând cu toate acestea aproape 70 % din totalul cifrei de afaceri obţinute în sectorul serviciilor la nivelul judeţului Satu Mare- semnal îngrijorător cu privire la concentrarea la nivelul municipiului şi la profitabilitatea scăzută a acestora

Domeniu de activitate Satu Mare TotalIndustria extractiva a produselor primare(produse chimice,materiale de constructii, metalurgie,apa) si energetica

352.820.771 1.136.974.285

Construcţia de masini, utilaje si echipamente. 1.324.633.806 1.604.652.125Industrie usoara 208.527.621 293.206.280Industria lemnului, celulozei si hartiei 317.173.372 505.255.505Industrie alimentara 252.837.476 1.958.586.057Agricultura si silvicultura 184.106.563 793.579.594Constructii 436.503.030 1.076.516.135Comert 2.089.584.832 3.577.164.343Turism 60.902.063 91.289.010Transporturi 367.408.035 619.739.974Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii,Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ).

121.980.526 145.617.916

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare siimobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate)

274.144.131 431.178.690

TOTAL 5.990.622.226 12.233.759.914

Evolutia numarului de societăţi pe domenii de activitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122007 105 162 242 120 97 130 528 1691 321 594 711 6652010 152 141 187 99 87 140 476 1434 296 567 664 6292013 130 129 203 98 84 149 515 1424 314 395 474 894

Evoluţia numărului de salariaţi

IMM-urile din judeţul Satu Mare au angajat, în anul 2007 un procent de 74,2% din numărul total al salariaţilor judeţului. Majoritatea salariaţilor judeţului Satu Mare erau şi sunt în continuare înregistraţi în municipiul Satu

Mare, acesteia revenindu-i un procent de 59 % din totalul salariaţilor la nivelul anului 2007, în anul 2013 procentul fiind aproape acelaşi

Numărul total al salariaţilor firmelor

56

active din municipiul Satu Mare a fost în anul 2013 de 36.293 persoane, respectiv 58,41 % din totalul angajaţilor din mediul de afaceri al judeţului, acest număr înregistrând un spor de 2.226 angajaţi faţă de anul anterior, dar neajungând încă la numărul înregistrat înainte de criza economică.

Comparativ, în anul 2007 societăţile comerciale active din municipiu aveau 43.101 persoane angajate, reprezentând 68,6% din totalul municipiului, 59,3% din totalul IMM-urilor din judeţ şi 44% din totalul judeţului. Întreprinderile mici şi mijlocii din municipiu angajează 67,29% din salariaţii din municipiul Satu Mare, ceilalţi 2,7 % fiind angajaţi de cele doar 94 de firme mari şi foarte mari. Situaţia ridică un mare semn de întrebare cu rivire la oportunităţi de reangajare în cazul în care, din motive diverse, marii angajatori ar reduce numărul de angajaţi sau şi-ar reloca activitatea

Societăţile comerciale ce activează în judeţul Satu Mare sunt repartizate între sectoarele economice după cum se poate vedea în imaginea alăturată, în industrie fiind cuprinşi cea mai mare parte a salariaţilor judeţului (52,43%), ramura industrială a cărei pondere este cea mai importantă (aproape 20%) fiind industria constructoare de maşini, urmată de industria uşoară (9%, evidenţiindu-se o

reducere aproape la jumătate a ponderii angajaţilor acestui sector faţa de anul ca urmare a declinului puternic al industriei) şi industria lemnului, celulozei şi hârtiei (cu aproape 8% )

Distribuţia salariaţilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate

Domeniu de activitate 2007 2010 2013Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materialede constructii, metalurgie,apa) si energetica

1.666 1.694 1.519

Constructia de masini, utilaje si echipamente. 9.147 7.561 9.002Industrie usoara 8.196 5.037 4.583Industria lemnului, celulozei si hartiei 2.656 1.970 3.070Industrie alimentara 1.678 1.382 1.272Agricultura si silvicultura 334 266 432Constructii 3.743 2.369 2.559Comert 6.912 5.976 6.239Turism 1270 944 1.165Transporturi 3.293 3.166 1.972Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii,Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ).

1.794 1.621 1.244

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare siimobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate)

2.412 2.306 3.236

Total 43.101 34.292 36.293

După cum se poate vedea, in anul 2007 comerţul deţinea 16,3% din totalul salariaţilor firmelor dinjudeţul Satu Mare, iar în construcţii activau 8,68% dintre aceştia. Un procent de 9,75% din totalul

57

angajaţilor reveneau sectorului serviciilor, 7,64% au fost cuprinşi în domeniul transporturilor, iarturismul angaja 2,94% din salariaţii judeţului.

58

Repartiţia înmatriculărilor/ formei juridice/ capitalului/ aportului USD- municipiul Satu Mare

totalfirme

forma juridica de organizare Totalfirmedecapital

total capitalsocial (lei)

aport USDPFA II IF PF AF SNC SRL SA SCS RA OC GIE CA

2007 9814 2.013 582 40 6.988 162 2 3 15 2 3 7.116 361.323.792 54.519.5862013 9922 2.225 734 241 0 1 13 6650 123 5 2 15 1 9 6.652 410.704.107 48.587.479

Principalii indicatori ai societăţilor comerciale active în municipiul Satu Mare

Tip întreprindere 2007 2010 2013Capital(RON)

Cifra deafaceri (RON)

Nr.ang.

Capital(RON)

Cifra deafaceri (RON)

Nr.ang.

Capital(RON)

Cifra deafaceri (RON)

Nr.ang.

Zero angajati 22.291.519 51.822.578 0 27.669.948 189.506.328 0 50.784.185 232.974.376 0Microintreprinderi

53.770.545 864.646.284 9.265 57.597.594 921.182.453 7.750 69.292.279 773.719.548 6.948

IMM 130.089.155 2.167.294.994 20.030 114.416.014 2.176.306.694 16.966 151.374.266 2.858.824.241 17.473Intreprinderi mari

107.398.151 918.717.394 7.411 70.463.903 1.280.405.186 4.570 59.836.215 1.739.574.124 5.214

Intreprinderifoarte mari

79.111.930 658.442.046 6.395 79.111.930 547.421.492 5.006 35.532.590 385.529.937 6.658

TOTAL 392.661.300 4.660.923.296 43.101 349.259.389 5.114.822.153 34.292 366.819.535 5.990.622.226 36.293

In concluzie, ponderea activităţilor economice înregistrate de societăţile comerciale cu sediul în municipiul Satu Mare în totalul economiei judeţului estecea mai mare indiferent de tipul de analiză care se poate realiza, ceea ce subliniază încă odată rolul de pol de dezvoltare şi catalizator al municipiuluiSatu Mare la nivel judeţean şi chiar cu influenţă în judeţele învecinate .

59

Băncile comerciale din municipiul Satu Mare

Toate băncile comerciale ce activează la nivel naţional au sucursale, filiale şi/sau agenţii în judeţul Satu Mare, în reşedinţa de judeţ şi eventual în alte localităţi. Prin intermediul acestora, băncile oferă clienţilor corporatişti servicii şi pachete de servicii personalizate pentru nevoile specifice ale mediului economic românesc. De asemenea, majoritatea băncilor a dezvoltat pachete de servicii dedicate IMM-urilor, care beneficiază de anumite facilităţi oferite de sistemul bancar pentru încurajarea şi susţinerea dezvoltării acestui sector de întreprinderi.

Creditele pentru IMM-uri au destinaţii multiple, acoperind toată gama de nevoi de finanţare alesocietăţilor: cheltuieli şi stocuri curente, investiţii şi dezvoltare etc. Pe lângă acestea, în ultimaperioadă a fost dezvoltat descoperitul de cont, un produs de creditare menit să acopere necesarulde lichidităţi al IMM-urilor, pe termen scurt. De asemenea, băncile au configurat produse deleasing pentru IMM-uri, destinate achiziţionării de utilaje, maşini etc. In perioada actuală evoluţiaeconomică a determinat însă un declin al finanţărilor acordate de sistemul bancar, generândsincope în fluxurile de numerar şi în lichidităţile la dispoziţia firmelor.

Pentru IMM-urile ce implementează proiecte care beneficiază de finanţări nerambursabile oferitede Uniunea Europeană sau de diverse autorităţi finanţatoare, băncile oferă IMM-urilor pachetepersonalizate, orientate spre creditări pentru cofinanţarea acestor proiecte.

Cele mai importante bănci, cu sucursale / sedii în Satu Mare

Denumirea băncii Locaţie sucursalăBanca Comercială Română Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, TăşnadBRD - Groupe Societe Generale S.A Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, Tăşnad, ArdudBanca Comerciala Carpatica Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, TăşnadBancpost Satu Mare, CareiRaiffeisen BANK Satu Mare, Negreşti Oaş, CareiMKB Romexterra Bank Satu Mare, Carei, Negreşti-OaşIntesa SANPAOLO Bank Satu Mare, Carei, Negreşti-OaşING Satu MareBanca LEUMI Satu Mare, Negreşti-OaşBanca Transilvania Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, TăşnadOTP Bank Satu MareUniCredit Ţiriac Bank Satu MareCredit Europe Bank (Romania) S.A. Satu MareALPHA BANK ROMANIA S.A. Satu MarePIRAEUS BANK ROMANIA S.A. Satu MareVOLKSBANK ROMANIA S.A. Satu Mare, CareiGARANTI BANK Satu Mare

Pachetele de produse şi servicii destinate IMM-urilor presupun, în general, asocierea unui produsde creditare cu alte produse opţionale. Acestea constau, de obicei, în mijloace de gestionare alichidităţilor sau în servicii de monitorizare şi administrare a contului curent. Printre acestea senumără cardurile bancare, soluţii de acceptare ale acestora (POS), module de plăţi (în lei sauvalută), module de licitaţii valutare etc. Servicii şi, mai mult, concepte, relativ nou introduse pe piaţabancară românească sunt electronic/Internet banking-ul, mobile banking-ul, managementulinvestiţiilor, intermedieri bursiere, factoring-ul etc.

Alte servicii oferite IMM-urilor vizează activităţi de consultanţă şi activităţi specifice, printre care se numără întocmirea şi verificarea studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, evaluări specifice, asistenţa în achiziţii, operaţiuni etc.

60

Zona Industrială Satu Mare – Sud – sistem de sprijin al afacerilor

Zona Industrială Satu Mare ocupă o suprafaţă de 69,54 ha şi este poziţionat favorabil în apropiere de DN 19 A Cluj Napoca - Zalău - Satu Mare, de calea ferată naţională (transport de marfă şi de călători), la 5 km de Aeroportul Internaţional Satu Mare şi la 10 minute de centrul reşedinţei dejudeţ. De asemenea, distanţa până la vama cu Ungaria (Petea) este de doar 14 km, iar până la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina (Halmeu) sunt 46 km.

Zona industrială Satu Mare-Sud este organizată în 20 parcele, cu suprafeţe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, totalizând 69,54 ha, majoritatea fiind concesionate sau vândute, şi dispune de toate utilităţile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.). Astfel, complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/20 kV, o reţea de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. Activităţile pentru care au fost concesionate sau vândute terenuri sunt diverse: realizare componente electronice, fabricare echipamente de protecţie şi articole sportive, debitare poliuretan, comerţ, logistică, fabricarea de mobilier.

La momentul actual sunt 11 parcele concesionate, 6 parcele vândute şi 3 parcele liber

Camera de Comert, Industrie şi Agricultura Satu Mare

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare(CCIA SM ) este o organizaţie autonomă şi neguvernamentală, constituită în temeiul Decretului Lege nr. 39/90, şi este persoană juridică în temeiul HG 799 din 23 iulie 1990, fiind destinată promovării intereselor membrilor săi, în scopul dezvoltării comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor pe plan intern şi nternaţional, corespunzător principiilor economiei de piaţă.Principalele activităţi pe care le desfăşoară CCIA SM în

beneficiulcomunităţii de afaceri sătmărene sunt :

1. Activităţi de reprezentare a intereselor membrilor prin:- stabilirea şi întreţinerea dialogului direct cu agenţii economici, în scopul identificăriiproblemelor cu care se confruntă aceştia şi a stabilirii instituţiilor şi modalităţilor desoluţionare a acestor probleme;- reprezentarea intereselor agenţilor economici, în special a membrilor Camerei în faţafactorilor de putere la nivel local, prin organizarea de întâlniri, dezbateri, consultări, princolaborarea cu toate instituţiile implicate în elaborarea şi implemetarea unor strategii dedezvoltare economică locală şi regională;- stabilirea şi întreţinerea dialogului cu factorii de putere la nivel central, şi cu alteorganizaţii şi asociaţii neguvernamentale.

2. Activităţi de sprijinire şi promovare a mediului de afaceri sătmărean prin:- organizare de târguri şi expoziţii locale, precum şi organizarea participării firmelor dinjudeţ la expoziţii şi târguri organizate în ţară şi străinătate;- organizarea de seminarii, simpozioane, întâlniri de afaceri şi întâlniri promoţionale,misiuni economice , temele şi participanţii fiind din domenii dintre cele mai diverse(management, marketing, fiscalitate, asigurarea calităţii, comerţ exterior);- formarea şi perfecţionarea profesională a agenţilor economici, prin stabilirea unuiprogram diversificat de cursuri de iniţiere şi perfecţionare, în principal programe de scurtădurată şi flexibile, pe teme de actualitate, dar şi programe de lungă durată;- servicii de consultanţă şi asistenţă de specialitate: consultanţă juridică şi economică înafaceri; arbitraj comercial; consultanţă şi asistenţă în întocmirea documentaţiilor pentruobţinerea de finanţări nerambursabile prin diverse programe;

furnizarea de informaţii de afaceri în vederea promovării oportunităţilor de afaceri cuprecădere ale membrilor;

61

- activitatea de informare cu privire la activităţile Camerei şi a membrilor ei, prin publicaţii periodice şi prin catalogul anual "Top-ul firmelor sătmărene"- realizat cu ocazia organizării premierii anuale a celor mai performante firme sătmărene. In scopul desfăşurării optime a acestor activităţi , CCIA SM are încheiate o serie de parteneriate cu instituţii similare din ţară şi străinătate, colaborează cu toate instituţiile cu impact asupra mediului de afaceri şi participă ca beneficiar direct saiu partener într-o serie de proiecte cu finanţare nerambursabilă , în beneficiul final al membrilor instituţiei, al mediului de afaceri şi al comunităţii locale în ansamblul său.CCIA Satu Mare elaborează de asemenea materiale de prezentare a potenţialului economic, social şi cultural al judeţului Satu Mare, punând la dispoziţia unor potenţiali investitori sau parteneri de afaceri ai firmelor sătmărene o serie de informaţii utile cu privire la oportunităţi de afaceri şi investiţii în judeţ

Evoluţia economica a sectorului agriculturii în municipiul Satu Mare

Agricultura reprezenta o ramură importantă în 1930 când totaliza aproximativ o treime dinpopulaţia municipiului Satu Mare. Treptat activităţile agricole şi-au redus ponderea în economiaoraşului, declinul cel mai accentuat fiind între anii 1930 şi 1966, în 1992 populaţia ocupată înagricultură reprezentând sub 5% din cea totală.

Suprafaţa agricolă a municipiului Satu Mare este la ora actuală de 10.294 hectare, dintr-un totalde 15.015,48 hectare total teritoriu administrativ al municipiului Satu Mare, din care:- arabil 8.582 ha;- păşuni 1.526 ha;- fâneţe 175 ha;- livezi 9 ha;- vii 2 ha.

Deşi ponderea terenului agricol în total teritoriu administrativ este relativ mare (68,55 %), unuilocuitor revenind la 1 ianuarie 2009, 913 mp, ponderea producţiei agricole în economiamunicipiului este relativ redusă .

In anii 2006, 2007, 2008 societăţile de pe raza municipiului Satu Mare, respectiv gospodăriilepopulaţiei, au cultivat din suprafaţa arabilă efectiv existentă doar 7.295 ha în anul 2006, 7.038 haîn anul 2007 şi 6.866 ha în anul 2008, conform structurii prezentate în tabelul de mai jos

2006 2007 2008Nr.crt

Cultura Supraf. Prod.Medie

Prod.Tot.

Supraf. Prod.Medie

Prod.Tot.

Supraf. Prod.Medie

Prod.Tot.

Kg/ha To Kg/ha To Kg/ha To

Ha Ha Ha1 Grâu 1.100 3.100 3.410 950 3.200 3.040 870 3.500 3.0452 Orz 110 2.900 319 260 2.980 775 340 3.000 1.0203 Ovăz 400 1.300 520 350 1.100 385 133 1.300 1734 Porumb

boabe3.010 3.200 9.632 2.453 3.300 8.095 2.498 3.250 8.119

5 Floareasoarelui

150 1.800 270 500 1.750 875 470 1.800 846

6 Cartofi vară 100 16.000 1.600 50 18.000 900 80 17.000 1.3607 Cartofi

toamnă200 25.000 5.000 250 20.000 5.000 150 23.000 3.450

8 Soia 300 1.500 450 250 1.800 450 350 2.200 7709 Tomate 350 35.000 12.250 400 40.000 16.000 350 37.000 12.95010 Ceapă 100 12.000 1.200 150 15.000 1.950 200 14.000 2.80011 Usturoi 170 7.000 1.190 120 6.000 720 70 8.000 56012 Varză 175 30.000 5.250 150 35.000 5.250 200 37.000 7.400

62

13 Ardei 180 1.1000 1.980 205 12.000 2.460 185 10.500 1.94214 Castraveţi 210 15.000 3.150 180 20.000 3.600 200 18.000 3.60015 Rădăcinoase 220 18.000 3.960 250 15.000 3.750 300 16.000 4.80016 Vinete 230 13.000 2.990 200 14.000 2.800 150 15.000 2.25017 Plante de

nutreţ250 25.000 6.250 280 27.000 7.560 272 24.000 6528

18 Sfeclă furaj 40 18.000 720 40 16.000 640 48 17.000 81619 Păşuni 1.526 15.000 22.890 1.526 18.000 27.468 1.526 20.000 30.520

(masăverde)

20 Fâneţe 175 20.000 3.500 175 22.000 3.850 175 21.000 3.67521 Ogoare

nelucrate1.287 X X 1.544 X X 1.716 X X

22 Livezi 9 15.000 135 9 16.000 144 9 17.000 15323 Vie 2 5.000 10 2 5.500 11 2 6.000 12

TOTALARABIL

7.295 X X 7.038 X X 6.866 X X

Este evidentă tendinţa de scădere a suprafeţei de teren agricol lucrate în municipiul Satu Mare,adăugându-se doar în aceşti ultimi 3 ani o suprafaţă de 429 hectare teren agricol nelucrat, caretrebuie luată în considerare ca resursă de teren pentru activităţi asimilate.

Este de menţionat faptul că nu există nici în municipiu şi nici în judeţ un sistem funcţional decolectare, distribuţie şi depozitare a produselor agricole, menţionând aici în primul rând legumele şifructele, ceea ce a determinat declinul producţiei acestora. De asemenea activitatea de cercetareagro-industrială care ar fi necesitat suprafeţe mari de teren a dispărut practic în ultimii ani,staţiunea de cercetări de la Viile Satu Mare fiind desfiinţată.

In ceea ce priveşte creşterea animalelor, sectorul a cunoscut un declin dramatic în anii 1990, odatăcu desfiinţarea şi în Satu Mare, ca în restul ţării, a fermelor organizate sub forma IAS. Evoluţianormală a economiei urbane, alăturată unor reglementări restrictive generate de modernizareastructurii acesteia a făcut de asemenea ca ponderea animalelor crescute în gospodăriile proprii peteritoriul municipiului să înregistreze scăderi majore.

La sfârşitul anului 2008 s-a pus problema reducerii suprafeţei de păşune din zone cum ar fi Balta Blondă şi Sătmărel ceea ce a contribuit în mod direct la reducerea efectivelor de animale în special la specia bovine, după cum urmează

Specia 1998 2006 2007 2008capete capete capete

TOTAL TOTAL d.c: TOTAL d.c: TOTAL d.c:matcă matcă matcă

BOVINE 4.043 1.250 940 1.470 1.100 1.050 830

63

OVINE+CAPRINE 11.609 4.320 2.700 4.800 3.000 5.200 3.250PORCINE 59.305 3.948 158 4.200 170 2.100 96CABALINE nec 306 283 306 283 210 115PĂSĂRI 716.236 13.300 9.500 14.000 10.000 10.640 8.071ALBINE nec 260

familiiX 270 X 300 X

IEPURI nec 210 X 210 X 380 x

Din tabelul prezentat rezultă că şeptelul a înregistrat evoluţii diferenţiate pe principalele categoriicomponente.

Având în vedere fluctuaţiile normale de la un an la altul se constată o tendinţă de scădere în cazulefectivelor de bovine şi păsări. Această tendinţă de scădere se manifestă şi la porci şi la ovine înintervalul studiat. Explicaţia acestui fenomen este scăderea drastică a preţurilor de valorificare laprincipalele specii de animale. O altă cauză ar fi importul masiv de produse animaliere în specialsub formă de carcasă la carne de porc, precum şi diversele alerte privind epidemii având capornire diverse specii de animale din ultimii ani.

O altă menţiune care trebuie făcută este că raportul dintre producţia animalieră pentru consumulfamilial şi cea valorificată pe piaţă în intervalul studiat pune în evidenţă următoarele caracteristici:

- carnea de vită valorificată pe piaţă este dublă faţă de cantitatea de carne consum propriu,principalul motiv fiind obiceiurile alimentare locale;- carnea de pasăre este valorificată pe piaţă într-un procent de aproximativ 20%.

Pe piaţă sunt comercializate mai bine laptele şi produsele lactate tradiţionale în sistemul organizatşi autorizat. Este de menţionat efectul negativ asupra desfacerii produselor tradiţionale pe pieţelocale al introducerii măsurilor impuse de către Uniunea Europeană în domeniul produseloralimentare specifice.

Silvicultura

La sfârşitul anului 2008, municipiul Satu Mare deţinea o suprafaţă totală de 2.486 ha terenforestier, din care în municipiul Satu Mare 559 ha, 1.451,39 ha la Negreşti Oaş, 151,28 ha laCerteze şi 289,68 ha la Viile Satu Mare.

In ceea ce priveşte retrocedarea fondului funciar, în baza legilor 18/1991, 169/1997 şi 247/2005 au fost depuse peste 4.700 cereri, din care au fost validate în perioada 1991 - 2005, 3.099 dosare, cu un total de 8.601 ha. Din acestea au fost realizată punerea în posesie pentru 8.342 ha reprezentând 98,40%

Analiza evoluţiei pieţei muncii din municipiul Satu Mare

Analiza aspectelor referitoare la evoluţia resurselor de muncă, a populaţiei ocupate şi a câştigului salarial mediu a fost făcută la nivelul judeţului, datele şi concluziile putând fi însă extrapolate la nivelul municipiului Satu Mare, în reşedinţa de judeţ fiind concentrate atât majoritatea societăţilor comerciale, cât şi a instituţiilor publice angajatoare de resurse umane (sistemul administrativ, de sănătate, educaţie justiţia etc).

Punctul de plecare al analizei prezente este scăderea cu 21 % a populaţiei municipiului în ultimii20 ani (de la 130.584 locuitori la recensământul din 1992, la 115.142 strict în municipiu larecensământul din 2002, la 112.705 la 1 ianuarie 2009 , respectiv 102.411 la recensământul din2011 potrivit datelor INS). Cei mai importanţi factori care au condus la scăderea populaţiei în SatuMare sunt cu certitudine sporul natural negativ din ultimii ani, şi nu în ultimul rând soldul migratorde asemenea puternic negativ. Pentru perioada de început scăderea s-a datorat restructurăriieconomice din acea perioadă şi apoi şi expansiunii pentru locuinţe în localităţile învecinate(Păuleşti, Amaţi, Viile Satu Mare, Mărtineşti). Ulterior au urmat restrângeri masive de activitate lamarii angajatori consacraţi (Unio, Mondiala, IPL), scăderea nefiind însă dramatică pe termen lungdatorită procesului de reorientare şi reconversie economică, apariţiei de unităţi de producţie mici şi

64

mijlocii, apoi a investiţiilor mari care au absorbit forţa de muncă,în anul 2008 existând chiar undeficit considerabil de oferte pe piaţa muncii.

Problematica pieţei muncii este de altfel extrem de vastă pornind de la legislaţia muncii, protecţiamuncii, protecţia socială, egalitatea de şanse, incluziunea socială continuând cu corelarea cereriicu oferta de forţa de muncă. Consultarea partenerilor sociali este absolut necesară pentrustabilirea celor mai bune soluţii în domeniu implicând, în acelaşi timp, gestionarea proactivă aresurselor umane. În plus, evoluţia economică pe plan mondial a impus o schimbare de optică înceea ce priveşte factorul uman şi importanţa calităţii lui în crearea de avantaje competitive.Evoluţia practicii şi gândirii manageriale a determinat deplasarea atenţiei spre factorul uman. Oforţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având capacitatea de a se adaptanoilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie dinamică şicompetitivă.

La nivel naţional, dacă în perioada 1990 - 2005 atenţia a fost orientată, în întreaga ţară, sprecrearea de noi locuri de muncă şi implicit spre reducerea ratei şomajului, începând cu anul 2006am asistat la un fenomen al „crizei forţei de muncă" în unele judeţe printre care şi în zona de Nord-Vest, cu precădere în judeţele: Satu-Mare, Bistriţa-Năsăud, Bihor, judeţe în care rata şomajuluiera, la data efectuării studiului sub media pe ţară (aproximativ 5%) sau media europeană (7,8%).Astfel la sfârşitul lunii septembrie 2006, în judeţul Satu-Mare se înregistra o rată a şomajului de2,8%, în judeţul Bistriţa-Năsăud 2,8%,în judeţul Bihor 2,6%1.Aceasta a înregistrat o creştere ,ajungând la 4,6 % la sfârşitul anului 2013.

Una dintre cauzele care generează deficitul de forţă de muncă o reprezintă migraţia acesteia cătrecelelalte ţări ale Uniunii Europene, fenomen care a creat probleme în majoritatea ţărilor care auaderat la Uniunea Europeană în ultimele două valuri, fapt ce a determinat statele respective săatragă forţă de muncă ieftină din alte state mai puţin dezvoltate devenind astfel din state în careemigraţia era de un fenomen major, în state care devin ţinta pentru imigranţi cu toate efectele pecare acest fenomen le aduce.

Atracţia pentru munca în străinătate este dată de condiţiile de muncă şi salariile mult mai mari în alte ţări ale Uniunii Europene decât în România. Plecarea persoanelor pentru a munci în străinătate ca şi lipsa unor oferte motivante din ţară au determinat şi în regiunea de Nord - Vest un dezechilibru între cererea şi oferta de forţă de muncă

Este evident că evoluţia ocupării a fost în mare măsura influenţată de criza ale cărei efecte s-aufăcut simţite în Europa şi nu numai, aceasta determinând pentru societăţile comerciale dinRomânia în primul rând reducerea comenzilor pentru export, multe din aceste firme fiind obligate larestrângerea activităţii şi implicit la concedieri de personal.

De asemenea, restrângerea activităţii economice în ţările membre Uniunii Europene, ţări în care unmare număr de persoane au fost disponibilizate, ar putea determina forţa de muncă plecată să seîntoarcă în ţară, toate acestea contribuind la creşterea populaţiei aflate în căutarea unui loc demuncă, astfel ca piaţa locurilor de muncă va deveni din ce în ce mai tensionată, în principal dincauza şomajului în rândul tinerilor şi femeilor precum şi a şomajului pe termen lung. Din acesteconsiderente va trebui în continuare acordată o atenţie deosebită recalificării şi reconversiei forţeide muncă în vederea combaterii şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă durată prinimplementarea unor măsuri active, cu accent pe pregătirea profesională, adaptate la nevoile şisolicitările mediului de afaceri. Investiţiile în capitalul uman trebuie să completeze în modobligatoriu investiţiile având ca ţintă creşterea productivităţii.

Pe măsură ce companiile se dezvoltă, acestea se confruntă cu o serie de aspecte esenţiale alegestionării resurselor umane care presupun asigurarea, dezvoltarea şi menţinerea resurselorumane.

Participarea la formare profesională a lucrătorilor, în special a lucrătorilor cu abilităţi reduse estefoarte slabă. Cadrul legal şi instituţional care reglementează activitatea de formare profesională lanivel de întreprindere este acum constituit, dar fără impact semnificativ privind rata participării laformarea profesională.

65

Potrivit studiilor amintite în POS DRU, pentru IMM-uri, formarea profesională continuă rămâne oproblemă sensibilă, mai bine de o treime dintre firme (33,61%) menţionând formarea profesională,recrutarea şi menţinerea personalului printre dificultăţile cu care se confruntă.

Politica angajatorilor în domeniul dezvoltării resurselor umane este determinată de o serie defactori şi condiţii, cum ar fi nivelul performanţei şi capacitatea de investiţii, poziţia pe piaţa muncii,mărimea companiei, domeniul de activitate, stabilitatea şi motivaţia personalului etc.

Aceleaşi studii indică faptul că peste 1/3 din companiile româneşti se confruntă cu o criză depersonal calificat să presteze anumite activităţi şi că anumite tipuri de abilităţi sunt greu de găsit pepiaţa muncii. Criza abilităţilor este mai evidentă în următoarele domenii de activitate: energieelectrică, gaze naturale şi apă, hoteluri, restaurante şi comerţ. În ultimii ani, numeroase companiidin aceste sectoare au implementat noi tehnologii, echipamente sau servicii care solicită noiabilităţi. Însă, una dintre principalele bariere ale accesului la formare profesională în România estecostul de formare profesională. Angajaţii cu venituri scăzute şi angajatorii cu profit scăzut preferăpregătirea profesională mai ieftină.

În acelaşi timp, oferta pentru FPC (formare profesională continuă) este limitată şi concentrată asupra nivelului secundar de calificare. În plus ea rămâne fragmentată din moment ce se adresează în special nevoilor individuale şi nu cerinţelor companiilor. Cu toate acestea, CNFPA a emis pentru 33 formatori din municipiul Satu Mare (din care 6 asociaţii şi fundaţii, 7 instituţii publice, 5 ONG-uri şi 15 societăţi comerciale) 74 autorizaţii pentru 53 meserii (ocupaţii).2 Se observă că marea majoritate a tipurilor de programe oferite de către furnizorii de formare profesională este reprezentată de calificarea profesională (55) sau iniţiere în anumite ocupaţii (10), numai în puţine cazuri oferindu-se ursuri de perfecţionare (3) sau specializare (6).Calificările cele mai frecvent oferite sunt: operator introducere, validare şi prelucrare date, frizer, coafor, manichiurist, contabil, cofetar, ospătar, doar câte un formator oferind cursuri de calificare pentru meserii tehnice care sunt solicitate în primul rând de angajatori

Din păcate nu există o susţinere reală a pregătirii profesionale a tinerilor , proiectele legislative îndomeniul educaţiei profesionale şi a învăţământului în sistem dual fiind inconsistente şi nerealiste.

Din studiile şi analizele efectuate la nivel naţional în domeniul resurselor umane au rezultataspecte care pot fi considerate puncte slabe pentru activitatea economica din România avândefecte negative asupra economiei, aspecte asupra rezolvării cărora se impune o mai mare atenţie.

O parte din aceste aspecte cu influenţă negativă asupra dezvoltării economico-sociale ar fi:- lipsa unei culturi a implicării;- există sectoare de activitate cu o bază materială insuficient dezvoltată;- incapacitate regională de a menţine forţa de muncă calificată;- investiţii reduse pentru dezvoltarea resurselor umane în special în rândul întreprinderilor

mici şi mijlocii- numărul relativ mare al populaţiei ocupate în agricultura de subzistenţă.

Din constatările de mai sus se poate observa faptul că în mare măsură acestea vizează resurseleumane, mai ales sub aspectul unei insuficiente pregătiri a acesteia la nivelul cerinţelor europene.

Aceste aspecte se regăsesc, în bună măsură şi la nivelul Regiunii de Nord - Vest şi evident lanivelul judeţului Satu - Mare.

Aspecte statistice privind forţa de muncă la nivelul municipiului Satu-Mare

Locurile de muncă vacante , potrivit datelor comunicate de către AJOFM Satu Mare, au fost în scădere constantă din 2004 (de la 12.000) în 2008 (9.274), în anul 2009 înregistrându-se însă maipuţin de 10% din aceste solicitări (1.189 în martie, şi doar 286 locuri de muncă la începutul luniimai), cu toate că şomerii înregistraţi depăşeau 7.300 la sfârşitul anului 2013, iar rata şomajului a

66

ajuns la 4,6 %, ca efect al impactului crizei economice globale asupra angajatorilor din municipiu înprimul rând, unde sunt localizaţi cei mai mari dintre angajatorii judeţului.

Meseriile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost dependente la rândul lor de evoluţia domeniilorde activitate ale angajatorilor, de menţionat fiind însă faptul că solicitarea de forţă de muncă îndomeniul industriei uşoare a fost constantă în toţi anii, chiar în prezent în condiţiile în care o seriede angajatori din domeniu au înregistrat disponibilizări masive de personal, fluctuaţia personaluluidin sectorul confecţiilor şi tricotajelor urmând traseul unui cerc vicios. Aceste locuri de muncăvacante deţin de altfel ponderea cea mai mare în total, impunându-se cu certitudine intensificareaactivităţilor de instruire pentru a compensa lipsa de calificare a ofertanţilor.

Astfel, distribuţia salariaţilor societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare, în baza evidenţelor contabile anuale, a înregistrat în ultimii ani următoarea evoluţie:

Distribuţia salariaţilor societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare şi judeţ, pe domenii de activitate

cod domeniu 2007 2010 2013Satu Mare Judeţ Satu Mare judeţ Satu

Marejudeţ

Industria extractivă 1.666 3.818 1.694 3.545 1.519 3.602Construcţia de maşini, utilajeşi echipamente

9.147 10.831 7.561 8.688 9.002 10.887

Industria uşoară 8.196 10.314 5.037 6.500 4.583 5.945Industria lemnului, celulozeişi hârtiei

2.656 5.024 1.970 3.811 3.070 4.628

Industria alimentară 1.678 4.358 1.382 4.987 1.272 5.886Agricultură şi silvicultură 334 1.422 266 1.268 432 1.512Construcţii 3.743 8.908 2.369 6.685 2.559 7.714Comerţ 6.912 11.050 5.976 9.874 6.239 10.164Turism 1.270 1.944 944 1.513 1.165 1.741Transporturi 3.293 4.568 3.166 4.623 1.972 3.063Servicii profesionale 1.794 2.183 1.621 1.974 1.244 1.532Servicii sociale şi generale 2.412 3.244 2.306 3.079 3.236 4.707Total 43.101 67.664 34.292 56.547 36.293 61.381

Efectivul total al salariaţilor la nivelul judeţului Satu Mare a fost de 73.563 la 31.12.2013.Câştigul salarial mediu brut la nivelul judeţului este mult mai mic decât media pe ţară, respectiv cu662 Ron pe total, doar cu 146 Ron mai mic pentru angajaţii din agricultură şi silvicultură, dar cu450 Ron mai mic pentru angajaţii din industrie şi construcţii. Acest câştig salarial scăzut determinăşi o reducere semnificativă a puterii de cumpărare pentru angajaţii sătmăreni.Acelaşi efect îl are şi pensia medie a pensionarilor din judeţul Satu Mare, care, cu o valoare de 684 Ron, este mai mică cu 116 Ron decât pensia medie pe ţară, adică cu aproape 15 %. De menţionat că numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţ este de 77.229 , adică cu 3.666 mai mic decât numărul efectivului de salariaţi total din judeţ.

Secţiunea 2 Bugetul municipiului Satu Mare

Bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Satu Mare. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an calendaristic, care corespunde exerciţiului bugetar şi se înscriu pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora. Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite şi taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete, precum şi din donaţii şi sponsorizări. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi

67

sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.Cheltuielile bugetare au o destinaţie precisă şi limitată şi nu pot fi înscrise în buget şi nu pot

fi angajate şi efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile respective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare. Pe parcursul exerciţiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba rectificarea bugetului propriu şi a bugetelor instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea sa, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator principal de credite. Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 41,75% la bugetul local pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, (Bugetul de venituri şi cheltuieli al municipiului Satu Mare), 11,25% la bugetul propriu al judeţului şi 18,5% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului.

Consiliul Local al Municipiului Satu Mare poate aproba colaborarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale, cu persoane fizice sau juridice de drept privat, pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice de interes local. Acestea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere la care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei entităţi implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local al municipiului Satu Mare poate hotărî asupra participării cu capital sau bunuri, în numele şi în interesul municipiului la constituirea de societăţi comerciale ori la înfiinţarea unor servicii de interes public local.

Obligaţiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus menţionate şi cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrăţire, precum şi din aderare la asociaţii interne şi internaţionale hotărâte de consiliul local în condiţiile legii, se suportă din bugetul municipiului.

În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta urmează să fie utilizat în urma aprobării de către Consiliul local, la propunerea primarului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprăvăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate.

Cheltuielile pentru investiţiile publice se cuprind în buget în baza programului de investiţii publice aprobat de către consiliul local. În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, primarul poate propune consiliului local, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare se aprobă de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiaşi capitol se aprobă de primar şi se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmeşte şi prezintă spre aprobare consiliului local până la data de 31 mai al anului următor, contul anual de execuţie a bugetului local.Asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi privat al municipiului Satu Mare se exercită controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern, conform reglementărilor legale în domeniu. Formarea şi utilizarea fondurilor publice şi contul de execuţie a bugetului municipiului sunt supuse controlului Curţii de Conturi.

Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăţi, dar şi sarcini privind impozitele şi taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi şi încasării impozitelor şi a taxelor locale. Un aspect negativ este cadrul legislativ naţional instabil, care nu a favorizat dezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare şi, în acelaşi timp la creşterea impozitelor şi taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de către populaţie şi agenţii economici, fapt care a condus la escaladarea fenomenului de evaziune fiscală. Administraţia locală are posibilităţi limitate de a interveni prin pârghii economice (facilităţi

68

fiscale), pentru a influenţa dezvoltarea economică a localităţilor, în conformitate cu politicile şi planurile strategice locale de dezvoltare economico-socială.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.h din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

69

CAPITOLUL X

COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

Secţiunea 1 Cooperare internă

Municipiul Satu Mare este membru al Asociaţiei Municipiilor din România, Adunarea Generală din luna septembrie 2014 a acestei asociaţii având loc la Satu Mare. În cadrul acestei organizaţii, reprezentanţii municipiilor colaborează în vederea sprijinirii şi reprezentării intereselor autorităţilor locale. De asemenea, este membru al Asociaţiei „Oraşe Energie România”, organizaţie neguvernamentală interesată de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice urbane şi de promovarea surselor de energie regenerabile şi a protecţiei mediului. Toate cooperările şi asocierile se fac cu aprobarea consiliului local, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul respectiv.

Secţiunea 2 Cooperare internaţională

Municipiul Satu Mare are o colaborare fructuoasă cu numeroase oraşe înfrăţie şi partenere pe plan internaţional. A semnat protocol de înfrăţire cu cinci oraşe din diferite ţări: Wolfenbüttel – Germania, Zutphen – Olanda, Nyíregyháza – Ungaria, Beregovo – Ucraina şi Rzeszow – Polonia dar are o cooperare strânsă şi cu alte oraşe din Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, Ucraina (ca de exemplu oraşele: Heilbronn, Darmstadt, Duisburg, Graz, Salzburg, Schwaz, Vásárosnamény, Mátészalka, Ujgorod, Kosice, Mukachevo etc.) şi cu oraşe din multe alte ţări. Cel mai vechi protocol de înfrăţire a fost semnat în anul 1970 între Satu Mare şi oraşul Zutphen din Olanda, şi a fost reînnoit în data de 29 mai 2010 şi 28 august 2010, cu ocazia aniversării de 40 de ani de înfrăţire. Prietenia dintre cele două oraşe veche de peste 40 de ani poate fi considerată unică. Totul a început când in anul 1970, în urma inundaţiilor puternice din data de 14 mai ce au afectat grav oraşul Satu Mare, când fostul consilier olandez Wim Albers a pus baza acestei prietenii şi colaborări de lungă durată pe toate planurile (economice, sociale, culturale etc.) realizând contacte între cele două oraşe pentru a crea o legătura mai strânsă în scopul iniţial de a acorda ajutor oraşului grav afectat de inundaţii, relaţie ce s-a dezvoltat în timp şi pe alte planuri. Din anul 2004 există o cooperare bazată pe proiecte între cele două oraşe înfrăţite. În 2005 a fost realizat un proiect comun de bunăstare socială şi a avut continuitate într-un al doilea proiect în care a fost implicat şi oraşul Tartu din Estonia, oraş înfrăţit cu Zutphen. Întâlniri de proiect au fost ţinute în toate cele trei ţări. În anul 2007 a fost demarat proiectul comun numit „Logo East I.”. Datorită rezultatelor bune proiectul a avut continuitate într-un alt proiect de acest gen „Logo East II.”. Tot în anul 2007 o delegaţie din Zutphen a vizitat oraşul Satu Mare cu ocazia festivităţilor de înmânare a Drapelului de Onoare al Consiliului Europei municipiului Satu Mare. Cu această ocazie, soţii Evelien şi Gijs van Nus au fost numiţi cetăţeni de onoare ai municipiului Satu Mare. Împreună cele două oraşe înfrăţite au pus baza Fundaţiei Casa Sătmăreană, care a contribuit, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al Olandei şi organizaţia „Zuytphenne" din Zutphen la implementarea unui proiect pentru persoanele în vârstă, prin care a fost înfiinţat Căminul de Argint.

Înfrăţirea dintre Satu Mare şi Wolfenbüttel a luat fiinţă tot în urma inundaţiilor catastrofale din 14 mai 1970, când acest oraş din Germania a sărit în ajutorul populaţiei sinistrate din Satu Mare, trimiţând de urgenţă mai multe transporturi de pături, textile, încălţăminte, alimente şi medicamente, dar şi alte bunuri. Ca urmare a acestori acţiuni umanitare, care au continuat şi în anii următori, s-a semnat în primăvara anului 1974 (31 mai 1974), de către primarul Friedrich Ehrhoff şi colegul, omologul său din Satu Mare, Vasile Gîta, alături de secretarii celor două oraşe, Wolfgang Wessel şi dr. Iuliu Luţaş, Protocolul de Înfrăţire, la vremea aceea, primul de acest fel dintre un oraş din RFG cu un oraş din România. Acest parteneriat s-a dezvoltat în decursul celor 40 de ani de la schimburi între delegaţii oficiale, la relaţii prieteneşti între un număr tot mai mare de cetăţeni de cele mai diverse categorii, elevi, cadre medicale, oameni de cultură şi artă, personal didactic,

70

funcţionari ai administraţiei, oameni din conducerea unor întreprinderi, membri ai ONG-urilor, ai asociaţiilor sportive, ansambluri artistice, cetăţeni obişnuiţi. Lista acţiunilor şi a proiectelor comune realizate în aceşti ani, dar mai ales după 1989, este aşa de amplă, că nu poate fi prezentată în acest cadru restrâns. Fostul primar al oraşului Wolfenbüttel, domnul Axel Gummert, împreună cu fostul viceprimar Manfred Ammon, a fost distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Satu Mare, pentru meritele deosebite în cadrul dezvoltării parteneriatului dintre cele două oraşe. Primăria municipiului Satu Mare a susţinut şi susţine în continuare toate iniţiativele de colaborare şi evenimentele devenite tradiţionale dintre cele două oraşe, cum ar fi: pe plan economic evenimentele în care este implicată Asociaţia Economică Germano-Română, pe plan cultural evenimentele organizate de către Forumul Democratic German din Satu Mare, pe plan social Organizaţia Caritas-Satu Mare şi schimburile de experienţă între tineri, în care se implică mai ales Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, cum ar fi taberele de vară, tradiţionalele „Sommercamp”-uri care se desfăşoară în oraşul Wolfenbüttel, la care participă un grup de tineri liceeni din Satu Mare, urmând ca tinerii din Wolfenbüttel să-i întoarcă vizita anul următor la Satu Mare. În data de 14 noiembrie 2006 a avut loc prezentarea unei importante lucrări pentru oraşul nostru, şi anume "Wolfenbüttel - Satu Mare, Cronologia unei înfrăţiri 1970 - 2005".

Protocolul de înfrăţire cu oraşul Nyíregyháza din Ungaria a fost semnat la data de 11 martie 2000 şi a fost reînnoit la aniversarea de 10 ani, la 11 septembrie 2010. Nyíregyháza, fiind unul dintre cele mai mari oraşe din Ungaria, cu ofertă vastă de instituţii culturale şi sportive, oferă posibilitatea colaborării pe mai multe planuri. Încă din anul 2002 au fost demarate numeroase proiecte comune în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră România - Ungaria Phare CBC. Au fost implementate în cadrul acestui program proiecte precum: „Centru tehnologic de inovare şi de afaceri în municipiul Satu Mare - Studiu de Fezablitate", „Colaborare în domeniul turismului între Nyíregyháza şi Satu Mare” şi proiectul „Colaborare între Nyíregyháza şi Satu Mare pentru dezvoltarea economică”. În cadrul programului Phare CBC Cross Border Cooperation Ro - Hu 2005/INTERREG III A a fost implementat proiectul „Execution and preparing stages required to set up a business incubator training center (Technological center) in Satu Mare”. Odată cu lansarea Programului de Cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, program finanţat de către Uniunea Europeană, colaborarea dintre cele două oraşe înfrăţite s-a amplificat şi mai mult. În cadrul acestui program au fost demarate numeroase proiecte implementate în comun, de exemplu proiectele HURO/0801/120 - „Dezvoltarea pe scară largă a relaţiilor de colaborare dintre oraşele înfrăţite Nyiregyhaza şi Satu Mare”-Acronym: „Punte peste timp”, HURO/1001/122/1.2.3 - "Instrumente integrate de mass-media şi condiţiile de formare pentru reşedinţele de judeţ - dezvoltarea şi punerea în aplicare" Acronym „Media – Toolbox”, HURO/1101/105/2.1.1 - „Investiţia imobiliară în vederea dezvoltării întreprinderilor româno-maghiare – Acronym: HURO-INVEST” etc. Aceste relaţii de colaborare în domeniul proiectelor continuă până azi, urmând să fie implementate alte proiecte comune în viitor.

Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 permite în toate statele membre constituirea EGTC începând cu 1 august 2007. Scopul Grupării Europene de Cooperare Teritorială (GECT) este ca, în vederea întăririi coeziunii economice şi sociale, printr-o structură constituită şi înregistrată pentru promovarea cooperării transfrontaliere, transnaţionale, respectiv între regiuni, să poată accesa direct fonduri nerambursabile pentru proiectele de dezvoltare regională, să primească sprijin financiar din partea statului pentru acoperirea cheltuielilor rezultate în urma activităţilor de constituire, de deservire, de dezvoltare şi administrare şi pentru activităţi ale grupării în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia.

În acest context oraşele înfrăţite Satu Mare şi Nyíregyháza – Ungaria au decis privind constituirea unui GECT înfiinţat de cele două oraşe înfrăţite încă din anul 2010. În urma acestor discuţii s-a stabilit de comun acord că vor fi demarate constituirea unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială. Gruparea ar fi înregistrată în Ungaria, cu sediul la Nyíregyházai. Urmând toţi paşii necesari pentru înfiinţarea grupării, în final, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Satu Mare nr. 120/25.04.2013 a fost aprobată participarea municipiului Satu Mare în calitate de membru fondator în Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială Oraşe Europene de Graniţă (Európai Határvárosok Európai Területi Társulás).

71

Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare în domeniul proiectelor şi cu alte oraşe din Ungaria. Au fost implementate în cadrul programului de colaborare transfrontalieră proiecte precum: HURO/0901/148/2.5.1. – „Tradiţii ecvestre fără frontiere în Sătmar” – Acronym: ECVESTRO (Mátészalka - Ungaria) şi HURO/0802/006 – „Pe apă şi pe două roţi pe lângă Someş” Acronym: HUROVELO (Vásárosnamény - Ungaria).Municipiul Satu Mare a semnat de-a lungul timpului şi alte acorduri şi protocoale de colaborare, prietenie sau înfrăţire. În anul 2004 a semnat Acordul de colaborare al oraşelor cu oraşul Mukachevo din Ucraina, în 2005 Acordul de colaborare între autorităţile locale ale oraşelor Satu Mare şi Ujgorod (Ucraina), la data de 27 mai 2006 a semnat un Protocol de prieteniecu oraşul Schwaz (Austria), în data de 6 octombrie 2007 a semnat la Kosice (Ucraina) Declaraţia Oraşelor Europene. In data de 12 decembrie 2007 Municipiul Satu Mare a semnat Acordul de înfrăţire cu oraşul Rzeszow (Polonia), iar în anul 2008 a semnat Protocolul de înfrăţire cu oraşul Beregovo (Ucraina).

În cadrul altor programe de finanţare precum programul INTERREG, TACIS sau World learning - Programul RCSS România şi multe alte programe de finanţare externă Municipiul Satu Mare a colaborat cu oraşul Budapesta (Ungaria), Regiunea ABRUZZO (Italia), oraşe din Danemarca, Ucraina, Canada, Estonia, Bulgaria, Suedia etc. Putem să afirmăm că Municipiul Satu Mare are relaţii de colaborare foarte dezvoltate în domeniul proiectelor pe plan internaţional.

Au existat numeroase proiecte comune şi cu oraşe din Ucraina, cum ar fi: în cadrul programului Phare 2004 de Vecinătate România - Ucraina 2004 – 2006 proiectul „Studiu privind oportunităţile de cooperare transfrontalieră între municipiul Satu Mare şi regiunea Zakarpatia", în cadrul programului Phare CBC de Cooperare Transfrontalieră România - Ucraina  au fost implementate proiectele „Cooperare transfrontalieră în domeniul turismului pentru elaborarea studiului de fezabilitate în zona turistică Noroieni” şi „Proiect Complex de educaţie ecologică şi de monitorizare a aerului în context transfrontalier".

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.16 şi de art.17 din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

72

CAPITOLUL XI

PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI SĂNĂTATE

Secţiunea 1 Protecţie socială

Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare ( S.P.A.S) este instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Satu Mare înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 78/2003. Serviciul Public de Asistenţă Socială este certificat cu organismul TUV CERT AL TUV HESSEN pentru implementarea standardului de referinţă SR EN ISO 9001 : 2000 privind calitatea serviciilor sociale acordate.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Serviciului Public de Asistenţă Socială se asigură din bugetul local, din transferuri bugetare, fonduri atrase de la diferiţi finanţatori, donaţii, sponsorizări, contribuţii ale beneficiarilor de servicii.

Serviciul Public de Asistenţă Socială implementează proiecte de dezvoltare locală în diferite domenii, în parteneriat cu sectorul public, neguvernamental şi privat în scopul dezvoltării sustenabile, a creării de capital social în cadrul comunităţii locale, a prevenirii ajungerii persoanelor şi grupurilor în stare de dependenţă socială şi a întăririi capacităţii acestor grupuri în identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă şi pentru promovarea participării unui număr tot mai mare a membrilor comunităţii în procesul de dezvoltare comunitară.

Obiectul de activitate al Serviciului Public de Asistenţă Socială Satu Mare îl constituie realizarea ansamblului de măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale aflate în dificultate şi un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă, cu scopul creşterii calităţii vieţii şi constă în:

a) asigurarea aplicării actelor normative privind activitatea de protecţie şi asistenţă socială;b) elaborarea de programe de protecţie şi asistenţă socială şi strategii de dezvoltare socială, pe

care le supune spre aprobare Consiliului Municipiului Satu Mare;c) implementarea programelor de protecţie şi asistenţă socială aprobate de Consiliul Local Satu

Mare;d) monitorizarea, evaluarea şi controlul serviciilor sociale acordate.

Misiunea SPAS este de a asigura activitatea de prevenire şi intervenţie primară pentru persoanele singure şi familiile aflate în dificultate din Municipiul Satu Mare. Scopul acestora este de îmbunătăţire a calităţii vieţii persoanelor şi familiilor care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal şi decent de viaţă.

Domeniile de activitatea.) Protecţia copilului şi familiei aflată în dificultateb) Protecţia persoanelor vârstnicec) Protecţia persoanelor cu handicapd) Protecţia persoanelor fără adăposte) Protecţia persoanelor şi familiilor cu venituri mici

Asistenţa socială la nivelul municipiului Satu Mare, prin intermediul SPAS se realizează prin acordarea de beneficii sociale şi furnizarea de servicii sociale după cum urmează:

Biroul Beneficii SocialeObiective : Acordarea de prestaţii sociale conform legislaţiei în vigoare :

Alocaţii de susţinere a familiei Ajutor social Subvenţii pentru încălzire Servicii de cantină socială Distribuirea ajutoarelor comunitare

73

Munca în folosul comunităţii Indemnizaţii persoane cu handicap grav

Biroul Locuinţe Sociale şi de NecesitateObiective: Gestionarea fondului de locuinţe sociale care să satisfacă nevoile persoanelor şi familiilor aflate în stare de risc social de pe raza municipiului Satu Mare.

Compartimentul Indemnzaţii Persoane cu HandicapObiective:

Asigurarea unor servicii sociale proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei cu handicap.

Asistenţi Personali ai Persoanelor cu Handicap GravObiective:

Asigurarea unor servicii sociale proiectate şi adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei cu handicap grav, strabilirea clară a atribuţiilor, competenţelor şi a obligaţiilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Serviciul Public de Asistenţă Socială monitorizează activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, precum şi modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în îngrijire şi supraveghere.

Compartimentul Protecţia Copilului şi a Persoanelor VârstniceObiective:a) Privind protecţia copilului :

Implementează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa, prin dezvoltarea unei echipe multidisciplinare/multiinstituţionale care va asigura elaborarea şi implementarea planului de servicii pentru copii şi familiile aflate în dificultate;

Elaborează şi implementează programe sociale prin care se vizează informarea comunităţii sătmărene şi prevenirea comportamentelor dezadaptative, a consumului de substanţe, a abandonului şcolar şi a violenţei în familie;

b) Privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice Evaluarea nevoilor reale a persoanelor vârstnice în vederea dezvoltării de noi servicii

sociale; Dezvoltarea unor programe sociale care au ca scop prevenirea marginalizării şi excluziunii

sociale a vârstnicilor;

Centrul Social de Urgenţă Pentru AdulţiObiective:

Asigurarea de servicii sociale către persoanele adulte cu capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, fără adăpost şi/sau aflate în situaţie de dificultate care au ultimul domiciliul sau reşedinţa în municipiul Satu Mare;Acordarea de intervenţie minimă de urgenţă, de asistare medicală, asigurarea unui loc de dormit, a unui spaţiu social pe timp de noapte persoanelor adulte fără adăpost şi mamei cu copii vicitime ale violenţei domestice;Sprijinirea integrării şi reintegrării în societate sau familie a persoanelor adulte fără adăpost;Sprijinirea re-socializării persoanelor adulte fără adăpost.

Centrul Creşe în Sistem PublicLa nivelul municipiului Satu Mare îşi desfăşoară activitatea 6 creşe în sistem public cu un

număr de 190 locuri şi anume:1 Creşa „Ţara Minunilor”, Aleea Tisa nr. 8 2 Creşa „Albă ca Zăpada”, Aleea Târnavei nr. 18 3 Creşa „Punguţa cu doi bani”, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 15, 4 Creşa „ Dumbrava Minunată”, Str. Ilişeşti nr. 4

74

5 Creşa „ Harap Alb”, Bd. Lucian Blaga nr.19/1 6 Creşa „Mica Sirenă”, str.Botizului nr. 61.

Centrul Social „PRICHINDEL”Centrul social este un serviciu pentru protecţia copilului care oferă îngrijire pe timpul zilei

copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani, asigurând menţinerea, refacerea, dezvoltarea capacităţilor copiilor şi părinţilor pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea acestora de familia naturală. Poate avea un caracter specializat în funcţie de nevoile şi caracteristicile copiilor şi ale părinţilor.

Compartimentul Dezvoltare SocialăObiective:Elaborarea şi implementarea de politici, programe şi proiecte care vizează dezvoltarea locală

în domeniul social; culegerea şi prelucrarea de date, elaborarea de documente privind dezvoltatrea economică a serviciului social, determinarea indicatorilor, obiectivelor, strategiilor în vederea accesării programelor sociale.

Compartimentul Calitate, Relaţii cu Publicul - Expert Local Obiective :Implementarea şi menţinerea unor standarde de calitate în domeniul asistenţei sociale din

municipiul Satu Mare;Organizare, planificare şi coordonare la nivelul municipiului Satu Mare pentru îndeplinirea

obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor;

Medierea beneficiarilor spre servicii sociale.

Centrul Social de Servicii MedicaleObiective:Acordarea de servicii medicale individuale şi la nivelul colectivităţilor;Asigurarea unor servicii de asistenţă medicală preventivă şi curativă;Asigurarea unor servicii de asistenţă stomatologică preventivă şi curativă.În prezent centrul are în componenţă 8 cabinete medicale şcolare, fiecare dintre acestea

deserveşte mai multe unităţi şcolare şi preşcolare. Medicina dentară şcolară este asigurată de către un singur cabinet stomatologic. Prin serviciile oferite, aceste cabinete deservesc 48 de unităţi şcolare din Municipiul Satu Mare, cu o populaţie şcolară şi preşcolară de aproximativ 22.000 copii. Asistenţa comunitară este o altă componentă a serviciului şi asigură medierea între comunităţile defavorizate ale municipiului şi mediul medico-sanitar.

Centrul Multifuncţional „ALTER - EGO” Centrul multifuncţional ,, Alter-Ego ″ îşi desfăşoară activitatea în localitatea Satu Mare Aleea Mirceşti nr.10.

Obiective : creşterea şanselor de integrare/reintegrare a copiilor şi tinerilor, a adulţilor cu probleme sociale (familii dezorganizate, şomeri, a persoanelor dependente etc.), a persoanelor vârstnice în vederea oferirii unor oportunităţi reale de a-şi depăşi situaţia de risc, comportamentul adictiv şi de a se integra/reintegra în societate din municipiul Satu Mare.Centrul Multifuncţional ,,Alter- Ego″ oferă următoarele tipuri de servicii:

- Serviciu de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat; - Serviciu de socializare şi dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă pentru

copii din familii aflate în dificultate;- Serviciu de socializare şi petrecere a timpului liber pentru persoane vârstnice.

În vederea asigurării şi garantării dreptului la servicii sociale, fără discriminări, persoanelor şi familiilor aflate în dificultate, Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniul social de pe raza municipiului Satu

75

Mare. Astfel, anual Consiliul Local al Municipiului Satu Mare acordă sprijin financiar organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul social, după cum urmează:1.Asociaţiei ,,ORGANIZAŢIA CARITAS″ a Diecezei Satu Mare pentru furnizarea următoarelor servicii sociale :a) persoanelor cu dizabilităţi de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de îngrijire la domiciliu ,, Sf.Hildegarda″, situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.49;b)persoanelor vârstnice de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Speranţa″ pentru vârstnici, situat în Satu Mare str.C.A.Rosetti nr.2/A şi a Căminului de zi,, Sf.Iacob″ situat în Satu Mare B-dul Unirii nr.38;c) de cantină socială acordate persoanelor aflate în situaţii de risc social de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Cantinei sociale situate în Satu Mare B-dul Unirii nr.38;d) copiilor aflaţi în dificultate de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi ,, Don Bosco″, situat în Satu Mare B-dul Cloşca nr.68, a Centrului de reabilitare ,, Sf.Iosif″ situat în Satu Mare str.Dsida Jeno nr.16 şi a Centrului Social Deschis ,, Casa Prieteniei ″ situat în Satu Mare B-dul Lucian Blaga nr.19/A. 2. Asociaţiei STEA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale oferite în cadrul centrului de zi pentru copii şi oamenii străzii situat în Satu Mare B–dul Octavian Goga nr.14.3. Asociaţiei Langdon Down Transilvania Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor şi tinerilor cu sindrom Down, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Crişan nr.31.4. Asociaţiei ″ Sfântul Benedict " pentru Autişti Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare şi integrare socio-profesională a copiilor şi adulţilor cu autism, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul centrului situat în Satu Mare str.Ana Ipătescu nr.24. 5. Fundaţiei F.A.R.A. România Filiala FOYER Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de integrare socio-profesională a tinerilor aflaţi în situaţii de risc, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Căminului de Tranzit Foyer situat în Satu Mare str.Păpădiei nr.4.6. Asociaţiei FRERES EUROPA Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale copiilor şi tinerilor aflaţi în dificultate respectiv a tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie de pe raza municipiului Satu Mare, la sediul asociaţiei situat în Satu Mare , Str.Paris nr.20.7. Asociaţiei Surorile de Caritate ,,Sfântul Vinceţiu″ Satu Mare pentru furnizarea serviciilor sociale de recuperare a copiilor cu dizabilităţi, de pe raza municipiului Satu Mare în cadrul Centrului,, Fericitul Scheffler Janos″ cu sediul în Satu Mare str.George Coşbuc nr.2.8. Asociaţiei ,, SFÂNTUL ACOPERÂMÂNT AL MAICII DOMNULUI″ pentru furnizarea i serviciilor sociale persoanelor şi famiilor cu venituri reduse de pe raza municipiului Satu Mare, în cadrul Centrului de zi,, Sf.Nicolae″ situat în Satu Mare , Str.Depozitelor nr.18.

76

Secţiunea 2 Sănătate

În prezent, în municipiul Satu Mare funcţionează următorii furnizori de servicii medicale spitaliceşti:

Nr. crt. Denumire furnizor Adresa Nr. telefon Fax

1 Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare

Satu Mare, str. Prahovei nr. 1 0261-727050 0261-727347

2 S.C. Manitou Med S.RL.Clinica Gynoprax

Satu Mare, str. Cardinal Iuliu

Hossu0361-401010 0361-401019

3 Spitalul TBC Satu Mare Satu Mare str. Ialomiţei nr. 9 0261-730913 0372-874075

4 Spitalul Clinic CF Oradea- Secţia Satu Mare

Satu Mare str. V.Lucaciu nr. 1 0261-768136 0261-768136

5 S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.Satu Mare str. Drum Pădurea Noroieni nr. 83

0741-055510 -

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.g din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

77

CAPITOLUL XII

ARTĂ ŞI CULTURĂ

Secţiunea 1 Monumente istorice şi arhitecturale

Un număr mare de clădiri, având valoare arhitecturală şi istorică, au fost declarate monumente arhitecturale şi au fost cuprinse în lista monumentelor istorice. Astfel, lista prezentată mai jos a fost întocmită cf. Ordinului nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 bis din 16.07.2004, precum şi al Ordinului nr. 2182/2005 al Ministrului Culturii şi Cultelor privind aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări, publicată în Monitorul Oficial nr. 996 bis din 10.11.2005.

Poziţia

Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare

107 SM-II-a-A-05220 Ansamblul urban Piaţa Libertăţii

Piaţa Libertăţii cu toate imobilele de pe cele patru laturi

Sec. XVIII, XIX, XX

108 SM-II-m-A-05201 Palatul Episcopiei romano-catolice

Str. 1 Decembrie 1918 2

1805-1851, adăugiri 1858, 1892

109 SM-II-m-B-05202 Biserica “Sf. Arhangeli Mihail şi Gavriil“

Str. 1 Decembrie 1918 4

1932–1937

110 SM-II-m-B-05203 Biserică–capelă „Aurel Popp”

Str. Cimitirului 2 1935

111 SM-II-m-B-05204 Spitalul de boli contagioase

Str.Corvinilor 45 1879

112 SM-II-m-B-05205 Casa Muhi Str. Crasna 1 Sec. XIX113 SM-II-m-B-05206 Biblioteca judeţeană Str. Decebal 2 1886114 SM-II-a-B-05207 Ansamblul sinagogii Str. Decebal 4-6 1889115 SM-II-m-B-05207.01 Sinagogă Str. Decebal 4 1889

116 SM-II-m-B-05207.02 Casă de rugăciune Str. Decebal 6 1889

117 SM-II-m-B-05208 Convictul Episcopal, azi Liceul “Unio”

Str. Eminescu Mihai 1

1842, adăugiri 1916

118 SM-II-m-B-05209 Biserica “Calvaria” Str. Eminescu Mihai 3

1907-1909

119 SM-II-m-B-05210 Colegiul “Mihai Eminescu”

Str. Eminescu Mihai 5

1912

120 SM-II-m-B-05211 Spitalul călugăriţelor misericordiene, azi secţia psihiatrie a Spitalului

Piaţa Eroilor Revoluţiei 1

1833-1838

121 SM-II-m-B-05212 Spitalul Lükő Béla Piaţa Eroilor Revoluţiei 2-3

înc. sec. XX

78

122 SM-II-m-B-05213 Internatul Pázmány, azi Casa de copii şcolari

Str. Georgescu Gabriel 12

1909

123 SM-II-m-B-05214 Baia comunală B-ul Traian nr 18, în grădina Romei

1901

124 SM-II-m-B-05215 Gara Satu Mare Str. Griviţa 2 1899125 SM-II-m-B-05216 Teatrul de Nord Str. Horea 3 1889-1892126 SM-II-m-B-05217 Hotel Victoria, fosta

librăria “Dacia”Str. Horea 4 în sec XX.

127 SM-II-m-B-05218 Ansamblul urban “Strada Horea”

Str. Horea 4-10, 5-13 Sec. XVIII, XIX, XX

128 SM-II-m-B-05219 Casa Ormos Piaţa Libertăţii 1 În sec. XIX129 SM-II-m-A-05221 Hotel Dacia Piaţa Libertăţii 8 1902130 SM-II-m-B-05222 Casa Albă Piaţa Libertăţii 17 1911-1912131 SM-II-m-B-05223 Casa breslei

cizmarilorPiaţa Libertăţii 18 1830

132 SM-II-m-A-05224 Casa Vécsey, azi Muzeul de Artă

Piaţa Libertăţii 21 1798, 1842

133 SM-II-m-A-05225 Catedrala romano-catolică “Înalţarea Domnului”

Piaţa Libertăţii 24 1786-1798,1837

134 SM-II-m-B-05226 Biserica “Adormirea Maicii Domnului”

Bd. Lucaciu Vasile 1937-1938

135 SM-II-m-B-05227 Palatul CFR Bd. Lucaciu Vasile 1 1905136 SM-II-a-B-05228 Ansamblul urban “Bd.

Vasile Lucaciu”Bd. Lucaciu Vasile 3-19, 23-29, 37, 43-49, 57

Sec. XVIII,XIX,XX

137 SM-II-m-B-05229 Casa dr. Vasile Lucaciu

Bd. Lucaciu Vasile 11

1936

138 SM-II-m-B-05230 Prefectura veche, azi Muzeul Judeţean Satu Mare

Bd. Lucaciu Vasile 21

1936

139 SM-II-m-B-05231 Farmacia nr. 7 Str. Maniu Iuliu 1 1895140 SM-II-m-B-05232 Farmacia “Buna

Vestire”Str. Micu Klein Samuel 4

1912

141 SM-II-a-B-05235 Ansamblul urban “Strada Mihai Viteazul”

Str. Mihai Viteazul 1-12, 14-18, 20-23, 28-30

Sec. XIX

142 SM-II-m-A-05233 Turnul Pompierilor Str. Mihai Viteazul 1/B

1903-1904

143 SM-II-m-B-05234 Cazarma pompierilor, azi casă de locuit

Str. Mihai Viteazul 1/A

1892-1906

144 SM-II-m-B-05236 Poştă, azi Oficiul poştal nr.1

Str. Mihai Viteazul 2 1907

145 SM-II-m-B-05237 Cazino, azi restaurantul “Mioriţa”

Str. Mihai Viteazul 5 sf. sec. XIX

146 SM-II-m-B-05238 Palatul Justiţiei Str. Mihai Viteazul 8 1896-1897147 SM-II-m-B-05239 Inspectoratul de

PoliţieStr. Mihai Viteazul 11

1910

148 SM-II-m-B-05240 Casa Soos Str. Mircea cel Bătrân 6

Sec. XIX

149 SM-II-m-B-05241 Casa Alexandru Ferenţiu

Str. Mircea cel Bătrân 8

Sec. XIX

150 SM-II-a-B-05245 Ansamblul urban “Strada Paris”

Str. Paris 1-51 sec. XIX-XX

79

151 SM-II-m-B-05242 Liceul “Kölcsey Ferenc”

Piaţa Păcii 2 1822

152 SM-II-m-B-05243 Liceul reformat, azi “Liceul de artă”

Piaţa Păcii 7 sec. XX

153 SM-II-m-A-05244 Biserica reformată „cu lanţuri”

Piaţa Păcii 8 1788-1807

154 SM-II-a-B-05246 Ansamblul urban “ Strada Ştefan cel Mare”

Str. Ştefan cel Mare 1-27, 2-24

sec. XIX

155 SM-II-a-B-05249 Ansamblul urban “Bulevardul Traian”

Bd. Traian 1-4 sec. XIX-XX

156 SM-II-m-B-05247 Casă Bd. Traian 14 Sec. XX157 SM-II-m-B-05248 Grădiniţa “Samus” Bd. Traian 16 Sec. XX158 SM-II-m-B-05250 Sinagogă Str. Ţibleşului demolată159 SM-II-m-B-05251 Şcoala generală nr. 5 Str. Wolfenbüttel 6 1903160 SM-II-a-A-05252 Ansamblul bisericii

“Hildegarda”Str. Wolfenbüttel 40 1856 (adăugiri 1902-

1903)161 SM-II-m-A-05252.01 Biserica Hildegarda Str. Wolfenbüttel 40 1856 (adăugiri 1902-

1903)

162 SM-II-m-A-05252.02 Claustru, azi casa parohiala

Str. Wolfenbüttel 40 1856 (adăugiri 1902-1903)

305 SM-III-m-B-20252 Casă, azi grădiniţă Str. Slavici Ioan 4 Sec. XIX

70 SM-III-m-B-05380 Bustul dr. Lükő Béla Piaţa Eroilor Revoluţiei 2-3

307 SM-IV-m-B-05384 Capela dr. Lükő Béla Str. Cimitirului 2 1936

308 SM-IV-m-B-05385 Atelierul graficianului Erdős Paul

pasajul Dacia Sec. XX

309 SM-IV-m-B-05386 Casa şi atelierul pictorului Aurel Popp

Str. Aurel Popp 11 Sec. XX

Secţiunea 2 Instituţii de cultură

Filarmonica "Dinu Lipatti"Clădirea este o aripă a Hotelului Dacia, construită în 1902 în stilul secession. Partea de

clădire folosită are un holul împărţit în două nave de coloane şi două scări care duc la mezanin. Sala de concerte este flancată de colonade, cupola este bogat ornată şi pictată în elemente de mozaic floral. Capacitatea sălii, cu o acustică renumită, este de 320 locuri. Instituţia continuă tradiţia muzicală sătmăreană. Primele societăţi care au cultivat acest gen au fost: ,,Societatea de lectură a studenţilor din Satu Mare" al ,,Casinoului meseriaşilor"; ,,Societatea corala" care-l avea în frunte pe compozitorul şi dirijorul Meder Mihaly; ,,Societatea corală de cîntări şi muzică" care avea orchestră şi şcoală de muzică. În 1920 se înfiinţează un Conservator orăşenesc (condus de Adrian Demian) iar din 1924 devine ,,Reuniunea de cântări şi muzică V. Lucaciu" cu o formaţie orchestrală denumită ,,Societatea filarmonică" (înfiinţată în 1922 de Augustin Frenţiu). Unele concerte aveau loc în casa renumitului avocat şi apoi în Sala Urania (fostul cinema Popular). Au concertat la Satu Mare artiştii Béla Bartók şi George Enescu. În 1947 a fost reorganizat ,,Societatea filarmonică" şi în scurt timp, devine ,,Orchestra simfonică de stat Satu Mare". Din 1991 orchestra se numeste ,,Filarmonica Dinu Lipatti". Filarmonica sătmăreană a susţinut câteva manifestări proprii care i-au adus popularitate şi prezenţe concertistice deosebite: Zilele muzicale sătmărene, Festivalul tinerilor dirijori, Festivalul ,,Ştefan Ruha”.

80

Teatrul de NordFuncţionează într-o clădire construită în 1889, în stil neoclasic, cu un etaj. Faţada, realizată

în trei registre, din care cel din centru este decroşat în profil semicircular, cu un acoperiş cupolă, are la parter un pridvor susţinut de patru stâlpi. Ferestrele faţadei sunt boltite şi au un ancadrament terminat în partea superioară cu frontoane triunghiulare decorative. Sala de spectacole a fost construită să cuprindă 800 de locuri; este decorată în stucatură, cu motive specifice epocii. Teatrul de Nord are două secţii: secţia română şi secţia maghiară numită "Harag Gyorgy". Pe lângă sala de spectacole teatrul mai dispune de o sală Studio. Teatrul sătmărean a susţinut un festival de anvergură internaţională, având denumire ”Fără bariere”

Biblioteca Judeţeană

Clădirea Bibliotecii Judeţene Satu Mare este construită în stil neoclasic şi datează din secolul al XIX-lea. Tradiţia cărţii pentru public şi a lecturii organizate este veche în Satu Mare.

În scopul cultivării literaturii şi limbii române, Petru Bran fondează la 1862-1869 ,,Societatea de lectură", iar Ioane Marcu (1871 - 1887), Dariu Pop (1887 - 1963) fac cercuri de lectură la şcoli. Se mai cunoaşte un ,,cerc de lectură al micilor meseriaşi" (1892).

În scopul cultivării literaturii şi limbii maghiare, studenţii Institutului Teologic Romano-Catolic din Satu Mare au înfiinţat în 1842 o asociaţie literară, iar în 1856 Asociaţia Sfântul Alois (a funcţionat până în 1948), având ca misiune, la început, cultivarea limbii maghiare, iar mai târziu susţinerea literaturii religioase şi a traducerilor literare. Societatea Széchenyi, fondată în 1882, a sprijinit de asemenea cultivarea limbii şi literaturii maghiare, la fel precum Cercul Kölcsey, iniţiat în 1862 (a funcţionat efectiv doar din anul 1892) şi Cercul Literar al Diecezei Sătmarului (începând din anul 1889). (http://enciclopediavirtuala.ro/articoletematice/articol.php?id=121)

În perioada interbelică funcţiona o bibliotecă la ,,Casa albă".Biblioteca actuală s-a înfiinţat la 1 februarie 1951 şi se numea Biblioteca Raională Satu

Mare cu sediul pe str. Horea nr.7. Din anul 1974 se va transforma în Bibliotecă Judeţeană cu sediul pe str. Decebal nr. 2. Aici funcţionează pentru public : Sala de lectură "Gheorghe Bulgăr", Secţia de împrumut pentru adulţi, Secţia de împrumut pentru copii, Secţia Colecţii bibliofile şi fond de patrimoniu, Centru de formare “Biblionet”.

Comunitatea locală beneficiază de serviciile Bibliotecii Judeţene Satu Mare şi prin cele trei filiale de cartier :

Filiala nr. 1 - Cartier Micro 16, Strada Brânduşa, nr. 17 Filiala nr. 2 "Lucian Blaga" - Cartier Micro 17, Bulevardul Independenţei, nr. 42-44 Filiala nr. 3 - în incinta Liceului Teologic Ortodox Român "Nicolae Steinhardt", Strada

George Călinescu, nr. 51În august 2011 la sediul Bibliotecii Judeţene Satu Mare a fost inaugurat Atelierul Memorial

„Nae Antonescu”. „Părintele revuisticii româneşti”, după cum era numit istoricul literar Nae Antonescu, avea o valoroasă bibliotecă, păstrată în satul său natal, la Terebeşti. Biblioteca achiziţionată conţine: colecţii de publicaţii periodice (unele reprezentând primele numere ale unor reviste importante, de pildă, Convorbiri, anul I, 1907, Sburătorul literar, anul I, nr. 1, 1921, Cele trei Crişuri, anul I, 1923, Familia, an I, Nr, 1 – seria III, Cronica, anul I, 1916, Gând românesc, an I, nr. 1, Cluj, 1933, Meşterul Manole, an I, nr. 1, 1939, Sămănătorul, anul I, Pagini literare, an I, nr. 1, 1934, Sociologie românească, an I, 1936, Revista Fundaţiilor Regale, an I, nr. 1, 1934, Saeculum, an I, 1943, Revista Cercului Literar, an I, 1945, Revista română, an I, nr. 1, 1941, Ethos anul I, nr. 1, 1944, Tribuna literară, an I, nr. 1, 1941) şi volume de istorie şi critică literară, literatură română şi străină, dicţionare, bibliografii etc. Fondul Bibliotecii Judeţene a fost întregit cu titluri de volume, apărute mai cu seamă în perioada interbelică. Volumele achiziţionate, semnate de cărturar, poartă autografe şi dedicaţii de la personalităţi cunoscute ale literaturii române: Constantin Noica, Ana Blandiana, Gheorghe Bulgăr, Mircea Handoca etc.

Biblioteca Judeţeană Satu Mare îşi propune să contribuie la dezvoltarea dialogului multicultural şi multietnic, să valorifice patrimoniul local şi să asigure comunităţii sătmărene un cadru propice pentru informare, lectură, studiu, educaţie pe tot parcursul vieţii şi pentru socializare şi recreere.

81

Pentru ducerea la îndeplinire a misiunii, se impune atingerea următoarelor obiective / direcţii strategice: diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor şi accentuarea rolului bibliotecii de furnizor de servicii informaţionale şi partener în procesul de educaţie permanentă şi în viaţa culturală a sătmărenilor; stimularea interesului pentru valorile culturale locale şi elaborarea unor lucrări de referinţă şi de istorie locală; folosirea în mod inovativ a noilor tehnologii de informare şi comunicare, precum şi a noilor tehnologii media pentru crearea, dezvoltarea şi administrarea de conţinut digital; stimularea dialogului multicultural şi multietnic prin organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi ştiinţifice cu caracter local, regional, naţional şi internaţional în parteneriat cu instituţii şi ONG-uri care desfăşoară activităţi similare sau complementare.

Biblioteca Judeţeană Satu Mare permite accesul nelimitat şi nediscriminatoriu la colecţii, bazele de date, dotările IT, şi la alte surse de informare destinate publicului; asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, documentării, comunicării, cercetării, lecturii, educaţiei pe tot parcursul vieţii, dezvoltării personalităţii utilizatorilor, petrecerii timpului liber fără deosebire de statut social ori economic, vârsta, sex, apartenenţă politică, religioasă ori etnică.

Biblioteca funcţionează ca instituţie bugetară, cu bază materială şi resurse financiare asigurate de Consiliul Judeţean Satu Mare, potrivit responsabilităţilor ce-i revin prin lege. Biblioteca Judeţeană Satu Mare îndeplineşte şi funcţia de bibliotecă publică pentru municipiul Satu Mare; în scopul exercitării în mai bune condiţii a acestei funcţii, biblioteca poate fi finanţată şi de către Primărie şi Consiliul Municipal, pe baza realizării de proiecte sau programe privind: lucrări de investiţii, achiziţii de documente, dotări cu noi tehnologii de informare şi comunicare (TIC) pentru utilizatori, programe culturale şi de informare cu impact asupra membrilor comunităţii locale.

Biblioteca Judeţeană are şi rol de coordonare metodologică pentru bibliotecile publice de pe raza judeţului Satu Mare, iar activitatea instituţiei se organizează, se structurează şi se dimensionează atât prin raportare la populaţia şi necesităţile specifice ale întregii comunităţi judeţene, cât şi potrivit atribuţiilor de coordonare metodologică şi de livrare a unor servicii specifice în plan judeţean.

Colecţiile Bibliotecii Judeţene Satu Mare:Cele aproximativ 423.000 de documente de bibliotecă sunt structurate în: 

Colecţii de bază destinate conservării şi studierii lor în Sala de lectură; Colecţii uzuale destinate împrumutului la domiciliu; Colecţii bibliofile şi fond de patrimoniu

Colecţiile au caracter enciclopedic şi se compun din: 418797 de cărţi şi periodice legate; 5 incunabule; 851 de manuscrise; 2227 documente în format audio-vizual; 961 documente electronice; 159 alte documente (publicaţii Braille, publicaţii în imagini tridimensionale.)

Anual, Biblioteca Judeţeană Satu Mare îşi stabileşte un program de activităţi culturale, educative, de informare şi campanii de advocacy şi promovare a serviciilor de bibliotecă, orientate către segmentele de utilizatori reprezentative şi în scop de atragere de noi membri ai comunităţii către bibliotecă. Programul anual este supus spre aprobare autorităţii tutelare şi cuprinde: Anul editorial sătmărean, Ziua Culturii Naţionale, Săptămâna naţională a bibliotecilor, Pedalez pentru bibliotecă, Nocturna Bibliotecii Judeţene Satu Mare, Ziua Naţională a României, lansări de carte, conferinţe, seminarii şi simpozioane, expoziţii foto-documentare şi alte activităţi de promovare şi valorificare a colecţiilor speciale şi fondului de patrimoniu, expoziţii tematice şi omagiale etc.

Muzeul JudeţeanPrima colecţie muzeală sătmăreană s-a constituit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea,

în cadrul Cercului Kölcsey, o societate cu profil cultural care funcţiona pe lângă Gimnaziul Reformat din Satu Mare. În anul 1905, în oraş se înfiinţează Muzeul Municipal Satu Mare, beneficiind la rândul său de o colecţie patrimonială importantă. Un nou muzeu municipal a luat fiinţă după 1918, când renumitul cărturar Dariu Pop a conceput o divizare a bunurilor patrimoniale

82

pe domenii ştiinţifice. Muzeul este reorganizat încă o dată în anul 1958 de către pictorul Aurel Popp, care înfiinţează Muzeul Raional şi Orăşenesc Satu Mare, cu sediul în clădirea actualului Muzeu de Artă. Odată cu reforma administrativă din anul 1968, muzeul sătmărean dobândeşte statutul de muzeu judeţean. În 1984, sediul central al Muzeului Judeţean este mutat în clădirea cu funcţionalitate publică de pe B-dul Vasile Lucaciu, nr. 21, unde se află şi la ora actuală. Vechiul edificiu va rămâne destinat exclusiv secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare. Complexul Muzeului Judeţean actual cuprinde şi o clădire anexă ce adăposteşte Laboratorul Zonal de Restaurare şi Conservare, cu multiple specializări. Muzeul Judeţean Satu Mare mai cuprinde cinci secţii: arheologie, istorie-etnografie, artă, muzeul municipal Carei şi muzeul orăşenesc Tăşnad. Calitatea de muzeu judeţean este reflectată şi de obiectivele de interes cultural subordonate, amenajate pe întreg teritoriul judeţului Satu Mare (case memoriale, rezervaţii arheologice, muzee săteşti, case etnografice), în număr de 18.

Clădirea actuală a sediului central a fost construită în 1936. Ea a avut destinaţii administrative - Prefectura judeţului (în perioada interbelică), sediul Consiliului popular judeţean şi al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. Realizată în maniera şcolii de arhitectură românească din deceniul al patrulea al secolului nostru, are două etaje, remarcându-se ca element caracteristic linia dreaptă ce alternează cu arcurile semicirculare ale ferestrelor clădirii, care articulează cele două faţade (cea principală de pe B-dul V.Lucaciu şi cea de pe Calea Traian). Clădirea câştigă în monumentalitate prin cele cinci coloane adosate faţadei principale.

Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean (Muzeul de Artă), a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument de istorie şi arhitectură - cunoscută în oraş sub numele de "casa Vécsey". Pe acest teren se afla în secolul al XVIII-lea o clădire ce servea ca depozit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fost semnată în anul 1711 pacea de la Satu Mare, în urma înfrăngerii răscoalei lui Francisc Rakoczy al II-lea. Clădirea are o planimetrie în formă de "L" fiind compusă din două corpuri diferite ca stil arhitectural, provenind din perioade diferite de construcţie. Pe locul acestor două edificii era o veche clădire cu un etaj, cu un portal de intrare încadrat de un arc în plin centru, aparţinătoare cetăţii Satu Mare. În 1798, baronul Vécsey cumpără clădirea realizată în stil baroc în formă de "L" având un coridor deschis cu arcade semicirculare. Astăzi se mai păstrează un corp din această construcţie, care este socotită cel mai vechi edificiu civil păstrat din oraş. În anul 1842 s-a ridicat corpul de clădire în stil neogotic, cu parter şi un etaj. Faţada este construită din două registre cu nouă deschideri ogivale reprezentând la parter uşi de acces, din care doar aceea din centru este funcţională, iar la etaj, dispuse simetric, ferestrele delimitate de ancadramente simple, cu excepţia ferestrei centrale, de deasupra porţii de intrare care este înscrisă într-un ancadrament-acoladă, terminat în partea superioară cu un fleuron stilizat în manieră gotică. Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de monumentalitate oferindu-i un fronton triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj, cu o deschidere circulară în care se află montat un grilaj polilobat. Sistemul de boltire este diferenţiat: a vela, semicilindric sau plat. Ulterior, în partea dinspre curte s-a adăugat un corp menit să adăpostească casa scărilor. Expoziţia de bază a secţiei de artă a Muzeului judeţean cuprinde operele unor personalităţi artistice reprezentative ale artei plastice româneşti şi sătmărene.

Muzeul Judeţean administrează pe teritoriul municipiului Satu Mare încă trei obiective muzeale: Atelier Aurel Popp, Atelier Paul Erdos şi Turnul Pompierilor.

Centrul Cultural G.M. ZamfirescuCasa de Cultura a fost înfiinţata pe bazele unor asociaţii culturale care coexistau pe aceste

meleaguri încă din anii de dupa Primul Razboi Mondial. Înainte de înfiinţarea marilor instituţii de cultură cum au fost Teatrul, Conservatorul de Muzica, Casa Culturală (forma prin care a fost denumita în perioada de început) ea a constituit avangarda, pentru că ea putea cuprinde formele de început ale instituţionalizării vieţii culturale: baluri, cercuri de lectură, conferinţe publice, trupe teatrale de „diletanţi”, coruri, serbări populare, şezători. Aceste cercuri si secţiuni şi-au continuat activitatea peste ani, Casa de Cultură având astfel o bază solidă în organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale în prezent.

Din 1990 Casa de Cultura a luat numele scriitorului George Mihail Zamfirescu, în memoria

83

activitaţii acestuia la Satu Mare. Aceasta instituţie a fost o adevarată rampă de lansare pentru numeroşi artişti şi formaţii sătmărene deoarece a dispus de instructori bine pregătiti şi de o bază materială bună, spaţii pentru cursuri, repetiţii, spectacole, chiar si un teatru de vară.

Casa de Cultura a Municipiului „G.M.Zamfirescu” se află în subordinea Consiliului Local Satu Mare.

Secţiunea 3 Evenimente culturale

Evenimentele culturale organizate în Municipiul Satu Mare pot fi grupate după cum urmează:

evenimente dedicate diferitelor sărbători:- Ziua internaţională a femeii – 8 martie,- Zilele oraşului,- Ziua copilului – 1 iunie;

evenimente ale minorităţilor naţionale:- Zilele Culturale Germane, organizate de Forumul Democrat German cu sprijinul

autorităţilor locale,- Zilele Partium - festival cultural şi de gastronomie al maghiarilor, organizat de

Fundaţia Identitas cu sprijinul autorităţilor locale;- Evenimente ale minorităţii rome

festival de teatru festivaluri de muzică:

- Zilele muzicale sătmărene, organizatori: Filarmonica Dinu Lipatti şi Primăria Satu Mare,

- Festival rock – PlopStok;- Alte evenimente muzicale de diferite genuri

festivaluri desfăşurate în aer liber (muzică, film, teatru) în perioada estivală; târguri:

- Târgul meşterilor populari,- Beauty day’s - eveniment de susţinere şi promovare a meşteşugarilor sătmăreni

(designeri, coafeuri, creatori de accesorii, artişti ai machiajului etc.),- Sărbătoarea recoltei – organizată de Centrul Cultural G.M. Zamfirescu cu sprijinul

Primăriei Municipiului Satu Mare.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.g din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL XIII

84

ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI SPORT

Secţiunea 1 Învăţământ

Învăţământul preuniversitar de stat se desfăşoară în 54 de unităţi şcolare din care 43 cu personalitate juridică, astfel:

– învăţământul preşcolar se desfăşoară în 25 de grădiniţe, din care 14 grădiniţe cu personalitate juridică. În anul şcolar 2013 – 2014 sunt înscrişi 3.359 de copii, aceştia beneficiind de spaţii dotate corespunzător procesului instructiv-educativ, baza materială şi didactică fiind la standarde înalte;

– învăţământul primar şi gimnazial este organizat în 12 de unităţi, cu 6.760 elevi; – învăţământul liceal, în 17 unităţi, cu 12.118 elevi; – cel post-liceal îşi desfăşoară activitatea într-o unitate de învăţământ cu personalitate juridică,

cu 558 cursanţi, unele licee au format clase de învăţământ postliceal, numărul elevilor înscrişi pentru acest nivel de studiu este de 391 cursanţi.

Reţeaua şcolară actuală, aprobată prin H.C.L. nr. 6/29.01.2015, mai cuprinde un Centru Judeţean de Excelenţă cu un număr de 199 elevi înscrişi, două licee particulare, şi două şcoli postliceale particulare.

La nivelul municipiului Satu Mare funcţionează 5 internate, cu un număr de 420 copii cazaţi.Dintre unităţile de învăţământ liceal amintim:Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Colegiul Naţional “Kolcsey Ferenc”Colegiul Naţional “Doamna Stanca”, Colegiul Naţional “Ioan Slavici”, Liceul Teologic Ortodox “Nicolae Steinhardt”, Liceul de Arte “Aurel Popp”, Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic Reformat, Colegiul Tehnic I. I.C. Bratianu, Colegiul Economic “Gheorghe Dragoş”, Liceul Tehnologic “C-tin Brâncuşi”, Liceul Tehnologic Industrie Alimentară “George Emil Palade”, Liceul Tehnologic Unio, Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu”, Liceul Teologic “Ham Janos”Învăţământul superior este organizat în patru unităţi de învăţământ universitar şi

postuniversitar, după cum urmează:Academia Comercială Satu MareAcademia Comerciala este prima universitate sătmăreană. Această unitate de învăţământ superior cu personalitate juridică, funcţionează în cadrul

Fundaţiei Academia Comercială din Satu Mare.Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - filiala Satu MareÎn anul 1990 îşi începe activitatea Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad având două

facultăţi: Facultatea de Drept şi Facultatea de Marketing - Comerţ.Începând cu anul universitar 1991 - 1992 pe lângă cele două facultăţi funcţionează şi :

Facultatea de Medicină Stomatologică şi Colegiul de Tehnică Dentară.Începând cu anul universitar 1997 – 1998, universitatea şi-a extins activitatea prin înfinţarea

unei filiale la Satu Mare.Universitatea „Babeş - Bolyai” Cluj Napoca - extensia Satu MareExtensia Universitară Satu Mare a Universităţii Babeş - Bolyai Cluj - Napoca a fost înfiinţată în

anul 1999 pe baza Hotărârii Senatului Universităţii şi în cadrul ei funcţionează două specializări: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar şi Administraţie Publică.

85

Facultate de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, respectiv catedra de Psihologie Aplicată în Educaţie deserveşte specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar care sunt acreditate conform normelor în vigoare.

Universitatea Tehnică Cluj Napoca - filiala Satu MareFiliala Satu Mare a Universităţii Tehnice Cluj Napoca îşi are sediul pe str. V. Lucaciu nr. 1, iar,

în cadrul ei, funcţionează două facultăţi: Facultatea de Automatică şi Calculatoare, respectiv Facultatea de Construcţii Maşini.

Secţiunea 2 Sport

Dintre cluburile sportive sătmărene amintim:

Clubul Sportiv Municipal Satu Mare - ramuri sportive – handball, baschet, judo, scrimăClubul sportiv ,,Loga Dance School" - ramuri de sport - dans sportiv, SalsaClubul sportiv ,,Sănătatea" - ramuri sportive - culturism, baschet, tenis, fotbalClubul sportiv ,,Samobil" - ramuri sportive - judo, tir cu arculClubul sportiv ,,Samantha" - ramuri sportive - bridgeClubul sportiv ,,Nord Vest Karate" - ramuri sportive - arte marţiale, KarateClubul sportiv şcolar Satu Mare - ramuri sportive - baschet şi atletismClub sportiv "Atletic 94" - ramură de sport - fotbalClubul sportiv ,,Tigrul alb" - ramuri sportive - arte marţiale (kick-box, thai-box)Clubul sportiv karate ,,Zanshin" - ramură de sport - karate W.K.C.Clubul Sportiv Satu Mare - ramuri sportive - atletism, lupte, radioamatorism, scrimăClubul ,,Royal Dance Club" dans sportivClubul sportiv ,,Samuraiul"- - ramură de sport - karateClubul ,,Bushido" – ramură de sport - arte marţialeClub Sportiv Fotbal Club Olimpia 2010 Satu Mare - ramură de sport - fotbalClub ,,Dans Club 92" - ramură de sport - dans sportivFundatia Sportiva Familia - ramură de sport – lupte greco-romane

Campioni sătmăreni:Oraşul trăieşte datorită oamenilor lui.Această secţiune se doreşte o prezentare succintă a unor sportivi care s-au născut, s-au stabilit,

sau au marcat, într-un fel sau altul, viaţa sportivă a municipiului.Antonia Xenia Tout - tânără tenismenă originară din Satu Mare a urcat pe locul 805 în clasamentul W.T.A. Csipler Sandor - a fost antrenorul emerit al faimoase şcoli sătmărene de scrimă.Daniel Prodan - fost jucător la Olimpia Satu Mare şi multiplu campion naţional cu Steaua Bucureşti. Ecaterina Stahl - medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de două ori, campioană mondială de seniori, de tineret, universitară, câştigătoare a Cupei Europei şi multiplă medaliată la mondialele de echipe.Emanuel Gyenes - a reuşit să ajungă în cei 13 ani de motociclism cel mai titrat pilot român, când vine vorba de competiţii care se desfăşoară în afara asfaltului;Fuşle Andrei - campion naţional la kata.Handro Bogdan - campion naţional, medaliat cu bronz la Openul Austriei. Liliana Şanta - fotbalistă profesionistă. A fost titular de bază în echipa naţională feminină si a acumulat peste 70 de selecţii sub tricolor reuşind să înscrie, din postura de atacant, 28 de goluri.Marcel Tenter a fost şi mai este un baschetbalist de mare clasă, ani de zile fiind component al echipei naţionale a României.Mărcuţ Marius - medaliat cu aur la Cupa Mondială şi Europeană. Practică karate de la vârsta de cinci ani.Petru Kuki - reprezentant al generaţiei de aur a floretei româneşti, este cu siguranţă una dintre cele mai reprezentative figuri ale sportului sătmărean.

86

Wilhelm Muller - campion judeţean la şah.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.g din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

87

CAPITOLUL XIV

TITLURI ONORIFICE

Secţiunea 1 Cetăţeni de onoare

Titlul de "Cetăţean de Onoare" al municipiului Satu Mare reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către consiliul local, unor cetăţeni români sau străini.

Titlul de "Cetăţean de Onoare" al municipiului Satu Mare se poate acorda, în baza Hotărârii Consiliului Local Satu Mare nr. 173/27.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de "Cetăţean de Onoare al municipiului Satu Mare", după cum urmează:a) unor personalităţi care, prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la realizarea unor

noi legături ştiinţifice, culturale, sportive sau economice cu efecte (favorabile) benefice pentru municipiul Satu Mare;

b) cetăţenilor români sau străini care desfăşoară activităţi caritabile in municipiul Satu Mare, iar beneficiarii acestor activităţi sunt orfani, bătrâni, copii abandonaţi, persoane cu nevoi speciale, sau instituţii care adăpostesc şi îngrijesc astfel de persoane asistate;

c) personalităţi care, prin realizările lor deosebite au contribuit la construirea ori promovarea unei imagini pozitive a municipiului Satu Mare în ţară şi străinătate;

d) unor sportivi, artisti născuţi sau formaţi în municipiul Satu Mare, cu rezultate deosebite în competiţiile sportive sau artistice internaţionale sau naţionale.

e) Unor personalităţi deosebite de nivel internaţional ori naţional care vizitează municipiul Satu Mare şi care contribuie la promovarea imaginii comunităţii noastre.

Dreptul de a propune acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Satu Mare îl au:a) primarul municipiului;b) consilierii municipali (cel puţin o treime din consilierii în funcţie);c) un număr de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot din municipiul Satu Mare pe baza unui

tabel semnat de către acestia, care va sta la baza unui proiect de hotărâre promovat de către un consilier sau un grup de consilieri locali.

Până în anul 2014, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare a acordat titlul de “Cetăţean de onoare” următorilor: Virgil Enătescu, Daniel Prodan, Manfred Ammon, Acs Alajos, Klauss Steilman, Alexandru Florian, Ilie Ilaşcu, Hans Lindner, Axel Gummert, Rudolf Fatyol, Franz Lamprecht, Vasile Savinescu, Csipler Sandor, Mircea Florian, Ecaterina Stahl, Gabriell Ştrempel, Gijs van Nus-Nekkers, Bura Vasile, Preafericitul Părinte Daniel, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Helmut M. Berner.

Secţiunea 2 Premii şi distincţii conferite municipiului

Diploma europeanăComisia pentru mediu, amenajarea teritoriului şi a puterilor locale a Adunării Parlamentare

acordă diferite recompense oraşelor şi autoritatilor locale ca recunoastere a activităţilor lor europene. Ele pot avea dreptul la una din următoarele distincţii: Diploma europeană, Drapelul de onoare, Placheta de onoare şi Premiul Europei.

Municipiul Satu Mare a trimis spre analiză comisiei europene în decembrie 2005, un document care conţine informaţii despre evenimentele care au avut loc în Satu Mare în anul 2005.

Drept urmare, în timpul întâlnirii de la Paris din 11 mai 2006, Municipiului Satu Mare i-a fost decernată Diploma europeană, diplomă care a fost înmânată oficial primarului municipiului la ceremonia care a avut loc în 26-30 iunie, la Strasbourg.

Drapelul de onoarePentru a participa la cea de-a doua etapă a acestei recunoaşteri şi premieri din partea

Parlamentului European, Primăria Satu Mare a realizat şi trimis spre analiză un material care cuprindea evenimentele şi relaţiile de impact european care au avut loc şi au fost stabilite pe

88

parcursul anului 2006.Comisia pentru mediu, amenajarea teritoriului şi a puterilor locale a Adunării Parlamentare

s-a intrunit la Paris şi a hotărât acordarea Municipiului Satu Mare a distincţiei europene ,,Steagul de onoare,, acesta fiind înmânat primarului oraşului în cadrul unei ceremonii organizate la Satu Mare , în prezenţa unui membru din Consiliul Europei.

Premiu de excelenţăÎn data de 16 octombrie 2008 în cadrul evenimentului ,,Gala premiilor de excelenţă 2008

ediţia a IV-a care a avut loc la Poiana Braşov organizată în fiecare an de Agenţia OSC pentru promovarea activităţii fiecărei Instituţii pe Portalul Naţional de Administraţie Publică www.administratie.ro, Primăriei Municipiului Satu Mare i s-a acordat ,,Premiul de excelenţă pentru cele mai valoroase proiecte de accesare a fondurilor europene,,. La această gală au participat reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai prefecturilor, ai primăriilor şi ai consiliilor judeţene.

Premiu specialPrimăria Municipiului Satu Mare a fost premiată în cadrul concursului de proiecte pentru

„Design of open spaces and play areas" (Proiecte pentru spaţii în aer liber) iniţiat de organizaţia ,,Cities for children" cu sediul în Stuttgart.

Concursul s-a adresat oraşelor europene care au realizat proiecte de amenajare spaţii urbane destinate copiilor. La acest concurs au depus proiecte un număr de 45 de oraşe europene.

Primăria Municipiului Satu Mare a prezentat realizările programului de amenajare terenuri de joacă, curţi de grădiniţe şi spaţii protejate pentru copii, derulat în perioada 2006-2009.

Municipiului Satu Mare i s-a acordat un premiu special de recunoaştere alături de oraşele Karlsruhe din Germania şi Odense din Danemarca.

Decernarea premiilor a avut loc pe 29 iunie 2009, într-un cadru festiv, la Muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart. Premiile au fost înmânate de primarul oraşului Stuttgart domnul Wolfgang Schuster şi de doamna Nana Mouskouri.

Certificat - Guinness World Records LTDPrimăria Municipiului Satu Mare a primit din partea Guinness World Records LTD un

certificat prin care se atestă contribuţia pe care a avut-o în organizarea celui mai lung maraton ştafetă din lume, intrat în cartea recordurilor ,,Gilette Phenomenal Tour" care s-a desfăşurat fără întrerupere timp de 14 zile pe o lungime de 3.096 km, din data de 21 septembrie până în 5 octombrie 2009 străbătând şi municipiul Satu Mare.

Premiul de excelenţă în “bătălia” pentru “Oraşul reciclării”Municipiul Satu Mare a fost premiat la categoria „Armament de calitate” în cadrul „bătăliei”

pentru titlul de „Oraşul Reciclării”, fiind printre municipiile care au obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea calitativă a punctelor de colectare separată. Proiectul iniţiat de Eco-Rom Ambalaje a fost adresat primăriilor de municipii şi s-a derulat în perioada 1 septembrie 2012 - 28 februarie 2013.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.10 din Ordonanţa

Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

CAPITOLUL XV

89

CONSULTAREA CETĂŢENILOR

Secţiunea 1 Comunicare publică

Consiliul local şi primarul municipiului realizează o eficientă comunicare cu cetăţenii urbei şi consultarea acestora în problemele de administrare a municipiului.

Principiile care stau la baza comunicării sunt următoarele:-Informarea corectă şi completă a cetăţenilor cu privire la activitatea primăriei municipiului şi a autorităţilor publice locale, respectiv consiliului local şi primarul,-Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public,-Asigurarea transparenţei în luarea deciziilor,-Consultarea cetăţenilor cu privire la deciziile importante pentru comunitate,-Implicarea cetăţenilor municipiului Satu Mare în soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea prin programe de participare cetăţenească,-Comunicarea eficientă cu instituţiile publice şi organizaţiile pentru atingerea unor scopuri comune.-Comunicarea cu mass-media, are la bază transmiterea corectă şi completă a informaţiilor, facilitarea accesului la informaţie, promptitudine în soluţionarea cerinţelor informaţionale a mass-mediei.

Comunicarea şi informarea cetăţenilor se realizează prin: informările periodice cu privire la înfăptuirea obiectivelor, publicarea şi dezbaterea proiectelor de hotărâri cu caracter normativ, pliante, afişe, publicaţii, fluturaşi, machete, avize, adrese, etc.

La nivel de municipiu, comunicarea cu cetăţeanul este asigurată prin Biroul Relaţii cu Cetăţenii şi Registratură. Prin intermediul acestui birou, se oferă informaţii şi consultanţă cetăţenilor, se înregistreză şi monitorizează solicitările, petiţiile, se diseminează documentele tipizate, prevăzute de diferite legi. De asemenea, prin intermediul compartimentului de specialitate, se publică atât în mass-media locală şi naţională, cât şi pe site-ul propriu, anunţuri şi communicate de interes public.

Periodic sunt organizate audienţe susţinute de către conducerea primăriei. Înscrierile în audienţă se fac la sediul primăriei sau telefonic.

Ceţăţenii au la dispoziţe un număr de telefon Telverde 0800800511, prin care pot comunica rapid şi gratuit cu autoritatea publică locală. De asemenea, site-ul Municipiului Satu Mare, www.satu-mare.ro, oferă oricărui cetăţean, acces nelimitat şi facil la informaţii de interes public, referitoare la administraţia publică locală, oferind, de asemenea, posibilitatea de a descoperi oraşul Satu Mare.

Secţiunea 2 Consultare publică

Locuitorii municipiului pot fi consultaţi în condiţiile legii prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială. La nivelul Primăriei Satu Mare se iau măsuri pentru asigurarea transparenţei şi consultarea cetăţenilor cu privire la proiectele de interes local. Proiectele de hotărâre ale consiliului local sunt afişate pe site-ul Primăriei şi transmise către mass-media, fiind de asemenea transmise tuturor celor care au depus o cerere în acest sens. Printre temele supuse dezbaterii publice la Primăria Municipiului Satu Mare s-au numărat: stabilirea taxelor şi impozitelor locale, accesul la informaţiile publice, stabilirea tarifelor la pieţe, stabilirea tarifelor în ceea ce priveşte ocuparea domeniului public, etc.

Sugestiile exprimate în timpul dezbaterii sunt analizate de către compartimentele de specialitate ale primăriei şi de consilierii locali, în comisiile de specialitate. Punctele de vedere exprimate au valoare de recomandare, competenţa exclusivă de adoptare a hotărârilor aparţinând Consiliului Local al Municipiului Satu Mare.

NOTĂ:

90

Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.11, de art.12 şi de art.13 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

91

CAPITOLUL XVI

STEMA MUNICIPIULUI SATU MARE

Localitatea Satu Mare este municipiu reşedinţă de judeţ, având rangul II, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

Stema municipiului Satu Mare a fost aprobată prin H.C.L. nr. 52/26.03.2015, iar, după acordarea avizului, Comisiei Naţionale de Heraldica şi Genealogie, prin Hotărârea Guvernului nr. 303/ 29 aprilie 2015.Stema municipiului Satu Mare se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.În interiorul scutului, dintr-un bastion format dintr-un zid de cetate crenelat argintiu se ridică un turn de argint cu trei ferestre deschise negre, având la bază o poartă cu grilajul ridicat, apărată de un leu şezând, de aur, văzut din profil spre dreapta, cu coada ridicată pe spate şi cu limba roşie scoasă. Din crenelurile bastionului se ridică un turn conic central roşu, flancat de câte un turnuleţ argintiu, cu fereastra neagră deschisă, cu acoperişul ascuţit, roşu. Din metereze iese, în dreapta-stânga bastionului, o terasă verde pe care sunt plasaţi câte un chiparos cu trunchiul negru şi coronamentul verde; la extremităţile fiecărui chiparos se află câte un oştean de argint, privind spre chiparos, îmbrăcat în armură completă cu coiful cu viziera trasă, având în mâna dreaptă/stângă o spadă ridicată. Bastionul este aşezat pe o terasă verde, iar vârful scutului de argint este undat. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate Bastionul se referă la rolul cetăţii în apărarea localităţii. Leul reprezintă o imagine simbolică pentru ideea de putere şi curaj în luptă. Chiparosul face referire la bogăţia pomicolă din zonă. Grilajul reprezintă statutul privilegiat de cetate al oraşului în Evul Mediu. Întreaga compoziţie a fost inspirată de tradiţia heraldică folosită în perioada interbelică. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.d, de art. 7

şi de art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

92

CAPITOLUL XVII

PARTIDE POLITICE, SINDICATE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

Secţiunea 1 Partide politice

Principalele partide politice care activează în municipiul Satu Mare sunt: Partidul Social Democrat (P.S.D.), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (P.N.Ţ.C.D.), Partidul Popular Dan Diaconescu (P.P.D.D.), Partidul Naţional Liberal (P.N.L.), Alinţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Partidul Forţa Civică, Partidul Popular România Mare (P.P.R.M.), Uniunea Democrată Maghiară din România (U.D.M.R.), Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), Partidul Mişcarea Populară (P.M.P.), Partidul Democrat Liberal, Partidul Conservator (P.C.), Partidul Naţional pentru Progresul României (P.N.P.R.), Partidul Ecologist Român (P.E.R.), Partidul Romilor „Pro Europa”, Partidul Civic Maghiar (P.C.M.).

Secţiunea 2 Sindicate

Organizaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Satu Mare sunt: Sindicatul ,,Mintia” al Salariaţilor din Primăria Municipiului Satu Mare şi Instituţiile Subordonate Consiliului Local - afiliat la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, Confederaţia Naţională „Cartel Alfa”, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.), Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (C.N.S.L.R.) şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare.

Secţiunea 3 Organizaţii neguvernamentale

Principalele organizaţii neguvernamentale cu care Primăria Municipiului Satu Mare colaborează pe domenii de activitate sunt următoarele: Asociaţia Club Sportiv Atletik Satu Mare, Asociaţia Nevăzătorilor din România, Asociaţia Iniţiativa Tineretului Maghiar, Asociaţia Club Sportiv de Echitaţie „Silver Bit”, Societatea Naţională de Cruce Roşie - filiala Satu Mare, Asociaţia „Ady Endre” Tarsasag, Asociaţia SAVO, Asociaţia I.C. Brătianu Satu Mare, Organizaţia Caritas Satu Mare, Asociaţia Stea, Fundaţia Hans Linder, Asociaţia Literară Poesis, Asociaţia Corală Adagio, Asociaţia crescătorilor de animale şi păsări, Asociaţia Handicapaţilor Fizic, Asociaţia de Teatru pentru Tineret Arttis, Asociaţia Langdon Down Transilvania Satu Mare.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.k din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

93

CAPITOLUL XVIII

MASS MEDIA

În Municipiul Satu Mare emit 3 posturi de televiziune: Informaţia TV, Nord Vest TV şi TV1 Samtel şi 5 posturi de radio: Radio Transilvania, Radio 1 , Radio Kiss FM, City Radio, Pro FM. Presa scrisa este prezenta cu numeroase ziare si reviste.Cotidienele locale sunt: Informaţia Zilei, Gazeta de Nord Vest, Friss Ujsag.

Presa exclusiv online este reprezentată de: sătmăreanul.net , portalsm.ro, satumareonline.ro, satumarenews.ro, transilvaniareporter.ro, voceatransilvaniei.ro, etc.

Reviste lunare locale/regionale: Cronica Metropolitană , Eroii Neamului, Revista Poesis.

NOTĂ: Informaţiile din acest capitol răspund cerinţelor legale prevăzute de art.6 alin.1 lit.g din

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 96/2003.

94

SURSE LEGISLATIVE

Ordonanţa Guvernului nr. 53/2002 privind statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările aduse prin Legea de aprobare nr. 96/2003;

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, abrogată de art.14 din Legea nr. 2/1989 la data de 25 aprilie 1989, repusă in vigoare de art.2 din Decretul-Lege nr. 38/1990 la data de 23 ianuarie 1990;

Legea nr. 315/2004 (*actualizata*) privind dezvoltarea regională in România; Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului naţional, cu modificări şi

completări; Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, actualizată; Ordonanţa de urgenţă nr. 54 din 28 iunie 2006 (actualizată) privind regimul contractelor de

concesiune de bunuri proprietate publică; Hotărârea nr. 348 din 18 martie 2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de

piaţă în unele zone publice; Hotărârea Guvernului nr. 303/2015 privind aprobarea stemei municipiului Satu Mare,

judeţul Satu Mare, publicată în MO nr. 366/27.05.2015; Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

95

MULŢUMIRI

Aducem mulţumiri pentru amabilitatea de a fi răspuns propunerii primăriei municipiului de a colabora la întocmirea Statutului Municipiului Satu Mare:

Conducerii Bibliotecii Judeţene Satu Mare, Conducerii Muzeului Judeţean Satu Mare, Conducerii Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare, Conducerii Direcţiei Judeţene de Statistică Satu Mare.

De asemenea, mulţumim pentru colaborare şi contribuţia adusă:

consilierilor din formaţiunile politice ce compun Consiliul Local Satu Mare, directorilor serviciilor publice din subordinea consiliului local, conducătorilor compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate al Primarului

Municipiului Satu Mare.

Datele din Capitolul I - „Date geografice” - provin, în parte, de la Biblioteca Judeţeană Satu Mare.

Datele din Capitolul II – „Date istorice” - provin de la Muzeul Judeţean Satu Mare.Datele din Capitolul III – „Populaţia Municipiului” – au ca sursă informaţii de la Institutul

Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare.Datele din Capitolul IX – „Economie şi buget” – provin de la Camera de Comerţ, Industrie

şi Agricultură Satu Mare.Datele din Capitolul XII – „Artă şi cultură” - provin de la Muzeul Judeţean Satu Mare şi de

la Biblioteca Judeţeană Satu Mare.

96