michel onfray-scurt manifest hedonist-editura humanitas (2013)

8/18/2019 Michel Onfray-Scurt Manifest Hedonist-Editura Humanitas (2013)

1/82


2/82

cur manifest hedonis


3/82

Michel On ay (n1959} lo f şi eseist fr cez, profesode lo e, te auto l a te cinci i de volume tradîn dou eci şi cinc de ă i Între1 83 şi2 2 a predat lo- a la un liceu olic din Caen (Normandia). În2 2demisionea din postul de pro sor de liceu critimodul în e este tratată lo a în şcolile ş unive

şi în in în a laş oraş o un itate pul

căre imator este de atunc Onfray este adepunei at udini libe iene şi hedon s e, ateu dec atunor lo precum Diogene din Sinope isti

Cyrene Me rie sau Friedrich Nie che, de la a cgândire se revendică

Opere: V e s phi soph C ra son t que (1989;trad romPân ce z r: C t ca raţ unii e ce 2 0) Cyn me Po rait du phi ophe (1990) R son gou n Phi oph t (1995 tradrom Rţ unea n Fi z tului 20 ), Poli

ue du rebe Tra r s s ce e d'i oum (1997},Th o co s amou Pour u o so ire )A h o pr s Man pour u th n q(2 03 Phi soph e f oce ercices anarch stes (2Trait d a h o e P ique m p sique (2

Sagesse a que Du bon u age Nie che (200L nnoc e du v ir v F d ch N che (2 8)

sou p n d'u e so i (2 8trad romP goana p c r E area une ero ci o reHum itas,2012) Jou l h n s (4 vo .2 0 2 8)Con e H s re phi ophie( vo .2 7-201 trad.rom Ocon a s a z 2 8-2011) u d u L n (2010 romFAmu l unui l Hum itas2 ).


4/82

MICHEL ONFRAY

Scurt manifesthedonist

T ce e e SS

•HUMANITASC Ş


5/82

R to Silviu Ni lae Co : I ana N del Tehnor Manue Măx nu Co tor: Pa ri a dulDTP Co na Ron , en P r

Tipă it a F p n

M1 el On yAb h ud ' ouvr g l tifM f h u© Au men Paris 0

© HUMAN T 0 3n u p n a ver une român

D r e C P a B bl « i a nale a Ro nieiRAY MICHEL

S ani h onis Mi hel n ay;r d. Vad R - Bu H an 0 3

ISB 978 973 4 7 7 R Vad ( r d )

4

EDI URA HUMAN

P a P br 0 37 B , Român acel 4o8 83 f 4o8 83 w humani ro

Co en onl ne w libhuman ro Co en r n e a l n i@li umanit ro Co enz le ni 037 74 38 07 3 684 94


6/82

C p

Pr bulPsihologiaEti

4 EstetiErotiBioetiPoliti


7/82


8/82

În memoria lui erodoP ocles Meneceu


9/82


10/82

P BUL

ăzboiu e o i o ă i e me ism d e ce ce u lume

ce v s u lume ce ă i e pului" ş p e e ce ului (c să l ul lu Pl o , ma ele c ş gă o„ , lozohedo s ă z ce î abă î vi şilo ! Aco ic cu oscu , î că e l î cepu umome eopo vă s mbo ic şi bu ă z , lui Pl o ve che săî u ime s au o e o e ope elflozo m e i s se zu s , heî e me aţiu pu e şic uz i ăţ i ţ oP e e luc zi u a as e ţ a căp esoc c {î evă cum să f

u ci c î sup vieţuieş pa uzeflow espec iv Soc e,p e se p esupu e căp ecezi?) sc s şi publ c p ea mulu su ăsp i e p e u i e ş

i î i i ă li hi ă ă


11/82


12/82

P BUL

l i ă şi gre că spiri u lismul omis

olică, e i ismul î vi u u lismuşi subs ţei cuge ă o re, k i sism l, pe ru că u r spus î germ

S â ului P vel. Ace s ă gâ ire ofci lă pov i ă şi m i pr us e o e

l s ţie eco s i uie lege s oriei focci e le răspâ i ă î p s ile şi pic o is ţă şi ră pic e spir crice i s uţie ce re rep ucleu u i

DESCENDENŢA

î f ţ o u iversi e popul ră lî Norm i î provi cie eci epş e ic uri cobi ă, pe ru pre o c

s orie flozofei, cu scopul e ex mimo uri e g i upri e, ui e lsifj e e că re i s i ţi me i ă m i sus:

Ab er epicurismul cel grecesc, o ă, şi m i l cel rom m i pug os icismul lice ţios, pe Fr ţii şi Suroplei me iev lă Spiri ului Liber, pe

i rio b r ă cei m i î ră eţi

i e Lu ilor s i smul li r i rlismul exis e ţi l i secolul l X e


13/82

2 SCU IFEST HEDONIST

Această gând e agnostică sau de a d

atee , mater alistă senzua ist atomistă constituie o l nie de evoluţie majoră, conse şi coerentă glorifcă pu siunea de viaţă şi co bate pu siu de mo e; se opu e miso is şi aloc aţ e propovăduind o eg itate so

xelor; reabilitează corpu senzual supus ce drastice prigo e şi reinstaurează pacea în re noastre cu el prin glorifcarea tuturor art print -o pedagogie a celor cinci simţuri de a nobile (auzul şi văzul simţur ale dis la cele numite de noi ma ignobile (mirosu şi pip tu simţuri ale proxi ităţii ţă de reîndeamnă la pacea înt e sine şi sine, între s cei alţ , între sine şi lume între s ne şi cosîn psa celei d ntâi nici una dint e celela cu putinţă; ea ne îndea nă să regăsim sensu zofei t ce care întoarce spatele spiritu u t speculat v, teoreticu ui pur bri t în bin pră te a e bibl otec lor, ş ne cere nu ţ nem a

decât de flozofa pract că încarnată, deveni de v aţă ceea ce are av ta ul de a i elimuşurinţă pe toţi brica ţii de sisteme, pe toţ vrag ş pe toţ vâ zător i de uz ; v aţa tră tă owfc măsura val d tăţ u ei

Încerc, aşadar, să înscriu v ziunea mea aluc rilor în ac tă d cendenţă conştient find c


14/82

P BUL

nvenţia ş noutat cu or ce preţ, preocup

ru inedit şi dor nţa de a pă ea eşti în av ga dau naştere unor sisteme flozofce monstruoa e duc a înstră narea publiculu ş laar în secte a unui numă de cenacluri absc

Să ci f ozofe pentru f ozof constituie un im

tiflo fc. Filozofa nu te a unu nou a ar a unor co binaţii noi între cuvinte ve

Trad ţia f ozofcă, ce coincide de pe vră inţilor Bisericii cu a de a crea conceptici o preocupare pent u viaţa răi ă ozstă pe ideea obârşia disc p inei ţine de milozofa n-ar av nici o egă ră cu cond ţi

ce şi b ografce a e producerii sale . . . Iogo î din cer, a do a limbi or de oc care

de Rusal i, revă s du şi b ne cerile asuprau a tu a dintre riciţii a eşi . Filozo

odusul unu flozo c al une tranzaer nteli b şi acea p e a finţei care floz

care se sustrage materie : spiritu , su e l genţa sa Acesta p o metodologic re dema te al zează flozofa p oduce e cte redutab

n vremea st ctu alismu u cu alte cuv nmai ieri alal ăieri în şiru zilelor din cal

sc plinei. . .În ce mă pr veşte ţ n la deeaflozofa îşi are


15/82

SCU IFE HEDONI

bas a curată pretinzând o ce în chip un ver

d i mu ţu te pună la pun un d s zit subiect v o strategie înrudită cu soter o o cilor Pentru a citi şi a înţelege un flozo flozofe e nevoie de o psih a iză ex stenţia să pună în egătură viaţa şi opera trupu

gândeşte şi produsul gândirii b ogra a şi construcţia de sine şi ed fc unei viziuni a lumii Orice flozofe îşi are obârş a într-o ra corporală înrudindu se cu o egodicee.

De aici rezultă o metodă de ectură f oz rad cal antistructuralistă ată aşadar cameto m : stru ura iştii împă tăş u rel textului ră context nt c e condiţiile scr epo ti pul împrejură i e mizele istor gra ce sau ideologice contau prea puţin Bi flozo lu era lipsită de interes ba chiar bAşa se ce că opera metafzică a ui Heid put f cit tă netu burat respingând textele acelaşi Heidegger îşi dec ara fdelitatea

naţional socia ismEu sunt pentru o metod de lectură şi de i t gaţ e care îngemăne ă într un ace aş o ra completă publi tă în timpu vieţii autor cor ndenţa u ogr e e şi toate iil

upra aces i edifciu singu ar Sint se r izpotrivit principiu ui sch ţat de a re psih


16/82


17/82

SCU FEST HEDONIST

aristotelică şi sco tică într-un cuvânt te

Etimo o a cuvâ tu uim ică e cunoscută: prin u 6 al erei noastre Andronicos din od al unspr ecelea succesor al lui Aristotel a o tematic operele maestru ui său. Lista cupr uc ă i de etică şi de itică de fzică şi de de meteorologie şi de zoologie de poetic lo că dovadă că Aristotel a rda e toate sub că tratase toate prob e e Dar după cla tematică a volume or a ră un opus apar c abi pe care Andronicos l-a pl at dupăFi că - de aicim a . C c u m imed at după cons deraţi e asupra naturii privită e c pune o med taţie upra lor. Me zi devin disciplina or a ce ce te şi apo a r d a finţei finţă ii. Dar „şt nţa f nţei nu ajunge la aceleaşi concluzi când asupra întrebă se apl că un deist un teist un cr sau când de ele se interesează un ateu.

După fzică nu există zei sau Dumnezeu

fzică . . Comentar u nătâng al lu Iur Gagar n care zburând în ju l Pământu ui în nava lu ţia ă afrma că se a ă în „cer" dar nu lDumnezeu şi p in ur are Dumn eu nu ex vădeşte tot atâta prostie ca şi c l al teo ogil de la Pseudo Dion s e încoace aşază în ctăţ le şi armatele or celeste Faptu că Du


18/82

P BUL 7

inexistenţa lui Dumnezeu, care este o crea

ză is ită de om după chipu său răsturnat, a putea supo a v aţa pe re o are de trăit spus ideea că va trebu să moară într-o bLumea cealaltă te o topică mentală nu fz

În ce mă priveşte susţ n o ontologie şi o fzică materia iste după fz cunoscută, uzi necunoscută iată re este ob ectul m

z ci im ente. lebra înt ebare a lui Leibni ce există ceva ma degrabă decât nimic? adus atâta bucurie lu He degger şi tuturor g lor a aţi în căutare de subter gii flozofc teologice nu se rezolvă cu armele meta

dea ste ci cu armele acelei metafzici m care este a o zi i

Întrebările despre natura t mpului şi spaţi bordarea problemei infnitului, med taţ a caracteru ui etern a lumii, a egerea între dheracl te ă a entrop ei şi dialecti eternităţ

menid ene a esenţei pure presupun m l a cu descoperirile cele ma recente ale astrofurmă rea rapidelor şi remar bilelor ei pro

Ast l astrofzicienii ne învaţă că nu pu gândi problema infnitu ui, a marginilor fnitîn drul depăşit al une geometr euc idschimb în lo elativităţii genera e spaţiu


19/82

SCU IFEST HEDONIST

permite o rezolvare conte porană a proble

to logia ac ală a un versu u ne ob igă săîn termenii uno spaţii cu ai ulte d mensÎn una d nt e e e, trebuie să ne înc ipuim din care put ieşi print -u a din ţe, reintrâînsă în acelaşi vo um prin ţa opusă. em confguraţi s ngu are c posibi ă o vari t ron că validă în top eucl di ă: un nive

ară margin . .D cump irea produsă de trecerea de la lum

înch să la un versu n n t a spor t odată de la topolog a clas că a topolog a contem l ardele de ga i pierde ea n versîntr o coalescenţă ce înm unchează m l auniversu i, apo pr enţa der zo e a omu

cosmos având n tăţ de măsură ce depăş gerea o enească cum să ţ ep ez nţun tateaan lumină ech valentă cu drumu p c de um nă în spaţ u în răstimpul unu an c de de k ometrp secundă? , toate ac t

permit în psa o căr Dumn eu pempersonal a oric u ipotet c arh tect sulu o ontolog e atee o meta zică ma

Oameni habar n-au ce oc ocupă în unDacă şti avea o repr entare d pre carac nemăsurat al cosmosu ui şi d pre lipsa de înstate a ex stenţe lo Ne privim viaţa drep


20/82

P BUL 9

t atât cât existenţa unei nze pe ra. . . Plut rea

ei e eride pe oglinda unei bălţ stă te rer ct destinul fecăruia dintre noi, cei carch pu m că repr entă un un ve s în sOr, ptul de a ne şti finţe muritoare, derizoecătoare, agile, ex stând temporar în el ardelor de planete a ate într un cosmo1 cultă decât de legea grav taţ ei, reaşazntrul e înseş : un a căru substanţă este nea

l Religia vinde bule ş m tu , spuneentru a conv nge mulţ mea că a trăi însl ce decât a muri o , această nebunie e

ntra-adevăr radica O o og a mate al stă, meta z unu

ent a t l spus, a conduc a o înţe

lepci ne de nă de acest nume. Pentru asta eent să cem apel a înţe eger natur şiostru în această primă ver gă a l ţului co

g c U tarea naturii, sau confscarea ei pă ătorii contempo i ai ideii că natura t

v tă obiect conceptual tr scendenta adevă concret t, î oţ te şi de n te tot n hilismul conte por

Na ra nu e te ceea ce n i câ vaor i con orani ai lui Ro


21/82

20 SCU IFES HEDONIS

propriei r na ri, alim n o reli e

d up r li e eco mulScr er le tastrofste îmbibate de aimoa

meneutică a icii propusă de f ozo Hans J pun în m şcare cauzalităţi mag ce ş aruumeri omu u r nsab l tat pent toate tele eco og ce negat ve sub pretextu or ginar repr entat de ndustr al zare

Cei re c atâta în urul înc z rii g ob nu acordă de ob ce atenţie nomene or zice de p ldă n uenţelor a eatoare maîn cursul ului g actic defn t de t mpul n pentru ca Soa ele să ş descrie traseul or ju u centru u Că i ctee Într adevăSolar e ctuează o rotire completă în centrului ga ie în226 de m l oane de an perioadele de înc zi e şi cele de răcire a tîn ncţ e de ea ră nici o egătură cu cee sau ceea ce sunt oamenii şi pe bună drepta

mosul neavând n ci o nevo e de e .Necunoaşterea locu ui pe re omul îl ocu cosmos se con ugă cu necunoaşterea locu

re-l ocupă în natură Greşita înţelegere a t nie cheene a voinţei de putere îşi găseşte a

expl ţie cândva Niet che a scr s pe ude hârtie inclus pr ntre ente e stu e S


22/82

P BUL 21

u n a me t dDinco bine şi ău care

x l c tează atura vo ţe de putere cel r pla te a ăţătoare v de de soare cens l ava l se spu eSipo Ma , e înlău u stejar cu braţele lor, pâ ă d, în

ă, rezemate de el, dar înălţate mult de

p , aju să ş desch dă în pl ă lumdr du-se cu a lor r c re"(§ 258) ată dec e vo nţa de puterem ca ea vie i ca e eşta .A cu oaşte f nţa a cee ce este înse m

u t vo nţa de pu ere Lecţia de înţe p a e e-o o ră N etzsche e î deamper m meca sm celor ce su t, să

nţ ce ce este ş apo , cunos d-o e, s o vrem as el, ar apo s o

l zo l numeş eamo a-ţ ub propr ul dn rm ă e def te sup aom , o f u

că ş metafz că atee, m ter al stă, al opusă ca caturilor sociolo ce şi po

d n el o best e pr m t vă, ră c ă n c o le e. N et che ne o ră dec ţelepc une flozofcă confrmată de î văţăt

ofz c co tempor eSe time tul a r ş deo ivă depl a

e spre cosmos dau naş e e une sen ţla Lo î coace o num m subl m


23/82

SCU IFES HEDONIS

o tolog e p act ce Spectacolul vast tă

spectacolul mu ţ lo ocea ulu , tuu u , t ăs etu u , to e tulu , gheţ lo vast tăţ u u au ag u stâ esc î o tul că su tem o co şt ţă f tă, î gustă, de zo e Acest se t me t ocea c

ut exp es a lu Roma Ro l d, u u e el g , c t ă ea legătu ca cosmosul ş cu atu a d ca e cem pa

Colapsa ea u e stele expl că o gAceastă teză ast ofz că pulve zează pot

.Secole de a â du a s t c o ş te ea atu î scopul de a e supu e po u c lo sale Să e t m de şam a m sm de totem sm de polite sm, deOdată cu apa ţ a mo ote smulu ev e e c ti cultu a a deve t a t - atu ă, mosulu ca î t de e fz că î voa ea u pa aps holog ce mpot va aceste pa

el g oase ps holog a vo beşte desp

mate al î sc s î t o sto e co c et


24/82

PS HOLOG A

Ca d scurs despre su e ps holog a suecol încoace atra a nes ă a bu aţ e

re d smul a coagula un n măr de descu de câţ va modeşt oamen de şt vremea sa semn ţ a v selor sensul

a elo ra a e ps h pa l g a v x s enţa unu nconşt en ps h

n ermed ul cuvân ulu descoper xclus v gen ulu lu reud Istor c ps hanal ze au arătat te d ntre pre nse p e med culu v enez se da orau

ă or pe ca e ot el s a strădu să- u are S gmund reud a reuş o lov t lowfcă mpunându-ş d sc pl na pr n d p m l tar a puter ma în â la V

us r a în uropa în Amer ş în cele pe întreg mapamonduln înD ih li (X5) reud scr a


25/82

SCU IFES HEDONIS

]os B A ta înainte de a se ră gândi, ceva ma

t iu ş a revend ca patern tatea depl nă a displinei Ideile lozo lui şi p ihologului cl nancez P erre Janet au f t upuse unui ja masi

de către Freud, înainte ca Janet însuşi să e e icha prin osâr a lui Freud şi a sci lilor lui, drep

hoţ al ide lor erou ui vienez, un hoţ mâna de semitism şi invidie două acu ţii s rivitoare.P i anal trece ast i drep invenţia unui sin

gur om: S gmund Freud, deşi ea a ex stat îna nlu Qose Breuer şi Pierre J et, şa cum am v ut)în vreme lu (Gro A er Jung Reich, FerAbr am şi zeci de alţ contemporani deosebit deac ivi) ş , bineînţeles, după el

a min t, a inven t c u abu-t îndlun a t in punct d vedre teo-

retic cât şi prac c.

El a recurs la pract c medicale diverse, ame

tecându le adesea electroterap e, balneoterapipnoză, cocaină, masaje uterine im ostaţia mânilor Foarte de impuriu, el a rmă categoric

sihanali e e o ehnică e cace care trate vindecă pur şi sim lu prin schimbul de cuvinte

a se vedea în acest sensMeto psihanali că a luieud (1904) Desp e psihote apie(1905)Şanse


26/82

PSIHOLOGI 25

hanali „sălba că"(1910)Numai că d i pre

de să trate e şi să vindece exclusiv cu aju ohanal ze reud prescrie în1910utilizareahrofru ui" (sondă uretr ă prin care se inject

ă rece în membr v r l pent a trata un pacienn st) . D n două una: dacă psihanali trat

v ndecă s hrofru este nutil; ar dacă s s e utili rea psihrofrului sihanali nici nuează şi nici nu vindecă nimic

Freud retinde că a descoperi inconşt entunind de la pacien�ii în inş pe canapea ş

�elunga ă pract că clinică. De pt însă ma t bula� ei el procedează în chip perfrmansfrmându şi ntasmele individuale în adevă

univers e Aşa a procedat cu mplexu Oed in pe care a avu o pe la v s a de pat ci

i de a se cu ca cu mamadupă a v u o probil goală în t mpul une că ători cu trenul

olată la în r um i ate De acum înainte numai indcă şa vrea Freud ecare copil s se culce cu părintele de sex opus şi să l ucidă

ărin ele de acelaşi sex

Deci inconştientuleu ian este incon-ştientul l i reu · în acest inconştient

psiha l l g eşte ceea ce el îns i a pnu ceea ce ar ista aco în chip obiec


27/82


Potrivit propriilor sale spuse, el este mai degrabă

un conchistador cu alte cuvinte, un om care nu se mpiedică de morală nd e ho ărât să ş atin sco u le, u nost , o at tă r nden purtată de el de a lungul anilor, să devinăbogat şi celebru

S d le istoricilor psi alizei arată că pretinsel vindecări reali te de Freud ş descrise n lucrarein i u a ăn psihanali n au avut niciodată loAşa stau lucrurile cu Serghei Pankeiev, imosul„Om cu lu i , e care Freud l rezin n1918 nDin to unei nev o in n ,ca e un ca vindecat În 1974 nsă, bătrâ ul Pankeiev ajuns oc ogen , i recize ă unui jurnalis că nu s a vindecniciodată că merge n continuare la psihanaliscă psihanali i a cut mai mult rău decât bineAvea să moară la este nou eci de ani, după maibine de cinci decenii petrecute e cana ea .

Deşi n exte şi n prac ică se dovedeşte om

fbă ocrată misogină politic e conse ato ed i s a m trivit or ei frme de eliber e s ualăşi a s rijini regimurile au ori e (singurele capab să ngrăde scă revendi ile pu sionale ale mu ice trebuie inută n âu), psihanali eud ană bene ciat de o enormă ne n elegere din partemiş ii contestat e din Mai'68:aceasta din urmă


28/82

PSIHOLOGI 27

intre ţii) lă ând impre iapsihan i maes

ului este o disciplină emancipa are liberminis ă progre istă raţion ă . .. N s ângaeudi ă s a ons itui m trivindu i se lui Fr

L re vreme de ani de zile a ombătut din ră ute1 u de i na a tă ramură a ih n izei

re a respins o cu otărâreAşadar o sihan iză non eudiană de s âng

e cu putinţă:ar cuprinde sub frma to a âtoriere deschise şi ni odată ncheiate an

si ologică" a lui Janet „ eudo marxismul" lh „ sihologia concretă" a lui Politzer „ps

gia existenţi ă" a lui Sartre.

Probkma care sepune a reg i ca a

mate alismului psihic opus i alismuluiincon tientului eu ian e a restaurarealul concret opus negării eu iene aistoriei, e a înscrie psihanali într ologică prog esi tă opusă pesimismuluieu n în chip ontow c cons ator

a reabili co ul i n t op parapsiho-w ei vieneze.

Cum trebuie deci procedat? Cuvântul este omoleculă creierul este materie structura sa es


29/82

SCU IFE HEDONI

trateze şi să vi dece, ducâ d a restructur i,

iste î u ostru e circuite or psihicriorate de su ri ţă: so stu A i divorb de a despre u aseme tratame t, baî prac i , î seco u V ea î ai tea erPsiho ogia î ţe easă ca psiha iză opr upu e racteru co cret materi subieşi a istoriei, dar mai presus de toate caraco cret materi subiectu ui î scris î is

Cuvâ tu trebuie să co tribuie a co stunei re at i e să co ere se s haosu ui e

persoa ei ce so icită se icii e u ui psihcazu traumatisme or care nu ţi de dompsihiatriei, psiho ogia este o artă a co strucreco strucţiei de si e Ea produce ordi e eţi ă î dezordi ea o to ogică.

a es se s î treţ e o re aţie strzo a î ţe e ă drept artă de a tr drept code si e drept mode are a propriei imagi

Până ium l Bisericii Catolice i mi absolu a pa i apoi a sco-f/ nu era un iscurs tehnic

i un îndmn către o pra că ten

Î ţe ep iu mari or şco i f ozofce sstoică epicuria ă ci i cire ai presu


30/82

PSIHOLOGI 29

�p ri u e, să e tra s rmăm su etu (m

e ru puri ca de ecte şi a trece dig ase , a icii, a sp mei, a pasiu ie al î ţe epciu ii, î tărâmu u de

' ni ă ea, bucuria, ericirea, atara iazo e.

o fa hedo istă propu e o psiho oggogie o etică, o erotică, o este ică, o bii ică . Ea (îşi) propune, precum Epi

rie i şi mai a es precum Lucreţiu, ud cu s tu a luc u iloast î cât fecare să ş

g ocu î a ură, î ume, î cosmspec iva u ei vieţi împ i i e viaţanin u se ca viaţă pe e e ar p ăcea s

Î K d ă dacă acest ucf cu puti ţă Ştii ds ha să vrem că de pe acum ceea ce amv de repe â du se, î ipoteza u ei e

t a ceri


31/82


32/82

3

ETICA

Iudeo creştinismu �i-a pus prenta pe cunoea noastră vreme de p ste un mileniu de la

istică (secolele XlaEncic ped ui Diderot �i d'A em (1751-1772) de a conve r Constin (anu312)la i otin ui LudovicX (1793)

e a ătat că un rege de drept divin poate decitat ră teamă de pedeapsă

Dar că biserici s au golit spirite aurăm impre ate d învă tura creştină:dva rea co ulu a s i r a o-

i r a că ii a p iuni r a pu iuni r,a eii, a p cerii a bucuriei supraes -rea ce mului a su e nţei a r un-

ţării, cu coro rul lor miso nismul şicraţ a . . .

P t i it d iţi i l li i t i i


33/82

SCU IFEST HEDONIST

de dincolo ce con e ă sens lumii aces eiaT oa e

religiile şi const uiesc edifciu pe p sibi itexisten ei unei realităţi a ate dincolo de realitate şi tocm aceas ă realitate ireală explic , legiti justifca realitatea reală ugustin exp ică n det cum ntemei Cetatea lui Dumnezeu adevă u

Cetăţii Oa eni orEtica hedonistă implică o lup ă a eologică Nmescateo e disciplina care repr in ă n raport cu negarea ui Dumnezeu ceea ce teo ogia rep zintă n rapo cu rm ea sa o contra propuneteoretică ce decons ruieş e fcţiunea eligioaexplică rjarea istorică a miturilor scoate în ev denţă mecanismele psihice de creare a idoliloa aliz n detaliu procesu isteric prin e sinelepropriu, sinele celorlalţi şi umea însă i sun pri de realitate, ducâ d în cele din urmă a triumpu siunii de moa e, ca numitor omun al celor mono eisme constitutive ale psihicu ui occident

teismul are o istorie Ea a s adesea scrisă

credincioşi a se ce că au s numiţi a ei mu gâ ditori care credeau n Dumnezeu, d credeîn mod heterodox, alt l spus într-un od di rit

ă de ce f dori cei e i udecau u s a socotiţi a ei gnosticii poli eiş ii, deiş ii, fd

pa teiştii e crede u toţi n Dum ezeu d asi u cestui ve hi emnif t un e ifcat e


34/82

CA 33

Defnesc bi e nţe es ateis u drept o neg1

şi ţişă ui Dumn eu d tot d tă şi m drept de a demonta ca pe o jucă ie iluz1 e po tă est ume

ci Dumn dsi r r ca fc une, ca personaj d roman, ca ocreatură uti pent negarea secu ră amo i, ca o câ ă necesară acomo i cuneantul care ne teaptă.

Ateologia descompune fcţiuni e construite erea evită ii adevă ului ontologic u tim: arezen a noastră n ume nu are sens decât

" n şi pentru dispariţia no tră din lumeDe aceea pe lângă acest ateism ateu există

m creştin cel m i volatil dintre toate At 1 in neagă existenţa lui Dumn eu dar acc

consecinţele etice a e lui Dumn eu: el lasparte idolu major dar se nchină tuturor i

orminori e l nsoţesc: iubirea de aproapele1! rea păcatelor nto cerea ce uila t ob

qpentru tra sce denţă pre rinţa pent idea1 ascetic etc

u susţin u ateism ateu e pe lâ gă ptul1 · gă existenţa lui Dumnezeu şi propu e de


35/82


etici post-creştine ce de v uie n tura to ică a un

mor le impractic bile c re genere prin chacest pt vinovăţii inevitabile de ul creştinntr adevăr neputinţă de atins imit ea t pu

a gelic ui Isus sau a c davru ui răstignit Cristos cea a erou ui o ologic e lo it n

şi cel t obr cea a omu ui e nu judecă ni odată pe nimeni duce n ade ărul şi re litateacestei lumi la o viaţă de martir ..

Re litatea es e violentă şi brut ă i r renoastre cu ceil ţi ţin de e ologie; or aceast

nvaţă că dominarea şi servitutea posesia uteritoriu şi necesitatea de a l m c lupta tutupentru dobândirea puterii care revine nsă do câto a osirea r ei şi a vicleniei uneltirile c re sun tocmite grupări e viole teoa e acesteane obligă să gândim mor a pentru o ume re şi nu pentru una ide lă şi a tasmatică

tic mea ţi e seama de Auschwitz şi de Gu

de scismele brun roşu şi verde de genocidemij oac industri e sau ar i n e (HiroshimKigali n Rwanda) de d lănţuirea pulsiunii

oarte n secolul Mor a creştină duce directa abator Iubirea pe tru cel ce nu meri ă a f iu

u e de dori ; nto rcerea ce uil lt obr n c ui care se pregăteşte să te gsau să ţi taie


36/82

E IC Je a i judeca pe oa enii nedrepţi ma efci pe

duce a nihilism etic ră a m vorbi despre 7ădicia de a ne închina a idealu cetic a t l de a muri în via ă find aici şi acum de a ne s

ca viaţa ace ta de care suntem siguri sub preă după moarte vom răi veşnic

Avem adar nevoie de o regu ă a jocu ui imentă e să re ze a corarea moralei în teologieşa cum s a întâmplat atâta vreme sau în şti

a cum consideră unii Etica n- e decât de c ştiin ren rea la scenden div nă ca şi la tran

ndenţa matematicii Revoluţia estetică în ptu Marcel Duchamp este cel puţin în par evolu ie a materia elor Ca să încheie o da ău otdea amaterialele nobile în (scu p bronz pictura cu aur sau cu a bast u tra

biectele din fldeş templele de marmură etcna s l decretea ă demnitatea egală a tuturorateri e or sib e hâ i onu s a d eu

a l obi manu rat e putem adă

istenţa personalăS tem o materie b tă e eb e prim rmă Ceea ce suntem e rezultatul deveniriacă nu devenim nimic nu vom f nimic sau cul un crâ pei din necesitatea o bă a cosmo

ui De ci ecesit tea de a da rmă su etuateria a cătuit din creie nost u şi din sistem


37/82

3 SCU IFES HEDONIS

căci neputând evita ca acesta să se insta eze

sine şi să conducă la o fin ă înzestrată c un su să batic l trebuie impus de voin ă pe tru a blânzi rţele, pen ru a sona rme e, pentru obţine contururile existenţei noastre. Problemaeticii este modelarea de sine.

Imperativul categoric al eticii hedo iste a spe ect rmu at de Cha într-un a orism lip de echivoc „Bucură e şi bucură la rândul tău să ci rău, nici ie, nici nimănui a tcuiva ia ă

ce constă întreaga morală "Bucurie pent sine pent ce lt,

i n urerea p t sine p t ce -lt iată un pro am istenţial re us ul său . . .

Concret vorbind a el spus, trec d de la etică(teorie a idea ului) la morală (teorie a practicii)mora post creştină respinge iubirea de aproapîn emeiată do pe p ul că este aproapele nostrIubirea de aproapele câ d acesta merită să fe iubnu dică nici o problemă în âmplă însă a ci câ d nu meri ă? Ce se po te spu e despre dato

de a ţi iubi aproapele (ba chia despre politînto cerii celui a obr) în c u rel ţiei dintre


38/82

CA 3

te in e? erul mprac cab mora ei creş

t ne ob la o mora ă m m es ăprac b ăDe aici necesitatea de a construi mora a ponind de a sine, căci pe terenu metafzicii adevă on ologic al lumii este so ipsismu . Fie e defne

n cent a lumii şi const ieşte rea itatea pornin

de la e . Inclusiv, şi m a es, rea itatea etică in biec ivi a ea După m elu cercurilor concentşadar ntr o ogică aristocratică, ptu de a fau exclus e hotărât de pozi ionarea n dispozi

s sau a easă este acela sau aceea care acca ie hedonistă n cadru că eia se construie

oi, o in ersubiec ivi a e n e trium pu siu via ă; exclus sau exclusă este acela sau aceea această relaţie dă n â e a e pulsiunii de, ne tivităţii, distrugerii, pe ersiunii, su rinţePozi ia ocupată n cercurile etice a e celor

u ste niciodată dobândită defnitiv, ci, dimpoivă, e le tă de ceea ce a s dă ui sau nu,

egativ sau pozitiv. Cine dăruieşte bucurie capăt

ucur e; cine hă ăzeşte patimi şi dure e are pe m gina i e nu de ură, nu de dispreţ, nu depu sie sau ranchiună, nu de a tipatie, care r

su etu prin toxine e deg ada te a e reseentului, ci de a un rea din cercuri e sa e eti

e eliminarea din umea saDobândir bucu iei pen sine este p o


39/82

3 SCU IFE HEDONI

Dar bucuria durerii la e e supui singur sau la

e sup p al ul te e mă a ci câ d pur de dintr-un pac cu un partener gata să l semn ea t el spus un partener e ş ie ce vrea e întrmin e şi ucid cu privire a oa e implicaţiile rîn care se angajează.

To aşa bucuria o ri ă celu la t poate ridicaprobleme Căci bucuriile se const iesc cu rea iele contra e tacite limp e u atmu ţi delin enţi relaţiilor o a imente însă

ntasme dorinţe solipsis e deliruri uate drea i ă i şi e const cţii ifcia e ela ate pe

or v s i o a ii sau une e le acordă m mu consisten ă decât acordă ealităţii.Încă carea cot ac lui clivaju eului e opune o p e să ăto

şi ucidă uneia nesă ăto e şi întuneca e conducimpasuri în cadru intersubiec ivi ăţii

ne dscoperă un dlincvent al re ţ i rştie că acesta va rămâne mereu ace isoluţia pentru a pro uce p cere prinprof ia ce u ăreşte evi rea su rin-ţelor este atunci excludrea, ieşirea in

ispozitivul său etic . . .


40/82

ESTETICA

Ar a se schimbă din ce în ce mai repede A'J S, a începuturile umanităţii, în măsu a în car

c poate vorbi de ar ă în legătură cu semneistorice, o epocă tistică dura mul timp A

a ă cu trecerea vremii perioadele s au scut l că tă i o �coa ă artistică poate ţine de

aţă până seara atât câ e nevoie pentru pra unui spectacol mani st . Durata lung

oriei lasă ocu agmentărilor: timpu curgede spaţiul se contractă

Prin urmare de Duchamp încoace, ar ae ntă nu atât ca u cont nent, cât ca hipet -adevăr ui Duchamp îi datoră lovitura

\ estetică ce a inaugurat organi ea întregii ar care, în chip convenţiona o numim conterană Moartea ui Dumnezeu proc amată

ie c e înŞ i i ăse însoţ e c mo ea


41/82

0 SCU IFE HEDONI

a lui irne şi al ui Nie che) prin el d

re y- 1 a ău.n 191 ana stul, cum îi plăcea să şi spună,p ezintă u piso r umpă at de l un negusto obiecte sanitare, sem at „R Mu " Obiecintitu atFountain,este re zat de comitetul de

selecţie a unei expoziţii comitet din c e ce şel p e Duch p scrieC ul R Mu ,un exe întemei ar a contempora ă Leonardo da

Vinci rma că a estecosa m Duch pîm inge a eastă defni ie exactă a imita extre

Î n advăr, nu istă operă d ar însine, nu tă umuseţe absolu s in

rept eta n pent m urarea obiecte r

rea şi con care arf i mu sau ipuţin umo e în nc e d apropierear mai mare sau mai mică d Ida

ncepând cu Platon e-şi edifcă estetica pe

acest dua ism între per cţiunea Concep ului exitent într o lume a ideilor şi precaritatea Lucrulu

Denumirea lucrărilor din sti u iniţiat de MarceDuchamp( 887 968)ca rmă de p ot st a adresa ma-n e ei trad ţ o ale de a înţelege creaţia art stică; autexp nea b ecte anale, pe care le prez n a d t o

d i tătăt V i D h f t d


42/82

ES CA

sten n eg st u c nc et t ecând p n

l crarea aC ca fa l i j ca e, e exa tămen u în dauna en mena u u şi prin csm are se f seşte pe s ă argă de rumu e

nă ar a este dea istă măsura ei este idearce Duchamp îşi pr pune să răst a ne p a

sm ca e d m nă arta de peste d uă miLU e în epând s a terminat cu umea de ap i

al l umea esenţe r cu ceru inte isce denţa e e ind în c te de umea

cretă imanentă existentă integral ai i ş acT ui Duchamp: p i it ru cree ă tab u .

De pt aşa au stat crur e dint tdea ndarea unei răst gniri necesi ă sumedenie

rmaţii Ne p tem mu ţumi cu imaginea uicXV din p rtretu ea i t de Hyacinthe

a d ar cun şterea simb u i r artei c ele rei n ţii a e regali ăţ i herm na

a rul spada c r ana sceptru tal an ui etc.) ne aj tă să edem în e n me

ni mai s btiA a c ntemp r ă exacerbe acest ra ica ism elect p ent înşi de p tri ă a a ei De

ea r irea nai ă a unui s bie n ult trpera înt n ja nic pr d s ipsit de semni ca

Dacă j mătate de drum este pa cursă de artisteala tă j mătate treb ie parc rsă de pri it r D


43/82

SC MN FES HEDON S

gust dem e de acest ume î tr o ume î c

mai e istă i iţiere?Şi totuşi divor u di tre mare e pub

co temporană u a e drept si gură u pubnumeroşi a işti" sub prete tu co ceptuîn ar ă ită că mătate di drum cade îor şi prod c opere văduvite de se s de i tin e genţă de sem ifcaţie Aşe te sub shi ism i producţii e or e primă radica ism a sem if aţie cât o ipsă dese ţia ă A copia pe Duch p î seamcopia a t spus î seam ă dacă vreţi ade meşteş gar în ni i nde art st.

E istă astăzi o ar ergardă acteri7tă pri

că şi reve dică statutu de ava gardă ctotodată copia usţi ută şi î treţinută de si stit t de d ri e regio a e pe tr tempora ă de proprieta ii de g erii de ude reviste e de specia itate de pre ţatori treagă me e itistă şi c mp it de a tidemdisimu ată sub zorzoa e e radica ismu urevo uţio a . Deşi Duch p este i co testavo uţio ar u e s fcie t să te proc am

a ui D ch p să meriţi epitetu de revonar un aseme ea demers sem a ea etimo


44/82

ESTET CA 3

r ent l cu repetări a e trecut lui sub p etex

viitorului.Duchamp revo uţionea aşadar ucr rile pouă p a uri: înve tind pe privi or cu o re

bilitate n proce l crea iei estetice şi totoa m am văz t, revolu ionând materia e

O tă cu ianţa obi ctului său sanita ,cu „c escăto ia e p a ", cu utili eagh sului cu a ătu ă me lică a sâ ei,

a s c i, a ca i a pU cului, a plumbului, el con eră mate ei ce i mai puţinnobi , că nu chia ce i mai abjecte, odmnitate est tică o tă cu e mate aadvă ată, mate a lumii, capătă un cîn muzeu

Descope irea ace to posibili ăţi deschide pe supra icitări n dome i l materia elormente de provo e (mate ii feca e, gunoi, d

v e), elemente corpo a e (p e e, sâ ge, oase, ii i păr, ăsime, j ), imate e (s e , lum

U oare, idee pură, imagini video, limbaj, vi eeroclite ( ablă, s ară, on, co i, c rpe m

re res uri de mâ e, ha ne, a ima e mpă'X eriment le ( efe celu are biotehnolo i hi


45/82

SCU MN FES HEDONIS

Faptul că sun em con empora i cu a a zilel

no tre ne interzice di ta ţa ea atunci c d mulăm o judeca ă de gust Totul ind po ibiputem sesi imediat ce va dă nui din acest a samblu pentru a expr ma cel mai bine epo . Picturde g ng şi podoperele sun deopo rivă pr en

pe pia ă; a torii specia i ţi n scrieri despre contemporană oa nu atât pe tea storiei saua lozo ei cât pe cea a nevoilor clanului carhrăneşte Artistul prijinit de tat stă alături a istul s ţinut de un mecena re l înt neş eartis l de ariergardă ce şi revendică tatutulava ga dist într o în ăţire bine venită Revma eria elor de chide poa a unei mari să ăciia cunde sub ntitate trava iul cu adevărat critidi cil de reperat în r o lume în re vizibi ia ei es e org ni ă din motivele cele ma metile cu pu inţă de indi izi care unt deopotr

judecători şi parte în proces.

Sus n dci necesitatea d a ne amin căcă vr să i fm fdli lui Duchamp,nu ebuie să l copi i să l im

Aceas ă depăşire presupune o câ ă re a a

e o o ve şi nega i e şi renunţarea lme e s hopa olo ei a erist ce e ci nd


46/82

ES C

a o lia regresia ktsch ul eliti mul

� l De a ci decu g în r un prim mom1 H e propuneri critice de cură are a grajd A giasTempe a ea conceptual smului şi reînnodarea

i or cu ide ul revoluţionar al lui Duch

I· a oastră pare mai degrabă este i7n ă şi 1 ă de t a istică Abuzu de concepte d1 eptu şi fâ şeşte chiar prin a ruina orice p

1 de creaţie Exi tă n ar a con empr ic curent platonicia e a rmă suprem

asupra sensibilului mergând chiar pa ia căpoate renu ţ la sensibil n bene ciu

11 conceptuali m pu . Pi tura monoc om1


47/82

SCU MN FES HEDONIS

D irea e mului au t şi s itu compla

cerii solipsism a celor c re pun n scenă ban rivia i t şi golu vie i lor cotidienetotodată a pune laola tă dejeqiile ecreţiile sdeşeurile proprii batistele murdare sau r fe

g ate e de-aju s pentru a da naştere unei direcmajore n a ta contempora ă de pildă s b rub„Mitologii per ona e . . .

Combaterea şi ii mă i şi denun areaope elor produse potrivit principiul i clonăriispera secretă nutri ă de ce ce le produce obţine un loc n negu toria birocrati7 ă re a dvenit arta contempora ă Cot operelor impde cla ul artiştilor şi colecţionarilor a propririlor de ga erii şi jurna i i or a pre tonegu torilor ce din priciul to a regula deaur a a ei timpului Producerea i reproducer năpădit creaţia.

5.Rup a eli a obiec lui ivial şi re zude a trans rma obiectele socie ăţii de consum

feti uri a e religiei es e ice Contrar ma ifteoretice ce le sunt asociate acumula de obieasemă ătoare coleqiile de in trumente a e vicotidiene ngrămădirea produselor de lo incuren ă nu su u ciente pentru an ştere unuidisc rs critic despre socie atea de cons m Cepare a denu ţ t este n c ip p ado t gu


48/82

E CA 4

6 Aboli ea mniei ki ch-uluie trium sub

chipul unei arte fa s popu are dar de pt de pgust Dacă căuta moment emblema ic pentru de denţa a ei contempo e prin e n impasprovocării şi a repe i iei ktsch ul ne ar semin ne . Ace te p etinse subversiuni consadevăra e demagogii sub umate logicii pieţei,

re o sco bru a la lumina z eiRup a pasiunea thanato care ara ă î

ce măsură arta contem orană ămâne prizonieî chema c eşti ă a Răst g irii a imită ii

ui lui Cristos şi a pasiunii entru ma iri Aceglori e a negativită ii trece print o complezep ere î sce ă a dureri pri uti ea daî chip de obiecte a istice De la , Aq o

vienez" la „Body ar ", trecând prin diversepe rmances iba e, cul u p lsi i de moar e n ro important î a ta ontempora ă

Pent u a continua momentul cri c şi negator propun o a tu ine este că po i

vă pe care o voi numiestetică cinică înaminti ea gân i ii c i ce subversive şan p ni e a lui Diog e in Sinope

f l cinic b ma c al An chităi eceş


49/82

48 SCU MNIFES HEDON S

se de neşte prin depă irea celui ce a ina

gurat depă Ma cel Duch p, dublată de ppunerea nor remedii pen ru nihili mul actu .1 Rev i ea i nen ă şi a cora ea n pr en .

P oblema con ă nu a â n reac ivarea nea trec tului pentru a ce din el un prezent upretextu de a ma viitoru , t n dorinţa de pzent de sondare a rea ită ii de restaura e a ptrupului a cărnii a m teriei a lumii mpa otputerniciei i ,a Concepte şi aFo epu e În rebarea lui Spinoza „ce s ă n p tecorpului?" n a primit ncă toate răsp n urile pb le ir ia pri leg ată de aqiune constă n rea n scenă a mito ogiilor corpului păgâ pena in ta ra epo artiştilor n rnării

2

Des eş narea că ii,rup cu corpu c eştinschizo enic sfâşia ntre s e l luminos şi păcătoasă ambele gu tâ d n mod specia putr

ia davr , morga preze tarea adevă uluilui-maşi ă a că it din c rnea ămâ tată de v

re nnoda legă urilor cu a ta a atomică nvsă mb â zim moartea i să murim decent ccuvinte: ă t ăim decent.

Pune ea în mişca e a unei meto e ironiceit a s rma ea umo ului tr un a tidot a cot lui. Pa nodia ges ci ic de ip an icdiogenian construirea unor erii ludice deschid


50/82

ES IC

austerităţii conceptua e şi idealului de asceti

apolinic a u o p oduqii sinistre prin actelor p r in elec aP omova ea opusului co ului p tonicprin

interogar postmodernităţii tehnologice Lucrâasupra corpu ui privat de rac eristicile lui naturesenţia e asupra cărnii red se la n simplu a ia upra apariţiei u ei ma erii noi, trans rmânopera de artă într un laborator estetic nde ianaştere e i şi politi viitoare artistul ar deveu demiurg un intermediar us ic între rea it şi minunatele a e po enţia i ăţ

5 Ins irea unei mo ac une comunica onalâ d act de moa ea r mos lui şi de necesi

de a ofe i un ou mod de întrebuinţare a opere

d pă încheierea celor două milenii de a ă p atonia ă vorba despre res a rarea unei in ersivităţi c pub icu oferi du i oduri e şi mo de utili re pentr citirea lumii re în lior, rămâne ermetică Prea adesea ri m în

contemporană vorbi ul în dodii obscuritateaa sele pro nzimi, mi socia ă şi crearea de ilu

estetice ta a devenit prea mu t un însemn soci cre cla u i doritoare dobând disti c ie

socia ă şi să se separe de publicul la gO esteticăcinică solici ă imperios democra i ea aspi


51/82

0 SCU MN FES HEDON S

a mizei socia e şi a referinţei e le timea . A

trebuie să une că, nu să separe.6 Reinstitui ea valo ii intelec alempotrivadiscursurilor legitimatoare care însoţesc adeoperele n ându-şi legitimi a de t prin ciunor autori ( arte adesea lozo. . ) deja legi

imaţi Aceas ă spoia ă de cu t ră c nde o tură de pt. Va oarea estetică a unei opere trebumăsurată după încărcătura potenţi ă a sch mbupe e le generea Nici popu ism, nici ezoterismci date i d lip ur le i incompetenţ instituţ şi mediilor de in rmare în materie de pedagogia se ul i o democrati e veritabilă a operO ice re e ire la acterul net a smi ibil arien ei dovedeşte ipsa conţinutului ce-ar trebtra smis Revoluţia lui Duchamp e proclarolul privi or l i-a i t obligă la ed rea privirului-a tist

7. P mova ea sublimuluiîn chip de pri cipiconstit iv a ui Fr mos postmodern imane

ici i ac m, accesibil Sublimul presupune o oe-l riveşte pe subiect prin măreţia, prin puterprin r a ei amin indu-ne tuturor lipsa de însemnătate a inţei noastre în cosmos. Ar a pentr Frumosul a mu it poate ă vizeze ublimul.

tfel d v ne o prop eutică a eticii indcă


52/82

E ICA

ţial pr alabil mod l rii d in R ol ţi

rial lor iniţiat d D champ n p rmit dinSine n mat rial c ptibi d a primi o pot i it p incipi l i t tic. V chi l înd mnaf e in v no ă o op ă a d in limp dac m pa n l ni i i m l i D champ d

cal c t abordar poziti a n n rat or po ibi


53/82


54/82

5

EROTICA

Etica c prind oero căîn ca ncţion aconsid nt tic g n al principi

imp rati cat goric „b c ş b c t " c rc i tic cţia şi xc d rproc ar a p c rii sa d p icin i a s fpact bal în proi ct l in rs bi c i md sin o r g iman nt a joc l i.

S pri im l cr ril mai în am n nt: în matd in s bi c i i a s x at a m dn corp ca a s şi intoxicat d c p s

mi nii d i d o c ş inism Simbo isticorgan o sal citi a i în ch i d alistn nţa chii opoziţ i într d h şi mat ri s

p spirit şi s bs ţ g d to şi s bs ţîn ins n m nal ş f nom nal psihic şi soîn car g ori ca a prim l i t rm n d blao d sconsid a a c i d al doil ) da t şi mai al s împ rţir a p s x b rbat ş

i f l i d b î


55/82

54 SCU MN FES HEDON S

Înd mn d a imita t ang ic al

car n b a şi n m nânc (d mat nici atât )n râd şi n d f c n s îm r n a şi b trân t ; d a imita tr l sâng rând al i Crsfârt cat, sfâşiat str ns înc n nat c s i

ntr f m i d a imita t n i F cio

ca Sfânt D h o las gr a şi ca , d şi îm r nat niciodat s om n şt tot şi îcinat s n o atât a r c t cor ora sbi d a da naşt nor ist rii iol nt şn oz în icoş toa . i c r os şi ia dr t mod n anti îns amn

robl m c o dinadins .Cr tinism o cial s înt m ia ac st

sch m tr ang lic al i Is s tr li Cristos tr d f cioa al Ma i i. E

ii n r scri nimic în mat ri d s x nIs s n ron nţ r o condamnar a dorins x al a l c ri or t i a ol t ţNic i n orb şt d s r cat l c ni

d ra a sa d zm ţ. To c s şti d s r c s-a b c rat d g st ril tand al Ma i idal na. N mic d ci ca s s m n a n ro

S x alitat a occid ntal îns sa c n g a ros i n Occ d nt s a n sc t d

ci ii şi il Bis ricii o cia b t a co s i n o s n în c dis


56/82

ERO CA 55

niciodat c s f a d p rma n i sp

carn r a m ri r odat ac ast nigit at r ab nd nt a prop s o list incr dibdiagnostic ca m rg d a s ghiţ c onic a ht când prin h moroizi pi psi sa palînt m t alt

Nim ni n o b şt îns d spr o impots x a (g n rat poat d o homos x a itaat ) a at probabil la o igin a n i n rond do dit c as pra d m s r con

p dr m Damasc i s n ţia n i mintoa a n i g as (al i Is s id nt . ) c d ala p mânt pi d r a t mpo a a d rip tr când s în pr jma to a şi o d dr m

id nt n d nimic n a d nimic constdoar c r l prigonitor d cr ştini (a partic

a cid a prim l i or martir Şt n) a trtab a ad rs Dac citim t xt anghL ca în pa al c n man al d psihiatrid scop ri în oa simptom n i c

ist ri . .Pa s a ansa aşada în impr caţiin rîmpotri a dorinţ i a p c rii a p lsi ni orp l i a f m ilo mai al s împotri a f ma s nz alit ţii a s x a it ţii Ca s -şi s po

pria n roz p n i şt s n roz zom ni n ma aşa s poat simţi normal


57/82

SCU MN FE HEDON

vocaţ a sa de cel de a re sp ezecelea a

vr să eva ghe z e în reg b nu mediă or nd d n oraş în o ş pen ru a ş mlog a ş a o a s rma în r o nouă norm

Ceea ce u eş e Pavel în domen ul sexue s mplu d ăvâ ş a f abst eno renu -ţa e n egrală la ca ne A el lucrude cla e cond nând sexu ş ar mânevroza Dar în rucâ dea u nu clumea aceas a în locul îndemnulu raduc de l b doul Pave nven ea ă cevaob nă mo u len ă pr n r o ex ncdacă abs nenţa ş i a ea nu sun la voi ţe omu u s mp u r bapoa e r va ş prcăsă o e monogam e fdel a e prcerea sexual ăţ a s mpla procreare că re o împ euna e d c a ă de pura g efcă Nereuş nd să l ch deze l b doul Pavel as gu ă len a sa sug uma e pr n pa ceea ce va deven l a monogamă occ

alcătu ă d n cuplul pa en a ş coprea lu D onysos ş glor fca ea p ăcerpar e ec oplasmele.

Acest pro ec n ar f mer a să fe expbr u u dacă a f rămas un ră puns ndo nevro ă personală. Inven â d însă uncreş n Pave ece în regi lum b


58/82

ERO C

pu re ească în r o b bl o ecă dacă, p

ed fca mper u , împă atu Consta in ocma pe aceas ă deo og e Căc nevman es a ă în domen u rupur lor î

e ă po că de ma e însemnăta e penra cea a or g n d v ne or că e

Se înţelege aşada ce raţ un a avu supol c e a s Consta n c d a cutc eş n smu u pe e ş l dorea el

ţăr la plăcer le aces e lum g or fmonog e ca rmă apol n că comun ă ş

vă, capab lă să sug ume ţele d onv du le ş asoc a e, o eo e ca e egsecu a ă ba du se pe fcţ un re g

ov u a de sta deolog că da ă de l v r l mpe ulu a ho ăr t a că unos ru a de aces rup rebu e să u gen renunţ d a dea ul asce c camoar e la re u co pu u la d sc e

la d sp eţul ţă de eme , la pas unea dla or en a ea or că e ex s enţe după mru u , a ec oare sau al cadav ulu .

ncep d cu P a on ş s ş nd cuL eor aocc dentală a do nţe ca l psă ş a gălăudă or , pen ru ca e a dor înseamnă exper enţa l pse ce urme despărţ ri d


59/82

SCU MN FES HEDONIS

se bucu a de o pu e e ce a nemu ţu

P n u ma e, aceş a d n u mă au tă arma per ectă împărţ nd o în două jumăde a unci ră ăcesc una în cău a ea celecău a ea pă ţ l psă, căre a î duc does e su e nţă ş ea co nc de cu aceaune mp obab le desăvârş r p n celpu ă d ep adevă a a noas ă bea u

De ai n e Făt F mos soa

i ea cu jumătatea pe care t ebuie s ogăseşti cu uvaie lră seamăn totatâtea variaţiuni pe tema imposibilului.

Ne e c ea noas ră v ne d n p unându ne aceste m olog a dor nţel psă, dubla ă de s ădan a de a res aup mordi lă a unu bu os a m l pierdo h meră În ma e e de ero sm pr m

pe e enul pos cr n cons ă în a arunac s ă schemă dev st oa e ş crea oa ede p o og men a e nd v du le ş

Un l pa va f s cu a unc câ d vsă condamn m l b dou propunând îun b do l ber ar însoţ de un e os


60/82

ERO C

nogam e procreare ş coab a e c î

ec ulu ma puţ n amb ţ os al une t v ăţ re er c e împăca e cu a că e ob ec v nu e a â dea u n ce câ propuner desch să de a ed fcaîn o o ală l ber a e ba a ă pe con

celu l ltCăc aborda l ps ă de complexe a v sa ă de Four er desemnea ă o nouă

n ersub ec v a e depa e de vgr e lă pedeapsă rep ma e c adepa e de pu s un de moa e ş de pas ula e man es a e în elaţ le amoroaso a decla ă d chise oa e e sexu usă pu c d n r u pac a er or în e cmâ u să f s obţ nu în me cuven

ul f nd s ab rea în amă un a regul

E o ca so a ă îş propune de asemer bu e la rea r unu em n sm l b

bărbatu să ş îngădu e satâ câ î îngăduş eme ta pen ru a ev a să pr v mjua smu mascul n cu un s rop de admpe eme le ca e dau dovadă de ace aş cmen s obod să e ra ăm cu ce e maep e e s erică n m ma ă ero omma vo b m de c fca vele ma puţ


61/82

SCU MN FES HEDON S

Ob ce u de a gâ d sexu în e men

de a l educe a perechea ş u ă ţ ne dconcep u e pe ca e e o eră. Încă de câs a cu s ăpân pes e e e e u F exu ta e ş m că fe e gen e că u dmascu nă ş una em n nă, ş anume

epar a e. De aceea rebu e să gândpuţ n în ermen de bărba / eme e, mam n n, ş ma de abă în e men u uopţ une flo ofcă po r v căre a nu ex

c u i pa cu a eF ecare rep e in ă o excepţ e sexuarma area neurona ă a ps hiculu ţ ne d

s ngulară, sub ec vă, repe ab lă Ceeeud ană e pre en a drep pe ers une

adevă u fecă e f nţe. De a c , necespo n în cău area s ne u pen ru a desun em ş spre ce asp răm în domen uÎndemnul u Socra e „cunoaş e e pe

ebu e să ncţ one e ş pe e enu Cunoaş erea s nelu sexua es e cond ţa or că e n ersub ec v tăţ reuş

sm sola cu oaş er p pr e dent ăţş a propri or asp raţ volup uoase.

Absenţa erosu u creş n ne aruncă pab su le în uneca e a e f nţe noas


62/82

EROTI A

vinge că ucenicia n domeniul sexua ităţi

lucru necesarEro smul este pent s ualitate ceea ceeste gastronomia în rapo cu hrana: unplus d suf t

Animalele se mulţumesc cu o viaţă lipsacest plus Numai că prea multe mami resuperioare se poartă n cov precum maiantropoide n pădurile lor

nsemnările de căpătâi" o rite n Orrilor căsătoriţi care n Japonia au dacelebrelor stampe şi propun u să educe rea voluptăţii. n India cu excepţia unei

interdicţii (amestecul ntre te)K Su a legtime ă toate comportamentele sexua e excum să seduci să placi să iubeşti să te te desparţi să reiei o legătură să variezi psă multiplici combinaţiile jubilatorii Şi to

ră a cunoaşte nimic din tot ce ar aduce a grpăcat vinovăţien Occident pornografa este o industri

seamănă per ct cu epoca n care a apărut. noastră liber ă cât cuprinde acumule ă

ri e pieţei şi le extinde la această literaturăcultul trupului capabil de per ormanţe eli


63/82

2 SCU MNIFEST HEDONIST

bătrâ e, ha dicapate), trupul celuila t l

simplu obiect, domi aţia mascul ă şi sumi i ă acce tul pus pe prostituţie sausexua ă mizeria sce ariilor me ite doar scuplarea, dacă pot s o umesc aşa, a scexua e, i existe ţa dia ogurilor, nulitatea e

putea lua î co siderare o por ografe libera ă, ci libertară, ca e ar proceda exacdecât se procedea ă î industria libera ă aaducâ d la cu oşti ţa publicului co ţi ututelor de erotism, cu sce arii, di oguri, ima

uri es etice otul î drepta spre o peludică a corpului sexuat o pu ere î sce ăbucurie a sexului orie tat către pu siu ea Noul univ amorosa lui Fourier o ră u r ei epui bil pe tru această por ografe liber


64/82

6

BIO ETICA

Componentei erotice a acestei et c trebadă găm ob o t căDin pe spectiva milen l

flozofe occiden a ă ea reprezintă o preorecentă înt o lume în care de c a timpcon untaţ cu probleme inedite ce trimit lali at tic st cr�tin e căru au st extinse prin tehnică şi prin potenţiabiologice care se anunţă

Şi aici trebuie să operăm asupra unucr�tin rmata de ideologia pe care o cudeja Acţiunea medicală chir rgicală te

se e ctuează pe o carne care este ma erie dar te şi s mbol n relaţia d n re medtrupul păstrează memoria celo o mie de al au defnit care l au a cătuit

Religia continuă să re ze ştiinţa şi credemul sau mai p ţin că to ce se pe rece vo a lui Dumn eu că există un plan secre


65/82

SCU MNIFES HEDONIS

a ecţ unile sau patologi le au la ba ă moti

nice n Europa schema respectivă es enuată desigur dar rămâne pregnan ă Vvorbeş e n continuare despre „pu erea toare" a durerii

În această confguraţie ideologică specia

buie să priv m bioetica drept o lup ă a hmului pentru care plăcerea e nţeleasă ca neplăceri evitare a durerii a su r nţei rilor ndurate de corp Cristos a su rit a cruce iar creştinii rmă că prin aces gemântuitor el a o rit modelul dolorist la cbuie să ne raportăm n cont nuare

Noi put însă o ca e ds eş ,al l spus eliberată d povara eşelii, apăcatului o nar, a răului ra ical cup ns în co şi ansm , po vit S ntuluiAu s n prin inte e iul spe ei, dcare nimeni n a re it să scape c n ast

mislit sau poate ar Isus a cum îlcuno tem!

Corpul post creştin desemnea ă mai trup nobil eliberat de a ecte on ologice ne

Posibilitatea unui corp a e cărui l mite


66/82

BIOETIC

puţin e mai puţin a ec at mai puţin sup

un corp care reprezintă o povară mai michandicap mai mic această posibili a e sde conse atorismul comitetelor de etică adin membri ai celor trei religii monote sreprezentanţi ai acelei religii aparte care est

masone a şi d n a ţi membr coop aţi dintr un cerc conse ator (flozof spiritua iciologi prudenţi psihologi mediati ţi oaştiinţă răsplătiţi cu ono uri ) care socotesc cătrebuie neapărat să mai aşteptăm.

Com sii şi comitete absol t inutile daucităţii rapoarte generice care oate se spdisciplinele respective ca să că apel la acearaţie pe c e cei vechi mai tradiţiona işti prudenţă aris otelică ar cei moderni inepri c piu p ecauţ e Rezu tat l estnu schimbăm nim c findcă din orice profară ş arată colţii Frankenstein şiBrav NWor domină scena n chip au ori ar

Principiul precauţiei şi are originea ncipiul responsabilităţii" un concept elabH s Jonas care a devenit imperati l categoepocii noas re nihiliste. După catastro nflozo l german a teoret t o „euristică a luând hotărârea rmă de a i terori pe o enchip preve tiv pentru ca aceştia să ia cun


67/82

SCU MNIFEST HEDON ST

n primejdie planeta sau umanitatea. Ace

de a proceda i in antilizează pe oamen , ţ du cat tro e c c Moşul cu sacui ameninţă pe copiii neascultători Re z

apela la raţiune, voinţa deliberată de a se bpatimi, opţiunea de a apela la emoţ , de a ec ul iraţion g d rii raţion e gener o b litate dragă inim i numeroşilor conse attenţi pe teri oriul bioeticii, unde vânează

În mă priveşte propun n materie de bo eurist că a ndrăznel i, antit per ec ă a

icii să n pa iem pe tehno bie, pe teame mai rău, pe eninţar cu cat tro pe pesmul modernităţii, ci să apărăm tehnofl a de mai b ne perspectiva per ecţionării, opetici hedon ste.

Ceea ce este tehn c rea i bil nu poate fdeauna susţ nut mora mente, departe de adar şt inţa nu este n rău n sine ea este

ncţie de cau pe c e o slujeşte Un nomautentic va evita să considere că ştiinţaî i estendament r pentru că ar pu a n sine ger

catastro i. Aici, ca şi n a te privinţe, e vog di conse enţia ist şi, nainte de a emite jdespre bine şi rău, de a ne ntreba dacă o anume o tehnică anume o recomandare ter


68/82

BIO I A

anume subst ă activă dintr un medi ent

resc sau reduc hedon smul în c ul nd va societă ii Bioetica nu t ebu e gânditplatonic ană a B nelui absolut a Adevăruci potrivit rezultat lui e relativ

O bioet că nom na istă sprijină deci ua t fc ului pentru a ameliora natura: acoace ta d n urmă e absentă pe terenul hedon

rma unei slăbiciuni a corpul i, a unei duunei su rin e, a unei prăbuşiri a putin elo

lui, a perspectivei nui handicap a une bea trebuie compensată prin artifciul care vajutor, c e propune un remediu Este bineorice prot re s r te puter le corpului,î s ţineşi l sprijină îl extinde îl multip ică şi

posibilită ileAceastă etică teoretică presupune d o

ora practică ale cărei virtuţi suntsi p vi os es ceea ce oreş peaşi i inuea su rinţa; vicios ceea ce

oreşte sue n o în e ne au nu lupî pot va ei

Epicen ac tui proie te r proprier sinlui: corpul nost ne a a ine el nu e tuşi d


69/82

SCU MNIFEST HEDONIST

Creierul const tu e ident tatea finţei

tem creierul nostru. Dacă dezvoltarea neureste nsufcientă până înt acolo încâ nufinţei in eracţiunea dintre sine şi sine, sinela t, sine şi lume, dacă reacţia la stimulii p

neplăcerii veniţi din exterior e imposibilăviaţă desig r dar nu şi omenesc În ul înainte de a douăzec şi c ncea săptămână în cazul acc dentelor cu vătămare iremedicreierului, pare legitim să fe luate n calc

avor ul, cât şi eu anasiaAceasta d n urmă permite o ultimă reapra sinelui, şi ume chiar în moarte, care marmomentu t m a pierder sinelui Tp at ve nu sunt în ch p inocent s ţinu ede autorită i e religioase, care pr vesc bod ul e ultim, agonia, s ârşitul v eţ , drep o o e nespera ă de a avea acces lacimile spiri u e a e f nţei ş de a i strecureligioasă îndoielnică, uşor de plasa în atar

Discursul dspre palia ve, îngemănat cuo psiho e d i bani şi susţinut c to d cu u psiha li c, îi îng uie

reli ei ca, tă a ră pe a ică, să seîntoarcăpe reas a con siona


70/82

BIO IC

Când eşti în depl nătatea cultăţilor in

tua e, poţi dori să ţi închei existenţa în acîn ca e omanii, s oicii î deosebi ne îndpărăsim viaţacum eş dintr o încăpere ue prea mult m T ent l privitor la clipe ale vieţ ne perm te să delegăm u

ub te sarcina de a hotărî pen ru noi lucrul am conven t împre nă d nai te: şi dafinţă nu va f chia braţul înarmat va f înca cea care va cili a moar ea noastră vo

În est, tot ce sporeşte buc ria de a f mlegit m gre e de organe toate organelechip l dar exclu nd creierul; consumul dstanţe eu ri nte; chirurgia estetică; diagnoprenat , util pentr evita ea unor pa ologa unor su rinţe dinainte ştiu e; clonarea tetică clonarea rep oducătoare este o fcţiunse reproduce niciodată un organism iden icmateria genetic asemănător nevitabil suracţiunii cu ceila ţi cu rea itatea, cu edu

părinţii cu istoria cu epoca, cu mprejurclonarea celulelor ste ; terapia genetică; mepredictivă

Corpul post creştin depăşit de a e ctele ra e, prelucrat de tehnicile şt inţifce de vârşindu ş limitele prin ntermed ul uneeuristici a îndră nelii susţinut de voinţa de


71/82

70 SCU MN FE HEDONI

hedonistă de a produce plăcerea şi a evita su

ţa defneşte un corp extins o bioetică promnă garan ând n prog es n sensul culomenescului


72/82

POLI ICA

În înche ere după et că var aţ unt ce b oet cea rdăm chest po i - re

este ea o var aţ une pe tema et c . pol t c se înt nde de la n vel loca la ndar în ult ma vreme or ce flozo care se se concentrează cu atât ma mult asupra plcu cât î d spreţu e te ma tare p oh agând or demn de acest n me ca za no

nternaţ onală ntercont nenta ă geoDe a c pletora de d sc rsur despre r luptele de gher lă ale întreg plane

con ctele etn ce d ntre pop laţ le trr le a ate în c rs de dezvoltare despre gcu m jloace ndustr a e sa artizanale despre moartea plan fcată pe scară largă repr n camera de gazare naz stă sau despresub ov tur le macetelor hutu desprecomun tare evre e t sau pa est n enevânt despre ce ce e n mescm ra , re

i t d i t


73/82

72 SCU MNIFES HEDONIS

în exerciţiu a Republici , ori re f c

po itică}, de a c vor a despre Drep uru , teoret rea dreptu u de ngerinţă a colonia smu ui postmodern

Aproape întreg şepte ul flowfc ancez se

tr p acest teren a mizeriei c rate D câţpreocupaţi demi mur ra' Mizeria victime orbruta ităţii generate de p aţă invizibi e demu te ori

Mizeria cerşetoru ui a v a ndu u , a să

lipit pământu u num t mai întâi „ ă dstabil" apoiFDSca e ect a corectitudinii poîntr o civi izaţ e b b ă pentru re uit tului, apo travestirea semnifcantului său sumai adesea sufciente pentru a elimina prob

Mizeria şomeru ui a lucrătorului plătit criu minim pe economie, a celui c ajutor deexpirat a ucrătoru u a ne u a st a uicitoru ui legat de munca sa de sclav a at mu oricărui plan de restructurare cum se

astăzi pentr a evita a te expresii: d e a rădiere moarte socia ă .Mizeria emeilor constrânse m nc că du

cărora dintr o prejudecată ocratică milenasunt puse în cârcă toate sa ci i e domestice

or so ite ch pur e prin natura or ncţi orp reviaţa cotidiană le cond nă la evanescenţă gă


74/82

POL C

cop or activităţ ce se reiau mereu de ca în tul ui S s .

Mizeria vict melor libera ismu uip re l defnesc pur şi simplu drept sistemu economic ştic în care p aţa impune legea pretut ndencultură î sănătate în educaţie în apărsecuritate. În lumea libera ă satis cţia hetrivi ă şi v g ă a câto a privilegiaţi e plătităumilir exploa sup er domesticirordonarea şi se itutea celor m lţi

Dominaţia absolută a libera ismu ui con ea unei stâ gi aşa zis socia iste de către id logie ce proli er ca o mo e ma i ă ag d p ă în u timele unghere a e societăţii cpâ ă în inima societăţii noastre în su etu curmă din re ce ăţen i, a ă dominaţie a generat

o no ă l e a expl i: o l e m croloFascismu în mat cu scă şi c ci şitra ul în Occident. Dominaţia politică se ex

acum mu t mai subtil c instrumente mai rşi actori ma p ţin vizibili l cu s mă ghipată şi işoare cu militari înarmaţi pâ ă încu şanţuri minate şi apărate c arme automamare c ibru a lăsat locu societăţilor similice controle ă totu prin s praveghere in rmdigita ă electronică mediatică

Dispariţia ascismului macrologic centşi birocratic administrativ şi s a a l satmicro ascisme descentra izate d cu mare


75/82

SCU MNIFEST HEDONIS

di emi ate Puter nu e ma ă î r loc

cum cred cei din urmă ma şti în u în a thu er en i î aparatele deo ogice da ă pretutindeni Prin urm e ci mul e te aici au acolo în ocuri le ne identifpe te tot în ituaţii e emere proviwrii

ci toid nu e te continuu ci a ternativAcea tă ouă ituaţ e obligă la modifcar

tegiei po itice: ma i mul a t el pu pretin ştiinţifc şi a arătat limite e pe cComuni m proiectat pe tru mâine a aduîn primul rând dictatură iar ace t a t i a mult î Ră it Compromiter a tor de către ocia i mul ma i t nu şi a atinProblema nu e te de a abandona ideea ocia

rm area a ma i tă au comuni t autDe a ci ece itat de a căuta în direcţia

m lui acterizat de ma şti drept utopic şi ac imp ul cop de a l co trap e oci işi a l di credita În con telaţia idei or oper ona reţi rmu a ibertar a lui Proucărei part zani a t de do ă ori extermidată pri armele de c a e trupelor de a Veîn timp l Com nei din Pari iar a do a oa

mele verba e a e ma ştilor re nu au poi de a nimic pentru a lich da idei e prouîn diver ele ng e Inte aţio e m c to

u c di tincţia între capita i m şi liber


76/82

POLI IC

mă aduce la di per e: capita i mul e te un a produce avuţie în cadrul căruia va oarea ede a itate; liber i mul e te un mod de a rea ţia în re leg e impu de piaţa liberă Capli mul e vechi de când lumea şi va dura cât

untem obligaţi ă ub criem do la defniţxi tă ce iwlează cuvânt l şi rea itatea dede el într un inte a i toric trict care a odată cu perioada nd tri ă şi e va â şrevoluţiei prolet e . . Colierul de coici rtuia aver în Neolitic şi moneda virtua ă a aglui de chimb de la bur a din Ne York e aceleiaşi legi a arităţii. Capitali mul e temaşinări ce nu poate f depăşită.

In chimb ace tui capita i m i e ataşetete: capit i mulneol cnu e te capita i mulnc arcare nu e te capita i mulan cgreco romanşi nici rma amedieva şi mai puţin încă acelap re l ocotim ade icul capit i m camulind ia Problema con tă deci nu atât

ub tantiv, cât în atributul ău: capita i md ce el de capita i m? De capita i mulliberalnvreau aud!Cei care vor abolirea capit i mului, di p

a rămân evident la rmule vag în privinţpe ca e e poate o ţine acea tă abol re ş şi ma v c d vine vo ba de ocietat ce ace tei abolir Co ducătorul unui partid troţk t vop t a tăzi în culori moderne p


77/82

SCU MNIFE HEDONI

a li proprie a priva ă vor o i m c e

ăţi poa e nsemna ace ă a ire a capi ismlu care păs rează in ac drep u de proprieOa ă rmă de capi ism n nici un disp iţia sa

Proud on prevăzuse aceas ă evoluţie i propnea nu o abolire a u uror proprie ăţilor ci a a rme pe re o n m „prădă o e" cu e cuv bene ciu obţin de un proprie ar prin spolieunei rţe de muncă pe re n o remunere ă i nia nicioda ă n c cul n sa ariu Federa ismunizaţiile de ip mu al asocierea i a e r con rac e sina agma ice s abi i e de comunpropuse de Proud on cons i uie un ăspuns vaici i acum independen de orice consideren ic milenaris ecumenic opic sau apoc

pi ismu i a es e deci posibi Pene su cien să g dim dia ec ic c n ă ind asppozi ive i nega ive a e minuna ei radiţ i aneuropene Nimic d n ce au g di m ii nain ama erie de ăsp s a probleme e ridica e de sea X nu poa e ncţiona o r c v e a acelei g diri an iau ori e imanen e con rac upra a ice repr en a e de socia ismu liberÎ ipoa e cineva nc ipui că soluţ e lu Bakun n bleme e socie ăţii din vremea sa se po rivesc socie ăţi mai bă r ne cu un seco ? Ce pacieaccep a să e ng ji as i de o a ă avă dun medic re ab n av de descoperirile ţ ce m c e e e e după ap ţ a micro opu u


78/82

PO C

Post hismul d mn t i ndir liber

re, după a luat în c cu lecţi e secolulu(tota ta ismele, cismele b n, roşu şi veboaiele bomba atomică, genocidele distrnaturii şi alte ert e aduse pe tarul pulsiumoa e .), cânt eşte aspectele pozitive şi negaşi prop e o pol tică pra atică concre , imanşi practicabilă aici şi ac m. An his re rămblocat în poziţii doctrin e datând de peste nşi îşi gând te epoca în categoriile unei lumi mnu e a tă perspectivă decât credinţa religip adis ce va să vină după lupta c m e repea parusiei cr tine a împărăţiei lui Du n e

Politica pe care o prop n e presupu e cenumescprinc piul lu Gu ver:ştim c toţii povestealui S i care ne arată cum pot nişte putani să priponea că un uriaş dacă şi numa

ânghia losită de una dintre micile pturasocia cu o sumedenie de a te ânghii Prilui Gu iver u tr de min e lecţia luBtie

Hotărâţi vă să nu mai slujiţi şi veţi f liberminaţia u ex stă decât prin consimţământure o acceptă. Dacă re m ne sup em şidacăsuntem sufcient de numeroşi pentr asta {lasocierii ego ştilor a lui Stirner . . .), puterea se prăbuş te de la sine, căci i vorul rţe sa e e snea noastră, supunerea noastră.Conc et e vo bape pa de a n c mic o


79/82

SCU MNIFE HEDON

dependenţei, se it ţii, puteriipe a pa de

a nu accepta să ne supu em lor. Căci logica dnaţie/se itute nu ex stă decât prin voinţa celodomină şi prin lipsa re zu ui din p tea celosuportă dominaţia Fiecare micro scis seintegrează printr o microrezistenţă.

Revoluţia nu este deci o soluţie idea ă să producă e ecte mâine, dar îngăduind astăzmai grave abuzuri din p tea unor pretinş reţion i, animaţi cel mai adesea de un resentidublat de o puternică înclinaţie către pulsiunmo te; ci pos bilitatea,h cet nun , de a sc imbalucrurile.

Această perspectivă a unei revoluţii concl bert e, nonautoritară opusă vărsării de s

melor, violenţei şi terorii prez ntă totodatajul de a l pune la z d pe pretinsul revoacesta nu mai dispune de pretextul negat vhege iene pentru a justi ca ceea ce e cu nepde justifcat, a ci şi acum sub cuvânt că pre

erici ea de mâ ne un m ne care nu va veodată căci acest mâ ne este întotdeauna ape mâ ne . . .

Odată cu ntr ea î n acţiu e a soci is uluprin me ismele miscrosistemelor concre

em nişt i doar pe hârt e antiras ştii msub a ur , eco ogişt i cu banderole, ancu meg oane revoluţion ii în vorbe vor f sdev nă eminiş i în relaţi e lor oroase an


80/82

POLI IC

port entu , în ptele şi gesturile or, anti a

în toate relaţiile lor intersubiective cu copicu apropiaţii cu miliile cu vecinii, cu lor cu comesenii şi cu vecinii din transpocomun, cu conge erii lor pe stradă şi în orisituaţie concretă . .

În lumina acesteirevoluţ puse în pract căvisătorul care doreşte revoluţia internaţionanu ştie s o că în mediul său integristu rlecţii de doctrină întregii l mi, dar e incapcre e o microsocietate libe ă, su etu generostânga care propovăduieşte cuCap talulîntr omână şi cu cnutul libera în cea a tă toţaşadar se vor prăbuşi la pământ ca nişte clovni ai unui idea prea exigent pentru şulor sănătate . .

Perspectiva „devenirii revoluţionare a indlor" ntru a l cita pe Deleuze îşi a ă aici vărulIn politică hedonismul se rezumă la vepropunere utilitaristă a epocii Luminilor tsă dorimcât ma mul fe c re pos b pen câ

mul . Nu mâ ne, căci f prea uşor, prea splu pr con rtabil, ci a ci şi acum imediaimperativ prezintă avantajul că permite o tdrastică în rândul „Marilor Vizion i Măcu această unitate mu ţi revoluţion i de mse vor âsâ pe loc . . . Demne de consideraţiedo subiectivităţile.


81/82


82/82

michel onfray-scurt manifest hedonist-editura humanitas (2013)

Documents