METABOLISM LIPIDIC

Aportul zilnic de lipide este de aproximativ 150g, n care predomin

trigliceridele i n proporii mai mici colesterol, fosfolipide i vitamine liposolubile.

In stomac actioneaza lipasze care hidrolizeaza trigliceridele la digliceride si

acizi grasi cu catena medie si scurta.

Diacilglicerolii si acizii grasi trec in duoden.

Formeaza cu sarurile biliare

micelii, apoi digestia se desfasoara

sub actiunea lipazelor

intestinale.lipaza pancreatica

hidrolizeaza trigliceridele si formeaza

monoacilglicerol si acizi grasi. O mica

parte din trigliceride hidrolizeaza la

glycerol si acizi grasi.

Fosfolipidele sunt hidrolizate

de fosfolipaze pancreatice.

Colesterolul esterificat sub

actiunea colesterol esterazei

pancreatice se transforma in colesterol

liber si acizi grasi.

Absorbtia la nivelul

enterocitelor se realizeaza sub forma

de monoacilglicerol, glicerol,

colesterol si acizi grasi.

In enterocite are loc refacerea

lipidelor initiale:

-acizii grasi sunt activati la acil~CoA

-glicerolul este transformat in glicerol-3-fosfat

-colesterolul este esterificat sub actiunea ACAT (acil~CoA-colesterol-aciltransferaza)

CAZ CLINIC 1

Ion Secer a avut n ultimul an mai multe episoade cu dureri ale extremitilor

datorate hemoglobinopatiei cu HbS. Acum este adus la camera de gard cu o durere

intens n hipocondrul drept instalat cu 3 zile n urm. Povestete c are scaune

deschise la culoare, diareice, iar urina este la culoare ca Ice Tea. Are conjunctivele

icterice. Bilirubina total este de 4,7 mg/dL, iar bilirubina conjugat este 1,8 mg/dL.

Explicai cum apar hiperbilirubinemia de tip conjugat i scaunele decolorate i

diareice n cazul hemoglobinopatiei cu HbS? Ce deficien vitaminic va aparea n

timp dac Ion nu i trateaz problema prezent?

2

Trigliceridele, colesterolul liber si esterificat, fosfolipidele sunt inglobate in

chilomicroni alaturi de apolipoproteine specifice (apo B48), sunt secretati in circulatia

limfatica si sangvina. Acizii grasi cu catena scurta trec direct in vena porta.

IV.2.METABOLISMUL TRIGLICERIDELOR

IV.2.1.Biosinteza trigliceridelor (faza anabolic)

a.Calea monoacilglicerolului

-se desfasoara in enterocite

AG

MAG + AG DAG TAG

-se resintetizeaza in enterocite trigliceridele exogene care vor fi inglobate in

chilomicroni

REZOLVARE CAZ CLINIC 1

Hematiile n form de secer, fiind rigide, sunt expuse hemolizei. Apare un icter

hemolitic cu hiperbilirubinemie neconjugat asociat cu anemie, ambele seucndare

hemoglobinopatieie cu HbS. Datorit cantitilor mari de bilirubin neconjugat care ajung

la ficat, este depit capacitatea hepatic de conjugare a bilirubinei, rezultnd forma parial

conjugat, cea de bilirubin-monoglucuronid. Aceast form se acumuleaz n anemia cu

hematii n form de secer. Fiind mai puin hidrosolubil decat bilirubin-diglucuronid,

precipit n cile excretorii biliare. Litiaza biliar explic urmtoarele:

1) creterea bilirubinei conjugate (icterul mecanic asociat), 2) steatoreea (diaree cu

fecale bogate n lipide) secundar malabsorbiei lipidelor i 3) posibilul deficit vitaminic de

vitamine liposolubile (A, D, E, K) ce s-ar instala n timp, dac persist obstrucia cilor

biliare.

3

b.Calea glicerol-3-fosfatului

Este calea de sinteza a trigliceridelor in majoritatea tesuturilor, preponderent

in ficat si tesut adipos.

Hidroliza TAG din lipoproteinele circulante chilomicroni si VLDL se

realizeaza sub actiunea lipoprotein-lipazei localizata pe suprafata luminala a

endoteliului vascular capilar din tesutul adipos, miocard, muschi scheletici. Afinitatea

enzimei pentru substrat (TAG) este diferita in tesuturi, permitand patrunderea acizlor

grasi diferit in functie de prioritatile metabolice ale tesuturilor. Apo CII prezenta in

aceste lipoproteine stimuleaza activitatea enzimei.

LPL-aza este activat de insulin, indus de alimentaie glucidic, lipidic

Lipogeneza are acopuri diferite:

4

- in tesutul adipos se face in scopul

stocarii excesului de lipide sau glucide

i este tributar glicolizei deoarece: Glicerol-3-P e provenit strict din

glucoz (via DHAP)- lipsete

glicerolkinaza, NADH necesar reducerii

DHAP provine din glicoliz, ATP

necesar activrii AG sub form de acil-

CoA provine din glicoliz

- in ficat are ca scop conversia excesului

de glucoza (dupa ce glucoza a fost arsa

cu formare de ATP si s-a depus si sub

forma de glicogen) in lipide si exportul

acestora in plasma

IV.2.2.Catabolismul trigliceridelor (faza catabolic)

Lipoliza are loc in special la nivelul tesutului adipos unde se gasesc rezervele

lipidice .

TAG DAG + AG MAG + AG Glicerol + AG

Enzima cheie este TAG-lipaza hormon sensibila reglata :

-covalent prin mecanism fosfo-defosfo (este activa in forma fosfo)

-hormonal (inhibata de insulina, PGE2, acid nicotinic, activata de glucagon, adrenalina, ACTH, TSH, vasopresin)

AG rezultati trec in sange, se fixeaza de albumina (acizi grasi liberi) sau sunt

reutilizati in tesutul adipos in resinteza altor trigliceride. AG liberi constituie

alternativa energetica a tesuturilor in conditiile scaderii concentratiei de glucoza

(exceptand creierul si eritrocitele)

ntrebare:

Ce semnificaie biochimic are

lipsa glicerolkinazei din esutul

adipos?

Rspuns:

Aceast lips permite procesului de

sintez a TG n esutul adipos s

decurg numai n prezena glucozei

generatoare de glicerol -3-fosfat!

5

Legenda. LPL- lipoproteinlipaza, CH-chilomicorni, VLDL- lipoproteine cu

densitate foarte mica, Ag- aciyi grasi, TG-trigliceride

Glicerolul trece in sange, ajunge la ficat, este transformat in DHAP care va intra in

glicoliza sau in gluconeogeneza in functie de nevoile metabolice.

6

IV.3.METABOLISMUL ACIZILOR GRASI

IV.3.1.Biosinteza AG

Are drept scop sinteza de acizi grai, saturai i nesaturai, cu numar par de

atomi de carbon, ca urmare a prezenei unui exces de glucoz.

Precursorii:

acetil~SCoA (obtinut din glucoz sau din aminoacizi)

NADPH +H+ (obinut din untul pentozo-fosfailor),

ATP (obinut din arderea glucozei). Localizare tisulara: in toate tesuturile , dar in special in ficat

Localizare celulara: sinteza de novo are loc in citoplasm, iar elongarea i

introducerea dublelor legaturi are loc n reticulul endoplasmic.

Acetil~SCoA format din glucoz se gasete in mitocondrii; acesta nu poate

traversa liber membrana mitocondriala, din acest motiv va fi transferat in citoplasm

sub form de citrat. Trecerea citratului in citoplasma este posibila cand ciclul Krebs

este saturat In citoplasma se desface in oxaloacetat si acetil~SCoA, realizand astfel

translatarea acesteia din mitocondrie in citoplasma.

7

Transferul de acetil-CoA din mit in cito ca citrat (naveta malatului)

Enzimele necesare sunt:

a.Acetil~CoA carboxiligaza

este enzima cheie

sub forma monomerica este inactive, prin polimerizare devine activa

implicata in prima etapa a sintezei malonil~CoA Acetil-CoA + HCO3- + H+ + ATP Malonil-CoA + ADP + Pi

are drept coenzima biotina

stimulata de citrat

inhibata de acil~SCoA

este activa n form defosfo, stimulat de insulin b.Complexul multienzimatic al acid gras sintazei

este o enzima multifunctionala active sub forma de dimer

fiecare monomer are 7 domenii catalitice, fiecare domeniu avand o functie specifica

transferul intermediarilor se realizeaza prin proteina transportoare ACP (acyl carrier protein)

fiecare monomer prezinta la capete cate un rest SH cisteinic si un rest SH fosfopanteteinic

intermediarii metabolic sunt legati la capetele cu resturi tiolice

se sintetizeaza concomitant doi acizi palmitici

8

Ecuatia globala de sinteza a acidului palmitic

Etapele sintezei acidului palmitic

9

Elongarea acidului palmitic

In reticulul endoplasmic acidul palmitic este activat si sub actiunea unui

complex enzimatic se aduga unitati de doi carboni din malonil~CoA, la acidul

palmitic (activat cu CoASH).

In creier se sintetizeaza acizi grasi de tipul C22 si C24 ce vor fi folositi in

sinteza sfingolipidelor (pentru mielinizare).

Elongarea in mitocondrie este folosita in scopul obtinerii acizilor grasi cu

catena scurta. Se vor folosi acetil-CoA, NADH+H+ si NADPH+H+.

Biosinteza AG nesaturati

10

Are loc in reticulul endoplasmic sub actiunea complexului desaturazei,

alcatuit din desaturaza, citocrom B5-reductaza, O2 si NADH.

Introducerea dublelor legaturi in molecula unui AG se poate realiza numai in

anumite pozitii datorita sistemului enzimatic (se introduc duble legaturi pana la 9. De

aceea, anumiti AG nu pot fi sintetizati in organism si trebuie adusi prin aport exogen

(acidul linoleic si acidul linolenic), numindu-se astfel esentiali. Acidul arahidonic

(C20, 5,8,11,14 ) poate fi sintetizat in organism doar din acidul linoleic (C18,9,12).

IV.3.2.Oxidarea acizilor grasi

Acizii grasi reprezinta o sursa importanta de energie pentru majoritatea

tesuturilor (exceptand creierul si eritrocitele).

Oxidarea propriu-zisa este denumita in functie de atomul de carbon la care are

loc atacul oxidativ: , , . Echivalentii reducatori formati intra in ciclul Krebs si

lantul respirator, avand ca rezultat final obtinerea de ATP.

-oxidarea AG

Prima etapa este activarea acidului gras care are loc in citoplasma

R-COOH + CoASH + ATP R-CO~SCoA + AMP + PPi

Translocarea AG activat din citoplasma in mitocondrie necesita sistemul de

transport transmembranar al carnitinei:

carnitin acil transferaza I situata in membrana externa mitocondriala

carnitina

carnitin acil transferaza II situata in membrana interna mitocondriala

translocaza situata in membrana interna mitocondriala Prin acest sistem transportor acil~CoA ajunge in matrixul mitocondrial unde

are loc -oxidarea propriu-zisa.

Reactia globala a oxidarii acidului palmitic:

Daca AG are n C rezulta:

-n/2 acetil~CoA

-n/2 1 FADH2

-n/2 1 NADH + H+

Etape (se repeta de n/2 1 ori)

11

Ciclul Krebs si lantul respirator

Acetil~CoA formata parcurge ciclul Krebs

Echivalentii reducatori formati in -oxidare si in ciclul Krebs vor intra in lantul

respirator pentru producerea sinergica de ATP.

Bilantul energetic al arderii acidului palmitic: beneficiu 129 moli ATP

8Acetil-CoA n ciclul Krebs = 8 x(3NADH+H+ +FADH2 + ATP)

-coenzimele intr n lanul respirator

31NADH(24 din ciclul Krebs + 7 din -oxidare) = 31X3 = 93ATP

15FADH2(8 din ciclul Krebs + 7 din -oxidare) = 15 X 2 = 30ATP

TOTAL

93+30+82 (consumai pentru activarea acidului gras la acil CoA)= 129moli ATP

-Oxidarea AG in peroxizomi

AG care au catene foarte lungi se oxideaza intai in peroxizomi, pana se

ajunge la un numar mai mic de atomi de carbon.

Patrunderea AG in peroxizomi nu necesita sistemul carnitinei si in prima

etapa se genereaza ca produs secundar H2O2; cum in peroxizomi exista enzima

numita catalaza, apa oxigenata va putea fi descompusa

12

Formarea apei oxigenate are ca urmare introducerea unei duble legaturi, in

acidul gras, fara a mai fi nevoie de FAD.

Prin urmare, in urma oxidarii unui acid gras, in bilantul energetic nu se va mai

regasi FADH2, care apoi sa fie reoxidat in lantul respirator, deci si molii de ATP

obtinuti vor fi mai putini.

-oxidarea acizilor grai nesaturai

Decurge identic cu -oxidarea unui acid gras saturat pn n vecintatea

legturii duble. Pentru a putea continua -oxidarea intervine o enzim auxiliar care

prin izomerizarea cis-trans i migrarea dublei legturi se formeaza trans -enoil-CoA,

un intermediar al -oxidrii.Interventia izomerazei este necesara deoarece legturile

duble din acizii grai naturali sunt n forma cis, iar -oxidarea nu se poate realiza dect

la acizi grai cu legturi duble forma trans.

-oxidarea oleil-CoA poate fi prezentat astfel:

Facand bilantul energetic al -oxidarii unui mol de acid gras nesaturat,

constatam ca vom avea la sfarsit un numar mai mic de moli de FADH2, corespunzator

numarului de legaturi duble prezente in molecula acidului gras nesaturat (o dubla

legatura va insemna un mol de FADH2 mai putin).

IV.4.METABOLISMUL COLESTEROLULUI

Colesterolul este un compus steroidian prezent in organismele animale, insolubil in

apa, hidrofob.

Roluri -constituent principal al membranelor celulare

CH3 COSCoA

CH3COSCoA

CH3

COSCoA

cis -oleil-CoA

3 acetil-CoA

cis -oleil-CoA

cis -oleil-CoA

6 acetil-CoA

3 cicluri de

oxidare

5 cicluri de

oxidare

trans enoil-CoAizomeraza

cis

13

-precursor al hormonilor steroidieni

-precursor al acizilor biliari

Colesterolul din organism provine din aportul exogen (0,6g/zi) si din sinteza

endogena (1g/zi).

IV.4.1.Biosinteza colesterolului

Are loc predominant in citoplasma hepatocitelor, dar si in alte tesuturi.

Necesita: acetil~CoA (obtinuta din glucoza), NADPH +H+ (provenit tot din

glucoza in suntul pentozofosfatilor)

Enzima cheie este HMG~CoA reductaza

Se desfasoara in faza anabolica

Etapele biosintezei:

Formarea mevalonatului (via HMG-CoA)

Transfomarea mevalonatului n izopren biologic activ

Condensare 6 uniti izoprenice cu formarea scualenului

Ciclizarea scualenului i formarea lanosterolului

Transformarea lanosterolului n colesterol

14

Transfomarea mevalonatului n izopren biologic activ

Un intermediar important in biosinteza colesterolului este farnezil-pirofosfatul,

care intervine si in sinteza coenzimei Q (component al lantului respirator si

antioxidant) si a dolicolului (implicat in sinteza glicoproteinelor)

Condensare 6 uniti izoprenice cu formarea scualenului

15

Ciclizarea scualenului, formarea lanosterolului si apoi a colesterolului

Reglarea sintezei de colesterol este echivalenta cu reglarea activitatii enzimei

cheie HMG~CoA reductaza

I. Reglare calitativa

a.Reglare prin competitie competitiva

Inhibitorii competitivi sunt din categoria statinelor.

b.Reglarea covalenta prin fosforilare-defosforilare

Enzima este activa in forma defosfo.

Controlul hormonal: insulina stimuleaza sinteza de colesterol, glucagonul,

cortizolul, estrogenii si hormonii tiroidieni inhiba sinteza de colesterol.

16

II. Reglare cantitativa

- Reglarea expresiei genei enzimei Principalul reglator este colesterolul celular care actioneaza ca represor al

sintezei enzimei.

Viteza de transcriere a genei este scazuta de glucagon si este crescuta de

insulina.

IV.4.2.Catabolismul colesterolului

In organismul uman nu se poate metaboliza nucleul steranic. Colesterolul

poate fi eliminat din organism sub forma de derivati ai nucleului steranic:

-pe calea acizilor biliari

-prin descuamarea celulelor epiteliale intestinale

-eliminare urinara a metabolitilor hormonilor steroidieni

Principala cale de catabolizare a colesterolului este sinteza de acizi biliari.

In ficat se formeaza acizii biliari primari: colic si chenodezoxicolic

Acestia se conjuga cu taurina si glicocol formand saruri biliare.

Sarurile biliare ajung cu bila in intestin si participa la absorbtia lipidelor, prin

solubilizarea lor.

Dup ce au participat la digestia si absorbtia lipidelor alimentare cea mai mare

parte a acizilor biliari este reabsorbita si prin circulaia portal ajunge napoi n ficat

(circuit hepatoentero-hepatic). O mic parte a acizilor biliari rmne neabsorbit i

este eliminat prin fecale.

Sub actiunea bacteriilor intestinale se formeaza acizii biliari secundari:

litocolic, dezoxicolic

17

O parte sunt reabsorbiti in circulatia portala, se conjuga si au rol in absorbtia

lipidelor.Acizii biliari parcurg de cateva ori circuitul hepato-entero-hepatic pana sa fie

eliminati .

IV.5 METABOLISMUL CORPILOR CETONICI

Corpii cetonici sunt: acidul acetoacetic, acidul -hidroxibutiric, acetona. Se sintetizeaza in mitocondriile hepatocitelor si necesita: acetil~CoA

(provenita din oxidarea acizilor grasi in exces).

18

Etapele cetogenezei de la acetil~CoA la HMG~CoA sunt comune cu cele ale

sintezei de colesterol; difera urmatoarele etape in functie de echipamentul enzimatic

prezent in mitocondrie, respectiv in citoplasma.

Etapele cetogenezei:

Corpii cetonici nu pot fi metabolizati in ficat; dupa sinteza, trec in sange si

sunt utilizati de tesuturile extrahepatice (miocard, muschi scheletici, creier, eritrocit)

in scop energetic, in conditiile epuizarii celorlalte surse de energie.

Acetoacetatul este activat si scindat la acetil~CoA care parcurge ciclul Krebs

si lantul respirator in scopul producerii de energie.

19

Cetogeneza are loc in conditii fiziologice in cantitate mica. Intensificarea

cetogenezei este asociata inanitei sau diabetului zaharat insulinodependent.

In inanitie, dupa epuizarea glucozei destinata arderii, se utilizeaza rezervele de

glicogen, apoi se intensifica gluconeogeneza; glucoza formata este folosita

preponderent pentru creier.Celelalte tesuturi folosesc energia din arderea lipidelor.

Excesul de acizi grasi se oxideaza si formeaza corpi cetonici, care treptat raman

singura sursa de energie.

Corpii cetonici sunt compusi cu caracter acid; in concentratie mare scad pH-ul

sangvin pana la acidoza.Prezenta corpilor cetonici in urina se asociaza cu cetoacidoza.

IV.6. METABOLISMUL LIPOPROTEINELOR PLASMATICE

Lipoproteinele reprezinta forma de transport a lipidelor in sange. Proteinele care intr

n constituia lor se numesc apolipoproteine.

Rol. Lipoproteinelor plasmatice transport combustibil energetic (TG), componente

structurale celulare eseniale (FL, C), vitamine liposolubile (ex. vit E), precursori ai

hormonilor (C), eicosanoizilor (FL), acizilor biliari (C), etc.

Calea exogen/Calea chilomicronilor (implicate lipidele alimentare) Calea endogen (implicate lipidele endogene, sintetizate n ficat):

Metabolismul VLDL, LDL Metabolismul HDL (implic transferul de apolipoproteine ntre

diferite clase de lipoproteine, transferul de colesterol esterificat,

transportul inversat al colesterolului)

Structura general a unei lipoproteine

Lipoproteinele sunt complexe ale lipidelor cu apolipoproteine, in diferite procente.

Prezinta un miez care contine lipide hidrofobe (trigliceride TG, colesterol esterificat

CE) si o periferie formata din lipide amfipatice (fosfolipide FL, colesterol liber sau

neesterificat CL) si apolipoproteine.

Rolurile apolipoproteinelor

- structural- asamblarea complexelor lipoproteice - ligand- pentru receptorii celulari (ex. Apo B, apo E) - activator sau inhibitor al unor enzime (ex. apo A- activator pentru LCAT,

apo CII- activator pentru LPL-az= lipoproteinlipaz)

- transfer al CE ntre diferite clase de lipoproteine (apo D)

20

Apolipoproteina Clasa

Lipoproteinelor

Rolul

apolipoproteinei

Sediu sintez

Apo A-I HDL, CH Activator al LCAT Ficat, intestin

subire

Apo A-II HDL, CH Inhibitor al LCAT,

inhibitor al lipazei

hepatice

Ficat

Apo A-IV HDL Activator al LCAT,

modulator al LPL-azei

Intestin subire

Apo B-48 CH, CH

reziduali

Structural, sinteza

CH

Intestin subire

Apo B-100 LDL, VLDL,

IDL

Structural, sinteza

VLDL, ligand pt

receptori LDL

Ficat

Apo C-I VLDL, HDL Activator al LCAT Ficat

Apo C-II VLDL, HDL Activator al LPL-

azei

Ficat

Apo C-III VLDL, HDL, CH Inhibitor al LPL-azei Ficat

Apo D HDL2, HDL3 Transportor de CE

ntre LP

Ficat

Apo E VLDL, HDL,

CH, CH

reziduali

Ligand pentru

receptori specifici

CH reziduali i LDL,

mobilizare C celular

Ficat,

macrofage,

creier

Tabel lipoproteine

Clase de lipoproteine

La ultracentrifugare se obtin :

chilomicroni

VLDL lipoproteine cu densitate foarte mic

LDL lipoproteine cu densitate mic

HDL lipoproteine cu densitate mare Prin electroforez obtinem :

- lipoproteine (HDL)

- lipoproteine (LDL)

pre-- proteine (VLDL)

chilomicroni( nu migreaz n cmp electric si rmn pe linia de start)

21

Tabelul OBSERVAII

1) Densitatea este direct proporional cu coninutul de proteine, deoarece proteinele sunt mai dense decat lipidele ( proteine= 1,28 g/cm3 versus TG = 0.95%).

2) Cu ct densitatea este mai mare cu att dimensiunea lipoproteinei este mai mic.

3) Chilomicronii au densitate mai mic decat a serului; serul (recoltat la mai puin de 12h de la ultima mas) lsat la rece va forma un gulera cremos datorat prezenei

chilomicronilor

Enzime implicate n metabolismul lipoproteinelor

Lipaza hepatic- n membrana endotelial hepatic, activ fa de particule

lipoproteice mici

Lipoproteinlipaza endotelial (LPL-aza) -ancorat via GAG (heparina elibereaz LPL-aza n plasm);

- localizat n esutul adipos, miocard, musculatura scheletic, glanda

mamar;

- KM miocard< KM . adipos (inima extrage cu vitez crescut AG)

- hidroliza TG din CH sub aciunea LPL-azei este autolimitat: pe

msur ce dimensiunile CH scad, apolipoproteinele devin supranumerare i sunt

cedate pe alte LP; pierderea apo CII implic dezactivarea LPL-azei

Lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT) plasmatic- sintetizat n ficat i nglobat n HDL; rol n mbogirea miezului LP cu CE

lecitin + C 2-lizolecitin + CE

Lizolecitina hidrofil prsete LP, iar C libre din periferia LP, esterificndu-

se devine mai hidrofob i ptrunde n miezul particulei LP.

Acil-CoA-colesterol acil transferaza (ACAT) intracelular- catalizeaz esterificarea C; rol n depozitare intracelular a CE

22

7.1.Chilomicroni

Se sintetizeaza in celulele intestinale si contin majoritar trigliceride exogene,

colesterol exogen si apo B48. In sange primesc apo CII care activeaza

lipoproteinlipaza, enzima care hidrolizeaza trigliceridele circulante, si si apo AII

Resturile chilomicronice se fixeaza pe celula hepatica si colesterolul trece in

hepatocit.

Dupa consum crescut de lipide cresc chilomicronii in sange. Dupa repaus

alimentar chilomicronii sunt absenti in sange.

23

7.2.VLDL

Se formeaza in ficat si contin majoritar trigliceride si colesterol endogen, apo

B100.

In sange primesc apo CII care activeaza lipoproteilipaza, anzima care

hidrolizeaza trigliceridele circulante.Tot in sange, sub actiunea LCAT (lecitin-

colesterol-acil-transferaza), colesterolul din VLDL se esterifica.

Acumularea de VLDL in ficat = ficat gras=steatoza hepatica

VLDL creste in sange dupa ingestie crescuta de glucide (glucoza

acetil~CoA trigliceride, colesterol)

Pe masura ce se modifica continutul in lipide si apolipoproteine,

VLDLIDLLDL

24

7.3.LDL

Se formeaza in plasma din VLDL si contin majoritar colesterol endogen.

Prin intermediul apo B100 LDL se fixeaza pe receptorii de pe celulele tinta

(din corticosuprarenala). Prin LDL, colesterolul endogen ajunge la tesuturi

extrahepatice.

Alte celule unde poate fi transportat colesterolul:

-celule endoteliale din peretele vascular

-macrofage (colesterolul intra direct, fara receptori; macrofagele devin celule

spumoase si se acumuleaza in placa de aterom)

Celulele isi regleaza numarul de receptori pentru LDL in functie de nevoia de

colesterol.

Colesterolul transportat de LDL= colesterol rau

RECEPTORII LDL

1) Receptori clasici- sunt subiectul down-reglrii funcie de cantitatea de

colesterol acumulat celular

2) Receptori de tip scavenger- capteaz LDL alterate (ex. oxidate); nu sunt

subiectul down-reglrii, ca receptorii LDL clasici; rol n iniierea aterogenezei i

formarea celulelor spumoase (macrofage care au "nghiit" prea mult colesterol)

7.4.HDL

Se formeaza in ficat, trec in sange si contin majoritar colesterol. In sange sub

actiunea LCAT , colesterolul se esterifica, trece in interiorul lipoproteinei si la exterior

este captat alt colesterol din teasuturile extrahepatice. HDL sunt apoi captate de ficat.

Colesterolul transportat de HDL=colesterol bun

Sinteza HDL- HDL sunt produse sub form de HDL imature (native) de ctre ficat i IS sub forma unor particule discoidale

HDL de origine intestinal conin apo A-I, dar nu conin apo C i apo E (pe care le primesc de la HDL de origine hepatic)

25

Maturarea HDL- prin captare C de pe alte LP; rol important LCAT (activat de apo A-I i apo A-IV)

Receptorii pt HDL- SRB1 (scavenger receptor B1) exist n ficat i esuturile care sintetizeaz steroizi

26

Tabel Clasificarea hiperlipoproteinemiilor