mesajul zilei mondiale a standardizĂrii 14 octombrie … · recomandarea itu-th.26 /iso/iec 96- 0,...

�octombrie 2008 STANDARDIZAREA

MESAJUL ZILEI MONDIALE A STANDARDIZĂRII

14 octombrie 2008

CLĂDIRI INTELIGENTE ŞI DURABILE

Dl. Jacques RÉGISPreşedinte CEI

Dl. Håkan MURBYPreşedinte ISO

Dr. Hamadoun TOURÉSecretar general ITU

Mediul în care trăim, din ce în ce mai urbanizat, este martorul construcţiilor care se înmulţesc continuu, în toată lumea, atât în statele dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare. Acestea sunt esenţiale pentru a răspunde necesităţilor unei populaţii mondiale care a depăşit dublul numărului populaţiei existente la nivelul anului �950. Nu este, deci, surprinzător faptul că domeniul construcţiilor a devenit una dintre cele mai importante industrii mondiale, cu consecinţe considerabile asupra celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială şi de mediu.

În faţa unor astfel de provocări, principiile dezvoltării durabile trebuie îmbinate cu necesitatea tot mai mare a unei conectivităţi a tehnologiilor informaţiei şi telecomunicaţiilor (ITC) pentru clădiri inteligente care optimizează eficacitatea energetică, siguranţa, securitatea, comunicarea şi confortul. Standardele internaţionale elaborate de CEI, ISO şi UIT asigură mijloacele prin care principiile dorite şi conexiunea între tehnologia informaţiei şi a comunicării (ICT) sunt transpuse în aplicaţii practice şi sunt efectiv implementate în mod eficient la scară globală.

În zilele noastre, noile clădiri comerciale, publice şi rezidenţiale trebuie să satisfacă cerinţe multiple: începând cu rezistenţa la foc şi la inundaţii, continuând cu rezistenţa în faţa catastrofelor naturale şi a atentatelor teroriste, eficacitatea energetică şi amprenta scăzută asupra mediului, până la facilitarea integrării în reţele ITC sau accesibilitate pentru persoanele cu handicap şi cele în vârstă.

Clădirile reprezintă o parte importantă a proprietăţilor deţinute de persoane, organizaţii sau state. Acest sector furnizează un număr important de locuri de muncă. Materialele şi procedeele de construcţie au impact asupra

2 STANDARDIZAREA octombrie 2008

sănătăţii şi securităţii lucrătorilor din construcţii şi asupra persoanelor care trăiesc şi lucrează în clădiri a căror calitate influenţează direct calitatea vieţii. Din punct de vedere al mediului, domeniul construcţiilor este în acelaşi timp un mare consumator de resurse naturale şi important generator de deşeuri şi poluare. În plus, clădirile consumă o cantitate considerabilă de energie, datorită emisiilor de gaze cu efect de seră.

Consensul internaţional dintre state şi cel realizat între părţile interesate, pe care se bazează standardele elaborate de CEI, ISO şi UIT, încurajează aplicarea mondială a acestor standarde. Consensul internaţional cu privire la standarde pentru atenuarea schimbării climei, economiile de energie, terminologia referitoare la mediu, performanţa de mediu, declaraţia de mediu a produselor pentru construcţii, eficacitatea energetică, contabilizarea şi verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră asigură o bază solidă pentru proiectanţi şi arhitecţi, ingineri, proprietari şi autorităţi guvernamentale în efortul de a construi clădiri durabile.

Documentele elaborate de CEI, ISO şi UIT contribuie la construirea unor clădiri inteligente şi durabile prin intermediul standardelor, fapt care facilitează legarea în aceeaşi reţea a noilor clădiri. Tot mai mult, construcţiile implică integrarea de dispozitive electronice legate la reţele de distribuţie care utilizează informaţii digitale procesate în medii digitale. De exemplu, datorită comenzii la distanţă a iluminatului, a încălzirii, a aparatelor şi sistemelor de securitate, „clădirea inteligentă” devine o realitate. Ţinând seama de diversitatea tehnologiilor aplicate, standardele internaţionale care permit interoperabilitatea şi securitatea sunt esenţiale pentru a crea valoare pentru consumatori, făcând posibilă utilizarea de produse, servicii şi surse diverse şi accelerând, în consecinţă, dezvoltarea pieţelor prin adoptarea acestor soluţii.

La ora actuală, standardele internaţionale elaborate de CEI, ISO şi UIT, care se aplică în construcţii, îmbunătăţesc eficacitatea energetică, optimizează resursele, contribuie la diseminarea cunoştinţelor, facilitează schimburile şi concurenţa loială, simplificând proiectarea şi planificarea clădirilor. Ele prezintă şi alte avantaje precum: produse şi lucrări la preţuri competitive, calitate şi securitate superioare, costuri de exploatare mai mici, reducerea accidentelor şi diseminarea rapidă a noilor tehnologii, pentru o calitate mai bună a vieţii utilizatorilor clădirilor.

Standardele internaţionale ajută la satisfacerea cerinţelor fundamentale în domeniul calităţii şi siguranţei, permiţând, în acelaşi timp, integrarea noilor tehnologii pentru construcţia şi exploatarea clădirilor inteligente şi durabile.

�octombrie 2008 STANDARDIZAREA

MESAJUL PREŞEDINTELUI ASRO CU OCAZIA ZILEI MONDIALE A STANDARDIZĂRII

Şi în această toamnă ne întâlnim cu dumneavoastrăa, utilizatorii de standarde şi în acelaşi timp creatori de standarde, să sărbătorim cu toţii Ziua Mondială a Standardizării într-un cadru profesional şi plăcut, cu aceleaşi emoţii şi sentimente, generate de anvergura cu care se desfăşoară, şi în acest an, atât sărbătorirea zilei mondiale cât şi cea de a II-a ediţie a Conferinţei Naţionale în domeniul Standardizării.

Chiar de la prima ediţie, din 2007, am constatat cu satisfacţie deosebită că acţiunea propusă (organizarea anuală a unei Conferinţe naţionale legate de domeniul, atât de vast, al standardizării) s-a dovedit a fi nu numai un gest frumos la care dumneavoastră aţi aderat din prima clipă, dar şi un act de apreciere şi interes faţă de acţiunile desfăşurate de organismul naţional de standardizare.

Trebuie subliniat încă o dată că modul în care ASRO se implică şi este prezent în viaţa economică din România nu ar fi posibil fără efortul colegilor din ASRO, în parteneriat cu membrii ASRO şi, mai ales, cu experţii care activează în structurile tehnice de standardizare.

Lucrările Conferinţei comune CEN-CENELEC din iunie 2008, desfăşurate la Bucureşti, au abordat problema supravegherii pieţei în ţările membre ale Uniunii Europene, problematică de interes pentru actorii pieţei unice. Modul cum este implicată standardizarea s-a reflectat în prezentările care au fost susţinute în plenul Conferinţei, prezentări ce au adus clarificări importante pentru activitatea de standardizare. Aceste probleme , de data aceasta la nivel naţional, se vor discuta şi în cadrul celei de a doua secţiuni a lucrărilor celei de a II-a Conferinţe Naţionale din domeniul Standardizării din 9-�0 octombrie 2008, vom discuta despre modul în care standardizarea poate fi implicată în cercetare, inovare şi dezvoltare. Vom vedea care sunt preocupările pe plan european în acest domeniu. Aşteptăm cu interes punctul dumneavoastră de vedere în această importantă problemă.

Organizarea în ţara noastră a acestor evenimente a constituit un bun prilej pentru membrii ASRO de a-şi asigura contactul atât cu marile companii europene, cât şi cu reprezentanţii organismelor de standardizare europene şi internaţionale, membrii pe care îi invităm, şi cu această ocazie, să participe alături de noi la sărbătorirea Zilei Mondiale a Standardizării.

În plan intern anul 2008 a fost un an de realizări deosebite sub aspect economic şi de imagine al ASRO. S-a ajuns la aceste realizări în primul rând pentru că am reuşit:

- Să modernizăm constant şi să diversificăm serviciile oferite ;

- Să diversificăm parteneriatul permanent dintre ASRO şi structurile guvernamentale cu preocupări în promovarea legislaţiei, care au ca suport standardizarea naţională

- Să ne facem mai vizibili în economia românească: la nivel teritorial prin intermediul acţiunilor organizate prin cele �8 Centre Zonale de Informare ale ASRO organizate în parteneriat cu camerele de comerţ şi industrie, teritoriale.

- Să continuăm proiectul de promovare a standardizării prin mas-media;

ASRO ca membru în structurile europene de standardizare reprezintă, de fapt, creşterea responsabilităţilor dar în acelaşi timp şi deschiderea de noi oportunităţi privind participarea ASRO la proiectele susţinute de Uniunea Europeană în domeniul standardizării.

Mulţumim pentru încrederea acordată!

GHEORGHE ŢUCU,Preşedinte ASRO

� STANDARDIZAREA octombrie 2008

Premiul Emmy pentru ştiinţă a fost primit de ISO, CEI şi ITU la Hollywood

Academia de televiziune, arte şi ştiinţe a Statelor Unite ale Americii a acordat prestigiosul premiu Emmy pentru Excelenţă celor trei organisme internaţionale de standardizare ISO, IEC şi ITU – lideri globali în elaborarea standardelor – pentru munca depusă în producerea standardului de coduri video, cunoscut sub denumirea de Recomandarea ITU-TH.26�/ISO/IEC ��96-�0, Coduri video avansate (AVC).

Grupul de lucru comun (Joint Video Team – JVT), format din experţi ai celor trei organisme de standardizare internaţională au primit , în acest fel, recunoaşterea industriei pentru cea mai importantă realizare a sa în dezvoltarea unei calităţi de excepţie a semnalului video care se extinde de la obţinerea unei înalte calităţi a imaginilor video de la ecranele telefoanelor mobile până la televiziunea de înaltă definiţie (High Definition Television – HDTV). Grupul de lucru s-a format în 200� de către experţi ai ITU din cadrul Video Coding Experts Group (VCEG) şi experţi ai ISO/IEC din cadrul grupului Moving Picture Experts Group (MPEG).

Standardul ISO/IEC ��96-�0 oferă o metodă eficientă de compresie a semnalului video care reduce substanţial banda video necesară pentru un semnal video de cea mai înaltă calitate, reducând astfel şi spaţiul necesar depozitării lui. Au fost create şapte seturi de capacităţi, denumite „profile”, pentru a fi utilizate în aplicaţii specifice. Aceste capacităţi reprezintă o combinaţie care începe cu o mare eficienţă a CODEC-ului şi continuă cu posibilitatea de a furniza la o scară foarte mare calitate excelentă în tot spectrul de bandă – de la televiziune de înaltă definiţie până la videoconferinţe şi multimedia �G – calităţi care au condus la o popularitate crescândă.

Premiul a fost primit de domnul Malcom Johnson, directorul Direcţiei standardizare din cadrul ITU, domnul Scott Jameson, preşedinte al comitetelor de lucru din cadrul ISO/IEC în domeniul tehnologiei informaţiei (ISO/IEC JTC �) alături de mebri ai JVT, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Hollywood, Los Angeles la sfârşitul lunii august. În discursul de mulţumire al celor trei organizaţii de standardizare, susţinut de Malcom Johnson, acesta a spus „ acest standard este o bijuterie a colaborării dintre cele trei organizaţii internaţionale de standardizare. Aplicaţiile multiple ale standardului au fost recunoscute şi aplaudate de un spectru forte larg al industriei. Adoptarea rapidă este o dovadă a flexibilităţii şi eficienţei cu care a fost proiectat de un grup de oameni dedicaţi întru totul acestui scop. De asemenea demonstrează o sinceră şi puternică încredere în puterea standardelor internaţionale.

Secretarul general al ISO, dl. Alan Bryden a spus „ Acest al doilea premiu Emmy primit în 12 ani pentru standardele elaborate în domeniul multimedia de către ISO IEC şi ITU este o dovadă clară a importanţei pe care o acordă piaţa standardizării internaţionale practicate de ISO, IEC şi ITU, care ilustrează rolul jucat de standardele internaţionale în transformarea inovării în tehnologie aplicată.”

Vorbind despre acordarea acestui premiu, secretarul general al IEC, dl. Ronnie Amit a spus „Aş vrea să-mi exprim întreaga consideraţie pentru experţii din industrie care au lucrat în cadrul JVT atât de coştiincios şi repede. Conduita lor, energia şi inspiraţia de care au dat dovadă prin elaborarea şi aprobarea standardelor pentru coduri video şi audio ca standarde internaţionale, demonstrează când este vorba de beneficii, interoperativitate şi despre modul în care pot schimba modul de viaţă a milioane de oameni.”

Premiul Emmy pentru ştiinţă a fost acordat „pentru dezvoltarea ştiinţei prin metode deja existente, care au fost îmbunătăţite în aşa măsură încât afectează direct transmisia, înregistrarea şi recepţia în televiziune”

Standardul este acum aplicat în realizarea de produse şi servicii de către companii ca Adobe, Apple, BBC, France Telecom, Intel, Motorola, Nokia, Samsung, Sony etc.

A consemnat Speranţa Stomff – ASRO

5octombrie 2008 STANDARDIZAREA

CONFERINŢA NAŢIONALĂ A STANDARDIZĂRII9-10 octombrie 2008

În fiecare an toţi cei implicaţi în activitatea de standardizare – experţi ai organismelor naţionale de standardizare, specialişti din cadrul comitetelor tehnice de standardiza-re, industrie sau simpli utilizatori ai standar-delor – sărbătoresc la 14 octombrie Ziua Mondială a Standardizării, ocazie cu care se celebrează şi munca miilor de specialişti care şi-au oferit timpul şi experienţa pentru realizarea standardelor internaţionale, eu-ropene sau naţionale. Începând cu anul 2007, organismul naţional de standardizare din România – ASRO - şi-a propus să marcheze Ziua Standardizării prin organizarea unei Conferinţe Naţionale anuale. Prima Conferinţă Naţională a avut loc în perioada ��-�2 octombrie la Bucureşti, într-un cadru optim creat de sala Madgearu din cadrul CCI Bucureşti. Conferinţa şi-a propus, şi în mare parte a reuşit să creeze un cadru generos pentru dezbateri care să conducă la generarea şi dezvoltarea de idei noi pentru a contribui astfel la armonizarea activităţii naţionale de standardizare cu cea europeană şi internaţională în scopul creşterii competitivităţii economiei naţionale printr-o implementare adecvată a standardelor în societatea românească.

În perioada 9-�0 octombrie 2008 se va desfăşura la Bucureşti, în saloanele elegante din cadrul Casei Universitarilor, cea de a doua Conferinţă Naţională din domeniul Standardizării, sub titlul „Inovare şi dezvoltare prin standardizare”. Alături de ASRO anul acesta va participa, ca organizator, şi Comitetul Electrotehnic Român şi Autoritatea naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, care a sprijinit material realizarea acestei ediţii a Conferinţei.În cadrul Conferinţei vor exista următoarele secţiuni:

Secţiunea I: Inovare şi dezvoltare prin standardizare;Triunghiul cunoaşterii – cercetare, educaţie şi inovare – reprezintă factorul de bază în cadrul eforturilor europene de a îndeplini ambiţioasele ţinte din cadrul Agendei de la Lisabona. Începutul anului 2007 a fost caracterizat de câteva activităţi, iniţiative şi proiecte în domeniul cercetării şi inovării, acolo unde standardizarea poate fi sau ar trebui să fie un colaborator important în proces. În contextul preocupărilor în domeniul cercetării, un punct principal este programul european FP 7 ( EU 7th Framework Programme), care a început la � ianuarie 2007 şi reuneşte toate iniţiativele Uniunii Europene în domeniul cercetării. În cadrul acestei secţiuni participanţii vor putea audia lucrări referitoare la activităţile organismelor de standardizare europene şi a Comisiei Europene în raport cu dezvoltarea economică bazată pe cercetare şi inovare şi rolul standardizării în acest domeniu.

Secţiunea II : Standardizarea şi supravegherea pieţei;În ţara noastră cadrul legislativ, pentru autorităţile desemnate de Guvern pentru supravegherea pieţei, este asigurat de HG nr. 89�/200� cu implementarea de proceduri interne specifice fiecărei autorităţi desemnate şi fiecărui domeniu, în parte.Standardizarea, în particular, este importantă în susţinerea legislaţiei din domeniu pentru produsele de pe piaţa


internă, în diferite etape autorităţile din sistemul de supraveghere a pieţei fie fac referire la standarde, fie le utilizează ca atare.Reluând câteva teme din cadrul Conferinţei europene CEN-CENELEC desfăşurată în 25 iunie 2008 la Bucureşti, secţiunea „Standardizarea şi supravegherea pieţei” are în componenţă lucrări care se referă la legătura între standardizarea europeană şi supravegherea pieţei, supravegherea pieţei în domeniul agroalimentar, colaborarea dintre autorităţile desemnate pentru supravegherea pieţei şi organismul naţional de standardizare.

Secţiunea III: Sisteme de management;Secţiunea va cuprinde lucrări legate de: - avantajele oferite unei organizaţii care îşi certifică unul sau mai multe sisteme de management; - managementul schimbării; Cultura este un instrument de evaluare a personalului şi de perfecţionare a acestuia deoarece permite observarea comportamentului uman şi exprimă acele realităţi ale organizaţiei relevante pentru funcţionarea sa. Importanţa culturii constă şi în faptul că ea participă la satisfacerea unor nevoi curente ale organizaţiei cum sunt adaptarea la mediul extern şi integrarea internă. - ISO 26000, standard internaţional pentru responsabilitatea socială; ISO, Organizaţia Internaţională pentru Standarde, va publica în noiembrie 2009 un standard pentru responsabilitate sociala. Standardul, care se va numi 26000, nu va presupune audit şi acreditare, ci va fi un ghid de bune practici la care organizaţiile care au programe de responsabilitatea sociala vor adera voluntar. - Standardele ISO ��000 – instrument eficient în promovarea Managementului Mediului la nivelul organizaţiilor socio-economice; Familia de standarde ISO ��000 reprezintă o serie de standarde internaţionale referitoare la mediu. Acestea constituie cadrul de dezvoltare al unui sistem de management de mediu, în vederea gestionării aspectelor de mediu semnificative asociate activităţilor unei organizaţii, precum şi baza (cerinţele) pentru efectuarea verificării gradului de conformare prin audituri. -standardizarea ca investiţie în afaceri etc.

Secţiunea IV: Standardizarea în domeniul neelectic;Realităţile economice curente reafirmă importanţa standardizării într-un context mondial nesigur şi contrastant şi subliniază necesitatea existenţei unei structuri naţionale de standardizare pentru a face faţă obiectivelor tehnice, economice sau celor cu caracter reglementar ale standardizării, atât pe plan naţional, cât şi european şi internaţional. Una dintre cele mai importante direcţii ale organismului naţional de standardizare este standardizarea în domeniul neelectric. În cadrul secţiunii care se referă la acest domeniu de standardizare, participanţii la Conferinţă vor putea audia lucrări care se referă, în special, la tema din acest an a Zilei Mondiale a Standardizării, şi anume: „Clădiri inteligente şi durabile”. Se vor prezenta lucrări legate de materialele termoizolante folosite la construcţia clădirilor, ce înseamnă casa pasivă şi condiţiile în care se poate realiza, standardele şi casa inteligentă etc.

Secţiunea V: Standardizarea în domeniul electric.La fel ca şi în secţiunea anterioară, lucrările din domeniul electric se referă în principal la case inteligente, la automatizarea clădirilor, surse regenerabile ce pot fi folosite în construirea unei case inteligente şi durabile etc. Alte lucrări se referă la subiecte de mare actualitate, cum este siguranţa feroviară, sisteme generale de cablare utilizate în clădiri, cum ne putem feri de contaminarea cu radon a unei locuinţe, tendinţe privind caracteristicile tehnice şi metrologice ale contoarelor electrice.

Informaţii suplimentare se pot obţine pe site-ul ASRO: www.asro.ro, sau la e-mail: [email protected]

A consemnat Speranţa Stomff – redactor, ASRO


COMISIA COMUNITAŢILOR EUROPENE

Bruxelles, 11.3.2008 COM(2008) 133 finalCOMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL

EUROPEAN ŞI COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

Către o contribuţie sporită a standardizării la inovare în Europa

1. IntroducereÎn strategia UE pentru creştere şi locuri de muncă, Comisia şi Consiliul Uniunii Europene au identificat standardizarea drept un instrument-cheie de promovare a inovării. Consiliul Competitivitate din � decembrie 2006, care a abordat în concluziile� sale subiectul inovării, a atras atenţia asupra necesităţii de a consolida sistemul european de standardizare şi a invitat Comisia să prezinte propuneri de acţiuni care trebuie întreprinse de părţile interesate relevante pentru reformarea şi raţionalizarea sistemului. Parlamentul European, în rezoluţia sa privind strategia de inovare2, a subliniat, de asemenea, contribuţia standardelor la politica de inovare.Prezenta comunicare, ca răspuns la invitaţia Consiliului, are în vedere o mai mare contribuţie a standardizării la inovare şi competitivitate. Aceasta identifică cele mai importante provocări întâmpinate, prezintă obiectivele concrete ale standardizării şi utilizarea standardelor şi face sinteza eforturilor continue şi a măsurilor propuse pentru a fi aplicate atât de părţile interesate relevante, cât şi de Comisie.

2. Obiective şi provocări politiceAstfel cum s-a arătat în documentele strategice anterioare, în special în comunicările privind strategia extinsă de inovare� şi evaluarea intermediară a politicii industriale�, inovarea este esenţială în abordarea principalelor provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Un rol mai accentuat al standardizării în susţinerea inovării este important pentru efortul european de a aborda provocări economice, sociale şi de mediu. În timp ce lipsa standardelor, înţelegerea limitată a noilor elemente de standardizare sau actualizarea lentă a standardelor existente împiedică înţelegerea inovării, o standardizare care este activă şi puternică poate accelera accesul inovării atât pe pieţele interne, cât şi pe cele mondiale.Actualele modele de standardizare din Europa, precum şi cele internaţionale sunt puse la încercare de provocări precum ciclurile economice accelerate, convergenta tehnologiilor şi tendinţa către globalizarea pieţelor. Aceasta se petrece în contextul competiţiei internaţionale în creştere în domeniul standardizării din partea puterilor emergente, care consideră standardizarea ca fiind un avantaj strategic important. De aici rezultă că standardizarea trebuie să se adapteze acestui cadru schimbat, consolidându-şi rolul în susţinerea inovării şi a competitivităţii.

3. Contribuţia standardizării la inovare şi competitivitateStandardizarea reprezintă o cooperare voluntară între industrie, consumatori, autorităţile publice şi alte părţi interesate pentru elaborarea specificaţiilor tehnice pe baza unui consens. Standardizarea completează concurenţa pe piaţă, de obicei pentru a atinge obiective precum interoperabilitatea produselor/serviciilor complementare şi pentru a conveni asupra unor metode de testare şi cerinţe privind performanta în materie de securitate, sănătate, de organizare şi de mediu. De asemenea, standardizarea are o dimensiune de interes public, în special atunci când sunt în joc chestiuni privind siguranţa, sănătatea, securitatea şi mediul. De asemenea, procesul de standardizare trebuie să fie în

� http://www.eu2006.fi/news_and_documents/conclusions/vko50/en_GB/l �659�2��5��/2 Rezoluţia Parlamentului European din 2� mai 2007 privind punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa� COM(2006)502 final „Punerea în practică a cunostinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa” � COM(2007)�7� „Evaluarea intermediară a politicii industriale. O contribuţie la strategia UE pentru creştere şi locuri de munca”


conformitate cu dispoziţiile europene privind concurenţa.Standardizarea, care aduce de obicei predictibilitate şi condiţii de egalitate, poate fi percepută în mod intuitiv ca fiind în conflict cu inovarea, care are drept scop schimbarea şi exclusivitatea. Cu toate acestea, astfel cum a confirmat consultarea părţilor interesate, standardizarea dinamică este un stimulent important al inovării, care acţionează în diferite moduri:

Standarde care reflectă starea actuală a tehnologiilor oferă inovatorilor condiţii de egalitate, facilitând interoperabilitatea şi competiţia între produsele, serviciile şi procedeele noi şi cele deja existente. Standardele oferă consumatorilor încredere în siguranţa şi performanţa noilor produse şi permit diferenţierea produselor prin referire la metode standardizate;

Elaborarea de noi standarde este necesară, de asemenea, pentru a însoţi apariţia de pieţe noi şi introducerea sistemelor complexe, precum expansiunea internetului;

Utilizarea standardelor contribuie la difuzarea cunoaşterii şi la facilitarea aplicării tehnologiei; în consecinţă, aceasta poate impulsiona inovarea, în special inovarea netehnologică în sectorul serviciilor.

Un rol semnificativ al Europei în standardizarea internaţională reprezintă, de asemenea, un mijloc de a valorifica poziţia de lider european pe pieţele noi şi de a beneficia de avantajele rezervate promotorilor pe pietele mondiale.Majoritatea avantajelor pe care le oferă standardele pentru inovare se materializează doar atunci când acestea sunt puse în aplicare în mod concret şi devin relevante pentru piaţă. Utilizarea efectivă a standardelor rămâne voluntară, în funcţie de modul în care diferiţii operatori de piaţă percep propriile lor interesele şi de capacitatea lor de a le utiliza. Este posibil ca standardele să nu devină relevante din cauza planificării necorespunzătoare a elaborării lor sau a lipsei de transparenţă a acestora, sau din cauza existenţei de standarde concurente care produc incertitudine.Părţile interesate europene participă la standardizare atât la nivel oficial, cât şi neoficial.Standardizarea oficială are o structură bazată pe trei niveluri, care cuprinde organismele naţionale de standardizare (ONS), cele trei Organizaţii Europene de Standardizare (OES5) şi organizaţiile internaţionale6. OES au fost recunoscute oficial de UE prin Directiva 98/��/CE7. Industria participă, de asemenea, la standardizare prin sute de foruri şi consorţii prezentând diferite caracteristici în ceea ce priveşte longevitatea, acoperirea sectorială şi domeniul de aplicare teritorială, care este deseori mondial, şi putând astfel să intre în conflict cu structura pe trei niveluri a standardizării oficiale.

Uniunea Europeană desfăşoară o politică activă de standardizare care promovează standardizarea pentru susţinerea unei mai bune legiferări8 şi ca instrument pentru competitivitatea europeană. Standardizarea europeană oficială a avut un rol important în special în susţinerea legislaţiei privind noua abordare a pieţei unice a mărfurilor. Această tehnică legislativă a contribuit la elaborarea de reglementări favorabile inovării, în care specificaţiile tehnice care permit conformitatea cu cerinţele legale sunt elaborate chiar de părţile interesate şi actualizate în funcţie de starea actuală a tehnologiilor. Recurgerea la standarde facultative pentru susţinerea legislaţiei din alte sectoare va ajuta la continuarea procesului de eliminare a barierelor de reglementare din calea inovării.În sectorul serviciilor mai există încă un număr limitat de standarde care provin în special din natura eterogenă şi intangibilă a serviciilor, precum şi din dificultăţile de acces pentru IMM-uri, care sunt actorii predominanţi. În consecinţă, este necesară o analiză suplimentară a modului în care standardele pot contribui la inovare şi la dezvoltarea pieţelor serviciilor.

4. Rolul standardelor în acţiunile prioritare pentru inovareDeşi cea mai mare parte a procesului de standardizare se desfăşoară la iniţiativa actorilor pieţei, UE se aşteaptă ca standardizarea să aibă o contribuţie importantă la următoarele acţiuni prioritare pentru

5 pentru majoritatea sectoarelor, CENELEC pentru domeniul electrotehnic, ETSI în telecomunicaţii6 IEC în domeniul electrotehnic, ITU în telecomunicaţii şi ISO în majoritatea celorlalte domenii, dar şi Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, Codex Alimentarius, UN-CEFACT etc.7 JO L 20�, 2�.7.�998, p.�78 (200�)67� privind rolul standardizării europene în cadrul politicilor si legislaţiei europene

a.

b.

c.


inovare:(�) Politica industrială durabilă: aceasta are ca scop îmbunătăţirea eficienţei în ceea ce priveşte energia şi resursele produselor, procedeelor şi serviciilor şi competitivitatea industriei europene. Standardizarea este importantă pentru a permite înţelegerea eco-inovării şi a tehnologiilor de mediu şi pentru a facilita difuzarea acestora pe piaţa unică şi accesul pe pieţele mondiale9. De asemenea, vor fi necesare indicatoare de performanţă avansate şi o utilizare mai largă a etichetării pentru a informa consumatorii cu privire la performanta produsului şi pentru a-i recompensa pe lideri.

Comisia va publica cereri de elaborare a standardelor în vederea susţinerii Directivei 2005/32/CE referitoare la cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (EuP), măsurarea emisiilor de gaz cu efect de seră, introducerea energiilor regenerabile, îmbunătăţirea gestionării energiei şi alte obiective legate de viitoarea politică industrială durabilă şi de iniţiativele privind producţia şi consumul durabil.

(2) Pieţele pilot: iniţiativa pieţelor pilot�0 are ca scop accelerarea apariţiei segmentelor inovatoare de piaţă�� prin strânsa coordonare a instrumentelor politicii de inovare. Standardizarea reprezintă unul dintre elementele-cheie ale succesului acestei iniţiative: o iniţiativă europeană pentru elaborarea unor standarde acceptate la nivel mondial şi un demers anticipativ ar facilita creşterea acestor pieţe atât în Europa, cât şi în străinătate. Pentru a ţine seama de dimensiunea temporală esenţială a acestor piete, ar trebui depus un efort ţintit destinat să accelereze standardizarea pentru a permite acceptarea la nivel internaţional a acesteia.

Comisia va publica cereri de elaborare a standardelor în vederea susţinerii pieţelor pilot şi va decide împreună cu părţile interesate ce tip de standard răspunde cel mai bine necesităţilor în materie de planificare şi de perspective internaţionale.

(�) Achiziţii publice: utilizarea adecvată a standardelor în achiziţiile publice poate încuraja inovarea, furnizând administraţiilor instrumentele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. În locul prescrierii unor soluţii tehnice speciale, folosirea standardelor neutre din punct de vedere tehnologic permite autorităţilor contractante să solicite performanţa ridicată şi cerinţe funcţionale (de exemplu, cu privire la aspecte de mediu sau la accesibilitatea pentru toţi), stimulând astfel căutarea de tehnologii inovatoare care să asigure cel mai bun raport cost/eficienţa pe termen lung, oferind totodată siguranţa şi interoperabilitate.Un exemplu tipic este cel al apărării, în care agenţiile naţionale se bazează mult prea frecvent pe standarde naţionale divergente care limitează extinderea pieţei pentru inovare şi împiedică difuzarea acesteia. Punerea în comun a resurselor civile şi militare, făcând referire la standardele cu utilizare multiplă, şi armonizarea standardelor pentru achiziţii publice în domeniul apărării pot spori eficienţa şi pot furniza mai multe stimulente pentru inovare.

- Comisia va promova utilizarea de orientări şi bune practici12 în rândul autorităţilor europene la toate nivelurile pentru a stimula inovarea prin achiziţii publice.- Completând iniţiativa privind piaţa europeană a echipamentelor de apărare, Comisia a solicitat CEN să întocmească un manual european privind achiziţiile publice în domeniul apărării şi va încuraja utilizarea acestuia de către statele membre.

(�) Integrarea TIC în industrie şi administraţie: potenţialul de îmbunătăţire a poziţiei competitive a economiei europene printr-o utilizare mai eficientă şi efectivă a instrumentelor TIC este important, iar

9 COM(200�)�8 de introducere a ETAP, un Plan de acţiune al Uniunii Europene pentru tehnologiile ecologice�0 COM (2007) 860 „O iniţiativă privind pieţele-pilot pentru Europa”�� Precum e-sănătatea, construcţia durabilă, reciclarea şi energiile regenerabile�2 Deosebit de relevante sunt SEC 2007 (280) Guide on dealing with innovative solutions in public procurement (Ghidul privind abordarea soluţiilor inovatoare în domeniul achiziţiilor publice), precum şi reţelele Europe Innova http://www.europe-innova.org

�0 STANDARDIZAREA octombrie 2008

standardele sunt esenţiale în exploatarea acestui potenţial. De asemenea, standardele sunt elemente-cheie pentru aplicaţiile societale ale TIC, precum e-identitatea, e-sănătatea şi RFID��.Luând în considerare „Studiul privind nevoile politice specifice pentru standardizarea TIC”��publicat recent, principalele aspecte ale revizuirii politicii de standardizare din domeniul TIC sunt:

O mai bună integrare a organismelor neoficiale de elaborare a standardelor TIC în sistemul de standardizare al UE, pentru a permite politicilor UE privind TIC să beneficieze de expertiza respectivelor foruri şi consorţiiCrearea unei platforme de dialog economic pentru toate părţile interesate de standardizarea TICNecesitatea de a aborda alte aspecte precum testarea interoperabilităţii, accesul la standarde şi chestiuni legate de drepturile de proprietate intelectuală pentru a permite aplicarea rapidă a standardelor în soluţiile de piaţă

În 2008, în urma consultării cu părţile interesate, Comisia va căuta un acord global cu privire la modul în care va fi revizuită politica de standardizare TIC, care va fi urmat de propuneri politice, în special în ceea ce priveşte posibila revizuire a Deciziei 87/95/CE a Consiliului privind standardizarea în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor.

De asemenea, standardele ar trebui să permită inovarea în multe domenii care nu au fost menţionate mai sus, în special acolo unde nevoile de standardizare au fost identificate în contextul Platformelor Tehnologice Europene (PET) şi al Iniţiativelor Tehnologice Comune (ITC). Exemple relevante sunt Space, Galileo, Fuel Cells and Hydrogen (pile de combustie şi hidrogen) şi nanotehnologii.

5. Cum poate fi consolidată contribuţia standardizării la inovare şi competitivitateDacă standardizarea ar trebui să îşi pună în aplicare în totalitate potenţialul de sprijin al inovării, aceasta trebuie să se adapteze necesităţilor de inovare şi să răspundă provocărilor determinate de globalizare, apariţia noilor puteri economice şi evoluţia tehnologiei. Responsabilitatea îmbunătăţirii continue a standardizării europene aparţine mai ales părţilor interesate private, dar, datorită dimensiunii sale importante de interes general, Comisia şi statele membre au, de asemenea, un rol de jucat în acest proces.Comisia a identificat următoarele nouă elemente-cheie pentru concentrarea politicii UE de standardizare asupra inovării:(�) Reafirmarea angajamentului pentru o standardizare orientată spre piaţă şi pentru utilizarea pe bază voluntară a standardelor. Valoarea adăugată specifică a standardizării în ceea ce priveşte stabilirea specificaţiilor tehnice se găseşte, într-adevăr, în cooperarea pe bază voluntară a actorilor privaţi şi publici.

Comisia încurajează industria să iniţieze sau să accelereze cooperarea în elaborarea, punerea în aplicare şi utilizarea standardelor în sprijinul inovării şi al competitivităţii.

(2) Recunoaşterea importanţei atât a standardelor oficiale, cât şi a celor neoficiale pentru inovare. Este necesar un proces de standardizare oficială care să respecte pe deplin principiile deschiderii, incluziunii, transparenţei şi coerentei şi să permită stabilirea unui consens între toate poziţiile naţionale şi părţile interesate. În acelaşi timp, alte standarde elaborate atât în cadrul organizaţiilor de standardizare recunoscute, cât şi în alte organizaţii, sunt adesea mai receptive la tehnologiile inovatoare şi joacă astfel un rol important în acceptarea mai rapidă a acestor standarde de către piaţă. Pentru a profita de avantajele ambelor tipuri de standarde, pentru a păstra coerenţa sistemului european

�� Identificarea prin frecventa radio�� http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/piper/full_report.pdf

a.

b.c.

��octombrie 2008 STANDARDIZAREA

de standardizare şi pentru a optimiza rolul experţilor disponibili, este importantă facilitarea unei bune coordonări a activităţilor între organismele de standardizare naţionale, europene sau internaţionale şi alte organisme de standardizare. Pentru aceasta, practica ETSI la nivel european şi cea a ISO şi IEC la nivel internaţional de implicare în colaborarea cu alte organisme de standardizare trebuie considerată a fi o bună practică.

- Comisia invită OES să elaboreze produse de standardizare mai puţin formale atunci când este oportun pentru industrie şi pentru necesităţile utilizatorului.- Comisia invită organizaţiile de standardizare atât recunoscute, cât şi cele profesionale, să găsească modalităţi de cooperare în timpul planificării activităţilor şi de transfer de standarde către nivelul cel mai potrivit, internaţional sau european, în funcţie de piaţa în cauză.

(�) Concentrarea asupra elaborării de standarde pentru piaţa mondială.Industria europeană necesită standarde care să permită accesul la pieţe cu un caracter din ce în ce mai global. În consecinţa, elaborarea standardelor se deplasează către nivelul internaţional, unde mizele standardizării în cooperare cu alţi parteneri comerciali sunt mai mari ca niciodată. Aceasta este o provocare strategică pe care trebuie s-o înfrunte industria. Este important faptul că industria europeană se implică de la început în stabilirea standardelor pentru pieţele mondiale. În acest context, OES şi Organismele Naţionale de Standardizare (ONS) ar trebui să se concentreze asupra facilitării contribuţiilor europene la activitatea internaţională de standardizare. Mecanismele de coordonare între organizaţiile europene şi internaţionale de standardizare există deja, permiţând părţilor interesate să decidă dacă elaborarea standardelor internaţionale ar trebui să se facă la nivel european sau internaţional. Cu toate acestea, apariţia noilor puteri economice, care îşi pot afirma treptat rolul în stabilirea standardelor internaţionale, şi insuficienţa din ce în ce mai mare a experţilor europeni în anumite sectoare industriale necesită o îmbunătăţire continuă a eficacităţii şi eficienţei contribuţiilor europene la nivel internaţional.Standardele internaţionale fac parte dintr-un regim de reglementare internaţional emergent bazat pe cooperarea de reglementare, convergenţa standardelor şi echivalenţa regulilor. Această abordare, rezultată în urma discuţiei sectoriale bilaterale cu ţări terte�5, ar trebui continuată în interesul reciproc al UE şi al partenerilor săi, inclusiv ţări în curs de dezvoltare, evitând astfel riscul ca standardele şi regulile divergente să devină piedici în calea promovării inovării, a competiţiei şi a comerţului.

- Comisia îşi va consolida eforturile prin acorduri multilaterale şi prin dialoguri comerciale bilaterale şi de reglementare pentru a promova modele de reglementare bazate pe recurgerea la standarde pe bază voluntară şi pentru a spori angajamentul partenerilor noştri comerciali faţă de dezvoltarea şi utilizarea standardelor internaţionale.- Comisia încurajează părţile interesate din domeniul standardizării europene să îşi consolideze implicarea în standardizarea internaţională, să coopereze la abordarea activităţilor şi politicilor de standardizare ale regiunilor relevante şi, în special, să consolideze rolul OES în creşterea impactului contribuţiei europene la standardizarea internaţională.- Profitând de experienţa favorabilă a expertului în standardizare europeană din China, Comisia încurajează OES să facă propuneri cu privire la îmbunătăţirea vizibilităţii standardizării europene pe alte pieţe strategice şi să coopereze cu regiuni relevante pentru a stabili proceduri de schimburi proactive de informaţii cu privire la standardizare.

(�) Facilitarea includerii de noi cunoştinţe în standarde, în special din partea programelor cu finanţare publică pentru cercetare şi inovare, inclusiv programul-cadru comunitar pentru CDT�6 şi programul-cadru pentru competitivitate şi inovare. În timp ce doar un număr limitat de proiecte C&D oferă rezultate de interes pentru standardizare, identificarea sistematică a acestora şi facilitarea schimburilor

�5 COM (2007)58� „Interesul european: succesul în epoca globalizării”�6 DCT: Cercetare şi dezvoltare tehnologică


cu organismele de standardizare corespunzătoare pot grăbi aplicarea noilor cunoştinţe într-un mediu industrial şi comercial.Centrul Comun de Cercetare (CCC) coordonează deja cercetarea conormativă şi prenormativă în mai multe domenii, inclusiv construcţiile, ştiinţele naturii, biotehnologiile şi ecotehnologiile. Aceste activităţi au permis dezvoltarea de standarde relevante, inclusiv standarde de măsurare, şi de produse şi servicii inovatoare. Este importantă menţinerea şi consolidarea acestui efort.Stabilirea unei metrologii europene puternice, cu standarde comune de măsurare şi testare, reprezintă un domeniu în care este necesară cooperarea statelor membre şi a Comunităţii. În această privinţă, instituirea în 2007 a asociaţiei institutelor naţionale de metrologie (Euramet e.V.) şi a Programului European de Cercetare Metrologică, drept o iniţiativă posibilă în temeiul articolului �69 din Tratatul CE, în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare, reprezintă elemente esenţiale.

- Măsurilecaretrebuieevaluatedeautorităţileînmateriedecercetarepublicăşiinovarecuprind:- introducereastimulentelorconcretepentruabordareaproblemelordestandardizareînplanuriledeactivitatealeinstituţiilordecercetarepublicăşialeproiectelordeCDTşideinovarecofinanţate- dispoziţiaformării îndomeniulstandardizăriiaevaluatorilorşiadministratorilorprogramelordeCDTşideinovare- acţiuneasistematicădecorelareaproiectelordecercetarerelevanteprivindstandardizareacucomunitateadestandardizare, înspecial îndomeniileprioritare identificatepentrupieţelepilot, IniţiativeleTehnologiceComune(ICT)şiPlatformaTehnologică(PT)- Organizaţiiledestandardizaresunt încurajatesăfacilitezeaccesulcomunităţiidecercetare lastandardelepublicate.- OESsuntinvitatesăelaborezeopropunerecomunăpentrustabilireaactivităţilordesupravegheretehnologicăşiaserviciilordeasistenţă(helpdesk)orientatecătrefacilitareatransferuluirezultatelorprogramelor-cadrupentruCDTşipentrucompetitivitateşiinovarecătrestandardizare.Comisiaestepregătităsăiaînconsiderareposibilitateaunuisprijinfinanciarpentruoastfeldepropunere.

(5) Facilitarea accesului la standardizare al tuturor părţilor interesate, în special IMM-urile, dar şi al utilizatorilor/consumatorilor şi al cercetătorilor. Standardizarea este un instrument puternic pentru difuzarea informaţiilor privind starea actuală a tehnologiilor către EVIM-uri şi, prin participarea consumatorilor, pentru facilitarea înţelegerii inovării de către piaţă. Cu toate acestea, de multe ori acest potenţial nu este exploatat din cauza unor bariere precum complexitatea limbajului standardelor, timpul necesar participării la elaborarea standardelor şi costurile produselor finale.UE sprijină reprezentarea IMM-urilor în stabilirea standardelor la nivel european. De asemenea, sistemele de finanţare „Cercetare pentru IMM-uri” şi „Cercetare pentru asociaţiile de IMM-uri” din cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru comunitar pentru CDT (2007-20��), precum şi o serie de mecanisme elaborate în cadrul politicii UE de coeziune permit IMM-urilor şi asociaţiilor acestora să asigure o contribuţie la procesul de standardizare şi, de asemenea, sprijină IMM-urile să se conformeze noilor standarde. Se propun următoarele măsuri:

- Comisia va spori substanţial sprijinul financiar pentru coordonarea europeană a reprezentării IMM-urilor în standardizare. Comisia va introduce în propunerea de lege privind întreprinderile mici dispoziţii pentru reafirmarea angajamentului statelor membre de a include IMM-urile în standardizarea la nivel naţional, acesta fiind cel mai accesibil cadru pentru majoritatea IMM-urilor.- Comisia invită organismele de standardizare să recunoască pe deplin implicaţiile principiului „să gândim mai întâi la scară mică”, în special în ceea ce priveşte modul în care procesul de standardizare poate fi revizuit pentru a îmbunătăţi transparenţa activităţilor de standardizare şi raportul costuri-beneficii al participării IMM-urilor şi a utilizatorilor. Comisia încurajează OES să caute o reprezentare adecvată şi echilibrată a tuturor părţilor interesate din domeniul standardizării.- IMM-urile trebuie să se organizeze mai bine, pe baza asociaţiilor de IMM-uri şi a organismelor naţionale existente, pentru a-şi apăra interesele în procesul de standardizare, cu sprijinul instituţional şi financiar al autorităţilor publice.

În ceea ce priveşte accesul la standarde, costul achiziţionării standardelor este recunoscut din ce în ce

��octombrie 2008 STANDARDIZAREA

mai mult de IMM-uri şi de alte părţi interesate ca fiind o problemă. Unele organizaţii de standardizare, precum ETSI şi ITU pentru toate produsele acestora, şi CEN şi CENELEC pentru unele dintre ele, au decis publicarea gratuită a standardelor lor şi se pare că această decizie le-a extins difuzarea. Alte probleme sunt legate de lipsa standardelor în limbile naţionale, numărul prea mare de referinţe încrucişate între standarde şi dificultatea de a identifica grupul de standarde relevante pentru un produs sau un procedeu.

- Comisia invită organizaţiile de standardizare să publice sistematic rezumate ale standardelor europene fără restricţie de acces.- În prezent, Comisia desfăşoară un studiu privind accesul la standardizarea europeană. Organismele europene şi naţionale de standardizare sunt invitate să abordeze drept o chestiune prioritară condiţiile de acces la standardizare şi să reexamineze, în strânsă colaborare cu statele membre şi cu Comisia, modelul lor economic pentru a reduce costul accesului la standarde, în scopul final de a asigura accesul gratuit la standardele elaborate în sprijinul legislaţiei şi politicii UE.

(6) Politica UE trebuie să depună eforturi mai mari pentru a elimina acele bariere care împiedică punerea în aplicare şi utilizarea eficientă a standardelor, precum lipsa de vizibilitate a acestora, complexitatea lor, nesiguranţă în ceea ce priveşte conformitatea cu standardul sau existenţă unor standarde concurente.

Comisia îşi va consolida sprijinul în favoarea coordonării integrării standardelor în produse inovatoare şi în practici economice prin reţelele de standardizare Europe Innova.

(7) Atât drepturile de proprietate intelectuală (DPI), cât şi standardizarea încurajează inovarea şi facilitează difuzarea tehnologiei. Cu toate acestea, întrucât acestea contribuie la obiective comune prin diferite mijloace, trebuie acordată atenţia necesară relaţiei dintre DPI şi standardizare.

Comisia consideră că standardele ar trebui să fie accesibile tuturor şi să poată fi puse în aplicare de oricine, ţinându-se seama, în procesul de standardizare, de DPI relevante pentru standardul respectiv, pentru a stabili un echilibru între interesele utilizatorilor de standarde şi drepturile deţinătorilor de proprietate intelectuală. În orientările privind cooperarea�7 între CE şi EFTA şi OES, OES şi-au asumat obligaţia de a garanta ca standardele, inclusiv toate DPI pe care acestea le-ar putea conţine, să poată fi utilizate de către operatorii de piaţă în condiţii corecte, rezonabile şi nediscriminatorii. Cu toate acestea, părţile interesate din domeniul standardizării, inclusiv autorităţile publice, s-au confruntat cu probleme cauzate de interacţiunea dintre DPI şi standarde, în special în domeniul TIC.

- Comisia încurajează OES să îşi continue eforturile de a eficientiza politica privind condiţiile corecte, rezonabile şi nediscriminatorii şi de a elabora mecanisme de prevenire a abuzurilor în procesul de standardizare.- Comisia va iniţia un studiu de colectare de date pentru a analiza interacţiunea dintre DPI şi standarde. (8) Un sistem european de standardizare puternic reprezintă un element-cheie pentru industria, autorităţile şi cetăţenii europeni. OES reprezintă baza standardizării în Europa, iar procesele curente de reformă a acestora necesită o atenţie specială. ETSI continuă să pună în aplicare recomandările Grupului său de evaluare la nivel înalt din 200�, iar CEN şi CENELEC încep acum să pună în aplicare primele recomandări ale exerciţiului FLES (Future Landscape of European Standardisation - viitorul cadru al standardizării europene). Aceste iniţiative sunt oportune. Bineînţeles că OES şi membrii acestora sunt responsabile de abordarea majorităţii aspectelor dintre cele menţionate mai sus în procesele lor de reformă.

�7 Orientări generale privind cooperarea dintre CEN, CENELEC şi ETSI şi Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, semnate la 28 martie 200�. JOUE C 9�, �6.�.200� p. 7

�� STANDARDIZAREA octombrie 2008

ComisiaîncurajeazăOESsăcontinueşisăperseverezeîneforturilelordereformă,abordând,înspecial,următoarelepuncte:(a) Acolo unde este cazul, ar trebui îmbunătăţită implicarea părţilor interesate în gestionarea standardizăriioficialelaniveleuropean(b) Trebuierevizuiteprocedurileactualedeelaborareastandardelorpentruaacceleraprocesuldestandardizare,pentruaasiguraostabilireproactivăapriorităţilorîncazulproblemelorcarevorfiabordateavândlabazănecesităţileindustrieişialeutilizatorilorşipentruaidentificatipuldeprodusecarevorfidezvoltate.ComisiainvităOESşiONSsăacordeprioritate înmodsistematicnoiloractivităţidestandardizare laniveleuropean,evitândposibilele întârziericauzatedeactivităţiledepregătirelanivelnaţional.(c) Convergenţa tehnologiilor şi aplicarea TIC în multe alte domenii tehnice fac necesară cooperarea dintreorganismele de standardizare ale căror competenţe au fost repartizate în mod tradiţional în electrotehnice,telecomunicaţiişialtetehnologii.ComisiainvităOESsăstabileascăstructurioperaţionalcomune,precumorganismetehnicecomune,pentrustandardizareînaceledomeniiîncaretehnologiileconverg(d) Trebuieconsolidate identitateaeuropeanăşivizibilitatea standardizării europene, atât înEuropa,cât şi înlume(e) Comisia, împreună cu statele membre, va continua şi va încuraja procesul de reformă al OES în cadruldialoguluisăucontinuucuOESşipărţileinteresatealeacestora.

(9) Standardizarea europeană trebuie să-şi modifice priorităţile în conformitate cu evoluţia necesităţilor economice şi sociale europene şi cu schimbările majore din sfera politică şi economică internaţională. În timp ce Comisia invită toate părţile interesate din standardizare să coopereze în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor propuse în prezenta comunicare, provocările actuale şi cele viitoare solicită o analiză profundă a domeniului de aplicare şi a rolului standardizării europene în contextul global emergent, inclusiv o posibilă necesitate de actualizare a bazei sale juridice actuale.Comisia va institui un grup de experţi la nivel înalt pentru a identifica viitorul domeniu de aplicare şi rolul standardizării europene şi pentru a elabora recomandările strategice pentru următorul deceniu.

6. Concluzie şi urmăriComisia aşteaptă ca organismele europene de standardizare, industria şi toate părţile interesate din standardizare să examineze măsurile prezentate în prezenta comunicare. În contextul iniţiativelor şi dialogurilor relevante ale UE, Comisia va discuta cu statele membre, industria, organismele de standardizare şi alte părţi interesate relevante despre modalitatea în care pot fi atinse cel mai bine obiectivele expuse în prezenta comunicare. Pe baza acestor discuţii, va fi actualizat planul flexibil de acţiune pentru standardizare europeană�8.

�8 http://ec.europa.eu/enterprise/standards_policy/action_plan/index.htm

�5octombrie 2008 STANDARDIZAREA

CONCLUZII ALE RAPORTULUI CONSILIULUI EUROPEI DIN 2008 PRIVITOARE LA STANDARDIZARE

ŢINÂND CONT DE:

- concluziile referitoare la standardizare, adoptate în 2� decembrie 200�,- concluziile din decembrie 2006, intitulate „O strategie ambiţioasă în domeniul inovaţiei”

ŞI DE:

- comunicarea Comisiei Europene din �9 iunie 2008, intitulată: „Small Business Act” – „Actul întreprinderilor mici pentru Europa”, - contribuţia esenţială pe care standardizarea o poate aduce la dezvoltarea inovaţiei şi a competitivităţii, mai ales facilitând accesul la pieţe şi diseminarea rezultatelor cercetării,- contextul globalizării crescânde în care operatorii economici trebuie de acum înainte să acţioneze şi importanţa dimensiunii externe a competitivităţii,

Consiliul Europei PRIMEŞTE cu satisfacţie comunicarea Comisiei Europene din �� martie 2008, referitoare la standardizare şi inovaţie, şi ADOPTĂ următoarele concluzii:

�. DOREŞTE ca actorii din domeniul standardizării europene să participe activ la standardizarea internaţională, pentru a stimula elaborarea de standarde internaţionale pentru pieţele globale, în vederea facilitării schimburilor comerciale şi a investiţiilor în interesul economiei europene,2. în acest spirit, AMINTEŞTE Comisiei Europene şi organismelor europene şi naţionale de standardizare să promoveze în acelaşi timp conform procedurii, standardele europene,�. RECOMANDĂ autorităţilor publice de cercetare şi finanţatorilor publici de programe de cercetare la nivel european şi naţional să prevadă în proiecte în etapele importante de pe tot parcursul proiectelor, examinarea potenţialului de elaborare a standardelor în baza rezultatelor obţinute,�. SPRIJINĂ intenţia Comisiei Europene de a susţine financiar dezvoltarea de activităţi de supraveghere tehnologică, permiţând identificarea domeniilor în care standardizarea ar putea să ajute transferul de rezultate ale cercetării şi dezvoltării, 5. INVITĂ elaboratorii de standarde să se apropie de comunitatea de cercetare, pentru a o asocia la lucrările de standardizare când rezultatele cercetării dovedesc un interes pentru elaborarea de standarde,6. ÎNCURAJEAZĂ statele membre să facă astfel încât participarea cercetătorilor la lucrări de standardizare să crească aprecierea în cariera lor şi să devină criterii de promovare,7. CERE organismelor europene şi naţionale de standardizare să faciliteze participarea la standardizare a tuturor părţilor interesate, mai ales a reprezentanţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, a consumatorilor, a sindicatelor şi a organismelor reprezentante ale intereselor colective,8. SUSŢINE demersurile întreprinse de Comisia Europeană şi de organismele europene de standardizare pentru a desfăşura studii cu privire la toate barierele în calea implicării acestor părţi interesate în standardizare şi cu privire la utilizarea standardelor, precum şi privind mijloacele care pot fi avute în vedere pentru a le elimina,9. AMINTEŞTE Comisiei Europene, statelor membre şi organizaţiilor profesionale să sporească sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi să le încurajeze să contribuie la promovarea intereselor lor în lucrările de standardizare,�0. DOREŞTE menţinerea principiului de delegare naţională şi subliniază rolul determinant al organismelor naţionale pentru a asigura mai bine luarea în calcul a intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii în standardizarea europeană,��. ÎNDEAMNĂ organismele europene şi naţionale de standardizare să exploateze la maximum potenţialul tehnologiei informaţiei şi comunicării pentru a organiza reuniuni virtuale, facilitând astfel participarea tuturor părţilor interesate şi schimbul de opinii între acestea,�2. SUBLINIAZĂ importanţa de a dispune de standarde în limbile naţionale, pentru a asigura buna înţelegere


a acestora de către toţi utilizatorii şi invită organismele europene de standardizare să examineze, în strânsă legătură cu Comisia Europeană, posibilitatea de a recurge la sisteme de traducere automată, pentru a facilita validarea de către organismele naţionale de standardizare a versiunilor naţionale ale standardelor europene,��. CERE organismelor europene şi naţionale de standardizare să elaboreze şi să valideze în acelaşi timp cu standardul un rezumat al acestuia, destinat a fi publicat fără restricţie de acces, să acorde o atenţie deosebită modului în care sunt scrise pentru a asigura o citire, înţelegere şi utilizare facilă a standardelor, cu scopul de a îmbunătăţi înţelegerea acestora şi aplicarea lor de către utilizatori,��. RECOMANDĂ organismelor europene şi naţionale de standardizare, precum şi organizaţiilor profesionale să elaboreze şi să difuzeze ghiduri de utilizare adaptate fiecărui sector de activitate, pentru a îmbunătăţi cunoaşterea mediului de standardizare şi pentru a facilita utilizarea efectivă a standardelor,�5. INVITĂ statele membre ca, sub egida Comisiei Europene, să împărtăşească bunele practici pentru a stimula şi încuraja inovaţia prin standardizare şi să le facă cunoscute în rândul profesioniştilor,�6. RECUNOAŞTE că atât standardele cât şi brevetele contribuie la diseminarea inovaţiei şi susţin realizarea unui studiu de către Comisia Europeană pentru a analiza interacţiunea dintre cele două,�7. CERE organismelor europene de standardizare să fie deosebit de vigilente în cazul elaborării de standarde bazate pe tehnologii protejate, pentru a permite un acces larg tuturor utilizatorilor şi ACCENTUEAZĂ necesitatea de a implementa proceduri care vizează punerea la dispoziţie a drepturilor de proprietate intelectuală în condiţii juste, rezonabile şi nediscriminatorii,�8. ÎNCURAJEAZĂ organismele europene de standardizare, ca împreună cu organismele naţionale de standardizare, să reexamineze modelul lor de afaceri pentru a îmbunătăţi accesul la standardizare şi utilizarea de standarde şi să reducă costurile legate de accesul la standarde, asigurând în acelaşi timp şi propria viabilitate financiară,�9. INVITĂ cele trei organisme europene de standardizare să aplice reforma rapid şi în strânsă colaborare, în vederea sporirii eficacităţii şi a vizibilităţii standardizării europene şi să asocieze în mod transparent la acest proces toate părţile interesate,20. CERE Comisiei Europene să asigure o monitorizare regulată a progresului acestei reforme şi să raporteze în legătură cu aceasta statelor membre,2�. INVITĂ organismele naţionale de standardizare, în coordonare cu organismele europene de standardizare, să examineze fezabilitatea unui sistem de evaluare paralelă pentru a stimula îmbunătăţirea continuă,22. CONSIDERĂ util ca organismele europene de standardizare să exploateze posibilele colaborări cu alte tipuri de organizaţii ce activează în standardizare şi aminteşte recomandarea referitoare la transformarea unui document normativ fără statut oficial într-un standard pe baza evaluării necesităţilor pieţei, realizării unei anchete publice şi pe baza obţinerii unui consens al tuturor părţilor interesate,2�. AMINTEŞTE că accelerarea procesului de standardizare nu trebuie să se facă în detrimentul principiilor calităţii, transparenţei şi consensului,2�. SUBSCRIE la voinţa Comisiei Europene de a susţine utilizarea standardelor în domeniul politicii industriale durabile, al pieţelor leader, al achiziţiilor publice, al tehnologiei informaţiei şi comunicării şi al politicii pentru o mai bună legiferare,25. ATRAGE atenţia Comisiei Europene şi tuturor actorilor implicaţi asupra potenţialului inovator care există în domeniul serviciilor şi asupra necesităţii de a informa părţile interesate cu privire la avantajele posibile legate de elaborarea de standarde în acest sector şi promovează utilizarea lor intensă, după cum recomandă Directiva 2006/�2�/CE şi competitivitatea serviciilor europene,26. ÎNCURAJEAZĂ statele membre să îmbunătăţească locul standardizării în programele educative şi în cursurile academice, pentru a familiariza studenţii cu provocările şi beneficiile strategice ale standardizării, sprijinindu-se pe competenţa organismelor de standardizare,27. RECUNOAŞTE necesitatea de a dispune de recomandări strategice pe zece ani, pentru standardizare,28. INVITĂ Comisia Europeană să revizuiască planul de acţiune pentru standardizarea europeană, ţinând seama de aceste concluzii.


INOVAREA ŞI STANDARDIZAREA,DOI VECTORI AI DEZVOLTĂRII

Prof. dr. ing. FLORIN TEODOR TĂNĂSESCU Preşedinte al CER

Asocierea celor două concepte menţionate în titlul lucrării de faţă: inovarea şi standardizarea, nu este întâmplătoare şi nici un joc de cuvinte livresc, pentru că cele două activităţi -aparent contradictorii- se susţin, contribuind la înnoirea şi consolidarea dezvoltării economice, contribuind şi la creşterea eficienţei unor produse şi servicii necesare societăţii, asigurând cerinţele impuse de dezvoltarea acesteia, o societate căreia trebuie să i se asigure o dezvoltare continuă şi durabilă. De ce am spus “aparent contradictorii”? Pentru că atât inovarea cât şi standardizarea apar în cele mai multe cazuri în etape temporale diferite, întâi este inovarea care creează un produs, un serviciu nou – adesea printr-o explozivă ofertă, aleatorie şi nu întotdeauna ordonată- căreia i se opune – ca urmare a apariţiei ei – o activitate de standardizare, de ordonare a informaţiilor şi cunoştinţelor acumulate, de creare a cadrului în care performanţa în mod riguros poate să fie comparată iar Standardul, devine instrumentul care în entropia apariţiei noului, ordonează şi dă elementul de stabilitate al dezvoltării .Standardizarea “noului” a cunoscut de-a lungul anilor o scurtare a timpului în care acesta era elaborat. Aş menţiona spre exemplu că standardizarea unităţilor de măsura, trecerea de la Sistemul CGS la Sistemul MKS propus de Giorgi a durat cca. �0 de ani, până prin �9�5, iar adăugarea unităţii electrice Amperul ca a patra unitate care a transformat sistemul propus din MKS în MKSA , înca �8 ani ! Cu trecerea timpului însă, intervalul scurs între inovare şi ”prinderea” ei într-un standard s-a micşorat în mod continuu, astăzi media de elaborare a unui standard în CEI, find de cca. � ani. La presiunea pieţei, standardizatorii sunt obligaţi să găsească şi să propună pe baza unei înţelegeri între producător şi consumator, noi instrumente care să permită pătrunderea produsului pe piaţă chiar şi în lipsa standardului în curs de elaborare, introducând noi instrumente precum PAS-ul, Recomandarea etc.Standardizarea nu se referă doar la prezent, la produsele care astăzi se lansează pe o piaţă. Standardul, chiar şi atunci când ne referim la strategii de dezvoltare viitoare , apare tot mai solicitat în politicile de standardizare! Un document apărut încă din anului �990, elaborat de CEI, şi vizând viitorul standardizării, la momentul respectiv, “A Vision for the Future” a arătat că de multe ori elaborarea standardul se prefigurează chiar şi în cazul în care produsul nu a fost lansat pe piaţă. Putem da ca exemplu standardizarea DVD-ului, încă înainte de lansarea pe piaţă a acestuia, a unor surse noi de energie cum este cazul pilelor de combustie, al eficienţei energetice în care procesul de valorificare a unor idei inovatoare nu este încă complet finalizat.Este bine de subliniat legătura strânsă care există între inovare şi standardizare, sinergia care trebuie să existe între acestea şi impactul pe care împreună îl au asupra dezvoltării durabile a societăţii, domeniile tot mai largi in care trebuie să acţioneze standardizarea, rezultat al apariţie inovaţiei în tot mai diverse segmente ale activităţii umane.

Inovarea şi Strategia Lisabona Cunoscând faptul că inovarea reprezintă elementul motor al dezvoltării oricărei societăţi şi că aplicarea rezultatelor cunoaşterii pot constitui un atu pentru cei care pot să o transforme în “ceva” util societăţii, Uniunea Europeană în dorinţa de a face din economia statelor membre una din cele mai competitive economii la nivel global -o economie bazată pe cunoaştere- acordă inovării un rol cu totul deosebit. Inovarea nu mai este considerată a se referi doar la produs cum am fost obişnuiţi până nu de mult. Ea se extinde şi la procesele în care poate apare un produs, inovarea în sensul larg al accepţiei şi definiţiei sale însemnând înnoirea şi modernizarea gamei de produse şi servicii, dezvoltarea de noi metode de producţie şi de asigurare a resurselor materiale, schimbări în organizarea muncii şi managementul pe toate nivelurile ierarhice, în organizarea calităţii, în desfacerea produselor şi a problemelor de marketing, în dezvoltarea de concepte, metode şi instrumente moderne armonizate la nivelul celor mai performante rezultate atinse în lume.


Această simplă enumerare a domeniilor în care în lumina noilor concepţii inovarea poate apare, determină şi o lărgire a activităţilor în care un standard va trebui să acţioneze. Prin aceasta însăşi înţelegerea noastră asupra standardului trebuie să se schimbe extinzând-o de la produs -cum am fost în general obişnuiţi- la toată aria de extinderi menţionate anterior!În toată activitatea de standardizare desfăşurată în ani, începută de electrotehnicieni încă din anul �90� -continuată apoi de celelalte 2 mari instituţii de standardizare ISO şi ITU- instituţiile menţionate şi-au pus această problemă a standardizării în condiţiile în care documentele se stabilesc prin consens pe baza înţelegeri între producător şi consumator . Însăşi definiţia standardului confirmă acest lucru: document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut care prevede pentru folosire comună şi repetată reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi şi rezultatul lor. Modul de concepere şi aplicare a unui standard, diversitatea domeniilor pe care trebuie să le abordeze, evidenţiază cât de importantă devine activitatea de standardizare, diversitatea cu care vor trebui elaborate noi tipuri de standarde (de bază, de produs, de interfaţă, de încercări, de securitate, de servicii, de terminologie), toate constituind reglementări obiective acceptate prin consens. Inovarea este identificată ca fiind cheia creşterii economice a ţărilor membre ale Uniunii Europene, o creştere bazată pe cunoaştere care să asigure formarea unei pieţe interne europene puternice, îmbunătăţirea continuă a activităţilor firmelor prin noi mecanisme şi reglementări, standardizarea devenind o principală componentă a dezvoltării durabile. Prin întreaga concepţie a acestei strategii, Europa îşi construieşte un model economic şi social care încearcă să asocieze cunoaşterea şi rezultatele ei cu productivitatea şi eficienţa activităţilor, de neconceput fără elaborarea de reglementări şi standarde! Standardizarea presupune existenţa a doi parteneri: instituţia de standardizare şi cel care preia şi aplică rezultatele muncii de standardizare -standardul- care este rezultatulul consensului între producător, concepţie şi utilizator. Din păcate, interesul firmelor româneşti pentru standardizare nu se situează, încă, la nivelul pe care-l presupune competiţia industrială de astăzi, acestea apelând la standard doar în situaţii “de defect”, sau atunci când i se cer de către un client, sau când sunt necesare condiţii speciale de încercări şi performanţe pe care până atunci nu le abordase. Atunci îşi pune firma problema abordării standardului, extragerea prescripţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, identificarea acelor instituţii care îi pot asigura încercările de conformitate a performanţelor şi atestarea acestei conformităţi.Timpul scurt avut la dispoziţie şi volumul mare de lucrări, de multe ori scoate din luptă o firmă care dacă s-ar fi îngrijit din timp de persectiva produselor sale, de cunoaşterea standardelor ar fi avut şansa de a fi competitivă pe piaţă. Competitivitatea unei firme, depinde astăzi -şi mult mai accentuat mâine- de modul cum o firmă îşi realizează produsele la nivelul cel mai înalt şi conform celor mai exigente standarde, modul în care le oferă în condiţii economice competitive faţă de partenerii săi, are capacitatea de a discuta în cunoştinţă de cauză exigenţele care i se cer de către un cumpărător, acestea determinând de cele mai multe ori şi preţul ! Într- o competiţie economică dură, în condiţiile creşterii numărului firmelor participante pe piaţă şi al ofertei lor, firmele româneşti vor fi puse în situaţia de a vinde greu un produs, sau cunoscând standardele, tendinţele, baza de încercări, politica de calitate, să ofere un produs performant , realizat după cele mai exigente standarde, putând astfel să ceara şi să obţină un preţ mult mai bun ! Mi-aş permite să dau un exemplu ! România a fost şi încă mai este un mare producător de maşini electrice. Era pe locul doi în exportul ţărilor CAER şi cu comenzi semnificative pe pieţele mondiale. Din păcate în ultimii ani firmele româneşti nu au mai înţeles tendintele, nu au sesizat din standarde ce va veni! Este vorba de ce au gândit americanii pe linia eficientei energetice, de a realiza serii de motoare cu randament superior EF� şi EF2, ajungând ca astăzi acestea să fie motoarele care se cer şi se vând, şi pe care nu le avem dar ştim să le facem! Iată un exemplu care arată cum o necunoaştere a unui standard, o neparticipare a specialiştilor fabricilor în Comitetele tehnice care elaborează standardele, poate conduce la o proastă informare şi de aici imposibilitatea de a stabili o politică preventivă care să nu te lase descoperit la mutaţiile care apar pe piaţă ! Sigur că nici acum nu este târziu ! Dar cine este ultimul pe piaţă va beneficia de segmente mult mai mici de desfacere, cu profituri tot mai reduse, lucru greu de suportat de către o firmă ! M-aş referi şi la o a doua problemă, aceea a eficienţei şi economiei de energie ! Sursele noi de energie sunt chemate tot mai insistent să substituie sursele convenţionale afectate de lipsa petrolului şi gazelor. Apar


numeroşi investitori în domeniul surselor noi, care-şi propun să facă investiţii de zeci şi sute de milioane de Euro ! Dar câţi dintre ei au apelat la standarde, să vadă condiţiile de montaj şi exploatare -impuse şi nu acceptate după o practică după “ureche”, acordând mai multă atenţie recuperării investiţiei şi nu condiţiilor care neîndeplinite pot aduce mari penalităţi şi bani irosiţi , făcând nerentabilă investiţia ! Câţi cunosc problemele reale prevăzute de standarde în ceea ce priveşte protecţia la fulger a turbinelor de vânt, perturbaţiile electromagnetice ce pot apare şi care nu sunt permise, regimurile deformante pe care le pot produce în unele cazuri şi care pot genera sancţiuni economice importante din partea sistemului energetic . Sau de către cei care-şi propun dezvoltarea sistemelor fotovoltaice şi care ar trebui să ştie în ce condiţii pot monta pe acoperiş sau pe o faţadă un asemenea echipament, ce condiţii trebuie, spre exemplu, satisfăcute la montajul panourilor şi să ştie să le negocieze cu cel care oferă produsul (un exemplu simplu, acoperirea celulelor pentru a nu genera tensiuni şi a nu periclita siguranţa personalului de montare sau prevederea unor sisteme de montaj specifice unor acoperişuri sau faţade). Exemplele date -care ar putea continua- nu au avut decât scopul de a arăta că în condiţiile actuale ale tehnicii, competivitatea firmelor obligate să inoveze şi să-şi înnoiască în permanenţă produsele şi serviciile nu poate fi realizata decât printr-o cunoaştere a standardelor, o însuşire în fond a lor, realizarea unei politici de firmă în care cunoaşterea tendinţelor, participarea la elaborarea standardelor, trebuie să devină o religie, lucru care din păcate este rar întâlnit într-o firma şi ea va plăti ! Degeaba se laudă mulţi cu implementarea ISO 9000 aplicat în întreprindere ! Valoarea acestui act va fi redusă dacă personalul nu cunoaşte şi aplică şi standardele de performanţă ale produselor pe care le realizează, nu ştie să-şi apere produsele semnalând performanţele acestora.

În benchmarkingul modern compararea performanţelor după valori etalon, constituie o practică la care şi producătorii romani trebuie să se asocieze. De ce o firmă trebuie să se intereseze de cunoaşterea şi aplicarea unui standard? Ce-i aduce nou şi stimulativ acesteia ca ea să facă eforturile impuse de acceptarea rigorilor pe care un standard le cere? În cadrul unei firme, standardul reprezintă instrumentul care aplicat, îi poate asigura atingerea şi depăşirea nivelului de performanţă, făcând-o competitivă faţă de concurenţă şi asigurându-i o notorietate pe piaţă atât în interiorul ţării cât şi în exterior. Există însă şi alte câştiguri -la fel de importante- pe care succint le voi menţiona în cele ce urmează: • Standardul permite dezvoltarea unor procese tehnologice reproductibile permanent şi o organizare a sistemelor de calitate capabile să conducă la indicatori performanţă/cost competitivi . • De asemenea, aplicarea standardului permite introducerea unui foarte bun management la toate nivelurile ierarhice, cazul standardului ISO 9000, creşterea capacităţii de asimilare a noi produse servicii, sisteme şi de certificare a acestora, activităţi în care inovarea stă în centrul dezvoltării acestora• În sfârşit un alt motiv pentru a-l prelua este faptul că permite dezvoltarea unui bun şi eficient marketing, întărind poziţia de leader a firmei.

Ce-ar trebui să facă firmele româneştiDin cele prezentate anterior cred că s-a desprins rapiditatea cu care apare inovarea. Ciclurile de transfer, de la ideie la produs vandabil, devin tot mai scurte – vezi tehnologia informaţiei, fotografia digitală, pilele de combustie, ş.a. – iar volumul de cunoştinţe şi reglementările pe care viaţa le impune a fi realizate devin tot mai multe. O necunoaştere a lor de către o firmă – fie doar şi în domeniul în care activează – o va pune în situaţia de a nu şti ce se face, ce se cere şi cum trebuie acţionat. Multe firme – în special IMM-urile cu o mai redusă cunoaştere a subtilităţilor unei pieţe care nu înseamnă numai să vinzi astăzi ci să te pregăteşti pentru mâine şi mai departe – nu alocă importanţa cuvenită standardului şi activităţii de standardizare, elaborarea standardului şi participarea în cadrul Comitetelor Tehnice de Standardizare unde poate să-şi exprime opinia şi să lupte pentru ea, inclusiv cunoaşterea din timp “a ce va veni”, luându-şi măsurile de prevedere. Câteva sugestii privind aplicarea standardelor de către firme, rezultate dintr-o largă experienţă de colaborare avute cu acestea îmi permit a face câteva constatări şi sugestii de care o firmă ar trebui să ţină seama dacă ea doreşte să se integreze în reţelele de producere şi desfacere a produselor pe piaţa internă sau cele internaţionale. • Există o slabă implicare a firmelor în cunoaşterea standardelor şi o redusă participare la elaborarea lor.• O slabă înţelegere a faptului că valoarea adăugată la un produs, în situaţia în care deschiderea pieţelor


şi liberul acces este egal pentru toţi, nu se constituie decât prin performanţa şi asigurarea celui mai înalt nivel prevăzut de standard. Tot mai multe ţări consideră că performanţele impuse de standard sunt minime şi ca obligaţia firmei este să le depăşească (Exemplu, cazul bunurilor electrocasnice la care eticheta energetică dispusă pe aparat prevede valori mai bune decât cele impuse de standarde).• Caracterul voluntar al standardului este o capcană pentru cel leneş! Este voluntar, dar firma care nu acordă o atentă urmărire a acestei probleme, care nu respectă şi asigură nivelul de performanţă, riscă să fie eliminată de pe piaţă. • Asigurarea resurselor financiare necesare pentru organizarea în firmă a bibliotecii de standarde, pentru specializarea personalului în acest domeniu şi ridicarea nivelului lor de competenţă este necesar a fi rezolvată, pregătirea personalului putând asigura performanţe tehnice.• Cunoaşterea standardului şi a exigenţelor lui, dă posibilitatea realizării standurilor de încercări necesare evaluării performanţelor sau cunoaşterea din timp de către firmă, a laboratoarelor la care poate apela pentru încercările de conformitate.• Participarea şi sprijinirea specialiştilor din firmă să participe în cadrul comitetelor Tehnice ale CEI, ISO, ITU, -funcţie de specificul firmei- va da posibilitatea acestora să cunoască din timp tendinţele şi să adopte cele mai potrivite strategii de dezvoltare ale firmei.

ASRO şi politica de standardizare în RomâniaÎn politica de standardizare ASRO, ca organism naţional, joacă un rol principal în promovarea standardizării, în transformarea standardului naţional într-un instrument care să asigure performanţă şi posibilitatea de a o demonstra, in armonizarea condiţiilor tehnice de încercare şi a metodelor identice, pentru a asigura intercompararea rezultatelor, în armonizarea standardelor române cu standardele internaţionale, o garanţie a unicităţii modului de tratare a unei încercări şi a validării unui rezultat. Respectarea acelui deziderat care înseamnă asigurarea existenţei aceloraşi norme tehnice peste tot în lume, o aplicare identică a lor şi astfel garantarea faptului că rezultatele pot fi acceptate de toţi, constituie obiectivul major urmărit de ASRO de-alungul ultimilor ani. Prin respectarea standardelor, utilizatorii au garanţia că ceea ce cumpără are performanţele declarate, că piesele de schimb sau componentele ce intră în structura unui echipament asigură interoperabilitatea indiferent în ce colţ al lumii s-ar apela la ele, înţelegerea fără echivoc a modului în care se practică o încercare şi se interpretează un rezultat !Cred că interpretarea simplistă a caracterului voluntar al unui standard şi recunoaşterea pe proprie răspundere că un produs îndeplineşte anumite condiţii de calitate, a încurajat superficialitatea şi a lăsat să se creadă “că merge” şi că vânzarea unui produs depinde doar de calitatea de negociator al unui preţ ! Practica a dovedit că nu mai este aşa, că negociatorul dacă nu are o marfă performantă, nu poate avea şi un preţ performant ! Cum din păcate se mai întâmplă cu produsele noastre şi acest lucru trebuie adus pe făgaşul firesc ! In domeniul electrotehnic, standardizarea română a dovedit clar viziune, întrucât, încă înainte de anul �990 când GOST-ul reprezenta norma de urmat, atât IRS-ul – înaintaşul lui ASRO de astăzi – cât şi Comitetul Electrotehnic Român implicat în activitatea de standardizare în electrotehnică, au luat ca bază standardul CEI. După �990, eforturile făcute de ASRO şi Comitetele Tehnice atrase, la aceste lucrări, multele colective din instituţii de cercetare, din învăţământul superior, din firme, au condus la îndeplinirea unei sarcini de care mulţi se îndoiau că va fi realizată în termeni utili: armonizarea standardelor româneşti cu cele ale CEI, câteva mii de standarde doar în câţiva ani, efort deosebit pe care ASRO a ştiut să-l gestioneze cu competenţă. Recenta Reuniune Generală a CENELEC desfăşurată la Bucureşti, organizaţie de standardizare europeană membra a CEI, dovedeşte respectul de care se bucură standardizarea românească în rândul standardizării europene, ASRO dovedindu-şi reuşita integrare în eforturile standardizării europene şi mondiale. Prezenţa pe site-urile CEI, ISO, ITU a activităţii de standardizare dezvoltate în România, dovedeşte importanţa pe care România o manifestă faţă de standardizare şi totodată aprecierea pentru o activitate depusă de ASRO care devine pe zi ce trece tot mai consistentă. Cinstind astăzi alături de toate ţările lumii ziua mondială a standardizării, se cuvine să adresăm sincere mulţumiri celor angrenaţi în această activitate, discretă şi modestă, adesea necunoscută ca importanţă de oameni, pentru eforturile pe care le fac pentru ca prin standard să contribuie la procesul de inovare şi prin aceasta la dezvoltarea durabilă a României.

2�octombrie 2008 STANDARDIZAREA

STANDARDELE EUROPENE SUPORT PENTRU SUPRAVEGHEREA PIEŢEI –

CONSIDERAŢII PRIVIND RELAŢIA DINTRE STANDARDIZAREA EUROPEANĂ ŞI SUPRAVEGHEREA PIEŢEI

MIRCEA MARTIŞ – director general ASRO

Supravegherea pieţei în România

În ţara noastră cadrul legislativ, pentru autorităţile desemnate de Guvern pentru supravegherea pieţei, este asigurat de HG nr. 89�/200� cu implementarea de proceduri interne specifice fiecărei autorităţi desemnate şi fiecărui domeniu, în parte.

Standardizarea, în particular, este importantă în susţinerea legislaţiei din domeniu pentru produsele de pe piaţa internă, în diferite etape autorităţile din sistemul de supraveghere a pieţei fie fac referire la standarde, fie le utilizează ca atare.Printre activităţile legate de modul în care autorităţile din supravegherea pieţei fac apel la standarde enumerăm:

verificările formale în controlul documentelor ce însoţesc produsele introduse pe piaţă;verificările de bază prin care organismele de certificare verifică conformitatea cu cerinţele esenţiale.

Dacă în diverse stadii ale sistemului de supraveghere a pieţei, autorităţile utilizează standardele ca instrumente în derularea activităţilor lor, în situaţiile de invocare a clauzei de salvgardare autorităţile pot acţiona pentru a identifica :

Evitarea utilizării standardelor de către agenţii economici care introduc pe piaţă produse/servicii;Incorecta aplicare a standardelor de către respectivii agenţi economici.

Autorităţile implicate în supravegherea pieţei din România

Supravegherea pieţei presupune două etape principale :

autorităţile de supraveghere trebuie să monitorizeze dacă produsele introduse pe piaţă corespund prevederilor legislaţiei şi standardelor naţionale aplicabile care transpun directivele Noii Abordări,

după aceea, în cazul în care este necesar, autorităţile de supraveghere trebuie să ia măsuri pentru îndeplinirea conformităţii.

Dintre autorităţile implicate în supravegherea pieţei amintim:

Ministerul Economiei şi FinanţelorMinisterul Transporturilor Ministerul Dezvoltării, lucrărilor Publice şi LocuinţeiMinisterul Comunicaţiei şi Tehnologiei InformaţieiMinisterul SănătăţiiAutoritatea Navală RomânăBiroul Român de Metrologie LegalăAutoritatea Naţională pentru Protecţia ConsumatoruluiInspecţia MunciiAgenţia Română pentru Conservarea EnergieInspectoratul General pentru Situaţii de UrgenţăAutoritatea Naţională de Reglementare în ComunicaţiiISCIR


Cum se pot implica autorităţile desemnate pentru supravegherea pieţei în standardizare

Autorităţile din supravegherea pieţei se pot implica prin:

participarea la procesul de stabilire a Programului Naţional de Standardizare, în acest mod contribuind la stabilirea priorităţilor pentru domeniul lor de interes;

acordarea de suport financiar pentru procesul de adoptare a standardelor europene (prin intermediul direct al

autorităţilor desemnate pentru supravegherea pieţei, sau prin intermediul agenţilor economici interesaţi); participarea prin experţi în grupe de lucru (WG) din cadrul comitetelor tehnice de la CEN şi ISO;colaborarea cu ASRO pentru publicarea de materiale tehnice ;implicarea, prin reprezentanţii lor, în activitatea comitetelor tehnice (CT) naţionale ale ASRO. Implicarea

actorilor importanţi de pe piaţă în CT ASRO îmbunătăţeşte cooperarea dintre industrie, utilizatorii de standarde şi autorităţile publice.

Standardele pot furniza consumatorilor încrederea în siguranţa şi performanţele produselor/serviciilor achiziţionate. Cooperarea dintre ASRO şi autorităţile desemnate din supravegherea pieţei poate aduce beneficii de ambele părţi :

Pe de o parte, prezenţa reprezentanţilor autorităţilor desemnate în CT ASRO adaugă expertiză practică în elaborarea şi îmbunătăţirea standardelor,

Iar pe de altă parte, ASRO oferă produse de standardizare, consultanţă privind corecta interpretare a standardelor, posibilitatea pregătirii profesionale a experţilor din cadrul autorităţilor de supraveghere şi posibilitatea participării în CT-urile ASRO, elemente importante în funcţionarea corectă a activităţii de supraveghere a pieţeiInsuficienta reprezentare în standardizare a autorităţilor de supraveghere poate influenţa calitatea protecţiei consumatorilor şi submina cadrul legislativ naţional.

Obiective viitoare în colaborarea dintre ASRO şi autorităţile desemnate în supravegherea pieţei:

O mai intensă şi activă implicare a autorităţilor în standardizarea la nivel naţional şi european;Mai multe şi mai diversificate mijloace de informare, training şi acces la standarde şi produse de

standardizare asociate puse la dispoziţie de ASRO pentru autorităţile de supraveghere;Întărirea cooperării dintre ASRO şi autorităţile de supraveghere în vederea ţinerii la zi a standardelor din

domeniul lor de interes;Toate autorităţile desemnate pentru supraveghrea pieţei trebuie să devină membre ale ASRO.

Cum este afectată supravegherea pieţei de noul cadru legislativ european? (concluzii extrase din lucrările Conferinţei CEN /CENELEC - 25 iunie Bucureşti)

Jaques McMillan – din aprilie 200� – şef al departamentului piaţă internă din Directoratul General pentru întreprinderi şi industrie. Din ianuarie 2007 este şef pentru “Politici de reglementare pentru libera circulaţia a bunurilor”:

Noul cadru poziţionează pentru prima oară foarte clar obligaţiile statelor membre şi a autorităţilor naţionale pentru a interveni în cazul produselor în domeniile acoperite de legislaţia Uniunii Europene.

Autorităţile naţionale trebuie să aibă puterea, autoritatea şi mijloacele de a retrage de pe piaţă produsele

2�octombrie 2008 STANDARDIZAREA

periculoase şi neconforme.Noul cadru legislativ reuneşte

într-un singur context legislativ supravegherea pieţei şi controlul produselor provenite din terţe ţări întărind astfel ambele elemente.

Aceasta înseamnă că autorităţile vamale vor avea posibilitatea de a distruge produsele pentru a evita posibilitatea importatorilor să se mute cu aceste produse de la un punct de intrare vamală la altul.

Noul cadru va reuni noile mijloace de comunicaţie între autorităţile naţionale şi cele ale Comisiei.

În directive va exista o mai puternică interconectare între mecanismele de supraveghere a pieţei şi cele de protecţie şi o mai clară delimitare între cele două.

În contextul noului cadru, standardele armonizate vor continua să joace rolul lor în ceea ce priveşte cerinţele esenţiale şi definirea specificaţiilor tehnice pentru produse şi procese şi astfel, standardele armonizate vor contribui la uşurarea muncii de zi cu zi a inspectorilor.

Standardele armonizate pot de asemenea contribui în a face controlul proceselor mai transparent şi coerent şi la a pune diferite instrumente tehnice la dispoziţia inspectorilor, în particular prin sistematizarea conţinutului specificaţiilor de inspectare şi testare.

Bineînţeles, pentru ca supravegherea pieţei să fie efectivă este necesar ca aceasta să fie implementată uniform în toată Europa, ceea ce înseamnă o provocare logistică.

Astfel Stephen Russel, secretarul general ANEC a explicat „Sistemul legislativ European lucrează în strânsă legătură cu guvernele naţionale, organismele de standardizare europene lucrează foarte bine cu organismele naţionale de standardizare şi comitetele naţionale de standardizare. Din păcate nu acelaşi lucru se întâmplă în domeniul supravegherii pieţei. A fost necesar un efort deosebit pentru a întării cooperarea în acest domeniu!”

Beneficiile unei activităţi proactive din partea organismelor de elaborare a standardelor pentru autorităţile de supravegherea pieţei, producători şi laboratoare (Conferinţa CEN /CENELEC – 25 iunie Bucureşti – concluzii extrase din prezentarea domnului Fabio Gargantini Chairman CENELEC TC 6� CEN).

Nu mai este nevoie de a studia sau dezvolta matrici speciale pentru Evaluarea Riscului pentru fiecare caz individual în parte,

Autorităţile de supravegherea pieţei se pot concentra pe activitatea lor principală : de a detecta şi înlătura de pe piaţă produsele neconforme,

Abordarea armonizată pentru toţi operatorii de pe piaţă implică eliminarea confuziilor,Îmbunătăţiri posibile? Probleme de rezolvat?

O mai bună şi proactivă comunicare între autorităţile de supravegherea pieţei – ADCOs� lor şi organismele naţionale de standardizare, respectiv organismele europene de standardizare;O mai mare implicare a autorităţilor de supravegherea pieţei în procesul de realizare a standardelor (Standards makers not standards takers – elaboratori de standarde, nu consumatori de standarde)Autorităţile de supravegherea pieţei să accepte şi să utilizeze deciziile agreate în comitetele de standardizare.

� ADCOs-Sectorial Administrative Cooperation Groups

2� STANDARDIZAREA octombrie 2008

Legislaţia Comisiei Europene bază pentru autorităţile de supravegherea pieţei ( Ghid – Cele mai bune practici în Supravegherea Pieţei – proiect EMARS)

Rolul Standardelor

Producătorii în mod frecvent se referă la standardele voluntare în proiectarea şi realizarea produselor lor.

Standardele europene armonizate joacă un rol crucial în armonizarea legislativă din cadrul Noii Abordări (NA). Odata publicate în Jurnalul Oficial acestea conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele legale aplicabile din directivele din cadrul Noii Abordări sau din Directiva de securitate generală a produselor (GPSD)-Legea nr. 2�5 din 200�.

Prezumţia poate fi anulată de autorităţile naţionale când produsele prezintă riscuri inaaceptabile pentru public chiar dacă produsele sunt realizate în concordanţă cu standardele. Procedura este clauza de salvgardare.

Standardele armonizate reprezintă instrumentele de bază ale autorităţilor de supravegherea pieţei pentru multe produse. De aceea implicarea acestor autorităţi în realizarea, actualizarea sau modificarea acestor standarde este foarte importantă.

Comitetele tehnice de standardizare cuprind în principiu toate părţile interesate fiind deci un forum unic de discuţie a relaţiei produse-riscuri

Autorităţile de supravegherea pieţei influenţează standardizarea la nivel european prin ADCOs, pe directive şi prin Comisie. Deci participarea autorităţilor din România la activităţile acestor structuri şi comunicarea cu organismul naţional de standardizare – ASRO, pe aceste subiecte este foarte importantă

Posibile teme de discuţie pentru viitor

Cum se pot integra propunerile şi ideile provenite de la autorităţile desemnate pentru supravegherea pieţei în procesul de standardizare?

Cum putem să stimulăm participarea mai activă a autorităţilor de supravegherea pieţei în procesul de standardizare?

Cum pot să contribuie autorităţile de supravegherea pieţei la cap. III (STANDARDIZARE) din noul cadru legislativ aprobat?

Cum să definim proceduri mai transparente pentru diseminarea de informaţii furnizate de autorităţile de supravegherea pieţei (+ADCOs) atât la nivel naţional cât şi la nivel european?

Cum să facem mai clare pentru utilizatori, procedurile autorităţilor de MS când se face evaluarea de risc pentru anumite produse?

Cum să asigurăm informarea tuturor operatorilor din piaţă despre preocupările şi acţiunile autorităţilor de supravegherea pieţei?

Aşteptăm cu interes punctul dumneavoastră de vedere referitor la temele puse în discuţie anterior la e-mail: [email protected].


COLABORAREA DINTRE ASRO ŞI AUTORITĂŢI – BAZĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA PIEŢEI

JENI TOMA – expert ASRO

Supravegherea pieţei este o componentă cheie a infrastructurii de securitate şi calitate a unei ţări. Aceasta poate fi realizată prin evaluarea înainte de introducere pe piaţă şi prin sisteme aprobate sau prin programe de supraveghere după introducerea pe piaţă. Standardele pot facilita supravegherea pieţei prin furnizarea unui set comun de cerinţe care sunt cunoscute de toţi participanţii de pe piaţă.

De aceea, pe măsură ce beneficiile standardelor în supravegherea pieţei au devenit tot mai pregnante, economiile importante ale lumii au dezvoltat diverse politici pentru a încuraja în mod activ utilizarea acestora în reglementările tehnice. Toate aceste politici au la bază colaborarea dintre organismele de reglementare şi organizaţiile de standardizare.

Exemplul �:

Pe plan internaţional, Sectorul construcţiilor navale şi tehnologiilor maritime furnizează un exemplu bun a ceea ce se poate realiza dacă sunt menţinute legături corespunzătoare între organismul de reglementare (IMO) şi comitetele tehnice ale ISO şi CEI.

Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) este un cadru de colaborare între guverne în domeniul reglementărilor guvernamentale şi practicilor referitoare la probleme tehnice diferite, care afectează navele angajate în comerţul internaţional. IMO încurajează şi facilitează elaborarea standardelor care vin în sprijinul acordurilor internaţionale privind siguranţa pe mare, securitatea, eficienţa navigaţiei, prevenirea şi controlul poluării marine datorat navelor. Pentru aceasta, colaborează strâns cu comitetele tehnice de la ISO şi CEI (ISO/ TC 8, Construcţii navale şi tehnologie maritimă, CEI/TC 18, Instalaţii electrice navale şi ale unităţilor de structuri mobile şi fixe, CEI/TC 80, Navigaţie maritimă şi echipamente şi sisteme de radiocomunicaţii) în definirea standardelor şi a cerinţelor referitoare la siguranţa, securitatea şi mediul marin atât la nivelul organizaţiilor/companiilor cât şi la nivel individual.

Această colaborare se realizează prin asigurarea reprezentării reciproce la întrunirile ce au loc şi printr-o comunicare constantă şi conduce la asigurarea de standarde care reflectă cerinţele organismului de reglementare şi evită dublarea activităţii. Datorită acestei colaborări multe standarde şi specificaţii ISO şi CEI devin documente corespunzătoare pentru a se utiliza în activitatea de reglementare a IMO. Pe de altă parte, standardele furnizează un punct de plecare pentru industrie, facilitând astfel implementarea cerinţelor IMO.

Principala lecţie care se desprinde din acest exemplu este că autoritatea de reglementare poate avea reprezentare permanentă din partea comitetelor tehnice ale ISO şi CEI şi poate folosi experienţa lor când se discută modul în care standardele pot asigura implementarea uniformă, internaţională a reglementării de către industrie. Acesta este un bun exemplu de utilizare activă a legăturilor ISO şi CEI cu alte organizaţii, legătură care necesită angajare pe termen lung, încredere reciprocă şi colaborare strânsă.

Exemplul 2:

În Europa, standardizarea este parte integrantă a politicilor europene orientate spre a obţine reglementări cât mai bune, a creşte competitivitatea întreprinderilor şi a înlătura barierele din calea comerţului la nivel internaţional. În Europa standardizarea este privită ca un instrument efectiv în sprijinul aplicării reglementarilor.

În legislaţia europeană sunt nenumărate exemple de standarde la care se face referire prin diferitele metode, dar


cea mai utilizată metodă este cea a Noii Abordări europene, model de reglementare gândit acum mai bine de 20 de ani, pentru a simplifica atât cerinţele legislative, cât şi respectarea lor prin utilizarea de instrumente, cum sunt standardele.

Sunt acum peste 25 de directive europene care au la bază principiile Noii Abordări, mai precis: 2� de directive din noua abordare care prevăd marcajul CE, � directive bazate pe principiile Noii Abordări sau abordării globale, dar care nu prevăd marcajul CE, � directive bazate numai pe o parte din principiile Noii abordări. Ele acoperă produse de la aparatura de uz casnic până la ascensoare; acest model de reglementare a fost un factor major de succes în crearea Pieţei Unice Europene.

Reglementările definesc numai „cerinţele esenţiale„ pentru produse şi servicii, de exemplu acelea legate de protecţia sănătăţii şi securităţii omului, mediului, proprietăţii. Detalii asupra modului în care se pot respecta aceste cerinţe sunt prezentate în standardele armonizate. Pentru punerea în aplicare a principiilor Noii Abordări există o permanentă colaborare între Comisia Europeană şi organismele europene de standardizare (CEN, CENELEC), care urmează paşi bine stabiliţi.

Directivele de tip Noua Abordare conţin un format şi text care permit utilizarea voluntară a standardelor ca o metodă prin care obligaţiile legale pot fi respectate. În funcţie de produs şi de riscurile asociate cu acesta, directivele pot, de asemenea, să conţină cerinţe referitoare la declaraţia de conformitate.

Odată ce directiva a fost emisă şi aprobată prin procesul legislativ european, Comisia Europeană emite o solicitarea formală, cunoscută ca mandat de standardizare, transmisă organismelor europene de standardizare care, la rândul lor, vor organiza activitatea necesară folosind expertiza şi structurile tehnice ale diferitelor ţări europene.

Politicile organismelor de standardizare europene cer să se utilizeze standarde internaţionale în cazul în care există şi sunt corespunzătoare, în caz contrar se elaborează alte standarde. Dacă se consideră că toate procedurile au fost îndeplinite, referinţa la standard va fi publicată în Jurnalul oficial al Comisiei europene ca fiind corespunzătoare pentru legislaţie.

Producătorii pot apoi alege să utilizeze standarde din aceste liste (ele rămân voluntare). Aceia care o fac pot fi siguri că vor respecta obligaţiile lor legale. Corecta utilizare a standardelor armonizate conferă „prezumţia de conformitate” a produsului cu standardul şi cu cerinţele asociate din reglementări.

Datorită eficientei colaborări dintre organismele de standardizare şi autorităţile de reglementare, utilizarea standardelor în sprijinul legislaţiei va fi extinsă la domenii noi, cum ar fi protecţia mediului şi a consumatorului. Comisia Europeană, în conformitate cu obligaţiile ei privind o mai bună reglementare, intenţionează să continue să promoveze utilizarea pe scară mai largă a standardelor pentru a sprijini legislaţia. Sectorul servicii va fi domeniul următor asupra căruia se va concentra, deoarece se crede că standardizarea va crea pieţe interne europene pentru servicii şi va creşte competitivitatea afacerilor europene.

De asemenea şi Acordul OMC/TBT precizează:„Dacăsuntnecesarereglementăritehniceşiexistăstandardeinternaţionalerelevante,sauelaborarealoresteiminentă,membriitrebuiesăutilizezestandardele,saupărţirelevantealelor,cabazăpentrureglementărilelortehnice”.

Şi în România, în Legea nr. 177/2005 pentru completarea art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională este prevăzut modul de colaborare între ASRO şi autorităţi şi modul de referire la standarde în reglementări.

Astfel Art. 9 din OG 39/1998 modificat şi completat de Legea 177/2005, prevede că: (1)Organismulnaţionaldestandardizareelaboreazăşiimplementeazăprogramul de standardizarenaţionalăpebazasolicitărilorprimitedinparteaautorităţilorşiaaltorpărţiinteresateînstandardizareanaţională.

(2)Organismulnaţionaldestandardizare:


a) colaborează cuautorităţileşiintroduceînprogramul de standardizarenaţională,înmodprioritar,solicitărileacestora,înspecialcelereferitoarelacreştereacalităţiivieţii,protecţiavieţii,sănătăţiişisecurităţiipersoanelorfizice,precumşiamediuluiînconjurătorşiapărareaintereselorconsumatorilor; b) informeazăautorităţile,înmodperiodic,despre: - stadiul elaborării şi aprobării, reconfirmării, modificării şi anulării standardelor naţionale cuprinse, lasolicitareaacestora,înprogramuldestandardizarenaţională;activitateadestandardizarenaţionalădindomeniilereglementatedeacestea; c) participă,lasolicitareaautorităţilor,laelaborareaactelornormativecareaulegăturăcustandardizareanaţională,înspecialacelorprincaresunttranspuseînlegislaţiaromânădirectiveleeuropene,sautransmiteobservaţii,comentariisaupropuneriînlegăturăcuacestea; d) oferăconsultanţăşiexpertizăîndomeniulstandardizării,dacăestesolicitat.

(3)Reprezentanţiiautorităţilorcareparticipălaactivităţiledeelaborareşiaprobare,reconfirmare,modificareşianulareastandardelornaţionaleau,înaceastăcalitate,aceleaşidrepturişiobligaţiicucelealecelorlaltepărţiinteresate.

(4) Autorităţile şi instituţiile cu funcţie de reglementare au obligaţia să consulte Asociaţia de Standardizare dinRomânia-ASROatuncicândpromoveazăactenormativecarevorcuprindenormebazatepestandardenaţionaleromâne,europenesauinternaţionale.

Primele patru paragrafe stabilesc modul de colaborare dintre ASRO şi autorităţi şi obligaţiile pe care le au ambele părţi. Există autorităţi implicate activ în activitatea de standardizare, există şi protocoale de colaborare pe baza cărora se participă la acţiuni comune de informare a factorilor economici, există şi lucrări comune care aduc la un loc reglementările şi standardele (coduri de bună practică).Din păcate, însă, această colaborare nu se desfăşoară fructuos cu toate autorităţile, motiv pentru care nu de puţine ori s-au emis reglementări care făceau referire la standarde deja anulate.

(5)Referirilelastandardelenaţionale,europenesauinternaţionale,înactelenormative,trebuiesăprevadăexplicitcăaplicareastandardelorreprezintăomodalitaterecomandatăpentruasigurareaconformităţiicucerinţeledinactelenormativerespective.

O observaţie ar fi că în unele reglementări se face referire la standarde cu sintagma „standarde neobligatorii”, expresie care le elimină imediat din opţiunile celui care trebuie să respecte reglementarea. De aceea este bine să se păstreze exprimarea „se recomandă” care va determina agentul economic să ia cu prioritate în calcul utilizarea standardelor.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) actele normative în care referirile la standarde naţionale, europene sauinternaţionalesefacpotrivitreglementăriloreuropenepecareacestealetranspun,precumşiactelenormativecarefacreferirelaacestestandardedinconsiderenteleprevăzutelaart.6alin.(2),curespectareaprincipiilorşicerinţelorcedecurgdinconvenţiileşiacordurileinternaţionalelacareRomâniaesteparte.

Articolul 6 la care se referă alineatul de mai sus prevede că “Aplicarea unui standard naţional poate deveniobligatorie,întotalitatesauînparte,peîntregteritoriul,peplanzonalsaupeplanlocal,numaiconformprevederiloruneireglementăritehniceadoptate,încazulîncareconsiderentedeordinpublic,deprotecţieavieţii,asănătăţiişiasecurităţiipersoanelorfizice,amediuluişideapărareaintereselorconsumatorilorfacnecesarăoastfeldemăsură”.

După cum se observă există situaţii speciale de securitate, în care o reglementare poate face referire directă la standarde, nu sub formă de recomandare.

Aceasta referiri la standarde, indiferent dacă sunt sub formă de recomandare sau nu, pot fi datate, situaţie în care trebuie utilizată exact ediţia citată a standardului, sau nedatate situaţie în care se utilizează ultima ediţie a standardului.

După cum se vede, trebuie să existe o foarte bună colaborare între autorităţi, indiferent de tipul lor – de reglementare, de supravegherea pieţei, şi ASRO, dat fiind faptul că în întreaga lume standardele vin să completeze reglementările, în mod special reglementările tehnice.


STANDARDIZAREA ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL

DIANA DOROBANŢU, Responsabil Punct de Informare OMC

În esenţă, OMC este locul unde guvernele statelor membre îşi rezolvă problemele comerciale. Primul pas este discutarea problemelor. OMC s-a născut din negocieri şi tot ce se întreprinde la OMC este rezultatul unor negocieri. Atunci când ţările au trebuit să dărâme bariere comerciale sau au trebuit să le diminueze, negocierile au ajutat la liberalizarea comerţului. Dar OMC nu este doar un mijloc de liberalizare a comerţului ci în unele cazuri regulile sale ajută la menţinerea acestora — de exemplu pentru a proteja consumatorii sau pentru a preveni răspândirea unor boli. ROMANIA este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, de la înfiinţarea sa la � ianuarie �995. Calitatea de membru presupune îndeplinirea obligaţiilor care îi revin fiecărui stat membru. Punctul de informare OMC este una dintre obligaţii şi acesta funcţionează în România în cadrul ASRO conform OG nr. �9/�998 cu modificările şi completările ulterioare.Întreaga filozofie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului se bazează pe Acordul TBT privind înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului şi Acordul SPS privind măsurile sanitare şi fitosanitare pe care fiecare dintre cei �5� de membrii le aplică şi le respectă.Acordul TBT are ca obiective: evitarea creării de obstacole inutile în calea comerţului internaţional, comerţ fără discriminare, armonizarea standardelor, echivalenţa reglementărilor tehnice, recunoaşterea reciprocă a procedurilor de evaluare a conformităţii şi transparenţa. Scopul principal al acordului este evitarea dublării standardelor şi a activităţilor de încercare şi certificare, având ca deviză „un standard - o încercare şi dacă este necesar, o certificare - o singură dată.

Metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor declarate şi îndeplinirea scopului se bazează pe: acorduri de recunoaştere mutuală.acorduri de cooperare voluntară între organismele de evaluare a conformităţii naţionale şi străinedesemnare din partea guvernului.recunoaşterea unilaterală a rezultatelor unei evaluări a conformităţii din altă ţară.declaraţiile producătorului/furnizorului.

Una dintre obligaţiile statelor membre OMC este notificarea reglementărilor tehnice şi a standardelor, notificare care este obligatorie şi se aplică în următoarele cazuri

Atunci când nu există un standard internaţional relevant sau o cerinţă nouă nu este în conformitate cu conţinutul tehnic al standardelor internaţionale relevante, al ghidurilor sau al recomandărilor.

Dacă reglementarea tehnică, standardul sau procedura de evaluare a conformităţii poate avea un efect semnificativ asupra comerţului altor membri.

Termen de aşteptare minim trei luni de la notificare pentru a permite celorlalte state membre să reacţioneze.

Standardele care se pot caracteriza ca îndeplinind una din primele două condiţii sunt notificate la Secretariatul OMC de către Centrul pentru Schimb de Informaţii pentru Standarde din ASRO iar reglementările care sunt în una din cele două situaţii de mai sus sunt notificate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Compartimentul pentru Schimb de Informaţii pentru Reglementări Tehnice. Astfel se realizează schimbul de informaţii între România, ca stat membru al OMC şi celelalte state membre.

Pe lângă activitatea de notificare, Centrul pentru Schimb de Informaţii din ASRO oferă informaţii pentru industria şi economia românească, pentru utilizatorii finali, pentru exportatori, specialişti, consultanţi sau pentru cei din mediul academic, atât din România cât şi din străinătate.


Transpunerea în legislaţia română şi aplicarea Directivei 98/34/CE modificată şi completată prin Directiva 98/48/CE

STELUŢA MANOLACHE – Jurist, administrator bază date reglementări tehnice,reprezentant ASRO la Comitetul Permanent pentru standarde

şi reglementări tehnice de pe lângă Comisia Europeană

În spiritul transparenţei stabilite la nivel european şi plecând de la experienţa obţinută după publicarea Directivei 8�/�89/CE, care a suferit numeroase modificări ulterioare, în anul �98� Parlamentul European şi Consiliul, prin procedura codeciziei, au adoptat Directiva 98/��, modificată şi completată în acelaşi an prin Directiva 98/�8/CE. Directiva 98/�� prevede realizarea unui schimb de informaţii având ca scop:

crearea şi menţinerea transparenţei în cadrul Uniunii Europene; prevenirea creării unor noi bariere tehnice în calea schimburilor din cadrul Pieţei Unice; facilitarea şi accelerarea standardizării europene.

Schimbul de informaţii are ca obiect: temele noi de standarde naţionale originale, revizuirea standardelor naţionale şi adoptarea neechivalentă

a standardelor internaţionale şiproiectele de reglementări tehnice.

Directiva 98/��, modificată şi completată în acelaşi an prin Directiva 98/�8/CE, a fost transpusă la nivel naţional iniţial prin HG 1587 din 18.12.2002 (Monitorul Oficial din �0.0�.200�), care a fost ulterior abrogată prin HG �0�6/200�.HG 1016/25.06.2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană a fost publicată în Monitorul Oficial la 2� iulie 200�. Actul normativ prevede că realizarea:

schimbului de informaţii în domeniul standardelor este în responsabilitatea ASRO, prin Centrul pentru schimb de informaţii pentru standarde

schimbului de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice este în responsabilitatea Ministerului Economiei şi Comerţului ( actualmente Ministerului Economiei şi Finanţelor) prin Compartimentul pentru schimb de informaţii pentru reglementări tehniceÎn cadrul implementării Directivei 98/��/CE, ASRO a elaborat în 200� şi aplică de atunci Procedura cu privire la schimbul de informaţii. Scopul procedurii îl constituie îndeplinirea atribuţiilor de:

a transmite informaţii cu privire la temele noi de standarde ce fac obiectul programului naţional de standardizare, în vederea elaborării unui standard nou sau a modificării unui standard, cu excepţia situaţiei în care standardul reprezintă o transpunere identică sau echivalentă a unui standard internaţional ori european;

a primi informaţii cu privire la temele noi de standarde ce fac obiectul programului naţional de standardizare, în vederea elaborării unui standard nou sau a modificării unui standard, cu excepţia situaţiei în care standardul reprezintă o transpunere identică ori echivalentă a unui standard internaţional sau european;

a transmite, la solicitare, Comisiei întregul program naţional de standardizare sau numai anumite părţi ale acestuia;

a solicita Comisiei transmiterea în întregime sau în parte a programelor naţionale de standardizare din ţări membre ale Uniunii Europene;

a transmite, dacă se solicită, proiectele standardelor şi a informa Comisia şi organismele de standardizare respective cu privire la acţiunile întreprinse în urma observaţiilor primite la un proiect de standard;

a solicita, dacă este cazul, organismelor de standardizare proiecte de standarde şi a transmite acestor organisme observaţiile formulate în legătură cu aceste proiecte.

Vorbind despre aplicarea procedurii, menţionăm următoarele:


Activitatea comitetelor tehnice include actualmente analiza tuturor solicitărilor de elaborare a unor noi standarde naţionale sau de revizuire a unor standarde naţionale, urmată de efectuarea notificării. Primele formulare de notificare au fost transmise la CEN în noiembrie 2005, România înscriindu-se în fluxul european de schimb de informaţii cu privire la standarde încă înainte de a deveni stat membru al U.E. Vorbind în cifre, menţionăm că în 2005 ASRO a transmis 8 notificări, în 2006 – ��, în 2007 – 7�, iar în perioada ianuarie – septembrie 2008 un număr de �55 de notificări.

Începând cu luna iunie 2005 notificările organismelor naţionale de standardizare membre ale organismelor europene de standardizare sunt disponibile public pe pagina oficială a ASRO (la adresa: www.asro.ro/Centrul de informare/Procedura de informare în domeniul standardizării în UE ).

CONCLUZIILa solicitarea elaborării unui standard naţional, se respectă prevederile privind elaborarea standardelor

din Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului al Organizaţiei Mondială a Comerţului şi Directiva europeană 98/��/CE. După parcurgerea procedurii înscrise în documentele menţionate, se va şti la ce nivel va fi elaborat standardul (naţional sau european).

Răspunsul ne va edifica asupra potenţialului de interes al proiectului standardului propus. Acest potenţial în final va determina piaţa căreia i se adresează produsul, în funcţie de organismul de standardizare care îl solicită sau îl acceptă spre elaborare.

mesajul zilei mondiale a standardizĂrii 14 octombrie … · recomandarea itu-th.26 /iso/iec 96- 0,...

Documents