®®

EDITORIALDragoste-energie-comunicare 2Love-power-communication

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESSe poate! 3We can do it!

Eficiența energetică: un element cheie pentru stimularea dezvoltării economice și sociale 8Energy efficiency: a key tool for boosting economic and social development

Protecția climei și centralele convenționale nu sunt adversari – Centralele convenționale susțin tranziția energetică 9Climate protection and conventional power plants are not opponents – Conventional power plants provide backup to the energy transition

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Acord istoric la Paris privind schimbările climatice: UE se află în avangarda eforturilor globale 11Historic climate deal in Paris: EU leads global efforts

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații de la Consiliul Mondial al Energiei 15World Energy Council News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYMateriale aprobate în cadrul Adunării Generale CNR-CME din 28 ianuarie 2016

Raportul Consiliului Director al CNR-CME privind activitatea desfășurată în anul 2015 18The WEC-RNC Board of Directors Report on the activity carried out in 2015

Planul de activitate al CNR-CME pentru anul 2016 23The WEC-RNC activity plan for the year 2016

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. prof. dr. ing. George Darie, prorector UPB 36Interview with Mr. Ph.D Eng. George Darie, UPB Vice-chancellor

INFOEvenimente organizate în perioada februarie - mai 2016 43

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 171, februarie 2016

2 februarie 2016

EditorialDragoste-energie-comunicare Elena Ratcu, consilier CNR-CME

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.vws.ro

NOI ASIGURĂMECHILIBRULwww.anre.ro

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRURESURSE MINERALE

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

FEBRUARIE, simpatica lună din an, în care iarna începe să-și ia adio de la noi, este dominată de zodia iubirii, pe ca re și-o împarte frățește cu doi sfinți: unul autohton - Dragobete (presupus fiu al Babei Dochia), ancorat în tradiția ze i tă-ților dacice, bărbat frumos și năvalnic, pa tronul tinerilor îndrăgostiți români care îl serbează pe 24 februarie și unul de import - blajinul sfânt Valentin, a niversat la 14 februarie, patronul în-dră gostiților occidentali care a dat buzna pes te noi, cu suita lui de inimioare cu tot, câștingându-și rapid milioane de sim patizanți pentru că dragostea nu are hotare.

Pentru că sunt iremediabil îndrăgostită de oameni, de comunicare și de energie, nu aș fi putut alege altă temă pentru e ditorialul lunii februarie al „Mesagerului Energetic”.

Care este legătura dintre elementele tri -adei dragoste-energie-comunicare? U ri-așă! Aș putea spune, că reprezintă chiar o axiomă, adică acel adevăr fun da mental, admis fără demonstrație, fiind evident prin el însuși. Niciun om nu poa te trăi „viu” fără acești trei vectori, oricât s-ar strădui.

La început a fost dragostea. Oare nu din iubire, Adam cel biblic a cedat ten-ta ției de a mușca din mărul oferit de Eva, asumânu-și astfel rolul de muritor și toate dificultățile traiului pământean, de și știa că săvârșind acest păcat putea fi izgonit din rai?

Energia, al doilea element al triadei, este însăși viața, iar despre energie s-au scris atâtea mii de tomuri,de la filosofii an tichității până la eminenți savanți și e xegeți, încât ar fi inutil să mai insist aici.

Cât despre comunicare și forța ei, despre puterea cuvintelor rostite sau ne rostite și despre vibrația specială transmisă de acestea, despre efectele pu ter ni ce al cuvântului încărcat cu energia proprie a celui care îl rostește

și ca re poate într-o secundă construi ori dă râma realitățile din jurul noastru, este suficient să spun că „la început a fost cuvântul...”

În urmă cu câțiva ani, cei mai buni comunicatori din domeniul energetic ro-mâ nesc se uneau într-o echipă puternică și organizau la fiecare doi ani o conferință care evidenția cele mai bune practici de comunicare în energie. Excelent exercițiu! Acum, pe fondul etapei de redefinire a politicilor și strategiilor industriei e nergetice și al dezvoltării tehnologice fă ră precedent de la noi și din lume, ma nagementul funcției de comunicare cor porativă a căpătat noi valențe. De la modul în care o companie știe să-și gestioneze comunicarea internă și ex-ter nă, până la zona de responsabilitate so cială corporativă, programe cultural/e ducaționale ori media de socializare on line (Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube), strategia de comunicare în e nergie trebuie să se adapteze la modul în care energia evoluează într-o lume în mișcare.

„Mesagerul Energetic” nu face altceva decît să reunească dragostea de profesie și de oameni cu dezvoltările tehnologice din sectorul energie-mediu și cu ma na-ge mentul comunicării, străduindu-se să transmită cititorilor săi informații despre cele mai recente dezvoltări din țară şi din străinătate, sintezele evenimentelor organizate de CNR-CME, articole ale specialiștilor români și străini, interviuri cu personalități marcante.

Prin urmare, adresăm și pe această cale invitația tuturor membrilor noștri co-lectivi și individuali, tinerilor VLER, co-la boratorilor și partenerilor noștri să ne împărtășească din poveștile lor de succes în energie spre promovarea și publicarea acestora în paginile revistei noastre și sa nu uite niciodată că dragostea, e nergia și comunicarea reprezintă che ia succesului garantat în profesie și în viață, și că elementul de legătură al acestei triade este OMUL. n

februarie 2016 3

Politici energeticeSe poate !

Academician Marius Sabin Peculea*)

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

La început a fost un telefon

La sfârșitul anului 2015, într-una din convorbirile mele telefonice cu domnul Academician Marius Peculea, care întotdeauna constituie pentru mine un adevărat regal, a adus în discuție Programul Nuclear Național. Îmi povestea evenimente și întâmplări atât de interesante despre acest capitol din istoria nucleară a României, încât am convenit amândoi că ar fi păcat ca aceste informații să nu fie transmise mai departe și specialiștilor interesați din comunitatea energetică. Așa a luat ființă acest articol, povestit de domnul academician și parțial

scris de către Domnia sa, cu pasiunea omului și a cercetătorului veșnic tânăr care este Marius Peculea, și redat de mine în cele de mai jos, cu plăcerea nedisimulată de a-i fi purtător de cuvânt.

Povestea domnului academician, în ce-pe tot cu un…..telefon. Cu stilul său in-confundabil, îmi deapănă fapte pline de miez:

„La scurt timp de la începerea anului 2015 primesc un telefon de la profesorul Ioan Ștefănescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dez-vol tare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea, prin care mă informă că intenționa să or ga-ni ze ze o serie de conferințe și întâlniri cu ocazia a 45 de ani de la înființarea ICSI (1 martie 1970), cunoscut la acea vreme sub denumirea de Uzina „G”. Cu ocazia acestei aniversări, profesorul Ștefănescu a avut o serie de întâlniri cu diverse „no ta bilități” locale și nu numai, de la care a primit laude, zic eu, binemeritate. Cel mai interesant lucru mi s-a părut în să că a fost întâlnirea cu școlarii din Râmnic, care au pus o serie de întrebări, nu numai din curiozitate, ci cu dorința re a lă de a se informa despre activitatea institutului, ca și cum și-ar fi căutat o în dru mare profesională și chiar un loc de mun că. Iată că tinerii sunt preocupați de viitorul lor! Nu știu însă dacă la fel de pre ocupați sunt și cei în vârstă de acest lu cru. Cred că ar fi bine ca elevilor să li se prezinte pe viu ce înseamnă o posibilă ac tivitate de

viitor, nu să cunoască aceste re alități doar din relatările mass-media pri vind situații similare din alte părți ale lu mii. De asemenea, mai cred că atunci când le prezinți tinerilor activitățile unei în-treprinderi, trebuie neapărat să știi ce și cum să le arăți.

Cu ocazia acelei discuției telefonice, i-am relatat profesorului Ștefănescu că urmăresc cu multă plăcere emisiunea de la TVR a Corinei Dănilă „Ieri, azi, mâi ne” și, ca atare, în cazul de față „eu sunt ieri”. Surpriza, plăcută de altfel, am avut-o când am primit invitația de a participa la dezbaterea organizată de AGIR-ASTR care urma să se desfășoare în ziua de 23 octombrire 2015 sub tit-lul „Trecut, pre zent, viitor”. Eu mi-am re zervat „trecutul” și, ulterior, i-am co municat că mă voi opri asupra unor e venimente care au condus la apariția Uzinei „G”.

În cadrul dezbaterii la care am participat nu m-am putut însă abține să nu a mintesc și despre Programul Nuclear Național (PNN), consfințit la aceeași dată prin înființarea CSEN (Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară), al că rui scop principal era dezvoltarea e nergiei nucleare în România. Fac o mică pa ran te ză prin a vă spune că

4 februarie 2016

pe mine, personal, mă bucură sincer interesul pe care CNR-CME îl acordă acestui domeniu. De altfel, fă ră PNN, nici Uzina „G”, nu ar fi existat tot așa cum nu ar fi existat, nici proiectul STE (Studiu Tehnico-Economic) realizat la IPIP Ploiești (Institutul de Proiectări pen tru Instalaţii Petroliere) pentru o fa bri-că de apă grea la o capacitate de o tonă pe an, după surprinzătoarul „se poate” spus de inginerul Marcel Timuș, care a fost hotărâtor pentru a doptarea filierei uraniu natural - apă grea pentru reactoarele nu cle-a re de la Cernavodă”.

Se poate

Domnul academician îmi povestise acest episod cu ocazia interviului pe ca re mi-l acordase în 2013 pentru vo lumul „Seniorii Energiei”, însă l-am rugat să repete istoria acelui „se poate” al inginerului Timuș pen-tru cei care nu o cunosc și a făcut-o cu plăcere:

„Când eram la Cluj, prin 1968, eram pre sați de Horia Hulubei directorul In stitutului de Fizică Atomică din București să demonstrăm că se poa te realiza industrializarea pro-ce selor de separare pe intalațiile fă cute la Cluj. I-am spus că într-ade văr industrializarea se putea fa ce cu ajutorul cercetării, dar nu de că tre cercetători. Trebuiau să vină spe cialiștii din industrie să confirme că se poate industrializa ceea a re a lizat partea de cercetare. După o săp tămână a venit la Cluj o comisie for mată din cinci-șase experți foar te buni, cărora li s-au prezentat in sta lațiile noastre și teoria separării. La finalul întâlnirii toți ne-au lăudat, dar niciunul din ei nu a precizat dacă se poate industrializa sau nu, ori noi tre buia să comunicăm profesorului Hu-lubei răspunsul dumnealor. După o tăcere mormântală, se-aude de-o-dată vocea caldă și blândă a unui domn mai în vârstă și forţe solid: „Da, se poate industrializa și o vom fa ce eu și institutul meu. Era in-gi nerul Marcel Timuș, directorul IPIP-Ploiești, fără de care nu s-ar fi făcut nimic în acest domeniu. În o pinia mea, acela a fost timpul zero

al filierei energiei nucleare. Faptul că el a zis „da, se poate” a fost mare lu cru. În 10 luni am avut acel studiu teh nico-e conomic realizat de mari spe cialiști din Ploiești„

Motivația

Domnul academician continuă: „Ce-ea ce m-a motivat să-mi amintesc şi să scriu despre ce a însemnat Pro gramul Nuclear Național a fost a firmația lui Tacitus „Eu cred că sar cina principală a istoriei este să nu fie trecute sub tăcere virtuțile”, de oarece, după Cicero „istoria este în vățătoarea vieții”, iar Lucian Blaga ne atenționează: „nimeni nu-i așa de tare ca trecutul; pe a cela ni meni și nimic nu-l poate schim ba”, în vreme ce astăzi, după Albert Camus, „libertatea este drep tul de a nu minți”.

Apă grea și piramida nucleară

Echipa însărcinată cu elaborarea Pro gramului Nuclear Național și-a des fășurat activitatea în clădirea fos tului Consiliu de Miniștri, sub tu-tela Consiliului de Stat al Pla ni fi că rii (CSP), care ne-a transmis din par-tea Guvernului două criterii pe ba za că rora să fie elaborat PNN. Pri mul cri teriu privea siguranța sta tului: in dependența producerii de energie nu cleară – termică și e lectrică. Cel de-al doilea criteriu pri vea dez vol-tarea economiei na ți onale: par-ti ciparea industrei ro mâ nești la realizarea PNN să fie maximă. S-a ce rut să se admită și dez voltarea cer cetării tehnologice ca un al treilea criteriu, pentru a putea răs-punde mai bine celui de-al doilea cri teriu. Prima problemă ce trebuia so luționată privind elaborarea PNN a fost stabilirea filierei reactorului cen tralei nucleare bazat pe fisiunea nu cleului de uraniu U 235, care, pen tru a putea permite o reacție în lanț, necesita fie îmbogățirea i zotopică a uraniului, fie a apei gre-le. În baza experienței de la IFA Cluj și în special a existenței STE-ului elaborat de IPIP-Ploiești, filiera a leasă pentru centrala nucleară a fost uraniul natural-apa grea, care res pecta în același timp ambele cri-te rii impuse de guvern.

În esență, PNN poate fi asemuit cu o piramidă a cărei bază se sprijină pe rezervele de minereu de uraniu, du pă a cărui exploatare se face ra fi-narea minereului la Feldioara, trans-for mat apoi în combustibil nuclear la Pitești, pentru ca în paralel să se producă apă grea la Drobeta Turnu Severin. Astfel, acest ansmblu de u nități susține în vârful piramidei fun cționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Din afara pi ramidei, pen tru fiecare etaj în parte, in -clu siv pentru vârful ei, PNN a fost sus ținut de industria românească prin construcția de echipamente și a paratură, toate la nivel de calitate nu cleară, construcții și montaj, într-un cuvânt o parte importantă din e conomia națioanlă. Practic, pi ra mi-da nucleară era organizată ca un tot u nitar, cu elemente legate organic, fun cțional și economic.

Vârful piramidei, respectiv primele do uă reactoare nucleare din cele pa-tru prevăzute în PNN, au fost puse în funcțiune etapizat, în anii 1996 și 2007. Niciunul nu a putut respecta gra ficul inițial din cauze interne sau ex terne, prin efortul celor interesați s-a reușit dar, depășirea greutăților i vite. PNN și-a început activitatea, cu amatori - îmi permit să o spun -, care au devenit azi profesioniști la toate nivelele piramidei nucleare, da că ar fi să amintesc doar că cele do uă reactoare nucleare ocupă lo-curi fruntașe în ierarhia unităților pe plan mondial, privind operarea lor la parametri de cea mai înaltă calitate.

Am un regret: mass-media ro mâ-neas că a transmis informații despre u nitățile piramidei nucleare doar la pro ducerea unui incident, avarii ori sim ple defecțiuni, dar niciodată, eu cel puțin n-am auzit relatări în presă des pre performanțele superioare ob ținute în producția de apă grea, în fabricarea combustibilului nuclear sau a centralelor nucleare. Aș dori ca cei vizați să înţeleagă la adevărata va loare cuvintele lui Bette Midler „am standardele mele, ele pot fi joa se, de acord, dar le am”.

Apa grea a apărut ca o preocupare a sec ției a V-a de la IFA-Cluj care, prin cercetări de mare valoare științifică,

februarie 2016 5

a demonstrat prin cele trei instalații pi lot posibilitatea industrializării pro-cesului de separare izotopică a apei grele, confirmat prin istoricul „se poa te” al lui Timuș. Următorul pas a fost Uzina „G” din Râmnicu Vâl cea, care, prin contribuții o riginale, a stabilt tehnologia de se pa rare și pro-du cere a apei grele ce a stat la baza proiectării de către IITPIC-București a Combinatului de Apă Grea de la Turnu Severin.

Aș vrea să amintesc dezvoltarea în timp a istoriei apei grele ro mâ-nești:

1 martie 1970: se înființează Uzina „G” . 9 august 1976: la Uzina „G” se pro duce prima cantitate de apă grea 1979: începe investiția Com bi-natului de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin. 1986: încep probele teh no lo-gice ale primului modul din an-sam blul instalației com bi natului de apă grea. 17 iulie 1988: începe pro duc-ția de apă grea. 10 mai 2001: La ROMAG Dro-beta Turnu Severin s-a ex tras cea de-a 1000–a tonă de apă grea.

Programul „apei grele” a permis ca prin construcția cu forțe proprii, să se realizeze Combinatul de la Turnu Severin care a asigurat, apa grea necesară reactoarelor de la Cer na-vo dă, demonstrând în același timp că țara noastră a fost capabilă să devină dintr-o țară industrializată ca re își cumpără industria, o țară in-dus trială care își creează industria prin forțe proprii.

A prevăzut Horia Hulubei filiera uraniu natural – apă grea?

M-au surprins insistențele pro fe so-rului Horia Hulubei din anul 1968 ca IFA-Cluj de a demonstra că cercetările proprii pot fi in dus tri a li-za te pentru construcția unei fabrici de apă grea, dar la acea vreme nu mă ducea gândul că ar fi fost posibil ca Domnia sa, să fi intuit, încă de la înființarea IFA din 1956, filiera u raniu natural-apă grea pentru

cen tra la românească de reactoare nu cleare. Cu trecerea timpului, re-lu ând evoluția evenimentelor care au con dus la elaborarea și, ulterior, la aprobarea PNN, mi-a întărit con-vin ge rea că profesorul Hulubei nu a avut doar intuiția filierei uraniu na-tural – apă grea pentru România, dar a și sprijinit adoptarea sa. În cele ce ur mează, încerc, în acest sens, să re capitulez un șir de evenimente în spri jinul acestei afirmații:

1. Prof. Hulubei, cu doctoratul în fizică susținut în Franța și cu bu-ne relații cu cei mai remarcabili fizicieni, a întrevăzut utilitatea no-i lor descoperiri în fizică, cu pre-că dere a energiei nucleare și a necesității acesteia în contextul țării noastre;

2. Pentru a dezvolta ceea ce a de-ve nit, generic vorbind, „e nergetica nu cleară”, în primul rând era ne-vo ie de un personal ști ințific și teh nic bine pre gătit în această spe cialitate, iar în acest scop, în 1956 a înființat IFA, care prac tic era o școală în înțelesul larg al cu-vântului;

3. Structura IFA a fost ur mă toa-rea: patru secții în spe ci a li ta tea radioizotopilor, cu sediul la Mă gu-rele – București și o secție în spe-cialitatea izotopilor stabili (apă grea) la Cluj;

4. De remarcat că cercetările pri vind separarea apei grele au fost localizate la o distanță de a proximativ 500 km de grupul de la Măgurele, respectiv la Cluj, unde lu crările au fost clasificate drept „con fi dențiale”;

5. Insistența manifestată de pro-fesorul Hulubei față de secția a V-a de la IFA – Cluj pentru ca aceasta să demonstreze că cer ce tările de pe piloții de separare a apei grele pot fi valorificate prin con struc ția unei fabrici de apă grea, ur ma tă de trimiterea unei comisii de spe-cia liști din industrie pentru a ob-ține con firmarea oficială a acestui lucru;

6. Imediat după confirmarea di-rectorului Timuș de la IPIP, mem-bru în comisia amintită mai sus, prin surprinzătorul „se poate”, IFA a co man dat la IPIP- Ploiești proiectul unei fabrici de apă grea cu o ca pa ci-

ta te de 1 tonă pe an, inclusiv STE-ul, lucrare finalizată în decurs de 10 luni și predată la începutul anului 1969;

7. Existența proiectlui IPIP a reprezentat atuul major la e laborarea PNN pentru adoptarea fi-li erei pentru reactoarele energetice din România, respectiv filiera uraniu na tural- apă grea.

Eu mi-am spus punctul de vedere, în rest urmează să judecați și sin-guri da că profesorul Horia Hulubei a in tu it și a urmărit ca filiera uraniu na tu ral-apă grea să fie adoptată de România. Indiferent de orice pă rere, per sonal consider că pro-fe sorul Horia Hulubei a fost un vizionar.

Schimbarea

Schimbarea în activitata unei unități reprezintă examenul cel mai dificil pen tru un director. Eu am trăit două feluri de schimbări: una controlată, pentru asigurarea viitorului unității de cercetare și una necontrolată, aleatorie, apărută spontan, în afara vo inței mele, dar pentru care a tre-buit să-i obțin controlul. Se zice că este ușor să faci o schimbare, greu este să aduci o îmbunătățire, iar pen tru asta, de asemenea se zice că ni ciodată nu trebuie schimbat ceea ce merge bine. Şi, totuși, a trebuit să fac o schimbare, mă refer la cea con trolată.

Cercetările privind tehnologia de separare și de producere a apei gre le au un caracter convergent. O dată cu transpunerea lor în in-dus trie, activitatea unității poate fi considerată încheiată, așa încât am căutat o disciplină de bază cu un caracter divergent, cu largi po-si bilități de aplicare și astfel am a pelat la criogenie, ținând cont de trei criterii: 1) păstrarea specialității per so nalului; 2) continuarea ac tu-alelor pre ocupări într-un domeiu similar; 3) re gruparea colectivelor. Am păstrat spe cificul de separare a izotopilor hi dro genului, tre-când de la deuteriu la tritiu. Pro-ce sul de separare ales a fost dis-ti larea criogenică, pentru care e chipamentele instalațiilor trebuiau să se încadreze în exigențele de

6 februarie 2016

ca litate cerute de utilizarea lor la tem-peraturi foarte joase (- 250o C). Cu toate acestea, adaptarea per so na lu lui și mai ales specializarea lui în specificul criogenic, efectuat di rect pe standuri experimentale con cepute și executate de ei, a necesitat o perioadă de aproximativ trei ani. Noua orientare reprezenta în fond trecerea de la fisiunea nucleară la fuziunea nucleară.

Schimbarea necontrolată s-a datorat evenimentelor de la finele anului 1989, odată cu desființarea CSEN. Deși noua guvernare ne-a asigurat fi nanțarea pentru anul 1990, relațiile ca institut in de pendent (liber) mi-au fost blocate, ne având un for tu telar. Urmarea a fost că, prin Ho tă rârea Guvernului României nr. 437 din 21 iunie 1991, Uzina „G” a tre cut în subordinea Ministerului În vă-țământului și Ştiinţei, sub de nu mi rea de Institutul de Criogenie și Separări Izotopice (ICSI). Aș spu ne că schim-ba rea controlată fă cută înainte de evenimentele de la sfârșitul anului 1989 a permis In sti tutului să depășească, nu fă ră e fort, dar cu bine, schimbarea ne-con tro la tă începută cu anul 1990.

Nu același lucru l-aș spune cu privire la Programul Nuclear Național. La începutul anului 1990, CSEN a fost desființat, fără a se pune ceva în locul lui și, odată cu aceasta, PNN a luat-o în derivă, ca ur ma re a unei schimbări necontrolate. Le gă tura între unitățile „piramidei” nu cle are a fost întreruptă, unitățile ei căutându-și fiecare drumul lor ca rac terizat prin profit pro priu și fără un obiectiv precis cum a fost PNN. Ce-va îmi amintește de discursul e lectoral al lui Cațavencu din „Scri soa rea pier-du tă” a magistralului Ca ragiale: „se formează în urbea noas tră o soțietate ... cu scopul că România să fie bine și tot ro mâ nul să prospere”, la care răs-punsul din po por îl dă Cetățeanul Tur-mentat „și eu!”.

Urmarea unei schimbări oarecare es te redată de Caius Petronius (anul 66 d.H.): „Am înțeles mai târ ziu în viață că atunci când întâlnim o nouă situație, avem tendința să ne reorganizăm și aceasta con sti tuie o metodă admirabilă de a da iluzia progresului, nefăcând, în fond, decât să producă zăpăceală, i neficiență și demoralizare”. Da că citești „Sonetul 66” al lui Shake speare

(în traducerea lui Mihnea Gheor ghiu), îți dai seama că men ta litățile oamenilor în cei 500 de ani nu s-au schimbat și, după spu sele lui Petronius, nici în cele do uă milenii trecute, iar „oamenii sunt sub vremi”, așa cum spune cro-ni ca rul nostru, Miron Costin. Să fie schimbarea necontrolată de acum mai bine de un sfert de secol o cauză a faptului că Unitățile 3 și 4 de la CNN Cernavodă stau neterminate? In tențiile pentru dezvoltarea celor do uă unități au început încă din anul 2002, efect așteptat și azi, 2016, pen tru a ne putea încadra în spusele lui Ovidius Naso că „sfârșitul în cu nu nează opera”.

Energia nucleară, prin caracterul ei strategic, este și o problemă de stat și, după cum spune Thiers, „să gu ver nezi înseamnă să prevezi”, dar cum se spune în popor „este necesar să te socotești cu cel inferior ție, căci numai coborându-te tu, îi poți ri dica pe alțiii” și, pentru a evita ori ce dubiu, „cei inferiori” sunt, în ca zul de față, adevărații specialiști că liți în activitatea lor profesională (prac tică). În contrast, prin gura lui Far furidi personajul aceluiași Caragiale se spu ne ce nu trebuie să facem: „Ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic. Ori să nu se re vizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici-pe colo, și anume în punctele... esențiale. Din această di lemă nu puteți ieși... Am zis!”

Şi totuși să nu uităm ce a zis Timuș: „se poate”!

În cazul specific al energiei nucleare, con ferit și de caracterul ei strategic, so luția poate fi găsită în spusele lui Brunschwieg „Cea mai bună sau unică șansă de valoare pentru oa-meni va fi, probabil, de a ajunge la conștiința că ei nu vor putea ni cio-dată să fie salvați din afară”, iar pen tru asta ne mai rămâne atâta timp cât mai avem specialiștii noștri din perioada „piramidei” nucleare.

În ultimii ani de liceu, în perioada ce lui de-al doilea Război Mondial, l-am avut la istorie pe prof. Someșan care mereu ne spunea „bă ieți, vedeți că istoria se repetă”. A forismele la care am apelat au o va-labilitate neafectată de trecerea tim pului și, prin valoarea lor, ne sunt o înțeleaptă călăuză care să ne în drepte pașii pe drumul cel bun.

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

februarie 2016 7

De ce aforisme?

Ce ne spune DEX în ediția a II-a din 1996? Un aforism este o „cugetare e nunțată într-o formă concisă, me-morabilă: maximă, sentință, adagiu”.

Aforismul născut din experiență și ex-primat, în general, printr-o frază scur tă, îți poate fi învățătură, dar și o confirmare a unei exprimări per so nale, drept pentru care aforismele mi-au fost de mare ajutor. Tot un aforism, al lui Titus Plautus (254-184 î.H) arată că „aceia care se prefac a le ști pe toate, nu știu măcar ceva” (Qui omnia se simulant scire neque quidquani sciunt), m-a condus să-l asociez cu un citat din C. Rădulescu-Motru, publicat în „Reviziuri și Adăugiri” (1943): „Un publicist român, filosof, critic li te rar, economist, politician nu se re feră la ceea ce au publicat alți ro mâni înaintea lui; dacă se referă la cineva, atunci se referă la străini, și nu la români”. Această stare de fapt m-a urmărit întreaga viață și văd că și azi continuă, iar în ultimul sfert de secol este mai vizibilă. Ci ne studiază dezvoltarea societății ro mânești ar fiposibil să găsească ca uza acestei stări de fapt și modul în care ar trebui ea combătută.

Îmi trec prin minte perioade în care societatea românească a fost in flu ențată de turcism, de grecism, de franțuzism și mai recent de „e uropenism” și mă întreb, așa, ca un laic: de românism n-ar fi cazul să fie influențată ?

*Aici se termină povestea telefonului, care a generat aceste amintiri ale domnului academician privitor la unele din aspec-tele realizării Pro gra mului Naţional Nuclear care tre buie cunoscute de specialiștii energeticieni și mai ales de către nu-cleariștii noștri, mai vechi și mai noi.

Am consemnat cu mare drag aceste gân duri ale savantului Marius Peculea,care, într-o perioadă în care România abia își contura pro gra mul său nuclear, a avut viziunea proiectului de realizare a apei grele în România.

*) Academicianul Marius Peculea, con siderat părintele apei grele ro mâ nești, a fost primul director al uzinei „G” din Râmnicu Vâlcea, prima u nitate nucleară din România, unde a proiectat și a realizat prin metode o riginale sistemul de obținere a apei grele, soluțiile conceptuale având ca racter de premieră mondială. A re alizat numeroase brevete și in venții, a scris cărți tehnice și zeci de articole de specialitate, apreciate la nivel național și internațion-al, iar pen tru realizările sale de excepție a fost distins cu premii și distincții pres tigioase: Premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Române (1981), cu „Meritul Științific” cla sa a II-a (1974) și clasa a III-a (1981), Premiul „Ionel Purica” (1993), titlul de „Doctor Honoris Ca usa”al Universităților Tehnice din Cluj Napoca (1994) și a celei de Construcții din București (1996), Or dinul Național „Pentru Merit” în grad de mare ofițer (2000) și Or di nul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, (2015) conferit de președintele României. Este cetățean de onoare al

municipiilor Cluj-Napoca și Râmnicu Vâlcea. n

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

Prof. Elena Ratcu 3 februarie 2016

_________________________________________

_________________________________________

8 februarie 2016

Conform noului raport publicat în data de 9 septembrie 2014 la Berlin, de către A genţia In ter națională pentru E ner gie, beneficiile eficienţei e nergetice depășesc ideea de sim pla re ducere a consumului de energie. În tr-un studiu care reformulează dis cuţia des pre aşa-numitul „com-bus tibil as cuns”, IEA arată modul în care eficiența e nergetică poate sus ţine creșterea e conomică, poate con tribui la dezvoltarea so cială, sus tenabilitatea mediului și creș te-rea bunăstării, asigurând totodată se curitatea sistemului energetic.

Anterior, analiza IEA a arătat că e ficienţa e nergetică are potenţialul ne cesar de a spo ri creşterea e conomică, reducând în același timp cererea de energie. Însă, în ciu da rolului vital pe care eficiența e nergetică ar putea să-l joace, e valuările IEA sugerează că în baza po liticilor e xistente, două treimi din po tenţialul de eficiență energetică vi abil din punct de vedere economic ca re va fi disponibil în tre momentul de față şi 2035 va rămâne ne în de-pli nit. Acesta se datorează par ţi-al faptului că, de regulă, eficienţa e nergetică este mult subevaluată.

Noul studiu, „Valorificarea Bene fi-ciilor Mul tiple ale Eficienţei E ner-getice”, a duce în discuţie ipoteza că nu pot fi cuantificate beneficii mai mari ale e ficienţei e nergetice.

Studiul arată cum se pot de-păși evaluările cantitative și o feră e xemple privind modul în care se pot a plica instrumentele metodologice e xistente pentru măsurarea și chiar cuan ti ficarea valorii eficienței e nergetice pen tru economie şi pen-tru societate.

De exemplu, raportul arată că, atunci când valoarea productivităţii şi beneficiile operaţionale ale com -pa niilor industriale au fost in-te grate în calculele ratei lor tra-di ționale de recuperare internă, pe ri oada de recuperare pentru măsurile de e ficiență energetică au scăzut de la 4,2 la 1,9 ani. Un alt exemplu vi ne din sec to rul rezidenţial: prin con struirea de case mai calde, mai us ca te şi mai sănătoase, mă surile de eficiență energetică pot îmbunătăţi mult sănătatea şi bu năs ta rea. Atunci când sunt evaluate în bani, de exemplu prin costul îngrijirii me-di ca le sau prin metrica inovatoare, cum ar fi valoarea timpului de lucru i rosit sau costurile pentru îngrijirea co piilor bol navi, aceste beneficii pot mă ri câştigurile până la patru dolari pen tru fiecare dolar investit.

„Acest raport explică guvernelor că tre buie să investească mai mult timp în măsurarea impactului politicilor de e ficiență energetică pentru a înțelege mai bi ne rolul pe care

acestea îl au la creșterea dez voltării economice şi sociale, precum şi să faciliteze e laborarea de politici care ma xi mi zează be neficiile prioritizate de că tre fiecare ţa ră”, a afirmat Maria van der Hoeven, Di rec tor Executiv al Agenției In ternaţionale pentru E nergie când a prezentat raportul la Con ferinţa privind E valuarea Politicii E nergetice din Berlin. „Prin adoptarea a bordării multiplelor be-neficii pentru ca re ple dează IEA în acest studiu, gu ver ne le pot contribui la deblocarea potenţialului de eficiență energetică.”

Eficiența energetică poate fi un com bus ti bil ascuns, însă se ascunde la vedere. Piaţa pentru eficienţa e nergetică este în creş tere, cu in-ves tiţii anuale agregate care ajung la 300 de miliarde de dolari în 2012 - egal cu investițiile în pro du cerea de cărbune, petrol şi gaze. E conomiile re zultate au fost mai mari decât energia fur nizată de ori ce alt combustibil, ceea ce face ca eficiența energetică să devină „pri mul combustibil” pentru multe ţări IEA. Analiza realizată de IEA a arătat, de asemenea, că absorbţia in vestițiilor în eficienţă energetică, vi abile economic, are potenţialul de a creşte producția economică cumulativ până în 2035 cu 18 trilioane dolari – mai mult decât valoarea actuală a economiilor Statelor Unite, Canadei şi Mexicului la un loc. n

Eficiența energetică: un element cheie pentru stimularea dezvoltării economice și sociale

Noul raport IEA (Agenţia Internațională pentru Energie) arată beneficiile multiple ale eficienţei energetice şi invită guvernele să investească mai multe resurse pentru valorificarea acestora.

*) Preluare din www.iea.org

februarie 2016 9

Protecția climei și centralele convenționale nu sunt adversari - Centralele convenționale susțin tranziția energetică *) Dr. ing. Reinhold O. Elsen, Vicepreşedinte Cercetare şi Dezvoltare, RWE Generation SE, Essen/ Germany, Membru al Comitetului Tehnic VGB Power Tech e.V

*) Preluare din VGB Power Tech Journal 10/2014

Tranziţia energetică înregistrează pro gre se atât în Germania cât şi în Europa. O privire asupra Europei evidențiază ur mătoarele: Aproape toate ţările e uropene promovează energia din surse re generabile prin măsuri care variază de la scheme de certificate (Belgia, Da ne marca), tarife „feed-in” (Ger mania, Austria), venituri din subvenții pen tru in ves tiții (Olanda) şi procesele de ofertare (Franţa, Portugalia) până la com binaţii de certificate și tarife „feed-in” (Regatul Unit şi Italia).

Se pare că dintre aceste ţări, Germania es te cea care şi-a stabilit cele mai am bi ţi-oase ţinte pentru extinderea energiei din sur se regenerabile, și anume o pondere de 80% energie din surse regenerabile pen tru producerea de energie electrică pâ nă în 2050. Datorită tarifelor feed-in garantate de Legea privind Energia din Sur se re ge nerabile din Germania (EEG), mai ales în privința centralelor fo tovoltaice și e oliene, Germania este pe drumul cel bun în atingerea acestui obiectiv. În pre zent pu terea instalată pro dusă de panourile fo to voltaice este de ja de 37GW. Alți 36 GW se mai adaugă din puterea pro dusă de cen tralele e oliene, astfel încât ponderea e nergiei din surse regenerabile în pro du cerea de e nergie electrică a crescut cu pes te 28% în prima jumătate a anului.

Cota energiei din surse regenerabile în producerea de energie electrică din Germania şi Europa va continua să creas-că. În ciuda acestei creșteri, cu prin-cipalul neajuns al energiei din surse re-generabile este însă tot mai evident: dis-po nibilitatea sa este dincolo de controlul nostru. În vreme ce în prezent fluxul de energie solară şi eoliană acoperă uneori mai mult de 60% din cererea de energie e lectrică a Germaniei la orele de vârf, al teori aportul său la acoperirea cererii sca de la aproape zero.

Securitatea alimentării trebuie însă a sigurată pe termen mediu şi lung, chiar şi în zile în care energia produsă din instalațiile solare şi din centralele e oliene este redusă. În viitorul apropiat, ca pacităţile de stocare a energiei vor fi doar în mică măsură capabile să-și aduca în astfel de situaţii. Pe fondul situaţiei in-sta bile a politicii energetice, este foarte ris cant să construim pe bază de energie im portată, cu atât mai mult cu cât țările ve cine in ten ționează să urmeze exemplul Ger maniei, deci și acestea vor avea ne-vo ie de o capacitate de rezervă pentru ele însele, astfel încât să-și poată propria lor siguranţă în alimentarea cu energie e lectrică. Deci, un lucru este foarte clar: Pia ţa viitoare de energie electrică va mai avea încă nevoie de o mare cantitate de pu tere electrică pro venită din centralele con venționale.

Cu toate acestea, rolul jucat de centralele convenţionale se va schimba sem nificativ pe parcurs. Segmentele de pia ţă anterioare, de ex. baza, sarcina in-ter mediară și de vârf nu vor mai exista. Pe lângă necesitatea asigurării continue a alimentării cu energie electrică, în vi i-tor centralele convenţionale vor fi și ele utilizate din ce în ce mai mult pentru fur nizarea sigură de energie electrică, mai ales în perioadele în care energia e lectrică din surse regenerabile nu este dis ponibilă în anumite ore ale zilei sau din cauza condițiilor meteo. De aceea, este ex trem de important ca noi să continuăm în mod sistematic să facem centralele con venționale mult mai flexibile.

În acest caz, protecţia mediului în con-jurător şi operarea centralelor con ven-ţionale pe bază de cărbune şi de gaze nu intră în conflict una cu cealaltă. Având în vedere decizia Germaniei de a elimina energia nucleară, se poate utiliza o cotă mare de putere din surse regenerabile,

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

10 februarie 2016

nu mai dacă există un sistem flexibil de centrale pe bază de combustibil fo-sil care – jucând rolul de partener al energiei din surse regenerabile – a sigură per manent alimentarea cu e nergie electrică. Există chiar şi opţiuni pen tru ca centralele convenţionale să de vi nă mult mai prietenoase cu mediul: îm bu-nătățirea eficienței energetice şi cap-tarea şi stocarea carbonului (CCS). CCS este o opţiune pentru protejarea schim-bă ri lor climatice care ar trebui luată în con si derare şi care ar trebui analizată în detaliu. Experienţa pozitivă din ultimii ani a câştigat în operarea centralei noas tre pilot CO2, pe care am dezvoltat-o îm pre-u nă cu BASF şi Linde, şi care do ve deşte că avem dreptate. Împreună cu energia din surse regenerabile, CCS îşi pot aduce o contribuţie esenţială pe ter men lung în scopul reducerii emisiilor de CO2.

Totuşi, pentru o cooperare pe termen lung între centralele convenționale și cele e oliene și solare mai trebuie abordată una dintre provocările majore. Deşi o ca pacitate convenţională de rezervă es-te stringent necesară într-o piaţă cu o pondere mare de energie din surse re ge-nerabile, funcționarea centralelor con ven-ționale și păstrarea lor în stand-by este din ce în ce mai puţin profitabilă pe piaţa energiei din ziua de azi, ca rezultat al re-fuzului cotelor de utilizare şi a scăderii dra matice a preţurilor en gros la energia e lectrică. Putem simţi consecinţele acestei dezvoltări chiar în ziua de azi. Cen tralele care funcţionează pe bază de gaz care sunt anunţate de către media ca parteneri ideali pentru a completa e nergia din surse regenerabile, abia da că pot funcţiona pe parcursul zilelor de vară,

ceea ce determină operatorii a cestora închiderea lor temporară sau chiar scoaterea lor definitivă din fun cți onare. În plus, modelul de piaţă e xistent, nu oferă stimulente economice o peratorilor de centrale pentru ca a ceștia să poată investi în noi centrale con venţionale. Aceasta este o problemă ex trem de critică, nu în ultimul rând da to rită faptului că centralele Europei îm bă trânesc cu fiecare zi.

Pentru a avea certitudinea că centralele con venţionale vor supraviețui pe piață ca parteneri ai energiei din surse re ge-nerabile, trebuie, de asemenea, să dez-vol tăm urgent noi sisteme de sti mu lente pe piaţă, mai ales pentru pla ni fi ca rea pe termen lung a perioadelor de construcție necesare pentru centrale noi. Iată, alte ţări Europene sunt deja cu un pas înaintea Germaniei. Discuţia cu privire la introducerea mecanismelor pri vind ca-pa cităţile care urmează să re mu ne reze asigurarea unei capacități sigure, se află în că într-o etapă incipientă în Germania. Pentru stabilirea modelului unei pieţe descentralizate pentru a sigurarea de energie, după modelul BDEW şi VKU, ar putea fi modalitatea cea mai corectă pen tru o soluţie orientată spre client și spre piață. În acest caz , la piața unică de energie ar trebui pur și simplu a dăugată o piaţă pentru o ca pa citate si-gură. Această nouă piaţă ar asigura fur-nizarea capacității necesare cen tra lei pentru asigurarea alimentării fă ră ca pa-ci tăți financiare în exces.

Pe termen lung, acesta reprezintă sin-gu rul mod de extindere a surselor fără pe riclitarea securității alimentării cu energie. n

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

februarie 2016 11

Din Energetica UEAcord istoric la Paris privind schimbările climatice: UE se află în avangarda eforturilor globale*)

Acest acord ambițios și echilibrat, primul acord multilateral major în-che iat în secolul al XXI-lea, pune ba zele unui plan global de acțiune pe care omenirea ar trebui să îl ur meze pentru a evita schimbări cli matice periculoase, limitând în-călzirea globală la sub 2°C.

Acordul este rezultatul eforturilor pe care comunitatea internațională le-a făcut ani de-a rândul pentru a a junge la un acord multilateral pri-vind schimbările climatice. Ținând cont de rata scăzută de participare în cadrul Protocolului de la Kyoto și de eșecul de la Copenhaga din 2009, UE a construit o amplă co-a liție de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, ceea ce a permis a jungerea la un rezultat pozitiv la Conferința de la Paris. Acordul de la Paris tri mi te un semnal clar in ves-ti torilor, în tre prin derilor și factorilor de decizie, și anume că tranziția glo bală către o e nergie curată va de veni realitate și se va baza pe e vitarea utilizării de com bustibili fo-sili poluanți.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „As tăzi, lumea este unită în lupta îm potriva schimbărilor climatice. As-tăzi, omenirea primește un colac de sal vare, o ultimă șansă de a preda ge nerațiilor viitoare o lume mai sta-bilă, o planetă mai sănătoasă, so ci-etăți mai echitabile și economii mai prospere. Acest acord solid va ghida lu mea în tranziția globală că tre o energie curată. Acest acord este, de asemenea, un succes pen tru Uniunea Europeană. De mult timp ne remarcăm drept lideri mon di ali

în acțiunile de combatere a schim-bărilor climatice, iar Acordul de la Paris reflectă acum ambiția noas tră la nivel mondial. Aș dori să îi mul-țumesc negociatorului-șef al UE, co misarul Miguel Arias Cañete, și echipei sale pentru eforturile de-pu se zi și noapte pentru ca acest acord să devină realitate și pentru ca Uniunea Europeană să fie actorul cen tral pe durata negocierilor. Sunt mân dru de voi toți.”

Comisarul european pentru politici cli matice și energie, Miguel Arias Cañete, a declarat: „Acest acord es te un pas major pentru Europa. Dar, și mai important, este un pas major pentru comunitatea in-ter națională. Europa a condus e forturile depuse la Paris pentru a ob ține un acord ambițios privind com baterea schimbărilor cli ma tice, o bligatoriu din punct de ve de re ju-ri dic. Am încheiat alianțe și alții ni s-au alăturat. Obiectivele noas tre prin cipale - obiectivul pe ter men lung, ciclurile de revizuire la 5 ani și transparența - figurează în no ul acord. De asemenea, acordul re-a firmă angajamentul global de a-i spri jini în continuare pe cei care au ne voie de asistență. Am reușit. Ur-mea ză să fie realizat ceea ce s-a pro-mis. Europa va continua să con du că tran ziția spre o economie cu e misii scă zute, asupra căreia am convenit.”

Acordul de la Paris privind schim bă ri le climatice

Acordul de la Paris privind schim bă-ri le climatice reprezintă o punte între po liticile actuale și atingerea unui echilibru climatic până la sfârșitul

se colului. Ambiție, angajament și so lidaritate: acesta este mesajul trans mis de reprezentanții gu ver-nelor reuniți la Paris.

Ambiție: Guvernele au convenit a supra unui obiectiv pe termen lung de a men ține creșterea tem-pe raturii medii la nivel mondial cu mult sub 2°C peste ni velurile din perioada preindustrială și de a încerca să limiteze creșterea la 1,5°C, deoarece acest lucru ar re-du ce în mod semnificativ riscurile și e fectele schimbărilor climatice. În acord se indică nevoia de a stabiliza e misiile globale cât mai curând po-si bil, recunoscând că acest lucru va necesita o perioadă mai lungă pen-tru țările în curs de dezvoltare, și de a efectua reduceri rapide ale cotelor de emisii, în conformitate cu cele mai bu ne dovezi științifice disponibile. Înaintea și în timpul Conferinței de la Paris, țările participante au pre-zen tat planuri cuprinzătoare de acțiune privind reducerea emisiilor. Ce le 185 de contribuții preconizate sta bilite la nivel național, pregătite înainte de Conferința de la Paris, nu sunt încă su ficiente pentru a men-ți ne creșterea tem peraturii medii glo bale sub 2°C pâ nă la sfârșitul se colului. Cu toate acestea, acordul pre zintă calea de urmat pentru a tingerea acestui obiectiv.

Angajament: Pentru a realiza a ceas-tă aspirație comună, guvernele au convenit să se reunească o dată la 5 ani pentru a stabili obiective mai ambițioase, în conformitate cu da-tele științifice. De asemenea, au ac-ceptat să comunice între ele și cu pu-blicul cu privire la măsurile pe care

*) Preluare din IP/15/6308, Comisia Europeană

Uniunea Europeană a jucat un rol important în medierea acordului istoric încheiat în decembrie 2015 la Paris: 195 de țări au adoptat un nou acord universal privind clima, obligatoriu din punct de vedere juridic.

12 februarie 2016

le iau pentru a-și pune în a plicare o biectivele și pentru a asigura trans-parența și supervizarea. O da tă la cinci ani, va avea loc un bi lanț glo-bal. Un sistem solid de trans pa-rență și responsabilitate va mo ni-to riza progresele înregistrate către realizarea obiectivului pe ter men lung.

Solidaritate: UE și alte țări dezvoltate vor continua să sprijine acțiunile de com ba tere a schimbărilor cli ma tice, pentru a reduce emisiile și pentru a consolida re zistența la im pactul schimbărilor cli ma tice în ță rile în curs de dezvoltare. Alte țări sunt încurajate să furnizeze sau să continue să acorde sprijin în mod vo luntar. Țărilor în curs de dez voltare li se va acorda sprijin in ter național, continuu și susținut, pentru adaptare. Țările dezvoltate in ten ționează să-și mențină

o biectivul colectiv de a mobiliza 100 de miliarde USD pe an până în 2025, când va fi stabilit un nou obiectiv colectiv.

Pierderi și daune

Acordul de la Paris include și un articol pri vind problema pier de ri lor și daunelor pro vocate de im pac-tul schimbărilor cli ma tice. Ță rile participante au recunoscut că tre-buie să coopereze și să con solideze cu noașterea, acțiunile și sprijinul în di fe ri te domenii, cum ar fi sistemele de alertă tim purie, pregătirea pentru situațiile de ur gență și asigurarea în caz de riscuri majore.

Agenda de acțiune Lima-Paris

Agenda de acțiune Lima-Paris, o inițiativă a președințiilor peruană

și franceză ale COP, care vizează catalizarea acțiunilor mul tilaterale ale părților interesate, a re u nit pe scena mondială un număr fă ră precedent de țări, orașe, în tre prin-deri și re prezentanți ai societății civile, pentru a ac celera acțiunile co-mu ne de combatere a schimbărilor climatice, în sprijinul no u lui acord. I nițiativa a demonstrat că întreaga comunitate internațională era pre-gătită să acționeze, chiar înainte de in trarea în vigoare a Acordului de la Paris în 2020. De-a lungul celor două săp tămâni, în cadrul conferinței au fost pre zentate o serie de anunțuri ma jore și i nițiative inovatoare.

Pentru mai multe informații cu pri-vi re la pri oritățile Comisiei Juncker în domeniul po liticilor climatice, accesați site-ul Comisiei http://ec.europa.eu n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele

publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

februarie 2016 13

Alocuțiunea Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Johannis, la Conferința Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, 30 noiembrie, Paris

Domnule Preşedinte,Excelenţele voastre, distinşi par ticipanţi,Doamnelor şi domnilor,

În primul rând permiteți-mi să mul-ţumesc distinsei noastre gazde, Excelenţei Sale, domnului François Hollande, Preşedintele Franţei, pre-cum şi Excelenţei Sale, domnului Laurent Fabius, Ministrul Afacerilor Ex terne din Franţa, în calitatea sa de Preşedinte desemnat al ce lei de-a 21 sesiuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia Cadru a Na ţi unilor Unite privind Schimbările Climatice, pentru ospitalitatea a cordată no-uă, tuturor. Îmi permit să profit de această oportunitate pen tru a transmite, în numele po po rului român, profundele noastre sen ti-mente de simpatie pentru pier de-rea tragică de vieți nevinovate, cele mai sincere condoleanţe, precum şi expresia solidarității noastre cu poporul francez şi cu familiile afectate de atacurile teroriste din 13 noiembrie 2015.

Capitala Franţei găzduieşte un e veniment crucial care vizează schim bările climatice. Potrivit stu di-ilor de referinţă, schimbările cli ma-ti ce vor avea efecte nefaste asupra sistemelor noastre economice, so ci-ale şi politice, suprasolicitand în mod special statele cele mai vulnerabile.

Prin urmare, schimbările climatice pot fi considerate drept o se ri oa să ameninţare multiplicată, ca re trebuie abordată în mod co res punzător. Da-că nu acţionăm acum, impactul va fi în scurt timp greu de manageriat

și va avea, consecinţe ireversibile pen tru u manitate şi pentru mediul nos tru în conjurător.

Acțiunea noastră de acum în direcţia schimbărilor climatice poate oferi de asemenea și oportunităţi. Suntem con vinşi că, prin concentrarea e forturilor noastre spre economiile cu emisii reduse de carbon, vom de-ve ni mult mai competitivi, vom crea noi locuri de muncă şi vom aborda mai corect provocările legate de se-cu ritatea energetică și climatică cu care ne confruntăm astăzi.

Angajamentul nostru în acest scop este prevăzut în ambițiosul Ca-dru al Uniunii Europene privind Energia şi Clima, pentru 2030, con-venit de către Şefii de Stat şi de Guvern în octombrie 2014 – un obiectiv obligatoriu, focalizat pe reducerea emisiilor la nivelul e conomiei cu cel puţin 40% pâ nă în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

România consideră că schimbările climatice reprezintă o provocare ma joră pentru noi toţi şi invită la o acţiune comună. De aceea, tre buie să stabilim o viziune clară pen tru a obține un răspuns global ferm și concret, stipulat printr-un acord, care sa aibă caracter ju ridic obligatoriu, și care să fie asumat la nivel mondial în cadrul Con ven-ţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice.

România este încredințată că a ceas-tă Conferinţa de la Paris trebuie să pro ducă un Acord cuprinzător,

corect şi eficient pentru realizarea obiectivului convenit, acela de a re-duce creșterea temperaturii medii globale până la sub 2°C.

Noi considerăm că un instrument ju ridic obligatoriu multilateral ca re să ofere angajamente de reducere a acestor emisii este ca lea cea mai potrivită pentru în-de plinirea acestui obiectiv. În același timp, viitorul Acord trebuie să ofere o abordare dinamică care să asigure adaptarea la realitățile e conomice și la responsabilitățile ce decurg de aici, la capabilitățile și la diferitele circumstanțe naționale ale Părților, inclusiv din perspectiva financiară.

Doamnelor si domnilor, Succesul acestei conferinţe poa te fi atins doar printr–o abordare mul-tilaterală, bazată pe reguli co mune, inclusiv în ceea ce pri veşte trans-pa renţa şi res pon sa bi li tatea.

Este necesar un semnal puternic, menit să exprime dorința politică pen tru accelerarea tranziției globale do rite către o economie rezistentă, cu emisii reduse de carbon – care con stituie aportul moştenirii noas tre pentru generaţiile vi i-toa re.

Reţinând faptul că schimbările climatice ne afectează pe noi toţi, în încheiere aș dori să adresez un apel tuturor națiunilor pentru a ne angaja ferm să contribuim la suc ce-sul acestei conferințe.

Va multumesc ! n

*) Preluare de la Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, 30 noiembrie 2015, Paris

14 februarie 2016

Scrisoare deschisă adresată participanților la COP 21 , după încheierea acesteia*)

Christiana Figueres, Secretar Executiv UNFCCCC

Celor care au mers, celor care s-au rugat,Celor care au cântat, celor care au plâns,Celor care au provocat, celor care au susţinut,

Celor care au acţionat din timp,

Celor care au venit cu speranţă,Celor care au venit cu fapte,Celor care au folosit puterea influenţei lor,Celor care au onorat încrederea publică ce le-a fost acordată,

Tuturor acelora, milioanelor de oameni din jurul lumii,Care au depus eforturi acum şi înainte,Atât de mult şi atât de greu, Vă spun:Acesta este succesul vostru.Individual, pentru fiecare dintre voi, dar mai puternic, colectiv, pentru noi toți.

O etapă critică îndeplinită, un punct de cotitură decisiv înscris în istorie.

Ne-am reunit cu toții pentru a dezbate cele mai dificile dintre provocări. Am făcut acest lucru cu respectarea diferenţelor dintre noi şi lăsând la o parte duşmănia noastră, con-centrându-ne pe prezentul pe care îl împărtășim cu toții şi pe viitorul pe care trebuie să-l construim împreună.

Deoarece sărbătorim împreună această etapă importantă, să nu uităm că,această călătorie care ne aşteaptă, deşi ireversibilă, va necesita în mod egal determinarea noastră, ingeniozitatea noastră, tot ce are mai bun umanitatea noastră şi, mai presus de toate, comunitatea noastră de crez.

Împreună putem.

Bonn, 18 decembrie 2015

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

*) Preluare din Conferința 21 a Părților (COP21), decembrie 2015

februarie 2016 15

*) Preluare din www.worldenergy.org, decembrie 2015

Securitatea alimentării cu gaze: o provocare pentru Europa?*)

Din activitatea CME

Adresându-se comitetului membru fran cez din Paris, Jean-Marie Dau ger, Președintele Comitetului de Stra-tegie şi Comunicare, a vorbit des pre viitorul alimentării cu gaze în Europa afirmând că: „Gazele na tu rale vor ră mâne o componentă e senţială a e chilibrului energetic mult timp de acum încolo, datorită a bundenţei re-zer velor şi rolului pe ca re acestea îl joa că în înlocuirea căr bunelui.”

„În vreme ce Europa are per spec-tive mai reduse privind dezvoltarea ga ze lor naturale decât restul lumii, ga zele naturale vor rămâne încă mult timp esenţiale pentru echilibrul e nergetic al Europei. Reducerea re-sur selor proprii ale Europei va aduce pon derea importurilor externe de la 50%, cât este în prezent, la 65% în anul 2035, din care jumătate va fi furnizată de către Norvegia.”

Dauger a continuat prin rezumarea pro blemelor legate de securitatea a limentării în Europa afirmând că în tr-un context de schimbare ra pi-dă în care rezervele globale de ga ze naturale sunt abundente, ac ce sul la aceste resurse va de pin de aproape exclusiv de ca pa ci tatea po litică şi economică a o peratorilor de a face investiţii.

Pe termen scurt şi mediu, Dauger considera că securitatea alimentării este în general sigură datorită unei com binaţii a următorilor factorii:

O cerere redusă cauzată de si-tuaţia economică şi de creşterea sur selor regenerabile de energie, dar și de iernile mai blânde

Integrarea şi dimensiunea in fra-struc turilor instalate

Efectele politicilor de di ver si fi-ca re urmărite de marii operatori e uropeni

Abundența de proiecte noi, în special a proiectelor de gaze na-tu rale lichefiate(GNL), proiecte ca re ar trebui să continue ca urmare a apariţiei programate de noi surse de GNL, în special din SUA şi Asia.

În ciuda situaţiei din Ucraina şi a crizelor din estul şi nordul Africii, Dauger considera că aceste condiţii sunt bune şi că riscurile pot fi reduse prin:

Reluarea mai pașnică a co mer-ţului şi a dialogurilor politice

Diversificarea mo de lelor de trans port de ga ze din Rusia către Europa

Consolidarea reţelelor e uropene pen tru a se a sigura că ţările nu sunt prea de pen den te de o sin-gu ră sursă.

Dauger a concluzionat cã:

Rusia este un partener che ie de gaze pentru Europa, iar Europa la rândul ei este un par tener ne ce-sar pentru Rusia

Europa trebuie să continue di-ver sificarea surselor sale de a limentare şi rutele de tranzit a ga ze lor naturale. În timp ce

s-au făcut progrese, de exemplu proiectele din Marea Caspică, scăderea pre ţurilor afectează progresul pro iec telor pe termen lung. Cu toate acestea, pe de altă parte este, de a semenea, o oportunitate pentru o mai mare cooperare dintre marii o peratori şi producători europeni

Utilizarea biogazului şi a sur selor de gaze neconvenţionale vor a juta la îndeplinirea o biectivelor de diversificare

Guvernele europene tre bu ie să facă tot posibilul pentru des chi-de rea canalelor care fa ci litează dialogul la nivel politic cu marile ţări producătoare.

Dauger a adăugat: „Mai sunt încă multe de făcut pentru a transforma Europa într-o singură piaţă cu reguli u nificate care asigură siguranţa a limentării cu gaze pe termen lung. Pentru asigurarea securității a limentării în viitor şi obținerea suc cesului în următoarele decenii, tre buie să existe un mediu care să favorizeze investiţiile şi care să jus-ti fice riscurile care trebuie luate.

Consiliul Mondial al Energiei ac ți o-nează ca gazdă a Centrului Global al Gazului care a fost recent creat pentru a reuni principalii lideri din sector în scopul unei mai bune înțelegeri a rolului gazelor na tu-ra le în mixtul energetic. Membrii acestui centru includ Gazprom, Swissgas, ENGIE, OMV, Fluxys şi Compania Naţională de Gaze din Iran. n

16 februarie 2016

Inițiativa globală pentru energie electrică: 94% din utilități deja afectate de fenomene meteorologice extreme*)

*) Preluare din www.worldenergy.org, decembrie 2015

Un nou studiu re alizat de Inițiativa Globală pen tru Energie Electrică (GEI) al companiilor de utilități din do me niul energiei electrice arată că di rec torii lor generali consideră că un acord global privind emisiile de GES este vital pentru succesul sus-tenabil al afacerilor acestora.

GEI, coordonat de Consiliul Mondial al Energiei și de Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Sus te-na bilă, intenționează să intensifice eforturile companiilor de utilități pri-vind energia electrică de a asigura o alimentare sigură cu energie e lectrică, de a îmbunătăți accesul și a diminua sau adapta impactul schim bărilor climatice. Companiile de utilități participante la elaborarea GEI provin din țări care, împreună, răs pund de mai mult de 80% din ca pacitatea de producție instalată la nivel mondial, iar acei președinți de companii (CEO) care au finalizat stu diul provin din cinci continente.

În total 94% dintre președinții de companii care au participat la sondaj au confirmat faptul că fir-me le lor sunt deja afectate de fe no-me ne meteorologice extreme.Toți au răspuns că se consultă în mod re gulat și că lucrează cu gu ver-nele privind dezvoltarea de po li tici e nergetice, strategii şi legi.

Studiul a fost prezentat principalelor părți interesate la cea de-a 21-a Con fe rință a Părţilor (COP21) de către Pre ședintele executiv al GEI Philippe Jou bert, subliniind ur mă-toa rele:

89% dintre președinții com -paniilor de utilităţi con si deră că un acord global pri vind emisiile

de GES este vital pentru succesul sus te nabil al afacerilor lor

94% dintre aceștia spun că firmele lor au fost re cent afectate de fenomene me te o ro-lo gice extreme

40% dintre ei au nevoie de un preț de peste 100 de dolari a mericani pe tona de emisii de CO2 pentru a-i determina să-şi schim be modelul de business.

Aproape două treimi din-tre președinții companiilor de utilităţi sunt de acord că preţul e misiilor de CO2 ar trebui să fie de terminat la nivel global şi de pia ţă, în timp ce cealaltă treime ar prefera un preţ introdus prin mă suri fiscale obligatorii la nivel na ţional

72% dintre companiile de utilităţi au introdus deja mă-suri voluntare pentru limitarea emisiilor GES

Accesul şi securitatea a li men-tă rii se plasează printre ce le mai mari priorităţi de business.

63% dintre președinții com-pa niilor de utilităţi arată că in tenționează să participe la COP21, fie direct fie indirect prin in termediul unui reprezentant.

Philippe Joubert, Preşedinte E -xe cutiv al Iniţiativei Globale pen tru Energie Electrică, a de-cl a rat:

„Companiile de utilităţi con si-deră că introducerea unui acord sem nificativ privind reducerea

e misiilor de GES este o prioritate și că preţul real al CO2 este fun-da mental pentru a declanșa o schim bare a modelelor lor de busi ness. Ceea ce se va stabili la COP21 de la Paris va fi, prin ur mare, de maximă importanță pen tru direcția aleasă de către fi ecare companie în parte.”

Importanța mare pe care com-pa niile de utilităţi din domeniul energiei electrice o atribuie COP21 es te reflectată și de rezultatele pre liminare ale Raportului World E nergy Issues Monitor 2016: Un ca-dru climatic la nivel mondial este una dintre incertitudinile cele mai cri tice pentru companiile de utilităţi par ticipante, privitor la incertitudine şi la impact, poate chiar într-o mă-su ră mai mare decât pentru liderii e nergeticieni la nivel global.

Joubert s-a referit la aproape trei sfer turi dintre companiile care au in tro dus deja măsuri vo lun-tare pentru limitare a GES. De-oa rece aproape toate utilitățile au recunoscut că au fost deja a fectate de condiții me teorologice ex treme, Joubert a sub liniat și do-rin ţa utilităților de a îm bunătăţi re-zistența infrastructurii prin im ple-men tarea unor măsuri de adaptare şi de a colabora cu gu ver ne le şi cu sectorul financiar. n

februarie 2016 17

Simpozionul pe teme de energie din Seoul solicită urgentarea alianței energetice *)

La Simpozionul Internaţional pe teme de energie din Coreea organizat de Con siliul Mondial al Energiei, unde s-au întâlnit a proximativ 170 de li deri energeticieni, re prezentanți gu vernamentali, ai a u to ri-tã ţilor pu bli ce, institutelor de cer ce tare şi in dus triei, s-a lansat apelul de a se a vansa spre înființarea unei alianţe de ex pertizã pentru îndeplinirea o biectivelor proiectului de Integrare e nergeticã eurasiaticã.

Nevoia esenţialã de stabilire a unei pieţe integrate de energie în re gi u nea Eurasiei a fost recunoscutã de mult timp de cãtre li derii din do me niul energiei şi de cãtre de cidenţii politici. Eurasia este patria ţã-rilor bo gate în resurse care sunt în ma-re mã surã dependente de exporturile de energie, dar și a țărilor mari con-su matoare de energie care se ba zeazã foar te mult pe importurile de energie.

Vorbitori din Coreea, China, Rusia, Europa şi Japonia au prezentat în ca drul Simpozionului viziunea şi po li tica gu ver-ne lor și industriei lor în dez voltarea unei Reţele Eurasiatice de Energie. Printre vorbitori s-au nu mãrat Chung, Yang-Ho, Ministru Ad junct pentru Energie şi Resurse din cadrul Ministerului Co mer-ţu lui, Re pu blica Coreea şi Younghoon David Kim, Copreşedinte al Consiliului Mon dial al Energiei, ale cãror dez ba teri au inclus rolul Trilemei E nergiei în re a li-zarea obiectivelor eurasiatice.

Comentând pe marginea proiectului de integrare a energiei în regiunea e urasiaticã, Chung, Yang-Ho Mi nis -tru Adjunct pentru Energie şi Re sur-se din cadrul Ministerului Co merţului, Republica Coreea, a a firmat cã sunt ne cesare acţiuni sem nificative privind co operarea e nergetică globală pentru a înlătura ba rierele dintre ţãrile con su-matoare și cele producătoare de energie şi ţã rile producãtoare de energie din regiunea Eurasiaticã şi, mai ales, pen tru echilibrarea Trilemei Energiei a Con si liu-lui Mondial al Energiei.

Chung, Yang-Ho a declarat, „trebuie sã dezvoltãm proiecte care să vi ze ze exploatarea resurselor de petrol şi ga-ze din Siberia de Est con duse de un me-ca nism de co o pe rare multilateralã şi sã con stru im un mediu pentru crearea unei in frastructuri energetice trans fron ti ere ca re include o conductã de pe trol şi gaze şi reţeaua electricã.”

Younghoon David Kim, Copreşedinte al Con siliului Mondial al Energiei a con ti-nu at, subliniind importanța re alizãrilor teh nologice inovatoare con duse de Asia de nord-est, ca so luţie principalã pentru de pãşirea pro vocãrilor Trilemei Energiei.

Younghoon a afirmat: „Cu lea der ship-ul din domenii precum Sisteme de Sto care a Energiei din nord-es tul Asiei şi resursele bogate de hi dro carburi şi de sur se regenerabile din regiune, știu că Eurasia se poate po zi ţiona în fruntea cla sa mentului ca fur nizor de soluţii pentru de pãşirea Tri-lemei Energiei din întreaga lume.”

Profesorul Yang Hoon Son, moderatorul sim pozionului, şi-a exprimat regretul pri-vind absenţa unui plan de acţiune specific, în ciuda unei dezbateri îndelungi privind co operarea industriei energetice din estul Asiei. Acesta a menţionat: „Regret că, în ciu da faptului cã majoritatea regiunilor in dustrializate ale lumii coopereazã bine în ceea ce priveşte energia, regiunea de est a Asiei încã nu are un plan con cret dupã 20 de ani de analiză.”

Coreea poate juca un rol esenţial în im-ple mentarea iniţiativei eurasiatice pri vi-tor la aspectele geo-politice şi geo-eco-no mice, deoarece se află la poarta de ac ces care face legătura între Eurasia şi Pacific, a arătat Park, Joo Heon Pre-şe dinte al Institutului de Economie şi Energie din Coreea, subliniind în fi nal „Co reea îşi va consolida liniile de in ter-co nexiune, un factor cheie în co o pe ra-rea Eurasiaticã, jucând astfel un rol pri-mordial în urgentarea şi facilitarea co o-pe rãrii în Eurasia.” n

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

*) Preluare din www.worldenergy.org

18 februarie 2016

Din activitatea CNR-CMERaportul Consiliului Director al CNR – CME privind activitatea desfăşurată în anul 2015 Iulian Iancu, Președinte CNR-CME

Anul 2015 a fost un an plin de re a-li zări în viaţa organizaţiei noastre, în care Asociaţia şi-a sporit re pre-zen tativitatea şi vizibilitatea. Teme de acută actualitate şi mare interes pen tru sectorul energiei au fost pre-zen tate şi dezbătute în ca drul unor ma nifestări ştiinţifice şi ex po zi-ţi onale la care au participat peste o mie de specialişti.

Următoarele obiective au fost, cu pri oritate, în atenţia Consiliului Di-rec tor în anul 2015:

OBIECTIVUL NR. 1: COMUNICARE ŞI RELAŢII

1. Relaţia deosebit de strânsă cu CME Londra, cu coordonatorul regional pentru Europa şi cu Comitetele de Programe şi Studii ale CME

În anul 2015 au participat la evenimentele organizate de CNR-CME peste 50 reprezentanţi din partea CME şi a comitetelor membre ale CME, pre cum şi din partea unor organizaţii in ter na ţi o nale cu care CME şi CNR-CME a avut re laţii privind organizarea Forumului Regional al Energiei – FOREN.

CNR-CME a participat activ, prin spe cia liştii desemnaţi pe categorii de probleme, la re alizarea studiilor globale ale CME.

2. Organizarea lunară a şedinţelor de Consiliu Director. Şedinţele de C.D. s-au desfăşurat în anul 2015 la sediul CNR-CME (ISPE, Sala Prof. V. Niţu). Par ticiparea la şedinţele C.D., în afara mem brilor C.D., a numeroşi con ducători de companii şi societăţi co merciale şi ai unor ministere, pre-cum şi a unor mem bri individuali şi componenţi ai gru pu lui VLER, a de-mon strat importanţa şi ac tu a li tatea problemelor puse în dis cuţie.

3. Creşterea capacităţii de co mu ni-ca re cu membrii CNR-CME din ţară şi din străinătate.

Mijloacele de comunicare folosite au fost:

Mesagerul Energetic – cu a pariţie lu-na ră, tiraj obişnuit de 900 e xemplare; cu un număr de pagini cu prins între 44 şi 72, iar în sumar au fost introduse rubrici noi; cele mai im por-tan te materiale având rezumate în limba engleză

Newslettere cu informaţii de ac tu-a litate din activitatea Asociaţiei, în spe cial manifestările ştiinţifice şi ex-po zi ţionale

Website-ul CNR-CME – a fost com-pletat, dezvoltat şi actualizat con ti-nuu

Paginile de pe Facebook de di ca te CNR – CME şi FOREN 2016

O bază de date solidă şi îm bu nă tăţită permanent cu adresele de e-mail ale membrilor, pentru o comunicare mai fluentă cu aceştia. În 2015 a fost ex-tinsă baza de adrese cu organisme in ter naţionale cu sediul în România şi în străinătate, bănci, fonduri de in vestiţii, am basade, societăţi de a sigurare, de a udit, de avocatură etc.

Colaborarea cu ONG-urile membre CNR-CME şi punerea în aplicare a principiilor de bază

Colaborarea strânsă cu Res pon sabilii de comunicare din partea membrilor colectivi CNR-CME, conform Ghidului practic de promovare reciprocă a imaginii, activităţii şi a realizărilor

Manifestările ştiinţifice şi ex po ziţionale organizate de CNR-CME sau de membrii colectivi CNR-CME la care CNR-CME a fost partener de eveniment

Publicaţiile partenere în baza pro-tocoalelor încheiate

Participarea activă a consilierilor CNR-CME la manifestările organizate de organizaţii din afara CNR – CME.

4. Creşterea modului de informare şi a calităţii materialelor des ti nate membrilor CNR-CME

Rubricile noi promovate în anii an te riori şi-au confirmat valoarea şi u tilitatea in-for maţională, astfel:

În Mesagerul Energetic – ru brica Din Energetica Uniunii E uropene are un ca racter permanent, fi ind prezentate cele mai importante di rective luate de Comisia Europeană în domeniul energiei şi mediului.

Menţinerea în ordinea de zi a şedinţelor Con siliului Director CNR-CME şi în Me-sa ge rul Energetic a rubricii intitulate INFO CNR-CME pen tru Politici şi Practici Energetice pro mo va te de membrii colectivi CNR-CME şi tinerii VLER.

Temele şi vorbitorii au fost stabilite la i niţiativa membrilor CD şi a membrilor colec tivi CNR-CME prezenţi la şedinţele de CD. Aceste informări-dezbateri au suscitat un deosebit interes din partea membrilor Asociaţiei, care au putut să-şi prezinte re alizările, să-şi ma ni feste interesul pri-vind elaborarea unor politici şi strategii la nivel naţional care să reflecte cât mai real aşteptările acestora. Unele din aceste in formări-dezbateri au condus şi la documente de poziţie care au fost î naintate instituţiilor oficiale ale statului: pre şedinţie, parlament, guvern, mi nis te-re, autorităţi etc.

Creşterea rolului Con si liului Şti-in ţific CNR-CME în domeniul alegerii tematicilor şi a subiectelor de interes, atât pentru evenimentele or ganizate

februarie 2016 19

de CNR-CME în 2015 (Con fe rinţe, Me se Rotunde, seminarii etc.), cât şi pentru FOREN 2016 (secţiuni de co-mu nicări, evenimente importante). A fost actualizată componenta CS – pre şe dinte, secretariat, grupe de lucru – inclusiv denumirea acestora.

5. Consilierii CNR-CME

În anul 2015 rolul consilierilor a fost de cisiv pentru creşterea afirmării şi vi-zi bilităţii Asociaţiei CNR-CME în co mu-ni tatea energeticienilor din ţară şi din străinătate.Dintre acţiunile mai importante care au im plicat responsabilităţile consilierilor enumerăm:

Tematicile, termenii de refe rinţă, pro punerile de mo de ratori şi vor-bi tori pentru în tre gul program de manifestări CNR-CME desfăşurat în anul 2015

Îndeplinirea rolului de mo de-ra tori şi vorbitori la manifestările CNR-CME şi la manifestările la care s-au primit invitaţii

·Participarea ca re pre zentanţi CNR-CME în grupele de studii CME în perioada 2014-2016

·Mesagerul Energetic – com po-nenta exclusivă a co lec ti vului de redacţie şi stabilirea ar ti co le-lor, evaluarea ştiinţifică a tra du-cerilor, redactarea sintezelor cu con cluzii şi recomandări la toa te manifestările CNR-CME din anul 2015 pentru Mesagerul Energetic

·Proiectul „Viitorii Li deri E ner ge-ti cieni din România” – care a fost demarat în anul 2011 şi a început să se dezvolte cu program şi obiective proprii.

·Reprezentarea con du ce rii CNR-CME în diverse struc turi la care au participat Asociaţii, com pa nii, ministere, autorităţi, in sti tute de învăţământ superior etc.

6. Participarea membrilor co lectivi la luarea hotărârilor în Con siliul Director al Asociaţiei

În anul 2015 Hotărârile Con si liu lui Director au fost mai bine precizate, mai relevante şi cu ţinte foarte clare, având la bază şi sugestiile, propunerile

re prezentanţilor membrilor colectivi CNR – CME prezenţi la şedinţele de CD.

7. Transparenţa activităţilor des-făşurate şi a hotărârilor lu ate de Asociaţie

Nu numai membrii Consiliului Director, dar şi membrii colectivi şi par te nerii media, pre cum şi grupul VLER au primit ordinea de zi a şedinţelor şi ho-tă rârile luate. În Mesagerul Energetic au fost publicate cele mai importante Ho tărâri ale Consiliului Director, iar acestea au fost de asemenea a fişate şi pe website-ul asociaţiei.

8. Parteneriatele media cu ur mă-toa rele publicaţii din domeniu, de mare audienţă: Petroleum In dus-try Review; Monitorul de Petrol şi Ga-ze; Afacerea; Univers Ingineresc; Par tener; Patronat E; Tehnică şi Teh no logie (T & T); The Diplomat; A utomatizări şi Instrumentaţie; Fo cus E nergetic; EnergyWorld; E nergynomics; InvesTenergy.

n Printre principalele ac ţiuni pro-mo vate în cadrul par te neriatelor me dia menţionăm:

- Organizarea în co mun de evenimente- Publicarea de articole pu bli citare

pen tru mediatizarea ma nifestărilor or-ga nizate de secretariatul executiv CNR-CME

- Dialoguri între generaţii

9. Încheierea de protocoale de co-la borare cu: partenerii media şi cu alte com panii organizatoare de ma ni fes-tări şti in ţifice şi expoziţionale din Ro-mâ nia şi din străinătate: AREN, AAIR, ICPE, Universitatea din Petroşani, U niversitatea din Oradea, GOVNET, Bur-sa Română de Afaceri, ITS Events Ma-nagement, InvesTenergy s.a.

Prin protocoalele de colaborare s-au stabilit căile şi mijloacele de re a lizare a obiectivelor stabilite de co mun acord: co ntacte şi schimburi de informaţii pe-riodice; schimb de pu bli caţii; or ga-nizarea în comun de manifestări şti in-ţi fice şi expoziţionale şi atragerea unui număr cât mai ma re de specialişti şi reprezentanţi ai mediului de afaceri la acestea.

10. Realizarea de proiecte şi programe

În anul 2015 secretariatul executiv CNR-CME şi consilierii au participat la realizarea ur mătoarelor proiecte / programe:

·Programul: Vi i torii Lideri E nergeticieni din România – VLER

−CNR-CME a i niţiat şi coordonează acest program, conceput pentru tinerii pro fesionişti din sectorul energetic ro-mâ nesc şi asigură întregul său suport pen tru recrutarea şi selecţia celor mai buni tineri energeticieni, care să poa tă contribui, prin cunoştinţele şi ta len tele lor, la dezvoltarea sectorului e nergetic naţional, pentru a-şi consolida ca pa ci tă ţile de luare a deciziilor privind rolul energiei în viaţa noastră şi pentru a se angaja în activităţile CNR-CME

−A fost în fi in ţat Comitetul de Conducere VLER

−Au fost or ga nizate întâlniri ale tinerilor VLER cu conducerea CNR – CME, cu se cre tariatul executiv CNR – CME

−Integrarea ti ne rilor VLER în organele de conducere CNR – CME (CD, grupele de lucru ale CS, comitetul de redacţie al Mesagerului Energetic)

−Au fost ac tu a lizate activităţile şi procedurile proprii VLER (ROF, Codul de Etică s.a.)

−A fost elaborată De claraţia VLER privind Strategia e nergetică a României 2015 – 2035

−Vizite tehnice (CNE Cernavodã, Moroieni)

·Proiecte: „Să plantăm un pom” Plat forma comună a ONG-u ri-lor din România, membre ale Asociaţiei CNR-CME

CNR-CME a avansat ideea că toate ONG-urile din România pe probleme energetice să-şi organizeze activităţile şi opiniile în cadrul unei platforme comune pentru a deveni cât mai convingătoare pe piaţa energetică din România. Numai astfel comunitatea energetică din ţară

20 februarie 2016

poa te deveni o voce unică, care să poată fi luată în considerare de către decidenţii e conomici şi politici, autorităţile gu-ver namentale şi administrative, re-glementatorii din România.

·Grupul SMART GRIDSCNR-CME a înfiinţat în 2012 şi con du-ce grupul SMART GRIDS pentru pro-mo varea activităţilor şi proiectelor în acest domeniu în cadrul comunităţii energetice din România. În 2015, Gru pul a participat la manifestările şti in ţifice şi expoziţionale în domeniu.

OBIECTIVUL NR.2: PRO DU SE ŞI SERVICII

Mesagerul Energetic. Bu let inul informativ al CNR – CME, cu apariţie lu nară, a fost distribuit tuturor mem-bri lor CNR – CME, partenerilor, spe-cia liştilor din do me niul energetic, re pre zen tanţilor instituţiilor statului, băn cilor, or ganizaţiilor media etc.

Colectivul de redacţie al Mesagerului Energetic a militat şi, în parte, a reuşit ca sumarul să conţină cât mai multe ma-teriale originale şi cu puternic ca rac ter informativ. Fondul informativ al sumarelor Buletinului în 2015 l-au format:

-Lucrări de sinteză de politici e nergetice din ţară şi din străinătate

-Informaţii sintetice asupra unor e venimente din ţară şi din străinătate

-Traduceri de articole din reviste stră-ine cu mare impact informativ asupra comunităţii energetice din România

-Informaţii din activitatea Con siliului Mondial al Energiei şi a Co mi te telor Membre ale CME

-Informaţii din activitatea or ga nis me-lor internaţionale de profil energetic: Energy Charter, Eurelectric, Co misia Europeană, IEA, IAEA, FORATOM, CIGRE, ENTSO-E, CRE etc.

-Puncte de vedere, opinii cu privire la unele acte normative, ho tărâri de guvern etc.

-VLER – articole, studii, pro iecte.

Datorită interesului manifestat de mem-brii CNR-CME a fost crescut la mai multe

numere volumul de pagini, ajungând chiar până la 72 de pagini (nr. 159/ februarie 2015). Cele mai importante materiale au şi rezumate în limba engleză.

În sumarul buletinului informativ Me-sagerul Energetic au fost men ţi nute şi completate rubricile:

a) Info CNR-CME – rubrica în ca re se pot prezenta cele mai importante realizări ale membrilor colectivi CNR-CME (din păcate, nici în anul 2015 nu s-a reușit mobilizarea membrilor colectivi pentru a-și face cunoscute realizările și/sau succesele obținute în activitatea proprie sau în colaborările avute).

b) Din Energetica Uniunii E uropene – rubrica cu caracter per ma nent, pri vind directivele, hotărârile, re gle men tările etc. în domeniul energiei a doptate în cadrul Uniunii Europene

c) Seniorii Energiei – In ter viuri de su-flet cu personalităţi mar cante din do me-niul energiei

d) Opinii – rubrica în care se ex pri mă puncte de vedere în domeniul social, tehnic, impact om – mediu şi/sau om – energie;şi au fost introduse noi rubrici:

e) Noi suntem viitorul e nergeticii ro mâneşti – rubrica des ti nată pu bli-cării de articole, studii, pro iec te ale membrilor grupului VLER

f) Barometrul E nergetic – rubrica lunară re a li zată de membrii grupului VLER.

Website-ul CNR-CME a constituit un instrument de bază de co mu nicare pentru oferirea de informaţii ac tuale din domeniul energetic. Website-ul a fost continuu actualizat şi a oferit in-formaţii utile, variate şi de actualitate.

Pentru Forumul Regional al Energiei FOREN 2016 a fost creat un website de-di cat, contribuind astfel la îmbunătăţirea con siderabilă a relaţiei or ganizator – par ticipanţi. Paginile de di cate FOREN 2016 oferă informaţii complete, bine struc turate, într-o in terfaţă prietenoasă.Unul dintre o biectivele noastre l-a con-sti tuit pro mo va rea website-ului în rândul mem brilor, astfel încât, informaţiile

afişate să fie eficient folosite. Obiectivul a fost re a lizat, dacă luăm în considerare fap tul că în lunile în care au avut loc e venimentele organizate de CNR-CME s-a înregistrat o creştere a numărului de vizitatori cu cca. 50%. Numărul me diu lunar de vizitatori unici: 400.

Publicaţiile CNR – CME:−Raportul Anual −EMERG – Vo lu mele I şi II (Pu bli-

caţie dedicată pro blemelor cu care se confruntă energia naţională şi in ter-na ţi onală)

−Seniorii Energiei – Di aloguri de suflet cu personalităţi din e lita energeticii româneşti

Biblioteca CNR-CME – În anul 2015 şi-a îmbogăţit fondul de carte, pu blicaţii şi materiale de informare şi a crescut nu mărul membrilor care a pelează la fon dul de documente e laborate sub e gida CME sau a altor or ga nisme in ter-na ţionale din do me niul energiei.

Informarea continuă a mem bri lor CNR-CME privind politicile e nergetice din ţară şi din străinătate, prin ob ţi-ne rea de lucrări de la instituţiile sau or ganismele de profil din ţară sau din străinătate.

Organizarea unui pro gram amplu de manifestări ştiinţifice şi ex po-zi ţionale:

CNR-CME, consecvent misiunii sale, a continuat şi în 2015 să aducă în atenţia specialiştilor din comunitatea e nergeticienilor şi a mediului de afaceri din domeniu subiecte de mare actualitate şi interes pentru dezvoltarea energetică du rabilă a ţării, în special ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.

Majoritatea evenimentelor organizate de CNR-CME în anul 2015 au făcut parte din lista de evenimente cu caracter glo-bal şi regional ale Consiliului Mondial al Energiei, la acestea luând parte şi re-prezentanţi ai CME, precum şi ai co mi te-te lor de programe sau studii CME.

Calitatea de Partener Oficial CNR – CME şi Pachetul de Servicii special creat (durata: 1 – 3 ani şi valoare financiară negociabilă).

În anul 2015 au fost organizate cu bune rezultate următoarele manifestări:

februarie 2016 21

4

Nr.

crt

Data Titlul evenimentului / Locul / Organizatorii

1. Ianuarie 29

ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CNR-CME

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, membrii colectivi şi individuali

CNR-CME

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan

2. Februarie 26

LANSAREA ÎN ROMÂNIA A RAPORTULUI CME „TRILEMA ENERGIEI”

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, ANRE

• Consilier CNR – CME responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

3. Mai 21

REŢELELE INTELIGENTE – REŢELELE VIITORULUI

• Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane; Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA, ADREM AUTOMATION,

ELECTROMAGNETICA SA; Consilier CNR – CME responsabili de eveniment: ing. Călin Vilt

4. Mai 28

INTEGRAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE ÎN SISTEMUL ELECTROENERGETIC

• Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane; Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA şi TRANSELECTRICA SA.

Parteneri de eveniment: ANRE, ENEL ROMÂNIA, E.ON ROMÂNIA, ENERGOBIT

• Consilier CNR – CME responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. N. Golovanov

6. Iunie 8-12

CONGRESUL MONDIAL AL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

• Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti; Organizatori: UPB, UTCB, Academia Română, WREN. Cu sprijinul:

Ministerului Educaţiei, CNR-CME, AOSR, ASTR

• Consilieri CNR – CME responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. N. Golovanov, Dr. ing. Vasile Rugină

7. Iunie 15-23

WELS / STANDING COMMITTEES

• Locul: Filipine; Organizator: CME Filipine

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan

8. Iulie 9

Masa Rotundă STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI. O IERARHIZARE A FACTORILOR CARE O

INFLUENŢEAZĂ

• Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane;

• Coorganizatori: IRE, CNR-CME, CNTEE TRANSELECTRICA

• Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

9. August 20

Workshop VLER: VIZIUNEA VLER PRIVIND STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2015-2035

• Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală;

• Organizatori: CNR-CME, VLER; Consilier responsabil de eveniment: Prof. Elena Ratcu

10

. Septembrie 3

STADIUL ACTUAL AL INDUSTRIEI INTERNAŢIONALE DE PETROL

ŞI GAZE DIN AMONTE (UPSTREAM)

• Locul: Petrom City, Infinity Building; Coorganizatori: CNR-CME şi OMV PETROM SA.. Parteneri de eveniment:

ROMGAZ SA, PRO BUSINESS TOURS, PROSPECŢIUNI, UPG Ploieşti, UPETROM,

• Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. N.N. Antonescu, Dr.ing. Alexandru Pătruţi

11

. Septembrie 8-11

EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ SPECIALIZATĂ ÎN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI AUTOMATIZĂRI - IEAS • Locul: Palatul Parlamentului; Organizator: DK Expo; Partener de eveniment: CNR-CME

• Consilier responsabil de eveniment: Drd. ing. Călin Vilt

12

. Septembrie 17

ISTORIA ECHIPAMENTELOR ELECTROMECANICE ROMÂNEŞTI UTILIZATE ÎN FORAJUL MARIN ŞI TERESTRU

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, ICPE ACTEL SA. Partener

principal: ROMGAZ SA. Parteneri: Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, ANRM, ANRE, UPETROM, CONFIND

Câmpina, UPETROM, UPG Ploieşti, SIPG Câmpina, ACFR, IPCUP,

• Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. N.N. Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov

13

. Septembrie 20-23

A VI-a Ediţie a CONGRESULUI BALCANIC MINIER

• Locul: Universitatea din Petroşani; Coorganizatori: Universitatea din Petroşani, CNR-CME

• Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Iliaş, Dr.ing. Alexandru Pătruţi

14

. Octombrie 1-3

SWIC 2015: CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ A ENERGIEI SOLARE ŞI EOLIENE – primul eveniment Cercetare

orientată spre afaceri în domeniul energiei în România

• Locul: ICPE SA, Parcul Solar; Coorganizatori: ICPE SA, CNR-CME

• Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, ing. Cătălin Marinescu

15

. Octombrie 21-22

SMART CITIES OF ROMANIA

• Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală; Coorganizatori: ITS Events Management, CNR-

CME, ARTS, ITS România; Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Călin Vilt

16 Octombrie 22-23

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ ENERGIE ŞI MEDIU - CIEM 2015

• Locul: Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iaşi; Coorganizatori: Universitatea Politehnica Bucureşti, CNR-CME şi

Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iaşi; Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu,

Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Dr. ing. Vasile Rugină

17 Octombrie 26-30

WEC EXECUTIVE ASSEMBLY WEEK. GLOBAL EVENTS

• Locul: Etiopia; Organizator: CME Etiopia

• Responsabili de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

18 Noiembrie 11-12

ROMANIA GAS CONFERENCE AND EXHIBITION 2015

• Locul: JW Marriott Grand Hotel Bucharest; Coorganizatori: Petroleum Club of Romania şi Industry Media Vector

(Bucureşti). Partener oficial: CNR-CME

• Consilieri CNR – CME responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. N.N. Antonescu, Dr. ing. Al. Pătruţi

19 Decembrie 3

GALA ENERGY OSCARS 2015

„Tânărul profesionist în energie”

• Locul: Biblioteca Naţională; Organizatori: Energynomics şi CNR-CME

• Consilier responsabil de eveniment: Prof. Elena Ratcu

22 februarie 2016

OBIECTIVUL NR. 3: RE PRE ZEN TA TI-VI TATECrearea unei identităţi vi zu a le

coerente a organizaţiei, prin fo lo si-rea unor elemente, simboluri, for ma-te proprii. Prin implementarea acestor e lemente am realizat per so nalizarea produselor şi serviciilor o ferite şi întărirea poziţiei CNR – CME

Creşterea în anul 2015 a numărului de membri

Pregătirea şi or ga ni zarea FO-REN 2016 – Forumul Re gi onal al E nergiei, ediţia a 13-a

Începând cu ediţia din 2012, FOREN a fost de semnat de către Oficiul Cen-tral al Consiliului Mondial al Energiei (CME) de la Londra drept re uniunea o ficială CME pentru re gi unea Europei Centrale şi de Est (ECE).

Oferta CNR – CME de servicii de consultanţă, expertiză de spe ci-a litate pentru elaborarea Stra-tegiei Energetice 2015 - 2035

Achitarea la timp a co ti zaţiei a nuale către CME Londra

Participarea activă la Adunarea Executivă a CME din Cartagena, Co-lum bia

Participarea re pre zen tan ţi lor CNR -CME la următoarele e ve ni-men te in ter na ţi o nale:

·World Energy Leaders’ Summit/ Standing Committes, 15 - 23 iunie 2015, Filipine

Organizatori: CME (London Office) şi Co-mi tetul Membru Filipinez·WEC Executive A ssembly Week/

Glo bal Events, 26 – 30 oc tom brie 2015, Addis Ababa, Etiopia

Organizatori: CME (London Office) şi Comitetul Membru Etiopian

OBIECTIVUL NR. 4: IN FRA STRUC-TU RA

A fost acordată o mai ma re im-por tanţă managementului re laţiei cu membrii CNR – CME

Dezvoltarea in fra struc tu rii. A so ci a-ţia dispune, în prezent, atât de un se-diu corespunzător, cât şi de do ta rea ne-cesară pentru a oferi servicii de cea mai bună calitate membrilor săi

S-a înregistrat o creş tere a ca-pa cităţii administrative şi pro fe-sionale a secretariatului executiv pen tru a face faţa unor cerinţe din ce în ce mai exigente ale membrilor CNR – CME

Secretariatul executiv şi-a do-vedit profesionalismul prin:

-Rezolvarea o perativă şi de bună ca-li tate a tuturor so li ci tă rilor venite din partea membrilor

-Oferirea unor ser vi cii de înaltă calitate (trans miterea flu entă de informaţii cu caracter de „politici energetice” mem bri lor CNR – CME; realizarea de materiale a tractive – pliante, pros-pecte etc; re a li zarea lunară a Me sa-gerului E nergetic CNR - CME; con s-truc ţia şi în tre ţi ne rea web site-ului Asociaţiei etc.)

-Implicarea ac ti vă în ac tivităţile Asociaţiei

-Principalele valori ale personalului sunt legate de concepte pre cum: ac-ţi une, schimbare, dezvoltare, per-formanţă, inovaţie, calitate, eficienţă.

Actualizarea pro ce durilor pro-prii ale Asociaţiei: Consiliul Di-rec tor al CNR – CME (pliant), Me-sagerul E nergetic (ROF Colectivul de Redacţie şi pli ant), ROF Viitorii Lideri E nergeticieni din România – VLER, ROF pentru re pre zentanţii CNR – CME în instituţiile de învăţământ superior, în asociaţiile ne guvernamentale şi a CNR – CME în teritoriu

NEÎMPLINIRI ALE CONSILIULUI DI-REC TOR ŞI ALE SECRETARIATULUI EXECUTIV CNR-CME

Prezenţa redusă în ca drul Asociaţiei CNR - CME a unor companii im por tante din domeniul me diului, căr bu nelui, pe-tro lului, fur ni zorilor de echipamente şi ser vicii e nergetice, co municaţii şi IT.

Valorificarea insuficientă a ma te rialelor trans mise de CNR-CME mem bri lor co-lec tivi, în special a acelor materiale un de Consiliul Mon dial al Energiei are o bază de da te foarte importantă, cum ar fi:

-Performanţa centralelor electrice-Reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, cap ta rea şi stocarea carbonului

-Combustibili fosili mai curaţi-Tehnologiile e nergetice ale se colului 21Valorificarea in su fi cientă a Me sa-

ge rului Energetic ca tri bu nă pentru mem brii CNR-CME

Insuficienta coordonare a ma ni fes-tărilor CNR-CME cu cele organizate de ONG-uri, Centre Universitare şi In sti tutele Academiei Române privind data şi tema evenimentelor abordate

Participarea redusă a unor membri CD şi membri co lec tivi la activităţile CNR-CME

Insuficienta valorificare de că tre membrii colectivi ai CNR-CME a pun-ctului INFO CNR-CME in tro dus per-ma nent în or di nea de zi a şedinţelor Consiliului Director.

În final, considerăm că momentele de vârf ale secretariatului executiv CNR-CME pe anul 2015, au fost:

§ Pregătirea şi organizarea Forumului Regional al Energiei – FOREN 2016 şi a celor 19 manifestări ştiinţifice şi ex po zi ţionale. Toate cele 19 ma-nifestări au dez bă tut subiecte in ci-tante şi actuale şi s-au bucurat de o participare numeroasă.

§ Participarea la manifestările CNR-CME a unor reprezentanţi de seamă din partea Consiliului Mon dial al Energiei şi din partea co mitetelor membre ale CME

§ Participarea conducerii Asociaţiei şi a specialiştilor, membri ai CNR-CME la Comitetele de programe şi de studii ale CME unde, prin in tervenţiile susţinute a întărit po ziţia Asociaţiei CNR-CME

§ Organizarea participării româneşti la Adunarea Executivă a Con si liului Mondial al Energiei.

Aceste evenimente au contribuit de-cisiv la menţinerea unei bune reputaţii a A sociaţiei, demonstrând că CNR-CME es-te unul din cele mai active co mitete mem bre ale CME, precum şi una dintre ce le mai reprezentative or ganizaţii din do-meniul energie din Ro mânia. Pentru pe-rioada care urmează ne propunem să amplificăm şi să îmbogăţim în mod constructiv aceste realizări, având în vedere singurul scop: Cat mai multe ser vicii şi produse de ca li tate pen-tru membrii noştri. n

februarie 2016 23

Planul de activitate al CNR-CME pentru anul 2016 Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Întrebarea pe care ne-o punem este:

Care să fie rolul CNR-CME? Cum tre-bu ie să răspundem așteptărilor membrilor CNR-CME?

În continuare încercăm să răspundem la aceste întrebări care ne frământă și la care prin activitățile desfășurate trebuie să răspundem cât mai bine.

I. COMUNICARE ŞI RELAŢII

CNR-CME - promotor al comunității specialiștilor din domeniul energie din țară

1. Pe plan extern: Consiliul Mondial al Energiei - CME

Ne propunem următoarele:§ Comunicare mai bună cu Consiliul

Mondial al Energiei (Secretariatul CME de la Londra, membrii Consiliului de Ad mi nistrație, Conducerile Co mi te-telor de Stu dii, de Programe și ale Co-mi tetelor in ternaționale de lucru ale acestora).

§ Un accent deosebit se va pune pe comunicarea cu vicepreședintele pentru Europa și cu coordonatorul re gional. Vicepreședintele și co or-do natorul regional trebuie să fie mai bine informați privind evenimentele or ga ni zate de CNR-CME. Aceștia tre-bu ie con tac tați de fiecare dată când organizăm un eveniment, pentru par-ticipare sau spri jin din partea co mi te-te lor membre ale CME.

§ Organizarea anuală, în România, a Reuniunii regionale sub egida CME (London Office) și a Coordonatorului CME pentru Europa cu participarea re pre zentanților comitetelor membre CME din regiunea ECE.

Perioada propusă: iunie 2016 – cu o cazia FOREN 2016.

Obiectivele Reuniunii din iunie 2016La nivel regional:

A. Stabilirea problemelor care con duc la îmbunătățirea cooperării din tre comitetele membre CME din regiune.

· Discutarea / analizarea pro ble melor spe cifice regionale

· Facilitarea de parteneriate

· Îmbunătățirea website-u ri lor care să acționeze ca un mijloc de comunicare între comitete

·Partenerii glo bali - i dentificarea și creș-te rea numărului a cestora

· Experiențe și practici po zi tive pentru creș terea numărului de membri in di vi-du ali și colectivi

· Promovarea Congresului Mon dial al Energiei – Istanbul 2016

· Organizarea în co mun de evenimente legate de Pro gra mul de Stu dii Globale al CME

· Dezvoltarea relațiilor mass -media din re giune, inclusiv i dentificarea te melor ma jore

B. Organizarea FOREN 2018

· Stabilirea temei prin ci pa le a Fo-rumului

· Stabilirea prin ci palelor tematici pentru:

- Secțiunile de co mu ni cări științifice

- Evenimentele im por tan te ale Forumului

·Stabilirea sarcinilor ce revin co mi-te telor membre CME din Europa Centrală și de Est:

- Participanții la FOREN 2018 din partea fiecărui comitet membru

- VIP-urile pentru cele 3 E venimente Im-portante: Deschiderea Oficială, Zi ua Energiei la nivel regional și Trilema Politică

- Vorbitorii pentru restul de Eve ni men te Importante

- Comitetul In ter na ți onal de Or ga ni za re FOREN 2018

- Lucrările FOREN 2018 cu care par ti ci pă fiecare comitet membru

- Mediatizare FOREN 2018, în cepând cu anul 2017, de către fiecare comitet mem bru în țara sa.

2. STUDIILE GLOBALE CME 2016 - 2019

Ø Participarea CNR – CME la Grupele de Studii CME. Stabilirea Grupelor de Studii și a reprezentanților CNR – CME la care CNR-CME se angajează.

Ø Nominalizarea unui co or do nator ca re să aibă ca atribuții și res pon -sabilități:

- Evidența Grupelor de Stu dii CME- Monitorizarea re pre zen tanților CNR –

CME în Grupele de Stu dii CME

- Cunoașterea Programelor de Lucru ale Comitetelor de Programe, de Stu dii și Comunicare

- Stabilirea de Contacte mai strânse cu conducerile Grupelor de Studii CME

- Consolidarea relațiilor cu se cre ta ri-atul general CME (London Office)

3. SMART GRIDS - Rețele in te ligente

Ø Rețelele inteligente – factor de re lan-sa re economică a României

Ø Obiectiv important în stra tegia ener-getică a României. De la i novare la im plementare – un obiectiv co mun al României și al Uniunii E uropene pen-tru realizarea piețelor fun cționale de energie și gaze și pentru re țele in te li-gen te – SMART GRIDS

Ø Continuarea activității gru pului de lucru SMART GRIDS în ca drul CNR-CME având ca obiectiv prin cipal promovarea și implementarea acestor tehnologii în România.

4. PARTENERIATE CU ORGANIZAŢII DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE

4. 1. ORGANIZAŢII DIN STRĂ I NĂ TA TE

24 februarie 2016

Ø Încheierea de convenții/ a corduri/ pro-to coale de colaborare cu co mitetele mem bre ale CME și instituții din stră-i nă tateØ Convențiile/acordurile/pro to coalele se

vor încheia pe bază de re ci procitateØ Definirea termenului de con ven ție/

acord/ protocol de colaborare pe bază de reciprocitate în așa fel încât să se sta bilească clar și ferm sarcinile ce revin părților.

4.2. ACADEMIA ROMÂNĂ

Ø Punerea în practică a Pro to colului de colaborare cu INCE (In sti tu tul Național de Cercetări E conomice) al Academiei RomâneØ Demersuri pentru o colaborare mai

strânsă cu institutele/ fundațiile/ cen-trele care au ca obiect de activitate: E nergia și MediulØ Participarea specialiștilor din

institutele Academiei la Programele de Manifestări CNR – CME anuale, la Gru-pele de Studii CME, la FOREN etc.Ø Organizarea de întâlniri pe ri o dice

cu entitățile componente ale structurii or ga ni za to rice INCE.

4.3. CENTRELE UNIVERSITARE DIN ŢARĂ

Ø Realizarea de demersuri pentru o mai bună și eficientă colaborare cu acestea. Nu toa te centrele au dat do-va dă de receptivitate la cererile noastre de colaborare sau/și de re pre zen tare.

Ø Participarea cadrelor didactice la Programul anual de Manifestări CNR – CME, FOREN etc.

Ø Organizarea de întâlniri a nuale cu reprezentanții CNR – CME în cen trele universitare.

4.4. ONG-urile membre CNR - CME

Ø Consolidarea poziției CNR – CME de Portal de Interese și o co-laborare mai bună cu ONG-urile mem bre CNR - CMEØ Punerea în aplicare a Platformei

Comune a ONG-urilor Membre CNR – CME din Domeniul Energie – MediuØ Folosirea paginilor din Me sa gerul

Energetic de către acesteaØ Comunicare mai bună și o co la-

borare directă.

5. VIITORII LIDERI ENERGETICIENI DIN ROMÂNIA – VLER

5.1. Desfășurarea activităților VLER în cadrul unui Program de Activități pro-priu de mare interes pentru tinerii membri și a unui Buget de Venituri și Cheltuieli propriu, ambele programe aprobate de Con siliul Director.

5.2. Programul de activități să cuprindă:

Ø Organizarea periodică de în tâl niri cu personalități marcante din Ro mâ nia și străinătateØ Organizarea de evenimente la ni vel

na țional și internaționalØ Organizarea de vizite tehnice la

o biective energetice de mare interes pro fesional și istoric.

5.3. Actualizarea Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF) ca re să răspundă mult mai bine res pon sa bi lităților și competențelor atât la nivel de conducere VLER cât și la nivel de mem bri VLER.Ø Mediatizarea ROF-ului în cadrul VLERØ Inițierea de demersuri pentru ca și

con ducerile care au membri VLER să cunoască și să recunoască oficial acest Regulament (ROF).

5.4. Organizarea în continuare a con-cursului anual de premiere Energy Os car dedicat tinerilor VLER cu cele mai mul te performanțe profesionale și de con duită în societate.

Ø Colaborare foarte strânsă cu con du-ce rea Energynomics.ro pentru or ga-nizarea concursului.

5.5. Colaborare directă și eficientă cu celelalte colective de tineri din ța ră care au obiective organizatorice a semănătoare VLER

5.6. Colaborare foarte strânsă cu FELP-CME / Viitorii Lideri Energeticieni la ni vel CME și cu comitetele membre care au organizații de tineret.

Ø Stabilirea de parteneriate de co la bo ra re cu programele VLER din ca drul comitetelor membre CME din re gi u nea ECE Ø Informarea operativă periodică a WEC

London Office (FEL Programme) pri-vind pro gra mul și planul de activități VLER România.

5.7. Integrarea și participarea activă a membrilor VLER la activitățile de bază ale Asociației CNR – CME

6. REPREZENTAREA CNR – CME ÎN DIVERSE STRUCTURI ALE STATULUI

Ø Consolidarea poziției și a ro lului activ al CNR – CME în cadrul ur-mătoarelor structuri ale statului:· Parlament· Ministere:

- Economiei, Comerțului și Turismului- Energiei, În tre prin de ri lor Mici și Mijlocii

și Mediului de Afaceri- Finanțelor Publice- Mediului, Apelor și Pă du rilor- Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice- Educației și Cercetării Ști ințificeØ Participarea reprezentanților a ces-

tor ministere la ședințele de Con si liu Director și la evenimentele or ga-nizate de CNR – CME, inclusiv:

· Prezentarea programelor de acțiune, a strategiei de dezvoltare e nergetică, a pachetului de legi în domeniul energie-mediu etc.

7. STRATEGIA ENERGETICII NA ŢI O-NA LE

Ø Dând expresie opiniilor co mu nității energetice din țara noastră, Mesajul Forumului (FOREN 2014) pro pune elaborarea strategiei care să con ducă la restructurarea inteligentă și oportună a sectorului energetic din România.

Ø Strategia preconizată trebuie să cu-prindă un ansamblu articulat de pro pu-neri de decizii instituționale, le gis lative, financiare și tehnice a căror a plicare trebuie să revigoreze și să determine dez voltarea sustenabilă a întregului sec tor energetic din țara noastră.

Ø Pentru elaborarea unei a semenea pro-puneri de strategii, este ne cesară de-clanșarea unui program de stu dii pe diferitele aspecte implicate și con sti-tuirea la nivel național a unui Task-Force care să folosească concluziile și re comandările exprimate la FOREN 2014, la eveni mentele organizate anual, în studiile ce se vor elabora pe parcursul tim pului, de comunitatea energetică din România.

Ø CNR –CME își propune de asemenea să pună Consiliul Științific CNR-CME la

februarie 2016 25

dis poziția Ministerului Energiei pen tru elaborarea Strategiei Energeticii Na-ți onale, promovând principiile și so lu-țiile cuprinse în Mesajul Forumului (FOREN 2014) și altele preconizate de co munitatea energetică națională.

8. MEMBRII CNR – CME8. 1. MEMBRII COLECTIVI

Ø Creșterea numărului de membri colectivi (persoane juridice) din ur-mă toarele sectoare:

·Bancar, sindicate, com pa niile din do-meniul producției de e chipamente și prestărilor de servicii în do meniul e nergiei. CNR – CME trebuie să știe și să poată oferi un sistem di rect de sprijin pen tru legiferarea și reglementarea sis temului de a chiziții, în care com-pa ni ile românești să fie încurajate pentru a-și menține existența.

Ø Sprijinul pe care membrii CNR – CME îl pot oferi companiilor ro-mâ nești în acțiune de penetrare a pie-țe lor existente din zona Marii Cas pi ce, Orientul Apropiat, Kazahstanul, Uz be-kistanul, Turkmenistanul etc.

Ø Creșterea cotizațiilor e xistente, acolo unde este cazulØ Preluarea cotizației CME de că-

tre membrii colectivi CNR – CME (vezi E urelectric)

Ø Creșterea numărului de pro du se și servicii CNR – CME pentru membrii CNR – CME

8.2. MEMBRII INDIVIDUALI

Ø Respectarea criteriilor pen tru a de-ra rea ca membru individual

Ø Menținerea cotizației la 50 lei; de a semenea pentru pensionari co ti zația ră mâne 30 lei

Ø Membrii VLER sunt scutiți de plată co tizației de membru, conform ROF VLER din 2013. După îm pli nirea vâr-stei li mită de 35 de ani, mem brii VLER pot ră mâne în continuare membri in di-vi duali CNR-CME, plătitori de cotizație a nuală sau se pot retrage la cerere

Ø Consilierii CNR-CME sunt scu tiți de plata cotizației începând cu a nul 2015.

9. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC CNR – CME

Ø Consolidarea rolului Con si liu lui Ştiințific ca organ consultativ pe lângă Consiliul Director CNR – CMEØ Posibilitatea de a fi consiliați în tr-o

serie de probleme:

·Stabilirea temei FOREN și a E ve ni men-te lor Importante·Selectarea lucrărilor FOREN

·Acte normative, legi în do me niul e nergie - mediu ·Puncte de vedere CNR – CME la pro-iectele de acte normative, legi în do me-niul energie-mediu

10. PARTENERII MEDIA CNR – CME

Ø Analizarea modului de des fă șu ra re a par teneriatului cu aceștiaØ Propunerea de măsuri pentru o mai

strân să colaborare cu aceștia privind me diatizarea obiectivelor CNR – CME

Ø Demersuri pentru extinderea par te ne-rilor media (presă, radio, TV etc.)Ø Reactualizarea protocoalelor de co la-

bo rare existente.

11. RAPORT ANUAL CNR – CME 2015

Ø Trebuie să cuprindă cele mai im por tan-te momente CNR-CME realizate în 2015

Ø Trebuie elaborat pe baza unui su mar aprobat la nivelul Consiliului Di rec tor CNR – CMEØ Trebuie să fie tipărit și difuzat cu ocazia

Adunării Generale a membrilor CNR – CME (sfârșitul lunii ianuarie 2016)

Ø Costurile de redactare, creație, ti par, difuzare etc. să fie suportate din Bu-getul de Venituri și Cheltuieli CNR-CME și din sponsorizări.

12. PRODUSE ŞI SERVICII PRO FE-SI ONALE OFERITE COMUNITĂŢII E NERGETICIENILOR DIN ŢARĂ

În această categorie de activități intră:1. Mesagerul Energetic2. Website-ul CNR-CME3. Biblioteca4. Manifestările Ştiințifice și Ex-poziționale 5. Sistemul Global de In for ma ții Energetice al CME-GEIS

6. Hotărârile Consiliului Di rec tor7. Traducerile de articole de po litici energetice8. Newslettere cu informații de actualitate privind manifestările CNR-CME 9. Publicațiile CNR - CME

În continuare prezentăm pe scurt, pentru fiecare produs și serviciu, direcțiile de viitor în care secretariatul executiv își va concentra eforturile:

1. Mesagerul Energetic

§ Consolidarea acestuia într-un buletin de referință pentru co mu-ni tatea energeticienilor din România. In ten ționăm ca Mesagerul Energetic să se impună pe piața media în domeniul e nergiei ca un vector de informare cre dibil și profesionist. Existența sa tre buie să reprezinte un câștig pentru mem brii CNR-CME, oamenii de afaceri și co munitatea energeticienilor din țară.

Pentru a consolida și a reuși ca obiectivele arătate mai sus să devină o realitate ne propunem următoarele:

- Furnizarea de informații re fe ritoare la politici energetice din ța ră și străinătate

- Publicarea cu prioritate în Me sagerul E nergetic de materiale o riginale de po litici energetice având ca sursă ac-ti vitățile membrilor CNR-CME

- Folosirea Mesagerului E nergetic ca o platformă de in for ma re și co-mu ni care, prin intermediul că reia se oferă po sibilitatea ca po li ti cile e nergetice de ma re interes pro-mo vate de conducerile mem brilor colectivi să poată fi cu nos cute de în treaga co mu nitate a spe cia liștilor din domeniul e nergie din România

- Îmbunătățirea principalelor ru-brici cu date și informații de ac-tu alitate asupra tendințelor și pro-ble me lor din domeniul energiei de toate for mele. Un mare accent se va pune în perioada următoare pe problemele din domeniul schim-bă rilor climatice și a sur se lor re-ge nerabile de energie de toa te formele.

26 februarie 2016

- Continuarea sumarului cu ru bricile:

·„Noi suntem viitorul e nergeticii ro mânești” – publicarea de ar ti co le, stu dii, proiecte ale membrilor grupului VLER

·„Seniorii energiei” – rubrică ba za-tă pe dialoguri cu spe cia liștii de elită și cadre universitare e minente din sec-torul e nergetic (energie e lectrică, ter-mică, căr bune, petrol, gaze, re ge ne-rabile), din țară și din străinătate in di-fe rent de vâr sta acestora

· „Informații privind ac tivitatea de stan dardizare” (con form Protocolului de colaborare încheiat cu ASRO

- Introducerea de rubrici noi:· „Povești / Realizări / Pro iecte

de suc ces ale membrilor co lectivi CNR-CME”

· „Personalități ale Con siliului Mon -dial al Energiei”

·„Noutăți de la Co mitetele Mem -bre CNR-CME” - ac ti vi tatea și e ve-ni mentele organizate de co mitetele mem bre, știri din domeniul e nergiei din ță rile respective.

§ Extinderea ariei de difuzare a Me-sa gerului Energetic la: organisme in ter-na ți o na le cu sediul în România, bănci, fonduri, ambasade etc. § Titlurile articolelor, inclusiv un

rezumat al acestora, vor fi prezentate și în limba engleză.

2. Website-ul AsociațieiWebsite-ul CNR-CME constituie atât un in strument de bază de comunicare cu mem brii Asociației, cât și un instrument de promovare a CNR-CME și de cooptare de noi membrii. Website-ul trebuie să prezinte informații utile privind ac ti vitatea Asociației CNR-CME, atât a mem brilor, cât și a întregii comunități a e nergeticienilor din România.

Dezvoltarea website-ului constituie o pre-ocupare im portantă pentru se cre ta riatul executiv și în același timp o ne cesitate de prim rang a mem bri lor noștri. Anual crește numărul celor care vi zitează web-site-

ul www.cnr-cme.ro, ce ea ce obligă la permanenta lui ac tu alizare și modernizare.

Ne propunem în anul 2016 să prezentăm ac tivitățile desfășurate de comitetele de stu dii și de programe ale CME pentru a permite o valorificare eficientă a in -formațiilor legate de activitățile a cestora, stu diile elaborate, agenda în tâl nirilor etc. De asemenea, o prioritate va consta în dezvoltarea unor pagini în lim ba engleză, care să facă accesibile in for-ma țiile cele mai relevante privind CNR-CME și activitățile noastre pentru ce lelalte comitete membre CME (de e xemplu, manifestările tehnice or ga ni za te de CNR-CME în anul 2015 vor avea pa gini și în limba engleză). Articolele în lim ba engleză să aibă prin reciprocitate un rezumat în limba romană.

În cadrul website-ului CNR-CME, sec ți u nea de dicată FOREN 2016 constituie prin cipala sur să de informare la zi și comunicare privind organizarea și des fă șurarea e venimentelor din cadrul Forumului, atât pentru comunitatea spe cia liștilor în energie din țară, cât și pen tru cei din străinătate.

Suntem în continuare interesați într-o va-lorificare cât mai eficientă a tuturor in-for mațiilor care pot fi găsite pe website-ul CNR-CME. Asociația in tenționează să re alizeze o campanie de pro mo vare a acestuia atât în rândul membrilor CNR-CME și a comunității energetice din țară, dar și într-un cadru extins, având ca o biectiv co mi tetele membre CME. Ca pun cte esențiale ale cam pa niei, avem în vedere:

· realizarea unor pliante in for ma-tive difuzate în mapele par ti ci pan ților la evenimentele organizate atât de CNR-CME, cât și de alte instituții sau a sociații la care CNR-CME are calitatea de coorganizator sau partener;

· articole și advertoriale în pu bli-ca țiile editate de partenerii me dia ai CNR-CME;

· prezentări diverse;· în cadrul website-ului CNR – CME

se va crea o pagină dedicată Pro-gramului comun ONG-urilor mem-bre CNR-CME care au aderat la prin-

cipiile de bază convenite în ședința co-mună din 12.12.2012.

· Prezența CNR-CME în social me dia

Începând cu luna octombrie 2014 a fost cre ată pagina CNR-CME pe Facebook, ca-re conține noutăți privind activitățile și evenimentele CNR-CME. Invităm mem-brii CNR-CME și colaboratorii acestora să viziteze pagina CNR-CME și să facă și comentarii.

3. BibliotecaPentru anul 2016, ne propunem:

· O mai bună valorificare a fondurilor de documente existente în biblioteca privind:

Ø Congresele Mondiale de Energie ale CME;

Ø Adunările Executive ale CME;

Ø Forumuri, Mese Rotunde, work shopuri etc. organizate de CME sau sub egida acestuia;

Ø Evenimentele în detaliu or ganizate de CNR-CME (Conferințele, Fo rumurile Energiei, Mese Rotunde, work shopuri etc.);

Ø Publicațiile editate de CME privind evoluția energeticii globale și regionale;

Ø Lucrările traduse de CNR-CME;

Ø Arhiva Mesagerului Energetic.·Informatizarea fondurilor de do cu men-

te și accesul online la publicațiile primite pe email sau care au fost tra du se și procesate de secretariatul executiv.

4. Manifestări științifice și ex po-ziționale

Pentru anul 2016 secretariatul executiv și-a propus un program amplu de e -venimente științifice și expoziționale, in clusiv pregătirea pentru organizarea FOREN 2016. Împreună cu coorganizatorii și partenerii evenimentelor dorim să pu-nem în discuție următorul program pe te me relevante pe plan național și regional:

februarie 2016 275

Nr.

crt Data Titlul evenimentului / Locul / Organizatorii

1. Ianuarie 28

ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CNR-CME

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici;

• Coorganizatori: CNR-CME, membrii colectivi şi individuali CNR-CME

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

2. Februarie 11

SEDINŢA DE LUCRU CU ONG-URILE MEMBRE CNR-CME, REPREZENTANŢII DESEMNAŢI DE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

SUPERIOR, ACADEMII ŞI PARTENERII MEDIA PE PROBLEME FOREN 2016

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

• Organizatori: CNR-CME, Patronatul Energia

• Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, ing. Victor Vernescu, ing. Cătălin Marinescu, consilieri CNR-CME; Ing.

Silvia Prundianu, Șef Departament Evenimente CNR-CME

3. Februarie 18

MASA ROTUNDĂ cu tema: ASPECTE PRIVIND DEZVOLTAREA COOPERĂRII ÎN DOMENIUL ENERGIEI ÎNTRE ROMÂNIA ŞI

REPUBLICA MOLDOVA

• Locul: Chişinău, Universitatea Tehnică a Moldovei

• Organizatori: CNR-CME, Universitatea Tehnică a Moldovei; Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov

4. Februarie 25

DECLARAŢIA CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI LA COP 21, PARIS

Acţiuni de solidaritate la nivel naţional şi regional pentru implementarea concluziilor, recomandărilor etc. stabilite de participanţii la

COP 21

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

• Organizatori: CNR-CME, ISPE

• Consilier responsabili de eveniment: Dr. ing. Călin Vilt

5. Martie 17

RAPORTUL CME 2015 „TRILEMA ENERGIEI LA NIVEL MONDIAL”

Acţiuni prioritare privind modificările climatice şi găsirea unui echilibru între elementele esenţiale ale trilemei: securitatea

energetică, echitatea socială şi impactul asupra mediului

• Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

• Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti

• Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Indre

6. Martie 31

RAPORTUL CME 2015 „PERSPECTIVA ENERGETICĂ MONDIALĂ”

Drumul către rezilienţă - managementul şi finanţarea infrastructurilor energetice pentru a face faţă riscurilor generate de condiţiile

climatice extreme.”

Concluziile Raportului şi identificarea modalităţilor de acţiuni în România • Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

• Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti

• Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

7. Aprilie 21

RAPORTUL CME 2015 „INIŢIATIVA COMPANIILOR DE UTILITĂŢI DIN ENERGIE LA NIVEL MONDIAL”. Identificarea acţiunilor

prioritare în ţările în care operează aceste companii

• Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane

• Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA, CEZ

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Adrian Borotea, Director CEZ, Membru în Board-ul GEI

8. Aprilie 27-28

SEE UPSTREAM CONFERENCE & EXHIBITION 2016

Offshore & Onshore Technology in the Black Sea Region

• Locul: JW Marriott Bucharest Grand Hotel

• Organizatori: Petroleum Club of Romania, Industry Media Vector; Coorganizator: CNR-CME

• Responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu

9. Mai ---

10.

Iunie 12 – 16

Iunie 14

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2016

ÎNTÂLNIREA COMITETELOR MEMBRE DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

(în cadrul FOREN 2016)

• Locul: Vox Maris Grand Resort, Costineşti, Marea Neagră

• Coorganizatori: CNR-CME, CME, Ministerul Energiei şi membrii colectivi CNR-CME

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

11. Iulie ---

12. August 11

WORKSHOP „DECLARAŢIA FOREN 2016. CONCLUZII, RECOMANDĂRI, MĂSURI”

• Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

• Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei şi coorganizatorii FOREN 2016; • Consilieri responsabili de eveniment: ing. Victor Vernescu, prof. Elena Ratcu

13. August 25

CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE LA UTILIZATORI

De la cuvinte la acţiuni în domeniul eficienţei energetice

• Locul: ELECTROMAGNETICA SA

• Coorganizatori: CNR-CME, ELECTROMAGNETICA SA; Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Vasile Rugină

14. Septembrie 15

SECTORUL ENERGIEI ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STRATEGIEI UE A DUNĂRII • Locul: Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, port la Dunăre

• Coorganizatori: CNR-CME, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Iulian Iancu, Preşedinte CNR-CME, Dr. ing. Alexandru Pătruţi, consilier CNR-CME

15. Septembrie 29

DESCOPERIRI DE PETROL ŞI GAZE ÎN MAREA NEAGRĂ

Piaţa românească de gaze în contextul crizei din UE

• Locul: OMV Petrom

• Coorganizatori: CNR-CME, OMV Petrom;

• Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Dr. ing. Alexandru Pătruţi

16. Octombrie 7-13

ADUNAREA EXECUTIVĂ ŞI CONGRESUL MONDIAL AL ENERGIEI

• Locul: Istanbul, Turcia

• Coorganizatori: CME şi Comitetul Membru Turc; Responsabil de eveniment: Dr.ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

28 februarie 2016

Menţionăm că evenimentele precizate an terior vor fi cuprinse în Programul de e venimente care se derulează sub egida CME. Această situaţie implică o mare res ponsabilitate din partea Asociaţiei CNR-CME privind organizarea acestora. La aceste evenimente intenţionam să par ticipe: vicepreşedintele CME pentru Europa, responsabilii şi membrii comite-te lor internaţionale pe problemele de mai sus. Faptul că secretariatul CME şi-a ma-nifestat în scris încrederea în capaci ta tea CNR-CME de organizare a evenimen telor pe probleme care interesează majoritatea comitetelor membre ale CME constituie un motiv de satisfacţie şi mândrie pentru membrii CNR - CME.

Pentru programul de manifestări pe 2016 secretariatul executiv va continua pro-movarea abordării de anul trecut pri-vind pregătirea şi organizarea fiecărei manifestări.

Pentru fiecare eveniment se va întocmi Fișa manifestării, în care vor fi precizate:

- Data şi locul desfăşurării- Organizatorii evenimentului- Numărul estimativ de participanţi şi

reprezentativitatea acestora

- Motivaţia organizării- Obiectivele ce vor fi atinse de ma ni fes-

tare- Activităţi preconizate în timpul ma ni fes-

tă rii pentru promovarea/valorificarea re zultatelor, concluziilor, re co man dărilor etc.

- Activităţi preconizate a se desfăşura ca urmare a manifestării

- Partenerii de eveniment- Costurile.

Fişa manifestării, semnată de or ga-ni zatorii evenimentului, va fi transmisă partenerilor de eveniment, cu care ocazie

se vor stabili subiectele de interes şi vorbitorii.

O asemenea abordare va avea o serie de avantaje, din care menţionăm:

• Cunoaşterea din timp a Agendei de lucru a Manifestării

• O mai bună pregătire a organizatorilor

• Posibilitatea invitării din timp a unor spe cialişti, personalităţi etc.

• O mediatizare mai bună a evenimentului

• Cunoaşterea şi repartizarea costurilor. 5. FOREN 2016

Vom acorda o atenţie deosebită pre gă tirii şi organizării Forumului Regional al Energiei – FOREN 2016.

Re cunoaşterea Forumului de către Con-siliul Mondial al Energiei ca Eveni ment Regional al Energiei pentru Co mi tetele membre din Europa Centra lă şi de Est ale CME ne obligă la:

• Organizarea Forumului la nivelul de exigențe cerut de secre ta riatul CME (London Office)

• Atribuirea calităţii de coorganizator FOREN 2016 unor comitete membre din Europa Centrală şi de Est

• Participarea conducerii CME la eveniment.

Pentru FOREN 2016 ne-am propus să realizăm:

• Organizarea a 5 secţiuni de comunicări

• Organizarea 13 evenimente importante

• Pregătirea şi organizarea în cele mai bune condiţii a „Reuniunii

Co mitetelor Membre CME din E uropa Centrală şi de Est”:

Data: iunie 2016;

Stabilirea celor mai importante pro ble me pentru FOREN 2018.

6. Sistemul Global de Informaţii Energetice şi SecretaryNet ale CME

Obţinerea de informaţii conţinute în cele două pagini de pe website-ul CME trebuie dezvoltată şi mai bine va lo ri fi cată. Sistemului Global de Informaţii Energetice este structurat pe patru do menii: Energy Resources, Issues Monitor, Sustainability Index, Efficiency In dicator. SecretaryNet este accesibil doar comitetelor membre CME

Pentru 2016 ne propunem:

§ O valorificare mai bună în interesul membrilor CNR-CME a bazei de date cu-prinsă în site-ul CME prin punerea la dis-poziţia celor interesaţi în special a stu-diilor şi publicaţiilor CME precum şi a ma terialelor provenite de la comitetele in-ternaţionale de lucru.

7. Consiliul Director (CD)

Pe agenda de lucru a CD ca organ de con ducere al Asociaţiei ne propunem să aducem în discuţie, în afara punctelor tra diţionale, o serie de teme energetice importante şi actuale în special din energetica Uniunii Europene şi din acti vitatea CME. Alegerea temelor şi a vorbitorilor respectivi le vom stabili de co mun acord cu membrii colectivi CNR-CME şi vor fi incluse de fiecare dată în Or dinea de zi a CD. Intenţionăm, de asemenea, ca hotărârile mai importante lu ate de Consiliul Director să fie aduse prin mijloace proprii, la cunoştinţă spe-cia liştilor din comunitatea energetică.

6

17. Noiembrie 17

CREAREA UNIUNII ENERGETICE EUROPENE

Modul în care poate progresa spre o Uniune Energetică. Flexibilitatea – cheia pentru o piaţa unică a energiei

• Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane

• Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA; Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Ionuţ Purica

18. Noiembrie 22-23

EXPO-CONFERINŢA „SMART CITIES OF ROMANIA”

• Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti

• Coorganizatori: ITS Events Management, CNR-CME, ARTS, ITS Romania; Consilier responsabil de eveniment: Drd.ing. Călin Vilt

19.

Decembrie

Tbc

GALA PREMIILOR CNR-CME DE EXCELENŢĂ ÎN ENERGIE

• Locul: Tbc

• Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Academia Română, AOSR, ASTR

• Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Menţionăm că evenimentele precizate anterior vor fi cuprinse în Programul de evenimente care se derulează sub egida CME. Această situaţie implică o

mare responsabilitate din partea Asociaţiei CNR-CME privind organizarea acestora. La aceste evenimente intenţionam să participe: vicepreşedintele CME

pentru Europa, responsabilii şi membrii comitetelor internaţionale pe problemele de mai sus. Faptul că secretariatul CME şi-a manifestat în scris încrederea în

capacitatea CNR-CME de organizare a evenimentelor pe probleme care interesează majoritatea comitetelor membre ale CME constituie un motiv de satisfacţie

şi mândrie pentru membrii CNR - CME.

Pentru programul de manifestări pe 2016 secretariatul executiv va continua promovarea abordării de anul trecut privind pregătirea

şi organizarea fiecărei manifestări.

Pentru fiecare eveniment se va întocmi Fișa manifestării, în care vor fi precizate:

- Data şi locul desfăşurării

- Organizatorii evenimentului

- Numărul estimativ de participanţi şi reprezentativitatea acestora

- Motivaţia organizării

- Obiectivele ce vor fi atinse de manifestare

- Activităţi preconizate în timpul manifestării pentru promovarea/valorificarea rezultatelor, concluziilor, recomandărilor etc.

- Activităţi preconizate a se desfăşura ca urmare a manifestării

- Partenerii de eveniment

- Costurile.

Fişa manifestării, semnată de organizatorii evenimentului, va fi transmisă partenerilor de eveniment, cu care ocazie se vor stabili

subiectele de interes şi vorbitorii.

O asemenea abordare va avea o serie de avantaje, din care menţionăm:

• Cunoaşterea din timp a Agendei de lucru a Manifestării

• O mai bună pregătire a organizatorilor

• Posibilitatea invitării din timp a unor specialişti, personalităţi etc.

• O mediatizare mai bună a evenimentului

• Cunoaşterea şi repartizarea costurilor.

5. FOREN 2016

Vom acorda o atenţie deosebită pregătirii şi organizării Forumului Regional al Energiei – FOREN 2016.

Recunoaşterea Forumului de către Consiliul Mondial al Energiei ca Eveniment Regional al Energiei pentru Comitetele membre din

Europa Centrală şi de Est ale CME ne obligă la:

• Organizarea Forumului la nivelul de exigențe cerut de secretariatul CME (London Office)

• Atribuirea calităţii de coorganizator FOREN 2016 unor comitete membre din Europa Centrală şi de Est

• Participarea conducerii CME la eveniment.

Pentru FOREN 2016 ne-am propus să realizăm:

• Organizarea a 5 secţiuni de comunicări

• Organizarea a 13 evenimente importante

• Pregătirea şi organizarea în cele mai bune condiţii a „Reuniunii Comitetelor Membre CME din Europa Centrală şi de

Est”:

Data: iunie 2016;

Stabilirea celor mai importante probleme pentru FOREN 2018.

6. Sistemul Global de Informaţii Energetice şi SecretaryNet ale CME

Obţinerea de informaţii conţinute în cele două pagini de pe website-ul CME trebuie dezvoltată şi mai bine valorificată. Sistemului Global de Informaţii Energetice

este structurat pe patru domenii: Energy Resources, Issues Monitor, Sustainability Index, Efficiency Indicator. SecretaryNet este accesibil doar comitetelor

membre CME

Pentru 2016 ne propunem:

O valorificare mai bună în interesul membrilor CNR-CME a bazei de date cuprinsă în site-ul CME prin punerea la dispoziţia celor interesaţi în special a

studiilor şi publicaţiilor CME precum şi a materialelor provenite de la comitetele internaţionale de lucru.

7. Consiliul Director (CD)

Pe agenda de lucru a CD ca organ de conducere al Asociaţiei ne propunem să aducem în discuţie, în afara punctelor tradiţionale, o

serie de teme energetice importante şi actuale în special din energetica Uniunii Europene şi din activitatea CME. Alegerea temelor

şi a vorbitorilor respectivi le vom stabili de comun acord cu membrii colectivi CNR-CME şi vor fi incluse de fiecare dată în Ordinea

de zi a CD. Intenţionăm, de asemenea, ca hotărârile mai importante luate de Consiliul Director să fie aduse prin mijloace proprii, la

cunoştinţă specialiştilor din comunitatea energetică.

8. Traducerile

Urmărim o valorificare mai bună a materialelor care se traduc în cadrul secretariatului executiv CNR-CME. Intenţionăm că lunar să

informăm membrii CNR-CME privind lucrările care vor fi traduse în limba romană. Lista acestor traduceri va fi transmisă tuturor

membrilor noştri. La cerere, aceste lucrări vor putea să fie transmise imediat în format electronic celor interesaţi.

9. Newslettere cu informaţii de actualitate privind manifestările CNR-CME

Prin aceste newslettere ne propunem să informăm periodic membrii noştri cu informaţii privind manifestările anuale ştiinţifice şi

expoziţionale şi FOREN 2016.

III. REPREZENTATIVITATE

CNR-CME – Organizaţie reprezentativă a specialiştilor din domeniul energie din ţară

februarie 2016 29

8. Traducerile

Urmărim o valorificare mai bună a ma-terialelor care se traduc în cadrul se-cretariatului executiv CNR-CME. In ten-ţionăm că lunar să informăm membrii CNR-CME privind lucrările care vor fi traduse în limba romană. Lista acestor tra duceri va fi transmisă tuturor mem-bri lor noştri. La cerere, aceste lucrări vor putea să fie transmise imediat în format electronic celor interesaţi.

9. Newslettere cu informaţii de actualitate privind ma ni festările CNR-CME

Prin aceste newslettere ne propunem să informăm periodic membrii noştri cu informaţii privind manifestările anuale ştiinţifice şi expoziţionale şi FOREN 2016.

III. REPREZENTATIVITATE

CNR-CME – Organizaţie re pre zen-ta tivă a specialiştilor din domeniul energie din ţară

Pentru anul 2016 ne propunem să creăm la nivel naţional o imagine mai di-namică, vizibil proactivă, ca bază pen tru promovarea Asociaţiei prin:

Îmbunătăţirea activităţii CNR-CME ca reprezentant al comunităţii e nergetice din România în Con-si liul Mon dial al Energiei - CME pentru pro movarea de po litici e nergetice. Re prezentarea inte-re selor societăţilor şi instituţiilor din toa te sectoarele de activitate specifice trebuie să fie e chitabile şi

să rflecte realitatea, în funcţie de importanța acestora la nivel naţional

Creşterea numărului de membri CNR-CME prin cooptarea de noi mem bri, în principal din domeniul căr bunelui, pe tro lu lui, mediului, a universităţilor de petrol şi gaze, mi ne-rit, a producătorilor de e chi pamente şi servicii, comunicaţii şi IT pen tru sec to-rul energetic

Găsirea unor modalităţi mai bune de diseminare a beneficiilor actuale ale calităţii de membru CNR-CME

Promovarea în continuare a CNR-CME ca partener strategic al co mu-nităţii energetice din România pentru atingerea obiectivului: Dezvoltarea e nergetică sustenabilă

Participarea cu rapoarte şi in ter-ven ţii la evenimentele organizate de CME în anul 2016

Invitarea unor personalităţi din ca drul CME, pentru dezbaterea unor pro bleme de interes pen tru energetica românească

Implicarea mai activă a re pre-zen tanţilor CNR-CME în re a lizarea pro gramelor de studii abordate şi coordonate de Comitetele de Studii şi Programe ale CME

Dezvoltarea în cadrul CNR-CME a unor activităţi de cercetare cu tematici de politica energetică

Achitarea cotizaţiei CNR-CME pe anul 2016 către CME Londra.

IV. INFRASTRUCTURA

Îmbunătăţirea în continuare a or ga ni-ză rii administrative a CNR-CME, pentru a face faţă cerinţelor în creştere ale membrilor CNR-CME şi ale CME prin:

Compatibilizarea administrativă a CNR-CME cu sistemul informatic al Se-cretariatului CME şi al membrilor co lec-tivi ai CNR-CME

Infrastructura corespunzătoare, ca re să satisfacă cerinţele de pro duc-tivitate, operativitate şi calitate a ser vi-ci ilor şi produselor CNR-CME

Creşterea rolului consilierilor CNR-CME în organizarea de activităţi

Organizarea şi dotarea bibliotecii CNR-CME care să satisfacă mai bine ce rin ţele membrilor asociaţiei de acces la publicaţiile acesteia

O preocupare permanentă a secretariatului executiv a constituit-o o analiză atentă privind asigurarea fondurilor necesare pentru o funcţionare normală a Asociaţiei CNR-CME prin:

- O mai bună colectare a cotizaţiilor

- Obţinerea de finanţări din fondurile Uniunii Europene

- Limitarea cheltuielilor la strictul necesar.

Actualizarea procedurilor pro prii Asociaţiei, în vederea a ducerii lor la nivelul de exigență şi operativitate cerut de o fun cţi onare normală a Asociaţiei. n

30 februarie 2016

Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei

Secretariatul Executiv

ACORDAREA DE DISTINCȚII CNR-CME

1. ACORDAREA TITLULUI DE MEMBRU ONORIFIC AL ASOCIAȚIEI CNR - CME

următoarelor personalități, care prin experiența și cunoștințele dovedite până în prezent și-au

câștigat un prestigiu bine meritat și recunoaștere de specialiști energeticieni (în ordine alfabetică):

Nr. crt. Nume Prenume Companie

1. Anastasiu Nicolae Universitatea București

2. Andras Iosif Universitatea din Petroșani

3. Apostol Ovidiu ROMELECTRO

4. Avram Lazăr UPG Ploiești

5. Cernat Marian ANRE

6. Costin Andrew Petroleum Club of Romania

7. Graur Adrian Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

8. Mălureanu Ion UPG PLoiești

9. Marinescu Cătălin FPEN

10. Mihăiţă Mihai ASTR, AGIR

11. Nicolescu Răzvan Deloitte

12. Ratcu Elena CNR-CME

13. Silvaş Ioan ELECTRICA

2. ACORDAREA BREVETULUI ȘI A MEDALIEI CNR – CME în semn de apreciere pentru

sprijinul deosebit acordat creşterii prestigiului Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al

Energiei în ţară şi străinătate, următoarelor personalităţi (în ordine alfabetică):

Nr.

crt.

Nume Prenume Companie

1. Apostol Mădălin OMV Petrom

2. Batistatu Mihai UPG Ploiești

3. Bădescu Viorel Academia Română

4. Bendea Gabriel Universitatea din Oradea

5. Binig Valeriu EY Romania

6. Borotea Adrian CEZ România

7. Brană Mihai Honeywell

8. Cazană Victor UPETROM - GSP

9. German Mihai Danubian Energy

10. Manolache Traian Emerson

11. Minescu Mihail UPG Ploiești

12. Popescu Elena Ministerul Energiei

13. Radu Sorin Mihai Universitatea din Petroșani

14. Selischi Gabriel OMV Petrom

15. Seranficeanu Aurelian Calistru Universitatea din Petroșani

16. Toth Florentina Schneider

17. Butacu Claudiu EfdeN , VLER

18. Gafton Ioana EY România, VLER

19. Manoloiu Alisa UPB, VLER

20. Scutaru Marius Elcomex IEA, VLER

21. Stratulat Adrian Energodynamics, VLER

22. Toma Lucian Universitatea Politehnica București

23. Vilt Mihai Forte Gaz, VLER

Prezintă: Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Acordarea de distincții CNR-CME Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei

Secretariatul Executiv

CONSILIUL DIRECTOR CNR-CME 2016 - 2019

Nr. Membri 1. Iulian Iancu – Președinte CNR - CME 2. Ioan Dan Gheorghiu – Vicepreședinte CNR-CME 3. Gabriel Comănescu – Vicepreședinte CNR-CME 4. Gheorghe Bălan – Director General Executiv CNR - CME 5. Adrian Andrei Adam, ICEMENERG SA 6. Lucian - Liviu Albu, ACADEMIA ROMÂNĂ 7. Ovidiu Apostol, ROMELECTRO SA 8. Corneliu Bodea, ADREM INVEST SRL 9. George Darie, UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI 10. Sorin Dimitriu, CCIB 11. Sorin Călin Gal, ANRM 12. Mariana Gheorghe, OMV PETROM SA 13. Florin Gugu, ENEL 14. Liviu Ilași, CONPET SA 15. Ionel Ilie, COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA 16. Gheorghe Indre, CNTEE TRANSELECTRICA SA 17. Cornel Jivan, ICPE SA 18. Aristotel Marius Jude, MINISTERUL ENERGIEI 19. Emil Macovei, SN NUCLEARELECTRICA SA 20. Octavian Macovei, ELECTROMAGNETICA SA 21. Virgil – Marius Metea, SNGN ROMGAZ SA 22. Mihai Mihăiță, ASTR si AGIR 23. Mihail Minescu, UNIVERSITATEA DE PETROL ȘI GAZE PLOIEȘTI 24. Marcel – Octavian Nicolaescu, ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI SA 25. Cristian Patticu, RATEN 26. Ion Potârniche, ICPE ACTEL SA 27. Ioan Roșca, ELECTRICA SA 28. Dan Cătălin Stancu, EON ROMANIA 29. Ion Sterian, SNTGN TRANSGAZ SA 30. Florin Tobescu, ANRE 31. Bogdan Valter, ENGIE 32. Reprezentant Consiliul Științific – Niculae Napoleon Antonescu 33. Reprezentant VLER – Claudiu Butacu

32 februarie 2016

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

februarie 2016 33

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region CALL FOR SPONSORS FOREN 2016

VREȚI SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂȚIȚI IMAGINEA ȘI SĂ VĂ ÎNTĂRIȚI POZIȚIA ÎN MEDIUL DE AFACERI ENERGETIC?

VĂ OFERIM ACEASTĂ OPORTUNITATE ÎN CADRUL CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT REGIONAL DIN ANUL 2016 ÎN DOMENIUL ENERGIE!

Avem placerea să vă invităm să deveniti sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est – FOREN 2016, cu tema: „Energie sigură și sustenabilă pentru regiune” care va avea loc in perioada 12 – 16 iunie 2016 la Vox Maris Grand Resort din Costinești. Având în vedere importanţa şi prestigiul de care FOREN s-a bucurat pe plan internaţional, Consiliul Mondial al Energiei (CME) a ridicat statutul FOREN de la naţional la nivelul de eveniment regional CME pentru Europa Centrală şi de Est începând cu FOREN 2012. Astfel, FOREN constituie în continuare cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016. Forumul, patronat de Primul Ministru al României, este sprijinit de companii din domeniul energiei, petrolului, gazelor naturale și cărbunelui, de furnizori de echipamente și servicii energetice, precum și de instituții guvernamentale și non-guvernamentale reprezentative din țară și din strainătate Aflat deja la cea de-a treisprezecea ediție, Forumul Energiei pentru Europa Centrala și de Est - FOREN a devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente din domeniul energiei. Forumul va cuprinde:

5 secțiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări 11 evenimente importante, care cuprind:

Ziua Regională a Energiei Policy Trilemma 2 Keynote Addresses 4 Mese Rotunde la nivel de Forum 3 workshop-uri la nivel de Forum

3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME - solicitate în mod expres de către CME (London Office)

21 Mese Rotunde la nivel de corporatie O expoziție internațională cu peste 60 de standuri Un program social foarte bogat și diversificat.

Evenimentul va reuni peste 800 de participanti, printre care autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate. Prezența concentrată a tuturor acestora constituie un remarcabil și unic prilej de prezentare a celor mai noi produse și servicii în domeniul ale firmei dumneavoastră. Vom fi deosebit de onorați dacă veți accepta calitatea de sponsor FOREN 2016, contribuind astfel în mod direct la succesul celui mai important eveniment regional din Europa Centrala și de Est care va avea loc in anul 2016.

Ca o recunoaștere pentru calitatea de sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est FOREN 2016, organizatorii vă vor oferi o paletă largă de modalități pentru promovarea imaginii firmei. Pentru detalii suplimentare și pentru crearea unui pachet personalizat, adaptat pentru a corespunde strategiei dvs. de comunicare și nevoilor specifice de vizibilitate, vă rugam să contactați secretariatul executiv CNR-CME (dna Elena Pavel – Sef Dep. Financiar-Contabil, Marketing – email: elena@cnr-cme.ro/ tel: 0753.315.412). Cu convingerea fermă că această colaborare între CNR-CME și societatea dumneavoastră va fi fructuoasă și în interesul ambelor părți, vă mulțumim anticipat și vă rugăm să primțti expresia deosebitei noastre considerații. Cu deosebită stimă, Gheorghe Balan Director General Executiv

34 februarie 2016

FOREN 2016 FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST Energie sigură şi sustenabilă pentru regiune INFORMAŢII IMPORTANTE PENTRU AUTORII DE LUCRĂRI - SESIUNILE DE COMUNICĂRI FOREN 2016 Revenim cu rugămintea de a ne transmite lucrări pentru sesiunile de comunicări stiinţifice din cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2016, Ediţia a XIII-a, cu tema „Energie sigură şi sustenabilă pentru regiune”. Forumul se va desfăşura în perioada 12-16 iunie 2016, într-o nouă locaţie: Vox Maris Grand Resort, Costineşti. INFORMAŢII IMPORTANTE:

1. Transmiterea lucrărilor Lucrările trebuie transmise conform cerinţelor cuprinse în Call for Papers (www.cnr-cme.ro/foren2016/Call for Papers/)

Termenul FINAL de primire a lucrărilor rămâne 29 februarie 2016. Pentru cei care nu au finalizat încă lucrarea, vă rugăm să transmiteţi în primul rând formularul de înregistrare completat, iar lucrarea până la termenul limită.

Pentru lucrări care depăşesc 5 Mb vă rugăm sa folosiţi un site de transfer fişiere mari (ca de ex. fastupload.ro), cu rugămintea să ne notificaţi că aţi transmis lucrarea pe contul foren2016@cnr-cme.ro, care poate fi folosit pentru transmiterea lucrărilor ce nu depăşesc 5 Mb.

2. Publicarea şi indexarea lucrărilor

Lucrările transmise vor fi evaluate şi selectate de membri ai Consiliului Ştiinţific CNR-CME şi ai Comitetului Tehnic de Programe FOREN 2016.

Lucrările selectate vor fi cuprinse în Volumul de lucrări al Forumului (cu ISSN), care va fi publicat în format electronic (pe USB, înmânat participanţilor înregistraţi) precum şi pe website-ul Forumului (post-eveniment). Volumul va fi indexat BDI.

NOU: Lucrările prezentate în limba engleză, cu un grad mare de noutate şi o certificare ştiinţifică deosebit de ridicată, vor fi selectate în vederea publicării în reviste de specialitate cotate ISI (revista AECE - Advances in Electrical and Computer Engineering, a Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava) sau în reviste indexate BDI, ca de ex. EEA Journal (Editura Electra, ICPE), Buletinul AGIR, Journal of Sustainable Energy (Universitatea din Oradea, Facultatea de Energetică) şi altele (Tbc). După primirea notificării acceptării publicării în aceste reviste, autorul trebuie să transmită lucrarea conform cerinţelor şi template-urilor specifice fiecarei reviste (detalii pe website-urile revistelor menţionate).

3. Premierea lucrarilor Cele mai bune 3 lucrări de la fiecare secţiune de comunicări ştiintifice vor fi premiate astfel: Premiul I: 5000 lei; Premiul al II-lea:

3000 lei; Premiul al III-lea: 2000 lei. Cea mai bună lucrare realizată de tineri autori (până în 35 de ani), de la fiecare secţiune, va fi premiată cu 2.000 lei.

4. Taxa de înregistrare pentru autorii de lucrări Cel puţin unul din autorii unei lucrări trebuie să se înregistreze ca participant la Forum şi să plăteasca taxa de înregistrare până

la data de 30 aprilie 2016. În caz contrar, lucrarea nu va apare în lista de lucrări şi volumul de lucrări. Autorul de lucrare (cel care prezintă lucrarea la FOREN) are reducere de 10% din taxa de participare. O taxa de înregistrare plătită acoperă prezentarea a 2 lucrări, peste acest număr va trebui să se platească altă taxă.

5. Taxa de înregistrare pentru participanţii la Forum care nu sunt şi autori de lucrări: 600 lei + TVA (redusa de la 850 lei) pentru înregistrare până la 31 martie 2016; 750 lei + TVA (redusa de la 850 lei) pentru inregistrare până la 30 aprilie 2016; 850 lei după 30 aprilie 2016. În taxa de înregistrare sunt incluse: mapa, lucrările de la cele 5 sesiuni, participarea la oricare dintre sesiuni, Catalogul Oficial

al Forumului, lista participanţilor, invitaţii la programul social, ecusonul, cafea şi răcoritoare. Pentru persoanele însotitoare taxa este de 350 lei + TVA şi include accesul la toate evenimentele importante din

programul forumului şi programul social. Se oferă discounturi cuprinse între 5-15% în funcţie de numarul de delegaţi înregistraţi din cadrul aceleiasi instituţii / companii Detalii în Formularul de înregistrare participanţi (www.cnr-cme.ro/foren2016/registration.html ).

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să accesaţi website-ul Forumului: www.cnr-cme.ro/foren2016.

Mentionam urmatoarele: Au fost invitate (i) să participe: autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si

organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate (Consiliul Mondial al Energiei si Comitetele Membre din Europa Centrala si de Est, Parlamentul European, Comisia Europeană s.a.).

Forumul va cuprinde peste 40 evenimente cu teme de actualitate la nivel naţional şi international: 5 secțiuni de comunicări; 11 evenimente importante (Ziua Regională a Energiei, Energy Trilemma; 2 Keynote Addresses; 4 Mese Rotunde la nivel de Forum; 3 workshop-uri la nivel de Forum; 3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME; 21 Mese Rotunde la nivel de corporatie; o expoziție internațională cu peste 40 de standuri).

Sperând ca cele prezentate mai sus v-au convins să participaţi la cea de-a XIII-a ediţie a Forumului Regional al Energiei, cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016, asteptăm cu deosebit inters propunerile dvs. de lucrări cât mai curând posibil. Dr. ing. Gheorghe Balan, Director General Executiv Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME) B-dul Lacul Tei, nr. 1 - 3, sector 2, cod postal 020371, Bucuresti Tel: 0372 821 475; 0372 821 476; Mobil: 0745.152.601; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; www.cnr-cme.ro

februarie 2016 35

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

PIAȚA SERVICIILOR FOREN 2016

Și Dvs. ați putea fi un partener la Eveniment!

NU RATAȚI OPORTUNITATEA DE A FI RECUNOSCUT CA LIDER ÎN

DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ!

Organizatorii vă stau la dispoziție pentru ca participarea firmei

dumneavoastră să se bucure de tot succesul dorit! 1. EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ

Prezentarea de produse, instalaţii, exponate, machete, postere etc.

SERVICII OFERITE: Stand expozițional cu o suprafață de 9 m2

Cost: 7.000 RON+TVA.

2. MESE ROTUNDE

Masa rotundă se organizează în sală separată, numai pentru firma - partener, şi constituie un prilej

pentru prezentarea de către acesta a unor: tehnologii sau realizări deosebite; oferte de servicii şi

asistenţă tehnică; tehnologii potenţiale ale firmei ; aparate, echipamente etc.

Cost: 8.000 RON+TVA.

3. FILME TEHNICE – marți 14 iunie 2016

Film care să prezinte pentru firma - partener: obiectivele şi profilul profesional; potenţialul uman şi

tehnologic; realizări de aparate şi tehnologii noi; oferte de servicii şi posibilităţi de cooperare.

Durata: maximum 30 minute.

Sincronizarea în limba română sau engleză.

Proiecţia filmelor se programează de organizatori în ziua de marţi 24 iunie 2014 la fiecare jumătate de oră.

Cost: 1.500 RON+TVA.

4. VIZITE TEHNICE – în perioada 13 – 15 iunie 2016

Vizite desfăşurate în scopul prezentării unor realizări performante, staţii şi standuri de cercetare, fluxuri

tehnologice etc.

Cost: 2.500 RON+TVA.

5. PUBLICITATE

Prezentarea de reclame sau articole publicitare în Catalogul Publicitar al Forumului care va fi tipărit

color în 1000 exemplare şi difuzat la toţi partenerii şi participanţii înscrişi la FOREN 2016.

Cost: 2.000 RON+TVA/ pagină.

NOTĂ:

Pentru obţinerea calităţii de Partener vă rugăm să completaţi formularele de înscriere. Acestea se pot

descărca de pe website-ul FOREN 2016.

Mai multe detalii legate de serviciile prezentate mai sus puteți găsi în formularele de inscriere sau la email

elena@cnr-cme.ro.

Pentru a fi la curent cu detaliile privind organizarea FOREN 2016

și piața serviciilor la zi,

vizitați permanent website-ul:

www.cnr-cme.ro/foren2016

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați

Secretariatul Executiv FOREN 2016:

Tel: 0372.821.475/476

Website: www.cnr-cme.ro/foren2016 Email : foren2016@cnr-cme.ro

36 februarie 2016

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu prof. dr. ing. George DARIE, prorector UPB Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

O întâlnire cu prorectorul Universității „Politehnica‟ București nu are cum să nu te marcheze, iar când îi vezi statura impunătoare și îi asculți vocea ca de tunet, este cam greu să nu te lași copleșit. Când începe însă să vorbească, totul se topește în armonie, iar din cuvintele sale și din intonația cu care le pronunță transpar dragul de profesie și de studenți, pasiunea pentru energetică și cercetare, dorința de a face cât mai mult pentru școală, grija continuă pentru educarea și formarea tinerilor energerticieni astfel încît să poată concura cu cele mai înalte valori în domeniu și să facă față cu brio tuturor provocărilor viitorului. Despre acestea toate și despre multe altele am vorbit cu domnul profesor George Darie într-o dimineață geroasă, senină și sclipitoare de ianuarie, în care curtea Politehnicii bucureștene părea o pădure de cleștar. Printre aburii cafelei și volutele fumului de țigară, domnul profesor îmi povestește, iar eu consemnez atentă ca o studentă silitoare.

Prorectorul Universtății Politehnica „București‟ (UPB), domnul profesor George Darie, este absolvent al Facultății de Energetică din ca drul aceleiași universități, cu spe cia-lizarea în „Centrale Ter mo electrice”, pro moția 1986. A ob ți nut titlul de doc tor inginer în 1997, iar în 1986 și-a început ac ti vitatea profesională ca inginer de exploatare la Centrala Electrică de Ter moficare Ișalnița, a con tinuat timp de trei ani ca inginer la secția Ter momecanică de la ISPE, iar din anul 1990 până în prezent pro fe sează la UPB, unde a obținut pe rând toate titlurile științifice: asistent universitar, șef de lucrări, con ferențiar, profesor, prorector, rector interimar (2013-1014). În pa ralel a desfășurat și activitate de cer ce tare, colaborând la elaborarea a peste 20 de contracte de cercetare-dez voltare în diverse domenii: re-du cerea impactului produs asupra me diului de sectorul producerii e nergiei; instalații de turbine cu abur și cicluri combinate gaze-abur; mo dernizarea și reabilitarea cen-tra lelor electrice din România cu a jutorul ciclurilor combinate gaze-abur; utilizarea calculatoarelor e lectronice în conducerea cen tra-lelor termolectrice, în scopul creș-te rii performanțelor acestora. A fost director adjunct al Programului Na-

țional de Cercetare-Dezvoltare Me-diu, Energie, Resurse – MENER și a par ticipat la o serie de importante pro iecte PHARE în domeniul energiei, me diului, formării profesionale: ENVIROM, EPURE, LEONARDO da VINCI–ERASMUS–SOCRATES. A e laborat peste 70 de lucrări pu bli ca-te în reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și nu me-roa se rapoarte la conferințe na ți o-nale și internaționale de prestigiu. Es te membru în Consiliul Profesoral al Facultății de Energetică, în Se-na tul Universității Politehnica din Bu curești și în Consiliul Director al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

„N-am renunțat niciodată la inginerie”

Elena Ratcu: Domnule profesor, pen tru că educația în România merită toată atenția, nu numai a noastră, ci și a principalilor de-ci denți la nivel guvernamental, aș dori ca în dialogul nostru de as tăzi să abordăm în principal acest domeniu, cu atât mai mult cu cât am onoarea să vorbesc as tăzi cu unul din profesorii ca re se află în vârful piramidei u niversitare. Cu vocea aceasta

pu ternică și baritonală pe care o aveți, cred că niciun student nu mai scoate o vorbă cand intrați la cursuri, am dreptate?

George Darie: Am o voce gravă, așa este, dar să știți că la cursurile de la facultate sau la conferințele la care particip am o voce și mai gra vă decât în realitate. Dar m-a a jutat și are un bun efect asupra in-terlocutorilor mei (râdem amândoi a muzați) .

Ca absolvent al Facultății de Energetică, după patru ani de inginerie la CET Ișalnița și la ISPE ați fost cu totul absorbit de

februarie 2016 37

Politehnica bucureșteană, un de ați parcurs toate treptele ie rar-hi ce și pozițiile știițifice. Cum, când și de ce s-a produs declicul acela care v-a determinat să părăsiți ingineria pentru pro fe-so rat?

N-am renunțat niciodată la in gi-nerie, să știți, pentru că nu poți fi cadru didactic, fără a face inginerie. Trebuie să rămâi tot tim pul racordat la tehnica aplicată. Cum de am ales profesoratul? Eram elev în clasa a V-a și frecventam re gulat biblioteca de cartier de pe Bd. Gheorghe Duca, pentru că eu am copilărit în jurul Gării de Nord. Evident, bibliotecara mă cunoștea foar-te bine și într-o zi m-a invitat la o întâlnire organizată de bibliotecă, la care fuseseră invitați doi profesori de la UPB: profesorii Arie A. Arie și Sorin Hurdubețiu. Au vorbit atât de frumos despre domeniul e nergetic, încât m-au fascinat. Cred că acela a fost momentul de declic, care mi s-a întipărit în subconștient și m-a determinat să urmez Po li-teh nica, fiind chitit pe Facultatea de Energetică.

Simțeați de pe atunci că aveați talent pedagogic?

Da, asta am simțit, mai ales du-pă ce am terminat facultatea. Pri-mele colaborări cu Politehnica le-am avut încă din perioada în care eram angajat la ISPE, iar în acele co laborari mi-am descoperit și plă cerea actului de a preda. De aceea m-am hotărât să rămân în Politehnică.

După cei 26 de ani de ex pe-ri ență în învățământ superior

de până acum, sunteți adeptul teoriei actuale conform căreia pro fesorul trebuie să adopte mai mul te stiluri de predare pentru a se apropia cât mai mult de stilul de învățare al studenților?

Cu privire la modul de predare, eu cred că e loc și de mai bine. Stu-den ții noștri nu sunt obișnuiți cu munca individuală așa cum sunt stu denții din străinătate. Noi încă avem nevoie de aceste ore de curs în care trebuie să se facă o trecere în revistă a materiei respective, cu co mentarii, documentații, lucrări etc. Ideal ar fi ca profesorul să se în tâlnească cu studentul după ce acesta parcurge materia întreagă, pen tru aprofundarea unor aspecte mai speciale. Asta ar implica studiul in dividual al studentului și interes din partea lui. Este una din dorințele mele care sper că se va realiza în timp. Poate școala noastră nu sti mu-lea ză încă prea mult lucrul individual al elevului și al studentului, pentru că eu mă refer acum la întregul pro-ces de învățământ: primar, gim-nazial, universitar. Noi primim la fa cul tate elevii de liceu care vin cu mo dul de a învăța cu care au fost pre gătiți la liceu. Însă, în ultimii ani, bacalaureatul a cernut foarte bine elevii buni față de cei mai slab pregătiți. În plus, acum în u niversitatea noastră se dă și probă scri să la examenul de admitere, iar lu crul acesta se simte pentru că avem deja studenți motivați, buni, ca re obțin rezultate frumoase nu nu mai la noi, ci și în străinătate. De altfel, chiar din timpul școlii se fa ce o selecție naturală între ei, atât can-titativă, cât și calitativă. Can titativă în sensul că cei care nu rezistă se pierd pe parcurs, iar ca li tativă, pen tru că din cei buni se fil trea ză în final cei mai buni. Atenție în să: cu ani în urmă, definiția de stu dent bun era cel care avea 10 pe li nie. Acum nu mai este așa. Acum stu-den tul cu adevărat bun trebuie nu nu mai să cunoască perfect niște no țiuni, ci trebuie să știe și cum să le exprime ori cum să le transmită mai departe, astfel încât să-și con-vin gă partenerul de discuție că es-te stăpân pe cunoștințele lui și că le poate aplica în practică. Toate

aceste lucruri nu înseamnă neapărat me dia 10 pe linie. Am avut cazuri în care studenți carea aveau medii mo deste la terminarea facultății au avut o carieră extraordinară la lo cu-ri le lor de muncă.

„Lumină din lumină”

Eu am o stimă dincolo de cu-vin te pentru profesorii cu har. Pentru mine, profesorul este acea persoană specială care tră iește veșnic prin „lumina” în vățămintelor transferate stu-den tului, pe care acesta o preia și, la rândul său, o transferă mai departe aplicând în practică cu-noş tinţelor dobândite de la pro-fe sor. Ceva asemănător luminii tran smise în Noaptea de Înviere de la o lumânare la alta şi de la om la om. V-aţi gândit vreodată că de fapt asta faceți? Că trans-mi teți lumină?

Exact ! Lumină din lumină, ce fru mos ați spus ! Eu așa sper că se întâmplă. Lumina aceasta n-o reprezintă doar cunoștințele trans-mi se de noi, profesorii. Noi trebuie să mai transmitem studenților şi ce va în plus: starea aceea de spirit care să-i determine să devină oa-meni utili şi modul în care să a bordeze matur toate problemele vie ţii și ale societății în care trăiesc. Du pă mine, profesorul trebuie să ai-bă un rol determinant în a crea și a for ma caractere și oameni, nu nu-mai în a transmite învățăminte.

Cunoștințele le transmiteți la cur suri, dar alte învățăminte cum le transmiteți?

Interacțiunea cu studenții nu se re zumă numai la cursuri. Noi avem cu ei foarte multe întâlniri informale ca re sunt cele mai frumoase, extrem de deschise și de utile și prin care re alizăm un schimb de gânduri și o pinii născute din diverse probleme, ple când de la un necaz de-al unui stu dent de-acasă, de exemplu, pe care el mi-l împărtășește în mo mentul în care este afectat e moțional, și până la schimburi sa-van te de idei între noi. Eu sper ca din gândurile și opiniile noastre ei

38 februarie 2016

să aleagă ce consideră că e mai bun pentru viitorul lor. Eu am o legătură foarte bună cu studenții, mai ales în ultima vreme și ne gândim per ma-nent nu numai la activitatea lor din școală, ci și la ceea vor face du pă facultate. Din ce în ce mai des or-ga nizăm întâlniri între studenți și po tențialii angajatori, pentru a le fa cilita alegerea locului de muncă du pă absolvirea facultății.

Deci practicați mult practica stu dențească (internship). Cînd ați început?

O, da, foarte mult! Am început în 2009, printr-un sistem de practică de 12 săptămâni la diferite firme, un de studenții lucrează cot la cot cu an gajații. Tipul acesta de practică a avut un succes imens, iar rezultatele ne spun multe. Mulți dintre studenții care au făcut acest tip de practică au bătut deja palma cu angajatorii, iar odată ajunși la locul de muncă, e fectiv au înflorit și au ajuns la un ni vel de maturitate care completat și cu calitățile lor native au reușit să fie puse în valoare.

În ce an de învățământ se fa ce acum specializarea?

La UPB noi avem licență și mas terat. Pentru Facultatea de E nergetică avem șapte direcții în ca drul licenţei: termo, hidro, nu cle-ar, managementul energiei, electro, me diu, informatizare. Din cei patru ani de licență, mai mult de trei ani sunt comuni și au cam aceleași mate rii. Începând din anul III- IV stu den ții încep să intre pe diversele do me nii care le dau coloratura. Spe-ci alizarea mai profundă se face la

mas terat, unde pot alege ce domenii vor. În cei patru ani noi încercăm să a coperim absolut toate domeniile, res tul depinde de ei. Eu cred că în vi itor chiar ar trebui să lărgim un pic paleta de preocupări, printr-o in fuzie de noi ramuri, pentru că e nergie înseamnă și gazul și petrolul, adică întregul lanț energetic, de la ex-ploa tare la utilizare. Evident, nu ne-am suprapune peste ceea ce se fa ce la Universitatea de Petrol și Ga ze de la Ploiești. Noi însă suntem in gineri de sistem și n-ar fi rău să of erim studenților noștri măcar câte va elemente privind sistemul de gaz, de petrol, adică niște noțiuni su plimentare, pentru că, în fond, și acestea reprezintă tot vectori e nergetici.

„Am pus suflet în multe lucrări de cercetare”

Revenind la cariera dum nea-voas tră. Nu v-ați îndepărtat ni-ciodată de inginerie și, în pa-ra lel cu activitatea didactică, ați colaborat la elaborarea unui ma re număr de contracte de cer cetare-dezvoltare în multe do menii. Care a fost cel care v-a „prins” cel mai mult?

Cel mai mult m-a prins domeniul legat de specialitatea mea, adică cen tralele termoelectrice. Aici am avut cea mai intensă activitate și chiar mi-am pus sufletul în multe lu crări de cercetare. În opinia mea, un profesor nu poate fi profesor de plin dacă nu se bazează și pe experiența lui proprie. Viața pro fe-so rului trebuie să fie dublată și de o legătură nemijlocită cu realitatea, cu fenomenul pe care el îl predă te-o retic la curs.

Câte din aceste proiecte de cer cetare s-au aplicat și unde?

M-am aplecat foarte mult asupra fun cționării turbinelor cu abur și am avut multe lucrări în acest domeniu cu foarte multe centrale din țară: Ișalnița, Brașov, Halânga. Am avut și lucrări de expertiză cu centralele din București, CET Sud, CET Vest.

Ați fost director adjunct al Pro gramului de Cercetare-Dez-voltare Mediu, Energie și Re sur-se – MENER…..

MENER s-a derulat între 2001-2008, iar eu eram mandatat de Mi-nis terul Cercetării să administrez cer cetarea în domeniul energiei și al resurselor din țară, să organizăm di verse competiții de proiecte pen-tru institutele de cercetare, să re a-lizăm evaluarea și selecția, după care unitățile de cercetare derulau pro-iectele, iar noi făceam partea de ma-nagement pe ansamblul pro iec tu lui. De asemenea, am fost consul tant pe diverse direcții la pro gramele PHARE de preaderare la UE. Mi-a plăcut în mod deosebit pro iectul TEMPUS PEC 3543-93 „ENVIROM” Energy Efficiency and Environmental Pro-tection un pro iect PHARE care viza re ducerea im pac tului asupra mediului pro dus de centralele pe cărbune. Am par ti cipat și la programele europene care finanțau diverse categorii de pro iecte, de exemplu programul Leonardo da Vinci pentru dezvoltare in stituțională care viza partea e ducațională pentru diverse grupuri țin tă sau programul Erasmus-So-cra tes de schimburi inter-u ni ver si ta-re, de care beneficiază și acum în-vățământul superior din România și din Europa. De asemenea am ți nut cursuri la CNAM Paris în do me niul re-a bilitării centralelor ter mo e lec tri ce.

Vara trecută, UEFISCDI (U nitatea Executivă pentru Fi-nanțarea Învățământului Su pe-rior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) a organizat o conferință pri vind internaționalizarea în-vă țământului superior și a cer-ce tării din Romania. Ce părere aveți despre internaționalizarea învățământului?

februarie 2016 39

Și noi am lucrat mult în universitate la partea de internaționalizare care sti mulează participarea studenților la rețele naționale și internaționale de profil. Pentru a obține o diplomă de inginer pe un program de in ter-na ționalizare, studentul trebuie să în deplinească cel putin trei condiții: 1) să termine facultatea și să aibă o cantitate suficient de mare de com-petențe; 2) să fi făcut măcar o par-te din școală la o universitate din străinătate; 3) să cunoască foarte bi ne cel puțin două limbi străine. Ca să facă studiile la o universitate din stră inătate, studentul ar trebui să-și în trerupă studiile la noi și să meargă acolo, deci să-l pierdem, ceea ce nu ne place. De aceea, am luptat să avem colaborări cu universități bu-ne din străinătate și am dezvoltat pro grame de dublă diplomă, pe ba-za recunoașterii reciproce între u nivesități a studiilor respective. În ca drul unui astfel de program, stu-den tul poate urma alternativ cur su rile și la universitatea noastră, și la cea din străinatate, iar în fi nal el dă un examen de absolvire acolo și unul aici, la noi. Astfel ob ți ne cele două diplome care-i per mit un orizont mult mai mare de cu noaștere și relaționare, dar, to to da tă, rămâne în continuare la noi în ța ră și nu pleacă total din sistemul de învățământ românesc.

Cu ce universități din stră i-nătate are UPB astfel de co la bo-rări?

De vreo patru-cinci ani avem colaborări frumoase cu École Na ti-onale Supérieure d΄Arts et des Mé-ti ers (ENSAM) din Franța, o mare școa lă de inginerie și deja avem stu denți de-ai noștri cu diplomă de in gineri ENSAM care le deschide por țile tuturor marilor companii de

aici. Colaborăm, de asemenea, cu u niversitățile din Porto, Montpelier, Lo rennene și avem un mare număr de absolvenți cu duble diplome. Avem colaborări frumoase și cu in-sti tuții guvernamentale străine: Bri tish Council, Institutul Francez, In stitutul Cervantes, Deutche A kademische Austauschdienst/Ger-man Academic Exchange Service.

Astfel de colaborări deschid stu denților oportunități de dez-vol tare în mari companii din stră inătate. Nu-i pierdem însă pe cei mai deștepți dintre ei?

Să știți că unii pleacă, dar foarte mulți rămân aici și se realizează în cariere foarte bune. Iar cei ca re pleacă, sunt cei mai buni am ba sa-dori ai noștri.

Cum vedeți viitorul în vă ță-mân tului universitar la noi în ur mătorii 10 ani?

La UPB sunt multe catedre cu pre-o cupări serioase în formarea de noi cadre, și care au un bun rezervor de tineri asistenți și lectori. Sunt în să și catedre unde nu a existat a ceastă preocupare, iar acest lucru se simte. Trebuie însă să știm să con vingem tinerii să vină la noi, să-i motivăm și să le arătăm care poa te fi dezvoltarea lor viitoare în ca rieră. Pe de altă parte, trebuie să adaptăm învățământul superior la dezvoltările mondiale, pentru că es te foarte importantă integrarea so cio-economică regională, socială si culturală. Aici trebuie să apăsăm pu țin pe pedală. Un cadru didactic are acum multe oportunități de dez voltare, iar activitatea lui s-a dez-vol tat mult. El poate face și cercetare, și educație, dar trebuie să țină per-ma nent legătura cu mediul socio-e-conomic pentru a ști să răspundă ne voilor regiunii și să crească com pe-tențele absolvenților pe parte de co-municare, socială, culturală.

Ca prorector al UPB, cum simțiți ba lanța între responsabilitate, sa tisfacție, bucurie și succes?

Satisfacția și bucuria ne-o oferă re-alizările noastre. Desigur, mai sunt și lucruri pe care n-am reușit să le

finalizăm și la care mai putem lu-cra. Am mari satisfacții legate de ac-tivitatea de practică și de legătura cu firmele care se dezvoltă atât de fru-mos. Au început să vină la noi fir-me nu numai să angajeze li cen ți ații, ci și să selecteze studenți din anii III, IV de licență sau de la masterat pentru a-i forma. Un alt exemplu de bună practică este par tea de in-ternaționalizare despre ca re am vor-bit. Aceste două direcții îmi oferă mari satisfacții. Și, cu si gu ranță, pu tem face mult mai mult. N-au fost ușor de realizat aceste lu cruri, să știți. A trebuit să ne con vin gem par tenerii, să căpătăm în credere re ciprocă unii în alții, să construim pro iecte, tactici de a bordare, dar alt fel nu se poate.

„Nici nu se pune problema să renunț la orele mele de la faculta te”

Mai aveți cursuri la facultate?

Da, mai am cursurile mele de pro-ducere a energiei electrice și ter-mice. Îmi țin toate orele, nici nu se pune problema să renunț la ele. De asemenea, colaborez în continuare și la contracte de cercetare. Se gă-seș te timp pentru toate.

În detrimentul familiei cumva?

Nu. Întotdeauna mi-am găsit timp și pentru familie și încerc să e chilibrez totul.

Ca zodie sunteți berbec, iar berbecii sunt luptători, vi-zionari, dornici de noi pro vo cări. Care este obiectivul ur mă tor al „berbecului” din dum nea voas-tră?

Deseori mi se reproșează că vreau să sparg toate zidurile, că mă bag cu capul înainte și-mi trag și co legii după mine. Am însă și ceva di plo mație atunci când îmi urmăresc sco pul. Cât despre următorul o biectiv? Nu-l spun (zâmbește). Nu vă supărați pe mine, dar când am obiective pe care doresc mult să le realizez, nu le spun în avans nimănui.

Nu mă supăr deloc. Și eu sunt berbec și fac la fel ca dum nea-

40 februarie 2016

voas tră când am un obiectiv de re-alizat. Interviul nostru va fi pu-blicat în luna februarie, luna în-drăgostiților. Care a fost prima și care este ultima dragoste, as ta puteți sa-mi spuneți?

(Râde în hohote). Tot ce vă pot spu ne este că soția mea este dra gos tea mea cea mare.

Scurt și cuprinzător (râdem a mândoi). Cu acest răspuns, tre cem la întrebări mai puțin con venționale.

- Ce apreciați cel mai mult la prieteni?- Că pot trăi împreună cu ei mo mentele frumoase ale vieţii.

- Cum vă percep co la bo ra to rii?- Mai bine să se exprime ei a supra acestui aspect.

- Berbec fiind, cum re ac ți o nați când vă enervați?- Când mă enervez, pufnesc, dar încerc să-mi ascund enervarea. Nu reușesc întotdeauna, recunosc. Sunt și momente însă în care simt că iau foc. Nu pot spune că am în totdeauna dreptate când mă e nervez, iar uneori îmi pare rău. Des pic apoi firul în 14 și mă gândesc că poate celălalt a avut dreptate, nu eu și că poate n-am avut suficientă răb dare să-l ascult până la capăt. E greu cu berbecii ăștia (râdem a mândoi, amuzați).

- Aveți vreun model de via ță?- Nu neapărat. Nu cred că în via ţă trebuie să ai un anumit model. Im portant este ca ceea ce faci să faci bine.

- Un sfat pentru studenții dum nea-voas tră?- Primul sfat ar fi să-și e valueze bi ne potențialul, să știe ce pot face la mo-men tul respectiv, a dică fiecare student să-și facă o analiză SWOT, ca să știe cât va lorează. Atunci va ști imediat cum să acționeze.

- Ocupația preferată în mo men te de relaxare?

- Nepoţii. Lectură. Film. Plim bare, multă plimbare. Și din nou nepoţii.

- Jocul preferat al co pi lă riei? - Am copilărit în zona Gării de Nord, iar în apropiere era Par cul Procopoaia, devenit ulterior Hipodromul, unde acum se află monstruzitatea aia de clădire făcută de Ceaușescu pe care nimeni nu o termină, dar nici nu o dărâmă. Aveam acolo mult spațiu de joacă și îmi plăcea la nebunie să joc țurca, lap te gros, gropițele, castelul, ca pra, căderea ursului din pod, jocuri care cred că nici nu mai există as tăzi, pentru că acum a disparut acel maidan unde noi aveam loc suficient să ne jucăm.

- Ce vă emoționează cel mai mult?- Trăirile semenilor mei.- Tabletă, laptop sau calculator?- Laptop.- Lectură, teatru, sport sau film?- Lectură și film.- Muzica anilor 80, jazz sau rock?- Toate trei.- Filme românești, dramă, acțiune sau thriller?- Acțiune.- Ştiință, filosofie sau religie?- Știinţă şi credinţă. Amândouă au o origine comună.- Mare sau munte?- Munte.- Whisky, vin sau bere?- Vin.- Cafea, ceai sau țigară?- Cafea, musai cu țigară.- Ce vă doriți ce mai mult în mo men-tul acesta?- Am spus şi mai devreme. Nu dezvălui în avans ceea ce îmi doresc mult de tot.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor pentru timpul acordat. Vă respect decizia de a nu-mi dezvălui dorințele și vă urez ca acestea să vi se îndeplinească în totalitate. Ştiu din experiență că atunci când un „berbec” își pune ceva în cap, nu se lasă până nu reușește. Să auzim numai de bine! n

12 februarie 2016

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

februarie 2016 41

In MemoriamProf. univ. dr. ing. h. c. VLAD ULMANU Prof. univ. dr. ing. Mihail MINESCU, Decan, Facultatea de Inginerie Mecanică și ElectricăUniversitatea de Petrol și Gaze din Ploiești

În ziua de 6 ianuarie 2016, la ora 0 și 20 de minute, profesorul Vlad Ulmanu s-a stins. Discret și demn, așa cum și-a pur tat suferința. Profesor de ținută, con ducător de doctorat, cercetător re cunoscut și manager academic per for mant, Vlad Ulmanu a lăsat o urmă adâncă în universitatea de care a fost atât de legat.

Vlad Ulmanu s-a născut la 17 martie 1944 în localitatea Tărățel-Bran, ju de țul Hunedoara, unde locuia la acea vre me familia sa, tatăl său fiind de pro fesie inginer metalurg. Aici a urmat cur surile școlii generale, după care fa mi lia s-a mutat în București, iar el a ur mat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr, pe care l-a absolvit în 1961. În același an, s-a înscris la Facultatea de Mașini și Utilaj Petrolier din cadrul In_sti-tutului de Petrol, Gaze și Geologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1966, ca șef de promoție cu no-ta 10 și diplomă de merit. Acesta a fost momentul în care Vlad Ulmanu și-a legat pentru toată viața destinul de lumea petrolului. În anul 1974, a ob ți nut diploma de doctor în științe.

Și-a desfășurat întreaga activitate pro fesională numai în cadrul în-vă țământului tehnic superior, la U niversitatea Petrol-Gaze din Ploiești – Catedra Tehnologia Construcției de Utilaj Petrolier / Tehnologii de Fa-bri care și Management Industrial / De par tamentul Inginerie Mecanică, din Fa cultatea de Inginerie Mecanică și Electrică (sub diferitele denumiri pe ca re le-a avut de-a lungul celor 65 de ani de existență), unde a fost pe rând asistent universitar, șef de lucrări, con fe rențiar, profesor universitar.

Începând cu anul 1980, a făcut parte din structurile de conducere

ale in sti tuției, ocupând succesiv funcțiile de pro decan și decan al facultății, pro rec tor și rector al Universității Petrol-Gaze din Ploiești, contribuind din plin la dezvoltarea și modernizarea în vă țământului superior românesc în ge ne ral, al celui de petrol în special.

Profesorul Vlad Ulmanu a desfășurat o im presionantă activitate de cercetare ști ințifică în domeniul materialelor, teh nologiilor de fabricare, metodelor de evaluare și de creștere a du ra bilității pieselor, verificării stării teh nice, mentenanței și asigurării ca li tății echipamentelor petroliere, pe trochimice, de rafinării și pentru trans portul și depozitarea produselor pe troliere. De numele său sunt legate o serie de realizări care au contribuit sub stanțial la creșterea vizibilității U niversității Petrol-Gaze din Ploiești.

Dintre acestea, se pot menționa: dez vol tarea școlii de sudare și pro cedee co nexe din uni ver si-tate, realizarea unor com po nen-te importante din ca drul echi-pa mentelor de foraj-extracție și instalații pentru fabricarea acestora (pră jinile de foraj cu racorduri su-da te, prăjinile de foraj din aliaje pe ba ză de aluminiu, piston pentru pom pe de extracție, instalație de re-con diționare a racordurilor speciale uzate, instalație pentru durificarea in terioară a pieselor tubulare prin cu renți de înaltă frecvență, mașina pen tru confecționarea filtrelor spirale) multe dintre acestea fiind brevetate și aplicate de către universitate și so cietăți comerciale din domeniu. De asemenea, a atras în jurul său o mulțime de colegi reușind astfel să creeze o adevarată școală de cer ce tare. A coordonat o mare parte din cele 180 lucrări de cercetare ști ințifică, proiectare

și inginerie teh nologică realizate pe bază de con trac te cu societăți comerciale sau ob ținute prin competiții organizate de Mi nisterul Cercetării.

S-a preocupat întotdeauna de dez voltarea bazei materiale a universității, astfel încât, la mo-men tul în care a părăsit această lume, u niversitatea și inclusiv Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică de ca re a aparținut, se poate mândri cu o infrastructură modernă și foarte di versificată. Una dintre realizările prac tice de referință relativ recente es-te înființarea „Centrului regional de determinare a performanțelor și monitorizare a stării tehnice a materialului tubular utilizat în in-dus tria petrolieră”, realizat în cadrul unui proiect câștigat prin licitație, cu finanțare integrală din fonduri e uropene. S-a realizat astfel o in fras tructură de cercetare, unică în regiunea Europei Centrale și de Est, care permite testarea în condiții de solicitări reale a ma te-rialului tubular petrolier la ac ți unea solicitărilor simple sau combinate din exploatare, evaluarea ca rac te-ris ticilor de exploatare ale acestuia, mo ni to ri za rea, certificarea și po-sibilitatea de emitere a unor soluții constructive și teh nologice.

În calitatea sa de conducător de doc-to rat, obținută în 1990, a condus și în drumat mai mulți doctoranzi dintre care 15 au obținut titlul științific de doc tor inginer în domeniul Inginerie Me canică.

Profesorul Vlad Ulmanu a avut și o activitate publicistică deosebită. A scris în calitate de autor și coautor 19 cărți. Pentru una dintre acestea, „Construcția și exploatarea garniturii de foraj”, a primit în anul 1986

42 februarie 2016

premiul Traian Vuia al Academiei Române. Ac tivitatea de cercetare deosebită i-a permis scrierea și publicarea în re viste de specialitate din țară și stră inătate a peste 170 de articole ști in țifice. Are un număr de 7 invenții bre ve tate. Vizibilitatea profesorului Vlad Ulmanu a depășit cu mult granițele ță rii. Dovadă stau stagiile de profesor a sociat la Universitatea Tehnică Clausthal din Germania, precum și la Xian Petroleum Institute, respectiv U niversitatea Dongyong-Shandong din China. De asemenea, în calitatea de conducător la diferite niveluri în cadrul universității, a stabilit un nu-

măr însemnat de contacte și schim-buri cu universități din întreaga lume.

A făcut parte din mai multe Asociații Profesionale, dar cea mai dragă i-a fost Asociația Română de Mecanica Ru perii, al cărei președinte a fost o lungă perioadă de timp, până la sfâr șitul vieții. În această calitate, a fost co ordonatorul Comitetului Național Român din cadrul ESIS (European Struc tural Integrity So-ci ety). A fost mem bru CNATDCU (Con siliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Cer ti fi ca-te lor Universitare), membru de

onoare al CNR-CME (Comitetul Na-ți onal Român – Consiliul Mondial al Energiei) și Membru de onoare al Academiei de Știinte Tehnice din Ro mâ nia.

Pentru realizările sale deosebite în do meniul învățământului universitar din România, i-a fost acordat titlul de Doc tor Honoris Causa al Universității din Petroșani, al Universității „Ovidius” din Constanța și al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Dumnezeu să-l ierte și să-i dea tihna pe care o merită! n

Call for Papers

The Scientific Journal

Electrotehnica, Electronica, Automatica (EEA)

[Electrical Engineering, Electronics, Automation]

(print ISSN: 1582-5175 and online ISSN: 2392-828X)

is inviting papers for Vol. 64, No. 2/2016.

The issue is scheduled to be published on April 30, 2016.

Last date of submission: March 31, 2016.

An early submission will get preference for the review and publication

process.

Send your manuscript to the editor at:

eea-journal@icpe.ro

For more information, visit the official website of the journal:

www.eea-journal.ro

We are thankful for your cooperation.

Senior Scientist Elena POPA,

Chief-Editor

e-mail: eea-journal@icpe.ro

popa.elena01@gmail.com (for big files up to 15,000 Mb)

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Ministerul Energiei

DR

AGENDA PRELIMINARĂ A CONFERINŢEI:

Acţiuni prioritare privind modificările climatice şi găsirea unui echilibru între elementele esenţiale ale trilemei: securitatea energetică, echitatea socială şi impactul asupra mediului

17 martie 2016, orele 1000-1400 Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

MODERATORI: Dr. ing. Corina POPESCU, Secretar de Stat, Ministerul Energiei Ing. Viorel ALICUŞ, Director General ANRE Dr. ing. Gheorghe INDRE, Consilier CNR-CME

MOTIVAŢIE: Diseminarea conținutului raportului World Energy Trilema Raport CME 2015 Explicarea relevanța indicatorilor energetici din trilema energei Prezentarea și analiza indicatorilor de context din trilema energiei Explicarea rolulului și importanței indicatorilor de context pentru sectorul energei

OBIECTIVE: Prezentarea raportului World Energy Trilema Raport CME 2015 Relevanța problematicii raportului pentru Romania Analiza indicatorilor cheie pentru poziționarea României Impactul utilizării metodologiei de calcul pentru evaluările cantitative ale sectorului

SUBIECTE DE INTERES:

1. Asigurarea securității energetice - prioritate esențială a trilemei, 2. Accesibilitatea energiei pentru diferitele categorii de consumatori 3. Asigurarea infrastructurii necesare funcționarii pieței de energie 4. Strategia si politica energetice ca parte a asigurării echilibrului în trilema energiei 5. Rolul eficienței energetice în asigurarea echilibrului între indicatorii din trilema energiei 6. Finanțarea proiectelor de infrastructura din sistemul energetic 7. Piaţa de energie şi trilema energiei 8. Contribuții ale raportului la dezvoltarea durabilă a sectorului energiei

VORBITORI: 1. Dr. ing. Elena POPESCU, Director General, Directia Energie si Mediu, Ministerul Energiei 2. Prof. dr. ing. VIRGIL MUŞATESCU, Consilier CNR-CME 3. Dr. ing. Ion LUNGU, Presedinte AFEER 4. Dr. ing. Ioan HAŢEGAN, Director Direcţia Tehnică TRANSELECTRICA 5. Dr. ing. Silvia VLĂSCEANU, Director General Executiv ACUE 6. Dr. ing. Alexandru Valeriu BINIG, Partner, Advisory, Ernst & Young SRL (Tbc) 7. Ing. Constantin CĂPRARU, Consilier CNR-CME 8. Reprezentant finanţatori în domeniul energiei

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Energiei; ANRE; ANRM; operatori economici: companii din sectorul energie, petrol, gaze, minerit, mari consumatori, participanţi la piaţa de energie); universităţi (Univ. Politehnica Bucureşti, ASE, UPG Ploieşti, Universitatea din Suceava, Univ. Bucureşti); institute (ISPE, ICEMENERG, INCE, ICPE, ICPE ACTEL); ONG-uri (AFEER, ACUE, IRE, ARBIO, ROWIND); mass-media.

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro