®®

®

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XV, NR. 169, decembrie 2015

Cu ocazia Crăciunului şi a Noului An 2016

Secretariatul Executiv CNR-CME şi Colectivul de redacţie

urează

membrilor Consiliului Director, membrilor individuali

şi colectivi CNR-CME, partenerilor şi colaboratorilor

Cele mai calde urări de sănătate, prosperitate, fericire, bucurii şi succese

în plan personal şi profesional!

Crăciun fericitşi

LA MULŢ I ANI!

în plan personal şi profesional!

®

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 169, decembrie 2015

2 decembrie 2015

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

EDITORIAL

Școlarizarea, califi carea și pregătirea pro fe si onală con ti nuă a inginerilor în domeniul protecției prin relee și al sistemelor de control 2 Education, Qualifi cation and Continuing Professional Development of Engineers in Protection and Control

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

Document de poziție CIGRE cu privire la aplicarea SF6 în reţelele de transport şi distribuţie 5CIGRE Position Paper on the Application of SF6 in Transmission and Distribution Networks

Mecanismul de dezvoltare curată (CDM) și mecanismul pieței pentru combaterea schimbărilor climatice 10CDM and Market Mechanisms for Tackling Climate Change

Transferul de know-how şi inovarea privind sursele regenerabile de energie în Africa 12Know-How Transfer and Innovation in Renewables in Africa

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY

Schimbări climatice: înainte de Conferința de la Paris, UE afi șează o poziție de lider, raportând o reducere cu 23% a emisiilor 18Climate changes: before the Conference in Paris, EU displays a leader position reporting a reduction of the emissions by 23%

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

Decizii principale luate la Adunarea Executivă din 2015 20

2015 EA Principal Decisions

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

Conferința „Romania Gas Conference″ - Sinteza evenimentului 22

The Conference „Romania Gas Conference″ - Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY

Dialog de sufl et cu dl. prof. dr. ing. Vlad Ulmanu - Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești 30

Interview with PhD. Eng. Prof. Vlad Ulmanu - Petroleum - Gas University of Ploiești

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR

Iubim natura și luptăm contra defrișărilor, Proiectul VLER „Să plantăm un pom″ 37

We love nature and we fi ght against deforestation, the FEL project „Let’s plant a tree″

INFO CNR-CME

Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 38

Evenimente organizate în perioada ian - dec. 2016 46

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

decembrie 2015 3

EditorialȘcolarizarea, califi carea și pregătirea pro fe si onală con-ti nuă a inginerilor în domeniul protecției prin relee și al sistemelor de control*)

*) Preluare din revista Electra nr. 278, februarie 2015

Rețelele inteligente, progresul care de termină în viitor modernizarea și in formatizarea rețelei și o penetrare ri dicată a achiziţiei, a procesării da-te lor, a capabilităţilor numerice, a opțiunilor de comunicare, a in ten-sifi cării imagisticii, au deschis noi oportunități cărora specialiştii res-ponsabili pentru protecția prin re le e și sistemele de control (P&C), pre cum și pentru alte sisteme ale cir cuitelor secundare din staţiile e lectrice, vor trebui să le facă față pe viitor.

Pe viitor cerințele postului pentru in-gi nerii P&C vor apărea din mediul de operare în schimbare din industria e nergetică. Dereglementarea pie țe-lor de energie este una dintre ca u ze le primare ale schimbărilor, însă e fectele sale sunt diferite de la țară la ța ră. Mai mult, etapa de dezvoltare a cadrului de reglementare se gă sește într-o fază foarte di fe ri tă în diferite părți ale lumii. De gle men ta rea pune în general presiune pe performanța fi nanciară a com pa ni ilor, în special a serviciilor pu -blice de energie electrică ca re tre bu-ie să-și regândească ac ti vi tatea prin-cipală. Drept rezultat, pot a părea tipuri variate de sub con trac tare și cooperare între par te neri, și eventual activitățile de P&C pot fi împărțite între aceștia. În timp ce fi ecare dintre parteneri se con cen trează pe un anumit do-me niu spe cializat, este normal să ne aș tep tăm ca inginerii din sectorul ser viciilor publice să aibă o imagine de ansamblu în ceea ce privește teh-nologia. Acest lucru poate fi a vantajos luând în considerare ten dințele în care companiile se schim bă în permanență și astfel se așteaptă ca angajații să se a dapteze la situațiile care apar prin în sușirea de noi competențe. Astfel ca pabilitatea învăţării continue este una dintre cerinţele esențiale ale an-gajaților.

Un alt aspect care afectează ce rin-ţele postului este modifi carea teh no-logiilor utilizate. Acest lucru se poa te datora dezvoltării continue a societăţii (informatice), ceea ce im pune nive-luri ridicate privind fi a bi litatea siste-mu lui energetic cât şi si guranţa în alimentarea cu energie e lectrică. Aceas ta antrenează fo lo sirea şi dez-voltarea tehnologiei a vansate de P&C.

Actualmente se pune un accent de-osebit pe conceptul de Reţele In -teligente amintit mai sus. Din pun ctul de vedere al cerinţelor pos tului, acest lucru înseamnă că pe lângă o bună cunoaştere a sis te me lor e nergetice, a protecției prin relee şi a sistemelor de control, vi i torii in gineri trebuie de asemenea să cu noas că bazele comunicaţiilor şi ale in dustriei de comunicaţii.

Datorită varietăţii obiectivelor (pro-iectare, punerea în funcțiune, ex ploa-tarea etc.) şi a organizaţiilor (ser-vicii publice, furnizori etc.) în ca re vor lucra viitorii ingineri P&C, es te o sarcină provocatoare de a se asigura că pregătirea răspunde aş tep tărilor.

Drept rezultat al tuturor fac torilor care afectează pre gă ti rea, trebuie abordate în detaliu câteva teme:

● Se pare ca cei născuţi în perioada de după război 1946-1964 se a propie de vârsta de pensionare în mo mentul de faţă, şi o nouă forță de muncă care să-i înlocuiască nu se găsește încă pe piaţă. Acest lucru a fectează industria în ansamblu şi are în special efecte asupra industriei de servicii publice din moment ce per sonalul a fost angajat o mare pe rioadă de timp într-o companie şi ple carea acestora va conduce la un gol semnifi cativ de expertiză.

● Dezvoltarea rapidă şi im ple men ta-rea tehnologiilor de reţele in te ligente, precum Dispozitivele E lectronice In-teligente (IEDs) pen tru stații electrice au creat o mare ne cesitate pentru dezvoltarea ap ti tudinilor tehnice şi pentru şco la rizare, ceea ce nu era necesar înainte.

● Dezvoltarea sistemelor energetice care include integrarea la scară lar gă a surselor regenerabile de e nergie şi schimbările la cadrul de re glementare pentru a îmbunătăţi fi abilitatea şi siguranţa operaţională în timp ce se menţine fl exibilitatea pe pieţele de energie electrică, au avut un impact major asupra cu noş tin ţelor şi responsabilităţilor forţei de muncă.

Luând în considerare categoriile va-ri ate ale acestor locuri de muncă, şi problemele sau subiectele di fe rite care se intersectează cu do me niul ingineresc al P&C, ni ve lul importanţei acestui tip de cu noş tinţe în cadrul unor domenii di fe rite poate fi estimat în tabelul de mai jos.

O analiză a scos în evidență do -meniile care trebuie a bor date în pregătirea vi i toare a inginerilor P&C:

● Controlul numeric direct;● Identifi carea de noi roluri ale o pe ra-torilor de sistem;● Dinamica şi stabilitatea sistemului e nergetic atât la nivel de transport cât şi la nivel de distribuţie;● Calitatea energiei electrice şi a naliza semnalelor; ● Partea de hardware a sistemelor de transport şi distribuţie şi tre ce rea către module integrate;● Concepte noi în protecţia sis te me lor e nergetice, inclusiv protecţia pe zo ne extinse (wide-area);

4 decembrie 2015

● Analiza economică, pieţele de e nergie și planifi carea;● Probleme legate de me diu şi po li tici economice;● Baza sistemelor de comunicație şi pro cesarea semnalelor.

Raportul oferă de asemenea in -formaţii cu privire la câteva e for-turi educaţionale de formare con-tinuă:

● Disponibilitatea cursurilor şi a ma te-rialelor de instruire● Certifi catele profesionale şi a ca-de mice şi procedurile de cer ti fi care● Recalifi carea forţei de muncă ne-an gajate sau schimbarea locului de muncă

Raportul a examinat în detaliu factorii care determină procesul de pregătire şi a venit cu câteva recomandări:

● Inginerii pentru Protecţie & Control (P&C) ai generaţiei următoare vor tre bui să dobândească aptitudini noi, şi să primească cunoștințele din industrie, ceea ce necesită pla nuri şi programe bine gândite de dez voltare a forţei de muncă pe ca re ar trebui să şi le stabilească fi e care companie care doreşte să-şi păs treze expertiza. Acest proces se va repeta pentru fi ecare «nouă ge ne raţie» ulterioară de ingineri pe mă sură ce tehnologiile continuă să evolueze.

● Planul de instruire şi formare pen-tru P&C ar trebui să fie diferențiat pentru forţa de muncă nouă care in-tră pe piaţa muncii şi forţa de mun că existentă deja angajată în ac tivitatea de zi cu zi. Ar trebui dez vol tate două planuri de educare se pa rate şi diferenţiate pentru cele do uă grupuri.

● Pe măsură ce se extinde procesul de subcontractare, fi ecare proprietar de active ar trebui să găsească o

mo dalitate de a menţine şi de a in-ten sifi ca cunoștințele de bază ale per sonalului său intern important, in clusiv integrând fi nanțarea şi ma na-gementul timpului pentru o astfel de instruire în procesele lor de busi ness, astfel încât riscul de a se ba za pe expertiza unui contractant din afară să fi e administrat în mod adecvat.

● De asemenea este nevoie să se depună un efort mai mare din partea contractanţilor, furnizorilor, consultanţilor şi chiar şi a u niversităţilor pentru a păstra şi spo ri cunoștințele de bază ale per so nalului intern din or ganizaţie pen tru a putea răspunde nevoilor pen tru o expertiză adecvată pentru res ponsabilităţile lor în ciclul to-tal al pro ceselor de inginerie şi operare.

● Trebuie recunoscut faptul că ce-rin ţele din cadrul unui loc de muncă pentru viitorii ingineri P&C necesită un nivel de cunoştinţe obţinut tipic pe parcursul unui master sau a unor cur suri de nivel superior. În orice caz, se consideră că dacă sunt doar ab solvenţii unei licenţe, aceştia vor avea nevoie de o pregătire intensivă su plimentară pentru a–și însuşi ap ti-tudinile necesare.

● Din moment ce universitățile, fur-ni zorii şi organizațiile de consultanţă oferă mai multe programe de in stru-ire şi servicii de formare pe vi itor, focalizarea ar trebui să fi e în drep-tată pe procesul de certifi care atât pentru serviciile de instruire cât şi de formare şi pe metodele de fur ni zare a cunoştinţelor care permit per sonalului care funcționează în ca drul companiei de servicii publice să obţină încrederea unei pregătiri con tinue adecvate.

● Portofoliul programelor de instruire şi formare şi mijloacele pentru o e ducare continuă ar trebui să includă di verse activităţi care variază de la cur suri specializate oferite de către

fur nizori, la o varietate de cursuri scur te sau programe difuzate prin in termediul web-ului furnizate de di-feriți experţi, până la o formare for-mală universitară instrucţională.

● Pregătirea universitară pentru for-ţa de muncă emergentă ar trebui să fi e strâns coordonată cu industria ori de câte ori este fezabilă, pentru a se asigura că procesul de învăţare co-mun se bazează pe cele mai a vansate mijloace de instruire fo lo si te în industrie.

● Lipsa inginerilor P&C poate fi de a semenea acoperită prin angajarea pro fesioniştilor din alte domenii cu tehnologie ridicată (personal mi li-tar în rezervă, ingineri şomeri IT şi con trol) şi instruirea acestora pen tru noul loc de muncă, ceea ce ne ce-sită o identifi care adecvată a pro gra-melor pentru cerinţele privind no ile aptitudini cât şi programe de in struire suport.

● Cunoștințele personalului e xistent care se apropie de vârsta pen si-onării ar trebui reţinute în for mă electronică (Sisteme de Ma na ge-ment al Cunoștințelor, video-uri, documente educative etc.) pre cum şi prin mijloace avansate de software pentru recuperarea a u to mată a cunoștințelor, aşa cum se găseşte în software-ul analizei a u to mate a evenimentelor.

● Impactul social al mijloacelor me-di a şi al forumurilor profesionale a dăugă o nouă dimensiune o por-tunităţii educaţionale prin ex punerea inginerilor P&C la o inte racțiune cu comunităţile prin răspun suri scurte la întrebări rapide for mulate practic, însă această me todă introduce noi temeri în ce ea ce priveşte asigurarea calităţii şi poate da naştere la un risc de responsabilitate.

● Ultimul dar nu cel din urmă con si-de rent, este că ar trebui recunoscut fap tul că personalul tradiţional în nu-măr mic dar înalt califi cat de P&C nu va fi sufi cient pentru a îndeplini toa-te sarcinile pe viitor, astfel încât tre-buie formate echipe cu persoane spe-cializate în anumite domenii pri vind sarcinile de P&C.

Domeniul Inginer de protecţie prin relee (operator)

Inginer de protecţie prin relee (producător)

Inginer de protecţie prin relee (consultant)

Fenomene din sistemul electroenergetic Ridicat Mediu Foarte ridicat

Aplicaţii în schemele de protecţie Foarte ridicat Ridicat Mediu spre ridicat

Partea de hardware şi software a releelor Mediu Foarte ridicat Mediu spre ridicat

decembrie 2015 5

Politici energeticeDocument de poziție CIGRE cu privire la utilizarea SF6 în rețelele de transport și de distribuție*) Peter Glaubitz, Silvio Stangherlin, Jean-Marc Biasse, Falko Meyer, Mathieu Dallet, Mario Prüfert, Ro land Kurte, Toshiyuki Saida, Kyoichi Uehara, Pascale Prieur, H. Ito, E. Kynast, A. Janssen, R. Smeets, D. Dufournet

*) Preluare din revista Electra nr. 274, iunie 2014

Introducere

SF6 este esenţial ca mediu izolant în echipamentul de transport şi de distribuţie şi în concepţia a paratajului electric de conexiuni, da torită ex ce len telor sale proprietăți di electrice de stingere a arcului e lectric, privind trans ferul de căl du-ră şi stabilitatea chimică.

Acest lucru a fost demonstrat cu succes începând cu anul 1960 pentru echipamentul de înaltă ten-siune şi începând cu anul 1980 pentru e chi pa mentul de me die ten siune. Di men siunile echi pa-men tului şi ale apa ra tajului elec-tric de conexiuni s-au redus în mod semnifi cativ odată cu apa-riţia tehnologiei cu SF6. În zilele noastre, tehnologia cu SF6 es-te chiar mai importantă pentru a transporta cantităţi mari de e ner-gie, fo losind un nivel de înaltă ten-siune, mai aproape de utilizatori ca de e xemplu pentru cei din mega o raşe. De asemenea, echipamentul cu SF6 per mite dezvoltarea de a pli-caţii pe plat formele offshore sau în instalaţiile e oliene unde sunt im-pu se dimensiuni şi greutăţi mici.

În ciuda tuturor avantajelor tehnice ale tehnologiei cu SF6, acesta este un gaz cu un puternic efect de se ră care este menționat în Pro tocolul de la Kyoto. Aşadar, SF6 tre bu-ie administrat în cadrul unui ci clu închis, evitând orice eliberare de-liberată în atmosferă. În ultimii 20 de ani, drept consecinţă, s-a de-pus un efort semnifi cativ pentru a re du ce emisiile de SF6. Atenţia pro du cătorilor şi proprietarilor de active s-a concentrat pe găsirea unor mo da lităţi de creştere a

etanşeităţii e chipamentului şi re-du cerea pier de ri lor la utilizarea acestuia.

În ciuda faptului că în ultimii 30 de ani s-au depus eforturi sem ni -fi cative pen tru căutarea de al ter-native la SF6, nicio alternativă vi-abilă din punct de vedere in dus trial la teh no lo gia cu SF6 nu a fost găsită.

Proprietăţi ale SF6

Hexafl uorura de sulf (SF6) este un com pus sintetic care prezintă o com bi naţie unică de proprietăţi fi -zi ce: o mare rigiditate dielectrică, ma re capacitate de stingere a ar cu-lui e lectric (a se vedea Figura 1) şi o performanţă ridicată privind trans-fe rul de căldură, de două ori mai mare de cât cea a aerului.

SF6 este un gaz fără miros, fără gust, fără culoare, nu este toxic, es-

te ne in fl amabil, foarte stabil şi inert la tem pe ratura camerei.

Datorită recombinării spontane, mo lecula este extrem de stabilă chiar şi la temperaturi foarte înalte în plasma ar cului în timpul realizării co mutaţiei.

Avantaje ale tehnologiei SF6

Începând cu anii 1960, Industria Electrică a început utilizarea SF6 în echipamentele GIS (gas insulated switchgear), întreruptoarele GCB (gas circuit breakers), în tre rup-toarele LTB (live tank breakers), întreruptoarele DTB (dead tank breakers), linii electrice GIL (gas in sulated lines), trans formatoare de măsurare de tensiune GVT (gas voltage trans for mers), trans for-matoare GAT (gas insulated trans-formers) , bobine GIR (gas insulated reactors).

Fig. 1 – a) Exemplu de tensiune de străpungere în SF6, în ulei de transformator şi în aer comprimat, într-un câmp electric neuniform (interval sferă – plan) în funcţie de presiune (Kali und Steinsalz), 3, issue 10 [1963] 319.

b) Capacitatea de stingere a arcului cu SF6, amestec 50% aer şi SF6 şi aer pur în funcţie de presiune (Insulating Materials for Design and Engi-

neering Practice, N.Y [1962], p. 116

a) b)

6 decembrie 2015

Tehnologia cu SF6 este versatilă: echipamente cu SF6 sunt în sta ți ile cu izolaţie în aer, în staţiile GIS şi în soluţii combinate de teh no logie, toa te pentru aplicarea în in terior sau exterior, în diferite confi guraţii.

Dezvoltarea cu succes a teh no lo-giei cu SF6 a fost însoţită de dez-vol tarea co respunzătoare şi la aplicarea teh nologiilor, precum pen-tru e chipamentul de tratare a ga-zului, in strumente de măsurare a gazului şi proceduri de manipulare a gazului.

Figura 2 prezintă exemple ale aplicaţiilor.

În industria energiei electrice, SF6 este folosit într-un ciclu închis, şi cantităţi mari se consideră că sunt stocate în echipamente electrice de medie şi înaltă tensiune. Tehnologia cu SF6 oferă avantajele următoare:

- Echipament compact şi de di-men siune redusă;- Economia de teren şi dimeniuni

reduse impuse de celulele stației;- Protecție ridicată a personalului; - Fiabilitate ridicată şi durată ma re

de viaţă a echipamentului;- O integrare uşoară în pe i saj, ceea

ce conduce la o ac cep tare publică ri-di cată;- Construcţie ermetică ce evită pă-

trunderea prafului/ ploii/ sării/ ghe-ței şi condensarea umidităţii;

- Echipament preansamblat ceea ce per mite un timp de instalare mai scurt;- O aplicare simplă pen tru soluţiile

mobile;- Capacități speciale de co mutare

ne cesare la în tre rup toarele de ge-nerator;- Nu apare necesitatea pe ri odică

pentru înlocuirea SF6.

Impactul asupra mediului ambiant

Conștientizarea aspectelor legate de mediu a crescut în mod sub stan-ţial pe parcursul ultimilor zeci de ani. Începând cu 1997 gazele sin-tetice fl u orate precum SF6 sunt ga ze cu efect de seră menţionate în Pro-to co lul de la Kyoto.

În prezent, ponderea SF6 la efectul to tal antropogenic de gaz de seră es te aproximativ în jur de 0,1%.

Efectul gazelor de seră se pune în evidenţă prin Potenţialul de În-căl zire Globală (GWP). Calculul se bazează pe comparaţia cu CO2 (de exemplu GWP de CO2 este 1). În ceea ce privește SF6, ab sor b ția sa puternică infraroşie şi pe rioada mare de existență în me diu conduc la o valoare GWP de 22.800 pe o perioadă de peste 100 de ani.

Comutările cu curent electric ma-re precum în întreruptoarele de li-nie pot genera produse de des com-

punere. Unele dintre a cestea sunt fl uorocarboni (de e xempu CF4, C2F6, C3F8), care sunt bi ne cu nos cute ca gaze de se ră. În cazuri foarte ra re arcul e lectric poate de termina fun-cţi o narea valvelor de siguranţă ceea ce conduce la e liberarea de SF6 şi a pro duselor sa le de descompunere în me diul înconjurător.

SF6 şi produsele sale de des com-punere din aplicaţiile în e chi pa-men tele electrice nu con tri bu ie la distrugerea stratului de ozon stra-tosferic, pentru că acestea nu con-ţin clor şi nici brom.

Sănătate şi siguranţă

SF6 nu este toxic. Cu toate acestea, nu susţine viaţa din moment ce nu conţine oxigen. Deoarece gazul este mult mai greu decât aerul, în condiţii de amestec insufi cient cu aerul, ga-zul are o tendinţă de a se acumula la niveluri scăzute. Zone sub nivelul pă mântului, slab ventilate sau neven tilate (de exemplu cabluri mon tate în ţevi, canale, gropi de inspec ţie, sisteme de canalizare), pot conţine un nivel ridicat de con-cen tra ţie SF6. Personalul trebuie să fi e conştient de pericolul asfi xierii în astfel de locuri.

În cazul manipulării incorecte a ga-zu lui sau în caz de incertitudine, incintele cu echipamente cu SF6 pot conţine o cantitate reziduală de

Fig. 2 - a) 220kV GIS pentru Transelectrica, substația Brazi Vest, România b) Întreruptor cu circuit pe gaz de tip hibrid de 550kV pentru substația CEPCO Seibu, Japonia

c) Transformator de tensiune gaze de 245 kV

a) b) c)

decembrie 2015 7

SF6 şi nu ar trebui intrat în acestea fără o ventilare adecvată şi fără echipament de protecţie a per so na-lu lui.

Operaţiile de comutare cu cu-renţi electrici mari precum în în-tre rup toarele de linie pot genera până la câteva procente din produsele de des compunere. Unele dintre acestea sunt SF4, SOF2, SO2F2, HF şi SO2, ca re sunt binecunoscute ca fi ind to-xice şi corozive. Totuşi, „sisteme de recuperare” SF6 şi proceduri de tratare au fost dezvoltate pe par-cur sul ultimelor perioade pen tru se pararea produselor de des com-pu nere gazoase şi pen tru a pregăti SF6 pentru re u ti li zare. Procedurile de tratare sunt de asemenea dis-po nibile pen tru a îndepărta pro du-se le de des com pu nere solide, în spe cial pulberile care conţin fl uor şi a le elibera în anumite condiţii.

Sunt impuse precauţii specifi ce în momentul intrării în sala e chi pa-men telor electrice după scă pă rile de SF6 datorită apariţiei foar te rare de foc extern sau arc electric intern.

Conceptul ciclului închis şi im-ple mentarea sa în Standarde

Industria energiei electrice a fost foar te activă în ultimele do uă de-cenii în ceea ce priveşte re du ce-rea emisiilor de SF6. SF6 este tra-tat într-un ciclu închis, închis în e chipament şi nu este eliberat în me diul înconjurător. Procedurile de pro iectare şi procedurile de u tilizare a SF6 au fost dezvoltate pen tru a ajunge la un mod efi cient de a ob-ți ne un produs electrotehnic cu emisii foarte scăzute. CIGRE şi-a a sumat rolul de leader în crearea şi dezvoltarea cadrului teh nic şi cu privire la utilizarea şi ma nipularea SF6 într-un ciclu închis.

Actualele echipamentele de tensiune me die sunt sisteme sub presiune etanşe, în timp ce echipamentele de tensiune înaltă includ sisteme în chise sub presiune care necesită o tratare foarte limitată a SF6. In-stru mente de ultima generaţie per-mit verifi carea cu uşurinţă şi cu rapiditate a calităţii SF6. Acestea au un mic compresor pentru a pom pa înapoi mostra de gaz în com par ti-mentul de gaz.

În prezent este în curs de pregătire „Ghidul pentru minimizarea folosirii SF6 în timpul testului de rutină a e chipamentului electric”. Dat fi ind fap tul că rata emisiilor de SF6 în tim pul producţiei, inclusiv punerea în funcţiune pe şantier, a fost es-ti mată recent a fi în procent de la 1% la 3% a masei de SF6 blocată în e chipament electric, obiectivul este de a stabili dacă încă mai există un po tenţial practic pentru obţinerea unei reduceri a emisiilor de SF6.

Reglementări Protocolul de la Kyoto a determinat pre ocupările reglementatorilor din în treaga lume. S-au impus trei a bordări: reglementări cu pri vire la mo nitorizare şi res tric ţionare, taxe pen tru SF6 şi a corduri voluntare sau programe de parteneriat. Un e xemplu tipic de reglementare cu privire la mo ni torizare şi res-tric ţi o na re este Re gulamentul European 842/2006 ca re introduce cerinţe minime cu privire la anumite gaze cu efect de seră cu fl or, inclusiv SF6. Re cuperarea trebuie să se realizeze de personal autorizat, echipamentul trebuie să fi e etichetat corespunzător şi cantitatea gazelor cu fl or produse, importate şi exportate trebuie să fi e raportate anual. Regulamentul 842/2006 va fi înlocuit de către re-gu lamentul 517/2014 care a fost aprobat de către UE în aprilie 2014, a intrat în vigoare la data de 9 iunie 2014 şi este valabil începând cu 1 ianuarie 2015. Din moment ce acest re gulament se aplică în principal la HFCs pentru refrigeratoare, e chi-pa mentele electrice cu SF6 vor fi afectate de măsuri suplimentare, cu obiectivul de evitare a emisiilor.

Fig. 3 - Emisiile de SF6 în timpul producerii şi exploatării de echipament electric în Japonia.

Fig. 4 – Comparaţie între echipament electric izolat cu aer la tensiune medie (echipamentul mai mare în partea stângă a fi ecărei

imagini) şi aparataj electric SF6 (echipamentul mai mic în partea dreaptă a fi ecărei imagini). Aparataj electric de 24 kV (imaginea

din stânga), aparataj electric de 36kV (imaginea din dreapta)

8 decembrie 2015

Pe de altă parte, Australia este un exemplu tipic de taxare a SF6. O taxă de import, bazată pe masa e chivalentă de CO2, a fost introdusă în 2012. Agenţia pentru Protecţia Me diului a Statelor Unite (US EPA) aplică un cod voluntar de practică şi un parteneriat voluntar cu in dus-tri ile ca un instrument major pen tru reducerea emisiilor de gaze cu fl or; în Japonia, acordul voluntar şi ac ţi-u nile de loialitate implică:- Stabilirea de ţinte pentru emisiile

to tale;- Implementarea de măsuri pentru

a atinge acestei ţinte;- Urmărirea progresului pentru

a tin gerea standardelor stabilite de că tre Consiliul Structurii Industriale; şi- Stabilirea țintelor revizuite odată

atinse.

Alternative la tehnologia de SF6

Tehnologiile privind echipamentele izolate în vid sau cu aer sunt deja disponibile pe piaţă ca alter na tivă la SF6 la tensiunea medie, până la 52 kV. Dat fi ind faptul că echipamentul fără SF6 are ne vo ie de mai mult spa ţiu decât echi pamentul SF6, u tilizatorii pot selecta tehnologia ca re se potriveşte cel mai bine ne-vo ilor lor specifi ce şi criteriilor de e valuare. Problema critică este de a proiecta un echipament fără SF6 , pen tru un scop general, cu aceeaşi per formanță, funcţionalitate şi com pac tare ca şi echipamentul SF6, așa cum a fost clar indicat în Figura 4.

Diferenţa mare în mărime, greutate, pre cum şi compactarea ridicată a echipamentului asigură faptul

că tehnologia cu SF6 va continua să joace un rol esenţial chiar şi la Tensiunea Me die, de până la 52 kV.

Primele aplicaţii ale unui întreruptor ba zat pe tehnologia de vid sau de CO2 au fost instalate în domeniu pen-tru a câştiga încredere în aplicarea noii tehnologii la un nivel de înaltă tensiune între 72,5kV şi 170 kV.

Cu toate acestea, GWP doar al SF6 nu es te adecvat pentru a mă-sura impactul a supra mediului al echipamentului de e nergie electrică ba zat pe tehnologia cu SF6. Im-pac tul asupra mediului al ori cărei aplicaţii specifi ce ar trebui e valuat şi comparat folosind abordarea e valuării duratei de viaţă LCA (Life Cy cle Assessment) aşa cum este re-gle mentată de ISO 14040.

Performanţa de deconectare a în tre ruptoarelor circuitelor de înaltă ten siune

Dezvoltarea întreruptoarelor cu ca-pa cităţi mai mari de întrerupere şi de cu rent electric de sarcină mai mare a fost promovată în a plicaţii cu medii de în tre rupere di fe rite odată cu creșterea tensiunii no mi-nale a sistemelor electrice. În tre-rup toarele cu ulei mult şi cu ulei pu ţin au constituit o tehnologie de vârf până în 1970, la tensiuni de pâ nă la 145 kV. La tensiuni de 245 kV au fost dezvoltate în treruptoare cu ulei cu două camere de stingere şi întreruptoare de 420 kV cu patru ca mere de stingere; la nivelul EHV au fost înlocuite cu întreruptoare cu aer comprimat. Întreruptoarele cu aer comprimat pentru tensiuni no-mi na le 800 şi 1200 kV necesită zece

sau chiar douăsprezece camere de stin gere în serie pe pol. Măsurile de reducere a zgo motului erau ne ce-sare la momentul în care aerul com-pri mat folosit pentru în tre rupere era eliberat în atmosferă.

Întreruptoarele cu aer şi cu ulei au fost pro duse până în 1980, când producţia s-a orientat către în-treruptoarele care au folosit he xa-fl uorura de sulf (SF6). În 1970, EPRI a făcut o investigaţie de mare an-ver gură a performanţei în tre ruperii cu gaze diferite şi amestecuri de gaze şi a ajuns la concluzia că SF6 este cel mai bun mediu de în tre-rupere pentru în treruptoarele de înaltă tensiune. În special, ca-pa citatea termică de în tre ru pere (condiţia întreruperii pe linie scurtă cu o impedanţă de defect a liniei de 450 ohmi) folosind un întreruptor de tipul cu presiune dublă, cu un amestec de SF6 (50%) și N2 (50%) şi CF4 pur a fost de dusă ca fi ind 71% şi respectiv 53% com parabil cu cea a SF6 la o presiune similară.

În fi gura 5 se prezintă capacitatea de întrerupere a întreruptoarelor cu SF6 pen tru o cameră de stingere a depăşit pe aceea a întreruptoarelor cu aer com pri mat în jurul anilor 1970 şi a avansat în mod semnifi cativ în anii 1980 şi 1990. Întreruptoarele cu SF6 la 245 kV- 40 kA şi 300 kV -50 kA cu o singură cameră de stin-gere au fost dezvoltate la începutul anilor 1980, urmate mai târziu de în tre rup toare cu o singură cameră de stingere de 420 kV şi 550 kV- 63 kA şi 800 kV; întreruptoarele de 1100 kV şi 1200 kV cu două camere de stingere pe pol au fost realizate la jumătatea anilor 1990. Pro dusul cu un grad ridicat de siguranţă şi compact a permis ca întreruptoarele cu SF6 să fi e dominante pe toată ga ma ten siunilor de transport. Nu-mărul redus al camerelor de stin-gere determinat de teh nologia cu SF6 duce la un impact mai scăzut asupra mediului înconjurător.

Recent, tehnica cu autosufl aj u tilizată la înteruptorul cu SF6 duce la energii de o perare mai scăzute şi, prin urmare, la o fi abilitatea mai ma re.

Fig. 5 -Capacitatea de întrerupere a întreruptoarelor cu aer comprimat, vid şi cu SF6 pe o cameră de stingere.

decembrie 2015 9

Întreruptorul de înaltă tensiune cu vid, de ultimă generaţie, a apărut pe pia ţă pâ nă la tensiuni de 145 kV deşi ca pa ci tatea sa la curent electric de sarcină es te limitată undeva în jur de 2.500 A. Ar tre bui reţinut că tensiunea de ţi ne re a vi dului, pentru intervale mari nu creşte li near cu distanţa, în timp ce ri gi ditatea di-electrică a SF6 creşte în mod linear cu distanţa şi cu presiunea. Mo ti-vele iniţiale pentru ca utilităţile să fi e interesate de întreruptoarele cu vid sunt ca pacitatea acestora de a fun cţiona frec vent şi nivelul redus al operaţiunilor de mentenanţă pe durata lor de viaţă pre cum şi ab-sen ţa SF6. Utilizatorii potenţiali ur-măresc problemele care privesc fun cţionarea în circuitele ca pa citive şi performanţa dielectrică. Cu toa te acestea, supratensiunile la ruperea de cu rent electric şi producerea de ra ze X nu sunt o problemă pentru ten siunea no mi nală de până la 145 kV.

Amestecul de gaze precum SF6/N2 şi SF6/CF4 a fost utilizat la întreruptoare pentru a plicaţiile la o temperatură ambientală scăzută (mai puţin de -40˚C) pentru a e vita lichefi erea SF6 care duce la o ca pa-ci tate de întrerupere redusă. În mo-mentul în care sunt folosite aceste a mestecuri de gaze, capacitatea de în tre rupere este în general mai re-

du să cu un domeniu de rupere, de exemplu, ca pacitatea de ru pe re la scurtcircuit a unui întreruptor de 50 kA cu SF6 pur ar putea fi denominată la 40 kA sau la mai pu ţin în funcţie de amestecurile de gaze şi de pro-iectarea în treruptorului. În plus, capacitatea de în trerupere di e-lec trică la curenți mici ca pa citivi es te, de asemenea, denominată a proximativ cu un domeniu de ten-si une; de exemplu, capacitatea de în trerupere a unui înteruptor de 245 kV cu un SF6 pur ar fi coborâtă la 170 kV cu amestecuri de gaz.

Ar trebui reţinut faptul că, ca pa-citatea de întrerupere cu alte ga-ze precum CO2, N2 şi aer (la o presiune similară ca şi SF6) es te mult inferioară întreruptoarelor cu amestec de gaze care includ SF6. Prin ur mare aceste medii de în tre-ru pere con duc la întreruptoare mai mari (adesea cu multe camere de stin gere) cu o pre siune mai ri di cată a gazului care im pu ne fo lo si rea unei energii mai mari a me ca nismului de operare şi rezultă într-un impact mai ri di cat asupra me diului în con-jurător.

Concluzii

În ultimii 50 de ani, tehnologia cu SF6 s-a bucurat de o dez vol-tare i mensă da to rită unei ri gi dități

e lectrice excelente şi a proprietăților de stingere a ar cu lui electric ale ga-zului, fără un echivalent com pa ra-bil pentru moment. Acest lucru a permis pro iectarea şi producerea u nui e chipament extrem de com-pact cu o utilizare optimizată a ma terialului, cu un mare grad de fi abilitate şi si gu ran ţă, pericol mi-nim de incendiu şi o dis po ni bi li tate ridicată.

Cu toate aceste avantaje, SF6 este un gaz de seră puternic, care es-te menţionat în Pro tocolul de la Kyoto. Drept consecinţă, In dustria Electrică și Electrotehnică au depus un efort imens în ceea ce pri veş te dez voltarea şi implementarea cu res ponsabilitate a aplicaţiei cu SF6 în reţelele de transport şi distribuție.

Pe parcursul ultimilor 15 ani, au fost dez voltate concepte în cadrul CIGRE pen tru a păstra SF6 într-un ci clu închis, evitând orice emisie de liberată în mediul în con ju rător. Aceste concepte au fost in tro duse în Standardele IEC şi IEEE şi vor fi a doptate peste tot la nivel global. Ac centul se pune pe implementarea sus tenabilă a echipamentului de ultimă ge ne raţie şi a celor mai bune practici cu pri vire la tra ta rea SF6.

Protocolul de la Kyoto a determinat, de a semenea, implicarea re gle-men tatorilor şi la nivel global au fost dezvoltate trei abordări: re gu-la mente cu privire la mo ni torizare şi restricţionare, taxe pe SF6 şi acorduri voluntare, cât şi pro gra me de parteneriat. Pe de cealaltă parte, pro du că torii de Echipament Electric ca ută în con tinuare alternative la teh nologia SF6 şi se angajează să pu nă la dispoziție orice în locuire vi-a bilă din punct de vedere in dus trial. Cu toate acestea, tehnologia SF6 va ră mâne esenţială pentru reţeaua de trans port şi distribuţie până la gă si-rea unei noi tehnologii.

Fig. 6 - Dispozitiv de comutare în vid la nivelul de transmitere

10 decembrie 2015

Mecanismul de dezvoltare curată (CDM) și mecanismul pieței pentru combaterea schimbărilor climatice*) Joan MacNaughton, Vicepreşedinte al Panelului la Nivel Înalt privind Dialogul Politicii CDM (Marea Britanie), Consiliul Mondial al Energiei

Aş dori să încep prin a vă oferi un răspuns diferit la întrebarea privind valoarea economiei. Am lucrat 5 ani ca Director General pentru Energie în Marea Britanie. Una dintre frus-tră rile noastre continue a fost că nu am putut convinge niciodată Tre zoreria statului că guvernul tre-bu ie să joace un rol în fi nanţarea infrastructurii sau în transformările majore ale tehnologiei. Aceasta s-a ba zat pe o teză falsă între ceea ce ar trebui să facă pieţele şi guvernele. Ne confruntăm în momentul de faţă cu una dintre cele mai stringente pro bleme posibile şi nu mai putem aş tepta înainte de implementarea unei campanii concentrate pentru a avea acest tip de gândire în ca drul di alogului. Aş dori să fac un apel per sonal la aceia dintre dum nea-voas tră care activează în mediul de busi ness pentru a înştiinţa gu ver-ne le dumneavoastră privind aceste pro bleme înainte de COP21.

Consider că Mecanismul de Dez-vol ta re Curată (CDM) reprezintă o problemă im portantă pe care ar trebui să o abordăm cu toţii. Nu cred că ar tre bui s-o ignorăm cu toţii. Cu toa te

acestea, cred cu putere în sus ţi ne rea oricărui mecanism care fun cţi onează.

Pieţele de carbon

Pieţele de carbon trebuie să joace un rol important. Acestea permit na ţiunilor să-şi îndeplinească o bie c-ti vele de reducere a emisiilor în tr-un mod fl exibil şi efi cient din punct de ve dere al costului. Aceştia ar trebui să permită prin ur mare obiective de di minuare mai ambiţioase. Suntem de parte de îndeplinirea obiectivului de 2°C și trebuie să ne amintim că, chiar și îndeplinirea acestui obiectiv nu ne scutește de provocările pri-vind administrarea impactului schim bă ri lor climatice.

În ziua de astăzi, prin intermediul CDM, au fost emise 1,5 miliarde cer-ti ficate pentru reducerea de emisii (CER), care economisesc probabil în jur de 1 miliard de tone de CO2. În ţările în curs de dezvoltare, CDM au avut capacitatea de a realiza po-ten ţialul pentru diminuare în moduri a decvate contextului lor naţional. Multe ţări fac pregătiri pentru pieţele de carbon, iar China, de exemplu, şi-a luat angajamentul de a adopta o schemă naţională de ETS (schemă de tranzacționare a emisiilor), până în 2016. În plus, CDM a mobilizat in vestiţii semnifi cative în sectorul pri vat de cel puţin 215 miliarde $. Acestea sunt comparate cu intenția Fon dului Verde pentru Climă, ca re și-a propus de a mobiliza 100 mi li-ar de $ pe an până în anul 2020.

Reforma Mecanismului de Dez-vol tare Curată

Totuşi, există unele preocupări ma-jore în ceea ce priveşte CDM şi a nume onestitatea sa privind me-diul, efi cienţa proceselor şi a gu-

ver nanței, care a fost percepută ca fi ind înceată, opacă şi foarte mult po litizată. Drept rezultat, multe per-soa ne şi-au pierdut interesul pentru acestea.

ONU a creat un Panel la Nivel Înalt privind Dialogul Politicii CDM în 2012. Ra portul său a fost pregătit înainte de evenimentul organizat la Doha şi a inclus 51 de recomandări din 12 zo ne care să se adreseze crizei pe pie ţele internaţionale de carbon şi să facă CDM adecvate pentru viitor. S-a observat în special, o nevoie de a asigura o stabilitate a pieţei, de a se adapta la noi condiţii, de a a dopta reforme operaţionale şi de a în tări guvernanța.

În ceea ce priveşte nevoia de a asigura o stabilitate a pieţei, am apelat la părţile de negociere de la DOHA pentru a face demersuri con cre te în vederea abordării a cestei pro bleme prin a permite unei mari va rietăţi de entităţi să a chiziţioneze cer tifi cate pentru re-du cerea de e misii, care ar putea ajuta la creş te rea preţurilor. În mod pa ra do xal, a fost părerea Alianţei Small Is land States care s-au împotrivit acestui fapt, ceea ce este de neînţeles.

În ceea ce priveşte standardele, am recomandat să se acorde o a tenţie de osebită dezvoltării de stan d ar de. Acele standarde ar tre bu i să an ticipeze nevoile ori-căror me ca nis me care se ba zea-ză pe piaţă. Acestea ar trebui co relate cu alte me canisme care se bazează pe pia ţă în jurul unor fun cţii comune şi să sta bi leas că un registru comun ca re în re gis-trează efectiv rezultatele di mi-nuării şi care evită dubla con to -ri zare. În final, a fost necesar să

*) Preluare din Al 4-lea Forum European al Energiei – Paris 12 - 13 martie 2015, „În drum spre COP21 – Acţiuni efi ciente împotriva schimbărilor climatice”

decembrie 2015 11

se îm bunătăţească angajamentul de reglementare şi eforturile de a mer ge mai departe.

Fondul Verde pentru Climă

Panelul a cerut, de asemenea, o im-ple mentare rapidă a Fondului Verde pen tru Climă (FVC). Standardele şi metodologiile dezvoltate în ca drul CDM ar putea fi folosite pen tru facilitarea implementării ac ti vi tăţilor de diminuare susţinute de că tre FVC. Ne găsim într-o situaţie Catch 22. Părțile de la masa negocierii nu sunt pregătite pentru a depune eforturi semnifi cative în ceea ce priveşte stabilizarea pieţei de CER pentru că aceştia nu sunt încrezători că CDM vor avea un rol major după 2020. Unele ţări s-au angajat într-o achiziție voluntară de CERs, însă nu s-a observat un interes major pentru a constitui un fond. O mare parte dintre ţări care şi-au arătat in teresul de a participa la acest fond sunt e uropene. Totuşi, acestea au propus deja un nou mecanism de piaţă pentru în locuirea CDM. Este greu de conceput în ce mod acest mecanism nou de pia ţă este diferit de un mecanism CDM adaptat şi îmbunătăţit. Foarte interesant pen tru comunitatea de business este fap tul că am putea vedea o înclinație că tre abordări mai vaste îndreptate că-tre sector mai degrabă decât abordări individuale bazate pe proiect. Acest lucru poa te fi valoros în abordarea problemei le gată de emisiile de carbon. Aș dori să recomand mediului de business să spri-ji ne nevoia unor abordări sectoriale la ni vel mondial care să trateze problema com petitivităţii sau a emisiilor de carbon.

În ceea ce priveşte problema guvernanței, Comitetul Executiv nu a adoptat unele din tre reformele noastre în aceast do-meniu, ceea ce este regretabil. Dacă toate recomandările noastre ar fi fost abordate, CDM ar fi putut foarte bine să con stituie o parte importantă a acţiunii co lective post-2015.

Concluzii

În ceea ce priveşte aşteptările de la acordul de la Paris, sunt necesare stan darde minime pentru a asigura o

integritate a mediului. Întrebarea re-a lă este cum pot fi acestea defi nite, aplicate şi monitorizate. Raportarea şi în registrarea prin intermediul unor re gis-tre la nivel internaţional şi naţional sunt cu siguranţă necesare. Defi niţii co mune prestabilite sau reguli ale mo de lelor ar putea încuraja conexiunea cu viitoarele acţiuni întreprinse la nivel na ţi onal. Re-gu lile de aplicare ar trebui să se plaseze în afara acordului principal – acestea nu ar trebui să se negocieze de că tre toate păr ţile. În fi nal, prevederile ar trebui să per mită ţărilor să transfere por ţiuni ale INDCs ale lor către alții pen tru a fi utilizate în conformitate. Men ţi o na rea acestui lucru în Acordul de la Paris ar putea avea o sem ni fi caţie imensă sim-bo lică – şi practică – în în ceperea acestui proces.

Conexiunea este în interesul tuturor, in-clu siv al companiilor. Avem nevoie de fl e xibilitatea pe care o oferă această co-ne xiune, din moment ce unele ţări vor fi capabile de a se mişca mai rapid. Ar tre bui să învăţăm din experienţa CDM. Per sonal, consider că ar trebui să re for-măm CDM – nu este chiar atât de im-per fect încât să nu poată fi reformat. Şi ar putea oferi rezultate mai rapide decât un mecanism nou. Iniţiativele stra -tegice majore au nevoie de mai mult timp pentru a putea prinde viteză şi au întotdeauna unele consecinţe ne in ten-ţi onate. Acestea necesită în tot deauna acţiuni de remediere din mo ment ce sunt im plementate. Luând-o de la capăt, este pu ţin probabil să avem acest drept într-o perioadă scurtă de timp. Lumea este plină de exemple care ne indică motivul pentru care acestea nu vor funcţiona. Totuşi, dacă ar apărea un me canism plauzibil, l-aş susţine.

În fi nal, consider că este nevoie de depolitizarea implementării. Aceasta este probabil cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o din CDM. Sper că părţile, ca re activează toate în mediul politic, vor re cunoaște acest lucru şi vor înţelege că tre buie să-şi acorde cea mai bună şansă de a-şi îndeplini angajamentele printr-o abordare efi cientă şi de business faţă de im-plementare.

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

12 decembrie 2015

Transferul de know-how şi inovarea privind sursele regerabile de energie în Africa*) Michael Franz, Senior Energy Advisor, EU Energy Initiative-Partnership Dialogue Facility (Belgia)

*) Preluare din Al 4-lea Forum European al Energiei – Paris 12 - 13 martie 2015, „În drum spre COP21 – Acţiuni efi ciente împotriva schimbărilor climatice”

Introducere

UE Energy Initiative - Partnership Dialogue este un in stru ment al Inițiativei UE privind Energia care a fost înfi ințat în 2005 de către statele membre UE şi de către Comisia Europeană. Acesta oferă consultanță de tip politic şi strategic, dialog, şi susţinere pentru dezvoltarea pie-ţei de energie în ţările în curs de dezvoltare. Este un organism mul-ti-donator găzduit de către or-ga ni zația germană (GIZ) şi oferă susţinere la peste 80 de activităţi în peste 20 de ţări şi regiuni.

Reprezintă o conexiune a o biec tivelor cu care avem de-a face în cooperarea internaţională privind e nergia. În primul şi în primul rând, trebuie să închidem golul de acces la energie – 600 de milioane de oameni nu au acces la energie în Africa, un număr care continuă să crească. Dorim să obţinem o a limentare cu energie stabilă, la un preț accesibil, adecvat din punct de ve dere social, şi durabil din punct de vedere al mediului în timp ce, în acelaşi timp, abordăm schimbările cli matice în primul rând dintr-un unghi al diminuării acestora dar şi din punct de vedere al adaptării. Ne confruntăm cu o schim-bare a paradigmelor într-un context

glo bal mai larg cu o schimbare de la co o pe rarea privind dez voltarea, la una din pieţele vi i toare de dezvoltare. Sco pul este de a dezvolta si tu aţii avantajoase pen tru toți.

Prezentarea mea se va concentra pe perspectiva ţărilor în curs de dez voltare, în special cele din Africa Subsahariană care refl ectă ex perienţa mea. Va refl ecta de a semenea contribuția din partea par-tenerilor noştri, a părţilor in te resate şi a benefi ciarilor.

Voi lansa un număr de întrebări, şi anume:

- Pieţele de energie din surse re-ge nerabile în contextul dezvoltării: ce fel de cunoştinţe sunt implicate?

- Cum realizaţi tran sfe rul de know-how?

- Ce pieţe şi ce modele de busi ness inovatoare ar trebui ur ma te?

- Cum putem stimula pieţele şi transferul de know-how?

Defi nirea conceptului şi trans fe-rului de Know-How

Există o tendinţă de a reduce know-how la tehnologie. Totuşi, sco pul nostru este de a transforma o -portunitățile în acţiuni de suc ces atât la etapa dezvoltării pro iectului cât şi la etapa o peraţională. Barierele e senţiale apar în timpul etapei de dez voltare a proiectului, în special în etapa de început a dezvoltării pro-iectului. Conceptul de Know-how acoperă de asemenea un număr de elemente diferite: know-how pri vind politicile şi regulamentele, know-how privind managementul şi tehnologia, cunoştinţe în ceea ce priveşte

pieţele locale, şi know-how privind fi nanţarea.

Abordarea tradiţională a transferului de know-how este de a oferi trai-ning, care se concentrează de obicei pe tehnologie. Acest lucru poa te fi util doar dacă există o ce re re reală şi o aplicare potenţială a acelor cunoştinţe. Ideal ar fi ca transferul de know-how să se re a lizeze prin „a face afaceri”. Și anume, ar trebui să existe un par teneriat real şi o dezvoltare co mună reală mai de-gra bă decât o sim plă achiziţie de echipament şi ser vicii. Transferurile de know-how se pot face pe mai mul te direcţii: Nord-Sud, Sud-Sud sau Sud-Nord. Ceea ce este necesar, sunt o portunităţile actuale de a face afaceri. Toate aceasta ridică dilema “oul-și-gaina” în care transferul de know-how implică parteneriatele în a faceri, şi aceste afaceri se pot fa-ce dacă există deja un know-how.

Alegerea pieţelor şi a modelelor

Pentru a ilustra acest fapt, voi face referire la exemplul segmentelor din piaţa de energie în ţările în curs de dezvoltare. Până în ziua de astăzi, 90% din consumul de e nergie din Africa este înregistrat de gospodării pentru gătit. Nu e xistă o singură piaţă de energie din sur se regenerabile ci diferite segmente ale pieţei de energie în ca re tehnologiile privind energia din sur se regenerabile, pot fi folosite. Acele segmente sunt diferențiate de regulamente, de modele de busi-ness şi de jucători care le aplică.

Sunt disponibile trei opţiuni pen tru electrifi carea zonelor ru rale: con-stru irea unei reţele, con stru irea unei mini-rețele sau con stru irea unui sistem separat.

decembrie 2015 13

Când vine vorba despre energia din surse regenerabile la me zo scară (on-grid), modelul de busi ness relevant este acela al pro du cătorului independent de energie. Regulamentele cele mai im-por tan te sunt tarifele feed-in, iar teh-no logiile relevante de energie din surse regenerabile includ panourile fotoelectrice solare, biogaz şi hidro mici/mi ni. Pregătirea pieţei este săracă în ce ea ce privește regulamentele, însă ex trem de ridicată fără regulamente.

Când vine vorba de mini-rețele (off-grid), modelele relevante de business includ mini-utilități private sau hibride public-private (pentru generare sau distribuţie). Regulamentele esențiale sunt permisele, licenţele, cele legate de conectările la reţea şi tarifele. În ziua de astăzi mini-rețelele sunt conduse de companiile de utilităţi publice însă este puţin probabil ca acestea să conducă mii de asemenea re ţele. Va fi prin urmare necesar să se atragă investiţii private, însă aceasta va necesita un cadru de reglementare ex-trem de stabil şi un sistem de ta ri fare. Doar Senegal şi Tanzania au regulamente relevante în piaţă.

Când vine vorba de sisteme distincte (off-grid), modelele principale de business sunt sisteme de comerț în de taliu sau pla tă pe măsura efectuării o perațiilor, iar regulamentele esenţiale sunt standardele echipamentelor. Pre gă tirea pieţei este destul de ridicată şi aceasta este o zo nă care se dezvoltă des tul de rapid.

Stimularea pieţelor şi a trans ferului de know-how

Factorii de succes pentru dezvoltarea pie ţei de energie includ fi nanțarea, de-şi din experienţa noastră, am ob ser-vant că aceasta vine la fi nal. Înainte de toate, este necesar să avem o po litică adecvată şi un cadru de re gle men tare

deja instalat. Know-how-ul şi aptitudinile sunt de asemenea ne ce sare, împreună cu modelele de busi ness şi cu proiectele. Dacă nu avem proiecte bancabile, transferul de know-how şi investiţiile nu vor avea loc.

Putem susţine dezvoltarea pieţei de energie printr-un suport de con sul tan ţă, prin educare şi training, prin dez vol tarea reţelei (formate de tip match making şi B2B), granturi, echitate şi îm prumuturi şi diminuarea riscurilor.

Abordarea noastră faţă de transferul de know-how se bazează pe relansarea dez voltării piețelor prin furnizarea de ra poarte ale pieţelor, pe segmente spe-ci fi ce de piaţă şi pe oportunităţi, pe i dentifi carea oportunităților concrete pen tru proiecte, oferind susținere po-li tică rapidă, matchmaking şi B2B şi suport de consultanță privind pre gă tirea şi fi nanţarea proiectelor.

Concluzii

Mesajele mele esenţiale includ nevoia de a concentra eforturile de susţinere pe segmentele de piaţă inovatoare şi pe modelele de business. În acest mod, ne putem asigura că benefi ciile sunt în mare parte împărtăşite. Transferul de cunoștințe este constituit din multe e lemente diferite şi nu numai din teh no-lo gie. Transferul de cunoștințe poa te fi cel mai bine obţinut prin „a face afaceri”, fi ind necesare modele di fe ri te inovatoare de business în diferite segmente ale pie-ţei de energie.

Absorbţia şi - în fi nal - transferul de cunoștințe implică folosirea unor factori mul tipli de succes în acelaşi timp. În cele din urmă, dezvoltarea pieţei, tre buie să fi e stimulată în mod activ, cu mecanisme de susţinere multiple. Toate acestea im-plică bineînţeles efort continuu!

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

14 decembrie 2015

Perspectivele post-Kyoto ale sectorului privat din SUA*) Barry Worthington, Director Executiv al USEA (United States Energy Association)

SUA a experimentat temperaturi record scăzute în toată ţara în iarna aceasta. Evident că aceia dintre noi implicați în schimbările climatice la un nivel profesional cunosc că o iarnă neobişnuit de rece sau o vară ne obişnuit de caldă nu indicată o ten dinţă pe termen lung. Totuşi, pen tru cei care activează în sfera po litică, care lucrează având un fo-cus pe termen scurt, o iarnă rece poa te deveni enorm de importantă.

Este o onoare să mă afl u la acest eveniment. Veţi putea observa di-ferenţele foarte mari de opinie care există în Statele Unite când vine vor ba de schimbările climatice. Chiar şi în industria energiei suntem foar te împrăștiați când vine vorba de schimbările climatice. Industria pe trolieră nu face referire la o sin-gu ră părere şi nici industria energiei electrice. În acest scop, putem a dăuga părerile divergente privind in dustria cărbunelui, a gazelor na-tu rale, sectorul energiei din surse re generabile, sectorul efi cienţei e nergetice, şi a ONG-urilor de me-diu. Pe scurt, nu deţinem o reţetă pen tru blocajul politic.

Singurul lucru cu care sunt de acord aceste grupuri erste tema acestui Forum: acţiuni efi ciente împotriva schim bărilor climatice. Indiferent care va fi rezultatul Conferinţei de la Paris – fi e acesta un tratat, un pro-

to col sau un instrument – trebuie să fi e efi cient din punct de vedere e conomic. Dată fi ind mărimea pro-blemei cu care ne confruntăm, şi magnitudinea ac ţi unilor şi a in-ves ti ţilor necesare, hai deţi să fi m efi cienţi. Haideţi să nu concepem un acord care cere industriei noastre – şi anume, cli enţilor noştri – să plă-teas că pentru o abordare mai puţin efi cientă. Nu ne putem permite să chel tuim capital pe tehnologii care nu vor îndeplini obiectivele multiple ca re are de-a face Acordul post-Kyoto.

Cunoaştem deja că ceea ce are le-gă tură cu energia are legătură şi cu po litica. Nu putem separa energia de politică. COP21 este divizat în tre US 2014 şi alegerile din 2016. În 2014, Partidul Republican din SUA a recâştigat controlul am be lor Ca me-re ale Congresului. Par tidul De mo-crat continuă să con tro leze admi-nistraţia, şi Pre şe dintele Obama a fost foarte clar că nu are nicio in-tenţie de a fi un Președinte ghi ni-onist. În acest con text, este sigur că rezultatele de la Paris pot deveni un joc de fot bal politic în Statele Unite, atât înainte de COP21 cât şi după acest eveniment.

Perspectiva sectorului privat: 10 Aşteptări

Ce se aşteaptă să vadă sectorul pri vat în abordarea negocierii SUA de la Paris? În primul rând, şi cel mai important, suntem de părere şi sperăm, că anul de bază pentru mă surarea reducerii emisiilor va fi 2005. Acesta este critic pentru aceia dintre noi care vor avea drept sar cină implementarea reducerii e misiilor. În ultimii 10 ani, am ob -ser vat reduceri mari de CO2 în SUA. Prin folosirea anului 2005 ca an de referinţă, Statelor Unite li se va putea acorda credit pentru re du-cerile deja realizate.

În al doilea rând considerăm că SUA îşi va lua angajamentul de a di minua emisiile cu 26% până la 28% până în anul 2025. Mulţi vor a fi rma că nu sunt sufi ciente dar es-te cu siguranţă un început pentru re ducerea dramatică a emisiilor pe ca re se aşteaptă SUA să le în re gis-tre ze până în 2050.

În al treilea rând observăm sem na-le că va exista o emitere mai tim-purie decât mai târzie de Con tri-buţii Naţionale Intenţionate (INDC) din SUA. Dacă Statele Unite în-registrează progres înainte de COP21, acestea vor determina al te ţări să adopte o atitudine mai în -drăzneaţă decât ar fi făcut până la acel moment. În cadrul Acordului re cent SUA-CHINA, China şi-a luat pen tru prima dată angajamentul de a stabili o dată pentru plafonarea e mi siilor sale de CO2.

În al patrulea rând, în termeni prac-tici, Planul Schimbărilor Climatice al Preşedintelui Obama, a anunţat cu ceva timp în urmă că se bazează pe trei piloni reducerea emisiilor, tra-tarea temperaturilor ridicate, şi co-laborarea internaţională. Acestea s-au transpus în regulamente ale Agenţiei de Protecţie a Mediului (EPA) care prevăd reducerea e mi siior de gaze cu efect de seră la termocentralele pe cărbune. În fond, nu se vor con-stru i ter mo cen trale noi în SUA fără instalaţii de captare şi stocare a car-bo nului. Sin gura carte de care nu sun tem si guri se referă la faptul dacă EPA va emite reglementări pentru cap tarea şi stocarea carbonului pen-tru centralele pe gaze. Marea ma jo ri-ta te sunt de acord că acestea se vor întâmpla însă nu sunt siguri şi când se vor întâmpla, deşi marea ma-jo ritate sunt de părere că va fi mai devreme – probabil până în 2020.

În al cincilea rând, suntem de părere că Statele Unite vor accepta

*) Preluare din Al 4-lea Forum European al Energiei – Paris 12 - 13 martie 2015, „În drum spre COP21 – Acţiuni efi ciente împotriva schimbărilor climatice”

decembrie 2015 15

faptul că Acordul de la Paris conţine scopuri diferite pentru ţări diferite şi căi diferite de urmat. În trecut, po ziţia de negociere a SUA se ba-za pe toată lumea a proceda la fel. Mergând mai departe, SUA va ac-cepta faptul că o măsură nu se po-tri veşte tuturor celorlalte.

În al șaselea rând, suntem de pă-re re că Statele Unite vor insista asupra faptului că rezultatul COP21 să nu fi e un acord obligatoriu. Acest lucru înseamnă, conform le-gislaţiei din SUA orice tratat sau pro tocol, prin defi niţie, trebuie să fi e ratifi cat de către Senatul din SUA. Este destul de clar în ziua de astăzi că ratifi carea va fi imposibil de obţinut. Este destul de evident că SUA va găsi foarte difi cil să se pu nă de acord asupra unui text ca-re trebuie să fi e ratifi cat de către Senat. Prin urmare, negociatorii din SUA au tendinţa de a se referi la un astfel de text neobligatoriu ca la un „instrument″. Observ, cu toate acestea, că multe persoane vor fi de zamăgite de această poziţie de ne gociere a SUA.

În al şaptelea rând, va fi necesar ca SUA să rezolve dezbaterea despre autoritatea părţii sale executive ver-sus a celei legislative. Preşedintele Obama şi-a exercitat puterea prin in termediul reglementării sau prin or din executiv. Acesta este cu siguranţă cazul cu politicile din SUA pri vind gazele de seră precum şi cu ce le privind imigranţii şi sistemul de să nătate.

În al optulea rând, nu suntem si-guri în ceea ce priveşte abordarea SUA privind regimul pădurilor şi al u tilizării terenului, care acţionează ca un burete pentru captarea e misiilor de CO2 şi o sursă de CO2

în atmosferă. Nu ştim ce poziţie vor a dopta în această privinţă.

În al nouălea rând, există în Washington un grad de recunoaştere ri dicat al faptului că în cazul în care COP21 nu va avea succes, Con ven-ţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice se va de s-fi inţa. Opinia SUA din decembrie 2015 va fi mai puţin importantă de cât opinia sa din 2016, după alegerile următoare.

Perspectiva sectorului privat: 10 Dorinţe

Următoarele 10 alineate descriu ce-ea ce ar dori să vadă sectorul privat drept rezultat al acelor negocieri.

- În primul rând, industria este de părere că fi ecare tehnologie ca-re are 0 emisii de CO2 ar trebui tratată în acelaşi mod, indiferent dacă este vorba de nuclear, de com-bustibili fosili cu captarea şi sto carea carbonului, de energia pro venită din surse regenerabile, cu îmbunătăţirile în efi cienţă sau îm bunătățirile în ceea ce priveşte trans portul şi distribuţia.

- În al doilea rând, procedând în acest mod, politicile vor lăsa des chi-se toate opţiunile în energie.

- În al treilea rând, trebuie să sti-mu lăm mobilizarea de capital, pen-tru a-l atrage în proiectele de in fra-structură energetică.

- În al patrulea rând, industria ar dori să vadă un tratament egal al tu turor sectoarelor din energie, in-clu siv transport, energie electrică, a gricultură, industria chimică, in-dus tria prelucrătoare şi aşa mai de-par te. Toate aceste sectoare trebuie tratate în mod egal în adresarea

schimbărilor climatice.

- În al cincilea rând, am dori să vedem un orar rezonabil şi realizabil al implementării tehnologiei. Sun-tem de părere că putem îndeplini ţin tele pentru 2030 însă îndeplinirea țintelor pentru 2020 va fi foarte di-fi cil cu sute de facilități care vor tre-bui modifi cate în acelaşi timp.

- În al şaselea rând, am dori să vedem soluţii care se bazează pe piaţă.

- În al şaptelea rând, am dori să vedem o birocraţie simplifi cată atât la nivel naţional cât şi la nivel global.

- În al optulea rând, am dori să vedem o indicaţie globală sufi cientă pri vind faptul că, contribuţiile fi e-cărei ţări sunt semnifi cative. Dacă emisiile gazelor cu efecte de se-ră sunt reduse în Australia cu 50%, acest lucru reprezintă 0,5% re du-cere la nivel global care va fi în cu-rând contracarată de China sau India. Prin urmare, trebuie să ne pu nem de acord asupra faptului că sunt posibile scopuri şi modalităţi de abordare dferite, astfel încât fi e ca re să poată participa într-un mod semnifi cativ.

- În al nouălea rând, Instrumentul de la Paris trebuie să susţină captarea şi sto carea carbonului cu o recuperare mărită a petrolului considerată ca stocare. America de Nord foloseşte CO2 pentru o recuperare ridicată a pe trolului mult mai mult decât orice altă ţară, şi este foarte important ca să fi e tratată ca un mecanism de sto care permanent.

- În fi nal, suntem încrezători în ca pa-citatea noastră de a acţiona e fi cient împotriva schimbărilor climatice.

16 decembrie 2015

Speranțe legate de COP21 și situația Japoniei*) Teruaki Masumoto, Preşedinte, Asociaţia pentru Energie din Japonia

*) Preluare din Al 4-lea Forum European al Energiei – Paris 12 - 13 martie 2015, „În drum spre COP21 – Acţiuni efi ciente împotriva schimbărilor climatice”

Personal mă aştept la un progres important de la întâlnirea COP21 de la Paris. Cadrul internaţional viitor pentru tratarea schimbărilor cli-matice trebuie să asigure parti ci-parea tuturor ţărilor mari emi țătoare de gaze cu efect de seră de la nivel mondial. În momentul creării noului cadru, trebuie să luăm în considerare schimbările care au apărut post Kyoto. Trebuie să ne schimbăm mentalităţile fundamental.

Acorduri internaţionale

Odată cu adoptarea Protocolului de la Kyoto din anul 1997, au existat un număr de schimbări majore în lume, în special înlocuirea emiţătorilor majori de gaze cu efect de seră. Începând cu anul 1993, emisiile de la nivel global au crescut cu 12, 4 miliarde tone, o creştere cu 50% în perioada de 20 de ani între 1993 şi 2013. Din această creştere, 11,1 miliarde tone au fost generate de ţările non-OECD, care reprezintă 90% din creşterea totală. Ţările OECD au contribuit doar cu 10% la creştere, regiunea Asia Pacifi c a contribuit cu 81% la creştere, Orientul Mijlociu cu 10%, America Centrală şi de Sud cu 5% şi America de Nord cu 5%. Emisiile în Europa au scăzut, ajutând la scăderea creşterii globale al gradului de emisii la nivel global. Această schimbare structurală înseamnă că va fi imposibil să se reducă emisile la nivel global dacă ţările non-

OECD nu fac eforturi serioase pentru reducerea emisiilor lor. Consider că acest lucru nu poate fi făcut printr-un aranjament precum Protocolul de la Kyoto potrivit căruia ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sunt stimulate în mod diferit.

La COP 15 din Copenhaga din anul 2009, a fost destul de clar faptul că dezbaterea s-a găsit într-un impas. Un ziar a descris situaţia ca fi ind un eșec al dezbaterii Naţiunilor Unite. Între timp, cunoaștem că negocierile privind comerţul internaţional sunt semnate în mod regulat, şi poate am putea învăţa ceva din abordarea lor. De exemplu, ţările producătoare de petrol ar putea ajunge la un acord. În mod alternativ, industriile transfrontaliere ar putea lucra îm-preună şi toate oraşele din lume ar putea organiza activităţi cu privire la aceste probleme. Iniţiative variate precum acestea vor fi să sperăm implementate în mod simultan.

Ceea ce contează este să ne asigurăm că toate ţările majore e miţătoare de emisii participă într-un cadru internaţional. Acest lucru se poate întâmpla dacă cadrul este dez voltat printr-o abordare de sus în jos şi nu de jos în sus. Este important ca pe lângă a vorbi des pre responsabilitatea isto ri că a ţă rilor dezvoltate, ţările în curs de dezvoltare să îşi asume res pon sabilitatea lor pentru viitorul pla ne tei noastre. În acelaşi timp, ţările dez voltate trebuie să adopte o po zi ţie bazată pe înţelegere şi to-le ranţă. Dacă toate acestea sunt luate în considerare, consider că no-ul cadru internaţional va fi unul fl e-xibil şi pragmatic în care toate ţă ri-le recunosc diferenţele celorlalte. Ca drul trebuie să fi e unul corect şi efi cient.

Cu 18 ani în urmă, s-a adoptat principiul comun dar diferenţiat al responsabilităţii (CBDR) în

cadrul Protocolului de la Kyoto. Acesta a stabilit faptul că ar trebui luate în considerare priorităţile de dezvoltare la nivel regional şi naţional al fi ecărei ţări în parte, cât şi obiectivele și circumstanțele sale. Declaraţia comună SUA-China emisă în noiembrie 2014 refl ectă principiul CBDR. S-a pus accent din nou pe circumstanţele diferite ale ţărilor individuale.

Situaţia din Japonia

Japoniei i s-a solicitat să-şi anunţe Contribuţiile Intenţionate (INDC) la UNFCCC cât mai curând posibil. În ziua de azi, Japonia depinde foarte mult de combustibilii fosili datorită unei lipse de energie nucleară. Părerea mea personală este că, fără producerea de energie nucleară, nu ne putem îndeplini obiectivele în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră pentru 2030. 11 martie a fost ziua în care s-au aniversat 4 ani de la cutremurul şi de la tsunami care au condus la mai mult de 18,000 de morţi şi la dezastrul de la Fukushima. În ultimii 4 ani, Japonia s-a confruntat cu cea mai rea situaţie a sa în ceea ce priveşte energia.

Funcţionarea celor 48 de re ac-toa re nucleare ale sale a fost suspendată timp de 18 luni, ceea ce a avut un impact negativ asupra economiei iar nivelul emisiilor de CO2 a crescut cu 81 milioane de tone sau +6%. În ziua de as-tăzi, Japonia depinde aproape ex-clu siv de petrol, gaz şi cărbune pentru alimentarea sa cu energie. Pierderea de energie nucleară a făcut ca ţara să fie foarte vul-ne rabilă în ceea ce priveşte securitatea sa energetică.

Japonia a început să discute viitorul său mixt energetic la un Consiliu Con sultativ pe teme de Energie.

decembrie 2015 17

Gu vernul se confruntă cu două pro-vo cări majore înainte de a ajunge la o decizie privind obiectivele sale pentru 2030. Aceste provocări refl ectă si tu a ția socială generală a Japoniei, re pornirea reactoarelor nucleare şi a legerile locale viitoare din aprilie. A ceste două provocări fac referire la ac ceptarea publicului privind ener gia nu cleară. Potrivit sondajelor de opinie pri vind alegerile electorale din 2014 a proximativ 60% din public se opune re por nirii reactoarelor nu cle are, iar 60% sunt pregătite să ac cepte creşterea pre ţurilor la ener gia electrică privind în-chiderea reac toarelor nucleare. Acest lu cru refl ectă pierderea încrederii dar şi în crederea în energia nucleară. Totuşi, în zone din jurul centralelor nu cleare, po pulaţia este mai mult în favoarea re-por nirii reactoarelor nucleare.

În 2014, guvernul actual a dezvoltat un pro iect al unui Plan privind Energia. Pla nul este destul de contradictoriu. Pe de-o parte anunţă scopul diminuării de-pen denţei Japoniei de energia nucleară pe termen lung. Pe de cealaltă parte, su bliniază rolul important al energiei nu cleare şi cheamă la promovarea e nergiei din surse regenerabile. În a celaşi timp, guvernul actual este în fa voa rea e nergiei nucleare şi a adoptat o poziţie de aşteptare.

Preşedintele Consiliului Consultativ al Guvernului privind Politica Energetică a subliniat că punctul de început al discuţiei este cât de departe putem continua conservarea energiei şi cât de mult putem promova energia produsă din surse regenerabile. În ceea ce privește energia nucleară, membrii consiliului au indicat o cotă de 15-25% energie nucleară în mixul energetic pentru 2030. Aceste comentarii par să indice cum va arăta mixul energetic pentru 2030. Odată ce acesta este fi nalizat, un draft al INDC ale Japoniei vor fi depuse la sediul Naţiunilor Unite.

Concluzii

Aş dori să închei cu o remarcă adresată Europei. Doi foşti prim miniştrii ai Japoniei au vizitat recent Europa: dl Hatoyama (în Ucraina) şi dl Kan. În momentul vizitării unui şantier de construcţii la Wylfa of Horizon (UK), dl Kan şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa nucleară. În ultimii 130 de ani, Japonia a avut 62 de prim miniştrii. În ultimii 6 ani, am avut 2 cei mai slabi prim miniştrii pe care i-am avut vreodată – un punct de vedere care este exprimat în general în Japonia de către toţi liderii de opinie infl uenţi. Dl. Kan este pur şi simplu un anti susţinător al energiei nucleare.

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

Bdul. Lacul Tei nr.1-3, cod 020371, Bucureşti sector 2

Cont Ron RO81RNCB0074029230110004, Cont EURO RO43RNCB0074029230110009, BCR, Sector 3

Tel: 0372.821.475; 0372.821.476; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;

Website: www.cnr-cme.ro

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei

Secretariatul Executiv

Scrisoare deschisă către membrii colectivi cotizanți și către membrii individuiali CNR-CME

Stimată doamnă / Stimate domn,

Vă informăm că am primit factura proformă de la Secretariatul Consiliului Mondial al Energiei -

CME, pentru achitarea cotizației anuale de către CNR-CME, pentru calitatea de Comitet Membru,

în valoare de 14.605 £, cu termen de plată 29 februarie 2016.

Posibilitatea onorării acestei plăți este strâns legată de încasarea cotizațiilor de la membrii

colectivi și individuali CNR-CME.

Factura fiscală pentru plata cotizației anuale va fi emisă în luna ianuarie 2016 și va fi trimisă în

original prin poștă membrilor colectivi, cu rugămintea de a fi achitată în primele două luni ale anului

2016.

Mulțumindu-vă pentru sprijinul acordat până în prezent, cu convingerea fermă că veți ține cont de

această plată în bugetarea cheltuielilor companiei dumneavoastră pe anul 2016, vă rugăm să

primiți expresia deosebitei noastre considerații.

Cu deosebită stimă,

Gheorghe Bălan

Director General Executiv

18 decembrie 2015

Din Energetica UESchimbări climatice: înainte de Conferința de la Paris, UE afi șează o poziție de lider, raportând o reducere cu 23% a emisiilor*)

Uniunea Europeană este în grafi c pentru atingerea și chiar depășirea obiectivului de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, se arată într-un raport publicat astăzi de Agenția Europeană de Mediu (AEM).

Raportul intitulat „Tendințe și pre vi-zi uni în Europa în 2015” arată că, în Europa, emisiile de gaze cu efect de se ră au scăzut cu 23 % între 1990 și 2014 și au atins cel mai scăzut nivel în registrat vreodată.

Cele mai recente previziuni ale sta-telor membre arată că UE se în-dreap tă spre o reducere cu 24% pâ nă în 2020, având în vedere mă su rile deja în vigoare, sau spre o reducere cu 25%, în cazul a doptării măsurilor suplimentare de ja planifi cate în statele membre. UE depune deja eforturi în vederea atingerii obiectivului stabilit pentru 2030 de reducere cu cel puțin 40 % a emisiilor; aceasta este contribuția UE la noul acord global privind schim-bă rile climatice care urmează să fi e încheiat la Paris, în luna decembrie.

În legătură cu acest subiect, Miguel Arias Cañete, comisar pentru politici climatice și energie, a declarat: „Cifrele vorbesc de la sine: Europa a reușit să reducă emisiile cu 23% între 1990 și 2014, perioadă în care economia a înregistrat o creștere de 46%. Am demonstrat în mod constant că protecția climei și creșterea economică merg mână în mână. Acesta este un semnal puternic înaintea Conferinței de la Paris privind schimbările climatice, care confi rmă faptul că Europa își respectă angajamentele și că politicile noastre în materie de climă și energie dau roade. Am luat deja primele măsuri în vederea

pu nerii în aplicare a angajamentului nos-tru pentru Conferința de la Paris, prin adoptarea noilor propuneri de politică prezentate în cursul acestui an.”

Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a declarat: „Eforturile Europei de a reduce emisiile de gaze cu efect de se ră și a investi în efi ciența energetică și în sursele regenerabile de energie au con-dus la rezultate concrete. Raportul nostru arată că UE este în grafi c pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2020 în ce-ea ce privește schimbările climatice. Ra-por tul arată, de asemenea, că pentru re alizarea obiectivelor pe termen mai lung fi xate pentru 2030 și 2050, este ne cesară o schimbare fundamentală a mo dului în care producem și utilizăm energia în Europa.”

Pe calea realizării obiectivului pen-tru 2020 privind emisiile de gaze cu efect de seră

Raportul întocmit de AEM arată că, potrivit estimărilor aproximate (indirecte) pentru 2014, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 4% în 2014 față de 2013, parțial datorită faptului că acest an a fost unul neobișnuit de cald, iar cererea de energie a fost mai scăzută. Așadar, în 2014, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în UE au fost cu 23% mai mic decât cel din 1990.

Cele mai recente previziuni ale statelor membre [1] arată că UE se îndreaptă spre o reducere cu 24% până în 2020, având în vedere măsurile deja în vigoare, sau spre o reducere cu 25%, dacă se adoptă măsurile suplimentare deja planifi cate în statele membre. Prin urmare, UE este în grafi c și pentru îndeplinirea obiectivului asumat în cadrul Protocolului de la Kyoto pentru a doua perioadă de angajament (2013-2020).

*) Preluare din Comunicat de presă comun Comisia Europeană, IP/15/5868

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

decembrie 2015 19

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

Progresele înregistrate în direcția în-de plinirii obiectivului pentru 2030 pri-vind emisiile de gaze cu efect de seră

După 2020 se prevede continuarea re du-ce rii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar în tr-un ritm mai lent. Potrivit previziunilor pre zentate de statele membre, se es-timează că, până în 2030, în urma re-du cerilor planifi cate, ni velul emisiilor va scădea cu 27% (da to rită măsurilor în vi goare) sau cu 30% (dacă se adoptă mă su ri le suplimentare deja planifi cate de statele mem bre) față de nivelurile din 1990. Vor tre bui, prin urmare, puse în aplicare noi po litici menite să asigure în deplinirea obiectivului de reducere cu 40% până în 2030. Așa cum a precizat pre șe din tele Juncker în Discursul privind sta rea Uniunii Europene, Comisia Euro-peană a adoptat de ja o primă mă sură legislativă menită să asigure în de plinirea obiectivelor UE pentru 2030: propu ne-rea de revizuire a schemei UE de co mer-cializare a certifi catelor de emisii (ETS).

Care este situația în UE în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite pentru 2020 și 2030?

Acest raport anual al AEM oferă o evaluare actualizată a progreselor în-registrate de Uniunea Europeană și de țările europene în direcția realizării obiectivelor energetice și de atenuare a schimbărilor climatice.

Agenția Europeană de Mediu (AEM) este o agenție a Uniunii Europene care urmărește să susțină dezvoltarea durabilă și să contribuie la îmbunătățirea semnifi cativă și măsurabilă a mediului în Europa prin furnizarea, în timp util, de informații specifi ce, relevante și fi abile instituțiilor care elaborează politicile și publicului larg. În activitatea sa, agenția benefi ciază de sprijin din partea Rețelei europene de informare și observare a mediului (Eionet), care cuprinde 39 de țări europene.

20 decembrie 2015

Din activitatea CME

*) Preluare din www.worldenergy.org

Decizii principale luate la Adunarea Executivilor în 2015

Această notă prezintă Deciziile Principale luate la Adunarea Executivilor organizată la

Addis Ababa, Etiopia în 2015. Aceasta a fost elaborată pentru a oferi Comitetelor

Membre informaţii importante înainte de transmiterea Minutei întâlnirii. Aceasta nu

constituie Minuta completă a întâlnirii, care va fi transmisă separat şi care va constitui

document oficial al întâlnirii.

• URARE DE BUN VENIT Comitetelor Membre noi Armenia şi Olanda

• APROBAREA Minutei rezultate în urma Adunării Executivilor din 2014 ca un

document oficial adecvat

• APROBAREA Raportului Membrilor din 2015, inclusiv retragerea Camerunului,

Ungariei şi Taiwanului, Chinei şi transmiterea de scrisori de avertisment către

Gabon şi Indonezia prin care sunt informaţi că, calitatea acestora de membri le

va fi retrasă dacă nu va fi primită plata pentru o parte din restanțele acestora

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Programe

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Studii

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Comunicare şi

Sensibilizare, inclusiv aprobarea noului brand al Consiliului Mondial

• APROBAREA modificărilor la Actul Constitutiv al Consiliului Mondial al Energiei

pentru clarificarea rolurilor Preşedintelui, Vicepreşedintelui, Secretarului General

şi al ofiţerilor

• APROBAREA unei modificări privind Regulile de modificare a numelui

Comitetului de Comunicare şi Sensibilizare în Comitetul de Comunicare şi

Strategie

• APROBAREA Serviciilor de Contabilitate Auditate ale CME şi CME Consolidat

din 2014

• APROBAREA bugetelor propuse pentru 2016 pentru CME Consolidat şi pentru

Servicii CME

• APROBAREA numirii Crowe Clark Whitehill ca auditori ai CME şi WSL pentru

anul 2015

• VOTAT amânarea acţiunii privind noua formulă de înscriere propusă pentru a

permite membrilor mai mult timp pentru a o revizui şi pentru a oferi feedback,

cu feedback transmis până la data de 31 martie 2016, după care va fi elaborată

o formulă revizuită, bazată pe opţiunile prezentate în Addis Ababa, şi prezentată

membrilor pentru aprobare la Adunarea Executivilor din 2016.

Decizii principale luate la Adunarea Executivă în 2015Decizii principale luate la Adunarea Executivilor în 2015

Această notă prezintă Deciziile Principale luate la Adunarea Executivilor organizată la

Addis Ababa, Etiopia în 2015. Aceasta a fost elaborată pentru a oferi Comitetelor

Membre informaţii importante înainte de transmiterea Minutei întâlnirii. Aceasta nu

constituie Minuta completă a întâlnirii, care va fi transmisă separat şi care va constitui

document oficial al întâlnirii.

• URARE DE BUN VENIT Comitetelor Membre noi Armenia şi Olanda

• APROBAREA Minutei rezultate în urma Adunării Executivilor din 2014 ca un

document oficial adecvat

• APROBAREA Raportului Membrilor din 2015, inclusiv retragerea Camerunului,

Ungariei şi Taiwanului, Chinei şi transmiterea de scrisori de avertisment către

Gabon şi Indonezia prin care sunt informaţi că, calitatea acestora de membri le

va fi retrasă dacă nu va fi primită plata pentru o parte din restanțele acestora

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Programe

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Studii

• APROBAREA Raportului Preşedintelui Comitetului de Comunicare şi

Sensibilizare, inclusiv aprobarea noului brand al Consiliului Mondial

• APROBAREA modificărilor la Actul Constitutiv al Consiliului Mondial al Energiei

pentru clarificarea rolurilor Preşedintelui, Vicepreşedintelui, Secretarului General

şi al ofiţerilor

• APROBAREA unei modificări privind Regulile de modificare a numelui

Comitetului de Comunicare şi Sensibilizare în Comitetul de Comunicare şi

Strategie

• APROBAREA Serviciilor de Contabilitate Auditate ale CME şi CME Consolidat

din 2014

• APROBAREA bugetelor propuse pentru 2016 pentru CME Consolidat şi pentru

Servicii CME

• APROBAREA numirii Crowe Clark Whitehill ca auditori ai CME şi WSL pentru

anul 2015

• VOTAT amânarea acţiunii privind noua formulă de înscriere propusă pentru a

permite membrilor mai mult timp pentru a o revizui şi pentru a oferi feedback,

cu feedback transmis până la data de 31 martie 2016, după care va fi elaborată

o formulă revizuită, bazată pe opţiunile prezentate în Addis Ababa, şi prezentată

membrilor pentru aprobare la Adunarea Executivilor din 2016.

decembrie 2015 21

• APROBAREA numirii sau renumirii următorilor ofiţeri:

o Vicepreşedinte, Europa: realegerea Dr Leonhard Birnbaum

pentru al doilea mandat de trei ani, 2015-2018

o Vicepreşedinte, Responsabilitate Specială pentru Statele din

Golf. ME: H.E Dr. Matar Hamed Al Neyadi, de a ocupa funcția

timp de un an 2015- 2016, după care va ocupa funcția de

Preşedinte al Comitetului de Organizare a Congresului din 2019 şi

îşi va asuma funcţia de vicepreşedinte al Congresului, în Consiliul

Ofiţerilor.

o Preşedinte ales, Studii: Jean –Marie Dauger, pentru a ocupa

funcţia timp de un an (2015- 2016) ca Președinte ales, Studii şi

apoi va primi mandatul în mod oficial la sfârşitul Congresului din

2016 pentru pe o perioadă de trei ani, 2016-2019

o Preşedinte ales, Comitetul de Comunicare şi Strategie: Jose

Antonio Vargas Lleras va ocupa funcţia de Preşedinte ales timp

de un an (2015-2016) al Comitetului de Comunicare şi Strategie şi

apoi va primi mandatul în mod oficial la sfârşitul Congresului din

2016 pentru pe o perioadă de trei ani, 2016-2019

o Preşedinte ales, Programe: realegerea domnului Jose da Costa

Carvalho Neto pentru al doilea mandat de trei ani, 2016-2019

o Vicepreşedinte Regional ales pentru America Latină şi zona

Caraibelor: alegerea doamnei Claudia Cronenbold în funcţia de

Președinte ales pe o perioadă de un an şi apoi asumarea rolului de

Vicepreședinte al Americii Latine şi al zonei Caraibelor la finalul

Congresului din 2016.

o Membru, Comitetul de Finanțe : realegerea lui Shigeru Muraki

pentru al doilea mandat de trei ani, 2015-2018

• APROBAREA numirii Dr. Taha Zatari, retras din funcţia de Vicepreşedinte cu

Responsabilitate Specială pentru Orientul Mijlociu, ca Ofiţer de Onoare

• APROBAREA Lisabonei, Portugalia ca locaţie pentru Adunarea Membrilor din

anul 2017

• VIZUALIZAREA unei prezentări din partea organizatorilor Congresului Mondial

al Energiei din 2016 care au invitat toţi membrii să participe la cel de-al 23-lea

Congres din Istanbul, din perioada 10-13 octombrie, cu Adunarea Generală a

Executivilor care va avea loc în perioada 7-9 octombrie la Istanbul

22 decembrie 2015

Din activitatea CNR-CMEConferința „Romania Gas Conference″Sinteza evenimentuluiProf. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Rector Onorifi c al UPG Ploiești, Consilier științifi c CNR-CME

În zilele de 11 şi 12 noiembrie 2015, a avut loc, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei de Gaze din România, sub motto-ul: „Defi ning Onshore and Offshore Technology for the Oil and Gas Industry”, în organizarea Pe troleum Club of România (PCoR) şi Industry Media Vector, având co-or ga nizator Comitetul Naţional Ro-mân al Consiliul Mondial al Energiei (CNR-CME).

Conferinţa a fost organizată având par teneri societăţi (companii) im por-tan te, din România şi din străinătate, din domeniul industriei de petrol şi ga ze şi nu numai, cum sunt IMD, ROM GAZ, SIEMENS, COMOTI, BUREAU VERITAS, HOERBINGER, HA SEL, MPCA attorneys at law şi AOC precum şi parteneri ofi ciali tra-di ţionali Universitatea Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti, Asociaţia Ge ne ra-lă a Inginerilor din România (AGIR), Asociaţia Contractorilor de Foraj din România (ACFR) şi Busi ness France res pectiv par te neri media Petroleum In dustry Re view, Mesagerul Energetic şi Univers Ingineresc. La conferinţă au mai participat reprezentanți ai am-ba sadelor Austriei, Rusiei, Ca nadei, Franţei, Serbiei, Moldovei și Olandei, cât şi participanţi din China, Polonia, Austria, Turcia şi Cehia. De asemenea, au avut stan duri de prezentare so-ci etăţile IMD, ROMGAZ, SIEMENS, HOERBINGER, ROXTEC, MAN AND MACHINE, BRADY ŞI LUBERS.

La lucrările conferinţei au participat pes te 140 de manageri, specialişti, ex perţi, cadre didactice, cercetători, pro iectanţi, operatori şi alţi pro fe si -oniști, din aproximativ 40 de so ci e-tăţi/ companii, instituţii de stat cen-trale şi locale, universităţi, in sti tu te de cercetare-proiectare, in sti tu ţii/ societăţi judiciare, e conomice, fi -

nanciare şi bancare, a sociaţii a ca-demice şi profesionale, etc, ro mâ-neşti şi străine, care des fă şoară ac tivităţi în diverse domenii ale in-dustriei de petrol şi gaze şi nu numai.

În cadrul sesiunii de deschidere, mo derată de Dl. Andrew Costin – pre şe dintele PCR, au luat cuvântul personalităţi şi ofi cialităţi din instituții re prezentative la nivel naţional im-pli cate în industria de petrol şi gaze şi anume domnii Mihai Albulescu,- se cretar de stat la Ministerul E nergiei, Iulian Iancu – presedinte CNR-CME, deputat şi preşedinte al Co misiei pentru Industrie şi Ser vi-cii din Camera Deputaţilor, Maricel Po pa – secretar de stat la Mi nis te -rul Economiei, Sorin Gal - vi ce pre-şedinte al Agenţiei Naţionale pen tru Resurse Minerale, Mihai Ram niceanu – director general al A genţiei Na-ţionale de Reglementare în Energie, Ro din Traicu – deputat, mem bru al Co misiei pnetru Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor şi Niculaie Na po leon Antonescu – rec tor onorifi c al UPG Ploieşti.

În continuare, lucrarile conferinţei s-au desfăşurat în cadrul a 4 se si-uni, câ te două pe zi, fi ecare fi ind de dicată unor probleme specifi ce in dustriei de ga ze.

Prima sesiune intitulată „Operaţii de foraj, completare, producţie şi teh-nice” (Drilling completion, pro duc-tion and technical operations) a fost mo derată de dl. Niculae Napoleon Antonescu – rector o norifi c al UPG Ploieşti şi consilier CNR-CME. În cadrul acesteia, s-au abordat pro-b le me specifi ce privind pro duc-ţia de gaze, aplicaţii ale pro ce sului de comprimare a gazelor pen-tru transportul şi înmagazinarea acestora, perspective privind im pli-ca rea şi dezvoltarea unor investiţii / afaceri în acest sector în România, pro tecţia mediului în industria de pe trol şi gaze s.a. În cadrul sesiunii au fost prezentate 4 lucrări de că tre domnii Tomasz Rynkowski – SIE-MENS (Reciprocating com pre ssion app lications), Jonathan Abbott – SCHLUMBERGER (Responsible en-han cement of gas production), Andy Morrison – ZETA PETROLEUM (Sto-ries from the front line, an overseas SME perspective on de ve loping gas busi ness in Romania şi Valentin Tudorache – UPG Plo ieşti (The issue of environmental pro tection in oil and gas derricks).

Sesiunea a doua, intitulată „Co ro-ziune şi protecţia împotriva co ro-zi unii pentru conducte, sisteme de con ducte şi rezervoare” (Corrosion

decembrie 2015 23

and corrosion protection for pipe-lines, piping systems and tanks), mo derată de Dl. Horia Enciu, ma-na ger general al IMD, a abordat pro bleme/ aspecte teoretice, ex-pe rimentale şi practice, pri vind co-ro ziunea şi protecţia an ti corozivă a conductelor pentru co lec tarea, trans portul şi distribuţia gazelor na-turale, precum şi a sis te melor de con ducte, a instalaţiilor u tilizate și a re zervoarelor de stocare a acestora. În cadrul sesiunii, au fost pre zen-ta te cinci lucrări de către domnii Manuel Muller – SALZGITTER MANNESMANN LINE PIPE (Advanced mul tilayer coating solutions pipeline la ying), Marc Rausch CANUSA –CPS (Factory grade 3LPE and 3LPP fi eld joint specifi cation development), Przemyslaw Wiackiewicz –ATAGOR (Ac tive and passive corrosion pro-tec tion for pipelines – solutions, examples, ways to maximize pro-tec tion – combination of passive and active methods), Benjamin Chapman – NOV WELL –BORE TECHNOLOGIES (Marginal asset re-co very using the Zap-Lok fl owline co nnection method şi Liviu Ancas – TRANSGAZ (Right of way – Buried me tallic pipelines HV power lines. Mi tigation technologies).

Sesiunea a treia, intitulată „Livrând/ re alizând procese efi ciente prin i novare şi creaţii valoroase – teh-nologii moderne şi utilaje pentru sec torul de gaze naturale (Delivering pro cess effi ciency through i nno-vation and value creation –ground breaking technologies and e quipment for the natural gas sec tor), a fost moderată de Dl. Niculae Napoleon Antonescu şi a a bordat probleme privind soluţiile de utilizare a compresoarelor şi/sau staţiilor de compresoare re a li-zate pentru anumite cazuri/ si tu aţii concrete pentru transportul ga zelor naturale. De asemenea, au fost analizate probleme importante pri-vind echipamentele de siguranţă, a utomatizare şi control pentru ga-ze naturale, inclusiv în medii cu pe-ri col de explozie, managementul ci clurilor de viaţă (duratelor de exploatare) a utilajelor şi in sta la-ţiilor din industria de petrol şi gaze; producerea şi utilizarea biogazului

şi biocombustibilului în România, s.a. În cadrul sesiunii, au fost pre-zen tate cinci lucrări de către domnii Gheorghe Fetea – INCDT – COMOTI (Dedicated solution for natural gas market ), Claudiu Gavrilă – BUREAU VERITAS România („FEM +” Services Presentation), Mircea Popescu – HASEL INVENT (Innovative au to-mation design and engineering in the Oil and Gas Industry), Nicolae Sdrula - Asociaţia de Biocombustibili din România şi Dna. Simina Ştefan – BIOGASINNO CLUSTER (Aspects of Producing and utilization of Biogas and Biomethane în România), res-pec tiv Dna. Marijana Eijkenaar – BLUECIELO ECM SOLUTIONS (Asset lifecycle information management in the Oil and Gas industry).

Sesiunea a patra, intitulată „Noi scheme de redevenţe pentru pro-iectele de upstream din România şi Marea Neagră” (The new royalties scheme for România and Black Sea upstream projects), a fost mo-derată de Dl. Costin Neagu – di rec-tor executiv al PCoR şi a abordat pro bleme privind perspectivele de ex plorare şi exploatare a gazelor na turale din zăcămintele onshore şi offshore, inclusiv perspectivele de creş tere a cantităţilor extrase, or ga-ni zarea, funcţionarea şi co or do na-rea fi rmelor/ companiilor de petrol şi gaze în cadrul Asociaţiei Patronale ROPEPCA, noi scheme/ propuneri pri vind redevenţele, modifi cările privind fi scalitatea inclusiv noile

o portunităţi şi amenințări pentru in-dus tria de petrol şi gaze s.a. În cadrul sesiunii, au fost prezentate patru lu crări de către domnii: Valentin Mircea Sandu – ROMGAZ S.A (Key drivers în natural gas exploration and production for the Romanian na tional gas company – ROMGAZ), Athur Stratan – ROPEPCA (The new royalties scheme for Romania: the voice of the industry and the le gal and tax implications), Bryan Jardine – WOLF THEISS ROMANIA (Black Sea upstream projects – A Ro manian perspective), şi Dragoş Doros (Fiscal changes – new o pportunities and threats for the oil and gas industry).

Este de remarcat faptul că, lu-cră rile prezentate au fost foarte bine concepute şi structurate fi ind extrem de interesante şi con vin-gătoare, astfel că ele au reuşit, în cea mai mare măsură, să stâr neas-că interesul participanţilor care au pus o serie de întrebări, pentru com-ple tarea sau clarifi carea mai bine a pro blemelor prezentate, s-au făcut co mentarii şi aprecieri pertinente şi s-au făcut unele recomandări/ su-gestii pentru actorii/ fi rmele res-pective în scopul explicării şi va-lo rifi cării problemelor prezentate şi eventual lărgirea domeniului de aplicare a acestora.

În concluzie, apreciez că această con ferinţă a fost foarte bine pregătită şi organizată, a reuşit să atragă par teneri şi participanţi de la unele din tre cele mai importante societăţi şi instituţii implicate în industria de ga ze naturale respectiv de petrol şi nu numai, care au abordat probleme in teresante, complexe şi variate din acest domeniu, reuşind astfel să re-a lizeze o imagine, cât mai aproape de realitate, a industriei de gaze na turale din România, în contextul ge opolitic internaţional actual. Con sider că această conferinţă a constituit un real succes şi că a fost benefi că, din toate punctele de ve-de re, atât pentru participanţi, şi so-ci e tăţile/ instituţiile care activează în acest domeniu cât şi pentru ofi cialităţi şi instituţiile specifi ce / le gale implicate în domeniul gazelor na turale în special şi al resurselor mi nerale şi energiei în general.

24 decembrie 2015

Mesaj adresat decidenților din România şi delegației României la COP 21 Paris

”Energia nucleară trebuie să fi e parte a soluției în combaterea schimbărilor climatice!”

• Emisiile de carbon rezultate în economia națională sunt de cca. trei ori mai mari decât media Uniunii Europene.

• Energia nucleară produsă de cele două unități de la centrala nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, asigură cca. 18% din energia electrică consumată în România.

Contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000 tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.

• În România, emisiile de carbon rezultate din producerea electricității au un nivel de cca. 1,07 kgCO2/kWh comparat cu cca. 0,45 kgCO2/kWh realizat de țările OECD din Europa.

Comparativ, emisiile de CO2 din energia nucleară au o valoare medie de 0,015 kgCO2/kWh, apropiată de cele din energia eoliană (0,016 gCO2/ kWh).

• Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă va contribui substanțial, alături de energia regenerabilă şi alte surse cu emisii reduse de carbon, la atingerea țintelor de decarbonizare şi la menținerea acestor ținte în contextul dezvoltării viitoare a României.

Asociația Română „Energia Nucleară” – AREN, împreună cu Rețeaua AREN Young Generation (AREN-YGN) România, Asociația Women în Nuclear (WIN) România şi Forumul Atomic Român – ROMATOM salută şi susțin inițiativa „Energia Nucleară pentru Climă” (Nuclear4climate) lansată de Societatea Franceză pentru Energia Nucleară (SFEN), Societatea Nucleară Americană (ANS) şi Societatea Nucleară Europeană (ENS). Potrivit inițiativei, este necesar ca energia nucleară să fi e parte a acordului COP21, Paris, decembrie 2015, în efortul global de reducere cu 80% a emisiilor de gaze de seră până în anul 2050.

MESAJ RECOMANDAT DE SECRETARIATUL EXECUTIV CNR - CME

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

PROGRAMUL DE EVENIMENTE LA NIVEL CNR – CME ŞI CME PE ANUL 2016

PROIECT

Parteneri Oficiali: GRUP SERVICII PETROLIERE, ROMELECTRO

Nr. crt. Data Titlul evenimentului / Locul / Organizatorii Şedintele

Consiliului Director

1. Ianuarie 28

ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CNR-CME

21 ianuarie

Şedi

ntel

e C

onsi

liulu

i Dire

ctor

au

loc

la s

ediu

l CN

R-C

ME

din

B-du

l Lac

ul T

ei n

r. 1-

3, s

ecto

r 2, c

lădi

rea

ISPE

, Sal

a Pr

of. V

asile

Nitu

(eta

j 1)

Şe

dint

ele

Con

siliu

lui D

irect

or a

u lo

c la

sed

iul C

NR

-CM

E di

n B-

dul L

acul

Tei

nr.

1-3,

sec

tor 2

, clă

dire

a IS

PE, S

ala

Prof

. Vas

ile N

itu (e

taj 1

)

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, membrii colectivi şi individuali CNR-CME Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

2. Februarie 11

SEDINŢA DE LUCRU CU ONG-URILE MEMBRE CNR-CME, REPREZENTANŢII DESEMNAŢI DE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR ŞI PARTENERII MEDIA PE PROBLEME FOREN 2016

18 februarie

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Organizatori: CNR-CME, Patronatul Energia Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, ing. Victor

Vernescu, consilieri CNR-CME; Ing. Silvia Prundianu, Sef Departament Evenimente CNR-CME

3. Februarie 25

DECLARAŢIA CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI LA COP 21, PARIS Acţiuni de solidaritate la nivel naţional şi regional pentru implementarea concluziilor, recomandărilor etc. stabilite de participanţii la COP 21

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Organizatori: CNR-CME, ISPE Consilier responsabili de eveniment: Dr. ing. Călin Vilt

4. Martie 17

WORLD ENERGY TRILEMMA. RAPORT CME 2015 Priority actions on climate change and how to balance the trilemma

24 martie

Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Indre

5. Martie 31

WORLD ENERGY PERSPECTIVE. RAPORT CME 2015 The road to resilience – managing and financing extreme weather risks Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

6. Aprilie 21

GLOBAL ELECTRICITY INITIATIVE - GEI. RAPORT CME 2015 Identify as priority concerns in the countries where GEI utilities operate

14 aprilie

Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA, CEZ Responsabil de eveniment: Dr. ing. Adrian Borotea, Director CEZ, Membru în

Board-ul GEI

12 mai

7.

Iunie 12 – 16 Iunie 14

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2016

ÎNTÂLNIREA COMITETELOR MEMBRE DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST (în cadrul FOREN 2016)

- Locul: Vox Maris Grand Resort, Costineşti, Marea Neagră Coorganizatori: CNR-CME, CME, Ministerul Energiei şi membrii colectivi CNR-CME Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Mihai Albulescu, Secretar de Stat,

Ministerul Energiei, Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv 8. Iulie --- 14 iulie

9. August 11

WORKSHOP ”MESAJUL FOREN 2016. CONCLUZII, RECOMANDĂRI, MĂSURI”

18 august Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei şi coorganizatorii FOREN 2016 Consilieri responsabili de eveniment: ing. Victor Vernescu, prof. Elena Ratcu

Mesaj adresat decidenților din

România şi delegației României la COP 21 Paris

”Energia nucleară trebuie să fie parte a soluției în combaterea schimbărilor climatice!

Asociația Română „Energia Nucleară” – AREN, împreună cu Rețeaua AREN Young Generation

(AREN-YGN) România, Asociația Women în Nuclear (WIN) România şi Forumul Atomic

Român – ROMATOM salută şi susțin inițiativa „Energia Nucleară pentru Climă”

(Nuclear4climate) lansată de Societatea Franceză pentru Energia Nucleară (SFEN),

Societatea Nucleară Americană (ANS) şi Societatea Nucleară Europeană (ENS). Potrivit

inițiativei, este necesar ca energia nucleară să fie parte a acordului COP21, Paris, decembrie

2015, în efortul global de reducere cu 80% a emisiilor de gaze de seră până în anul 2050.

Peste 140 societăți şi asociații tehnice nucleare, naționale şi regionale susțin

Documentul de Poziție, „Energia nucleară este parte a soluției în lupta cu schimbările

climatice” care „îndeamnă negociatorii din cadrul Conferinței Internaționale privind

Schimbările Climatice (COP21) care va avea loc la Paris să ajungă la un acord realizabil

pentru reducerea emisiilor cu efect de seră care să asigure statelor drepul de a alege

energia nucleară în scopul reducerii emisiilor cu efect de seră, în acelaşi timp cu îndeplinirea

celorlalte obiective energetice şi de dezvoltare”.

Panelul internațional asupra Schimbărilor Climatice (IPCC) identifică trei tipuri de

surse de electricitate fără emisii de carbon: regenerabilele, energia nucleară şi combustibilii

fosili utilizând captarea şi stocarea carbonului. Potrivit panelului există deja o cantitate

semnificativă de emisii cumulate, care nu poate fi depășită dacă vrem să limităm încălzirea

globală medie la 2° C. IPCC estimează că deja s-a ajuns la aproape două treimi din această

cantitate și că se impune acum reducerea emisiilor de gaze cu efect semnificativ de seră.

• Emisiile de carbon rezultate în economia națională sunt de cca. trei ori mai mari

decât media Uniunii Europene.

• Energia nucleară produsă de cele două unități de la centrala nuclearoelectrică

(CNE)

Cernavodă, asigură cca. 18% din energia electrică consumată în România.

o Contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000

tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.

• În România, emisiile de carbon rezultate din producerea electricității au un nivel de

cca. 1,07 kgCO2/kWh comparat cu cca. 0,45 kgCO2/kWh realizat de țările OECD

din Europa.

o Comparativ, emisiile de CO2 din energia nucleară au o valoare medie de

0,015

• kgCO2/kWh, apropiată de cele din energia eoliană (0,016 gCO2/ kWh).

Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă va contribui substanțial,

alături de

energia regenerabilă şi alte surse cu emisii reduse de carbon, la atingerea țintelor

de decarbonizare şi la menținerea acestor ținte în contextul dezvoltarii viitoare a

României.

Mesaj adresat decidenților din

România şi delegației României la COP 21 Paris

”Energia nucleară trebuie să fie parte a soluției în combaterea schimbărilor climatice!

Asociația Română „Energia Nucleară” – AREN, împreună cu Rețeaua AREN Young Generation

(AREN-YGN) România, Asociația Women în Nuclear (WIN) România şi Forumul Atomic

Român – ROMATOM salută şi susțin inițiativa „Energia Nucleară pentru Climă”

(Nuclear4climate) lansată de Societatea Franceză pentru Energia Nucleară (SFEN),

Societatea Nucleară Americană (ANS) şi Societatea Nucleară Europeană (ENS). Potrivit

inițiativei, este necesar ca energia nucleară să fie parte a acordului COP21, Paris, decembrie

2015, în efortul global de reducere cu 80% a emisiilor de gaze de seră până în anul 2050.

Peste 140 societăți şi asociații tehnice nucleare, naționale şi regionale susțin

Documentul de Poziție, „Energia nucleară este parte a soluției în lupta cu schimbările

climatice” care „îndeamnă negociatorii din cadrul Conferinței Internaționale privind

Schimbările Climatice (COP21) care va avea loc la Paris să ajungă la un acord realizabil

pentru reducerea emisiilor cu efect de seră care să asigure statelor drepul de a alege

energia nucleară în scopul reducerii emisiilor cu efect de seră, în acelaşi timp cu îndeplinirea

celorlalte obiective energetice şi de dezvoltare”.

Panelul internațional asupra Schimbărilor Climatice (IPCC) identifică trei tipuri de

surse de electricitate fără emisii de carbon: regenerabilele, energia nucleară şi combustibilii

fosili utilizând captarea şi stocarea carbonului. Potrivit panelului există deja o cantitate

semnificativă de emisii cumulate, care nu poate fi depășită dacă vrem să limităm încălzirea

globală medie la 2° C. IPCC estimează că deja s-a ajuns la aproape două treimi din această

cantitate și că se impune acum reducerea emisiilor de gaze cu efect semnificativ de seră.

• Emisiile de carbon rezultate în economia națională sunt de cca. trei ori mai mari

decât media Uniunii Europene.

• Energia nucleară produsă de cele două unități de la centrala nuclearoelectrică

(CNE)

Cernavodă, asigură cca. 18% din energia electrică consumată în România.

o Contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000

tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.

• În România, emisiile de carbon rezultate din producerea electricității au un nivel de

cca. 1,07 kgCO2/kWh comparat cu cca. 0,45 kgCO2/kWh realizat de țările OECD

din Europa.

o Comparativ, emisiile de CO2 din energia nucleară au o valoare medie de

0,015

• kgCO2/kWh, apropiată de cele din energia eoliană (0,016 gCO2/ kWh).

Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă va contribui substanțial,

alături de

energia regenerabilă şi alte surse cu emisii reduse de carbon, la atingerea țintelor

de decarbonizare şi la menținerea acestor ținte în contextul dezvoltarii viitoare a

României.

decembrie 2015 25

Peste 140 societăți şi asociații tehnice nucleare, naționale şi regionale susțin Documentul de Poziție, „Energia nucleară este parte a soluției în lupta cu schimbările climatice” care „îndeamnă negociatorii din cadrul Conferinței Internaționale privind Schimbările Climatice (COP21) care va avea loc la Paris să ajungă la un acord realizabil pentru reducerea emisiilor cu efect de seră care să asigure statelor drepul de a alege energia nucleară în scopul reducerii emisiilor cu efect de seră, în acelaşi timp cu îndeplinirea celorlalte obiective energetice şi de dezvoltare”.

Panelul internațional asupra Schimbărilor Climatice (IPCC) identifi că trei tipuri de surse de electricitate fără emisii de carbon: regenerabilele, energia nucleară şi combustibilii fosili utilizând captarea şi stocarea carbonului. Potrivit panelului există deja o cantitate semnifi cativă de emisii cumulate, care nu poate fi depășită dacă vrem să limităm încălzirea globală medie la 2° C. IPCC estimează că deja s-a ajuns la aproape două treimi din această cantitate și că se impune acum reducerea emisiilor de gaze cu efect semnifi cativ de seră.

În cazul României, energia nucleară produsă de cele două unități de la centrala nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, asigură cca. 18% din energia electrică consumată în România, contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000 tone CO2/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili. În România, emisiile cu efect de seră au cea mai mare pondere în sectorul energetic (34%), iar pe ansamblu emisiile de carbon în economia națională sunt de cca. trei ori mai mari decât media Uniunii Europene.

Emisiile de carbon rezultate din producerea electricității în România sunt semnifi cative, având un nivel de cca. 1,07 kgCO2/kWh comparat cu cca. 0,45 kgCO2/kWh realizat de țările OECD din Europa. Comparativ, emisiile de CO2 din energia nucleară au o valoare medie de 0,015 kgCO2/kWh, apropiată de cele din energia eoliană (0,016 gCO2/ kWh).

Din punct de vedere al efi cienței energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 tone de combustibil convențional, 2220 tone de lignit sau 363 mii Nm3 (metri cubi normali) de gaze naturale.

Dublarea capacității nucleare la CNE Cernavodă, prin realizarea a două noi reactoare nucleare de tip CANDU 6, va contribui substanțial, alături de energia regenerabilă şi alte surse cu emisii reduse de carbon, la atingerea şi menținerea țintelor de decarbonizare în contextul dezvoltarii viitoare pe termen lung a României, precum şi la creșterea securității energice la nivel național şi regional.

În prezent, cele 130 de unitați nucleare, existente în 14 dintre statele membre, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând peste 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon. O reducere semnifi cativă a emisiilor de carbon, în același timp cu creșterea cererilor de energie, nu se poate întâmpla fără contribuția energiei nucleare alături de celelalte surse energetice cu emisii reduse de carbon.

AREN, AREN-YGN România, WIN România şi ROMATOM adresează delegației României un apel de a susține toate tehnologiile capabile sa asigure reducerea emisiilor cu efect de seră, inclusiv energia nucleară ca parte a efortului globala de reducere a emisiilor de carbon şi dreptul statelor de a-şi alege mix-ul energetic corespunzător atingerii țintei de limitare a creșterii încălzirii mediului cu 2 grd. Celsius.

ANEXA: Nuclear for Climate. Nuclear is part of the solution for fi ghting climate change

***

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region CALL FOR SPONSORS FOREN 2016

VREȚI SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂȚIȚI IMAGINEA ȘI SĂ VĂ ÎNTĂRIȚI POZIȚIA ÎN MEDIUL DE AFACERI ENERGETIC?

VĂ OFERIM ACEASTĂ OPORTUNITATE ÎN CADRUL CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT REGIONAL DIN ANUL 2016 ÎN DOMENIUL ENERGIE!

Avem placerea să vă invităm să deveniti sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est – FOREN 2016, cu tema: „Energie sigură și sustenabilă pentru regiune” care va avea loc in perioada 12 – 16 iunie 2016 la Vox Maris Grand Resort din Costinești. Având în vedere importanţa şi prestigiul de care FOREN s-a bucurat pe plan internaţional, Consiliul Mondial al Energiei (CME) a ridicat statutul FOREN de la naţional la nivelul de eveniment regional CME pentru Europa Centrală şi de Est începând cu FOREN 2012. Astfel, FOREN constituie în continuare cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016. Forumul, patronat de Primul Ministru al României, este sprijinit de companii din domeniul energiei, petrolului, gazelor naturale și cărbunelui, de furnizori de echipamente și servicii energetice, precum și de instituții guvernamentale și non-guvernamentale reprezentative din țară și din strainătate Aflat deja la cea de-a treisprezecea ediție, Forumul Energiei pentru Europa Centrala și de Est - FOREN a devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente din domeniul energiei. Forumul va cuprinde:

5 secțiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări 11 evenimente importante, care cuprind:

Ziua Regională a Energiei Policy Trilemma 2 Keynote Addresses 4 Mese Rotunde la nivel de Forum 3 workshop-uri la nivel de Forum

3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME - solicitate în mod expres de către CME (London Office)

21 Mese Rotunde la nivel de corporatie O expoziție internațională cu peste 60 de standuri Un program social foarte bogat și diversificat.

Evenimentul va reuni peste 800 de participanti, printre care autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate. Prezența concentrată a tuturor acestora constituie un remarcabil și unic prilej de prezentare a celor mai noi produse și servicii în domeniul ale firmei dumneavoastră. Vom fi deosebit de onorați dacă veți accepta calitatea de sponsor FOREN 2016, contribuind astfel în mod direct la succesul celui mai important eveniment regional din Europa Centrala și de Est care va avea loc in anul 2016.

Ca o recunoaștere pentru calitatea de sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est FOREN 2016, organizatorii vă vor oferi o paletă largă de modalități pentru promovarea imaginii firmei. Pentru detalii suplimentare și pentru crearea unui pachet personalizat, adaptat pentru a corespunde strategiei dvs. de comunicare și nevoilor specifice de vizibilitate, vă rugam să contactați secretariatul executiv CNR-CME (dna Elena Pavel – Sef Dep. Financiar-Contabil, Marketing – email: elena@cnr-cme.ro/ tel: 0753.315.412). Cu convingerea fermă că această colaborare între CNR-CME și societatea dumneavoastră va fi fructuoasă și în interesul ambelor părți, vă mulțumim anticipat și vă rugăm să primțti expresia deosebitei noastre considerații. Cu deosebită stimă, Gheorghe Balan Director General Executiv

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

PIAȚA SERVICIILOR FOREN 2016

Și Dvs. ați putea fi un partener la Eveniment!

NU RATAȚI OPORTUNITATEA DE A FI RECUNOSCUT CA LIDER ÎN DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ!

Organizatorii vă stau la dispoziție pentru ca participarea firmei dumneavoastră să se bucure de tot succesul dorit!

1. EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ

Prezentarea de produse, instalaţii, exponate, machete, postere etc SERVICII OFERITE: Stand expozițional cu o suprafață de 7,5 m2 Cost: 7.000 RON+TVA.

2. MESE ROTUNDE

Masa rotundă se organizează în sală separată, numai pentru firma - partener, şi constituie un prilej pentru prezentarea de către acesta a unor: tehnologii sau realizări deosebite; oferte de servicii şi asistenţă tehnică; tehnologii potenţiale ale firmei ; aparate, echipamente etc. Cost: 8.000 RON+TVA.

3. FILME TEHNICE – marți 14 iunie 2016

Film care să prezinte pentru firma - partener: obiectivele şi profilul profesional; potenţialul uman şi tehnologic; realizări de aparate şi tehnologii noi; oferte de servicii şi posibilităţi de cooperare. Durata: maximum 30 minute. Sincronizarea în limba română sau engleză. Proiecţia filmelor se programează de organizatori în ziua de marţi 24 iunie 2014 la fiecare jumătate de oră. Cost: 1.500 RON+TVA.

4. VIZITE TEHNICE – în perioada 13 – 15 iunie 2016

Vizite desfăşurate în scopul prezentării unor realizări performante, staţii şi standuri de cercetare, fluxuri tehnologice etc. Cost: 2.500 RON+TVA.

5. PUBLICITATE

Prezentarea de reclame sau articole publicitare în Catalogul Publicitar al Forumului care va fi tipărit color în 1000 exemplare şi difuzat la toţi partenerii şi participanţii înscrişi la FOREN 2016. Cost: 2.000 RON+TVA/ pagină. NOTĂ: Pentru obţinerea calităţii de Partener vă rugăm să completaţi formularele de înscriere. Acestea se pot

descărca de pe website-ul FOREN 2016. Mai multe detalii legate de serviciile prezentate mai sus puteți găsi în formularele de inscriere sau la email

elena@cnr-cme.ro.

Pentru a fi la curent cu detaliile privind organizarea FOREN 2016 și piața serviciilor la zi,

vizitați permanent website-ul: www.cnr-cme.ro/foren2016

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați Secretariatul Executiv FOREN 2016:

Tel: 0372.821.475/476 Website: www.cnr-cme.ro/foren2016 Email : foren2016@cnr-cme.ro

30 decembrie 2015

Seniorii Energiei Dialog de sufl et cu dl. prof. dr. ing. Vlad ULMANU - Universitatea de Petrol și Gaze PloieștiProf. Elena Ratcu - Consilier CNR-CME

Toamna strivea sub pașii mei frunzele aurii învălmășite pe trotuarul din fața locuinței domnului profesor Vlad Ulmanu. Primăvara m-a surprins neaștepat cu privirea albastră a frumoasei și distinsei doamne Ulmanu care m-a întâmpinat atât de prietenos, de parcă ne cunoșteam de când lumea. O armonie specială și un confortabil sentiment de echilibru m-au învăluit din momentul primului pas în casă și al fermității mâinii strânse de profesorul Ulmanu. Cu bucuria nedisimulată de a povesti despre activitatea sa, despre școală și studenți, despre ieri și despre azi, domnul profesor m-a condus elegant dar precis în lumea atât de incitantă și neștiută mie a zăcămintelor de petrol și gaze, a ingineriei echipamentelor pentru valorifi carea resurselor geologice, a invențiilor sale atât de practice și de utile. Ne-ar fi trebuit o zi întreagă să povestim, însă am încercat să ne împrietenim cu timpul și să încercăm să-l comprimăm astfel încât să cuprindă sacul cu povești ce avea să mi le împărtățească interlocutorul meu.

Domnul prof. dr. ing. Vlad Ulmanu a absolvit Facultatea de Mașini și Utilaj Petrolier din cadrul Institutului de Petrol, Gaze și Geologie- București în anul 1966, ca șef de promoție cu nota 10 și cu diplomă de merit, iar în anul 1974 a obținut diploma de doctor în științe. Și-a desfășurat în treaga activitate profesională nu mai în cadrul învățământului teh nic superior, la Universitatea de Petrol-Gaze Ploiești - catedra Teh nologia Construcției și Utilaj Petro lier/Tehnologii de Fabricare și Management Industrial, unde a fost pe rând asistent universitar, șef de lucrări, conferențiar, profesor u niversitar. A fost apoi prodecanul Fa cultății de Utilaj Tehnologic (1980-1984), prodecanul Facultății de Inginerie Mecanică și Electrică (1989-1992), decanul aceleiași fa-cul tăți, (1992-1996) prorector și rec-tor al Universității de Petrol și Ga-ze din Ploiești (1996-2012). A fost profesor asociat la Universitatea Teh nică Claustha din Germania, pre-cum și la Xian Petroleum Institute și Universitatea de Petrol Dongyong-Shandong din China. Domnul pro-fe sor Vlad Ulmanu a desfășurat o impresionantă activitate științifi că în domeniul materialelor, tehnologiilor de fabricare, metodelor de evaluare și de creștere a durabiliății pieselor,

verifi cării stării tehnice, mentenanței și asigurării calității echipamentelor pe troliere, petrochimice de ra fi nării și pentru transportul și de po zitarea produselor petroliere. De asemenea, a avut activități de pro iectare, verifi care și avizare de proiecte pentru recipiente sub pre si une și conducte. A scris în calitate de autor și coautor 19 cărți, 170 de articole științifi ce publicate în reviste de specialitate și 180 lu crări de cercetare științifi că, pro iec tare și inginerie tehologică realizate pe bază de contracte cu societăți co mer ciale. Are un nu măr de șapte in venții brevetate. Pen tru realizările sa le profesionale de osebite a fost numit Doctor Ho no ris Causa al Universităților din Petroșani, Ovidius-Constanța și Lician Blaga-Sibiu, iar în anul 1986 a primit pre miul Traian Vuia al A cademiei Române pentru lucrarea „Con struc ția și exploatarea garniturii de foraj”. În prezent profesorul Vlad Ulmanu este conducător de doc torat în inginerie mecanică la U niversitatea de Petrol și Gaze de la Ploiești.

*„Mi-a plăcut ce am învățat la facultate”

─ Domnule profesor, parcurgând CV-ul dumneavoastră, constat -

a câta oară – câte activități im-presionante poate face un om într-o viață. Să începem cu în ce-putul. Nota 10 la examenul di-plomei de absolvire a Facultății de Mașini și Utilaj Petrolier și di-plomă de merit, înseamnă do uă lucruri: ori ați ales acest do me niu din pasiune, ori ați fost un student foarte conștiincios și muncitor și, indiferent de fa cul tatea pe care ați fi urmat-o, ați fi în vățat la fel de bine. Care este adevărul?

─ A fost destul de greu să iau o de-ci zie, să știți. Ce-i drept, tatăl meu fusese inginer minier, dar nu mai era în viață când am absolvit eu liceul, deci nu a avut cum să-mi îndrume pa-șii. Cred însă, că la înclinarea ba lanței către această facultate a con tribuit și un prieten al meu, mai ma re cu un an decât mine, care era era student în anul I al acestei facultăți când eu

decembrie 2015 31

am terminat liceul. El mi-a spus că este un domeniu interesant și că sunt profesori foarte buni și că re almente am ce învăța acolo.

─ Înseamnă că v-a plăcut acest pro fi l, dacă, odată admis la a ceastă facultate ați învățat atât de bine!

─ Da, efectiv mi-a plăcut ce-am în vă-țat la facultate și m-a pasionat atât de mult, încât în anul III am scris primul meu articol științifi c, în ca drul Cercului Științifi c al Facultății, con dus de profesorul meu de „Or ga ne de mașini”. El m-a încurajat în activitatea științifi că, mi-a dat un set de reviste americane pe un do meniu interesant care putea fi adaptat și la instalațiile noastre de fo raj, iar eu am scris un articol care a fost apreciat de profesorii mei. Ca atare, profesorul acela mi-a devenit co ordonatorul diplomei de licență, în ca re am continuat ideile formulate în acea primă lucrare. Diploma a avut ca subiect „Contribuții la stu diul ambreiajelor cu fricțiune pentru in stalațiile moderne de foraj la ma re adâncime”. În anul 1974 am fi -na li zat și examenul de doctorat și am obținut titlul de doctor în științe.

─ Ce înseamnă foraj de mare adâncime și cum se realizează acesta?

─ Adică se forează până la adân-cimea de 7000 de metri cu o sapă de foraj cu trei conuri (îmi a rată o machetă de sapă de foraj, ca re arată ca o jucărie, dar extrem de fi del realizată). Asta e sapa !

- Stați, să o pozez! (Fac o fotografi e machetei)

─ Acum, că ați pozat-o, să vă spun pe scurt și cum funcționează (zâm-

beș te). Pentru a săpa o sondă este ne voie de o sapă care penetrează crusta pământului și niște țevi (gar-ni tura de foraj) care fac legătura între sapa de foraj și suprafață. După cum vedeți, sapa asta are trei conuri sau role, cum se mai spune, și este foar-te echilibrată, spre deosebire de sapa cu două conuri sau de cea cu un con. Sapa se înșurubează prin fi letare la brațul de forare a pri mei prăjini, apoi la următoarea pră jină și tot așa pînă se ajunge la a dâncimea dorită unde, prin rotirea sa de la suprafață, permite tăierea, casarea și înlăturarea formațiunilor de roci cu care intră în contact. Gar ni tura de foraj, formată din țevi prin in teriorul cărora se introduce cu ma re presiune fl uidul de foraj (ci ment), este coborâtă treptat în son dă cu ajutorul instalației de foraj. Când acesta ajunge la talpa sondei pro duce niște jeturi care ajută și ele la distrugerea rocii. De asemenea, co nurile se rostogolesc și cu din ți șorii lor sfărâmă roca transmit și miș carea de rotație. Prăjinile sunt țevi de oțel grele, cu pereți groși și con tribuie la exercitarea de către sa pă a unei apăsări sufi ciente pen-tru a intra mai adânc în rocă și a menține tensiunea asupra garniturii de foraj. Diametrul găurii de sondă es te proiectat de colegii noștri de la pro iectare. Ca să suporte asemenea pre siune, pământul dimprejur tre bu-ie consolidat pentru a nu se prăbuși. În acest scop, se introduce în sondă un set de țevi cu diametrul apropiat de diametrul gurii de son dă și, prin interior, se introduce prin presiune foarte mare un așa-zis lapte de ciment fl uid. Cimentul ajunge la talpa sondei și se ridică la su prafață prin spațiul inelar dintre aceste burlane de tubaj și gaura de sondă. În cateva ore cimentul se solidifi că și, astfel, consolidează son da.

─ Cum știți dacă solul permite să se ajungă la adâncimea de 7000 m?

─ Totul este gândit dinainte. Procesul de forare presupune realizarea în avans de cercetări geologice pentru de terminarea structurii geologice e xistente în zona respectivă, apoi ur-mează pe rând operațiile de ex plorare, exploatare și punere în producție.

„România era pe locul I în lume ca exportator de utilaj petrolier”

─ Interesante informații ! Să re-ve nim însă la școală, pentru că v-am deturnat și îmi cer scuze. Ați absolvit facultatea în 1966 si de 49 de ani fără întrerupere sun teți la catedră. Ați pornit de la poziția de asistent u ni ver-sitar, ați parcurs toate trep te-le științifi ce, iar din 2004 pâ nă în 2012 ați fost rectorul UPG, ce-i drept o funcție mai mult administrativă, dar cea mai înal tă din învățământul uni ver-si tar. În tot acest timp ați rămas fi del Catedrei/De par ta mentului de Tehnologia Con strucției de Utilaj Petrolier. Cum a evoluat în timp această teh nologie?

─ Am putea spune mai degrabă că a „involuat” decât că a „evoluat” (zâm-bește amar). A fost o perioadă în care România era pe locul I în lume ca exportator de utilaj petrolier, cu con cepție integral românească. Exista atunci și renumitul Institut de Cercetări Proiectări pentru Utilaj Petrolier, IPUP, care avea specialiști ex celenți și care realiza tot ceea ce în semna utilaj petrolier: proiectare, e xecuție, materiale și punerea în operă. În utilajul petrolier, datorită con dițiilor de exploatare extrem de severe, a adânicimilor foarte mari, a mediilor foarte agresive (ga ze foarte periculoase cum ar fi hi dro-genul sulfurat) și a solicitărilor la limita maximă de rezistență po si-bi lă, materialele din care se fabrică echipamentele sunt speciale. De e xemplu, în sapa asta de foraj sunt câ teva sute de grame de argint și câteva sute de kg de wolfram. Pa-re simplu, dar ca să asiguri per for-manțe acolo jos, la 3000 sau la 7000 de metri, în toate condițiile spe cifi ce adâncimii și presiunilor fl u idului de foraj, trebuie ca, pe lân gă concepție (ceea ce face IPUP) să se găsească și soluții tehnico-economice capabile să asigure o du rabilitate cât mai mare. Acestea au fost elementele de avangardă cu care ne-am ocupat noi: analizarea comportării materialelor în aceste con diții specifi ce și severe de ex ploa tare și elaborarea celor mai per formante tehnologii de

32 decembrie 2015

fabri ca re. Revenind la întrebarea dum neavoastră despre evoluție și involuție în acest domeniu, vreau să vă spun că la un moment dat România a luat medalia de aur în stră inătate pentru prevenitori de erupție la prăjini de foraj. Era atunci o deschidere formidabilă privind do-me niul utilajul petrolier care era în în tregime acoperit de România. Dar ve deți, atunci noi aveam dezvoltată o industrie serioasă. De exemplu, la IMBG o secție întreagă era axată nu-mai pe fabricarea de prăjini de fo raj, o tehnologie ultramodernă la acea vre me. Din fericire această sec ție mai fun cționează încă acum și se numește acum UPETROLAM-Utilaj Petrolier și de Laminoare. La vre mea aceea exista o dezvoltare fan tastică pentru că exista acea e mulație care, din pă-ca te, astăzi nu prea mai există, iar cer cetătorii lu crau cu pasiune și țineau pasul cu in dustria. După revoluția noas tră din 1989 a scăzut dezvoltarea in du strială. De aceea spun eu că de fapt tehnologia a involuat, nu a evoluat. Unele echipamente nu se mai fabrică deloc pentru că se iau din im port, Fabrica de la Târgoviște a fost cumpărată de ruși, iar în zona un de se făceau racordurile speciale se va face acum un Mall, Uzina Re publica din București a fost cum_pă rată tot de ruși, iar acum acolo este teren viran.

─ În condițiile în care domeniul es te atât interesant, dar lip-seș te emulația de atunci, mai este concurență la examenele de admitere la UPG, domnule profesor?

─ La Facultatea pe care noi o nu mi-sem inițial „Forajul sondelor și ex-ploatarea zăcămintelor” și care acum se numește „Inginerie de pe trol și gaze”, datorită faptului că ab sol-

venții sunt mai bine remunerați după absolvire, au început să se înscrie din ce în ce mai mulți stu denți și a început să crească in te re sul pentru ingineria utilajelor. Și pe noi ne surprinde plăcut concurența foar te mare la admiterea la această facultate. Ingineria me ca nică inclu de industria de foraj ex tracție, pre lu crarea petrolului și petrochimia. Aici interesul este ma re, rafi năriile lu-crea ză și fac an gajări, la Câmpina se fabrică acum chiar instalații de foraj, de di men si uni mai mici, ce-i drept, dar au re u șit să-și facă o piață, ceea ce este benefi c pentru toată lu mea, iar pe noi ne bucură acest fapt.

„Ar trebui o corelare în tre dezvol-tarea României și per spec tiva în-vă ță mân tului pe do menii”

─ Lucrând o viață întreagă în în-vățământ, cum percepeți di fe-rențele dintre tinerii de acum 30 de ani față de cei de acum, ca mentalitate, dezvoltare, mod de informare, disciplină?

─ Privitor la mentalități, atunci când există o motivație, răspunsul es te consecutiv. Acum 30 de ani un ab-solvent de facultate primea un loc de muncă, de unde primea și lo cu ință, iar salariul pe care-l avea îi oferea condiții decente de trai, ca atare interesul era mare.

─ Deci motivația era 100%.

─ Da, pentru că studentul știa pen tru ce învăța. Apoi, mai erau și alte criterii care îl motivau. Dacă învăța bine și absolvea facultatea printre primii, putea să-și aleagă un loc mai bun de muncă la repartiția în pro ducție, astfel încât era motivat să învețe. Studenții de acum nu sunt deloc inferiori celor de atunci, dim po trivă, aș spune. Ce

simțim noi însă în învățământ este faptul că stu denții vin din liceu cu mai puțină dra goste de muncă și, nefăcând un efort susținut atâția ani, cred că nici nu mai au capacitatea de efort sus ți nut. Nici în sesiune nu mai învață cum învățam noi. Datorită acestui sis tem nou de creditare a anului de în vățământ, cu ideea că o disciplină odată promovată să nu o mai repeți în cazul în care pierzi un an, trecerea examenelor se transformă acum în-tr-o artimetică greșită a punctelor a cumulate. Lucrul bun totuși este că a crescut interesul pentru în vă-țământul ingineresc, deoarece in-dustria românească începe din nou să se dezvolte, iar tinerii sunt in teresați să învețe, cu speranța că vor găsi un loc de muncă în do me niul pentru care s-au pregatit. Pro blema este că dacă înainte exista un echilibru bine gândit între po ten țialul industrial de angajare și nu mărul de absolvenți de facultate ne cesar, deci era o corelare între în vățământ și industrei, acum acel echilibru a dispărut. Ar trebui ca la ni vel național să se facă o analiză a planului de dezvoltare a României și a perspectivei pentru fi ecare do-me niu de învățământ în parte. Ideea de acum este că nu trebui să înveți neapărat pentru un loc de muncă, ci pentru formarea ta.

─ Ați fost o vreme profesor asociat la Universitatea Teh ni-că Clanstal-Germania și la U ni-ver sitatea de Petrol din China. Culturi diferite de țară și probabil metode diferite de a bordare a do-meniului petrolier. Ca re ar fi di-fe rența dintre în vă țământul din România față în vă ță mântul din aceste două țări?

─ Eram prorector în perioada în care am fost invitat pentru șase luni să predau

decembrie 2015 33

în Germania. La ei fa cultatea avea patru ani de stu diu, spre deosebire de a noastră ca re avea cinci ani, însă strucura de învățământ era similară cu a noas tră. În Germania am predat „Teh no logia construcțiilor de mașini”, cu diferența că la noi este mult mai nuanțată această disciplină, pe când la ei este un curs general de forajul sondelor care cuprinde atât tehnologia forajului, cât și e chi pamentele cu care se realizează fo rajul. De aceea m-am putut plia foar te bine pe ceea ce făceau ei în mod obișnuit, iar activitatea mea a fost bine apreciată. Nu mărul de stu denți pe an este mai mic la ei de cât la noi, iar structura era cam 50 % germani și 50% proveniți din alte țări. Există și acolo susținere de la stat, dar unii își plătesc sin-guri școlarizarea. Germania este mă rinimoasă și în general studenții stră ini nu plătesc școlarizarea. Pri vi-tor la organizare, era interesant că, de exemplu, ei nu aveau asistenți u niversitari cum e la noi, lucrările de la borator fi ind realizate de cele mai multe ori de către doctoranzi, ca re de regulă se afl au de dimineața pâ-nă seara în departament, des fă șurau și activăți de cercetare și aveau relații foar te bune cu pro duc ția industrială. Aproape lunar u ni ver sitatea organiza întâlniri între re prezentanții fi rmelor din diferite orașe cu studenții și pro-fe sorii pentru a-și prezenta obiectul de ac ti vitate, astfel încât studenții își pu teau face încă din facultate o idee pri vind specializarea pe care ur mau să și-o aleagă. Practica stu den țeas-că o făceau tot la fi rma res pec ti vă, care ulteror îi și angaja pe unii din tre ei. Domeniul de învățământ este mai aplicat la ei decât la noi, iar nemții au o bună tradiție în în vă țământul tehnic, o dotare foar te bună, laboratoare di-ver se. Toate acestea contribuie la o bu nă formare a studenților.

Cât privește China, la ei există mai multe universități de petrol pentru că acest colos de țară trebuie să-și ex ploateze zăcămintele. De aceeea, în multe zone petroliere chinezii au dez voltat institute de învățământ su-p e rior cu profi l petrolier. Profesorii și studenții lor sunt extrem de dis-ci plinați și locuiesc cu toții într-un cam pus unde care au tot ce le tre-buie. Acolo dorm, acolo învață, de

acolo ies profesorii la pensie și tot acolo își cultivă viața după pen sie. Programul studenților este mo ni to-ri zat permanent, orele de curs sunt obligatorii și foarte serioase, nu ab-sen tează niciun student de la ele, iar după-amiezele rămân tot acolo pen-tru a lucra și a face performanță în domeniul de studiu ales.

─ Ați încercat cât de cât să aplicați și la facultatea dumneavoastră u nele din metodele de acolo?

─ Nu poți, pentru că programa lor de învățământ este diferită de a noastră și, în plus, răspunsul stu den tului este total diferit. De exemplu îl întrebi pe un student de la noi ce a făcut la examen, iar el îți spune că l-a luat. Nu îți spune cu ce notă l-a luat, pentru că la puțini din tre ei mai există un un criteriu de va loare. Pentru ei și nota 5 e bună.

─ În paralel cu activitatea di-dactică ați desfășurat și ac ti-vități de cercetare, pro iec ta re și inginerie tehnologică re a li zate pe bază de contract cu so ci etăți comerciale. Care es te di ferența dintre teoria pre da tă în facultate și practica pri vind e chipamentele mecanice pen tru valorifi carea resurselor ge ologice?

─ În facultate noi încercăm să le trans mitem studenților informații și cu noștințe la cel mai înalt nivel. De exemplu, dacă în societatea co mer-ci ală se fabrică o sapă de foraj, eu, ca profesor, sunt obligat să fi citit tot ce este în lume în domeniul res pec-tiv și să prezint studentului chiar mai mult decît reprezintă stadiul ac tu-al al problemei într-o întreprindere. Diferența de care vorbeați constă în fap tul că tu, ca profesor trebuie să fi i cu cel puțin un pas înainte față de ce este într-o companie comercială sub aspectul cunoștintelor, și dacă ai și o lucrare de cercetare în do me niu, poți să-i oferi și aplicația.

„Din învățământ poți face cer ce-ta re, dar invers nu se poate”

─ Vi s-a propus vreodată să vă an-gajați la una din societățile cu ca-re ați colaborat?

─ Da, mi s-a propus să părăsesc școa la și să merg la IPUP, m-am și consultat cu câțiva oameni mai apropiați în această privință, dar toți au convenit că învățământul ră-mâne cea mai bună opțiune. Din în-vățământ poți face cercetare, dar in-vers nu se poate. Ca atare, am de cis să rămân în învățământ și nu-mi pare rău deloc. Am iubit meseria pe care mi-am ales-o.

─ Printre sutele de lucrări de cer-ce tare, proiectare și in gi nerie teh nologică, articole publicate și cărți tehnice, aveți și șapte in-venții brevetate. Cum au luat naș tere, din ce ne cesitate și ce aplicabilitate prac ti că au acestea?

─ Invențiile au venit, exact cum spu neți dumneavoastră, dintr-o ne-cesitate. De exemplu, invenția mea „fi ltre spirale” s-a născtut cam așa: tre buia să se pună în funcțiune pri-ma platformă de exploatare ma rină românească și vine la mine di rectorul de la IFLG – Institutul de Foraj și Lucrări Geologice, care toc mai cumpărase o mare parte din furnitură și piese din SUA și îmi spu ne că are nevoie și de niște pie se care se numeau „crepine”, un fel de duze speciale pe care a crezut că le poate face la noi în țară. So li citase acest lucru uzinelor mari de armament de la noi dar acestea nu reușiseră să le facă și el era ab-solut disperat. Spunea că dacă nu pornește instalația de la platforma marină, Ion Dincă, ministrul con-struc țiilor industriale de atunci și cel mai detestat lider comunist, îl dă-dea afară. Cu disperare în glas m-a întrebat dacă eu le pot face. I-am spus că voi încerca și l-am rugat să-mi aducă o piesă din aceea trimisă din SUA. Era o piesă relativ simplă pen-tru drenajul fi ltrelor rapide, si mi lară

34 decembrie 2015

unui sorb: sistemul de crepine susține stratul fi ltrant și permite cur gerea fi ltratului fără antrenarea gra nulelor mari ale acestui strat. Apa de mare este foarte corozivă, iar dimensiunile deschiderii fantei, adică acolo unde se fi ltrează apa, tre buie să fi e de 0,11 mm, nici mai mult, nici mai puțin. Dacă des chi derea este de 0,12 mm și au scăpat pe acolo pietricele de 0,12 mm se stri că tot, pentru că mai de parte acestea obturează alte e lemente. Deci, trebuiau respectate cu stric tețe anumite dimensiuni. Am a nalizat pie sa adusă din SUA, am tă iat-o, am văzut din ce era fă cu tă, ne-am mai documentat, și am con-sta tat că existau pe plan mondial așa numitele fi ltre tip Johnson și că, de fapt, asta era o bucățică de fi l tru Johnson (vorbește cu pasiune ne-di simulată). I-am dus directorului de la IFLG prima mostră de cre pi-nă realizată de noi, iar când a vă-zut-o nu-i venea să creadă că este făcută în România. Piesele a cestea au fost făcute la noi în fa cul tate, iar extragerea petrolului din Marea Neagră se face acum și da torită con-tribuției universității noas tre, adică a mea și a colegilor mei. Toate invențiile mele, făcute de noi la facultate au fost realizate pâ nă la predarea produsului fi nal. Ce lelalte in venții au abordat teme di ferite, dar toate erau legate de in sta lații pe troliere. Una dintre ele a con stat din realizarea unor prăjini de fo raj de diametre mici pentru ca-re am realizat în școală o secție de fa bri ca ție, adică am facut o mini-fa-bri că de prăjini. O altă invenție avea ca obiect un procedeu de obținere a unui perforator cu jet cumulativ, etc. Fiecare invenție este pentru mi ne un fel de joacă tehnică care îmi pro duce o bucurie și o satisfacție imensă și fără egal. (râde fericit)

─ Văd pe chipul dumneavoastră bu curia cu care povestiți des pre lucrările, proiectele și ac ti vi tățile știițifi ce și practice, pe ca re le-ați realizat. V-ar fi ta re greu să spuneți care dintre acestea v-ar fi dat o satisfacție mai mare decât alta, așa este?

─ Pe partea științifi că marea mea sa tisfacție a fost când am scris pri-ma mea carte „Construcția și ex-

ploa tarea garniturii de foraj”, care a primit premiul Academiei Române. Este vorba de acea satisfacție care te plasează într-o anumită elită, ce-ea ce pentru mi ne înseamnă foarte mult. Dintre re alizările pratice re la tiv recente ca re m-a bucurat imens este proiectul e uropean „Centrul re gi onal de de ter minare a per for man țe lor și mo ni to rizare a stării tehnice a ma te-ria le lor tubulare utilizat în industria petrolieră–OCTG”, în va loa re de cinci milioane de euro, câștigat prin li-citație, cu fi nanțare in tegrală UE. Nu se va mai întâlni ni ciodată școala noas tră cu a semenea investiție. Am fost co or do natorul acestui proiect și, îm pre u nă cu patru colaboratori de-ai mei am muncit imens la acest pro iect. Competiția a fost acerbă, am pierdut prima licitație, dar nu ne-am lăsat. Ne-am înscris la a do ua licitație, am re luat aceeași pro cedură greoaie și am reușit să câș tigăm. Ca și co or do-nator de pro iect, l-am orientat de fapt spre tot ce am lucrat eu în do me niul res pectiv.

(Ne înterupem puțin dialogul pen tru că tocmai intră pe ușă fi ica cea mi că a domnului profesor, o tâ nă ră superbă, care aveam să afl u, era ma ma a două fi ice. Domnul pro fe sor mi-o prezintă cu vădită plă ce re, apoi continuăm).

„Fabricat în România - Acest pro-iect este realizarea vieții mele”

─ La ce v-au ajutat cei cinci mi-li oane de euro câștigați pe acest proiect?

─ Mi-au permis să realizez e chipa-men tele petroliere pe care le vă-zusem în Germania, pentru ca re îi

invidiasem atât de mult pe co le gii mei de acolo și care sunt de-a drep-tul impresionante. În afară de aceste echipamente petroliere, am re alizat și am dotat opt laboratoare cu cele mai moderne echipamente în ma -terie de cercetarea materialelor și a stării lor tehnice. Cred că acest pro-iect este realizarea vieții mele și că prin el poate rămâne ceva după mi-ne în școală, ceva cu care cred că nu se vor mai întâlni niciodată din punct de vedere al investiției și concepției. Am fost tare fericit și mân dru când eu și cei patru mem bri ai echipei mele am scris pe el „Fabricat în România” (zâmbeşte fe ricit, un pic nostalgic și vizibil e moţionat).

─ Să știți că mi-ați transmis și mie emoția dumneavoastră. Știu cât de greu se câștigă astfel de proiecte pe fonduri europene și înțeleg perfect motivele de bu -curie și mândrie care vă în cear că. Ați mai face a doua oară această încercare?

─ Să știți că m-am gandit și eu la acest lucru, însă nu l-aș mai face sub nicio formă, din mai multe mo-ti ve: procedura a devenit teribil de gre oaie și de laborioasă, îți ia mult timp, modul de lucru nu este de loc pri etenos, monitorizarea post-pro-iect este de cinci ani, iar acest mod de lucru te îndepărtează de astfel de pro iecte. Oricum, eu sunt tare fe-ricit că am reușit să realizăm acest cen tru regional, unic de felul acesta în regiunea Europei Centrale și de Est. Am avut chiar două solicitări de la două fi rme din Germania care au făcut încercări pe echipamentele noas tre, pentru că ei nu aveau ca pa-bilitatea necesară. Vă dați seama că m-a impresionat faptul că nemții s-au adresat României pentru a le face.

─ Oricine în locul dumneavoastră ar fi fost la fel de impresionat, iar satisfacția este dincolo de cu-vinte. Acestea sunt realizări ca -re-ți mângâie sufl etul și te fac să simți că n-ai trăit chiar de gea-ba. Și, totuși, cum poate un om să realizeze atâtea lucruri în tr-o viață?

─ Știți, doamna Ratcu, toate aceste

decembrie 2015 35

re alizări, cum le numiți dum nea voas-tră, au decurs fi resc și nu pot spu ne că m-au stors de vlagă. Evident că munceam mult și că de seori durata unei zile de muncă de pă șea cele opt ore standard, însă pen tru mine întotdeuna familia a fost și este și va rămâne pe primul plan. Deși aveam puțin timp, ori de câte ori puteam și absolut toate wee ken durile le petrecem în familie.

─ Dar faptul că făceați naveta București-Ploiești-București nu v-a obosit?

─ Nu, pentru că, de exemplu, atunci când făceam naveta cu tre nul, mă re trăgeam într-un colț al com par ti-mentului și începeam să lucrez. Pen-tru mine naveta nu a înseamnat ni-ciodată un timp mort. Era poate chiar mai bine să lucrez acolo, unde aveam liniște și nu mă întreruprea ni meni cu diverse probleme.

─ Dar dacă, să zicem, ați avea acum din nou 18 ani, ce ați alege să faceți?

─ Eu la 17 ani eram deja student în anul I. Dacă ar fi aceleași condiții cred că tot același lucru aș face, de și poate acum aș avea mult mai multe alternative.

─ Vă considerați un om împlinit, dom nule profesor?

─ Da, mă consider un om împlinit și pe plan profesional, și pe plan per-so nal. Am o familie minunată care în totdeauna m-a înțeles. Soția mea, Mihaela, pe care o cunosc din anii de liceu, a fost chimist, iar fi icele me-le Andreea și Ilinca au urmat ASE-

ul, pentru că imediat după revoluție, când au dat ele examen de admitere la facultate, toată lu mea începuse să creadă că acesta va fi domeniul viitorului următorilor ani. Andreea, fi ica cea mică pe care ați văzut-o adineauri, are două fe ti țe, iar Ilinca, cea mare, are două fetițe și un băiat, deci sunt fericitul bu nic a cinci nepoți.

─ Și eu cred că pentru un om con tează enorm familia. De fapt, de când am intrat pe ușa a partamentului dumneavoastră, am simțit armonia care domnește în familia dumneavoastră. Se sim te din tot, din modul în care este decorată locuința, din pri-vi rea și cuvintele soției și ale fi icei dumneavoastră, din ges tu-ri le dumneavoastră, din fl orile și plan tele care își au fi ecare locul lor în această casă.

─ Eu nu pot decât să mă bucur că se simte această armonie, pentru că, într-adevăr, echilibrul cel mai ma-re mi-l dau soția și copiii. Mă e mo-ționează mult momentele de bu cu rie din familie, căsătoria co pi ilor, nașterea lor și a celor cinci ne poți. Desigur, m-a emoționat și naș terea fe telor mele, dar știți cum este, la ti nerețe nașterea unui copil ți se pare ceva fi resc și nu prea ai timp să fi losofezi. Abia aștepți să trea că anii, să vezi cum cresc și cum se realizează copiii, cum avansezi tu pe plan profesional și personal. La nașterea nepoților însă, ai alte sen ti-mente: ai deja o experiență de via-ță, lucrurile sunt cumva așezate, iar ca bunic ești ceva mai relaxat, pen-tru că oricum, cea mai mare res pon-sabilitate tot părinților le revine (zâm-bim amândoi, de comun acord cu cele spuse).

„Numai la o singură facultate a -veam ca profesori nouă a ca de mi-ci eni”

─ Privind retrospectiv, ați avut modele de viață?

─ Desigur, am avut modele, dar n-aș putea numi acum o singură per soană. La facultatea de la UPG, i nițial IPG, numai la o singură fa cul tate aveam ca profesori nouă academicieni, oameni care veneau, ce-i drept, din regimul trecut, dar ca re erau de o valoare incontestabilă și aveau o educație bazată pe multă în vățătură și muncă, cu doctorate se rioase obținute în străinătate. Când s-a înfi ințat IPGG, în 1948, se a plica o politică foarte înțeleaptă: pen tru disciplinele fundamentale, ma tematică, fi zică, geologie s-au adus cei mai buni specialiști din pro ducție sau din alte universități din țară. Cei care au venit din pro duc ție au învățat să fi e profesori, iar cei care erau profesori au în vă țat că aplicațiile trebuie să fi e în domeniul tehnic, adică, dacă eu pre dau mecanica, aceea trebuie să fi e mecanica tehnică, nu altceva. Fi e care dintre acești profesori mi-a fost un model la disciplina pe care a predat-o și aveam un respect de-o sebit pentru acești oameni care ne impuneau prin felul lor de a se com-porta, de a vorbi și de a preda. De exemplu, atunci când suna de in tra-re la ore, noi toți eram în clasă, nu rămânea nimeni pe coridoare să fu-meze sau să mai vorbească, adică dis ciplina era disciplină fără să ne forțeze cineva să fi m disciplinați. Cu modestie deosebită vă spun, că cei care vin după noi nu se ri di că la aceeași înălțime, iar asta poate și da -torită schimbării societății. Când un

Foto: Cele 4 nepoate

36 decembrie 2015

pro fesor de la noi părăsea de par tamentul, în locul lui rămânea un profesor de nivel cel pu țin egal. Mi-ar plăcea să știu că se mai în tâmplă acest lucru și în alte locuri.

─ Următoarea întrebare vine cumva de la sine. Ce apreciați cel mai mult la oameni?─ Corectitudinea, în primul rând.

─ La ce nu ați renunța niciodată? ─ Grea întrebare (râde). Cred ca nu aș renunța niciodată la stilul meu de viață.

─ Care sunt prioritățile de acum?

─ Stiți cum e cu prioritățile astea? Pe măsură ce se adună anii scad pri o ritățile (din nou suntem de acord și râdem a mândoi). Lăsând gluma la o parte, pri o ri-tă țile profesionale de acum sunt cele cinci doc torate pe care le coordonez și pentru ca re lu crez mult pentru că vreau ca stu-den ții care fac doctoratul cu mine să fa că per formanță în domeniul lor de activitate.

─ Ce vă place și ce vă displace la lu-mea contemporană?

─ Îmi place deschiderea asta fan tas tică ce vine din foarte multe di rec ții. În prezent există practic un fel de cultură universală. Ce nu îmi pla ce? Nu îmi place sărăcia asta ca re cuprinde un procent atât de mare de oameni. Eu am petrecut o ju mă tate de viață în regimul socialist care se adresa tuturor categoriilor so ciale. Ori această sărăcie de acum vi ne dintr-o neînțelegere a ceea ce în seamnă principii socialiste. Nu-mi place cum e concepută la noi și pusă în operă această așa-zisă so ci e tate capitalistă, care creează niș te diferențieri uriașe între oa-meni care a adus atâta sărăcie într-o ma-re parte a societății, încât prac tic relațiile dintre oameni se de te ri o rează. Înainte nu se întâmpla așa ceva.

─ Principalele dumneavoastră tră-sături de caracter sunt…

─ Corectitudinea și tenacitatea.

─ Ce apreciază prietenii cel mai mult la dumneavoastră?

─ Eu consider că trebuie făcută o diferențiere între prieteni, amici și colegi. Cu colegii sunt foarte prietenos și ca dovadă, iată ce mi-au făcut cadou colegii din Departamentul nostru anul trecut, când am împlinit 70 de ani (îmi arată diploma din fotografi e pe care scrie: „La împlinirea frumoasei vârste de 70 de ani, colegii (copilași sau mai puțin copilași) vă urează să aveți și de-acum înainte mulți ani aceeași strângere de mână fermă. Va fi un semn de sănătate și optimism. Pentru întregul drum parcurs împreună aveți un loc aparte în sufl etele și în inimile noastre. Vă așteptăm, pentru început, la următoarea aniversare cu 0 la sfârșit)”. Nu știu dacă pentru cineva străin înseamna ceva cuvintele astea, însă pentru mine înseamnă mult.

─ Emoționante cuvinte, mai ales cele care se referă la strânsul mâinii. Strângerea de mână spune multe despre caracterul unui om. Ce vă doriți cel mai mult acum domnule profesor?

─ Sănătate.

─ Asta vă doresc și eu din tot sufl etul, multă sănătate ! Mi-a făcut mare plăcere dialogul nostru și vă mulțumesc mult pentru timpul a cordat. Am învățat multe astăzi de la dumneavoastră și am constatat ce ea ce spun eu mereu : adevăratele valori sunt prea modeste. Se spune că mo des tia este o virtute, însă eu cred că prea multă modestie strică uneori. Oamenii cu adevărat valoroși uită câ teo dată, din prea multă modestie, să-și pună în valoare calitățile și să-și promoveze reușitele. De aceea eu, în aceste dialoguri de sufl et cu per-so nalități marcante din energetica românească, încerc să descopăr aceste valori, să le fac să vorbească și să afl e cât mai mulți oameni despre realizările profesionistului și despre sufl etul omului care se ascunde în spatele profesionistului. Sper să mai avem ocazia să ne întâlnim și să îmi mai spuneți povești despre industria petrolieră și oamenii ei minunați. Să ne revedem sănătoși, domnule profesor!

6 noiembrie 2015

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.ro

decembrie 2015 37

Noi suntem viitorul e nergeticii ro mâ nești Iubim natura și luptăm contra defrișărilorProiectul VLER „Să plantăm un pom”Drd. Luminița Durău - membru VLER, responsabil proiect „Să plantăm un pom″

România, pol de dezvoltare al Europei Centrale şi de Est şi posibil fur nizor de energie pentru ţările din regiune datorită poziţiei sale de a-şi asigura singură independența e nergetică, poate juca rolul pe vi-itor de furnizor de energie odată cu rezervele de gaze descoperite în Ma rea Neagră. Deşi România o cupă o poziţie bună din punct de ve dere al independenţei energetice şi al mi xului energetic, trebuie să re cu noaș tem că sustenabilitatea me diului nu este unul din punctele forțe ale ţării noastre.

În acest context, dar și pentru a lup ta contra defrișărilor din ce în ce mai a cute din țara noastră, a lu at naştere pro iectul VLER „Să plan tăm un pom″, un proiect de Responsabilitate So cială Cor-porativă (RSC), prin ca re ti ne-rii VLER şi–au dorit să-şi a ducă contribuţia la protejarea şi în-treţinerea unui mediu mai ver de, u nul dintre cei trei vectori ai Tri lemei Energiei, avansată de că tre Consiliul Mon dial al Energiei. A ceştia au dorit re ducerea a lu ne că rilor de teren, con-so lidarea so lu lui şi rezolvarea, mă-car parţial, a pro blemei suprafeţelor îm pă durite din România. Dispariţia pă du rilor, ca urmare a tăierilor i legale, a ridizărilor, are efecte de-vas tatoare a supra comunităţilor lo-ca le şi a in fra structurii. Alunecările de te ren, în zăpezirile, seceta sau

i nundaţiile sunt doar câteva dintre e fectele no cive ale distrugerii zo-ne lor îm pă durite. Îm pă durirea te-re nurilor de gradate care nu pot fi fo losite în scopuri agricole poate du ce la pro tejarea solului, la re fa-cerea e chilibrului hidrologic şi la îm bu nă tă ţirea condiţiilor de mediu.Sustenabilitatea mediului este doar unul dintre aspectele în care aceşti ti neri şi-au dorit să aducă schim ba-rea. Alte aspecte pe care le-au lu at în considerare fac referire la: or ga-ni zarea de campanii de in for mare de dicate consumatorilor pri vind îm-bu nă tăţirea efi cienței e nergetice cât şi im plicarea în pro iec te care au ca scop di minuarea să răciei e nergetice.

Obiectivele acestui proiect au fost: crearea unui mediu sustenabil prin creşterea suprafeţelor îm pă du-ri te, reducerea emisiilor de CO2 prin pu terea masei verde de a le ab sor-bi, creşterea conştientizării oa me-ni lor privind grijă faţă de mediu şi be ne fi ci ile voluntariatului.

Proiectul „Să plantăm un pom″ re-pre zintă unul din obiectivele VLER, şi anume acela de a aduce schim barea în bine prin crearea unui mediu înconjurător sus te-na bil, cu impact major asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor. Acest pro iect este un proiect pilot menit a se des-făşura pe o perioadă de 5 ani, care s-a desfăşurat în noiembrie 2015

doar la nivelul zonei București- Snagov cu sprijinul Asociaţiei CNR-CME şi a Direcţiei Silvice Buucresti, ur mătorii paşi fi ind încheierea de par te neriate cu alte asociaţii de ti-neret din domeniul energiei şi me-diu lui din ţa ră astfel încât în pe ri-oa da 2016-2020 acest priect să se des făşoare la sca ră naţională.

În ziua de 7 noiembrie, 32 de ti-neri și mai puțin tineri, cu toții ex-trem de en tuziaști, din cadrul VLER, EFdeN cât şi din cadrul fi rmei Trai-ning România care au fost alături de noi în că de la începutul acestui pro iect, au participat la plantarea a aproximativ 300 de puieţi de stejar și corcoduș în zona Snagov- Balta Albă.

Tinerețea și dragul de natură, mun-ca în aer liber, veselia lucrului îm pli-nit și dorința de a realiza proiecte de voluntariat au fost elementele de ba ză care au reunit toți acești oa-meni în jurul ideii de a contribui la fru musețea și sănătatea naturii și, im plicit la binele nostru, al tuturor.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul asociaţiei CNR-CME cât şi a spon-so rilor noştri: domnul Mihai Vilt din par tea Forte Gaz GN cât şi dom nul Cătălin Ecobici din partea Struc tural Funds care au contribuit fi nanciar la des făşurarea acestui proiect și că-ro ra le adresăm și pe această cale mul țu mi rile noastre.

Mulțumim de asemenea Direcției Sil vi ce Ilfov, domnului director Voicu Dumitru, doamnei inginer Ba-dea Liliana, Ocolul Silvic Ilfov și tu-tu ror ce lor care ne-au fost alături în con cre tizarea proiectului nostru.

Și pentru că experimentul a fost ex-trem de reușit și apreciat de toată lu mea, în primăvara anului 2016 ne-am hotărât să repetăm acest pro iect i nedit pentru noi.

38 decembrie 2015

Info CNR - CME Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR - CMELansare de carte „Seniorii energiei. - Dialoguri de sufl et”EcouriIng. Victor Vernescu - Consilier CNR-CME

Lansarea volumului întâi al lucrării scrise de Elena Ratcu, „Seniorii energiei. – Dialoguri de sufl et” din ziua de 15.10.2015 nu a rămas fără ecou.

Chiar de a doua zi evenimentul a fost mediatizat on-line de publicația InvesTenergy. Directoarea acesteia, re marcabila jurnalistă Cristina Trefaș, nu s-a putut abține să nu-i adreseze și personal autoarei, câ te va cuvinte frumoase: „Istoria e nergeticii românești trăită pe viu și povestită de personalitățile in ter vievate reprezintă o carte des chi să cu adevărate lecții de viață pentru tânăra generație de astăzi și potențialii lideri energeticieni de mâine, sunt cuvintele tale, dra gă Elena Ratcu, spuse cu ocazia lansării cărții tale «Seniorii e nergiei. Dialoguri de sufl et». La evenimentul plin de lumină și e moție au participat mulți dintre se niorii energiei intervievați de ti ne, oferind audienței momente de înaltă trăire. Tu, dragă Ella, ai con-fi r mat că ești, în primul rând, un OM FRUMOS și de aceea te admir și te stimez foarte mult. Ai dovedit în-că odată că ești un comunicator re-marcabil cum puțini reușesc, deși își doresc să fi e. Te felicit pentru in-terviurile valoroase pe care ni le o feri în cartea ta! Aștept cu interes ur-mătoarele dialoguri de sufl et…”.

Cu dragoste și prietenie colegială doam na dipl. eng. Cornelia Popescu (ICPE-ACTEL) și-a pus pe hâr tie gândurile frumoase la adresa autoarei volumului „Lansat” dar și o se rie de mișcătoare sentimente față de valorile umane care s-au afi rmat și se afi rmă pe altarul energeticii ro-mânești și nu numai. Cităm, pen tru exemplifi care, din gândurile doam-nei Cornelia Popescu, astfel: „Draga mea Ella, cred că ai împlinit voia lui Dumnezeu cu această carte. De

aceea, sunt sigură că, mai întâi se bucură El, apoi și noi ceilalți, cărora de fapt ai vrut să ni te adresezi. Mă bucur nespus pentru apariția vo lumului „Seniorii Energiei – Dialoguri de sufl et”, pentru e sența și mesajele lui. Valoarea sa este mai mult decât suma tuturor va-lorilor individuale pe care le cu-prin de. Pentru unele personalități, poate au fost ultimele cuvinte - un tes tament. Pentru cei care sunt în via ță - o promisiune. Pentru noi toți - sufl etul românesc, pasional, în drăzneț, generos, riguros, res-pon sabil, adesea modest, patriot, pre țuitor al moștenirii culturale, pro-fesionist, perfecționist, altruist, vi-sător până la vizionar și chiar bun creștin. Volumul poate fi și trebuie apreciat și ca o mini-en ci clopedie a personalităților din e nergetica românească (pentru că în că mai ai de unde alege pentru vo lumul următor), un fel de arbore ge nealogic sădit, răsărit și crescut prin relațiile dascăl-discipol, care pot garanta viitorului românesc noi ra muri, o dorită pleiadă de noi specialiști.

O orgă sau o orchestră nu ar putea atinge perfecțiunea dacă nu ar exista or ganistul sau dirijorul, iar tu ai în de-plinit cu măiestrie aceste roluri prin delicatețea și clarviziunea cu care ai pătruns în sufl etul și a mintirile personajelor, împreună cu care ai traversat tunelul timpului, pen tru a smulge lumina trecutului pen tru prezent și mai ales pentru vi itor. Pentru că lumina niciodată nu se poate ascunde, «Seniorii energiei» își vor găsi locul cel mai po trivit în sufl etul neamului, de un de vor putea cel mai bine să lu cre ze pentru un viitor pe care îl do rim, toți, mai bun”.

Din multele ecouri sosite pe adresa se cretariatului executiv și/sau al

a utoarei ne limităm, în încheiere, să o cităm și pe doamna Maria Ionescu, director economic al Trans electrica: „Ella dragă, ai fost ex traordinră la lansarea cărții tale «Seniorii Energiei – Dialoguri de sufl et». Țin să te felicit încă o dată și din toată inima pentru inițiativa ta. Le-am povestit colegelor despre e veniment și toate au fost de acord ca ești un OM minunat care (pentru cei care te-au cunoscut) ai făcut lu cruri frumoase și deosebite pe o riunde ai trecut. Ne-am amintit des pre evenimentele organizate de tine, despre „Codul de etică” al companiei, rapoartele anuale, re-vis ta „Impuls”, concursurile de fo-to grafi i și despre toate acțiunile tale de motivare a personalului. Le-am spus că ai rămas neschimbată, așa cum te știm noi. A fost extraordinar că ai reușit să strângi atât de mulți oa meni la acest eveniment de sufl et. Es te mare păcat că oameni ca tine sunt atât de puțini în societățile de stat. Nu este corect și sănătos men-tal să trăim numai din amintiri, pen-tru că prezentul nu prea are ce să ne ofere. Aștept să mă inviți și la alte evenimente frumoase, cum nu mai tu știi să le organizezi”.

*Cu regretul că spațiul nu ne-a per-mis o citare mai largă ne alăturăm și noi, semnatarul acestor rânduri, se cretariatul executiv al CNR-CME și colectivul de redacție frumoaselor a precieri considerându-le obiective, me ritate și dătătoare de imbold pen-tru grăbirea apariției de noi volume ca re să împlinească o galerie cât mai lar gă de „eroi” pe câmpul de bătălie al progresului continuu în domeniile de cea mai mare importanță în orice e conomie modernă, în menținerea unei vieți sigure pe Planetă în de-plină sănătate, numind prin aceasta domeniile energie și mediu.

decembrie 2015 39

Surse regenerabile de energie e lec tri că în sistemul electroenergeticIng. Victor Vernescu - Consilier CNR-CME

În seria „Energii neconvenționale”, E ditura AGIR a lansat lucrarea „Sur se regenerabile de e nergie electrică în sistemul e lectroenergetic”.

În aceste vremuri când problemele schimbărilor climatice au devenit o pre-ocupare de maximă stringență pentru întreaga omenire civilizată în care dezvoltarea tehnologică reprezintă însăși modul de viață, orientarea către procese care nu afectează în mod negativ mediul a devenit nu numai țintă tehnologică, dar și o responsabilitate socială.

Obținerea surselor primare de energie, prelucrarea superioară a acestora, reconversia lor în energie electrică este, adesea, producătoare de efecte dăunătoare mediului înconjurător. Pe de altă parte, resursele planetei de a genera surse de energie sunt, fatalmente, limitate în timp și impun condiții, din ce în ce mai grele de exploatare și de conversie, ceea ce se refl ectă în mod direct asupra prețului de schimb și, deci, asupra accesibilității pentru o mare, chiar foarte mare parte a populației. Ca atare, descoperirea de noi surse de energie, unele cunoscute de mai multă vreme, altele necunoscute sau nefolosite în aceste scopuri până în

prezent se constituie într-un scop nu numai tehnologic al oamenilor de știință, dar chiar și umanitar.

Iată de ce este de salutat noua apariție a editurii AGIR, rod al unui grup select de cadre universitare și specialiși de clasă în domeniul energiei. Volumul „Surse re ge ne rabile de energie electrică în sistemul electroenergetic” are ca autori cinci cadre didactice, pro fe sori doctori ingineri și cu o solidă experiență profesională pe altarul energiei electrice românești, grup constituit din Nicolae Golovanov, Hermina Albert, Ștefan Gheorghe, Nicolae Mogoreanu (Rep. Moldova) și George-Cristian Lăzăroiu. Cartea es te structurată în 13 capitole, a coperind atât aspectele generale pri vind sursele regenerabile de e nergie electrică și mediul ambiant, re glementări în domeniu la nivel e uropean și funcționarea surselor re generabile împreună cu sursele clasice, cât și probleme legate de producerea energiei electrice din surse regenerabile și anume e oliene, solare, hidro (de mică pu te re), biomasă, energia valurilor și surse geotermale.

Este îndeobște cunoscut că sis te me-le clasice de producere a energiei electrice sunt reale atentate la ca-li ta tea mediului înconjurător și, mă așteptam, ca autorii să să explice cu totală deschidere și sinceritate ca-re sunt și infl uențele utilizării sur se-lor regenerabile asupra același me diu și/sau asupra sistemelor de transport și distribuție. Cuceriți de noutatea soluțiilor tehnologice și acuratețea (uneori doar aparentă) a surselor regenerabile, autorii s-au preocupat,

în special, de calitatea energiei și cunoașterea problemelor care apar la conectarea la rețea și la funcționarea lor în prezența surselor clasice.

Fiecare din cele 13 capitole ale cărții debutează cu prezentarea unor aspecte generale care introduc pe cititor în intimitatea problemelor ce urmează a fi tratate.

Personal, îmi iau difi cila și riscanta misiune să frunzăresc pentru in for-ma rea viitorului cumpărător și cititor capitolele, rând pe rând, cu speranța că nu voi supăra pe nimeni, dar că voi face interesat nu numai pe inginerul de specialitate, dar și utilizatorul de energie electrică interesat de ob-ținerea unei energii curate, sus te-nabile și accesibile. Astfel, în pri-mele două capitole – Surse re ge-nerabile de energie electrică și me diul ambiant- și, respectiv, - Re gle mentări ale Uniunii Europene și ale Comisiei Europene privind sur sele regenerabile de energie - ni se dau informațiile formale de ba ză introducând pe cititor în tema întregii lucrări. Afl ăm astfel că resursele regenerabile de energie au, în raport cu cele neregenerabile, avantajul principal al sustenabilității, jus tifi când aceasta prin faptul că sunt, fi e inepuizabile (vântul, soa re le), fi e generate în perioade re du se de timp (biomasa, sursele ge otermale), în raport cu resursele neregenerabile, precum cărbunele, petrolul și gazele naturale care sunt generate în pământ pe durata a milioane de ani prin transformarea materialelor organice, ceea ce le con feră servitutea de consumabile și, pe cale de consecință,

40 decembrie 2015

cu aspect de epuizabile. Pe de altă par te, în capitolul doi, autorii ne introduc în sistemul de documente și acte normative elaborate de Uniunea Europeană și Comisia Europeană, me ni te să stimuleze și să asigure cadrul de dezvoltare al producerii și a utilizării surselor regenerabile de energie.

Încă din debutul capitolului trei – Func-țio narea surselor regenerabile de ener gie electrică în prezența surselor clasice – afl ăm că principalul criteriu pentru dez voltarea sistemului energetic este men ți nerea stabilității pentru e venimente din rețeaua electrică, a sigurarea adecvanței și a fi abilității în a limentarea cu energie a utilizatorilor. Ni se mai spune că structura surselor este de terminată de piață, de deciziile privind fun cționarea centralelor existente și, mai ales, de dezvoltarea centralelor cu surse regenerabile. Ei bine, tocmai aceste as-pec te apreciez că ar fi fost necesar să fi e clarifi cate în termeni mai puțin tehniciști și ermetici, (cum se produc pe alocuri), ci cu mai multă deschidere (cum, pe an-samblu, se caracterizează întregul volum) mai ales pentru nespecialiști dar interesați în costurile facturilor și pentru cei interesați afl ați în zone neelectrifi cate.

Din capitolul patru – Instalații eoliene. Conectarea în rețeaua electrică – afl ăm că instalațiile eoliene reprezintă, în mo mentul de față, cea mai matură teh no logie pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile. Estimarea energiei electrice produsă de o instalație eoliană este, spun autorii, un fac tor important în cadrul deciziei privind investiția în parcurile eoliene. Aspectele tratate cu mult profesionalism în cuprinsul capitolului pot constitui sursă de informații și chiar aparat de lucru pentru specialiștii în tehnologiile acestei forme de conversie. Pentru nespecialiști consider că ar fi fost necesare explicații mai detaliate privind infl uențele asupra calității energiei electrice la priza din apartament, asupra structurii costurilor și, deloc de neglijat, potența familială în asigurarea locală a necesarului utilizând această tehnologie. De asemenea, un aspect care nu intră în mod obiectiv în sarcina autorilor, ar fi fost interesant dacă ar fi fost tratat și anume răspunsurile la întrebările legate de cauzele care conduc sistematic ca în proporție de aproape sută la sută investițiile în acest domeniu utilizează numai echipamente și structuri din import, deși economia românească ar fi fost capabilă să asigure mai mult de jumătate din aceste eforturi.

În capitolul cinci al lucrării, autorii se ocu pă de centralele hidroelectrice de mică putere. Observarea noastră critică privește mai întâi o greșeală a editorului care a „uitat” să treacă titlul capitolului, intrând direct în primul subcapitol (5.1. Aspecte generale). Autorii tratează cu mul tă competență și atentă aplicare pro blemele legate de ca-rac teristicile mi crohidrocentralelor, ale ge-rea tipului tur bi ne lor, amenajările ne cesa-re, conectarea la rețea, dar se trece cu ușurință peste aspectele negative provocate mediului.

Utilizarea directă a energiei solare pen-tru producerea energiei electrice es te tratată în capitolul șase al cărții – In sta-la ții fotoelectrice. Conectarea la rețeaua electrică –, iar biomasa formează sub stan ța capitolului al șaptelea – Biomasa. In stalații energetice –. Ambele capitole sunt tratate cu migală și atenția spe cia lis tu lui doritor să nu rămână niciun aspect neabordat. Afl ăm astfel că potențialul energetic solar în România variază între 1450 ... 1600 kWh/m2 pe an în zona li to ralului Mării Negre și a sudului țării și între 1250 ... 1350 kWh/m2 pe an în res tul țării. O fi mult, o fi puțin nu știm, o simplă comparație cu alte țări din alte zone geografi ce lipsind.

Utilizarea biomasei pentru generarea energiei necesare pregătirii hranei și pentru încălzire este o soluție ce capătă o răspândire din ce în ce mai largă, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Autorii se ocupă cu atenție de producerea biomasei, utilizarea acesteia pentru producerea de energie, de o serie de instalații pentru arderea directă a biomasei, dar și de costul energiei electrice obținută din biomasă.

Mările și oceanele care acoperă 75% din suprafața planetei încorporează o can ti-ta te imensă de energie care, dacă ar fi exploatată, ar putea să asigure necesarul de energie al civilizației umane în întregul ei. Autorii lucrării „Surse regenerabile de energie electrică în sistemul electroenergetic” ne spun, la capitolul opt, că energia apelor poate fi valorifi cată prin mai multe metode, enumerând în-tre acestea centralele hidroelectrice, energia cinetică a mareelor, energia cinetică a valurilor și altele. Ocupându-se, în particular, de „Energia valurilor”, în cadrul capitolului opt autorii tratează energia preluată din masele de apă în mișcare, producerea energiei electrice u tilizând energia valurilor, dar și de va lo-

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

decembrie 2015 41

rifi carea energiei mareelor (centrale ma-r e - omotrice). Informațiile prezentate în acest capitol reprezintă o noutate pentru mulți din viitorii cititori, fi e ei specialiști în energie și alte tehnologii, fi e ei doar amatori de informații tehnice.

Despre „Centralele electrice geotermale” autorii ne vorbesc în capitolul nouă al cărții. Energie geotermală este determinată de căldura încorporată în stratul superior al pământului care este ex trasă și utilizată pentru generarea energiei electrice, încăl-zi rea locuințelor sau chiar pentru unele aplicații in dus triale. Este considerată sursă re ge ne ra bilă deoarece căldura preluată din rezervoarele termale este completată în mod continuu, atât prin conducție, cât și prin convecție din straturile adiacente rezervorului, iar fl uidul răcit de la ieșirea din centrală este reinjectat în rezervorul subteran așa încât se poate considera că nu apar efecte nedorite asupra mediului prin epuizarea sursei de căldură. În cu prin-sul capitolului autorii se ocupă de utilizarea surselor geotermale, de cen tralele elec-tri ce utilizând surse ge o ter male, dar și de costurile acestora. Chiar dacă nu are va-loa rea unui ca pi tol ingineresc-tehnologic, valoarea in gi neresc-informațională este deosebit de importantă și poate constitui, pentru orice cadru tehnic și chiar mai puțin teh nic, un imbold de adâncire a studiului acestui tip de energie ce poate acoperi necesarul unei gospodării afl ate în zone cu asemenea potențial.

Un capitol deosebit de așteptat de marea majoritate a cititorilor, în aceste vremuri de explozie a utilizării surselor regenerabile de energie este cel care privește – Stocarea energiei electrice – . Dorința de stocare și de a face rezerve de energie se explică prin faptul că între producerea și utilizarea energiei, în tre disponibilitate și necesar există un defazaj de timp și de cantitate. Alt fel spus, are loc o discrepanță dintre mo men tul și locul producerii energiei și, respectiv, momentul și locul utilizării acesteia. Pe parcursul capitolului autorii se ocupă de sistemul de stocare în sec to-rul electroenergetic, sistemele de sto care chimică, stocarea sub formă de Hidrogen, celulele de combustibil, sis te me le de stocare în lacuri de acumulare, sisteme de stocare cu aer comprimat, sisteme de stocare cu volant, sisteme de stocare în câmp electric sau în bobine supraconductoare. Și numai enumerarea de mai sus a celor câteva forme de sto care crează prin ea însăși o imagine

asupra complexității acestui domeniu devenit de stringentă necesitate în condițiile dezvoltării utilizării surselor regenerabile de energie.

„Funcționarea insularizată a surselor re ge-nerabile de energie” este tratată în capitolul 11 al lucrării și reprezintă un punct de mare interes. Funcționarea in sularizată intenționată este folosită și pentru obținerea unei continuități a alimentării cu energie electrică a in sta lațiilor industriale, a spitalelor și a centrelor de baze de date, toate a cestea necesitând o siguranță ridicată. Ca pitolul se încheie cu probleme pri vind coordonarea protecțiilor și cu reglementări în România privind in su la ri zarea surselor regenerabile.

Cum probabil era de așteptat, lucrarea se încheie cu un capitol privind „Ma-na gementul surselor regenerabile de energie” și, mai puțin așteptat pentru că este și mai puțin întâlnit în literatura teh-ni că de azi, cu un capitol de „Defi niții și standarde”. Managementul sistemelor de energie electrică la care sunt conectate surse regenerabile a devenit o preocupare a operatorilor de rețea de distribuție și a operatorilor de transport și de sistem. În cadrul sistemului de management al sur-selor regenerabile de energie sunt luate în discuție dezvoltarea proiectelor pri vind sursele regenerabile de energie, veniturile obținute la proiectele de surse re generabile de energie, implementarea unui proiect de surse regenerabile de energie, fi nanțarea investițiilor în domeniu, prognoza producției de e nergie electrică în centralele eoliene și fo toelectrice, calitatea energiei electrice și efi ciența energetică și economică. În fi -nal, se fac unele recomandări privind ma-nagementul surselor regenerabile de e nergie electrică.

Așa cum este structurat, întregul volum formează un tot unitar logic și funcțional. Limbajul direct, colocvial și lipsit de orice accent scolastic îl fac accesibil oricărui cititor, fi e el specialist în domeniu sau nu, fi e de formație netehnică dar dornic de informații tehnice.

Forma grafi că aleasă de editor, litera și culoarea paginei oferă volumului o luminozitate aparte comodă la citit. Toa-te acestea, fac din „Surse re ge ne-rabile de energie electrică în sistemul electroenergetic” o lucrare de referință, iar din apariția ei în librării un adevărat Eveniment editorial.

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

42 decembrie 2015

Opinii

TE ROG FRUMOS, ROMÎNIA MEA, crede în tine, în puterea, demnitatea și frumusețea ta și nu te

mai lăsa atât de ușor umilită, hărțuită, siluită, trădată, jecmănită!

TE ROG FRUMOS, România mea, șterge lacrimile de pe obrazul mamelor ce și-au pierdut copiii

doar pentru că au crezut într-o lume normală, ostoiește durerea iubitelor celor plecați în pribegie

pentru o lume mai bună, alină suferința chinuiților din spitale prost manageriate, dă speranță celor

care mai învață încă la lumina lumânării, oferă adăpost, căldură și încredere celor singuri și uitați

de lume;

TE ROG FRUMOS, România mea, apără-ne visele, valorile și reperele morale, fii responsabilă,

păstrează-ți copiii și inteligența acasă, crede în ei, luptă pentru ei, sprijină-i și străduiește-te să-i

aduci înapoi pe cei plecați prin cele străinătăți, arată-le că-ți pasă dacă vrei să le pese;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-i pe cei care te conduc cinstea, demnitatea, dragostea,

încrederea, viziunea și dorința de a face posibilul într-o lume care uneori pare imposibilă. Învață-i

să te iubească și să te prețuiască!

TE ROG FRUMOS, România mea, crede și sprijină generația de azi și de mâine, arată-ne și

arată-le că se poate, dă speranță celor care nu te-au tradat, învață-i să te învețe, să te creadă, să

te iubească, să te înțeleagă și să te apere;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-ne să nu trăim uscat și să nu ne mai sperie viitorul;

TE ROG FRUMOS, România mea, apără-ți oamenii, bogățiile și comorile, învață-ne să te prețuim,

să-ți cunoaștem istoria cea adevărată, cultura, arta și arată-ne că România noastră nu este o țară

pierdută;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-ne să cunoaștem și să credem în memoria ta etică,

memoria aceea emoțională, informațională, tămăduitoare, memoria aceea terapeutică socială,

umană și politică de care avem cu toții atâta nevoie;

ȘI TE MAI ROG FRUMOS, România mea, învață să zâmbești, să înțelegi, să asculți, să ierți, să

lupți, să-ți iubești oamenii care te iubesc și să-i înveți să te iubească pe cei care nu o fac încă, să

nu-i trădezi pe niciunii dintre aceștia, să ai încredere în normalitate și în viitor. Ești frumoasă, ești

puternică, ești bogată, ești inteligentă și poți, iar dacă tu poți, cu siguranță putem și noi, România

mea!

ZÂMBEȘTE, ROMÂNIA MEA, astăzi e ziua ta!

LA MULȚI ANI!

1 decembrie 2015

Te rog frumos, România meaProf. Elena Ratcu - Consilier CNR-CME

TE ROG FRUMOS, ROMÎNIA MEA, crede în tine, în puterea, demnitatea și frumusețea ta și nu te

mai lăsa atât de ușor umilită, hărțuită, siluită, trădată, jecmănită!

TE ROG FRUMOS, România mea, șterge lacrimile de pe obrazul mamelor ce și-au pierdut copiii

doar pentru că au crezut într-o lume normală, ostoiește durerea iubitelor celor plecați în pribegie

pentru o lume mai bună, alină suferința chinuiților din spitale prost manageriate, dă speranță celor

care mai învață încă la lumina lumânării, oferă adăpost, căldură și încredere celor singuri și uitați

de lume;

TE ROG FRUMOS, România mea, apără-ne visele, valorile și reperele morale, fii responsabilă,

păstrează-ți copiii și inteligența acasă, crede în ei, luptă pentru ei, sprijină-i și străduiește-te să-i

aduci înapoi pe cei plecați prin cele străinătăți, arată-le că-ți pasă dacă vrei să le pese;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-i pe cei care te conduc cinstea, demnitatea, dragostea,

încrederea, viziunea și dorința de a face posibilul într-o lume care uneori pare imposibilă. Învață-i

să te iubească și să te prețuiască!

TE ROG FRUMOS, România mea, crede și sprijină generația de azi și de mâine, arată-ne și

arată-le că se poate, dă speranță celor care nu te-au tradat, învață-i să te învețe, să te creadă, să

te iubească, să te înțeleagă și să te apere;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-ne să nu trăim uscat și să nu ne mai sperie viitorul;

TE ROG FRUMOS, România mea, apără-ți oamenii, bogățiile și comorile, învață-ne să te prețuim,

să-ți cunoaștem istoria cea adevărată, cultura, arta și arată-ne că România noastră nu este o țară

pierdută;

TE ROG FRUMOS, România mea, învață-ne să cunoaștem și să credem în memoria ta etică,

memoria aceea emoțională, informațională, tămăduitoare, memoria aceea terapeutică socială,

umană și politică de care avem cu toții atâta nevoie;

ȘI TE MAI ROG FRUMOS, România mea, învață să zâmbești, să înțelegi, să asculți, să ierți, să

lupți, să-ți iubești oamenii care te iubesc și să-i înveți să te iubească pe cei care nu o fac încă, să

nu-i trădezi pe niciunii dintre aceștia, să ai încredere în normalitate și în viitor. Ești frumoasă, ești

puternică, ești bogată, ești inteligentă și poți, iar dacă tu poți, cu siguranță putem și noi, România

mea!

ZÂMBEȘTE, ROMÂNIA MEA, astăzi e ziua ta!

LA MULȚI ANI!

1 decembrie 2015

decembrie 2015 43

Mândria de a fi slugăEditorial/revista CulturaAugustin Buzura

Cred că în nicio țară din lume nu se vorbește mai mult decât la noi despre lege, legalitate, Constituție și tot ce ține de justiție, prin aceasta din urmă înțelegându-se doar D.N.A. Experiența arată că numai ea este mai presus de lege, de Parlament, de Guvern, de oricine și de orice, doar D.N.A. nu plătește pentru greșeli și nu dă nimănui socoteală.

Cei ce cunosc ori au trăit perioada de după război, a instalării şi a practicilor comunismului primitiv, vor spune ca şi mine, că am ajuns să retrăim cam tot ce ne-a fost dat să detestăm atunci, dar cu o şi mai mare greaţă. Bolnavilor de gargară pe marginea legilor, ar fi momentul să le amintim de Articolul 3 din Constituţia Republicii Socialiste România din 1986, în care se sti pu lează, pentru a elimina orice dubiu, că: „În Republica Socialistă România forţa politică conducătoare este Partidul Comunist Român.″ Dacă prin absurd s-ar acorda teoria cu practica şi s-ar înlocui, să zicem, procuratura cu Partidul Comunist, nu s-ar mira nimeni, cum nu s-a mi rat nimeni când partide întregi au trecut peste noapte de la stânga la dreapta fără ca vreun membru, fi e şi din greşeală, să se opună sau chiar să observe schimbarea. Şi, cum lesne se înţelege, toate se fac în numele interesului naţional, al imaginii României sau chiar al pres ti giului României în Europa şi în lume, sintagme care, atât cât va dăi nui biologic actuala clasă politică, ar trebui interzise, adică ferite de ri di-colul în care au fost coborâte de casta prostimii cu ştaif. Oare mai avem o ţară a noastră? Nu cumva suntem chiriaşii unui mall în faţa că ru ia se joacă demult o piesă tâmpită prin care ni se administrează subliminal altă istorie, alte valori şi cre dinţe încât am ajuns să nu mai ştim cine suntem. Oamenii s-au re sem nat atât de mult cu falsurile şi abuzurile de orice fel, încât a spune adevărul, a arăta cu degetul hoţia, im postura şi mârlănia au devenit ac te de curaj. Iar a avea

curaj este un pericol pentru o putere ai cărei pi loni de susţinere au devenit frica, de laţiunea şi ignoranţa. Cineva, mai stăpân pe sine şi mai detaşat de metodele enoriaşilor lui Stalin, şi-a amintit de o glumă veche pe care, ac-tualizând-o, vom spune că este des-pre procurori; voi încerca să o transcriu în aşa fel încât să nu lezez obrazele subţiri ale patriei. Se zice că un cetăţean fugea odată mâncând pă mântul, înspăimântat de o echipă spe cializată în a tăia o anumită glan dă masculină supranumerară. Un cunoscut, văzându-l, îl întreabă ce are de fuge atât de disperat, dar afl ând care era motivul fricii acestuia iz bucneşte în râs: „Fugi degeaba, doar ştii că la tine nu-i cazul, ai şi tu do uă ca oricare alt bărbat!″ „Da, ai drep tate, atâta doar că ăştia mai în tâi le taie şi abia pe urmă le nu mă ră!″ Aşa şi la noi, în ultima vreme: Beciul Domnesc a devenit un loc în care se face numărătoarea după tăiere. Privită din spaţiul respectiv şi prin lentilele procurorilor, ţara însăşi este un „grup infracţional or ga nizat″, deşi, dacă inversăm ter me nii, cred că n-am fi atât de departe de adevăr. Procurorii şi-au do vedit efi cienţa în lupta politică. Alt stăpân, aceleaşi metode. Ei în cli nă balanţa în Parlament, în Guvernul României, în viaţa socială. Puterea lor destructivă este uriaşă. Ei îi pot da şi îi vor da preşedintelui nu nu mai „guvernul său″, ci şi ţara sa, adică, mai pe româneşte, moşia sa. Oricum, din Beciul Domnesc nimeni nu iese nepătat şi nimeni nu-şi mai poate continua cariera. Sigur, mulţi şi-au meritat şederea pe acolo, dar peste ei şi peste milioanele furate s-a aşternut liniştea, căci fără acele hoţii, unele funcţii, chiar cele mai înalte, n-ar fi fost posibile. Inscripţia de la intrarea în „Infernul″ lui Dante ar fi destul de potrivită pentru rezervaţia pomenită, deşi „Infernul″ lui Băsescu şi al lui Iohannis merită o alta, cu specifi c naţional, care să ne oblige pe toţi să ne amintim de anii în care ne-am dovedit laşi, incapabili să ne merităm libertatea dobândită de alţii cu mult

prea mult sânge. Câteva luni crezusem că domnul Klaus Iohannis s-a rătăcit pe drumul cel bun, dar s-a grăbit să nu ne lase prea mult timp pentru iluzii şi a optat pentru drumul cel mai bătut cu putinţă, al înaintaşului său, care i-a lăsat moştenire o echipă de oameni rodată, as cul tă toa re, dar cu vechi şi justifi cat abonament la Beciul Domnesc. Da că aceştia au folosit bani necuraţi pen tru a-i câştiga victoria în alegeri a lui Băsescu, au devenit ei cinstiţi şi curaţi în campania pentru a legerea actualului preşedinte? Cu nos cători ai tuturor dedesubturilor, oa meni cu o înaltă califi care la acest capitol, mai pot fi ei acuzaţi fără riscul de a zgudui tot lanţul de re laţii? După ce vor rezolva cu PSD-ul şi cu guvernul „nelegitim″, cum spu ne doamna Gorghiu şi papagalii ei, procurorii vor găsi alte priorităţi: poate că unii nu sunt destul de blonzi sau de înalţi, de exemplu, poa te că planul de arestări al „Europei civilizate″ va fi îndeplinit. Fă ră îndoială, există şi explicaţii lo gi ce ale cedării şi laşităţii generale în faţa ţuţărilor dictatorilor băştinaşi. Pe vremea Răposatului, orice ordin tâm-pit, orice absurditate se justifi ca arătând cu degetul în sus: „Ãla″ şi „Aia″. Acum se bate cu degetul pe umăr, iar cei mai îndrăzneţi, „cu nos-că torii″ „ştiu″ că voturile se numără în altă parte, că membrii unui obscur sinod diplomatic dau fi rmanele, iar haraciul este, de mai bine de un sfert de veac, ţara. Această ţară foar te bogată odinioară, care a ră mas fără industrie, fără agricultură, fără bogăţiile subsolului şi fără forţa de muncă. Un mall cât hotarele ei, dar cu mulţi săraci, mai ales cu du hul, şi cu cele mai performante li chele care se mândresc cu statutul lor de supuşi umili şi credincioşi ce lor mai puternici decât ei şi al căror dis preţ nu-i supără, dimpotrivă. Pen tru mulţi acesta este şi o ciudată sur să de energie şi încre-dere. Ei au cer titudinea că există atâta timp cât simt acest sentiment. Să dis pre ţu ias că, dar atunci să mă dispreţuiască pe mine! Felul în care am pierdut toate cele mai înainte po-

44 decembrie 2015

me nite ar ocupa un loc de seamă în orice is to rie a lichelismului naţional, dar şi a pros tiei. Asediul brutal, ime-diat du pă ultimul război, dar şi după Re vo lu ţie asupra valorilor naţio nale şi a tradiţiilor ar ocupa un loc de cinste chiar şi într-o Istorie universală a prostiei. Măcelărirea cailor odată cu apariţia primelor tractoare este un alt exemplu, luat la întâmplare. Numirea în funcţii de răspundere a ignoranţilor şi ta ra ţilor. „Spune-mi cum îi recu-noşti/ Dintre proşti pe cei mai proşti″? se în tre ba Arghezi. Astăzi, după nişte zeci de ani, am ajuns să fi m din nou raiul di le tan ţilor, activiştilor, învârtiţilor şi ve le i ta ri lor care au infestat, incre di-bil de repede, apele curate ale Re vo-luţiei şi, fi reşte, libertatea a îmbrăcat foar te repede uniforma lor. Ex pli caţii? Nu ştim să apăram ceva ce, până nu demult, n-am avut ni ci o da tă. Moise şi-a ţinut poporul în pustie până au murit toţi cei care au fost robi în Egipt. La noi, cei ce au fost robi în comunism nu mai au im por tan ţă, dar ne înspăi-mân tă urmaşii lor pentru care liber-tatea nu are nici un înţeles. Trăiesc într-un spaţiu fără valori, fără istorie, fără credinţă şi cu dispreţ pen tru cultură şi e ducaţie. Altfel, e uropeni,

an ti comunişti şi vegetarieni ca re nu con cep viaţa fără seminţe de câ ne pă. Vorbesc mai mult decât înţeleg şi, în comunicarea scrisă, pe face book, de-si gur, folosesc pe î din i şi iubind diaspora pe care n-o cunosc îşi mani-festă preţuirea pentru preşedinte. Alţii, din alte spaţii geografi ce şi spiri-tuale merg în di rec ţia arătată de pro-pria lor istorie şi civilizaţie, indiferent de di fi cul tă ţi le de orice fel sau de sire-nele care încearcă să-i atragă spre zări ne aş tep tate. Noi mergem pe dru-mul cel bun abia după ce le-am în cer-cat pe toate celelalte. Mai există, ceea ce s-ar putea numi, povara libertăţii. Fromm dovedeşte că, pe lângă do rin-ţa înnăscută de libertate, există şi o dorinţă instinctivă de supunere. La autorităţi, la un con du că tor pu ter nic, la diverse legi interioare ce ţin de con-vin geri, reguli cu care in di vizii s-au născut etc. Poate fi la mijloc for ţa energiei lor vitale sau o slăbiciune şi o neputinţă fun da men tală, ba chiar şi conştiinţa in sig nifi anţei. Fromm a găsit în Fraţii Karamazov de Dosto iev-ski un foar te convingător exemplu de in ca pa citate de a suporta libertatea: „… nu are o nevoie mai arzătoare de-cât aceea de a găsi pe cineva căruia

să-i poată ceda cât mai repede po sibil acel dar al libertăţii cu care el, ne-norocitul, s-a născut″. Tot într-un anu mit tip de slăbiciune trebuie re -mar cată şi pulsiunea sadică, a dică plă ce rea de a provoca celuilalt sau ce-lorlalţi du rere. Cei interesaţi de viaţa politică în ţeleg foarte bine a ceastă nevoie atât de manifestă. În vingătorul nu se mulţumeşte să ai bă totul, ci are nevoie şi de su fe rin ţa celor învinşi. La Beciul Dom nesc stau nu numai hoţi şi învârtiţi, ci şi adver sari, unii nevino-vaţi. Al ţii, terorizaţi de aceeaşi sete de sân ge, îşi aşteaptă rân dul la ex ter mi-nare po litică. Ţine aceasta de com po-nen ta sadică a în vin gă to ru lui, des pre care vorbeam, sau de un calcul re ce, economic? Mai există vreun român bogat ca re să con teze în vreun top cât de cât se rios? Dacă eşti bun pentru ţară, şi nu pen tru di rijorii din umbră, e xistă pro cu rori pen tru orice e vadare din rând şi câte o cucoană ca re să te a nunţe că eşti ne le gi tim. Dar la fel de trist, cel puţin la fel de trist, existã şi o mul ţime ca re nu ţine seama de ce ea ce a pri mit, ce distanţe şi pier de ri s-au re cu perat, ci de ceea ce n-a pri mit în-că. Motiv să se simtă mai con for tabil în… corul robilor.

MESAGERUL ENERGETIC®Colectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifi ci (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu, Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George Constantin

Referent layout: Ing. Silvia PrundianuTraduceri: Drd. Luminiţa Durău

Tehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa DurăuEditare: Image Photo Production

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;

Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor

apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei

OFERTĂ SERVICII ABONARE ŞI PUBLICITATE ÎN MESAGERUL ENERGETIC

Stimată doamnă, Stimate domn,

După cum vă este cunoscut, Buletinul Informativ Mesagerul Energetic este publicația fanion a CNR-CME și totodată un buletin de referință pentru comunitatea energeticienilor din România.

Cu apariție lunară, full color, într-un tiraj de 900 exemplare, cu un număr mediu de 52 de pagini, buletinul a fost distribuit gratuit în ultimii 15 ani membrilor CNR-CME, autorităților guvernamentale, mediului academic, institutelor de învățământ superior, institutelor de cercetare-dezvoltare, organizațiilor media etc.

Preocuparea permanentă a colectivului de redacție al Mesagerului Energetic pentru creșterea modului de informare și a calității materialelor destinate membrilor CNR-CME, s-a concretizat în prezentarea de date și informații de actualitate privind tendintelele și problemele din domeniul energiei și mediului, în cadrul rubricilor permanente: Editorial: prezentarea unor documente de referință întocmite sub egida unor organizații internaționale (CME, UE ș.a) Politici energetice: politici energetice actuale la nivel național și internațional, articole, studii, proiecte în domeniu ale

unor specialiști, cercetători și personalități din țară sau din străinătate Din energetica UE: cele mai noi tendințe, tehnologii, know-how, directive, hotărâri, reglementări etc. în domeniul

energiei și mediului ale Uniunii Europene Din activitatea Consiliului Mondial al Energiei: activitățile, evenimentele, rapoartele, studiile și programele CME Din activitatea CNR-CME: activitățile, evenimentele, proiectele, programele, realizările CNR-CME Seniorii Energiei: interviuri realizate sub forma unor dialoguri de suflet cu personalitățile care reprezintă elita

energeticii românești Noi suntem viitorul energeticii romanești: rubrică destinată publicarii de articole, studii, proiecte realizate de tinerii

energeticieni, membrii grupului VLER Info CNR-CME – rubrică în care sunt prezentate noutăți legate de activitatea CNR-CME precum și cele mai

importante realizări ale membrilor colectivi CNR-CME Opinii: rubrică în care membrii CNR-CME își exprimă punctele de vedere privind domenii de interes din sectorul

energiei și mediului.

Editată în condiții grafice deosebite, ediția tiparită a Mesagerului Energetic a fost deosebit de apreciată de membrii CNR-CME, colaboratorii și partenerii CNR-CME din țară și din străinătate precum și de către Comitetele Naționale membre ale Consiliului Mondial al Energiei din regiunea Europei Centrale și de Est.

Deși ne-am dori distribuția gratuită a Mesagerului Energetic în anul 2016, creșterea constantă a costurilor editoriale, de producție și distribuție ne obligă şi în continuare la transmiterea publicației numai în varianta electronică, accesabilă pe pagina de web a CNR-CME: www.cnr-cme.ro.

Pentru a răspunde solicitărilor unor membri CNR-CME care doresc în continuare varianta tiparită a Mesagerului Energetic, vă propunem următoarele modalităti de abonare cu plată pentru ediția tiparită: Tip abonament cu plată Trimestrial Semestrial Anual Valoare (inclusiv TVA şi cheltuieli postale) 100 lei 190 lei 370 lei Abonamentul poate incepe în orice lună calendaristică, cu condiția ca solicitarea ediției tipărite să se transmită până la data de 15 a lunii curente pentru ediția lunii următoare. Detalii pe website-ul CNR-CME. Membrii CNR-CME vor avea în continuare acces nerestricționat la varianta online de pe website.

De asemenea, revenim cu precizarea că unul din scopurile majore ale Mesagerului Energetic este de a se constitui într-o platformă de informare și comunicare, prin intermediul căreia se oferă posibilitatea ca politicile energetice de mare interes promovate de conducerile membrilor colectivi CNR-CME să poată fi cunoscute de întreaga comunitate a specialiștilor din domeniul energiei și mediului din România.

Oferim servicii de prezentare / publicitate în Mesagerul Energetic companiilor, firmelor, instituțiilor care doresc să-și promoveze activitățile și realizările, la următoarele tarife în euro fără TVA: Format Advertorial / reclamă publicitară A5 A4 A3 (mijloc) Interior 300 400 550 Coperta 2 / 3 350 450 - Coperta 4 450 500 - Detalii pe website-ul CNR-CME.

Vă stăm, ca întotdeauna, la dispoziție pentru detalii și informații suplimentare. Cu deosebita stimă, Dr. ing. Gheorghe Bălan Director General Executiv CNR-CME Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

PROGRAMUL DE EVENIMENTE LA NIVEL CNR – CME ŞI CME PE ANUL 2016

PROIECT

Parteneri Oficiali: GRUP SERVICII PETROLIERE, ROMELECTRO

Nr. crt. Data Titlul evenimentului / Locul / Organizatorii Şedintele

Consiliului Director

1. Ianuarie 28

ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CNR-CME

21 ianuarie

Şedi

ntel

e C

onsi

liulu

i Dire

ctor

au

loc

la s

ediu

l CN

R-C

ME

din

B-du

l Lac

ul T

ei n

r. 1-

3, s

ecto

r 2, c

lădi

rea

ISPE

, Sal

a Pr

of. V

asile

Nitu

(eta

j 1)

Şe

dint

ele

Con

siliu

lui D

irect

or a

u lo

c la

sed

iul C

NR

-CM

E di

n B-

dul L

acul

Tei

nr.

1-3,

sec

tor 2

, clă

dire

a IS

PE, S

ala

Prof

. Vas

ile N

itu (e

taj 1

)

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici; Coorganizatori: CNR-CME, membrii colectivi şi individuali CNR-CME Responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

2. Februarie 11

SEDINŢA DE LUCRU CU ONG-URILE MEMBRE CNR-CME, REPREZENTANŢII DESEMNAŢI DE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR ŞI PARTENERII MEDIA PE PROBLEME FOREN 2016

18 februarie

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Organizatori: CNR-CME, Patronatul Energia Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, ing. Victor

Vernescu, consilieri CNR-CME; Ing. Silvia Prundianu, Sef Departament Evenimente CNR-CME

3. Februarie 25

DECLARAŢIA CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI LA COP 21, PARIS Acţiuni de solidaritate la nivel naţional şi regional pentru implementarea concluziilor, recomandărilor etc. stabilite de participanţii la COP 21

Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Organizatori: CNR-CME, ISPE Consilier responsabili de eveniment: Dr. ing. Călin Vilt

4. Martie 17

WORLD ENERGY TRILEMMA. RAPORT CME 2015 Priority actions on climate change and how to balance the trilemma

24 martie

Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Gheorghe Indre

5. Martie 31

WORLD ENERGY PERSPECTIVE. RAPORT CME 2015 The road to resilience – managing and financing extreme weather risks Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei, Universitatea Politehnica Bucureşti Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Virgil Muşatescu

6. Aprilie 21

GLOBAL ELECTRICITY INITIATIVE - GEI. RAPORT CME 2015 Identify as priority concerns in the countries where GEI utilities operate

14 aprilie

Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA, CEZ Responsabil de eveniment: Dr. ing. Adrian Borotea, Director CEZ, Membru în

Board-ul GEI

12 mai

7.

Iunie 12 – 16 Iunie 14

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI FOREN 2016

ÎNTÂLNIREA COMITETELOR MEMBRE DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST (în cadrul FOREN 2016)

- Locul: Vox Maris Grand Resort, Costineşti, Marea Neagră Coorganizatori: CNR-CME, CME, Ministerul Energiei şi membrii colectivi CNR-CME Responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Mihai Albulescu, Secretar de Stat,

Ministerul Energiei, Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv 8. Iulie --- 14 iulie

9. August 11

WORKSHOP ”MESAJUL FOREN 2016. CONCLUZII, RECOMANDĂRI, MĂSURI”

18 august Locul: ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici Coorganizatori: CNR-CME, Ministerul Energiei şi coorganizatorii FOREN 2016 Consilieri responsabili de eveniment: ing. Victor Vernescu, prof. Elena Ratcu

Nr. crt. Data Titlul evenimentului / Locul / Organizatorii Sedintele

Consiliului Director

10. August 25

CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE LA UTILIZATORI From words to action on energy efficiency

18 august

Şed

inte

le C

D a

u lo

c la

sed

iul C

NR

-CM

E d

in B

-dul

Lac

ul T

ei n

r. 1-

3, s

ecto

r 2, c

lădi

rea

ISP

E, S

ala

Pro

f. V

asile

Nitu

(et.

1)

Locul: ELECTROMAGNETICA SA Coorganizatori: CNR-CME, ELECTROMAGNETICA SA Consilier responsabil de eveniment: Dr. ing. Vasile Rugină

11. Septembrie 15

SECTORUL ENERGIEI ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STRATEGIEI UE A DUNĂRII

22 septembrie

Locul: Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, port la Dunăre Coorganizatori: CNR-CME, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Responsabil de eveniment: Dr. ing. Iulian Iancu, Preşedinte CNR-CME, Dr. ing.

Alexandru Pătruţi, consilier CNR-CME

12. Septembrie 29

OIL AND GAS DISCOVERIES IN THE BLACK SEA Romanian Gas Market in the context of EU Crisis Locul: OMV Petrom Coorganizatori: CNR-CME, OMV Petrom Consilieri responsabili de eveniment: Prof. dr. ing. Niculae Napoleon

Antonescu, Dr. ing. Alexandru Pătruţi

13. Octombrie 7-13

ADUNAREA EXECUTIVĂ ŞI CONGRESUL MONDIAL AL ENERGIEI

20 octombrie Locul: Istanbul, Turcia Coorganizatori: CME şi Comitetul Membru Turc Responsabil de eveniment: Dr.ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

14. Noiembrie 17

BUILDING THE EUROPEAN ENERGY UNION How the EU can progress towards an Energy Union. Flexibility is the key for a single energy market

10 noiembrie

Locul: ELECTRICA SA, Sala Radu Zane Coorganizatori: CNR-CME, ELECTRICA SA Consilier responsabil de eveniment: Prof. dr. ing. Ionuţ Purica

15. Noiembrie 22-23

EXPO-CONFERINŢA “SMART CITIES OF ROMANIA” Locul: Universitatea Politehnica Bucureşti Coorganizatori: ITS Events Management, CNR-CME, ARTS, ITS Romania Consilier responsabil de eveniment: Drd.ing. Călin Vilt

16.

Noiembrie Tbc

PREMIUL “TÂNĂRUL PROFESIONIST ÎN ENERGIE” în cadrul GALEI ENERGY OSCARS 2016 Locul: Tbc Coorganizatori: Energynomics şi CNR-CME Consilier responsabil de eveniment: Prof. Elena Ratcu

17. Decembrie

15 decembrie

Întocmit, Gheorghe Bălan

Director General Executiv

Membrii colectivi ºi individuali ai Asociaþiei CNR-CME sunt invitaþi sã participe la Adunarea Generalã a 00 00Asociaþiei, ce va avea loc în ziua de 28 ianuarie 2016, între orele 10 -13 , la sediul ISPE SA, Amfiteatrul

Acad. Martin Bercovici (parter).

Vom fi onoraþi de asemenea de prezenþa, în calitate de invitaþi, a reprezentanþilor unor instituþii ºi organisme oficiale, companii de prestigiu din domeniul energiei, institute de cercetare, universitãþi, organizaþii non-guvernamentale.

09.30 – 10.00

10.00 – 12.00

12.00 – 13.00 A doua parte a lucrãrilor Adunãrii Generale

PROGRAM:

13.00 – 13.30ÎN ATENÞIA PARTICIPANÞILOR:

Pentru orice alte informaþii, nu ezitaþi sã contactaþi secretariatul executiv CNR-CME.

Înregistrare participanþi ºi invitaþie la cafea

Prima parte a lucrãrilor Adunãrii Generale

1. Raportul Consiliului Director CNR-CME privind activitatea desfãºuratã pe anul 2015Prezint : Iulian Iancu – Preºedinte CNR-CME

2. Execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

3. Raportul Comisiei de Cenzori de verificare a evidenþei financiar contabile pe anul 2015Prezintã: Daniela Petcu - Preºedinte Comisia de Cenzori

4. Planul de activitate pe anul 2016 Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

5. Bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

6. Întrebãri ºi discuþii privind materialele de la Pct. 1-5.7. Alegerea Comisiei de Cenzori ºi a preºedintelui Comisiei de Cenzori

Prezintã: Ioan Dan Gheorghiu – Vicepreºedinte CNR-CME8. Alegerea Consiliului Director ºi a Preºedintelui Asociaþiei CNR-CME pe perioada 2016-20199. Adoptarea Hotãrârii Adunãrii Generale

Prezintã: Ioan Dan Gheorghiu – Vicepreºedinte CNR-CME

1. Acordarea Titlului de MEMBRU ONORIFIC al Asociaþiei CNR-CME unor personalitãþi cu contribuþii importante la afirmarea energeticii româneºti.

2. Acordarea Brevetului ºi a distincþiei MEDALIA CNR-CME unor membri CNR-CME care au sprijinit organizatoric ºi profesional activitatea secretariatului executiv CNR-CME.

Prezintã: Iulian Iancu – Preºedinte CNR-CME

– Bufet

Pentru consultare, materialele de pe ordinea de zi vor fi puse la dispoziþia membrilor CNR-CME începând cu data de 20 ianuarie 2016: pe website-ul Asociaþiei, la adresa www.cnr-cme.ro; prin e-mail, la cerere; la sediul CNR-CME (bibliotec ).

Participanþii la vot care reprezintã membrii colectivi ai Asociaþiei (în cazul în care nu sunt chiar conducãtorii instituþiilor respective, ci persoane delegate) vor putea vota în baza unei împuterniciri scrise, semnate de conducerea organizaþiei membru colectiv.Membrii individuali care din diverse motive nu pot participa sunt rugaþi sã delege alþi membri ai Asociaþiei, pentru a putea fi reprezentaþi în exprimarea votului în cadrul Adunãrii Generale.

ã

ã

CONVOCATOR

00 0028 ianuarie 2016, orele 10 -13 , ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

Secretariatul Executiv CNR-CME: Tel.: 0372 821 475; 6; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro ; Website: www.cnr-cme.ro 0372 821 47