Norme de sanatate si securitate in munca

Norme de sanatate si securitate in muncaRespectarea normelor de tehnica a securitatii muncii contribuie la imbunatatirea continua a conditiilor de munca si la inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.

In aceasta directie revin sarcini pe linie de tehnica a securitatii muncii si pentru prevenirea si stingerea incendiilor atat celor care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca cat si celor care lucreaza direct in productie.

Conducatorul atelierului trebuie sa ia masuri pentru indeplinirea urmatoarelor sarcini:

sa se asigure iluminatul, incalzirea si ventilatia in atelier;

sa se asigure expunerea vizuala prin afise sugestive privitoare atat la protectia muncii cat si la prevenirea si stingerea incendiilor;

masinile si instalatiile din atelier sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

sa se asigure legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

sa se echipeze masinile unelte cu ecran de protectie conform normelor de protectie a muncii;

in atelier sa se gaseasca la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;

sa se efectueze instructajele periodice pe linie de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor;

sa se echipeze atelierul cu instalatii de ridicat pentru manipularea celor cu masa mai mare de 20 kg.

se interzice spalarea mainilor cu emulsii de racier si stergerea lor cu tabacul utilizat la curatirea masinii;

daca s-a utilizat benzina sau alte produse usor inflamabile pentru spalarea mainilor, acestea trebuie din nou spalate cu apa si sapun si sterse cu un prosop. MATERIALE PENTRU LUCRARI DE LACATUSERIE

1. MATERIALE DE BAZA1.1 Tabla neagra

Tabla neagra se executa din otel marca OL 32 si OL 34 si se noteaza prin indicarea denumirii sau a simbolului,TN, a calitatii suprafetei, a clasei de abateri, a dimensiunilor si a numarului de standard.

In functie de aspectul suprfatei, tabla neagra se clasifica in: calitatea I si calitatea II.

Din punct de vedere al abaterilor limita la grosime, tabla neagra se clasifica in: clasa U(uzuale) si clasa M (mijlocii).

Tablele trebuie sa satisfaca incercarea de dubla indoire fara aparitia de fisuri, exfolieri, rupture sau crapaturi.

Marcarea pachetelor se face pe o eticheta care cuprinde: marca de fabrica a intreprinderii producatoare;notarea;masa pachetului;semnul organului CTC si STAS 1946 80.Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii.

1.2 Tabla zincata

Tabla zincata se executa din otel marca OL 32 si OL 34 sub forma de foi zincate la cald pe ambele fete cu un strat subtire de zinc.

In functie de defectele admise tabla zincata se clasifica in trei calitati:calitatea S (superioara), calitatea I si calitatea a II a.

Notarea tablei zincate se face prin indicarea denumirii, a calitatii si a dimensiunilor, urmate de numarul standardului.

Tablele trebuie sa fie taiate in unghiuri drepte.Sunt admise oblicitati de taiere, astfel incat dupa eliminarea lor sa poata rezulta table dreptunghiulare, cu conditia ca atat tabla cu oblicitati, cat sic ea corectata, sa aiba lungimea in limita abaterilor.

Dupa incercarea la locul indoirii tablei nu trebuie sa apara crapaturi sau exfolieri vizibile cu ochiul liber.

In ceea ce priveste aspectul stratului de zinc, defectele admise pentru fiecare calitate de tabla sunt urmatoarele:

a) Pentru tabla de calitatea S nu se admit defecte vizibile cu ochiul liber.

b) Pentru tabla de calitatea I:

un colt indoit sau rupt, cu latura de cel mult 10 mm, crapaturi strapunse la margini masurand pana la 3 mm spre interior in numar de cel mult 3;

basici necrapate, numai pe una din fete, cel mult 8 basici pe o foaie, cu diametrul pana la 5 mm;

ingrosari neinsemnate de zinc, pe una din marginile tablei cu latimea pana la 10 mm sau scurgeri usoara isolate de zinc pe aceeasi margine a tablei, avand lungimea maxima de 50 mm;

pete marunte negre sau aderente de cenusa de zinc, care se curate usor cu o razatoare, fara a se distruge stratul de zinc de dedesubt, cel mult 10 cu diametrul pana la 5 mm;

usoara coloratii produse de fondant.

c) Pentru tabla de calitatea a II-a:

colturi indoite sau rupte, cu latura de cel mult 25 mm;

crapaturi strapunse la margini, masurand pana la 10 mm spre interior, in numar de cel mult 2;

2 dungi produse de impregnari superficiale de aliaj in lungime de cel mult 150 mm si latime de maximum 5 mm numai pe una din fete;

ondulatii ale marginilor tablei, cu sageata de maximum 20 mm si latimea de maximum 150 mm de la marginea tablei.

La aceeasi tabla se admit concomitant cel mult cinci feluri din defectele de mai sus.

Verificarea calitatii tablelor zincate se face pe loturi de table din acelasi material, calitate, dimensiuni si aceeasi clasa de prezicie, marimea unui lot fiind de 3 pana la 10 t.

Pentru verificarea calitatii se fac cu ochiul liber si aparate obisnuite de masurat, urmatoarele verificari si incercari:

verificarea aspectului si dimensiunilor;

incercarea la indoire alternanta;

incercarea la indoire pentru verificarea aderentei stratului de zinc;

verificarea continuitatii stratului de zinc.

Tabla zincata se livreaza in legaturi de maximum 60 kg, legate cu benzi de tabla de aproximativ 30 mm latime.

Marcarea se face pe tabla superioara in cazul legaturilor si pe capacul ambalajului metallic, prin vopsire, stampilare sau poansonare si cuprinde:

masa legaturii, respectiv a ambalajului metallic;

numarul de foi de tabla in legatura, respectiv ambalajul metalic;

calitatea;

semnul organului CTC.

Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii.

1.3 Table si benzi din otel zincate

Tablele si benzile din otel zincate se executa din otel de marca OL 32 si OL 37 si au simbolurile si domeniile de utilizare conform urmatorului table:

Simbol pentru destinatia tablei sau benziiDomeniul de utilizare

Z 0Pentru invelitori, deformari simple si pentru faltuiri manuale si cu masina

Z 1Pentru constructii metalice si mecanice care necesita deformari simple

Z 1APentru faltuiri manuale si cu masina si pentru profilari normale

Z 2Pentru ambutisare obisnuita si profilari dificile

Z 3Pentru ambutidare foarte adanca si profilari dificile la grosimi mai mari.

Dupa aspectul suprafetei tablele si benzile de otel zincate se clasifica in trei calitati: calitatea A, calitatea B si calitatea C.Functie de clasa de calitate, pe suprafata tablelor si benzilor zincate sunt admise urmatoarele defecte:

ondulatii ale marginilor, cu sageata de maximum 20 mm si latimea de maximum 150 mm de la margine;

rupture mariginale si deteriorari mecanice isolate cu lungimea de maximum 10 mm;

granule marunte de zinc, isolate sau grupate, pe o singura fata;

adancituri usoara, isolate, cauzate de unele aderente pe cilindrii de transport;

colorantii de cromatare;

pete mate isolate care nu afecteaza calitatea stratului de zinc.

Marcarea pachetului sau ruloului se face prin doua etichete metalice cu urmatoarele inscriptii:

La eticheta 1:

marca de fabrica a intreprinderii producatoare;

numarul contractului;

notarea;

numarul sarjei;

numarul ruloului sau pachetului;

masa neta;

data fabricatiei;

La eticheta 2:

numarul ruloului sau pachetului;

STAS 10896 90.

Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii.

CAPITOLUL I

GENERALITATI

Nenumarate obiecte din jurul nostrum si din gospodarie au aparut din necesitate pentru mai mult confort si pentru satisfacerea gustului nostru estetic.Desigur ca dezvoltare actuala a industriei constructoare de masini, a industriei bunurilor de consum, a cooperatiei mestesugaresti permit obtinerea majoritatii celor mai multe obiecte de tip casnic prin procedee si tehnologii de mare productivitate mecanizata.Dar atat pentru efectuarea unor munci fizice practice, cat si pentru petrecerea timpului liber intr-un mod folositor, este posibil ca fiecare dintre noi sa confectionam obiecte mecanice dintre cele mai diferite si mai necesare la scoala ori in gospodarii.

In mici ateliere de lucru proprii, improvizate ori in ateliere scolare dotate corespunzator, efectuand operatii simple de lacatuserie, se vor realiza obiecte a caror reusita ne va bucura si ne va incuraja in aceasta activitate.

Un suport de jgheab este un obiect simplu de realizat dar ne trebuiesc destule cunostinte tehnice si teoretice pentru al putea realiza.

Pentru obtinerea unor rezultate bune este nevoie de mult interes fata de munca fizica, fata de problemele tehnice si de productie care ne vor adduce satisfactie de obiecte confectionate de mana noastra.

Prelucrarea manuala a metalelor se poate efectua la rece, la temperature obisnuita, sau la cald, metalul fiind incalzit la o temperature suficient de mare pentru ca sa devina moale si mai usor de prelucrat.Prelucrarea manuala la rece a materialelor se face prin lucrari de lacatuserie si de tinichigerie.Prin lucrarile de lacatuserie se urmareste obtinerea formei si dimensiunilor unor piese conform desenului sau modelului.Materialele care se prelucreaza in lacatuserie sunt in special tablele, barele metalice, sarma.Prelucrarea se face de obicei prin taiere, aschiere si de formare.Prin lucrarile de tinichigerie se urmaresc confectionarea unor piese numai prin taiere si deformare, materialele folosite fiind diferite table si sarme subtiri.Lacatusul amator trebuie sa resolve singur toate operatiile necesare pentru obtinerea unor piese, sculele fiind foarte putine la numar, de asemeni el este obligat sa caute solutiile cele mai simple si mai practice astfel incat, cu toate greutatile trebuie sa ajunga la rezultatul dorit.

Operatiile de lacatuserie fac parte din procesele tehnologice de productie, cum sunt: trasarea, taierea, indoirea, pilirea, gaurirea, nituirea.Prin diferite forme de scolarizare cunoasterea operatiilor de lacatuserie da elevilor posibilitatea de calificare in anumite meserii ( lacatus adjustor, tinichigiu, trasator, cazangiu,etc.)Descrierea unor operatii de lacatuserie in operatii pregatitoare cum sunt: trasarea, indoirea, gaurirea, filetarea, lipirea, cu ajutorul lor se pot confectiona anumite piese.Pentru punerea in practica a acestor operatiuni se folosesc mici masini unelte portabile sau montate pe un banc, ca de exemplu un polizor sau o masina de gaurit.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCAProductia se desfasoara la locul de munca unde se concentreaza scule, instrumente, semifabricate si produse finite.

Organizarea locului de munca consta in:

alegerea sculelor, pe care elevii trebuie sa o faca in functie de lucrarea pe care o au de efectuat;

organizarea in spatiu a locului de munca care presupune dispunerea in mod ordonat a sculelor si materialelor in jurul menghinei; respectarea cerintelor ergonomice de care trebuie sa se tina seama in doua directii principale:

1) Conditii de munca legate de montarea utilajelor:trebuiesc puse intotdeauna in raport cu fizicul elevilor;

2) Lacatusul trebuie sa foloseasca dispotivele, uneltele actionate electric sau pneumatic si orice mijloc care ii usureaza munca.

CERINTE PRIVIND ORGANIZAREA ATELIERULUI

Lacatusul trebuie sa execute o gama larga de operatii tehnologice in scopul de a realize piese cu folosire individuala sau piese ce urmeaza a fi montate in subansamble, masini sau instalatii.

Lucrarile se efectueaza asupra materialelor sau semifabricatelor, prelucrate sau nu anterior pe diverse masini unelte, care pot fi efectuate manual sau mecanizat.Intreaga activitate se desfasoara in atelierul de lacatuserie care trebuie sa indeplineasca o serie de conditii privitoare la spatiu, iluminat, microclimat, ventilatie si zgomote.

UTILAJE SI SCULE DE LACATUSERIE SI AMPLASAREA LOR

Utilajele si scule folosite in lucrarile de lacatuserie se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

1. Dupa modul de actionare, cu actionare:

a) manuala (ciocane, dalti, pile, foarfece)

b) mecanica ( masini de gaurit, polizat).

2. Dupa mobilitate: a) mobile

b) stabile masini de gaurit

3. Dupa destinatie: a) direct productive scule, unelte aparate de sudura

b) destinate ridicarii si transportului-cricuri,carucioare

Lucrarile de lacatuserie se executa la bancul de lacatuserie care poate fi destinat pentru unul sau mai multe locuri de munca.Pentru fiecare loc de munca la banc este instalata o menghina si sunt prevazute sertare pentru pastrarea sculelor si instrumentelor.

Menghina este un dispozitiv de tip universal care se foloseste la prinderea pieselor in scopul prelucrarii.Acestea pot fi actionate cu un surub sau cu parghii si pedale.Sculele si instrumentele necesare executarii diferitelor operatii, se pastreaza in sertare pentru a le avea la indemana.

ORGANIZAREA RATIONALA A LOCULUI DE MUNCA

Productia se desfasoara la locul de munca unde se concetreaza scule, instrumente, semifabricate si produse finite.

Organizarea locului de munca consta in:

alegerea sculelor. operatie pe care elevii trebuie sa o faca in functie de lucrarea pe care o au de efectuat; organizarea in spatiu a locului de munca care presupune dispunerea in mod ordonat al sculelor si materialelor in jurul menghinei respectarea cerintelor ergonomice.

MASURAREA SI CONTROLUL PIESELOR

Calitatea unui produs este determinate de caractersiticile sale iar acestea sunt evaluate prin masurare si control.pentru ca rezultatul unei masuratori sa fie citit mai apropiat de valoarea reala, operatia de masurare si control ethnic, trebuie sa se faca correct cu instrumente si aparate de masura de buna calitate care sa asigure precizia ceruta de tehnologie.

Industria noastra a fost inzestrata cu o aparatura de masurare si control de cea mai buna calitate, la nivelul tehnicii moderne.

In atelierele de lacatuserie cele mai utilizate instrumente de masurat sunt:

rigla

ruleta metalica

raportorul si sublerul

compasul.

Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatiile de trasare.

Ruleta metalica este un mijloc de masurare a dimensiunilor liniare, constituita dintr-o panglica de otel subtire si flexibila, gradate, care se poate strange intr-o cutie cilindrica plata, printr-un dispozitiv de infasurare.

Raportorul metalic este cel mai simplu instrument de verificare a unghiurilor.

Sublerul este un instrument de masurare prevazut cu un vernier, cu ajutorul caruia se poate face citirea dimensiunilor masurate cu o precizie mai mare de 1 mm.

Sublerele sunt de mai multe feluri: de exterior si de interior;de adancime si de trasare.

CAPITOLUL IIIPROCESUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE SUPORTULUI DE JGHEAB TIP GPentru obtinerea suportului de jgheab tip g se folosesc mai multe operatii tehnologice mentionate mai jos:

- se face in doua cazuri distincte:

1) Asupra semifabricatelor (table, sarme, bare)

2) Asupra prosduselor finite care s-au deformat in urma unui tratament tehnic sau ca urmare a unei suprasolicitati.Pot fi supuse indreptarii numai metalele cu o elasticitate corespunzatoare ( otelul,cuprul, aluminiul), indreptarea se poate face la rece sau la cald.Se pot aplica 3 procedee de indreptare dupa deformarea urmarita pe timpul indreptari:

1) prin loviri dese si usoara cu ciocanul, se foloseste la indreptarea pieselor calite si a tablelor bombate;

2) prin lovituri puternice cu ciocanul folosit pentru indreptarea relativ mare si plasticitate buna;

3) provocarea momentului de inconvoiere cu ajutorul dispozitivelor manuale de indreptare, folosita la indreptarea barelor cu plasticitate buna.

UTILAJE FOLOSITE LA INDREPTARE

1) Placa de indreptat este o piesa masiva din fonta folosita la indreptare.

2) Ciocanele se gasesc in diferite marimi, se executa din otel carbon de calitate prin matritare.Pentru indreptarea tablelor de otel subtire sau a tablelor neferoase se folosesc ciocane speciale confectionate din cupru, alama, plumb, lemn sau cauciuc.

3) Presele manuale sunt dispozitive simple pentru indreptarea barelor, profilelor realizand un moment de inconvoiere cu ajutorul unui plumb.ALEGEREA MATERIALULUI

Materialele folosite in realizarea suportului de jgheab sunt:

platbanda metalica;

o bucata tabla zincata

nituri

TRASAREA

Se executa de obicei cu acul de trasat, liniile obtinute se insemneaza apoi cu punctatorul.Inaintea trasarii se vor lua unele masuri cum sunt: se studieaza cu atentie desenul;

se studieaza cu atentie materialul de trasat;

se stabileste ordinea de executare a trasari;

se verifica sculele si instrumentele de trasare.

Instrumnete ajutatoare la trasare:

rigle gradate;

echere;

raportoare.

La executarea suportului de jgheab am folosit trasarea dupa modelul urmator:

DEBITAREAEste operatia tehnologica care are drept scop desprinderea totala sau partiala a unei parti de metal.

Taierea metalelor se poate executa prin trei metode principale:

taierea mecanica

taiere termica sau prin topire locala;

taierea prin electroerodare.

Am folosit la executarea suportului de jgheab taierea manuala( taierea cu ferestraul manual) taierea se face dupa trasaj dupa ce am prins platbanda bine in menghina.

PILIREA

Este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu scopul de a ajusta suprafetele exterioare si interioare in vederea obtinerii formei si dimensiunilor prescrise.

Pilirea se executa cu ajutorul sculelor numite pile, dupa calitatea suprafetelor obtinute pilirea se poate clasifica in pilire de degrosare si pilire de finisare.

Dupa modul de actionare al pilei pilirea poate fi manuala sau mecanica.

Pilirea manuala este o operatie greoaie care cere efort fizic din partea lacatusului de aceea se recomanda ca piesa sa fie adusa la dimensiuni cat mai apropiate de cele finale pentru ca adaosul de prelucrare la pilire sa fie cat mai mic.

Pilele ssunt scule de forma unor bare din otel de diferite forme si marimi prevazute cu dinti pe suprafetele de lucru.Pilele se executa din oteluri aliate cu siliciu mangan eventual cu crom.Pentru a asigura duritatea necesara se calesc.

Pilele cu dantura simpla se folosesc la pilirea materialelor moi, pilele cu dantura dubla se folosesc la pilirea materialelor cu duritate mare.Pilirea se face la banc dupa ce piesa a fost prinsa in menghina.

INDOIREA

Este operatia tehnologica prin care se modifica forma initiala a unui semifabricat sau a unei piese, fara a se indrepta material.Semifabricatele supuse indoirii sunt in general table, bare, tevi, platbande, sarme etc care au o sectiune uniforma.

Indoirea se face sub un anumit unghi, cerut de model, dupa indoire platbanda nu-si modifica lungimea.Indoirea se face dupa ce am masurat, si am trasat lungimile dorite pentru a obtine forma piesei dorite.

Indoirea materialelor se poate efectua fie la rece la temperature mediului ambient fie la cald, la temperatura de forjare a materialului.Indoirea la rece la raze de curburi mici se aplica la materialele moi la otel insa, raza de curbura este limitata de aparitia unor fisuri pe suprafata piesei ceea ce impune indoirea la cald.

Indoirea se face dupa o directie perpendiculara pe directia de laminare a materialului, precederea indoirilor repetate printr-o incalzire locala la temperatura de recoacere a materialelor.In atelierele de lacatuserie predomina indoirea la rece, ea se poate efectua fie manual ( liber cu sabloane sau cu diapozitive) fie mecanic folosindu-se masini de gaurit.PROCESUL DE INDOIRE

TRASAREA GAURILOR

Pentru usurarea prelucrari semifabricatelor in serie mica, trasarea se face direct pe semifabricat.Trasarea se executa de obicei cu acul de trasat punctul obtinut se inseamna apoi cu punctatorul.Inaintea trasarii se studieaza desenul si semifabricatul dupa care se stabileste ordinea de trasare si se pregatesc instrumentele de trasat.La trasarea suportului de jgheab am folosit trasarea plana care sa executat pe o singura fata a piesei.

Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere cu ajutorul unor scule numite burghie executata cu scopul de a se obtine o gaura intr-un material compact.

In timpul gauririi piesa este fixate, iar burghiul executa o miscare combinata printr-o miscare de rotatie si o miscare de translatieta.

In platbanda am dat o gaura folosind o masina de gaurit portabila cu actionare electrica prevazuta cu un burghiu de 5 mm conform cerintelor date.

Finisarea se foloseste cu scopul obtinerii unei calitati superioare a suprafetelor pieselor prelucrate dupa ce s-a terminat operatiile de gaurire, finisarea sa facut cu ajutorul unei pile fine.

TRASAREA GAURILORASAMBLAREA CLEMEI CU SUPORTUL DE JGHEAB

Pentru obtinerea clemei s-a folosit o bucata de tabla zincata pe care am trasat-o si am taiat-o conform desenului, cu dimensiunile aratate in desen.La taierea tablei am folosit o foarfeca de taiat tabla respectand dimensiunile cerute.

Asamblarea clemei pe suportul de jgheab sa realizat prin procedeul de nituire manuala, folosindu-se nituri din aluminiu, cu cap semirotund.

Nituirea este procesul tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese cu ajutorul niturilor.

BIBLIOGRAFIE

V.RADUCU, - CARTEA LACATUSULUI

P.TEODORESCU

V.DROBOTA - ORGANE DE MASINI SI MECANISME

I.C BOGHITOIU - COLECTIA CRISTAL