Marketing turistic Bucovina

CUPRINS

Rezumat introductiv….....................................................................................................................2

CAPITOLUL 1. Prezentarea Bucovinei......................................................................................3

1.1. Prezentare generală...................................................................................................................3

1.2. Motivaţie de alegere a destinaţiei.............................................................................................9

CAPITOLUL 2. Analiza pieţei. .................................................................................................10

2.1. Identificarea pieţei..................................................................................................................10

2.1.1. Tipuri de piaţă......................................................................................................................10

2.1.2. starea cererii.........................................................................................................................10

2.1.3. Dimensiunile pieţei..............................................................................................................10

2.1.4. Perspectivele de dezvoltare..................................................................................................12

2.1.5. Concurenţa...........................................................................................................................13

2.2. Sergmentarea piţei..................................................................................................................14

2.3. Piaţa ţintă................................................................................................................................17

2.4. Factori care influenţează comportamentul consumatorului....................................................17

CAPITOLUL 3. Produsul turistic..............................................................................................19

3.1. Descriere detaliată...................................................................................................................19

3.2. Atributele produsului şi analiza pe componente.....................................................................21

CAPITOLUL 4. Politica de preţ.................................................................................................22

4.1. Factori care influenţează preţul...............................................................................................22

4.2. Strategia de preţ......................................................................................................................23

4.3. Nivelul preţului.......................................................................................................................23

CAPITOLUL 5. Politica de promovare.....................................................................................24

5.1. Reclama/marketing direct.......................................................................................................24

5.2. Promovarea vânzărilor............................................................................................................25

5.3. Relaţii publice.........................................................................................................................27

Anexa – Analiza SWOT................................................................................................................29

Bibliografie....................................................................................................................................30

0

Rezumat introductiv

În acest proiect vom prezenta produsul turistic ,,Bucovina – colţ de Rai ’’, al agenţiei de

turism MoldoTour.

Proiectul este structurat pe 5 capitole. În primul capitol este prezentată zona Bucovina,

atât din punct de vedere geografic – aşezare – climă – relief, cât şi din perspectiva obiectivelor

turistice. În capitolul 2 am incercat să stabilim tipurile de piaţă, să analizăm dimensiunile ei,

perspectivele de dezvoltare şi comcurenţa, segmentarea piţei. Am specificat care este piaţa ţintă

şi am menţionat factorii care influenţează comportamentul consumatorului.

Următorul capitol prezintă detaliat atât produsul turistic ,,Bucovina – colţ de Rai’’ , cât şi

analiza pe componente.

În capitolele următoarele capitole încercăm să scoatem în evidenţă întregul mix de

marketing care va conţine indicii despre calităţile serviciului nostru, diferenţierea şi poziţionarea

acestuia pe piaţa de care aparţine, strategia de preţ precum şi posibilităţile de promovare.

Sperăm ca prin acest produs turistic să atragem cât mai mulţi clienţi, deoarece Bucovina

merită să fie văzută măcar o dată de oricare dintre noi, ea reprezentând un adevărat ,,colţ de

Rai’’.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA DESTINAŢIEI

1.1. Prezentare generală

Regiunea istorică Bucovina, al cărei teritoriu se întinde astăzi peste zona din apropierea

oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc şi Rădăuţi din România şi zona Cernăuţi din

Republica Ucraina, împreună cu nordul Moldovei a fost denumită şi "Ţara de Sus".

Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe, la care se adaugă un şirag de mănăstiri

ctitorite de foşti mari domnitori şi boieri moldoveni (Muşatinii, Alexandru cel Bun, Ştefan cel

Mare, Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu ş.a.), fiecare cu culoarea sa specifică,

Voroneţ (albastru), Humor (roşu), Suceviţa (verde), Moldoviţa (galben) şi Arbore (combinaţie de

culori). Toate prin picturile exterioare (fresce) au intrat în evidenţa UNESCO şi au primit în anul

1976 premiul "Pomme d'Or" al Organizaţiei Internaţionale FIJET pentru valoarea lor cultural-

turistică.

Deşi în alt stil, dar nu mai puţin valoroase, sunt şi mănăstirile Dragomirna (capodoperă a

fastului şi exotismului arhitecturii moldoveneşti, cu jocuri de culoare şi lumina ca la Sfânta Sofia

din Bizanţ) şi Putna (cu unele dintre cele mai bogate tezaure artistice din România şi din lume, în

stil gotic, luate în evidenţa UNESCO) sau Biserica Bogdana din Radăuţi (cea mai veche din

Moldova).

1

În această zonă se găsesc localităţile Dorohoi şi Botoşani, cunoscute prin casele şi

muzeele memoriale ale marelui muzician George Enescu şi poetul naţional Mihai Eminescu

(născut în satul Ipoteşti de lângă Botoşani).

Centrul administrativ al zonei, oraşul Suceava, poate constitui punctul de plecare pentru

vizitarea mai multor obiective turistice, cum ar fi casa memorială de la Stupca a compozitorului

român Ciprian Porumbescu, staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, Munţii Rarău (cu

rezervația deosebită de calcare Pietrele Doamnei) şi pădurea seculară de la Slătioara.

La sud de "Ţara de Sus", în preajma oraşului Târgu Neamţ se găsesc câteva obiective

turistice deosebite: Cetatea Neamţului, casa scriitorului naţional Ion Creangă de la Humuleşti şi

mănăstirile Neamţ, Sihăstria, Văratec şi Agapia (cu unele picturi originale ale cunoscutului

pictor Nicolae Grigorescu).

Aşezare. Altitudine. Relief

În partea de nord a României, în nord-vestul zonei turistice Moldova, pe malul drept al

râului Suceava, zona se dezvoltă ca un important nod comercial, la intersecţia unor importante

drumuri comerciale ce legau centrul Europei de Asia Mică.

Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupată de munţi şi dealuri cu foarte multă

vegetaţie. Altitudinile sunt mai importante în partea vestică a zonei (ce corespunde spaţiului

montan al Carpaţilor Orientali): Munţii Rarău - 1653m, Munţii Giumalău- 1857m, culmile

domoale ale Obcinelor Bucovinei, coborând în trepte până la 300- 400m în partea de est, Munţii

Călimani (în sud-vestul zonei) reprezintă cel mai înalt complex vulcanic din Carpaţii Româneşti

(vârful Pietrosu Călimanilor 2102 m) şi totodată cei mai tineri munţi din ţară. Aici s-a înfiinţat o

rezervaţie complexă cu scopul ocrotirii faunei şi florei (numeroase specii rare: floarea de colţ,

zimbrul, cocoşul de munte, râsul, cerbul carpatin, etc.)

Bucovina se suprapune în totalitate judeţului Suceava, limita istorică, între Imperiul

Austro-Ungar şi Moldova, fiind Valea Sucevei.

Căi de acces

aeroportul Salcea, situat la 12 km de Suceava.

Oraşul Suceava, reşedinţa judeţului Suceava, se află la 450 km pe calea ferată şi 432 km pe şosea (E85), faţă de Bucureşti.

Clima Condiţiile climatice sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului; zăpezile

2

abundente ce cad iarna în spaţiul montan sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă, plimbărilor cu sania trasă de cai. Dacă vă hotărâţi să vizitaţi zona turistică Bucovina în perioada verii, vă sfătuim să vă puneţi în bagaje şi un pulover mai gros, în special în zona montană verile fiind mai răcoroase.

Populaţie

710.000 loc la o suprafaţă de 8553 km (3,6% din suprafaţa României), fiind din acest

punct de vedere, al doilea judeţ al ţării (ca mărime), după Timiş.

Populaţia majoritară este alcătuită din români, alături de aceştia întâlnindu-se şi poloni,

ucraineni, lipoveni, nemţi, evrei, etc, ca rezultat al colonizărilor făcute de Imperiul Austro-

Ungar.

Principalelelocalităţi

Suceava - reşedinţa judeţului Suceava, important centru turistic al României în special

prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa cetate de scaun a Moldovei. Suceava este

atestata documentar pentru prima dată în 1388 ca si capitală a Moldovei.

Vatra Dornei - staţiune turistică şi balneoclimaterică situată la 112 km de Suceava şi 42 km de

Câmpulung Moldovenesc la o altitudine de 800m, ântr-o frumoasă depresiune vulcanică.

Aşezare veche - legenda spune că numele i l-a dat Dragoş Vodă în amintirea unei

frumoase păstoriţe întâlnite pe aceste meleaguri - Vatra Dornei este mentionată documentar la

finele secolului al XVI-lea şi ca stabiliment balnear in anul 1845. Staţiunea este un punct de

plecare în excursii în munţii Călimani, Pietrosu Bistriţei, Giumalău.

Câmpulung Moldovenesc - staţiune climatică, situată la 69 km sud -vest de Suceava, la o

altitudine de 630 m cu un bioclimat bogat în ozon; punct de plecare în excursii în masivul Rarău.

Atracţiilocale

Cu sigurantă, între atracţiile turistice ale Bucovinei, un loc principal îl ocupă mănăstirile,

adevărate capodopere ale artei bisericeşti din perioada feudala. Se spune că poartă noroc

vizitarea, într-o singură zi, a 7 mănăstiri. Să pornim, deci, la drum.

În imediata apropiere a Sucevei (la 12 km de oraş) se află mănăstirea Dragomirna, ctitorie a

mitropolitului Anastasie Crimca (1602), cu incinta fortificată; situată pe malul unui iaz, la

marginea pădurii, mănăstirea oferă şi loc de popas peste noapte.

Mănăstirea Voroneţ, Capela Sixtină a Orientului se află la 39 km de Suceava, urmând

E571 dinspre Suceava spre Vatra Dornei, cu deviere spre stânga, la ieşirea din Gura Humorului.

Ctitorită în 1488, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, acest giuvaier al Bucovinei

impresionează turiştii prin albastrul de Voroneţ, culoare ce dă nota dominantă şi care s-a păstrat

de-a lungul timpului. Încă nu s-au descoperit până astazi ingredientele care stau la bază realizării

3

acestei culori; se presupune că în acest amestec s-a adăugat brânza, produs existent din belăug în

zona Bucovinei si a cărei grăsime a contribuit la păstrarea culorii originale; astfel, ploaia nu a

reusit să spele această culoare.

Mănăstirea Humorului (6 km de Gura Humorului, 41 km de Suceava), face parte, alături

de Mănăstirea Dragomirna, din categoria lăcaşelor de cult boiereşti, fiind construită de logofătul

Teodor Bubuiog, in 1530, ajutorul lui Petru Rareş.

Mănăstirea Moldoviţa (94 km de Suceava, 36 km de Gura Humorului, ctitorită de

domnitorul Petru Rareş (fiul lui Ştefan cel Mare), in 1532; este cea mai mare dintre bisericile

ridicate in perioada de înflorire a stilului moldovenesc.

Mănăstirea Suceviţa, 52 km de Suceava, este ultima dintre mănăstirile cu picturi

exterioare (fiind construită în sec. XIV- lea); este considerată, astfel, testamentul artei medievale

româneşti; mănăstirea este fortificată, iar culoarea dominantă este verdele.

Mănăstirea Putna, situată între molcomele obcini ale frumoasei Bucovine, a fost zidita în

timpul domniei lui Ştefan cel Mare din dorinţa de a mulţumi lui Dumnezeu pentru victoria

obţinută împotriva turcilor (1465). Se spune că pentru alegerea locului Ştefan cel Mare a urcat pe

Dealul Crucii (situat in apropiere), de unde a tras cu arcul; locul unde a căzut săgeata a fost ales

pentru construirea acestei bijuterii, destinată a fi necropolă a familiei domnitorului şi a urmaşilor

săi, pâna la Petru Rareş; în apropiere (1,5km de Putna) se află chilia sihastrului Daniil (sec. XV),

sfătuitorul domnitorului Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Bogdana - Rădăuţi (40 km de Suceava) este cea mai veche biserica din

Moldova (1365), ctitorie a voievodului Bogdan I; aici se află mormintele primilor domnitori ai

Moldovei.

Alături de mănăstirile Bucovinei, Suceava oferă şi numeroase alte atracţii:

Cetatea de Scaun (sec. XV), ctitorie a domnitorilor Musatini, situată pe un promontoriu ce

domina intreaga vale, cetatea nu a putut fi cucerita niciodată. Astăzi pot fi admirate masivele

ziduri exterioare, părti din turnuri, precum şi ruine ale construcţiilor interioare, ce păstreaza,

poate, amintirea trădării ce a dus la distrugerea acestei cetăţi.

Hanul Domnesc (sec. XVII), situat în plin centrul Sucevei (în spatele Casei de Cultură), a

reprezentat de- a lungul timpului locul de întalnire şi de petrecere a fiilor de domni intorşi de la

vânătoare din codrii Sucevei; tot în acelaşi scop, poposea aici şi Frantz Iosef, împaratul Austro-

Ungariei; în prezent, clădirea adăposteşte Muzeul de Etnografie şi Artă populară.

Muzeul de Istorie al Bucovinei păstrează documente şi exponate ce povestesc istoria

acestor pământuri; de fapt, în fiecare colţ al oraşului există urme ce vorbesc despre tragediile şi

bucuriile Cetăţii Sucevei.

4

Drumeţii,trasee

Dacă sunteţi doritori de expediţii montane, aveţi ce vedea în Bucovina. Vă invităm să

străbateţi potecile cu pante line şi plaiurile domoale ale Obcinelor sau culmile munţilor

Giumalău-Rarău, Călimani (2100m alt). Nu rataţi întâlnirea cu cei 12 Apostoli (la 14 km de

Vatra Dornei în munţii Călimani) şi popasul la Pietrele Roşii - stânci vulcanice de 10-15 m

înalţime. În Munţii Rarău - simbol turistic al Bucovinei - puteţi admira Pietrele Doamnei -

calcare alpine înalte de 70 m, situate la 1634 m altitudine nu departe de Cabana Rarău şi la 14

km de Câmpulung-Moldovenesc. Codrul Secular de la Slătioara, aflat tot în Rarău, dar pe

versatul estic este unul din cei mai vechi codri seculari din Europa (exemplare cu peste 350 de

ani vechime).

Dacă vă aflaţi pe timpul iernii în staţiunea balneară Vatra Dornei (112 km de Suceava pe

E 571) vă invităm la schi, pe cele două pârtii: Dealul Negru, 3000 m lungime, diferenţa de nivel

de 400 m, grad mediu de dificultate şi dotată cu telescaun şi pârtia Parc, 900 m lungime,

diferenţa de nivel de 150 m, cu dificultate medie şi dotată cu teleschi şi baby-schi.

Vă invităm să străbateţi câteva trasee care vă vor da posibilitatea înţelegerii acestor locuri.

Deşi nu prezintă dificultăţi legate de ascensiune, lungimea traseelor poate constitui un

inconvenient.

T1. Suceava - Dragomirna - Rădăuţi - Putna - Marginea - Suceviţa - Vatra Moldoviţei -

Câmpulung Moldovenesc - Voroneţ - Mănăstirea Humor - Stupca-Suceava (262 km lungime) -

veţi vizita celebrele mănăstiri feudale, centrul de ceramică neagră de la Marginea, Muzeul

Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Complexul Memorial Ciprian Porumbescu de la Stupca

unul dintre marii compozitori români, a cărui baladă vă va rămâne, cu siguranţă, în suflet, pentru

multă vreme.

T2. Cabana turistică Mestecăniş - vf. Mestecăniş - vf. Oiţei - vf. Botosul Mare - Dealul

Obcina - vf. Manaila - vf. Lucina - pas Cârlibaba - sat Bobeica - sat Izvoarele Sucevei (marcaj cu

banda roşie, timp de mers: 10-13 ore).

T3. Vatra Dornei - Poiana Spânului - vf. Buza Serbii - Poiana Runc - sat Neagra Şarului

(timp de mers 10 ore).

T4. Câmpulung Moldovenesc - cabana Deia - vf. Deia - pas Deia - sat Frumosu - pas.

Frumosu - vf. Stoieneasa Mare - vf. Stoieneasa - oraş Solca (timp de mers 13 ore, triungh

5

1.2 Motivaţii de alegere a destinaţiei

Prezenţa unui cadru natural deosebit, zonă cu munţi, cu susur de ape la orice pas, cu

pajisti presărate de aşezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcţie prioritar

turistică, putându-se practica agroturismul.

Oamenii locului au păstrat vii valorile culturale ale zonei: portul şi dansul popular,

tradiţiile şi obiceiurile din timpul Sărbătorilor de iarnă şi de peste an, obiceiul încondeierii ouălor

la Paşti, Bucovina fiind destinaţia potrivită practicării:

1. turismului cultural şi ecumenic, dacă este să ne referim la motivaţia turistică. Nu

trebuie uitate minunatele mănăstiri bucovinene înscrise în patrimoniul UNESCO: Moldoviţa,

Suceviţa, Humor, Voronet, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului favorabil practicării

turismului cultural, amintim şi muzeele bucovinene, Colecţia etnografică “Ion Gramada”,

ceramica neagră de Marginea; poate fi dezvoltat ţinând cont de faptul că regiunea se află pe

tărâmul mănăstirilor bucovinene.

De asemenea, se mai pot practica şi alte forme de turism:

2. turismul cinegetic - se adresează iubitorilor de aventuri cinegetice şi pescarilor,

existând un bogat fond de vânătoare: urşi, mistreţi, căprioare, iepuri, şi piscicol: păstrav, mreană,

boisten. Specia principală din zona montană, care prezintă interes cinegetic major, este cerbul

carpatin. Pe pârâul Valea Putnei, în localitatea cu acelaşi nume, este amplasată o păstrăvărie

aparţinând Ocolului Silvic Pojorâta, care produce păstrav pentru consum şi puieţi pentru

popularea apelor de munte;

3. drumeţia montană – favorizată de existenţa în zonă a mai multor frumoase trasee

marcate, din care amintim vechiul “Drum al tătarilor”, până în comuna Cârlibaba, şi celălalt, spre

mănăstirea Moldoviţa. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care

fiecare localnic îi poate pune la dispoziţia turiştilor; de asemeni, de un farmec deosebit sunt

traseele montane către masivul muntos Rarău şi Giumalau.

4. turismul de odihnă şi recreere - întruneşte aici toate condiţiile pentru a fi practicat,

ţinând cont de efectele benefice ale climei şi de frumuseţea peisajului din jur;

5. turismul de agrement - poate valorifica numărul de cabaline care există, organizându-

se cursuri de echitaţie, plimbări pe poteci de munte.

Bucovina reprezintă, alături de litoral şi de unele părţi ale Ardealului, una din regiunile

cu cea mai mare căutare în turismul internaţional.

9

CAPITOLUL 2ANALIZA PIEŢEI

2.1 Identificarea pieţei

2.1.1. Tipuri de piaţă

Agenţia MoldoTour oferă potenţialilor turişti ocazia de a ajunge în Bucovina unde vor

avea parte de o vacanţă de vis – prin intermediul produsului turistic nou apărut pe piaţă.

Consumul turistic începe prin cumpărarea produsului turistic de către turişti de pe piaţa

operatorilor turistici, şi continuă pe piaţa destinaţiei turistice – Bucovina.

2.1.2. Starea cererii

Pe piaţa produsului turistic oferit de MoldoTour există o cerere fluctuantă, cerere des

întâlnită în turism. Bucovina este o destinaţie cu o cerere ridicată în sezonul cald şi rece al

anului.

În sezonul rece al anului Bucovina se bucură de un flux mai intens al turiştilor deoarece

aici sunt valorificate tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă.

În sezonul cald al anului (mai-septembrie) cererea este în creştere deoarece starea vremii

este favorabilă pentru a face pelerinaje şi pentru a practica anumite sporturi

2.1.3. Dimensiunile pieţei

După structura pieţei, turiştii se împart în:

consumatori relativi – cei care sunt predispuşi la practicarea turismului în Bucovina;

nonconsumatori absoluţi – turiştii care nu vizitează Bucovina şi nici nu au de gând.

Tabelul nr. 1- Evoluţia numărului de turişti la principalele mănăstiri din Bucovina

(1990-2003), după datele înregistrate din cercetarea de teren.

MĂNĂSTIREAMoldoviţa Putna Suceviţa Humor DragomirnaVoroneţ Probota

1990 71.050 139.500 71.210 68.070 96.040 145.115 65.320

1991 70.936 137.250 72.910 75.430 94.250 132.000 63.900

1992 74.209 106.240 74.630 89.360 89.956 104.050 64.100

1993 65.211 93.210 67.300 78.610 87.203 97.110 63.200

1994 69.434 95.340 69.110 73.150 87.350 97.450 62.800

1995 79.435 129.730 79.980 91.200 93.870 140.311 71.500

1996 81.967 135.640 82.410 96.042 97.356 151.270 72.800

1997 78.010 135.560 78.520 61.420 97.210 149.940 72.750

1998 80.112 137.410 79.970 69.975 95.208 150.426 74.300

10

1999 79310 121.200 79.830 71.430 92.420 141.800 72.600

2000 81.030 120.350 81.030 75.362 93.356 141.534 73.120

2001 79.971 125.300 79.420 81.610 93.409 142.045 72.950

2002 80.531 124.935 80.640 80.966 92.930 141.372 73.220

2003 80.918 125.112 81.019 81.412 93.618 150.029 73.411

În ultimii ani (2000-2003) s-a înregistrat pondere mai mare a turiştilor străini faţă de ceilalţi

ani (1995-1998). Fluxul turistic extern provine în principal din Europa şi America de Nord.

Principalele ţări europene emiţătoare de fluxuri turistice sunt Germania, Franţa, Austria,

Italia, Spania, Olanda, Marea Britanie, Belgia.

Fluxurile asiatice provin din Japonia, China şi Israel.

Statele Unite şi Canada sunt principalele ţări emiţătoare de turişti nord-americani, care

vizitează mănăstirile din Bucovina.

2.1.4. Perspective de dezvoltare

Potenţialul turistic al Bucovinei nu aste suficient valorificat şi nici serviciile turistice nu

sunt diversificate, în acest caz se asistă la o devansare a amenajărilor turistice de către fluxul de

turişti.

Pentru Bucovina există o serie de proiecte ce privesc dezvoltarea turismului, toate incluse

în programul “ Bucovina de aur “ iniţiat de Ministerul Turismului din anul 2000.

În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare- 500 “ dedicate integral obiectivelor

istorice şi religioase din judeţul Suceava, deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la

moartea marelui voievod Ştefan. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel

Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna, manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de

turişti. Statul român a acordat suma de 1.800.000.000 pentru realizarea acestui program. Un alt

proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea

nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate, atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. Proiectul

beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii

Europene, acordate prin programul PHARE 2000.

Toate acestea programe au în comun o serie de obiective. Bogatul şi variatul potenţial al

Bucovinei impune măsuri de dotare şi organizare din ce în ce mai ample la nivelul cerinţelor

turismului modern. Unul dintre elementele cele mai importante în exploatarea turistică îl constituie

reţeaua de drumuri care leagă între ele diferite obiective. De aceea se propune acordarea unei

atenţii deosebite dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport. La fel de importante sunt şi

lucrările de întreţinere şi restaurare a monumentelor culturale şi de artă.

11

Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de

case în reţeaua agroturistică din Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Putna, Vatra Moldoviţei, care să

asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană.

Pentru turismul rural se manifestă încă o cerere relativ scăzută, această situaţie fiind

deteriorată de lipsa mijloacelor financiare în cazul turiştilor români si de insuficienta promovare în

rândul turiştilor străini.

Bucovina este o destinaţie turistică importantă unde se pot dezvolta anumite forme de

turism: montan, eco, cultural, balnear, religios sau educativ.

Petru Luhan a prezentat primele cinci programe de dezvoltare a turismului în judeţul

Suceava:

- "Brand şi promovare pentru judeţul Suceava";

- "Dezvoltarea obiectivelor turistice în Bucovina";

- "Standarde şi linii directoare pentru dezvoltarea peisajului şi arhitecturii”;

- "Infrastructura pentru turism în judeţul Suceava";

- "Turismul - şansa dezvoltării economice locale";

- "Tradiţie şi autenticitate în zona Bucovinei prin turism".

Fiecare program conţine mai multe proiecte, cum ar fi crearea unui brand al Bucovinei,

reabilitarea Cetăţii de Scaun, promovarea unor iniţiative precum Crăciun în Bucovina", Turism

religios" sau Paşte în Bucovina", reabilitarea Muzeului Judetean Suceava - monument istoric,

reabilitarea Muzeului Arta Lemnului din Cîmpulung Moldovenesc, Bucovina BIOLAND eco-

turism pentru promovarea produselor traditionale, dezvoltarea Aeroportului din Salcea şi

realizarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică în municipiul Suceava.

Totodată, s-a discutat despre înfiinţarea unor trasee turistice cum ar fi Drumul lui Ştefan cel

Mare, Drumul Tătarilor, Drumul Sării, Circuitul Mănăstirilor, Drumul Laptelui, Drumul lui

Iacob pe traseul Viena-Suceava-Cernăuţi, Drumuri neolitice - Civilizatia Cucuteni (Iasi -

Cucuteni - Piatra-Neamt - Muzeul de Istorie Suceava).

Iniţiatorii acestor proiecte îşi propun ca până în anul 2013 să îşi îndeplinească cerinţele

acestor proiecte.

De altfel, toate aceste obiective incluse în programele referitoare la dezvoltarea turismului,

cu precădere cel religios, trebuie să fie susţinute de o eficientă campanie publicitară, atât la nivel

de judeţ, cât şi în întreaga ţară şi străinătate.

2.1.5. Concurenţa

Concurenţa reprezintă o componentă nelipsită a micromediului, fiind reprezentată de

firme sau persoane particulare care îşi dispută aceeaşi categorie de clienţi ca şi agenţia

MoldoTour, şi în numeroase cazuri aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.

12

În ultimii ani, pe piaţa turistică din Iaşi, dar şi pe cea din ţară, produsele turistice oferite

de agenţiile de turism sunt tot mai atrăgătoare, ceea ce duce la existenţa unei concurenţe acerbe

în acest domeniu.

Datorită exigenţelor potenţialilor clienţi, produsele turistice au ajuns să aibă ca destinaţii

locuri din România, lucru care face ca pe piaţă să mai existe şi alte produse turistice cu destinaţia

Bucovina ale celorlalte agenţii de turism. Pe piaţa turistică din România există peste 3000 de

agenţii de turism, din care 377 oferă un produs turistic cu destinaţia Bucovina.

Principalii adversari ai agenţiei sunt: Best Tour, Bon Voiaje, Briana Travel, Bucowina,

care, datorită faptului că sunt în topul agenţiilor de pe piaţă, au reuşit să atragă un număr

semnificativ de turişti.

2.2. Segmentarea pieţei

Piaţa turistică a produsului oferit de MoldoTour este abordată pe segmente deoarece se

adresează persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-60 de ani, cu venituri mici şi medii, din

România şi străinătate.

Pentru a identifica segmentele de consumatori ale agenţiei, folosim mai multe criterii de

segmentare:

1. Scopul călătoriei

Segmentarea bazată pe descrierea călătoriei împarte piaţa turistică, în funcţie de tipul

călătoriei, în călătorii de agrement, călătorii de afaceri şi alte tipuri de călătorii. În oferta agenţiei

MoldoTour vorbim despre călătorii de agrement, odihnă sau mai bine spus de relaxare.

Destinaţia ideală în a respecta aceste cerinţe se vrea a fi zona Bucovina, aceasta având un

potenţial turistic foarte ridicat.

Aici se practică forme variate de turism, cum ar fi:

turismul itinerant – folosind mijloace auto, având ca obiective principale

mănăstirile (Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, etc.) sau diverse

monumente istorice (Cetatea Sucevei) şi de artă (centrele ceramice Marginea),

Rădăuţi, etc;

turismul de final de săptămână - la cabane, moteluri, pensiuni, hanuri pentru

odihnă, recreere;

turismul montan – îndeosebi în muntele Rarău (cea mai mare parte din an,

iarna la preferinţe);

turismul prilejuit de sărbători – de Paşti, Crăciun, Anul Nou sau la festivaluri

folclorice (în satele de pe Valea Moldovei şi Valea Sucevei, în Câmpulung

Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceava);

13

turismul ocazionat de sărbătorirea hramurilor mănăstirilor, la unele având

caracter de pelerinaj (Putna, Suceava);

turism legat de practicarea sporturilor de iarnă (îndeosebi la Câmpulung

Moldovenesc);

turism şcolar (în vacanţe, în tabere);

turism legat de activităţi de vânătoare.

2. Nevoile şi avantajele căutate

Principalele avantaje utile pentru segmentarea pieţei turistice sunt:

relaxarea;

sănătatea;

distracţia;

libertatea;

aventura şi riscul;

educaţia;

soarele;

descoperirea;

compania altor persoane, construirea de relaţii.

În Bucovina, turiştii pot găsi diferite tipuri de turism, de aceea turiştii caută servicii

turistice după nevoile şi avantajele căutate. Aceştia se împart pe categorii:

- iubitorii de linişte, relaxare – Bucovina este destinaţia perfectă pentru linişte, deoarece

aici se află cele mai multe mănăstiri din întreaga ţară. Turiştii se pot relaxa prin petrecerea

timpului liber în locurile pitoreşti de pe aceste meleaguri, găsind liniştea şi relaxarea de care

nevoie rice om.

- iubitorii de sporturi – aventura poate fi trăită la maximum în aceste locuri

speciale.Turiştii pot avea parte de: pârtii de sky, trasee pentru ciclism, alpinism etc. Aici se pot

găsi mai multe destinaţii perfecte pentru a practica sportul: Vatra Dornei, Piatra Neamţ, Gura

Humorului.

- visătorii, romanticii – aceştia se pot bucura de frumuseţile naturii prin plimbări în aer

liber pe munte, unde se pot admira privelişti care nu se găsesc nicăieri în lume. Imaginile pot

oferi momente de inspiraţie pentru pictori, scriitori şi muzicieni

3. Comportamentul clienţilor

14

Segmentarea după comportament se referă la împărţirea consumatorilor de produse

turistice, în funcţie de cunostinţele, atitudinea şi răspunsul acestora la caracteristicile produsului

turistic livrat. Înainte de efectuarea rezervării, turistul se informează din mass-media (reviste),

internet (pe site-ul agenţiei, bannere care duc direct pe site-ul agenţiei), pliante sau de la prieteni,

ca mai apoi să rezerve produsul (având incluse toate prestaţiile) plătind integral la agenţie cu cel

mult 7 zile înainte de plecare.

Pe parcursul circuitului, turiştii au parte de asistenţă turistică, din momentul plecării până la

întoarcere. Turiştii sunt cazaţi la pensiunea Vila 9 Tusnad care este situată la şoseaua principală

care leagă oraşul Gheorgheni de Bicaz.

În ceea ce priveşte comportamentul turiştilor după întoarecerea din voiaj, se are în vedere

modul în care ei îşi împărtăşesc impresiile: pe site-ul agenţiei, la prieteni, cunoştinţe (care de

multe ori ajung şi ei clienţii noştri), cât şi în cadrul agenţiei noastre (se încearcă menţinerea unei

relaţii continue cu clienţii agenţiei)

4. Caracteristici demografice, sociale, economice şi geografice

Turiştii ce aleg produsul nostru sunt turişti atât din România, cât şi din străinătate ce

provin dintr-un mediu social mediu şi ridicat, cu vârste cuprinse între 18-60 de ani, cu venituri

medii, exigenţi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, având adesea motivaţii de statut, prestigiu

sau auto-împlinire.

După vârsta şi ciclul de viaţă al familiei clienţii noştri formează:

- “generaţia consumului”, cu vârsta între 15 şi 24 de ani; este un segment format din

adolescenţi şi tineri în majoritate necăsătoriţi;

- “generaţia prosperităţii”, cu vârsta de 25-34 de ani, unii dintre ei căsătoriţi, dar fără

copii sau cu cel mult un copil, de regulă în vârstă de până la 7 ani;

- “generaţia suburbană”, cu vârsta de 35-44 ani, formată în genere din cupluri cu copii

între 7 şi 15 ani;

- “generaţia schimbării sociale”, cu vârsta între 45 şi 54 de ani, segment format din

cupluri fără copii sau ai căror copii au plecat deja din casa părinţilor;

- “generaţia războiului şi lipsurilor”, formată din persoane cu vârsta între 55 şi 64 de

ani, fie cupluri de pensionari, fie pensionari singuri;

- “seniorii”, adică segmentul celor în vârstă de peste 55 de ani.

În funcţie de venituri clienţii agenţiei se încadrează în categoria :

- turişti de condiţie medie, care formează majoritatea clientelei, mai pretenţioşi în

raport cu condiţiile de confort, mai dispuşi să cheltuiască banii pe servicii diverse şi

mai deschişi la nou;

15

Nivelul de educaţie – sunt incluse persoanele cu studii elementare sau medii care fac

turism motivaţi în special de dorinţa de a se odihni şi de a se distra, în timp ce persoanele cu un

nivel de educaţie superior au adesea motivaţii legate de statut, prestigiu sau auto-împlinire

Naţionalitatea – produsul turistic oferit de agenţie se adresează atât persoanelor cu

naţionalitate română, cât şi străinilor.

Religia – sunt incluse persoanele de religie ortodaxă şi catolică.

5. Caracteristici psihografice şi stilul de viaţă

Segmentarea psihografică se bazează pe tratarea personalităţii, atitudinilor, motivaţiilor şi

activităţilor consumatorilor. Din punct de vedere al stilului de viaţă, clienţii produsului nostru fac

parte din categoria creatorilor, a încrezătorilor, a luptătorilor.

Turiştii psihocentrici preferă familiarul / obişnuitul în destinaţiile turistice; preferă

activităţi obişnuite la locurile de destinaţie; preferă relaxarea; nivelul redus de activitatea; preferă

hotelurile şi restaurantele clasice; preferă pachetul turistic prestabilit şi cât mai complet; preferă

atmosfera familiară, distracţii de tip familiar, absenţa unei atmosfere competitive.

6. Sensibilitatea la preţ

Clienţii produsului nostru fac parte din categoria turiştilor cu venituri medii, care sunt

presdispuşi să plătească preţurile accesibile ale agenţiei MoldoTour. Aceşti clienţi sunt uşor

sensibili la preţ, nefiind dispuşi să accepte produsul la o majorare a preţului.

2.3. Piaţa ţintă

Segmentul ţintă ales de agenţia de turism MoldoTour este reprezentat de turiştii români şi

străini cu venituri medii, cu vârsta cuprinsă între 18-60 de ani, care sunt consumatori parţial

loiali, psihocentrici şi care preferă activităţi obişnuite la locul de destinaţie; preferă relaxarea şi

nivelul redus de activitate.

2.4. Factori care influenţează comportamentul consumatorului

Comportamentul consumatorilor este influenţat de trei categorii de factori, şi anume:

factori personali, factori sociali şi factori situaţionali (conjuncturali).

Factorii personali

Nevoile şi motivaţiile: produsul turistic cu destinaţia Bucovina satisface toate nevoile

(fiziologice – hotelul care dispune şi de restaurant; de securitate – turiştii îşi pot păstra

obiectele şi bunurile de valoare, hotelul asigurând pază atât pe timpul nopţii, cât şi pe

timpul zilei; sociale – datorită multitudii de activităţi pe care le poate desfăşura un turist,

acesta intră în contact direct cu ceilalţi; de respect – transportul şi cazarea sunt în condiţii

bune, raportul calitate/preţ este bine înţeles de turişti.

16

Percepţiile - în cele mai multe cazuri cei care ajung pentru prima dată în zona Bucovina

din curiozitate (s-au informat din pliantele, broşurile agenţiei, site-ul agenţiei, din cele

auzite de la persoanele apropiate), fac tot posibilul pentru a reveni aici, dar sunt şi situaţii

în care turiştii nu sunt mulţumiţi (de servicii, nu le place mâncarea tradiţională, cultura,

tradiţiile);

Atitudinile – turiştii cărora ne adresăm răspund într-o manieră favorabilă la oferta

turistică după ce au fost informaţi despre destinaţie, fiind impresionaţi şi doritori de a

pătrunde pe aceste meleaguri;

Personalitatea turistului – produsul este conceput pentru oamenii cu credinţă, pelerinii.

Imaginea despre sine – clienţii noştri sunt persoane cu venituri medii, educaţi, dând

dovadă de modestie prin faptul că nu încearcă niciodată să pară altfel decât sunt;

Stilul de viaţă – Bucovina este o destinaţie perfectă atât pentru aventuroşi cât şi pentru

pelerini.

Factorii sociali

Familia – turiştii sunt reprezentaţi de familii cu sau fără copii, care preferă ca destinaţie

turistică Bucovina, în vederea vizitării bisericilor şi mănăstirilor din zonă;

Clasa socială – clienţii noştri dedică puţin timp călătoriilor şi turismului; de obicei vin

însoţiţi de familie, prieteni; călătoresc cu autocarul, sunt cazaţi la hotel, beneficiind de

serviciile oferite;

Liderii de opinie – turiştii noştri nu se lasă influenţaţi de opiniile altora până când nu se

informează singuri.

Factorii situaţionali (conjuncturali)

Ambianţa fizică – clienţii agenţiei se bucură de o ambianţă plăcută la sediul agenţiei, de

respect şi profesionalism din partea angajaţilor; pe parcursul orelor de transport cu

autocarul, turiştii sunt încântaţi de frumuseţea şi varietatea peisajelor, iar la destinaţie au

parte de o atmosferă prielnică pentru petrecerea unei vacanţe de neuitat;

Ambianţa situaţională – în general agenţia urmăreşte atragerea turiştilor cu aceleaşi

preferinţe de petrecere a timpului liber, cu un nivel de educaţiei – care se respectă, fac

schimb de opinii, şi au subiecte comune de discuţie;

Timpul – turistul va afla de produsul turistic cu o lună înainte de plecare, timp în care va

analiza toate detaliile, pe parcursul celor 2 zile ale circuitului are timp suficient să

viziteze o mare parte din bisericile şi mănăstirile zonei, să practice sporturile nautice pe

care le preferă sau doar să facă plajă; beneficiază de servicii de calitate superioară; în

această perioadă, turiştii pot vizita şi alte obiective turistice de pe traseu;

17

Starea de spirit/dispoziţia psihică a turistului – tot personalul care intră în contact direct

cu clienţii (la agenţie, ghidul turistic din autocar, personalul de la hotel) sunt specializaţi

în relaţiile cu publicul, ştiind să mulţumescă pe fiecare client în parte.

Majoritatea turiştilor ajung în Bucovina pentru momente de linişte şi recreere, făcând

totul pentru a se reîntoarce în acest ţinut de vis. Turiştii pot reveni în locaţia perfectă pe care au

descoperit-o prima dată, pot încerca un alt tip de pachet sau de cazare.

CAPITOLUL 3

PRODUSUL TURISTIC3.1. Descrierea detaliată a produsului

Circuit în Bucovina

Produsul oferit de MoldoTour este unul complet, înglobând mai multe servicii precum:

transport (oferit de autocarul închiriat de la firma Intertrans Company), cazare (asigurată de

Pensiunea Vila 9 Tusnad), masă, asistenţă turistică (dată de un ghid turistic), şi agrement (turiştii

au posibilitatea de a vizita atracţiile turistice ale zonei, pot practica diferite sporturi, pot face

drumeţii sau plimbări cu vaporul).

Circuitul se va desfăşura pe parcursul a 2 zile/1 noapte cazare la Pensiunea Vila 9 Tusnad

3* , unde se va servi cina şi micul dejun.

Ziua 1: Ora 8:00 - întalnire în autogara din Iasi cu ghidul turistic, plecare cu autocarul Intertrans

Company spre atracţiile turistice;

Ora 9:00 - vizitarea Palatului de la Ruginoasa;

Ora 12:00 - vizitarea Rezervaţiei de zimbri din Neamt, sosire în Târgu Neamţ cu vizitarea

Cetăţii Neamţului, apoi turiştii vor servi o gustare în apropierea cetăţii, la un picnic.

Ora 13:30 - vizitarea mănăstirilor Agapia, Văratec, Horaiţa;

Ora 15:00 - sosire în oraşul Piatra Neamţ, vizitarea Turnului lui Ştefan şi a mănăstirilor

Bistriţa şi Pângăraţi;

Ora 17:30 - sosire la Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz), plimbare cu vaporul, Cheile

Bicazului şi Lacul Roşu, plimbare cu barca;

Ora 21:00 cazare la Pensiunea Vila 9 Tusnad şi posibilitate de a face mâncare aici;

Ziua 2: Ora 8:00 - micul dejun la Pensiunea Vila 9 Tusnad;

Ora 8:30 - plecarea spre alte atracţii turistice;

Ora 10:30 - vizitarea mănăstirii Durău, apoi plecare spre staţiunea Durău;

Ora 12:00 - drumeţii pe muntele Ceahlău, apoi pe munţii Stânişoarei;

Ora 16:30 vizitarea mănăstirilor Secu, Sihăstria şi a mănăstirii Neamţ;

Ora 18:30 - plecare pe ruta Paşcani -Târgu Frumos – Iaşi;

18

Ora 21:00 - sosire în autogara Iaşi.

Pensiunea Vila 9 Tuşnad este situată la şoseaua principală care leagă oraşul Gheorgheni

de Bicaz, la 5 km de Cheile Bicazului şi 10 minute de Lacul Roşu. Vila dispune de camere de 2

şi 3 locuri, cu paturi simple sau duble.

Facilitătile pensiunii sunt:

Acces bucătărie şi sală de mese;

Oferă parcare;

Are gradină;

Dispune de grătar;

Stă la dispoziţia turiştilor.

3.2. Atributele produsului şi analiza pe componente

Analiza pe componente

Referitor la produsul turistic oferit de MoldoTour, putem vorbi despre:

Funcţia de bază a produsului – prin produsul oferit, turistul are oportunitatea de a cumpăra

toate prestaţiile (transport, cazare, alimentaţie, activităţi de agrement) la un preţ forfetar, ce

garantează standardele de calitate a serviciilor; oferă aranjamente şi programări convenabile,

are un risc perceput mai redus.

Produsul propriu-zis – turistul plăteşte prin tariful circuitului cazarea, alimentaţia, transportul

şi asistenţa turistică pe durata celor 2 zile;

Produsul amplificat – pe lângă produsul propriu-zis, turistul poate opta pentru diferite

activităţi de agrement: vizitarea obiectivelor turistice din regiune, shopping.

Componentele principale ale circuitului cu destinaţia Bucovina sunt:

Servicii de bază - cazarea, alimentaţia şi transportul;

Serviciul periferic principal – activităţile de agrement;

Servicii periferice secundare – shopping

CAPITOLUL 4

POLITICA DE PREŢ

4.1. Factori care influenţează preţul

Variabilele mixului de marketing

19

Între preţul practicat de Pensiunea Vila 9 Tusnad şi celelalte componente ale mixului de

marketing, există o strânsă legătură.

În ceea ce priveşte legătura cu produsul turistic sau mai bine zis cu serviciilor oferite de

Pensiunea Vila 9 Tusnad, preţul este unul acceptabil, cu toate acestea garantând calitate

serviciilor.

Canalele de distribuţie utilizate – internetul şi ziarul local - sunt alese pentru a convinge

turiştii să aleagă această destinaţie. Agenţia de turism MoldoTour asigură informarea turiştilor

despre tot ceea ce se oferă în Bucovina şi în special despre serviciile oferite de Pensiunea Vila 9

Tusnad.

În final, prin promovare, sunt justificate cel mai bine preţurile medii practicate de hotel

observându-se standardul serviciilor de calitate oferite.

Obiectivele politicii de preţ. Un obiectiv al politicii de preţ urmărit de agenţia de turism

MoldoTour este acela de a selecta de pe piaţă clientela cu venituri medii care ajută la realizarea

unor profituri, iar un alt obiectiv este cel de păstare a imaginii favorabile pe piaţa turistică

precum şi înfruntarea concurenţei prin oferirea de pachete turistice de calitate.

Percepţiile consumatorilor din segmentul ţintă. Clienţii ţintă ai agenţiei, după cum am

mai spus, sunt persoanele cu venituri medii, care percep foarte bine legătura dintre preţ şi

calitatea serviciilor oferite. Pachetul turistic este creat cu scopul de fi perceput de clienţi, în

special datorită preţurilor acceptabile şi formei de turism practicată care nu necesită venituri

mari.

Costurile de producţie. Costul este un factor luat în calcul de agenţia MoldoTour atunci

când stabileşte preţul pachetelor turistice. Exemple de costuri luate în calcul de agenţie sunt: cele

legate de publicitatea şi promovarea produsului turistic (distribuţia şi conceperea pliantelor,

broşurilor, conceperea şi postarea anunţului publicitar în ziare, actualizarea bannerului), şi

salariile angajaţilor agenţiei MoldoTour, etc.

Însă, la stabilirea preţului se are în vedere şi preferinţa clienţilor (deoarece sunt clienţi

care nu au exigenţe foarte mari) nu numai nivelul costurilor.

Concurenţa este un alt factor care influenţează stabilirea preţului de către agenţia

MoldoTour. Fiind o agenţie puternică si bine cunoscută pe piaţa turistică, aceasta face faţă cu

bine agenţiilor concurente, reuşind să ofere pachete turistice la preţuri atractive care mulţumesc

şi clienţii şi agenţia în sine oferind de asemenea şi servicii suplimentare care justifică preţul.

Reglementările legale. Agenţia MoldoTour ţine cont şi de ordinele care vin de la

Autorităţile de turism, dar acest factor nu influenţează foarte tare decizia de stabilire a preţului.

4.2. Strategia de preţ

20

Strategia practicată de agenţia de turism MoldoTour este strategia preţului de penetrare

(30 € ) deoarece clienţii ţintă cărora se adresează produsul sunt cei cu venituri medii care ţin cont

de preţ atât timp cât produsele oferite sunt de calitate. Fiind vorba de frumoasa Bucovină,

produsul în sine are o valoare mare şi se diferenţiază de multe alte produse turistice oferite de

concurenţă.

4.3. Nivelul preţuluiNivelul preţului folosit de agenţia MoldoTour este unul mediu (30 €) deoarece calitatea

serviciilor oferite este una medie (turiştii sunt cazaţi la pensiunea de de 3* Vila 9 Tuşnad unde le

este asigurată cazarea şi le este pusă la dispoziţie bucătăria. Preţul este unul acceptabil deoarece

turiştii vor fi cazaţi numai o noapte.

După cum am specificat şi mai sus, toate preţurile şi tarifele folosite de agenţia

MoldoTour şi Pensiunea Vila 9 Tuşnad sunt justificate prin tot ceea ce se oferă.

Preţul produsului turistic este 30 €/pers., şi include:

- cazarea la Pensiunea Vila 9 Tusnad + toate serviciile oferite de pensiune;

- transportul cu autocarul.

Preţul nu include taxele de vizitare a mănăstirilor şi plimbările cu vaporul/barca.

CAPITOLUL 5

POLITICA DE PROMOVARE5.1. Reclama/marketing direct

Prin promovarea noului produs turistic ce va apărea pe piaţă – circuit de 2 zile în zona

Bucovina, agenţia MoldoTour şi-a propus realizarea următoarelor obiective:

Îmbunătăţirea imaginii agenţiei în rândul clienţilor;

Creşterea cotei de piaţă cu 15% din momentul începerii campaniei de publicitate (aprilie

2009) şi până la terminarea ofertei (mai 2010);

Informarea despre existenţa pe piaţă a produsului turistic – „Bucovina – Colţ de Rai” – a

unui număr tot mai mare de potenţiali clienţi din cei care formează piaţa ţintă;

Creşterea cifrei de afaceri cu 10 % până la sfârşitul campaniei publicitare.

Publicitatea produsului turistic este realizata astfel:

publicitate în presa scrisă – va fi postat câte un anunţ publicitar în revistele: "Expert

Traveler", "Vacanţe&călătorii”; ziarul local ,,Evenimentul Zilei”.

Anunţul publicitar va ocupa o pagină (19,5cm/27,5cm sau 23cm/30cm, variind de la

revistă la revistă) în aceste reviste, unde se va prezenta produsul turistic nou apărut pe piaţă

„Bucovina – Colţ de Rai” al agenţiei noastre; va prezenta beneficiile de care pot avea parte

clienţii care cumpără produsul cu o anumită perioadă înainte de plecare; preţul produsului;

cum putem fi contactaţi (prin telefon – va fi dat nr., pe adresa web sau direct la agenţie – va

21

fi dată adresa) precum şi detalii legate de promoţie, preţ, legislaţie, detalii ce vor fi scrise ca

note la subsolul paginii.

Acest anunţ publicitar va promova zona Bucovina printr-o reducere de preţ. Pachetul are

preţul de 30 €;

publicitatea prin internet – se va realiza cu ajutorul unui banner prin intermediul

căruia clienţii vor ajunge la oferta noastră automat de pe site-urile financiare,

Agenţia MoldoTour doreşte să facă acest gen de promovare prin realizarea a doua tipuri

de banere, dar cu destinatari diferiţi.

Primul banner va fi destinat site-ului: www.inoras.ro şi al doilea, pe site-ul

www.nordulmoldovei.com.

tombolă - agenţia MoldoTour organizează o tombolă care se desfăşoară în

perioada aprilie 2009 – mai 2010, se adresează celor care cumpără produsul turistic

„Bucovina – Colţ de Rai”, se extrage la finalul lunii mai 2010, la sediul agenţiei. Câştigătorul

va primi ca premiu un pachet turistic ,, Circuit în Delta Dunării”de 2 zile, pentru două

persoane.

Publicitatea cu ajutorul materialelor tipărite: flayer (Fluturaş publicitar pe foaie

normală, lucioasă, de dimeniunile 210mm h x 99mm); pliante (vor fi tipărite 15000 de pliante

– pe prima pagină va fi denumirea produsului: „Bucovina – Colţ de Rai”, fotografii, pe cea de-

a doua pagină va fi prezentaă pe scurt destinaţia, pe cea de-a treia vor fi prezentate activităţi le

ce vor desfăşura pe perioada sejurului, pe a 4-a pagină preţurile şi serviciile incluse şi neincluse

şi pe ultima- date de contact ale agenţiei) şi broşuri (în care se va face promovarea pachetului

nostru turistic).

Toate aceste materiale tipărite vor fi amplasate în recepţii de hoteluri şi restaurante.

5.2. Promovarea vânzărilor

Prin promovarea vânzărilor agenţia urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

Convingerea unui număr cât mai mare de clienţi să cumpere produsul – acest obiectiv va

fi atins prin oferte speciale: daca cumpără produsul turistic cu 60 zile înainte primesc o

reducere de 10%, cu 45 zile înainte primesc o reducere de 5%;

Maximizarea profitului în perioada aprilie 2009 – mai 2010 cu 10%: prin vânzarea unui

procent de 70% din totalul produselor turistice – „Bucovina – Colţ de Rai”.

Prin politica de comunicaţie şi mijloacele prin care se va concretiza, vom urmări o

difuzare cât mai completă a unor informaţii despre activitatea şi produsele noastre turistice, vom

viza întărirea imaginii şi a prestigiului mărcii şi implicit al întreprinderii noastre pe piaţa română.

Promovarea va fi la început agresivă, urmând ca după cunoaşterea produsului să

continue să existe, dar nu la fel de agresiv. Noul produs turistic va fi promovat prin pagina web a

22

agenţiei cât şi pe diverse alte site-uri, în broşuri, reviste de specialitate, prin participarea la

târguri naţionale de profil, distribuirea de pliante.

Promovarea va începe cu 6 luni înaintea realizării primei plecări de turişti (aprilie 2008),

desfăşurându-se în mod continuu pe parcursul derulării întregului program (8 luni).

Produsul turistic a fost denumit „Bucovina – Colţ de Rai” în urma constatării că fiecare

persoană când se gândeşte la paradis, se gândeşte la o insulă tropicală, cu palmieri care se

leagănă în bătaia vântului, plaje cu nisip fin şi lagune cu apă cristalină de culoarea turcoazelor.

Agenţia MoldoTour îşi propune ca produsul turistic: „Bucovina – Colţ de Rai”, să fie

promovat prin următoarele căi:

internet;

reviste de specialitate;

broşuri amplasate în recepţii de hoteluri;

pliante distribuite la târguri de turism.

1) Internetul

În urma unui studiu efectuat de către români, s-a constatat că pachetele turistice se

cumpără sau se fac cunoscute prin intermediul internetului în proporţie de 60%. Acest lucru a

influentat departamenul de marketing al agenţiei Moldotour să acorde timp şi resurse importante

în realizarea promovării produsului prin intermediul internetului.

Ca prim pas în efectuarea promovării virtuale s-a decis o mai bună informare şi

actualizare a site-ului agenţiei MoldoTour. Aceasta a constat în folosirea unei grafici

mai atractive, a structurării informaţiilor în aşa fel încât să scoată în evidenţă produsul

cât şi a introducerii unei tombole, având ca premiu un produs turistic de două persoane

în Delta Dunării. Acest premiu se va acorda în luna mai (atunci când Bucovina este în

plin sezon) în urma unei extrageri. Tombola va fi promovată prin toate căile de

promovare descrise mai sus.

O alta posibilitate de reclamă online pentru produsul nostru turistic constă în reţele de

publicitate online, printr-un banner (prin intermediul căruia clienţii pot afla de oferta

noastră fiind direcţionaţi spre pagina noastră de Web) pe site-urile cu trafic important al

pieţei noastre ţintă. Site-urile accesate de piaţa noastră ţintă unde pot găsi acest baner pot

fi: www.inoras.ro şi www.nordumoldovei.ro;

2) Reviste

Agenţia MoldoTour îşi promovează produsul „Bucovina – Colţ de Rai”, printr-un anunţ

publicitar situat în interiorul sau la sfârşitul revistelor, sau chiar prin articole ce au ca subiect

destinaţia Bucovina.

Promovarea pachetului turistic se face prin urmatoarele reviste şi ziare:

23

Revista "Expert Traveler"- Publicaţia este un ghid turistic pentru cititorii pasionaţi de

călătorii, aventură şi cunoaştere a cât mai multor culturi;

Revista "Vacanţe&călătorii"- Revista vine în sprijinul dezvoltării şi promovării

turismului, prin informaţiile şi materialele publicate în conţinutul revistei. Conţinutul acestei

publicaţii are un caracter diversificat începand de la transporturi şi până la cunoaşterea în

amanunţit a ţinuturilor, regăsindu-se complexe turistice, staţiuni balneo - climaterice, dar şi

obiective de interes istoric, cultural, religios, etnografic, etc;

Ziarul local ,,Evenimentul zilei’’ aici se pot găsi anunţuri din judeţul Iaşi şi localităţile

vecine din orice domeniu.

3) Broşuri

Broşurile în care se va face promovarea pachetului nostru turistic, vor fi amplasate în

recepţii de hoteluri de lux, cluburi şi restaurante exclusiviste.

Aceste broşuri pot fi şi de tipul unor mici reviste:

►Revista "Oferte Turism"- Se distribuie gratuit (agenţii de turism, hoteluri, prestatori de

turism).Tiraj: 10.000. Primul numar: aprilie 2009. Caracteristici: apariţie lunară, 32 de pagini full

color.

►Revista " Force Tourism"- Se distribuie gratuit, în regim de protocol, prin consulatele şi

ambasadele străine din România şi cele româneşti din străinătate, cursele externe Tarom, cursele

interne şi externe Carpatair. Caracteristici: apariţie lunară, 60 de pagini full color, format A4,

ediţie bilingvă română-engleză.

4) Pliante

Pliantele sunt distribuite la târguri de turism organizate în diferite oraşe, concurând cu

oferta noastră, mai multe agenţii de profil. În acestea se va preciza despre tombola descrisă mai

sus, făcându-se trimitere la site-ul şi sediul agenţiei noastre.

Pliantele - vor fi tipărite în 15000 de exemplare – pe prima pagină va fi denumirea

produsului: „Bucovina – Colţ de Rai”, fotografii, pe cea de-a doua pagină va fi prezentată pe

scurt destinaţia, pe cea de-a treia vor fi prezentate activităţile ce se vor desfăşura pe perioada

sejurului, pe a 4-a pagină preţurile şi serviciile incluse şi neincluse şi pe ultima date de contact

ale agenţiei).

5.3. Relaţii publiceRelatiile publice sunt tot o forma de comunicare, dar de această dată personalizată şi

neplătită. Relaţiile publice ţin de oferirea de informaţii tututor celor care sunt interesaţi de

produsele sau serviciile oferite, cum ar fi reprezentanţii presei, potenţiali cumpărători la târguri şi

expoziţii, etc. PR-ul se ocupă şi cu răspândirea informaţiilor despre firmă şi politicile adoptate,

24

produse, oferte, etc. Efectele campaniilor de PR sunt limitate în timp şi au impact mare asupra

publicului.

Obiectivele relaţiilor publice vizate de agenţia MoldoTour sunt:

Atragerea atenţiei asupra lansării noului produs pe piaţă – agenţia va participa la târgurile

şi expoziţiile ce se vor desfăşura în ţară pe toată perioada campaniei în care se va

prezenta produsul turistic;

Câştigarea notorietăţii – prin comunicate de presă.

Prin relaţiile publice agenţia MoldoTour reuşeşte să menţină o legătură permanentă atât

cu angajaţii agenţiei (publicul intern), cât şi cu clienţii, furnizorii şi intermediarii (publicul

extern).

Comunicarea cu angajaţii agenţiei se realizează prin seminarii la sediul agenţiei (în care

angajaţii sunt informaţi despre produsul turistic înainte de lansarea acestuia), prin reuniuni şi la

aniversarea agenţiei (când se nominalizează angajatul anului şi este premiat cu produsul turistic –

„Bucovina – Colţ de Rai”). Relaţiile cu publicul extern se realizează cu ajutorul unui comunicat

de presă, anunţuri cu produsul turistic prezentat în reviste de specialitate.

Un procent de 2% din totalul încasărilor din vânzarea produsului turistic „Bucovina –

Colţ de Rai” va ajunge la 2 orfelinate din ţară, acestea fiind alese în funcţie de numărul maxim

de produse turistice vândute în localitatea din care provin.

Anexa – Analiza SWOT

Agenţia MoldoTour Circuit – Bucovina, colţ de raiPuncte tari amplasarea într-o zonă de

centru a oraşului Iaşi, foarte aglomerată (lângă restaurante, cinematografe, locuri des frecventate de oamenii înstăriţi);

membră ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism);

personal specializat şi cu experienţă în turism şi cunoscător a 4 limbi (engleză, franceză, germană, italiană).

Existenţa multor atracţii turistice;

Corespunde nevoilor şi exigenţelor turiştilor cu venituri medii;

Preţul acceptabil; Prestarea serviciillor de

calitate; Includerea zonei în programe

de dezvoltare.

Puncte slabe nu are sucursale în alte oraşe ale ţării; nu deţine mijloace proprii de transport; nu deţine unităţi de cazare şi masă proprii.

transportul turiştilor se poate face doar cu autocarul; satisface doar nevoile credincioşilor care merg la mănăstire pentru a se ruga.

Oportunităţi Încheierea de contracte cu agenţii de turism

Creşterea economică a zonei;

25

detailiste din străinătate; Atragerea de turişti străini în vederea vizitării ţării noastre; Crearea unei imagini foarte bune în rândul clienţilor prin serviciile de calitate oferite.

Schimb de obiceiuri între localnici şi turişti; Vizitarea zonei de tot mai mulţi turişti (după ce le-a fost recomandată această destinaţie).

Ameninţări Apariţia pe piaţă a unui concurent puternic; Criza economică.

Infrastructura drumurilor; Vremea instabilă.

Bibliografie

,,Marketing turistic”- Suport de curs, ECTS, An 3;

,,Marketing”, E. Maxim, Editura Sedcom Libris, Ia;I, 2003;

,,România – potenţial turistic”, Laura Comănescu, Editura Universitară

Bucureşti, 1936

www.haosorganizat.blogspot.com

www.turismactiv.ro

www.monitorusv.ro

http://www.tourism.info.ro/index.php?a=de&d=p&z=Bucovina&j=Suceava

http://www.naymz.com/search/turism/bucovina/793458

http://bucovinatravel.ro/index.php?

cPath=25_21&osCsid=acdc52791cd2cea34a148f1ab846b923

Dezvoltare regională Bucovina

Argument

Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic, cu largi

şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Astfel, prin faptul că acţionează în

direcţia introducerii în circuitul economic (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a

patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, şi a unora din realizările contemporane în

domeniile construcţiilor şi artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al structurii

economiei locale.

O activitate economică poate fi definită şi delimitată, în principal prin obicetul său. În

această accepţiune, putem consemna faptul că turismul are ca obiect de activitate producerea şi

asigurarea condiţiilor de consum a unor servicii eterogene şi bunuri materiale care concură la

26

satisfacerea cerinţelor turiştilor cât şi a altor persoane. Într-o altă optică, de marketing, turismul

este privit ca unitatea dintre oferta şi cererea de servicii turistice, realizată în unitate de timp şi

spaţiu. Unele încercări de a defini fenomenul turistic poartă amprenta profesiunii celor care le-au

format. Astfel, într-un sens restrâns:

un economist ar putea susţine că turismul este în principal un fenomen cu caracter

economic deoarece depinde mult de un anumit nivel al veniturilor

au geograf ar afirma că fenomenul turistic este legat în principal de profesiunea sa

întrucât el se realizează cu deosebire numai acolo unde clima şi relieful o permit

sociologul ar explica acest fenomen prin implicaţiile vieţii citadine

psihologul, prin senzaţia de libertate pe care o dau vacanţele1

Turismul este un fenomen mult mai complex ce poate fi analizat din multiple unghiuri de

vedere. Cu siguranţă orice domeniu de activitate recunoaşte în primul rând importanţa turismului

în procesul de dezvoltare regională deoarece strategiile de dezvoltare a turismului urmăresc

impulsionarea şi diversifiarea activităţilor economice şi conduc la îmbunătăţirea nivelului de trai.

În plus o aplicare corectă a măsurilor de promovare a turismului în România ar putea aduce

România la un nivel existent în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Una din cele mai frumoase şi mai dezvoltate zone din România este Bucovina. Această

zonă a dezvoltat un turism accesibil tuturor, practicând 11 forme de turism (cultural/religios,

balnear, rural, de tranzit, pentru vanatoare si pescuit, pentru echitatie, pentru sporturi de iarna,

pentru sporturi extreme, de congrese si reuniuni, de recreere, odihna si agrement, ecoturism) şi

se bucură deasemenea de un relfief foarte variată. Chiar şi o călătorie virtuală în Bucovina ar

putea edificatoare pentru a afla de ce se află această zonă pe primele locuri în clasamentul celor

mai frumoase zone din România şi din Europa.

Turismul – parte a dezvoltării regionale

Înainte de a face o analiză a importanţei turismului regional, trebuie cunoscute

elementele principale care determină turismul să fie un factor al economiei internaţionale. De

aceea există Organizaţia Mondială a Turismului care inţiază şi promovează activităţi pentru

ansamblul turismului mondial şi anume: studii şi statistici privind dinamica turismului mondial,

pieţele turistice, echipamentele şi intreprinderile de turism, analize economico-financiare,

planificarea şi amenajarea turistică, studii sociologice privind impactul turismului în diferite

zone şi domenii. Deasemena OTM oferă asistenţă tehnică, cosultaţii şi rezoluţii, statelor membre,

în special celor în curs de dezvoltare, sub formă de propuneri de programe şi acţiuni specifice.

La nivelul Uniunii Europene, începând cu anii 1980, Comisia Europeană a recunoscut

rolul important al turismului în economia europeană şi s-a implicat tot mai mult în diverse 1 Cristina Cristureanu, Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998, p. 25

27

acţiuni împreună cu Parlamentul European, Consiliul UE, Comitetul Economic şi Social şi

Comitetul Regiunilor. Decizia Consiliului de Miniştri a Uniunii Europene a declarat anul 1990

„Anul european al turismului” pentru a sublinia rolul turismului şi pe de altă parte, cu scopul de

a elabora o politică coerentă şi un plan de acţiuni pe trei ani pentru sprijinirea turismului.

După ce a fost publicată „Cartea Verde” privind rolul Uniunii Europene în domeniul

turismului, urmată de o dezbatere asupra rolului Uniunii în turism, Comisia Europeană a propus

derularea unui program multianual „Philoxenia 1997-2000”, propunere care nu a fost acceptată.

Activităţile Comisiei referitoare la turism sunt acum parte a procesului de dezvoltare a

„Turismului şi Ocupării Forţei de Muncă”. UE este preocupată mult de drepturile turistului şi

problematica consumatorilor de turism.

În sprijinirea dezvoltării turismului internaţional mai acţionează şi o serie de organizaţii

internaţionale neguvernamentale printr-o serie de organisme profesionale, sociale şi ştiinţifice

din diferse zone ale globului. Ele urmăresc promovarea schimburilor de cunoştinţe, de

experienţă, realizarea de studii utile fundamentării deciziilor de management turistic. Totodată

ele caută să reprezinte anumite categorii socio-profesionale în organizaţiile internaţionale

guvernamentale2.

În ansamblul economiei României, alături de o serie de ramuri şi sectoare bine delimitate,

se află şi turismul – o sferă de activităţi complexe, mai dificil de cuprins într-un singur tot şi de

delimitat dar care are importanţă economică, ecologică şi socială incontestabilă mai ales pentru

acest stat care dispune de un potenţial turistic remarcabil. Ca atare, atât la nivel macro cât şi

microeconomic, deciziile de politică economică şi socială nu pot evita sectorul turistic. La

ambele niveluri de intersectează deciziile firmelor de profil cu cele ale administraţiei centrale şi

locale.

Conştientă de importanţa economică a turismului cât şi de implicaţiile sociale, politice şi

ecologice, administraţia centrală a cuprins în politica sa o serie de aspecte privind organizarea şi

conducerea la nivel macroeconomic a turismului, de stimulare a promovării turismului de inţiere

a unor programe care vizează mai buna valorificare a potenţialului turistic din anumite zone ale

ţării. Printre decizii se află şi cea de reorganizare a structurii de conducere a turismului iniţial

prin înfiinţarea MinisteruluiTurismului iar mai apoi prin unificarea conducerii turismului cu cea

a transporturilor şi construcţiilor sub forma Ministerului Transporturilor, Costrucţiilor şi

Turismului ca urmare a legăturilor strânse dintre aceste domenii de activitate economică. În

prezent, Ministerul care se ocupă de dezvoltarea teritorială naţională şi regională şi turism este

cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului care are şi alte domenii de activitate cum ar fi:

cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională, urbanismul şi amenajarea

2 Emil Ferenţ, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2007, pp. 102-103

28

teritoriului, construirea de locuinţe. MDRT gestioneaza 48 de programe finantate din fonduri

europene si nationale: Programul Operational Regional 2007-2013 (REGIO), programe de

cooperare teritoriala europeana, programe PHARE - Coeziune economica si sociala, programe

PHARE - Cooperare transfrontaliera, programe pentru dezvoltare teritoriala, construirea de

locuinte, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic,

dezvoltarea infrastructurii rurale, construirea de sali de sport si de camine culturale. De

asemenea, MDRT gestionează în domeniul turismului două programe care vizează dezvoltarea

infrastructurii turistice şi promovarea turistică a României3.

La nivel local, sectorul turismului a constituit în România unul din primele sectoare cu

reorganizare instituţională, economică şi socială locală prin descentralizare şi privatizare. În mod

direct, activitatea de turism, serviciile turistice acordate turiştilor se derulează în cadrul

societăţilor comerciale. Din punct de vedere juridic, el sunt de cinci tipuri, difereţiate după

modul de constituire a patrimoniului şi a managementul firmei, modul de asumare a riscurilor şi

de împărţire a profiturilor rezultate din activitatea realizată4.

Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje faţă de alte domenii de

activitate:

- valoarea adăugată în turism faţă de alte ramuri este superioară, datorită faptului că

importul de materii prime, pentru acest domeniu, este nesemnificativ;

- turismul nu este o ramură energointensivă

- utilizează în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;

- cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece

realizându-se ca export invizibil (în interiorul ţării) preţul produselor turistice nu mai este

încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale

- turismul reprezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau indirect,

importante cantităţi de produse industriale

Turismul, din punct de vedere economic, este un consumator de bunuri şi beneficiar de

servicii. Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori

direcţi, din economia turistică, sub formă de venituri, o altă parte intră în bugetul statului sub

forma impozitelor, taxelor, iar o altă parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru

prestaţiile anterioare. Impactul turismului asupra economiei naţionale se manifestă atât prin

efecte directe (creşterea producţiei, utilizarea forţei de muncă), cât şi indirecte (investiţii în alte

sectoare de activitate – servicii, comerţ)5

3 http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435 accesat pe 24. 05. 2010 4 Constantin Bărbulescu şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura Economică, Bucureşti, 1995, p. 315 Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială, lucrare editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD, p. 83

29

Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina

Pământ al legendelor, Bucovina este un loc pe care se vede și acum scrisă istoria. Din

acest motiv meleagurile Bucovinei reprezintă o importantă destinație turistică, bogată in resurse

naturale, culturale, istorice și balneare. Se poate compara cu un vast muzeu în are liber în care a

rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare şi grai o însemnată parte din zbuciumul, din visele şi

străduinţele străbunilor noştri, şi în care oamenii locurilor te întâmpină şi azi cu o tradiţională

ospitalitate, dar şi cu nobleţea vredniciei şi aspiraţiilor lor spre frumos.

Bucovina ne-a fost dăruită de natură cu un peisaj deosebit, fiind din punct de vedere

turistic o zonă de prim rang a țării și ocupă unul din primele locuri privin potențialul economic,

uman și turistic. Salba de 5 municipii şi 3 oraşe, distribuite proporţional în teritoriu pentru a

penetra către ele cele 90 centre comunale şi 397 de sate, fiecare cu o anume specificitate şi o

distincţie aparte, se desfăşoară într-un cadru natural de excepţie. Aici este situat cel mai întins şi

mai complex masiv de origine vulcanică din România - Masivul Călimani (2.102 m); cel mai

spectaculos sistem de culmi muntoase paralele - Obcinile Bucovinei, cele mai interesante sisteme

depresionare cu turbării şi ape subterane mineralizate - Depresiunea Dornelor, cele mai frumoase

depresiuni de contact dintre unităţile muntoase şi cele deluroase - Depresiunea Rădăuţi, Cacica,

Solca; asocieri inedite între sistemele structurale de podiş cu văi terasate, lunci alungite; şi nu în

ultimul rând, numai aici te poţi uimi de sclipirea argintată, când năvalnică, când molcomă, a

apelor Bistriţei, Moldovei, Sucevei şi Siretului6.

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Bucovina are drept scop realizarea unei

baze adecvate pentru creşterea activităţii turistice interne şi internaţionale într-un mod integrat,

echilibrat şi durabil, care să aducă avantaje culturale şi socioeconomice judeţului Suceava, dar şi

locuitorilor acestei zone. Turismul este cel mai important sector al economiei judeţului Suceava

şi, în general, are o tendinţă de creştere permanentă atât la nivel local, precum şi naţional şi

internaţional, deşi, în ultima perioadă, din cauza conflictelor militare şi politice, se observă o

micşorare a numărului de turişti.

Industria turismului este foarte fragmentată, fiind formată din diferite firme mici şi mari,

iar dezvoltarea turismului în această regiune necesită coordonare, investiţii, instruire şi

marketing, fiind de fapt o coordonare între Guvern, autorităţile administraţiei publice locale,

6 Codruţa Petronela Boaru, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Journal of Tourism, No. 2, p. 37

30

firmele şi comunităţile locale. Necesitatea dezvoltării economice durabile ne relevă tot mai mult

importanţa elaborării şi aprobării unor strategii, al căror obiectiv final rezidă în faptul că

potenţialul turistic natural şi antropic al Bucovinei să nu fie afectat negativ de turism, ci

dimpotrivă, să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.

Strategiile de dezvoltare a turismului descoperă deficienţele existente în oferta turistică a

Bucovinei şi determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi organizaţiile

responsabile de realizarea scopurilor scontate. În acest context, principalele argumente care

determină necesitatea dezvoltării turismului în Bucovina, rezultă din următoarele aspecte:

- resursele turistice sunt practic inepuizabile, iar turismul reprezintă unul dintre puţinele

sectoare ale economiei cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung

- exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare

eficientă pe piaţa externă, trebuie privită ca o sursă de mărire a încasărilor valutare ale

statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe

- turismul reprezintă o piaţă oarecum sigură a forţei de muncă şi, practic, de redistribuire a

persoanelor disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate

- turismul, prin efectul său multiplicator, acţionează ca un element dinamizator al

sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care

antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la

diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;

- dezvoltarea armonioasă şi oarecum uniformă a turismului pe tot teritoriul contribuie la

creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone,

constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei

- turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale adoptarea unei strategii de

dezvoltare turistică durabilă a unei regiuni impune luarea unor măsuri de protejare a

mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună,

ecosisteme, etc.), turismul având în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;

- pe plan social, turismul, se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului

de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al

populaţiei.

Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model dinamic de

dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la

un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune. Astfel, pentru a creşte cota de

participare a turismului bucovinean la eficienţa economică şi socială a turismului românesc, în

31

general, am considerat că amplificarea tuturor formelor de turism, a bazei materiale şi a

infrastructurii sunt de mare actualitate şi pot constitui direcţii de acţiune în strategia modelării7.

Când s-a lansat pe piaţă produsul turistic, Bucovina, s-a preferat strategia concentrată,

pentru că acest produs este destinat unui anumit segment de piaţă, strategia nediferenţiată este

folosită în cazul produselor cu utilizare largă. Investițiile realizate în ultimul an mai ales în

domeniul infrastructurii rutiere , a managementului deșeurilor, materialelor informative și în

acțiunile de înfrumusețare a municipiului Suceava reprezintă o dovadă în plus a eforturilor prin

care Primăria Suceava întelege să contribuie la efortul general de promovare a valorilor locale în

vederea dezvoltării turismului în această regiune a României.

Metodele de promovare a turismului în Bucovina sunt următoarele:

- definirea unui brand judeţean specific (eventual a unor branduri zonale) şi derularea unei

game de activităţi pentru susţinerea acestuia

- organizarea de târguri, expoziţii şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii

de promovare integrată a produsului turistic local şi sprijinirea participării la acest tip de

evenimente pe plan intern şi internaţional;

- sprijinirea integrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice

- editarea de publicaţii promoţionale şi materiale audio-video (inclusiv distribuirea acestora

în mass-media turistică internaţională)

- includerea pachetelor şi circuitelor turistice judeţene în programele naţionale de

promovare

- promovarea turismului ecologic şi a bucătăriei bucovinene

- sprijinirea evenimentelor culturale şi artistice care au impact asupra creşterii numărului

de turişti la nivel local

- dezvoltarea de noi centre de informare turistică la nivelul judeţului Suceava

Bucovina este o regiune deosebită dar nu este privată de anumite aspecte negative, cum

ar fi infrastructura rutiera. Chiar dacă s-au realizat o serie de proiecte pentru reabilitarea

drumurilor, condițiile proaste de circulație rămân o problemă de imagine. Consiliul Județean

Suceava a semnat în 2009 un contract de finanțare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, în

calitate de Autoritate de management și cu Agenția de Dezvoltare Regionale Nord-Est, în calitate

de organism intermediar, pentru POR pentru implementarea proiectului ”Modernizare Vatra

Dornei”, pentru care s-a obținut finanțare din FEDR prin POR, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea

infrasctructurii de transport regionale și locale”, Domeniul de intervenție 2.1 – ”Reabilitarea și

modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv reabilitarea rețelelor de centură.

Obiectivele proiectului sunt:

7 Aurelia Felicia Stănciouiu, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 37

32

- modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier

- înlesnirea desfășurărilor activităților economice de transport, aprovizionare, distribuție,

turism și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin dezvoltarea de noi sectoare

de activitate

- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri

Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 22 km de drum și 47 de podețe

precum și crearea a 50 de locuri de muncă, fiind în curs de desfășurare având în vedere că durata

este de 24 de luni8.

Un alt proiect foarte important care contribuie la dezvoltarea turismului și implicit a

economiei județului Suceava este cel de modernizare a zonei Pojorâta – Rarău având aceleași

axe prioritare ca și precendentul. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea

accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor în vederea stimulării

dezvoltării economice durabile, cu accent pe dezvoltarea turismului montan și religios.

Obiectivul specific este modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier pentru a crea

condiții extinderii schimburilor comerciale și dezvoltare turismului. Deasemenea urmărește

facilitarea mobilității populației și bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri și

călători, economisirea de energie și timp, creșterea eficienței activităților economice. Perioada de

implementare a proiectului este de 36 de luni.

Aceleași axe prioritare se găsesc și la implementarea proiectului care vizează zona

Dolhasca – Probota, obiectivele proiectului fiind următoarele:

- îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor,

în vedera stimulării economice durabile cu accent pe dezvoltarea turismului istoric și

religios.

- creșterea traficului de marfă și pasageri cu aprox. 3 % pe an respectiv cu 24 % până în

2015

- asigurarea conectării zonelor izolate din sudul județului Suceava la rețeaua județeană și

națională de drumuri

- creșterea gradului de siguranță a circulației și reducerea timpului de călătorie

- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri

Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 8, 00 km de drum precum și creșterea

traficului de marfă și pasageri pe drumul modernizat de la 49 % la 60 %. Durata proiectului

este de 24 luni9.

8 http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27 accesat pe 24. 05. 20109 http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg accesat pe 24. 05. 2010

33

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă

România în ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se referă la activităţile de colectare,

transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele privind gestionarea deşeurilor în

România fac distincţie între două categorii importante de deşeuri – deşeuri municipale şi

asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri

provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti – deşeuri de producţie10. Consiliul Județean

Suceava este în curs de a implementa o soluție privind managementul integrat al deșeurilor

municipale, și asimilate din comerț, industrie și instituții, excepție fãcând deșeurile

industriale, altele decât cele similare deșeurilor menajere. Master Plan-ul prevede în esență

un sistem de colectare selectivă la sursă, transport, preluare și depozitare a circa 35% din

total în două depozite ecologice.

Consiliul Județean Suceava este interesat însă și de o nouă soluție care să înlocuiască

sistemul de depozitare finală în gropi ecologice cu o tehnologie generatoare de energie.

Firmele interesate de a prezenta soluții alternative de prelucrare a deșeurilor, având ca

rezultat producerea de energie, precum și a de a face investiții în acest scop, pot contacta

Consiliul Județean Suceava pentru a-și depune ofertele.

Această acţiune este o parte a programului de reabilitare şi modernizare a infrastructurii

de mediu care presupune:

- construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor

de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale

- implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu

- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

- stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repoluarea acestora

Un alt proiect fundamentat de Consiliul Judetean Suceava şi aprobat la finanţare în cadrul

Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de Infrastructură

Regională este proiectul „Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor

aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstiri Suceava”.

Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor şi priorităţilor din strategia naţională pentru

dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare („Prioritatea 1 –

Îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul productiv; [...] investiţii în turism”) elaborată de

Ministerul Turismului şi în Strategia de Dezvoltare Regională elaborată de Agenţia de

Dezvoltare Nord Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2. Dezvoltarea infrastructurii care

foloseşte şi promovează potenţialul turistic din Regiunea Nord Est).

10 JoAnn Carmin, Stacy D. VanDeveer, Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău, 2009, p. 102

34

Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu

considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătăţirea infrastructurii locale şi

prin utilizarea mai bună a potenţialului turistic existent.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

· Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, reţele de apă şi canalizare,

amplasarea de staţii de epurare şi reţele electrice.

· Utilizarea mai bună a potenţialului turistic zonal

· Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităţilor din sfera turismului.

Activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:

- Reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (judeţean, comunal) la mănăstiri;

- Construcţia sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;

- Amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice şi conectarea acestora la reţelele

de utilităţi;

- Realizarea de panouri de informare turistică în parcări;

- Realizarea iluminatului exterior al parcărilor şi panourilor turistice;

- Reabilitarea reţelelor de canalizare şi amplasarea de staţii de epurare care să deverseze în

emisar;

- Realizarea de puncte de colectare a deşeurilor.

Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa,

Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina, Slătioara şi Bogdan Vodă – Rădăuţi11.

Scopul de a promova Bucovina în Uniunea Europeană a fost atins. Odată cu evenimentul

politic, cultural şi artistic „Bucovina – Tradiţie, Multiculturalitate, Bioland” realizat la Bruxelles,

Bucovina a avut şansa istorică de a fi cunoscută şi corect percepută în complexitatea tradiţiilor

sale dar şi a reformelor actuale, ca spaţiu al multiculturalismului şi plurilingvismului, al

turismului cultural şi al produselor ecologice, concepte-cheie în politica la nivel european. Acest

eveniment a fost inţiat de europarlamentarul Pentru Luhan care este şi membru în Comisia

pentru dezvoltare regională a Parlamentului Europei12.

Principalul tip de strategie care s-a aplicat în promovrea şi dezvoltarea zonei Bucovina a

fost şi rămâne în continuarea cea activă deoarec se observă o preocupare permanentă de

perfecţionare, care anticipează schimbările pieţei turistice şi se intervine efectiv în influenţarea

lor în scopul folosirii lor pentru creşterea profitului. Această strategie presupune şi cunoaşterea

permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului extern, depistarea oportunităţilor şi

influenţarea evoluţiei acestuia printr-un proces continuu de inovare.

11 Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII, p. 30212 http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html accesat pe 26.05.2010

35

Concluzii

Căile de sporire a eficienţei economice a turismului sunt numeroase, unele generale,

altele specifice fiecărui tip de prestaţie turistică. Eficienţa socială a turismului se reflectă în

numărul de persoane care participă la activităţi turistice . Evaluarea efectlor economico-sociale

ale turismului constituie o preocupare a multor cercetători din domeniu şi priveşte modalităţile

de exprimare cantitativă,metode de culegere a informaţiilor şi gradul de încedere în aceste

evaluări.

Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri materiale, dar acesta

presupune investiţii. Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori importanţi:

realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor şi investiţii pe măsură

pentru a avea cu ce-i atrage. Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci putem spune că turismul

constituie o sursă de bani continuă. Bazându-ne pe acest principiu, toţi factorii în drept investesc

în „industria turismului” pentru a deveni una dintre cele mai prospere zone ale României.

Conform unor aprecieri referitoare la formarea imaginii în turism am concluzionat că un turist

mulţumit, satisfăcut de locul unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea informaţiilor, a valorii

lor, poate influenţa alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor, vacanţa la locul

respectiv de sejur, în timp ce un turist nemulţumit de calitatea serviciilor mai ales de personalul

din turism, influenţează zece turişti potenţiali. În acest context, comportamentul lucrătorului din

turism sub aspectul corectitudinii şi solicitudinii este hotărâtoare în crearea unei imagini pozitive

privind destinaţia turistică. De asemenea se investesc sume importante pentru publicitate, verbală

sau venită, vizuală sau auditivă, directă sau indirectă.

Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care să aducă

venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt

necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber. Bucovina este una

din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic prin monumentele istorice

şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, aici trăind

oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se

adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite, împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o

campanie publicitară eficientă, atât în ţară, cât şi în străinătate prin toate aceste se speră la

dezvoltarea cât mai puternică a turismului în Bucovina. Turiştii vin în Bucovina să vadă

minunile acestei zone încărcate de istorie, să absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de basm.

36

Bibliografie

Cărţi

1. Bărbulescu, Constantin şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura

Economică, Bucureşti, 1995

2. Cristureanu, Cristina, Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială

pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998

3. Carmin, JoAnn, VanDeveer, Stacy D., Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări

instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău,

2009

4. Ferenţ, Emil, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2007

5. Stănciouiu, Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică,

Bucureşti, 2000

Lucrări ştiinţifice, articole

1. Boaru, Codruţa Petronela, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Journal of

Tourism, No. 2, 2009

2. Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru

perioada 2008.2013, Capitolul VIII

3. Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială, lucrare

editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD

Resurse web

1. http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html

2. http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg

3. http://www.cjsuceava.ro/index.php?

option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27

4. http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435

ASPECTE STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE TURISM ÎN BUCOVINA

Introducere ..................................................................................................................3Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor turistice în Bucovina .............................4

1.1 Analiza PEST ............................................................................81.2 Analiza SWOT .........................................................................12

Capitolul 2. Strategii de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina ...................17 2.1 Misiunea ..................................................................................17 2.2 Obiective .................................................................................17 2.3 Program de acţiuni ..................................................................17

37

2.3.1 Termene .......................................................................192.3.2 Resurse ........................................................................192.3.3 Programare PERT .......................................................22

Concluzii ...................................................................................................................24Bibliografie ...............................................................................................................26

Introducere

Acest proiect l-am realizat cu scopul de a face cunoscută necesitatea dezvoltării sectorului terţiar

şi în special a turismului, în regiunea Bucovina. Dezvoltarea acestui sector ar fi benefică pentru

comunitatea locală, dar şi pentru participarea judeţului Suceava la creşterea Produsului Intern

Brut.

În regiunea Bucovina, sunt practicate mai multe tipuri de turism, cultural (religios);

balnear; rural; de tranzit; pentru vânătoare şi pescuit; pentru echitaţie; pentru sporturi de iarnă;

pentru sporturi extreme; de congrese şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism;

ştiinţific. Cele mai importante şi mai bine valorificate tipuri de turism sunt cel cultural şi

agroturismul.

Regiunea Bucovina, are şapte monumente istorice, incluse în patrimoniul international

UNESCO, mânăstirile Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ

precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore. Am analizat în acest proiect modurile prin care ar putea fi

valorificate mai bine aceste obiective turistice internaţionale. Infrastructura de transport şi de

utilităţi publice, ar trebuii adusă la un nivel European pentru a influenţa pozitiv fluxul turistic din

zona.

În capitolul întâi, am făcut analiza PEST, pentru a observa mai bine mediul economico-

social din care face parte judeţul Suceava şi analiza SWOT pentru a observa punctele tari şi

slabe, ameninţările şi oportunităţile sectorului turistic în această zonă.

În capitolul al doilea am stabilit obiectivele şi planul de acţiune pe următorii ani şi am

realizat analiza PERŢ pentru a stabilii termenele de implementare a acestor acţiuni.

Capitolul 1. Analiza strategică a serviciilor de turism în Bucovina

Bucovina-prezentare generală

Bucovina este o regiune istorică din nord estul României, teritoriu căreia i se suprapune

azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuti). În

sec. XII-XIII, Bucovina a făcut parte din Cenzatul Halaci-Volanea, iar incepând cu al sec. XIV-

lea din statul feudal Moldova. În prima jumătate a secolului a sec. al XVI-lea, Bucovina a căzut,

împreună cu întreaga Moldova sub dominaţie otomană. În 1775, a fost ocupată de Imperiul

Habsburgic, care a stăpânit-o pana in 1918. La 15 noiembrie 1918, Bucovina s-a unit cu

România. În 1940, partea de nord a Bucovinei, s-a alipit la Ucraina (U.R.S.S.), iar partea sudică

a rămas în componenţaRomâniei.

38

Teritoriul Bucovinei cuprinde: în vest şi sud Obcinele Bucovinei Feredeului, Mestecăniş

şi Mare, cu înălţimi de până la 1400 m şi culmea Rarău-Giumalău. În est: Podişul Sucevei, cu

dealuri înalte de 500-600 m, străbătute de valea râului Suceava. Aceste forme de relief sunt

completate de câteva depresiuni: Depresiunea Dorna, Depresiunea Campulung. În centrul D.

Dorna se afla oraşul Vatra Dornei – renumită staţiune balneo-climaterică şi de agrement. În

subsolul Bucovinei se găsesc: minereuri, sare, ape minerale, roci de construcţii.

Bucovina cuprinde un teritoriu care acoperă zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava,

Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Vicovu de Sus din România,

precum şi Cernăuți, Zastavna, Văşcăuţi pe Ceremuş, Vijniţa, Sadagura.

Aşezarea geografica a judetului este deosebit de favorabilă dezvoltării turismului:

relief foarte variat (zona de munte 53%; zona de podis 30%, zona de lunca 17%);

acces facil

din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85

(DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;

din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj-Napoca -

Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava;

din nord-vestul tării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul

national DN18 Baia Mare – Sighetul Marmatiei - Iacobeni;

judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 -  Giurgiu

- Bucureşti - Suceava - Siret  şi E576 -   Suceava - Dej – Cluj Napoca.

în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un

mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Protecţia continuă a mediului înconjurător face ca zona să fie nepoluată. Puritatea aerului

nu se găseşte nicăieri în Europa. Multe din produsele alimentare fabricate în Bucovina sunt

ecologice, zona nefiind poluată. Râurile şi pâraiele sunt curate şi populate cu diverse specii de

peşti.

Potenţialul turistic al Bucovinei

Ţinuturile Bucovinei înglobeaza pagini de istorie, tradiţii si obiceiuri străvechi,

monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanentă spirituala

şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri.

Zona este presărată pe toata întinderea ei cu biserici şi mânăstiri renumite pentru picturile

exteriore şi interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975 premiul „Mărul de Aur” acordate

de Uniunea Internaţionala a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism).

39

Formele de turism practicate în Bucovina sunt următoarele: cultural (religios);

balnear; rural; de tranzit; pentru vânătoare şi pescuit; pentru echitaţie; pentru sporturi de iarnă;

pentru sporturi extreme; de congrese şi reuniuni; de recreere, odihnă şi agrement; ecoturism;

ştiinţific.

Turismul în scop terapeutic este practicat în special în depresiunea Dornelor si

Câmpulungului.  Prezenta izvoarelor minerale, impun o notă specifică acestei zone. Astfel,

zăcămintele de ape carbogazoase constau într-un număr de 37 izvoare, care apar pe teritoriul

localităţilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru

Dornei, Panaci, Glodu, Dârmova, Broşteni.

Turismul ştiintific este materializat prin studiile experţilor în numeroasele rezervaţii din

Bucovina. Rezervaţii floristice: Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa (Suceava),

Calafindesti (R. Siret), Ponoare (Suceava) . Rezervaţii geologice: Piatra Tibaului (Dorna), Piatra

Pinului şi Piatra Şoimului (Câmpulung), Cheia Lucavei (Câmpulung), Clipa de calcare triasice

Pârâul Cailor (Câmpulung), Cheia Moara Dracului (Câmpulung). Rezervaţii forestiere:

(Quercetumul) de la Crujana (Suceava), Fagetul Dragomirna (Suceava), Tinovul Sarul Dornei

(Dorna), Tinovul Mare (Poiana Ştampei) (Dorna), "Tinovul Gaina - Lucina"

(Campulung), Codrul Secular Giumalău (Câmpulung), Codrul Secular Slătioara (Câmpulung),

Zamostea Lunca (Suceava), Rezervaţia de jnepenis şi Pinus cembra din munţii Călimani

(Dorna). Rezervatii mixte: "12 Apostoli " (Dorna), Pietrele Doamnei - Rarau (Câmpulung),

Cheile Zugrenilor (Dorna).

Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în

jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în

localităţile învecinate mânăstirilor. Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai

mulţi factori determinanţi precum, calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice

de factură religioasă, calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apă

minerală.Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trasatură fiind definitorie pentru

bucovineni.Demn de reţinut este faptul ca în cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turiştii

au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fară aditivi, conservanţi sau compuşi

chimici sintetici.O caracteristică a agroturismului din judeţul Suceava este faptul că valorifică în

întregime produsele realizate în gospodărie. Totuşi, pentru turismul rural se manifestă încă o

cerere relativ scazută, această situaţie fiind determinată de lipsa mijloacelor financiare.

Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai

mare măsură de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a

obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, etc.). Această formă de turism comportă o latură

40

informaţională, turiştii fiind motivaţti de ideea de a învăţa şi de a cunoaşte lucruri noi despre

aceste locuri.

Cele şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte

mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona sa fie extrem de

atractivă pentru turişti:

patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel

Nou din Suceava, Voroneţ precum şi bisericile Patrauti şi Arbore;

alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Risca, Slatina, Putna, Slătioara;

muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Falticeni, Muzeul

„Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii

Populare Radauti, Muzeul „Apelor” Falticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.;

arhitectura caselor şi agrementarea specifică a interioarelor.

Existenţa unor bogăţii generate de o moştenire naturală şi culturală autentică:

Pietrele Doamnei din Masivul Rarău; Defileul Bistriţei, de la Zugreni; Pasul Mestecaniş; Salina

Cacica; Meşteşugurile, arta ţesutului şi cusutului, nobleţea vestimentaţiei populare, transpunerea

sensibilităţii şi a dragostei de frumos în adevarate capodopere realizate din lemn, metal, os, piei,

lut etc.

Oferta gastronomică este deosebită, prin bucataria „bucovineana”, de un specific aparte:

plăcinte „poale în brâu”, ciorbă „rădăuţeană”, „ochiuri în smântână”, ciupercuţe (hribi) cu

smântână, cobză de păstrăv, balmos etc.

Satele apărute din timpuri străvechi, au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi

manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de etnofolclor etc., în care

se desfăşoară activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic: Calendar bogat de

târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului; în perioada 10 -12 august, la

Cetatea de Scaun a Sucevei, se organizează cea de-a doua ediţie a Festivalului de Arta Medievala

“Stefan cel Mare”; conservarea elementelor vechi de civilizaţie rurală şi transpunerea lor în viaţa

de zi cu zi;

Tabelul Nr.1 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009Total judeţ: din care 17483 17747 14435Hoteluri 11180 11767 9661Moteluri 253 233 218Vile turistice 1454 1368 990Cabane turistice 244 356 143Pensiuni turistice urbane 1609 1577 1183Pensiuni turistice rurale 2446 2183 1877

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do

41

Tabelul Nr.2 Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică e tipuri de structuri de primire turisticăTipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009

Total judeţ: din care 40497 44134 31383Hoteluri 22688 27159 18549Moteluri 392 414 311

Vile turistice 4591 4372 3731Cabane turistice 603 867 406

Pensiuni turistice urbane 4647 3775 2851Pensiuni turistice rurale 6155 6508 4639

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doTabelul Nr.3 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Judeţul Suceava

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţiiîn funcţiune

Existentă (locuri)

În funcţiune(mii locuri-zile)

  (%)2000 5269 1335.4 153.5 480.3 36,0

2001 5034 1421.1 151.4 461.1 32.4

2002 5192 1399.5 162.4 406.7 29.1

2003 5577 1640.8 162.5 423.2 25.8

2004 5755 1760.8 187.4 432.4 24.6

2005 6526 1932.6 192.1 435.2 22.5

2006 7012 2056.7 211.0 500.3 24.3

2007 6831 2087.4 226.3 535.1 25.6

2008 7029 2101,8 229,1 530,1 25,2

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do

1.2 Analiza PEST

Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de dezvoltare economico-

socială a României, având în vedere faptul că ţara noastră are un potenţial turistic foarte mare,

dar care nu a fost valorificat suficient până în prezent. Bucovina a reprezentat de-a lungul

timpului, o destinaţie turistică importantă în lista destinaţiilor turistice oferite de România,

situându-se în rândul primelor 4 destinaţii turistice la nivel naţional. În continuare vom prezenta

mediul politic, economic, social şi tehnologic al Bucovinei, medii care susţin sau împiedică

prestarea şi dezvoltarea serviciilor de turism din judeţul Suceava.

Mediul politic existent în România produce oarecare dezechilibre la nivelul sectoarelor

economiei. Principalul motiv invocat de actualul Guvern este criza economică mondială care

impune reduceri drastice în diverse ramuri. Dacă imaginea creată la nivel european şi

internaţional a unei Românii turistice nu a reuşit până în prezent atragerea unor investitori

importanţi în domeniu, precum şi a turiştilor străini, dar mai ales alegerea de către români a altor

42

destinaţii turistice externe mult mai convenabile, această perioadă pare să impiedice şi mai mult

toate aceste încercări.

Mediul economic. Judeţul Suceava face parte din regiunea Nord-Est a României şi este

regiunea care cea mai slab dezvoltată a României. Judeţul Suceava este pe locul trei, după

judeţele Iaşi şi Bacău ca număr de IMM-uri, deţinând 18,8% din numărul total din regiune.

Economia suceveană se încadrează perfect în specificul zonei vizând următoarele

domenii de activitate: industria extractivă, care dispune, în zona de munte, de importante resurse

naturale, industria sticlei este dezvoltată îndeosebi în zona Sucevei; industria prelucrătoare de

metal, preponderentă în Suceava, Rădăuţi şi Vatra Dornei, industria maselor plastice şi

produselor chimice; industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este dezvoltată în localităţile

din zona montană, industria celulozei şi hârtiei este concentrată la Suceava; construcţiile şi

instalaţiile sunt reprezentate de peste 100 de unităţi, industria uşoară este reprezentată de filaturi,

unităţi în care se produc tricotaje tip lână şi bumbac, confecţii, tapiserii, artizanat, încălţăminte,

confecţii din blănuri şi altele; industria alimentară este un domeniu nu numai viabil dar şi cu

largi perspective.

Tabelul Nr.4 Efectivul salariaţilor

Efectivul salariaţilor 2007 2008 2009Total judeţ 105100 106341 98839Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură

3182 3024 2973

Industrie şi construcţii 38109 38828 33555Servicii 63809 64489 62311

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doEfectivul salariaţilor a fost în creştere până în 2008 în industrie, construcţii şi servicii, iar

în anul 2009 a scăzut în toate sectoarele datorită crizei economice. Se poate observa că cei mai

mulţi salariaţi lucrează în domeniul serviciilor, turismul având un rol important în acest judeţ.

Tabelul Nr.5 Câştigul salarial mediu brut

Câştigul salarial mediu brut-lei/pers. 2007 2008 2009Total judeţ 1136 1409 1436Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură

1414 1699 2138

Industrie şi construcţii 939 1114 1297Servicii 1247 1553 1471

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doCâştigul salarial mediu brut a avut o uşoară creştere în perioada 2007-2009. În

agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură acesta a avut o creştere

considerabilă, de 439 lei în anul 2009 faţă de anul 2008, pe când în industrie, construcţii şi

servicii a scăzut.

Tabelul Nr.6 Câştigul salarial mediu net

43

Câştigul salarial mediu net –lei/pers. 2007 2008 2009Total judeţ 847 1055 1062Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, Silvicultură şi Piscicultură

1050 1298 1573

Industrie şi construcţii 716 850 969Servicii 920 1153 1083

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doTabelul Nr.7 Numărul şomerilorNumarul somerilor inregistraţi 2007 2008 2009Total judeţ 9457 10963 20101Bărbaţi 5245 6176 11759Femei 4212 4787 8342

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doNumărul şomerilor a crescut cu 10644 persoane în anul 2009 faţă de anul 2007, cei mai

mulţi şomeri fiind bărbaţii, cu 3417 faţă de femei. Astfel, rata şomajului a fost 7,9 în anul 2009,

4,3 în anul 2008 şi 3,8 în anul 2007.

Tabelul Nr.8 Rata şomajuluiRata şomajului înregistrat 2007 2008 2009Total judeţ 3,8 4,3 7,9Bărbaţi 4,0 4,7 8,8Femei 3,5 4,0 6,9

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doMediul social influenţează de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeţului.

Astfel, o pondere semnificativă a populaţiei tinere, dar şi a celor mai în vârstă şi experimentate

poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector.

Se observa o creştere a numărului pensionarilor în anul 2009 faţă de 2007 (tabelul nr. 9), o

scădere a copiilor născuţi precum şi o creştere a deceselor (tabelul nr. 10).

Tabelul Nr.9 Numărul mediu şi pensia medie lunară a pensionarilor2007 2008 2009

Numărul mediu al pensionarilor - persoane

138987 140328 145465

Pensia medie – lei 344 504 659Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.doTabelul Nr.10 Mişcarea naturală a populaţieiMişcarea naturală a populaţiei 2007 2008 2009Născuţi-vii 623 642 597Decedaţi 650 687 708Spor natural -27 -45 -111Căsătorii 209 164 121Divorţuri 100 115 107Decedaţi sub 1 an 10 4 12

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.ro.do

Mediul tehnologic poate influenţa substanţial prestarea serviciilor turistice. Cerinţele

actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunzătoare a localităţilor pe care le vizitează,

44

precum şi a unităţilor de cazare în care înnoptează. Astfel, nivelul tarifului trebuie să includă şi o

serie de facilităţi pe măsură. O data cu tendinţele noi care apar în orice domeniu cresc şi cerinţele

clienţilor. Trăim într-o lume contracronometru, iar tehnologia acaparează întregul sistem de

vieţuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se devalorizează în favoarea

apariţiei altora.

Datele surprinse de către Institutul Naţional de Statistică sunt în continuă scădere sub

aspectul activităţilor de telefonie fixă. Aceasta deoarece în ultima perioadă, piaţa acestui sector a

fost acaparată de numeroase companii de telefonie fixă şi mobilă, vechii abonaţi renunţă la

reţeaua curentă în favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numărul

persoanelor care deţin cel puţin un telefon mobil în întreg judeţul, precum şi a unuia fix din

pricina schimbărilor care au survenit în ultima perioadă. Cert este că oricare tip de reţea este

folosită, acest tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turiştilor sunt asaltate

de dorinţele actuale ale clienţilor de a deţine fax, pentru ca aceştia să îşi poată rezolva

problemele chiar şi atunci când sunt în concediu sau în deplasare. Turismul de afaceri deţine în

special acest tip de clienţi.

De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare şi informare relativ ieftin şi

util. In plus, avantaj competitiv deţin acele structuri de primire a turiştilor care pun la dispoziţia

clienţilor a unei reţele wireless. Este o metodă mai eficientă de a accesa internetul indiferent de

poziţia persoanei în cadrul încăperii. Activităţile de poştă au înregistrat în ultimii ani scăderi ale

numărului de colete poştale sau a trimiterilor cu valoare declarată.

1.3. Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina

În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza Swot, rezultatele fiind urmatoarele:

45

Puncte tari:

Generale:

- imaginea externa a României s-a îmbunătăţit, dar este necesara continuarea eforturilor în acest sens;

- numărul turiştilor străini sosiţi în România înregistrează un trend pozitiv;

Potenţialul natural :

-natura intactă, favorabilă dezvoltării unui turism ecologic şi în natură; -cadru natural deosebit; -bogat potenţial cultural. Componenta de cazare : -serviciile de cazare sunt acceptabile; -prestatorii de servicii sunt amabili şi ospitalieri. Turismul cultural: potenţialul cultural este foarte bun, dar ar trebui cunoscut şi exploatat mai mult; este apreciat în mod special potenţialul cultural al Bucovinei ; oferta culturală este foarte diversificată. Calitatea personalului din turism : angajaţii din turismul sucevean se disting prin amabilitate buna pregatire profesională. Gastronomia românească - de multe ori depăşeşte aşteptările ; - mâncarea şi băutura sunt acceptabile din punct de vedere al calitatii – în special în restaurante, mai puţin în hoteluri şi pensiuni. Ospitalitatea: - este caracterizată ca fiind foarte bună oriunde în ţară; - este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct tare ; - foarte apreciată de turişti şi de ghizii străini în egală măsură. Activitatea tour operatorilor: - este apreciată ca fiind bună şi foarte bună; - tour-operatorii se implică activ în relaţia cu partenerii externi; - cei mai mulţi clienţi s-au declarat mulţumiţi; - imbunatatirea calitatii este un proces continuu .

Puncte slabe:

Generale : - infrastructura - sezonul estival este prea scurt; - in opinia turiştilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se regăsesc şi la faţa locului (componenta etica a ofertantilor din turism); - raportul pret calitate nu este intotdeauna corect; - deficiente ale infrastructurii turistice; -lipsa magazinelor de suveniruri (articole sportive, suveniruri, harti ghiduri, pliante); starea de conservare şi de curăţenie a unor monumente; lipsa semnalizarii turistice; insuficienta ofertă de agrement; numărul redus al centrelor de informare turistică; lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune.Potenţialul natural : trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi ; trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic. Componenta de cazare : nu toate hotelurile respecta conditiile standardelor afişate; hotelurile de trei stele sunt insuficiente; părerile turiştilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul optime: standardele de curăţenie nu corespund, serviciile sunt proaste, micul dejun nu este tot timpul corespunzător; standardele oferite sunt caracterizate de unii turişti ca fiind simple, adesea cu un “farmec estic”; indicele de ocupare a capacităţii de cazare este redus (cca 30%). Turismul cultural: insuficiente masuri de protejare si conservare a monumentelor culturale; 5 punere în valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară; promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă. Calitatea serviciilor :

46

-slaba calitate a serviciilor turistice; -lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism; -personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pregătire de specialitate . Componenta gastronomică: -servirea este slab-calitativa, turistii trebuie sa astepte mult pentru a fi serviti, muzica este uneori prea tare, iar mancare adusa este adesea rece; -lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa produselor proaspete; mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale; necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale de fructe locale); -vinurile româneşti tradiţionale nu sunt cunoscute suficient, in detrimentul soiurilor de vin internaţionale produse în România; timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi până la servire este adesea prea mare. Serviciile publice şi de transport : - slabe, cu excepţia serviciilor prestate de parteneri (agenţii de turism); -infrastructura pentru biciclete trebuie îmbunătăţită considerabil, in unele localitati ea lipsind cu desavarsire; perturbarea transportului datorita starii cailor de acces, a infrastructurii precare, lipsa indicatoarelor si a semnalizarii corespunzatoare. Alte componente: -insuficienţa materialelor de promovare (pliante, afişe mari, pliante ale unităţilor hoteliere şi ale pensiunilor şi slaba calitate a acestora); -instabilitatea preţurilor; -lipsa unei hărţi tematice pentru programe de turism pe biciclete şi lipsa posibilităţilor de a transporta cu trenul bicicletele dintr-o localitate în alta; -lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; lipsa de respect fata de mediul natural si, uneori, fata de patrimoniul cultural; -interes scazut pentru investitii.

Oportunităţi:

-România si implicit Suceava este percepută ca o destinaţie sigură;

Ameninţări:

-creşterea în însemnătate a unor alte destinatii turistice ce oferă produse similare

47

-există legislaţia minimă necesară; -exista organizaţii şi fonduri pentru ariile protejate şi preocupări pentru valorificarea biodiversităţii; -tour operatorii straini vor introduce noi destinatii in programele lor turistice printre care se include si Bucovina (Suceava ar trebui sa profite de interesul turistilor pentru zona Bucovinei) -tour operatorii straini sunt interesaţi de info-toururi (dintre toţi tour-operatorii intervievaţi cei mai mulţi sunt interesaţi de Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina, de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de drumeţie, de turism cultural şi de turism activ) -opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea pe care o are România in exterior. Se apreciază în mod special ospitalitatea, natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor montane, ospitalitatea;

(Bulgaria) -nu ar trebui incercata neapărat imitarea standardelor din vest, dar ar trebui să se păstreze specificul propriu şi autenticitatea ofertei turistice. -scepticismul turiştilor străini în privinţa României.

Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de turism în Bucovina2.1 Misiunea strategiei

În elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de turism în judeţul Suceava s-a pornit

de la conceptul de dezvoltare durabilă, care implică asigurarea unui echilibru optim între

creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare

armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca

obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul

pe termen lung al întregii societăţi.

Scopul acestei strategii este de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire

naturală şi culturală autentică şi de a găsii soluţii optime la problemele cu care se confruntă

judeţul Suceava în domeniul serviciilor de turism.

2.2 Obiective

Obiectivul general al strategiei este identificarea modalităţilor de dezvoltare a turismului

în Bucovina.

Obiectivele specifice ale strategiei sunt :

1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava;

2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina;

3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etno -

culturale;

48

4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului;

5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor;

6. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă;

7. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică.

2.3 Program de acţiuni

În urma analizei SWOT şi a analizei PEST a turismului din judeţul Suceava, a

posibilităţilor de turism şi oportunităţilor de investiţii, precum şi din oferta turistică, a fost

întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, astfel

încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite.

1. Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului.

Sunt necesare acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport rutier la

standardele europene: drumuri judeţene; drumuri de acces; poduri; bretele de legătură între zone

de interes turistic şi de afaceri ridicat şi drumuri naţionale şi europene;

2. Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din

cadrul localităţilor rurale.

În multe dintre localităţile rurale ale Bucovinei există obiective turistice importante, de

aceea fiind necesară dezvoltarea acestor zone, nu numai din punct de vedere social dar şi din

punctul de vedere al dezvoltării serviciilor turistice. Guvernul României acordă pentru

localităţile rurale astfel de finanţări, cu condiţia ca primăriile să aplice pentru o astfel de

finanţare şi să realizeze proiecte viabile.

3. Formarea resurselor umane

Pentru formarea resurselor umane este necesară spijinirea întreprinzătorilor şi instituţiilor

actuale de formare în turism pentru menţinerea şi creşterea calitativă şi cantitativă a ofertei

educaţionale; abordarea unor tipuri de formare care să răspundă exigenţelor de formare de pe

piaţa turistică; schimburi de experienţă şi informaţii pentru operatorii turistici şi structurile

organizate în ţară şi străinătate; analiza şi adaptarea unor experienţe internaţionale în turism;

editarea de ghiduri de bune practici în turism.

4. Fundamentarea şi promovarea unor proiecte în domeniul turistic, cu finanţare

nerambursabilă.

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului va finanţa publicitatea a trei proiecte

turistice şi construcţia unui centru naţional de promovare şi informare turistică în municipiul

Suceava, în suma totală de 4,47 milioane de lei. Pe lângă aceste proiecte care sunt în desfăşurare,

Bucovina ar trebui să identifice proiecte viabile pentru dezvoltarea serviciilor de turism din

regiune cu scopul accesării fondurilor europene.

49

5. Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.

Anul acesta România este invitată să participe la 24 de târguri de turism internaţionale.

Câteva dintre acestea au loc chiar în luna ianuarie, 2 în Austria (Graz şi Viena) , câte unul în

Spania (Madrid), Franţa (Paris), Germania (Stuttgart). Bucovina ar putea să-şi trimită

reprezentanţi la aceste târguri în vederea promovării zonei turistice. În Romania se desfăşoara 4

târguri turistice la care judeţul Suceava nu ar trebui să lipsească.

6. Investiţii în turism

Investiţiile în turism sunt necesare pentru dezvoltarea turismului şi acestea pot fi

reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic; reabilitarea

spaţiilor de cazare şi tratament; crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement

(inclusiv amenajări şi ecologizări de lacuri); dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor

turistice de mare atractivitate în întregul judeţ (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi

judeţene, în gări, autogări, aerogări); dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de

agrement asociate sporturilor de iarnă.

7. Educarea comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului.

Înfiinţarea unor centre/puncte de informare turistică în comunele limită de judeţ,

localităţile de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat ar putea reprezenta o sursă

benefică de informare a turiştilor în legătură cu protecţia mediului şi nu numai, iar comunitatea

locală ar putea avea accesul la programe educative în acest sens.

2.3.1 Termene de implementare a strategiei

Acest program de acţiuni are putea fi implementat până în 2013, având în vedere că

acesta cuprinde puncte care necesită finanţare şi timp de realizare. Judeţul Suceava poate aplica

la foarte multe programe de finanţare, fie de la Uniunea Europeană fie de la Ministerul Turismul

şi Dezvoltării Regionale. Este important ca începând de anul acesta Bucovina să găsească surse

de finanţare şi să înceapă o promovare mai agresivă a zonei pentru a atrage un număr mai mare

de turişti, în special străini.

În urma realizării acestui plan, am stabilit faptul că acţiunea de la punctul cinci, trebuie

desfăşurată pe termen nelimitat, pentru o promovare continuă şi actualizată. Aşadar termenul

final de finalizare al acţiunilor de dezvoltare este de doi ani si jumatate, iar acest lucru ar fi

posibil cu bunăvoinţa autorităţilor locale şi naţionale.

2.3.2 Resurse

Pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi pentru dezvoltarea

localităţilor rurale judeţul Suceava poate beneficia de următoarele surse de finanţare: POR – Axa

prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport local şi regional; PNDR – Măsura 3.2.2

Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia

50

rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; PNDR – Măsura 1.2.5 Îmbunătăţirea şi

dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi siviculturii.

Judeţul Suceava poate apela la Programul Operaţional Regional (REGIO), care este este

unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeana şi un instrument

foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională.

Acesta este finanţat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul

European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Formarea resurselor umane poate avea ca surse de finanţare programele POS DRU Axa

prioritară 2- Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; Axa prioritară 3 –

Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor

active de ocupare.

Pentru promovarea turismului şi investiţiile necesare în acest domeniu Bucovina are la

dispoziţie surse de finanţare precum POR Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea

turismului; PNDR - Axa 3 – îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea

economiei rurale; Programul de Cooperare ENPI CBC Ungaria -Slovacia – Romania- Ucraina.

2.3.3 Programare PERT

Actiunea Resurse Termen Responsabili

1.Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului.

POR – Axa prioritară 2PNDR – Măsura 3.2.2 PNDR – Măsura 1.2.5

2011-2013

Consiliul Judeţean Suceava ; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Ministerul Transporturilor

2.Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale.

POR – Axa prioritară 2PNDR – Măsura 3.2.2 PNDR – Măsura 1.2.5

2011 Directia judeteana de comert, turism si servicii

3.Formarea resurselor umane

POS DRU Axa prioritară 2- Axa prioritară 3 Axa prioritară 5

2011-2013

Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Facultatea de turism;

4.Fundamentarea şi promovarea unor proiecte în domeniul turistic, cu finanţare nerambursabilă.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Accesare fonduri europene

2011-2013

Directia judeteana de comert, turism si servicii

51

5.Promovarea judeţului din punct de vedere turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

nelimitat Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; ONG-uri; Companii private;

6. Investiţii în turism POR -Axa 5 PNDR - Axa 3 Programul de Cooperare ENPI CBC

2011-2013

Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; ONG-uri; Companii private;

7.Educarea comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului.

Resurse financiare şi umane - bugetul local

6 luni Agentia pentru protectia mediului- directia judeteana Suceava

Nr. crt.

Etapa Simbol Durata (zile)

Activitati precedente

1. Formularea misiunii:- Imbunatatirea serviciilor de turism din judetul Suceava

FM 2 -

2. Formularea obiectivelor:a) Realizarea infrastructurii rutiere necesare

în zonele turistice ale judeţului. b)

Amenajarea, modernizarea, extinderea

zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere

din cadrul localităţilor rurale.

c)Formarea resurselor umane

d) Promovarea judeţului din punct de vedere

turistic la târgurile naţionale şi internaţionale.

FO 12 -

3. Analiza mediului extern PESTE 2 FM, FO4. Analiza mediului intern SWOT 4 FM, FO5. Alegerea strategiei AS 8 PESTE, SWOT6. Implementarea strategiei IS 20 AS

Calcularea drumului critic:

Drumul critic este cel pentru care nu avem rezervă de timp, în figura de mai sus fiind

prezentat prin linii îngroşate. În cazul de faţă durata minimă posibilă a întregului proces este de

34 de zile, iar durata maximă de 44 de zile.

ConcluziiLeagăn de veche civilizaţie, unde istoria se împleteşte cu legenda, Bucovina păstrează

52

mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Cele 96 de morminte de

incineraţie scoase la lumină la Zvoriştea, ca şi descoperirile arheologice de la Siliştea

Scheii,Suceava, Bosanci, Probota sau DolheşticMari, atesta existenţa unor aşezări traco-getice şi

dacice bine conturate. Meleagurile bucovinene au fost martorii închegării şi dezvoltării în secolul

XIV, a statului feudal independent al Moldovei. Aşezări

precum Baia, Şiret,Suceava, Rădăuţi păstrează până în zilele noastre construcţii (cetăţi, ctitorii şi

case domneşti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localităţi precum Putna, unde

în 1871 festivităţile prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Ştefan cel mare

s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu şi a

altor tineri veniţi din toate provinciile istorice romaneşti, într-o impunătoare manifestare a

cunoştinţei de neam şi de ţară a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul activ pe care

locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei. Tradiţiile meşteşugăreşti sunt

păstrate foarte bine în nordul ţării, cum ar fi olăritul, prelucrarea lemnului şi încondeiatul ouălor

de Paşti.

Judeţul Suceava este cel mai bogat din ţară, din punct de vedere cultural. Din păcate, rata

şomajului, sporul natural, ineficienţa investiţiilor din acea zonă, duc la plasarea acestui judeţ, pe

ultimele locuri la participarea în formarea PIB-ului şi de aici la plasarea în vârful clasamentului

la cele mai sărace judeţe.

Investiţiile în turism, în această zonă, sunt în mare parte în sectorul agroturismului, ceea

ce nu presupune o concentrare majoră a forţei de muncă, deoarece pensiunile agroturistice pot fi

gestionate în totalitate de către membrii familiei.

Prin analiza PEST am observat faptul că judeţul Suceava se afla pe primele patru locuri

în destinaţiile turistice, din ţară. Din păcate existenţa unei infrastructuri de acces precare în

această regiune, printre care enumeram necesităţile de modernizare a reţelei de drumuri naţionale

şi europene; modernizarea aeroportului din Suceava, la standarde internaţionale de siguranţă şi o

mai bună semnalizare a locurilor de importanta turistică. Internetul, pus la dispoziţia turiştilor,

atât în spaţiile de cazare cât şi în unităţile de alimentaţie publică, a devenit în ultimii ani o

necesitate şi un avantaj competiţional.

Prin analiza SWOT am observat faptul că mulţi dintre clienţi sunt nemulţumiţi de

servirea în unităţile de alimentaţie, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, de altfel şi

prepararea de meniuri internaţionale în schimbul celor tradiţionale e un neajuns din partea

restaurantelor, deoarece turiştii vin în această zonă pentru cultura şi tradiţii.

Credem că dacă o să fie pus în aplicare programul de acţiuni, se vor reduce o mare parte

din neajunsuri, dar nu în totalitate. Programul de formare al resurselor umane este una dintre cele

mai importante în industria HORECA deoarece servirea este factorul principal de diferenţiere a

53

serviciilor

Bibliografie1. http://portal.radioiasi.ro/publicitatea-pentru-paste-pelerin-si-hora-in-bucovina-sustinuta-

financiar-de-ministerul-dezvoltarii-a30275.html2. http://www.prefecturasuceava.ro/prog_dezv/2010/Actiuni_2010.pdf3. http://mdrt.ro/turism/promovare-turistica4. http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina5. http://www.bucovinaturism.ro6. http://www.manastiri-bucovina.go.ro/7. http://www.cjsuceava.ro/index.php?

option=com_content&task=view&id=105&Itemid=64

54