CAPITOLUL IINOTIUNI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA MARFURILOR2.1.Notiuni generale si teoretice referitoare la stocuri de marfuriActivitatea economica reprezinta modulfundamentalprin care societatea se manifesta, deoarece in dinamica acestui proces eafaureste conditii materiale unelte si bunuri de consum dar si structura sociala in care omul traieste.Activitatea economica, ca totalitate a actiunilor pe care oamenii le intreprind pentru a-si face trebuintele, se caracterizeaza prin diversitatea determinata atat de evolutia trebuintelorcatsi a raporturilor trebuinte-resurse.Finalitatea economiei o reprezinta satisfacerea trebuintelor umane. Tot ceea ce serveste acestui scop poarta denumirea de bunuri.n categoria bunurilor, unlocimportant il ocupa marfurile. Aceatea sunt bunuri economicedeoarece provin din activitatea economica. Caracteristica lor dominanta este raritatea, faptul ca exista numai in masura in care sunt produse, ca sunt produse intotdeauna in cantitati limitate si cu un anumit efort.Prin definitie, orice buneconomicapt sa satisfaca o nevoiesi care face obiectul schimbului prin vanzare-cumparare se numeste marfa. Marfa constituie caracteristica principala a economiei de schimb. Conceptul de marfa este definit in literatura economica in moduri diferite. Marfa, afirmaDouglasGreenwald, reprezinta un bun disponibil pentru vanzare. PentruJean FrancoisPhelizen, marfa reprezinta orice comert. n linia directa a teoriei economice clasice engleze de la sfarsitul secolului XVIII inceputul secolului XIX, teoria marxista defineste marfa ca fiind un bun exterior produs al muncii omenesti care satisface o necesitate sociala si este destinat schimbului, vanzarii-cumpararii pe piatan cadrul contabilitatii, marfurile constituie elemente ale stocurilor si fac parte din categoria activelor circulante materiale.Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 / 1991 defineste stocurile ca fiind ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate :-fie a fi vandute in aceasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;-fie a fi consumate la prima lor utilizare.Potrivit acestei definitii, atat in contabilitatea financiara cat si in cea de gestiune, stocurile sunt clasificate dupa rolul lor in procesul de exploatare in:-stocuri de marfuri reprezentand bunuri cumparate in scopul vanzarii ca atare;-stocuri de aprovizionari stocabile reprezentand acele bunuri care au fost cumparate in scopul consumarii la prima folosinta in procesul de productie;-stocuri de produse reprezentand bunuri obtinute din procesul de productie proprie si care urmeaza a fi vandute.Marfurilesunt reprezentate de bunuri achizitionate de catre o unitate economica de la terti pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara vreo prelucrare suplimentara.Sunt asimilate marfurilor si alte categorii de mijloace circulante materiale ale unitatii asa cum sunt:-stocuri achizitionate de unitati petru utilizarea proprie(materii prime, materiale, obiecte de inventar, etc) care isi schimba destinatia si se ofera spre vanzare la terti;-stocuri provenite din productia proprie ce se vand prin unitati de desfacere proprie (semifabricate, produse finite, produse rezultate din sacrificarea animalelor si pasarilor);Marfurile se vand printr-o retea comerciala adecvata.n functie de natura circulatiei marfurilor,aceasta poate fi:-circulatia cu ridicata a marfurilor, care consta in achizitionarea de produse in cantitati maride la producator sau alti furnizori in scopul revanzarii lor catre alte unitati comerciale indeosebicelor de vanzare cu amanuntul;-circulatia cu amanuntula marfurilor, care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali pentru nevoile personale, precum si unor unitati pentru consumul gospodaresc.CAPITOLUL I1.1 Obiectl de activitateObiectul de activitate al S.C.UNIREA S.A cuprinde:-fundamentarea necesarului de marfuri;-contractarea si desfacerea cu amanuntul si cu ridicata a marfurilor nealimentare;-prestari servicii;-recuperarea, reconditionarea si valorificarea ambalajelor.Deci, dupa cum s-a vazut, S.C.UNIREA S.A este o unitate cu profil comercial, ea asigurand desfacerea cu ridicata si cu amanuntul a marfurilor industriale.2.1.3. Continutul si particularitatile proceselor economice din cadrul societatiiS.C.UNIREA S.Aeste o unitate economica cu profil comercial care are ca obiect de activitate aprovizionarea cu marfuri si desfacerea acestora prin magazine specializate catre consumatori. n acest sens, studiaza permanent cererea de marfuri a populatiei in vederea obtinerii la timp a fondului de marfuri de la furnizori si asigura receptia calitativa a acestora. S.C.UNIREA S.A conduce si controleaza activitatea retelei proprii de desfacere, urmarind modernizarea ei, simplificarea formelor de vanzare, folosirea rationala a spatiilor comerciale, intretinerea in conditii optime a utilajelor si mijloacelor de care dispune, folosirea rationala a fortei de munca si asigurarea unei serviri civilizate in fiecare unitate de desfacere.Structura operativa a S.C.UNIREA S.A este alcatuita din totalitatea unitatilor operative prin care se realizeaza nemijlocit activitatea de baza, auxiliara si anexa. Unitatileoperative comerciale sunt reprezentate de subdiviziunile organizatorice care realizeaza procesul de aprovizionare, pastrare si desfacere a marfurilor. n cadrul societatii, rolul de unitate operativa revine magazinelor de desfacere cu amanuntul si depozitelor cu ridicata.Depozitele cu ridicata au ca functie de baza concentrarea fondului de marfa de la un numar mare si divers de producatori formandu-se stocurile de marfuri necesare aprovizionarii in primul rand al magazinelor proprii si transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial. Tuturor acestor depozite le sunt proprii operatiunile de primire, pastrare si livrare a marfurilor.La S.C.UNIREA S.A exista si un depozit de ambalaje care are ca obiect de activitate, recuperarea reconditionarea si valorificarea ambalajelor.n cadrul magazinelor cu amanuntul se are in vedere aprovizionarea lor in conditii optime, largirea necontenita a articolelor si sortimentelor precum si asigurarea unei bune serviri a populatiei.Printre alte activitati S.C.UNIREA S.A indruma si controleaza activitatea subunitatilor sale, analizeaza periodic stocurile de marfuri pentru a vedea in ce masura sunt corespunzatoare specificului si urmareste ca receptia cantitativa si calitativa a marfurilor sa se faca potrivit normelor in vigoare. Totodata societatea controleaza respectarea preturilor pentru inlaturarea oricarei forme de pagubire a consumatorilor sau de degradare a marfurilor.S.C.UNIREA S.A raspunde de realizarea in bune conditii a planului de aprovizionare a unitatilor de desfacere, de dezvoltare, specializarea si modernizarea retelei comerciale, de asigurarea bunei serviri a populatiei, de reducerea continua a cheltuielilor de circulatie si de cresterea rentabilitatii.2.2. Structura organizatorica a unitatii UNIREA2.2.1. Organizarea unitatiiS.C.UNIREA S.A este organizata si functioneaza in baza legii nr. 31/1990, legea societatilor comerciale, fiind o societate cu capital integral de stat. Aceasta unitate are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul sau si cu legile in vigoare.S.C.UNIREA S.A are in structura sa organizatorica servicii, birouri si structuri specifice realizarii obiectului sau de activitate. Structura sa de organizare se aproba de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Organul de conducere al societatii este reprezentat de Adunarea Generala a Actionarilor care decide asupra activitatii firmei si asupra politicii ei economice si comerciale.Organizarea, conducerea si gestionarea activitatii desfasurata la S.C.UNIREA S.A este incredintata unui manager.Acesta areca principale prerogative:-conceperea si aplicarea strategiilor si politicilor de dezvoltare a societatii;-angajarea sau concedierea personalului salariat;-negocierea contractelor de munca;-reprezentarea societatii comerciale.S.C.UNIREA S.A are in subordinea sa magazine, depozite, un complex comercial si magazine nealimentare.Unitatea este organizata pe doua sectoarede activitate: sectorul metalo-chimice cu amanuntul si ridicata (I.C.R.M.) Si sectorul textil, incaltaminte cu amanuntul si ridicata (I.C.RT.I.).Structura oraganizatorica cuprinde 3 trepte ierarhicesi un numar de 9 compartimente care sunt organizate dupa natura activitatii cu atributii bine delimitate pentru activitatile omogene sau indepenndente, asigurandu-se astfel eliminarea paralelismelor sau interferentelor in exercitarea sarcinilor.2.2.2. Prezentarea si continutul structurii de conceptie a societatiiPrin structura de conceptie se intelege componenta serviciilor si birourilor, modul lor de amplasare in spatiu precum si formele de cooperare dintre acestea pe linia realizarii obiectului de activitate al unitatii.ntre toate componentele societatii UNIREA se stabilesc relatii stranse de colaborare in scopul actionarii unitare, informarii reciproce si indeplinirii sarcinilor ce le revin pentru desfasurarea activitatii firmei la parametrii optimi.S.C.UNIREA S.A este conceputa ca o unitate cu profil comercial avand ca principal obiect de activitate aprovizionarea cu marfuri si desfacerea acestora prin magazine specializate catre consumatori. Astfel societatea are o retea comerciala formata din 15 depozite cu ridicata si 72 unitati de desfacere cu amanuntul. n cadrul aceste societati isi desfasoara activitatea un numar mediu de angajati de 302 persoane, repartizati in structura unitatii in functie de necesitatile fiecarui sector in parte.2.2.3. Prezentarea si continutul structurii functionaleS.C.UNIREA S.A are o structura functionala alcatuita dintr-o serie de serviciisi birouri ca planificare, prognoza, marketing, comercial, financiar, contabilitate, personal-salarizare, aprovizionare, administativ, etc. Structura functionala si legaturile dintre serviciile si birourile componente ale acesteia se poate vedea si in organigrama societatii.ActivitateaS.C.UNIREA S.A este structurata pe mai multe functii si anume:-functia de cercetare dezvoltare reprezentata de ansamblul activitatilor ce se desfasoara in cadrul societatii in vederea realizarii obiectivelor din domeniul producerii de noi idei si transformarii acestora in noutati utile in dezvoltarea de viitor a unitatii.-Functia comerciala ce cuprinde activitati menite sa concurela realizarea obiectivelor din domeniul stabilirii legaturilor intreprinderii cu mediul ambiant in vederea procurarii mijloacelor necesare si a desfaceriibunurilor, lucrarilor sau serviciilor. Aceasta functie cuprinde trei activitati principale si anume: aprovizionarea tehnico-materiala menita sa asigure la timp toate mijloacele necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii firmei, desfacerea vizand livrarea bunurilor spre magazine specializate si activitatea de marketing care consta in descoperirea necesitatilor consumatorilor in vederea largirii gamei de marfuri destinate vanzarii;-Functia financiar contabila care cuprinde ansamblul activitatilor prin care se realizeaza obiectivele privind obtinerea si folosirea eficienta a mijloacelor financiare precum si evidenta in expresie valorica a fenomenelor economice;-Functia de personal reprezentata de ansamblul activitatilor care asigura personalul necesar bunei desfasurari a activitatii unitatii;Conducerea S.C.UNIREA S.A se asigura de catre Adunarea Generala a Actionarilor pentru decizii strategice, de catre manager pentru decizii tactice si de catre sefii de compartimente pentru decizii curente.2.3. Organizarea si conducerea activitatii financiar contabile2.3.1. Organizarea si atributiile compartimentului financiar-contabiln cadrul S.C.UNIREA S.A, compartimentul financiar-contabil are in componenta doua servicii, serviciul contabilitate si serviciul financiar care au fiecare atributii specifice.Biroul contabilitateeste o componenta functionala importanta a unitatii, asigurand aducerea la indeplinire a sarcinilor trasate de conducerea societatii cu privire la organizarea si conducerea contabilitatii, intocmirea bilanturilor contabile, introducerea formelor si metodelor moderne de calcul si evidenta. Biroul asigura indeplinirea rolului contabilitatiica instrumentactiv in procesul de conducere si planificare, avand ca principale obiectiveorganizarea si functionarea in bune conditii a evidentei valorilor patrimoniale in scopul pastrarii integritatii avutului societatii, cunoasterea permanenta a modului in care se realizeaza activitatea, precum si aplicarea cu fermitate a controlului financiar preventiv.Biroul contabilitate este organizat in baza Legii Contabilitatii nr.82/1991 modificata si completata si are ca atributii urmatoarele:-asigura si raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a evidentei contabile a elementelor patrimoniale;-asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor contabile in evidenta analitica si sintetica in baza documentelor de evidenta tehnic-operativa;-asigura efectuarea inventarierii elementelor patrimoniale urmarind definitivarea si inregistrarea rezultatelor inventarierii conform dispozitiilor legale;-intocmeste balanta de verificare analitica pentru toate valorile materiale;-asigura aplicarea cu fermitate a controlului financiar preventiv asupra necesitatii si oportunitatii tuturor operatiilor din care se nasc, modifica si se strang drepturi si obligatii patrimoniale;-urmareste punerea de acord a datelor din evidenta contabila cu datele din evidenta tehnic-operativa si sesizeaza conducerea unitatii de lipsurile constatate in gestiuni, in vederea luarii de masuri.Serviciul financiarconstituie o componenta functionala care realizeaza activitati de planificare financiara si urmarirea indicatorilor financiari, efectueaza intocmirea documentatiei financiare pentru obtinerea fondurilor necesare desfasurarii activitatii financiare a societatii si realizeaza analize economice.Acest serviciu are ca principale atributii urmatoarele:-efectuarea calculului indicatorilor economici si financiari privind rentabilitatea, marfa vanduta si incasata, beneficiile, viteza de rotatie a mijloacelor circulante;-asigurarea fondurilor necesare desfasurarii activitatii;-intocmirea statelor de plata si varsarea la timp a contributiei pentru asigurari sociale si pensii suplimentare;-efectuarea de incasari si plati in numerar conform documentelor justificative;-raspunderea pentru modul de stabilire a preturilor marfurilor societatii si elaborarea de propuneri pentru modificarea acestora.2.3.2. Prezentarea formei de tehnica contabila utilizata in cadrul unitatiiForma de inregistrare contabila poate fi definita ca ansamblul mijloacelor de lucru existente si a modalitatilor de utilizare a acestora folosite in contabilitatea curenta a societatii. Ea asigura inregistrarea documentelor justificative in ordine cronologica (in ordinea documentelor sau a numarului de ordine al acestora) si sistematica (dupa natura si felul lor) privitoare la toate operatiile economice ale unitatii.n cadrul societatii comerciale Unirea S.A. se utilizeaza forma de inregistrare contabila pe jurnale. Aceasta asigura inregistrarea operatiilor economice si financiare in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si centralizatoare in jurnal care constituie instrumentul de lucru de baza in aceasta forma de inregistrare contabila.Aceasta forma prezinta avantajul ca inregistrarea operatiilor economice se face unilateral, adica o singura data in creditul conturilor in corespondenta cu conturile debitoare.Formulistica de lucru utilizata este alcatuita din : jurnale, registru-jurnal, situatii auxiliare, fise de cont analitice, balante de verificare, registrul inventar.La S. C. UNIREA S. A. toata evidenta financiar-contabila se conduce automat pe calculator. Documentele primare se introduc in calculator urmand ca automat prin programe specifice, cu care este dotata unitatea, sa se genereze toate documentele mai sus mentionate.CAPITOLUL IIIEVALUAREA SI DESFASURAREA OPERATIUNILOR CUMARFURI S2.2. Modalitati de evaluare a stocurilor si miscarilor de marfuri Evaluarea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice prin care se realizeaza exprimarea valorica cu ajutorul talonului banesc, a existentei miscarii si transformarea patrimoniului economic in scopul reflectarii lui in contabilitate si celelalte surse de date ale sistemului informational economic.Necesitatea evaluarii este determinata de actiunea legii valorii, care impune folosirea etalonului banesc pentru exprimarea valorica a patrimoniului economic.Principiul general de evaluare al elementelor patrimoniului economic, in vederea reflectarii lor in contabilitatea curenta consta in evaluarea la costul istoric, denumit si valoare contabila. Costul istoric se poate exprima concret in functie de momentele si metodele de evaluare folosite, combinate cu modalitatile diferite de procurare a elementelor patrimoniului economic.n cazul marfurilor problematica evaluiarii si mai ales a contabilizarii elementelor ce o compun, difera in functie de natura agentului economic, de locul plasarii acestuia in lantul comercial de la producator sau importatorul direct pana la consumator, de mecanismul formarii preturilor sub aspectul legislatiei financiare, etc.3.2. Momentele evaluarii si formele de evaluaren evaluarea stocurilor de marfuri si ambalaje se disting patru momente prevazute in mod concret de legislatia contabila in vigoare, respectiv in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, art.19 modificata si completata si anume:-evaluarea la data intrarii in patrimoniu;-evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum;-evaluarea la data inventarierii;-evaluarea la inchiderea exercitiului.Evaluarea se face pe baza principiilor generale de contabilitate si a regulilor generale de evaluare.a) Evaluarea la data intrarii in patrimoniu;Ca principiu, bunurile intrate in patrimoniul societatii se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:-elementele cumparate (marfuri si aprovizionari stocabile) se evalueaza la costul de achizitie format din ansamblul cheltuielilor reale ocazionate de achizitionarea lor sau la costuri prestabilite denumite si preturi de inregistrare.Daca cheltuielile de transport sunt identificate pe sortimente de marfuri, calculul costului de achizitie unitar nu ridica probleme, insa, daca cheltuielile privesc mai multe sortimente apare ca necesara repartizarea acestora proportional cu cantitatea cumparata. Totodata trebuie sa se evidentieze distinct si diferentele dintre costul de achizitie efectiv si costul prestabilit.Costul de achizitie se compune din:pretul de cumparare, taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare, alte cheltuieli accesorii.-elementale fabricate (produsele , materialele si ambalajele din productia proprie, etc.) se evalueaza de regula la costul de productie format din ansamblul cheltuielilor efectuate de unitate cu producerea lor sau la un cost prestabilit.Daca se practica costul prestabilit si in acest caz trebuie evidentiat distinct diferentele de pret. Problema evaluarii stocurilor devine mai vasta atunci cand legea obliga la predeterminarea adaosului comercialsau cand aceasta necesitate deriva din specificul activitatii agentului economic.n acest caz, valoarea marfurilor intrate se aduce la pretul de inregistrare, respectiv pretul prezumtiv de vanzare al comerciantului, prin aditionarea adaosului comercial propus.n materie de evaluare a intrarilor de marfuri, se impune in primul rand alegerea modalitatii adecvate de evaluare, in sensul actualizarii stocurilor efectivecantitative si valorice, urmate de centralizarea eventualelor diferentestabilite prin evaluarea stocurilor de marfuri la pretul zilei si al pietii.b) Evaluarea la data ietirii din patrimoniuCa principiu, bunurile iesite din patrimoniul unitatii prin vanzare, consum, distrugere, etc., se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.n momentul iesirii din stoc, stocurile se evalueaza deci cu pretul cu care au fost evaluate la intrare.Aplicarea acestui principiu nu este intotdeauna posibila, anumite elemente stocabile neputand fi identificate la iesire ca apartinand unei intrari sau alteia. n acest din urma caz, se practica un evantai larg de solutii, tehnici si metode de evaluare a iesirilor din stoc. Acestea pot fi grupate astfel:1.Metode care fac abstractie totala de identificarea loturilor de intrare si care se bazeaza pe calculul costului mediu ponderat (C.M.P):- metoda costului mediu ponderat dupa fiecare intrare potrivit careia dupa fiecare noua intrare in stoc se calculeaza un cost mediu ponderat dupa formula:C.M.P.=_Vi (valoarea stocului)+ Iv (intrare in stoc valorica)Si (cantitatea din stoc) + Ic (cantitatea intrata)-metoda costului mediu ponderat la sfarsitul perioadei, conform careia toate iesirile dintr-o perioada se evalueaza la un cost mediu unitar ponderatcalculat pentru intreaga perioada.Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului mediu ponderat calculat la finele perioadei de gestiune, respectiv lunar, prezinta avantajul unui calcul simplu, apropiindu-se mai mult de practica inventarului intermitent, dar nu prezinta valorizarea iesirilor in cursul perioadei de gestiune.n schimb, metoda costului mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare este considerata ca fiind mai apropiata de practica inventarului permanent si da posibilitatea valorizarii iesirilor in cursul perioadei de gestiune, reprezentand insa inconvenientul unui calcul relativ complex.2.Metode bazate pe identificarea loturilor de intrare, caz in care pentru fiecare element iesit din stoc trebuie identificat lotul de intrare din care face parte, urmand a fi evaluat la pretul real de intrare al acestuia (desigur identificarea se face pe cale contabila, practic pe teren acest lucru fiind imposibila):-Metoda primei intrari primei iesiri (F.I.F.O). Potrivit acestei metode iesirile din stoc se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari (stoc). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator, in ordine cronologica.-Metoda ultimei intrari primei iesiri (L.I.F.O). Potrivit acestei metode bunurile din stoc se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari (stoc). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului anterior, in ordine cronologica.De mentionat este faptul ca numai intr-o piata perfecta concurentiala se pot aplica metodele F.I.F.O si L.I.F.O. pentru marfuri.Unitatile patrimoniale din tara noastra au posibilitatea de a evalua si deci a inregistra in contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi, cu conditia ca in raporturile periodice, ele sa fie prezentate la costuri efective.Astfel de preturi de inregistrare pot fi preturile prestabilite sau standard.Cand se utilizeazapreturile prestabilite, diferentele de pret fata de costul de achizitie se vor reflecta distinct in conturile de diferente de pret. Aceste preturi prestabilite utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura stocurilor se vor actualiza periodic, de regula, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.Diferentele de pret pot fi:-favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;-nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.Diferentele se repartizeaza asupra cheltuielilor pentru stocurile consumatesi asupra veniturilor, dupa caz, in baza relatiei de calcul:Soldul initial al+Diferente de pretCoeficientul (K)=diferentelor de pretaferenteintrarilor periodicede repartizareSoldul initial alValoarea intrarilor perioadeistocurilor la pret+la pretul standardstandardK=_Si (cont de diferente)+ Rd (cont de diferente)Si (cont de stoc la pret+ Rd (cont de diferente)de inregistrare)Acest coeficient se inmulteste cu valoarea stocuriloriesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inscrie in conturile corespunzatoarein care au fost inregistrate bunurile iesite.La finele perioadei soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie.n cazul marfurilor si ambalajelor, utilizarea preturilor standard (prestabilite) este putin probabila tocmai datorita complicarilor inutile pe care le-ar genera.c) Evaluarea la data inventarieriiInventarierea periodica a stocurilor se face pentru cel putin doua scopuri:-verificarea realitatii stocurilor scriptice reflectate de contabilitate , cu care ocazie se compara stocurile scriptice cu cele faptice constatate la inventariere, ambele evaluate la preturile de intrare reflectate in contabilitate. Cu aceasta ocazie se pot constata plusuri sau minusuri de inventar care se inregistreaza in contabilitate, pentru a pune de acord stocurile scriptice cu cele faptice.-Determinarea valorilor de inventar ale diferitelor componente patrimoniale. Valoarea de inventar, ce se stabileste la data inventarierii, este reprezentata de valoarea actuala sau de utilitate a acestor bunuri. Valoarea de utilitate este o notiune cu continut contabil, constand in evaluarea unui bun cu ocazia inventarieriicu pretul prezumtiv ce se putea obtine de la un eventual cumparator al unitatii, in stadiul in care se afla bunul respectiv.d) Evaluarea la inchiderea exercitiuluiAceasta evaluare a stocurilor are loc de regula, la sfarsitul anului si reprezinta o aplicare practica a principiului prudentei, adica a contabilizarii pierderilor probabile si a necontabilizariiprofiturilor previzibile, chai daca acestea sunt foarte probabile. n acest scopvaloarea de intrare, denumita si valoarea contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii stocurilor.Diferentele dintre cele doua valori sunt tratate si regularizate astfel:-diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, stocurile mentinandu-se la valoarea lor de intrare;-diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a stocurilor se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane de depreciere, valoarea contabila a acestor elemente mentinandu-se de asemenea, la valoarea lor de intrare.3.3. Structuri de preturi utilizate in comertLa marfurile, privite prin prisma celor doua momente esentiale ale circuitului economic, respectiv cumpararea si vanzarea putem distinge douacategorii de preturi:-pretul de cumparare;-pretul de vanzare.Pretul de cumparare;reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile cumparate de la o alta societate. Caracteristicile principale a acestor categorii de preturi sunt fluctuatiile si negociabilitatea.Pretul de cumparare este o componenta a costului de achizitie si anume componenta principala a acestuia, costul de achizitie cuprinzand si cheltuielile anexe si cheltuielile de transport aprovizionare.Pretul de vanzareeste echivalentul sumelor incasate sau de incasat din vanzarea marfurilor pornind de la un alt criteriu, respectiv dupa participantul la circuitul economic distribuitor, pretul de vanzare al marfurilor poate fi: pret de vanzare al angrosistului sau pret de vanzare al detailistului.Indiferent de categoriile de pret de vanzare, acesta contine: pret de cumparare, cheltuieli anexe si marja bruta.Pv = Pc + Cha + MbMarja brutaserveste pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare ale comerciantului si asigurarea profitului net al acestuia.Este cunoscuta si sub denumirea de adaos comercial. Acesta reprezinta suma care adaugata la pretul de cumparare sau la costul de achizitie pentru a obtine pretul de vanzare. Si acest element este caracterizat de fluctuatie si de negociabilitate.Din punct de verdere al continutului si al scopului, notiunea de adaos comercial este identica cu cea de rabat comercial, in sume absolute ele fiind egale. Procentual, ele sunt diferite, diferente determinate de modul de calcul al acestora:-procentul de adaos se aplica la pretul de cumparare sau cost de achizitie, sumele obtinute adaugandu-se acestora;-procentul de rabat se aplica lapretul de vanzare, suma rezultata scazandu-se din acesta.Apare aici necesitatea transformarii cotei de adaos in cota de rabat si invers, utilizand pentru aceasta procedeul sutei majorate, respectiv al sutei micsorate.p.r.=_100 x p.a.100 p.a.p.a.=_100 x p.r.100 p.r.n ceea ce priveste relatia dintre adosul comercial si marja bruta am putea spune ca ele au aceeasi esenta, fiind destinate sa acopere cheltuielile de exploatare ale comerciantului si sa asigure profitul net al acestuia. Incluse in pretul de vanzaresi unul si celalalt reprezinta rezultatele brute din vanzarea marfurilor.Rezultatul net din aceasta activitate se determina dupa relatia:Rezultatul=Pretul de vanzare-Costul complet al marfurilornet(Cifra de afaceri)Costul complet al marfurilor cuprinde pe langa costul de achizitie al acestora si cheltuielile distribuitorului, respectiv ale comerciantului (salarii, materiale, lucrari)3.4. Facturarea marfurilor, elementele comerciale, financiare si fiscale ale facturiiDocumentul care sta la baza vanzarilor sau cumpararilor de marfuri este factura.Pentru furnizor, aceasta este un document de vanzare a marfurilor iar pentru client un document de cumparare.Factura cuprinde:a)pretul unitar al marfurilor, care inmultit ca cantitatea vanduta / cumparata pentru fiecare sortiment de marfa permite stabilirea valorilor partiale, valori care prin insumare dau valoarea totala a marfii.b)Reducerile de pret care pot fi de doua tipuri:1.reduceri comerciale;2.reduceri financiare1.Reducerile comerciale pot fi: bonificatii, remize, risturne.Bonificatiile sunt reduceri de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate continute de marfa.Remizele sunt reduceri de pret acordate asupra pretului de vanzare convenit in functie de importanta cantitatii vandute. Se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare.Risturnele reprezinta reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi partener pentru o anumita perioada convenita de comun acord.2.Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau acordurilor de reglementare.Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clientului prentru plata / incasarea inainte de termenul de exigibilitate.c)pretul ambalajelorAmbalajele pot fi facturate separat de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. De regula, sunt facturate separat si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor.d)pretul transportuluiFactura cuprinde de cele mai multe ori, si pretul transportului de marfuri, daca acesta trebuie platit de client furnizorului. n acest caz, transportul facturat clientului devine un element aditiv al favcturii.Este vorba de cheltuielile de transport suportate de client conform prevederilor contractuale, dar efectuate de furnizor in contul acestuia.n conditiile aplicarii T.V.A, factura cuprinde si acest element cu caracter fiscal. T.V.A. este o taxa fiscala care priveste vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. Aceasta se datoreaza statului de catre vanzator si este facturata cumparatorului. Vanzatorul are insa si calitatea de colector de T.V.A. Ca urmare, in factura trebuie sa apara distinct pretul marfurilor si serviciilor (fara T.V.A.) si separat suma T.V.A.T.V.A ul de plata catre stat se determina ca diferenta intre suma T.V.A incasata de la clienti si suma platita furnizorului.Lunar se efectueaza calculul:T.V.A de plata= T.V.A aferent pentru- T.V.A aferent pentruvanzarile luniicumpararile luniiReducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize si risturne) se pot factura o data cu marfa sau ulterior facturarii acesteia printr-o factura distincta.Daca se factureaza o data cu marfa influenteaza:-la vanzator, pretul de vanzare al marfii, inregistrandu-se in creditul contului 707 Venituri din vanzarea marfurilor;-la client, costul de aprovizionatre al marfii, inregistrandu-se in debitul contului 371 Marfuri.Daca se factureaza ulterior facturarii marfurilor, nu mai influenteaza pretul acestora, contabilizandu-se distinct reducerile acordate ca o alta cheltuiala de exploatare;Reducerile financiare, indiferent de momentul acordarii sau obtinerii lor ( o data cu plata sau ulterior), nu influenteaza pretul marfurilor si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator si venituri financiare pentru cumparator.3.5. Organizarea documentatiei primare si a evidentei operative a marfurilor si ambalajelorn cadrul societatii Unirea S.A. , stocurile de marfuri si ambalaje ocazioneaza numeroase operatiuni care pot fi grupate dupacontinutul lor in operatiuni de aprovizionare si conservare, operatiuni de eliberare din depozite, vanzare, inventariere. Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative specifice.Aprovizionarea cu marfuri si ambalaje la S. C. UNIREAS.A. se face de regula, din afara, adica de la alte societati. n vederea indeplinirii obiectivelor prevazute in programul de aprovizionare, aceasta unitate emite catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora incheie contracte economice. n anumite situatii, contractele economice sunt inlocuite de furnizori prin confirmarea de comanda.Pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare, serviciul comercial organizeaza o evidenta operativacare cuprinde documentele Registrul de comenzi Fise de urmarire a executarii comenzilor. n aceste documente de evidenta operativa se inscriu comenzile emise de societate catre furnizori, precum si termenele de livrare stabilite de comun acord cu acestia prin contractele economice sau, in lipsa acestora, prin confirmarea de comanda trimisa de furnizor, data la care a fost executata comanda si se fac mentiuni privind revenirile pentru urgentarea executarii comenzii, penalizarile datorate pentru neexecutarea conditiilor contractuale.Organizarea evidentei operative se face de regula, acolo unde se produc faptele , operatiile efectuatese inscriu in momentul infaptuirii acestora.La locurile de depozitare a stocurilor se conduce Fisa de magazie deschisa pentru fiecare sortiment depozitat, in care operatiile se consemneaza numai cantitativ.Datele din Fisa de magazie se confrunta periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactitatii lor.Pentru urmarirea sosirii transporturilor si plata facturilor se folosesc documentele Registrul de comenzi si Fisa de urmarire a executarii comenzilor.3.5.1. Formele si documentele aprovizionariicu marfuri si ambalajeLa societatea UNIREA S.A. , aprovizionarea cu marfuri si ambalaje se face din afara, adica de la celelalte societati.La baza operatiunilor de cumparare stau ca si documente primare factura, factura fiscala si chitanta fiscala.Procesul de aprovizionare se realizeaza pe bazaa de contracte si comenzi si poate imbraca mai multe forme si anume:a)Aprovizionarea fara delegat (pe raspunderea furnizorului) are loc in concordanta cu prevederile contractului si ale graficului de livrari. Pe baza acestuia din urma, furnizorul procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri, intocmind un Proces verbal de autoreceptie, dispozitie de livrare, factura si certificatul de calitate.Urmeaza ambalarea marfurilor, incarcarea in mijlocul de transport si expedierea lor, cu aceasta ocazie fiind incredintate carausului. Ca documente de transport se intocmesc: scrisoarea de trasura, scrisoarea de transport, etc. (in functie de mijlocul de transport folosit).Carausul asigura transportul marfurilor la destinatie, anuntarea destinatarului si incredintarea bunurilor beneficiarului. Acesta numeste o comisie de receptie care procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de marfa.Urmarind concordanta cu prevederile din contract si documentele de livrare si transport, comisia de receptie intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente. Daca partial sau total marfa nu este acceptata de unitate ca fiind necorespunzatoare sortimental, calitativ sau nelivrata la termenele prevazute este luata in custodie, intocmindu-se un proces verbal de luare in custodie. Ulterior , ea se restituie furnizorului.n nota de receptie marfa se evalueaza la pretul ei de cumparare sau costul de achizitie. Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta operativa (fise de magazie, raport de gestiune, etc.)si se intocmesc documentele centralizatoare (recapitulatii sau borderouri ale marfurilor intrate), care se inregistreaza in contabilitatea sintetica.b) Aprovizionarea prin delegat propriu se realizeaza, de regula, cand furnizorul si beneficiarul se afla in aceeasi localitate.Delegatul societatii se prezinta la furnizor cu o comanda si cu o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual cu fila de cec, necesara efectuarii platii. Participand la receptia marfii si a ambalajelor delegatul le preria si semneaza documentele de livrare (dispozitia de livrare si factura). El poarta raspunderea integritatii lotului de marfa si ambalaje.La sosirea delegatului, se procedeaza la verificarea cantitativa si calitativa si se intocmesteNota de receptie si constatare de diferente.Urmeaza preluarea si inregistrarea documentelor de livrare si receptie asemanator cu procedura prezentata anterior.n cazul lipsurilor de marfa constate la receptie se intocmeste Decizia de imputare sau se ia delegatului un angajament de plata.c) Aprovizionarea cu delegat a unitatii furnizoare presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiara unde se primesc si se verifica marfurilesi ambalajele de catre comisia de receptie si se intocmesc documentele de receptie.Documentarea necesita, fie asteptarea documentelor de decontare de la furnizor, fie intocmirea lor din proprie initiativa de beneficiar.Aprovizionarea in depoziteimbraca forme specifice, in cadrul acestora efectuandu-se doua operatii si anume:-receptia marfurilor sosite de la furnizor-distribuirea marfurilor catre magazine sau clientiDistribuirea se efectueaza pe baza Certificatului de distributie si a Notei de predare-restituire care justifica descarcarea gestiunii si incarcarea gestiunii beneficiare.Nota de predare restituire sta la baza completarii Raportului de gestiune cu intrarile de marfuri si a Fisei de magazie cu iesirile de marfuri.Tot pe baza ei se intocmeste Recapitulatia marfurilor iesite din depozit si intrare in gestiunea primitoare.Specific societatii UNIREA S.A. este faptul ca marfurile se primesc de la furnizor care emite aviz si factura cu T.V.A., dupa care se receptioneaza de depozit si se editeaza pe calculator.La sfarsitul lunii se elaboreaza un borderou in care sunt consemnate toate receptiile din luna respectiva pe depozit.Daca sunt diferente se fac procese verbale si se stabileste din vina cui sunt acestea. Apoi dupa borderoul intocmit se face nota contabila specifica.3.5.2. Formele si documentele vanzarii de marfuri si ambalajeFormele si documentele vanzarii de marfuri si ambalaje se pot imparti in doua categorii si anume:-vanzarea catre consumatorii individuali;-vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti (alte societati)Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin virament.De regula vanzarea catre consumatorii individuali se face cu incasarea in numerar, iar catre terticu incasarea prin virament.Vanzarea catre terti cu incasare in numerar sau prin virament cunoaste mai multe forme cum sunt:a)Vanzarea cu delegat al societatii furnizoare, presupune colectarea comenzilor de marfuri de la beneficiari, pregatirea loturilor de marfuri ce se vand, autoreceptionarea si incredintarea lor delegatului, ambalarea si incarcarea in mijloace de transport, intocmirea Avizului de insotire a marfii.Conform primirii marfurilor si acceptul platilor se face prin completarea de catre beneficiar a cantitatilor de marfuri primite in Avizul de insotire si semnarea acestuia.Pe baza avizului astfel completat, furnizorul intocmeste factura.Avizul de insotire reprezinta documentul de iesire al marfurilor . n ele se inscrie initial cantitatea livrata, cumparatorul completand cantitatea efectiv primita. Diferentele ce se vor ivi intre cele doua cantitati sunt denumite diferente de distributie si se solutioneaza de predatorul marfii. n factura se mentioneaza cantitatea efectiv primita de beneficiar.Avizele de insotire si facturile stau la bazainregistrarilor din evidenta operativ gestionara. Ele se prelucreaza si se centralizeaza in Recapitulatia sau borderoul marfurilor iesite.b) Vanzarea cu delegat al cumparatorului necesita prezentarea acestuia cu o comanda cuprinzand marfurile solicitate si o Delegatie de ridicare a marfurilor.Avizand comanda, serviciul comercial emite Dispozitia de livrare, prin care dispune vanzarea marfurilor. Unitatea furnizoare receptioneaza marfurile, in prezenta delegatului cumparatorului, intocmind Factura de expediere Certificat de calitate.Prelucrarea documentelor se face asemanator ca in varianta prezentata anterior.c) Vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului si fara delegat se efctueaza pe baza contractului, a graficului de livrare si a dispozitiei de livrare intocmite de compartimentul comercial,Dupa pregatirea lotului de marfa se procedeaza la autoreceptia sa , cu care ocazie se intocmeste un proces verbal de receptie. Se intocmesc apoi documentele de livrare: dispozitia de livrare, factura, certificatul de calitate, etc.Dupa predarea marfurilor carausului, se emit documentele de transport: scrisoarea de trasura, scrisoarea de transport, etc.Documentele de livrare se inregistreaza in evidenta operativasi apoi se prelucreaza , centralizeaza si inregistreaza in contabilitate.La livrarea marfurilor catre clienti din depozitele S.C.UNIREA S.A. se elibereaza avize, se centralizeaza in factura si zilnic se scoate un borderou pe toate depozitele.La sfarsit de luna, se centralizeaza aceste borderouri facandu-se un total la vanzari pe depozite dupa care se intocmeste nota contabila respectiva.La sfarsit de luna, se editeaza balanta pe fiecare depozit si soldul acesteia trebuie sa corespunda cu fisele sintetice.Pe langa livrarea catre clienti, la S.C.UNIREA S.A se fac si transferuri de marfuri de la depozite la magazinele cu amanuntul. Pentru acest tip de livrare se intocmeste un aviz de la depozit la magazine si din vanzarea marfii la magazinele cu amanuntul se creaza venituri. Veniturile sunt depuse la caserie cu monetar sau prin banca.Cand este nevoie sa se stie stocul unui produs, se poate edita de pe calculator fisa de magazie cu toate intrarile si iesirile de produse.Pentru bunurile degradate din depozitse intocmesc procese verbale. Daca sunt in cadrul normelor se aproba si se scad din gestiune, iar daca sunt din vina delegatului sau peste norma se imputa celui vinovat.CAPITOLUL IVCONTABILITATEA FINANCIARA A MARFURILOR SI AMBALAJELOR LA SOCIETATEA COMERCIALA UNIREA S.A.4.1. Metode de organizare a contabilitatii stocurilor de marfuri si ambalaje la S.C.Unirea S.A.Contabilitatea financiara , numita si generala are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul unitatii spre a determina rezultatul financiar al acesteia. Pe langa faptul ca este un sistemde colectare a informatiilor exprimate in cifre, contabilitatea financiara este si un instrument de analiza si sinteza , realizand astfel un control al eficienteigestiunii economice.Contabilitatea stocurilor de marfuri si ambalaje poate fi organizata dupa una din urmatoarele metode:-metoda inventarului permanent;-metoda inventarului intermitent.Metoda inventarului intermitent consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de marfuri siambalajelorin cursul perioadelor. Pentru ca aceasta metoda nu permite un control riguros al gestionarii stocurilor de marfuri si ambalajesi al asigurarii integritatii lor, la societatea Unirea nu se utilizeaza aceasta metoda ci metoda inventarului permenent.Deci, la S.C.UNIREA.S.A., organizarea contabilitatii marfurilor si ambalajelor se face dupa metoda inventarului permanent , metoda care consta in utilizarea conturilor de marfuri si ambalajepentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare sau de iesire.Ca atare, contabilitatea marfurilor si ambalajelor va reflecta :-stocul initial, de la inceputul lunii, careva fi cel final din luna precedentasi care nu poate fi decat debitor;-intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a marfurilor si ambalajelor, ce se vor inregista in debitul conturilor corespunzatoare.-iesirile din cursul lunii, in baza documentelor de iesire a marfurilor si ambalajelor care vor forma rulajul creditor al conturilor de marfuri si ambalaje;-in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri, se va stabiliin permanenta stocul scriptic al marfurilor si ambalajelor.Stocurile scriptice vor putea fi comparate la perioadele de invenrtariere cu stocurile faptice din a caror compararre se pot stabili plusuri sau minusuri de inventar. Cu acestea vor fi corectate stocurile scriptice pentru a se pune de acordsituatia scriptica din contabilitate cu situatia faptica, determinataprin inventariere.Folosirea metodei inventarului permanent presupune:-utilizarea diverselor preturi de inregistrare a marfurilor si ambalajelor cum sunt costul de achizitie, pretul standard, pretul de facturare;-folosirea conturilor de diferente de pret aferente marfurilor si ambalajelor;-conducerea unei contabilitati analitice a marfurilor si ambalajelor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica existente (metoda fiselor de cont analitic cantitativ valorice, metoda operativ contabila sau pe solduri si metoda global valorica).Metoda inventarului permenent folosita la S.C. Unirea, desi presupune un volum mai mare de munca, asigura o mai riguroasa cunoastere a marimii stocurilor de marfuri si ambalajesi un mai bun control al integritatii lor.4.2. Organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor la societatea UnireaS.A.4.2.1.Sistemul de conturiutilizat in contabilitatea marfurilorMarfurile sunt formate din bunurile achizitionate in vederea revanzarii in aceiasi stare. Suntasimilate stocurile de marfuri si acele elemente din categoria stocurilor ( materii prime, materiale, obiecte de inventar) achizitionate de la terti care ulterior sunt redistribuite (redestinate) fiind disponibile pentru a fi vandute in starea in care au fost cumparate. Ca urmere, stocurile de materiale, combustibili, obiecte de inventar, etc, negociate si vandute, vor fi trecute (transferate) in gestiunea si contabilitatea marfurilor. Aceasta delimitare , pe langa faptul ca asigura incadrarea corecta a stocurilor dupa destinatii reale, permite determinarea reala a cheltuielilor dupa felul lor.Pentru contabilizarea marfurilor se utilizeaza conturile sintetice de gradul I din grupa37 Marfuri:-contul 371 Marfuri-contul 378 Diferente de pret la marfuriContul 371 Marfuri serveste pentru reflectarea existentei si miscarii marfurilor aflate in unitate la pret de inregistrare, care poate fi cost de achizitie sau pret de vanzare cu amanuntul.Din punct de vedere al continutului economic, este un cont de mijloace circulante, iar dupa functia contabila este un cont de activ.n debitul contului 371 Marfurise inregistreaza:-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aduse de la terti sau aflate in curs de aprovizionare;-valoarea adaosului comercial, in situatia inregistrarii la pret cu amanuntul;-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionatecu sau fara facturi de la furnizori;-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate din avansuri de trezorerie;-valoarea la pret de inregistrare a unor stocuri trecute in sectorul circulant, pentru a fi vandute ca marfuri;-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate ca plus la inventar cat si cele primite cu titlul gratuit.n creditul contului 371 Marfurise inregistreaza:-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise in custodie sau consignatie la terti;-valoarea adaosului comercialsi a taxei pe valoare adaugata neexigibila aferenta marfurilor vandute, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul;-valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite prin donatie sau distruse ca urmare a calamitatilor.Soldul contului 371reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aflate in stoc.Contul 378 Diferente de pret la marfuri tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii.Dupa continutul economic este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor si dupa functia ccontabila este un cont de pasiv.Contul 378 Diferente de pret la marfuri se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiunea unitatii.Contul 378 Diferente de pret la marfuri se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute.Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor ramase in stoc.n contabilitatea marfurilor se mai uilizeaza conturile 607 Cheltuieli privind marfurile, 707 Venituri din vanzarea marfurilor, 442 Taxa pe valoare adaugata.Contul 607 Cheltuieli privind marfurile este, dupa functia contabila un cont de activ si cu ajutorul lui se tine evidenta cheltuielilor privind marfurile.n debitul contului 607 Cheltuieli privind marfurile se inregistreaza valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventar.Contul se crediteaza, la sfarsitul perioadelor de gesiune cu valoarea marfurilor vandute sau constatate plusuri la inventar decontate pe seama rezultatelor financiare finale.Contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor este un cont de pasiv, cu ajutorul lui tinandu-se evidenta veniturilor din vanzarea marfurilor.Acest cont se crediteaza cu:-pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv T.V.A) livrate cu facturi clientilor;

-pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv T.V.A) pentru care nu s-au intocmit inca facturi;-sumele incasate direct in numerar din vanzarea marfurilor (exclusiv T.V.A).Se debiteaza la sfarsitul perioadei de gestiune prin trecerea veniturilor colectate asupra contului de profit si pierdere.Pe langa aceste conturi, mai intervine si contul 442 Taxa pe valoare adaugata, cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoare adaugata.Referitor la contabilizarea marfurilor pentru reflectarea taxei pe valoare adaugata se folosesc conturile 4426T.V.A.deductibila, 4427T.V.A.colectatasi 4428 T.V.A.neexigilbila.Contul 4426 T.V.A.deductibila reflecta taxa pe valoare adaugataconsemnata in facturile emise de furnizori pentru bunurile achizitionate de unitate, deductibila din punct de vedere fiscal.Din punct de vedere al continutului economic este un cont de mijloace circulante in decontare, iar dupa functia contabila este un cont de activ.Contul 4427 T.V.A.colectata serveste pentru reflectarea sumelor datorate de unitate statului, reprezentand taxa pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de bunuri. Din punct de vedere al continutului economic este un cont de surse atrase iar dupa functia economica este un cont de pasiv.Contul 4428 T.V.A.neexigilbila este un cont bifunctional si cu ajutorul lui se tine evidenta T.V.A.neexigilbila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri efectuate cu plata in rate precum si cea inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatatile ce tin evidentele la acest pret.Societatea comerciala UNIREA S. A. detine atat depozite cu ridicata cat si unitati cu amanuntul si ca atare trebuie sa detalieze in mod corespunzator contul 371 Marfuri in conturi sintetice de gradul II: 3711 Marfuri in depozitele cu ridicata si 3712Marfuri in unitatile cu amanuntul.Specific societatii UNIREA este faptul ca, si in depozite, marfurile se evidentiaza cu adaos comercial si ca atare contul 378 Diferente de pret la marfuri se detaliaza in conturile 3781 Diferente de pret la marfuri in depozite si 3782 Diferente de pret la marfuri cu amanuntul.La societatea UNIREA S.A., conturile cu ajutorul carora se contabilizeaza marfurile se impart in functie de felul si natura marfurilor intr-o serie de conturi analitice si anume:-37111 Marfuri depozit ICRM, 37112 Marfuri depozit ICRII 37121 Marfuri amanunt industrial , 37122 Marfuri amanunt alimentar, 3713 Marfuri depozit combustibil37811 Diferente de pret la marfuri in depozit ICRM, 37812Diferente de pret la marfuri in depozit ICRiI, 37821 Diferente de pret la marfuri industrial, 37822Diferente de pret la marfuri alimentare, 3783 Diferente de pret depozit combustibili.-60711 Cheltuieli privind marfurile ICRM, 60712 Cheltuieli privind marfurile ICRiI, 60721 Cheltuieli privind marfurile industriale, 60722 Cheltuieli privind marfurile alimentare, 6073 Cheltuielimarfuri combustibil.-70711 Venit vanzari ICRM, 70712 Venit vanzari ICRiI, 70721 Venit vanzari industrial, 70722 Venit vanzari alimentar.2.3Contabilitatea operatiunilor cu marfuriLa societatea UNIREA S.A., organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor se realizeaza dupa metoda inventarului permanent.Aceasta metoda consta in utilizarea conturilor de marfuri si ambalajepentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare sau de iesire.n functie de pretul utilizate, metoda inventarului permanent cunoaste urmatoarele variante:-metoda inventarului permanent in costuri de achizitie;-metoda inventarului permanent in pret de vanzare;-metoda inventarului permanent in pret standard.a).Contabilitatea marfurilor in care se foloseste costul de achizitie pentru evaluarea si inregistrarea lorCostul de achizitie se utilizeaza de regula in depozite. Astfel, daca se cumpara marfuri de la furnizori, pret de factura al marfurilor 12.500 lei, T.V.A. 19%, formula contabila va fi:%=40114875371 MarfuriFurnizori12.5004426 T.V.A.deductibila2.375Iesirea din gestiune a marfurilor prin vanzare in cazul folosirii costului de achizitie se inregistreaza in contabilitate prin formulele urmatoare:-daca se vand catre clienti marfuri la un pret de vanzare de 14.000 lei, T.V.A. 19%, se inregistreaza:411=%16.660Clienti707Venituri din vanzarea marfurilor14.0004427 T.V.A.colectata2.660-scaderea din gestiune a marfurilor vandute la costul de achizitie al acestora se inregistreaza:607=37112.500Cheltuieli privind marfurileMarfuri(cost de achizitie)Specific insa pentru societatea UNIREA S.A. este faptul ca aceasta inregistreaza si in depozite un adaos comercial si ca atare aceasta se inregistreaza in contabilitate, pe langa formulele anterioare si cea de inregistrare a adaosului aferent marfurilor respective.Acest tip de inregistrare vor fi prezentate in continuare in exemplele ce vor urma.b) Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzareI.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzare cu ridicata pentru evaluarea si inregistrarea lor.1) SCUNIREAS.A. se aprovizioneaza pe baza facturii de la societatea CLUJANA cu 200 perechi pantofi, in valoare totala de 28.000, T.V.A.19%.Pe baza receptiei se face inregistrarea in contabilitate astfel:%=40133.32037112 Marfuri depozit ICRTIFurnizori28.0004426 T.V.A. deductibila5.320-inregistarea adaosului comercial de 20%37112=378125.600Marfuri depozit ICRTIDiferente de pret la marfuri depozit ICRTI2) SCUNIREAS.A. se aprovizioneaza pe baza facturii de la S.C. COLGATE PALMOLIVE S.A. Brasov, cu detergenti in valoare de 4.960 lei, T.V.A. 19%. Pe baza receptieie se face inregistrarea%=4015.902.4037112 Marfuri depozit ICRMFurnizori4.9604426 T.V.A. deductibila942.40-inregistarea adaosului comercial de 20%37111=37811992Marfuri depozit ICRMDiferente de pret la marfuri depozit ICRM3) SCUNIREAS.A cumpara produse de papetarie de la PEHART PETRESTI n valoare de 6.500 lei, T.V.A.19%. Pe baza receptiei se face inregistrarea:%=4017.7353711 Marfuri depozit cu ridicataFurnizori6.5004426 T.V.A. deductibila1.235-inregistarea adaosului comercial de 20%3711=378111.300Marfuri depozit cu ridicataDiferente de pret la marfuri depozit ICRMVanzarea marfurilor catre clienti:1)SCUNIREAS.A vinde pe baza facturii catre societatea PERFECT STYLEproduse cosmetice in valoare de 3.200 lei, T.V.A 19%, adaos comercial 20%.411=%4569.60707113.8404427729.60-descarcarea gestiunii se inregistreaza:%=371113.840607113.20037811640ncasarea se face prin banca:5121=4114.569.60conturi la banci in leiClienti2) SCUNIREAS.A vinde produse electronice unui client LAZZARO COMPANY S.R.L., in valoare de 26.000 lei, adaos comercial 20%.411=%371287072131.20044275928-descarcarea gestiunii se inregistreaza:%=3712131.2006072126.000378215.200- incasarea se face prin banca:411=512137128Calculul cotei medii de adaosDeterminarea adosului comercial aferent vanzarilor de marfuri se face prin calculul cotei medii de adaos:Cma=_Si 378 + Rc378x 100Si371 + Rd 371Cma x Sf 371 = adaos aferent stoculuiExemplu:Si 371 = 5.600Si 378 = 1.200Rd371 = 48.000Rc 378 = 10.500Total incasari = 36.500Determinarea cotei medii de avansCma=_1.200 + 10.500x 100 = 21,82%5.600 + 48.00021,82 x 36.500 = 796.430 = adaosul aferent vanzarilor sau rulaj debitor al contului 378.II.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul de vanzare cu amanuntul pentru evaluarea si inregistrarea lor.1) SCUNIREAS.A. se aprovizioneaza cu becuri, factura furnizorului cuprinzand valoarea marfii de 1.800, T.V.A. 19% si unitatea practica un adaos comercial de 30%.-receptia marfurilor primite de la furnizor se inregistreaza :%=4012.14237121 Marfuri amanunt industrialFurnizori1.8004426 T.V.A. deductibila342-inregistrarea adaosului comercial si a T.V.A. neexigibila37121=%984.6037821540 (1.800x 30%)4428444.60 (2.340 x 19%)La vanzarea acestor marfuri se fac urmatoarele inregistrari:-vanzarea marfurilor:5311=%2.784.60707212.3404427444.60-descarcarea de gestiune pentru marfurile vandute:%=371212.784.60607211.800378215404428444.60III.Contabilitatea marfurilor in care se foloseste pretul standard(evidentiata in mod teoretic).n cazul marfurilor, utilizarea pretului standard este putin probabila.Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea marfurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine pret de inregisrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie.Diferentele de pret pot fi:-favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;-nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.Diferentele se repartizeaza asupra cheltuielilor pentru stocurile consumatesi asupra veniturilor, dupa caz, in baza relatiei de calcul:Soldul initial al+Diferente de pretCoeficientul=diferentelor de pretaferenteintrarilor periodicede repartizare (K)Soldul initial alValoarea intrarilor perioadeistocurilor la pret+la pretul standardstandardAcest coeficient se inmulteste cu valoarea marfuriloriesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inscrie in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.La finele perioadei soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie.A. Contabilitatea marfurilor in conditiile reducerilor de pretReducerile de pret care pot fi de doua tipuri:1.reduceri comerciale;2.reduceri financiare1.Reducerile comerciale sub forma debonificatii, remize, risturne, facturate o data cu marfa, pot actiona fie asupra pretului de cumparare , fie asupra pretului de vanzare. Facturate ulterior marfii, au caracterul unor cheltuieli sau venituri. n acest caz contabilizarea lor se realizeaza cu ajutorul conturilor 658 Alte cheltuieli de exploatare si 758 Alte venituri din exploataren general in contabilitatea cumparatorului care utilizeaza ca pret de inregistrare a marfurilor costul de achizitie, reducerile de acest tip nu produc efecte. Daca insa reducerea se factureaza ulterior marfurilor, acestea produc efecte atat in contabilitatea vanzatorului cat si in contabilitatea cumparatorului. Ele se reflecta ca si cheltuieli in contabilitatea vanzatorului si ca venit in contabilitatea ccumparatorului.2.Reducerile financiare apar sub forma sconturilor si se inregistreaza in contabilitatea vanzatorului cu ajutorul contului 667 Cheltuieli cu sconturi acordate iar in cea a cumparatorului cu ajutorul contului 767 venituri din sconturi obtinute.ExempluS.C. UNIREA cumpara marfuri de la societatea SPECIAL S.A. pe baza facturii in valoare de 6.515 lei. Scontul acordat de furnizor este de 1%.%=4017.752.8537112 Marfuri depozit ICRTIFurnizori6.5154426 T.V.A. deductibila1.237.85achitarea datoriei si obtinerea scontului:401=%7.830.8551217.752.8576778n cadrul vanzarilor de marfuri in valoare de 8.500 cu un scont de 1% inregistrarile vor fi:411=%10.115707118.50044271.615%=41110.115512110.014667101n relatiile comercilae cu clientii sai Societatea UNIREA nu acorda sconturi clientilor sai.Se reduce pretul de vanzare in depozit la detergenti, diferenta dintre pretul vechi si cel nou fiind de 5 lei / pachet-pentru 2000 pachete :10.000

37111=%8196

378111504

4428B. Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptieLa primirea marfurilor de la furnizori, comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativsi calitativmarfurile si ambalajele, respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte.La compartimentul Comercial se mai procedeaza la o verificare valorica prin confruntarea preturilor din facturacu cele negociate si inscrise in contract si prin verificarea tuturor calculelor din documentele de livrare.Atat marfa receptionata cat si diferentele constatate se inscriu in Nota dereceptie si constatare de diferente.Dupa natura lor, diferentele pot fi:-Cantitativ - valorice (cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura);-Calitativ - valorice (cand calitatea marfii primite nu corespunde celei contractate);-Valorice;Diferentele cantitativ valorice dupa sensul lor pot fi:-plusuri cantitativ valorice-minusuri cantitativ valoriceDupa modelul de solutionare, plusurile cantitativ valorice pot fi:-acceptate in gestiune;-neacceptate in gestiunDiferentele valorice indiferent de sensul lor, plusuri sau minusuri, se datoreaza unor preturi eronate sau erorilor de calcul din factura.ExempleFactura trimisa de societatea ROMLUX Bucuresti catre S.C.UNIREA contine:1500 becuri x 2 lei / bucata = 3.000T.V.A.19%= 570Total factura= 3.570Pe baza notei de receptie si constatare de diferente, se constata ca se primesc:1550 becuri x 2 lei / bucata = 3.100T.V.A.19%= 589Total factura= 3.689Daca plusul este acceptat se inregistreaza:%=4013.57037111 Marfuri depozit ICRMFurnizori3.0004426 T.V.A. deductibila570%=4081190037111 Marfuri depozit ICRMFurnizori100004426 T.V.A. deductibilafacturi nesosite 1900408=401119004426=44281900Factura trimisa de societatea CLUJANA catre S.C.UNIREA contine:300 perechi pantofix 145 / pereche = 43.500 leiT.V.A. 19%=8265TOTAL FACTURA= 51765n nota de receptie si constatare de diferenta se constata:295 perechi pantofix 145 / pereche = 42.775T.V.A. 19%= 8127.25TOTAL FACTURA= 50902,25Se constata ca vina apartine delegatului:%=40151627,2537112 Marfuri depozit ICRTIFurnizori42.7754426 T.V.A. deductibila8127,25428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul7254282=44271.595TV.A colectata

CONCLUZII SI PROPUNERITranzitia la economia de piata a reprezentat si reprezinta pentru societatea UNIREAS.A.o perioada dificila.Pentru dezvoltarea si mentinerea in continuare pe un loc important pe piata, societatea trebuie sa-si elaboreze o strategie prin care sa-si atinga obiectivele in mod competitiv si sa-si asigure un profit insemnat. Deciziile privind directiile de actiune ale societatii trebuie sa faca legatura intre scopul unitatii si mediul acesteia. Mediul inconjurator al unitatii este compus din clienti, furnizori si intermediari, actionari, concurensi, cadrul social, economic si juridic.Elaborarea strategiilor si politicilor care ar trebui urmate de societate trebuie sa se fundamentezepe diverse studii de marketing, tehnologice si economice si pe prognoze ce vizeaza aceste probleme; Elaborarea unei anumite strategii a societatii trebuie sa se faca in mai multe etape cum ar fi:-delimitarea unor obiective pe termen mediu vizand o anumita activitate;-stabilirea volumului si structurii fondurilor necesare si a modalitatilor de acoperire ale acestora;-stabilirea principalelor actiuni de infaptuit prin detalierea elementelor cuprinse in strategie;-ierarhizarea principalelor actiuni ale politicii in functie de necesitatile societatii comerciale si fixarea termenelor de realizare;-adaptarea si aprobarea programelor de activitati stabilite .Pentru a fi eficienta, orice strategie trebuie sa mentina o concordanta continua intre actiune si rezultat aceasta conexiune fiind deosebit de importanta. Ea trebuie sa se bazaze pe informatii, acestea fiind furnizate de catre contabilitate.Fata de cele aratate in lucrare, la societatea UNIREAS.A.este posibila imbunatatirea activitatii de comercializare si contabilizare a marfurilor, propunand in acest scop urmatoarele:a) Privind comercializarea marfurilor in depozite:-testarea pietii si gasirea furnizorilor care practica cele mai mici preturi dar care sa fie si competitivi din punct de vedere al calitatii marfurilor.-Aprovizionarea si comercializarea de marfuri ce calitate, cu un grad ridicat de desfacere catre clienti. Acest obiectiv este de natura sa creeze prestigiul firmei in fata clientilor si a concurentilor acesteia si sa asigure o baza solida pentru dezvoltarea pe termen lung a societatii;-Practicarea unor noi forme cu viteza de rotatie mare;-Asigurarea unor reduceri dale cheltuielilor de transport prin exploatarea cu maxima eficienta a parcului auto propriu-Gasirea unor mijloace adecvate de a face reclama societatii si produselor comercializate de aceasta.b) Privind comercializarea marfurilor in magazinele cu amanuntulPentru sporirea vanzarilor in magazine ar fi , in primul rand necesare indeplinirea unor obiective lecgate de imbunatatirea imaginii comsumatorilor asupra unitatilor respective.Pasi importanti in acest domeniu s-ar realiza prin:-Asigurarea unei varietati sortimentale a produselor oferite spre vanzare;-Noutatea si calitatea produselor;-Asigurarea unui mod atractiv de prezentare a marfurilor;-Comportarea respectuoasa si placuta a personalului;-Realizarea in unitatile respective a unei ambiante cat mai placute.Un alt pas important, poate consta in utilizarea cu maxima eficienta a spatiului de desfacere si eliminarea spatiilor goale prin diversificarea si imbogatirea gamei sortimentale a produselor comercializate.n acest sens in cadrul societatii UNIREA , desi aceasta avea ca specific comercializarea marfurilor industriale, in ultimul timp se comercializeaza si marfuri alimenatre care au un grad mai ridicat de desfacere. De asemenea pentru sporirea profitului se practica si inchirieri de spatii.c)Privind contabilizarea marfurilorn cadrul societatii UNIREA, lucrarile financiar-contabilese realizeaza cu ajutorul achipamentelor de prelucrare automata a datelor.Astfel, intreaga contabilitate a unitatii se conduce automat pe calculator. Documentele primare se introduc in calculator, urmand ca automat prin programe specifice, cu care este dotata unitatea sa se genereze toate documentele necesare inregistrarilor in contabilitate a tuturor operatiunilor desfasurate.Pentru viitor, societatea UNIREA, are in vedere dotarea cu noi echipamente de prelucrarea a datelor mai performante precum si crearea unei retele de calculatoare pentru a se putea realiza o centralizare mai eficienta a informatiilor.n ceea ce priveste contabilitatea efectiva a marfurilor un aspect care necesita atentie este legat de contabilizarea transferurilor de marfuri din depozite in magazinele proprii de desfacere.Astfel in nota contabila aceste transferuri se inregistreaza direct ca un venit utilizand contul 707 Venituri din vanzarea marfurilor. Acest mod de contabilizare este destul de complicat deoarece in primul rand , acest venit se inregistreaza mult mai repede decat se realizeaza, iar in al doilea rand in momentul transferului de marfuri nu se poate sti daca marfa se va vinde toata, deci se va transforma toata in venit sau dupa o perioada de timp ea va fi transferata inapoi in depozit sau i se va aplica o reducere de pret. De preferat ar fi ca in momentul transferului de marfuri sa se treaca doar pe analitice distincte ale contului 371 si numai in momentul incasarii (vanzarii propriu-zise) sa se centralizeze ca un venit.O alta propunere in domeniul contabilitatii ar fi utilizarea provizioanelor pentru deprecierea marfurilor atat in depozite cat si inmagazinele de desfacere cu amanuntul, deoarece acestea au drept scop acoperireariscurilor generate de reducerea, scaderea conjuncturala a valorii acestora, din cauze ale caror efecte pot fi reversiibile, astfel spus pot fi rezerva, constituite in prezent pentru acoperirea riscurilor in viitor.BIBLIOGRAFIE1. ARCANU B., PAVEL F. Baze generale de operare PC, Editura RealitateaRomaneasca, 20052. CIUMAG M.,Contabilitate financiara conform cu Directiva a IV-a CEE,Editura Universitaria,Craiova, 2006.3. CIUMAG M., POPA PALIU L., ECOBICI N., DOBROTA G.,Ghidcontabil, Editura Spirit Romanesc,Craiova, 2003.4. DOBROTA G.,Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura StudiiEconomice, Targu Jiu, 2002.5. ISFANESCU AUREL, ROBU V., RISTEA A.M., VASILESCU C.,Analizaeconomica-financiara,Editura A.S.E., Bucuresti, 20026. MANEA GHE. Microeconomie Editura Universitatii Titu Maiorescu,Bucuresti, 20047. NAE C., PLESA D.,Noua contabilitate a intreprinderilor mici si mijlocii sia microintreprinderilor, Editura Ecran Magazin,Brasov, 2003.8. NICOLESCU OVIDIU,Sistemul informational managerial al organizatiei,Editura Economica, Bucuresti, 20019. POPA PALIU L.,Contabilitate financiara armonizata, vol. I, Editura SpiritRomanesc,Craiova, 2002.10. POPA PALIU L.,Contabilitate financiara armonizata, vol. II, EdituraSpirit Romanesc,Craiova, 2003.11. RISTEA M., DIMA M.,Contabilitatea societatilor comerciale, EdituraUniversitara, Bucuresti, 2003.12. RISTEA M., Dumitri C.,Contabilitatea aprofundata, Editura Universitara,Bucuresti, 2003.13. RISTEA MIHAI, DUMITRU CORINA-GRATIELA,Contabilitateafinanciara, Editura Margaritar, Bucuresti, 200214. STAICU C. Contabilitate financiara, armonizata cu directivele europene,Editura CECCAR, Bucuresti, 200215. STAICU C. si colectiv Contabilitate financiara, armonizata cu directiveleeuropene, Editia a II-a revizuita si adaugita, EdituraUniversitaria, Craiova 200316. STAICU C. Contabilitate financiara conforma cu directivele europene,Vol. II,Editura Universitaria, Craiova 2006.17.STOIAN ANA,Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Margaritar,Bucuresti, 200218. STEFANESCU A. Bazele contabilitatii, Editura Universitatii TituMaiorescu, Bucuresti, 200419. VACAREL IULIAN,Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 200120. VADUVA F. Managementul strategic al firmei, Editura Universitatii TituMaiorescu, Bucuresti, 2004xxx-Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial nr. 48/14.01.05xxx- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare, M.O. nr. 927/2003xxx- Ordinul ministrului finantelor publice nr.1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial nr. 1080 bis./30.11.2005.xxx- reglementarile in vigoare, de natura contabila si fiscala, altele decat cele amintite, pana la 31 decembrie 2009xxx-Colectiile revistelor de specialitate: Finante, Credit, Contabilitate; Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor; Economidtul; Tribuna economica, Adevarul economic, 2005- 2009.