patrimoniuculturaljudeulilfovManual opionalpentru clasele iiivadriana scripcariupiscu 2012patrimoniu cultural judeul ilfov [manual opional]Proiect realizat cu sprijinulNoi, oamenii mari, cei care iubim patrimoniul, ncercm s-l ngrijim i s-l aprm, de stricciunile aduse de timp i de nepsarea unora. Dar fr voi, copiii, lupta noastr este n zadar. Noi ncercm s pstrm aceste frumusei pentru voi, pentru copiii i nepoii votri. Dac acest lan de iubire se rupe, nu putem transmite frumuseea mai departe. i asta ar f foarte trist Rsfoind manualele copiilor mei, mi-am dat seama c sunt multe lucruri frumoase i muli oameni preioi, despre care nu se vorbete deloc n leciile voastre de la coal. Atunci m-am hotrt s scriu eu nsmi un manual.Adriana Scripcariuisbn 978-973-0-13260-1patrimoniuculturaladriana scripcariuManual opionalpentru clasele con:n non1o:nzo1z)uov|u:::vovnnzci c:1:1onc:r, Ai in maini o caite mai puin obinuit pentiu un manual colai. Mi-am doiit s fe cat mai plin de imagini i povestiii inteiesante. Dac am ieuit, o s-mi spui tu! Eu sunt istoiic de ait, adic, ci-neva caie tie multe despie obiecte i cldiii vechi i fiumoase i, bineineles, despie oamenii caie le-au fcut. Sunt luciuii pe caie esteimpoitantslecunoti,casinelegimaibinelocuiilein caie tiieti i chiai pe tine insui. Aa cum vezi, e voiba doai de judeul tu. Asta pentiu c, de multe oii, in ziua de azi, tim mul-te, foaite multe despie continente indepitate, despie constelaii demultapusesaudespiefunduloceaneloi.Daifiumuseilede lang noi, ne iman adesea cu totul necunoscute.Noi, oamenii maii, cei caie iubim aceste luciuii, inceicm s le ingiijim i s le apim, de stiicciunile aduse de timp i de nep-saiea unoia. Dai fi voi, copiii, lupta noasti este in zadai. Noi inceicm s pstim aceste fiumusei pentiu voi, pentiu copiii i nepoii votii. Dac acest lan de iubiie se iupe, nu putem tians-mite fiumuseea mai depaite. i asta ai f foaite tiist Rsfoind manualele copiiloi mei, mi-am dat seama c sunt multe luciuii fiumoase i muli oameni pieioi, despie caie nu se voibete deloc in leciile voastie de la coal. Atunci m-am hotiat s sciiu eu insmi un manual. IN1Xmv:NnnvTiebuie s tii, de la inceput, c lumea despie caie ii povestesc eia puin altfel decat a noasti. Este lumea stimoiloi, pe caie ebinesocunoti.Estecaicumi-aipiivistibuniiinti-un albumdefamilie.Esteolumeincaieoameniiinelegctoate au un iost. Timpul cuige mai linitit, intie zile de luciu i zile de sibtoaie. Omul tie c nu toate sunt in puteiea lui i c peste toate este Dumnezeu. Ai s vezi, ii povestesc despie multe biseiici. Asta pentiu c, pe atunci, biseiicile eiau pentiu oameni cele mai impoitante constiucii.La fel ca timpul de demult, leciile noastie cuig i ele in iitmul anului cu sibtoii. Aa se face c, in miezul ieinii, vei afa luciuii legate de Ciciun, Anul Nou i Boboteaz, in piimvai ii voi povesti despie Pate i tot aa. In diumul piintie fiumusei, pe caie i-l piopun, vom avea i cluze. Sunt cltoii stiini, caie auvizitatpeviemuiiinutuiilenoastieiaulsatsciisdespie ele. Sunt i meteii, caie inc tiiesc i pot povesti multe despie meteuguiile loi. Sunt multe luciuii pe caie le-am gsit sciise in cii, de ctie cei caie le-au iubit, de-a lungul viemii.Aminceicatsoiganizeztotceamviuts-itiansmit,cape un bulgie de zpad, pe caie il iostogoleti la vale, ca s cieasc. Am inceput cu miezul, o paite mic, fi de caie, ins, bulgie-le nu se poate foima. Este piima lecie, in caie ii explic ce este patiimoniul.Apoi,povestiiileseinlan.Teajut,inti-opaitea paginii,cuexplicaiileunoicuvintemaispeciale,pecaiepoate nu le-ai intalnit inc. Sunt maicate cu albastiu i numeiotate :. Dac mai sunt i altele, te iog, caut-le in dicionai. i imaginile poait numeie, ca s le poi gsi mai uoi1 . La sfaiitul leciiloi ii piopun difeiite activiti, de obicei desene i compuneii. tiai c demult ciile eiau sciise i decoiate de man: In zilele noastie cele mai multe texte, chiai i temele pentiu acas, sunt luciate la calculatoi i adesea, apioape uitm s sciiem cu mana. Iai sciisul de man este aa de impoitant pentiu dezvoltaiea indemaniii, a cieativitii i a ganduiiloi tale, incat este pcat s nu te foloseti de aceast modalitate simpl de a deveni mai piiceput. Aa c, te iog sciie compuneiile de man i decoieaz-le cu desenele tale, ca pe nite fle de manusciis. Te mai iog s uimieti meieu pe haita din inteiioiul copeiii, unde se af locuiile de caie ii povestesc.i acum, dup ce te-am inaimat cu instiuciunile necesaie, ii uiez dium bun! Aceast caite este ca o lad de zestie, plin cu comoii sau ca o u mic, piin caie intii inti-o gidin maie.Adriana Scripcariu: cutvunt LoaLe valorlle ma- Lerlale l splrlLuale creaLe ue oamenlGndete-te!Imagineaz-i! Observ!CompunereSchiAteIierPatrimoniuVorbe din btrni 4ntmpinare 8Lecia 1Ce este patrimoniuI cuIturaI!De cte feluri e patrimoniul, cum l sortm, cum l ngrijim, cum l pstrm 16Lecia 2|udeuI IIfov. Hart i specicCum arat judeul nostru i de ce e el altfel dect celelalte? 20Lecia 3ArheoIogiePovestire despre arheologi i cteva obiecte foarte vechi24Lecia 4SfntuI Dumitru. Mnstirea CIdruani Istoria unui sfnt i a unui locCine sunt ctitorii, ce sunt pisania i hramul unei biserici?30Lecia 5Meteuguri vii. OIrituI. Partea Povestiri despre olari, oale i jucrii de lut 36Lecia 6SfntuI NicoIae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl Un sfnt i dou biserici. Ce este planul unei biserici?cuvn:Ns 42Lecia 7CrciunuIIcoan, obiceiuri, nelesuri 46Lecia 8AnuI NouTradiii i urri 50Lecia 98oboteazaIcoan, obiceiuri, nelesuri 54Lecia 10Tipuri de Iocuire. Casa tradiionaI. ConacuI i paIatuI Un arhitect, mai multe case, povestea unui cuib de familie 60Lecia 11Meteuguri vii esut, costume popuIare, mpIetituri, pescuitRzboaie, scoare, tergare, brie, couri, mturi, plase i peti 66Lecia 12Mnstirea SnagovPovestea unei biserici 70Lecia 13Rituri vechi. Cucii de 8rnetiCredine vechi, jocuri i mti 72Lecia 14PaIatuI de Ia MogooaiaPovestea unui palat: oameni, timpuri, fapte 82Lecia 15Mnstirea CernicaPovestea unei insule binecuvntate 86Lecia 16PateIeIcoan, nelesuri, obiceiuri 92Lecia 17Meteuguri vii. OIrituI. Partea Povestea cuptorului de ars oale 98Lecia 18SchituI TurbaiPoveti n piatr, locuri i oameni 102Lecia 19RecapituIareJocuri, teste i imaginiy1e-al gnulL vreouaL ue ce sunL rlle aa ue ulFerlLe? PenLru c moLenlrea lor lsLorlc l culLural esLe ulFerlL. AceasL moLenlre, in ansamblul el, poarL numele ue paLrlmonlu. PaLrlmonlul esLe cea mal mare comoar a unul neam l el Lrebule ingrljlL l psLraL. AlLFel, urmall nu vor mal Ll clne le-au FosL sLrmoll. Dac am puLea numl inLr-un Fel chlpul unel rl l al unul neam, acesL nume ar PaLrlmonlul.cv vs1vvn1n:moN:u:cu:1unn::1rrtun or rtvnmonu cutvunttmtvrntt mont aulc poslbll ue mlcaL, ue uus ulnLr-un loc in alLululFerlLe oblecLe cu valoare lsLorlc l culLural: crl, Lablourl, lcoane, vase ue ceramlc, esLurl, cosLume populare l alLele.mtvrntt mont aulc lmposlbll ue mlcaL ue pe locul in care sunL aezaLemonumenLe lsLorlce: clulrl vechl, blserlcl ansamblurl ue clulrl: ceLl, saLe, mnsLlrl, chlar prl uln unele oraemtvrntt oblcelurl, Lraulll, meLeugurl, ulFerlLe inueleLnlclrl, Folclorul :, llmba nalonal mal pe larg: cnLece, uansurl, balaue populare, legen-ue, Lllna ue a reallza cu mlnlle ulFerlLe oblecLe sau chlar l Felurl ue mncare, mouurl ue a srbLorl sau ue a Le inLrlsLa impreun cu cellall la nunl, boLezurl, inmormnLrl l alLelecum v ononN:zn1 vn1n:moN:u::Pentiu ingiijiiea Patiimoniului s-a infinat Institutul Naional al Patiimoniului. Aici exist cataloage, caie cupiind notate toate obiectivele de patiimoniu mateiial din toate judeele Romaniei. Fiecaie monument aie o f de identifcaie . Se mai pieocup de patiimoniu i muzeele dai i difeiite oiganizaii,asociaii i fundaii i.

: rotctonut :) LoaLe creallle arLlsLlce populare: llLerare, muzlcale, ue arL plasLlc, oblcelurlle l Lraulllle unel rl sau unel reglunl z) Llln care se ocup cu creallle arLlsLlce populare, oblcelurlle l Lraullllei tsoct l runot grupurl ue oamenl enLuzlaLl, care au un el comun, in cazul nosLru, lubesc paLrlmonlul. Ll in-cearc s conLrlbule la proLejarea lul, s-l Fac cunoscuL celorlall, s invee coplll s-l aprecleze, s in-curajeze meLerll l alLele. AcesLe organlzall nu ln ue lnsLlLullle sLaLulul, nu sunL ulrljaLe ue guver-nul rll, ue aceea, se cheam non-guvernamenLale.:vc:n1 rt rtttvutu cnxtctvrconr PalaLerrnotoK :8cmronvtnK Bcoo tr-tt-m-n-:z68.c: {tonrsK SLr. Unlrll tocttvtvr saL c/ctuttt, comuna t6tnt vt/strtjuor llFovnrcunr MunLenlaIn judeul Ilfov, Institutul Naional al Patiimoniului a identifcat ,: de obiective de patiimoniu imobil. Dintie ele, mai mult de jumtate sunt situii aiheologice. Mai sunt i biseiici, ansambluii mnstiieti, monumente iidicate in cinstea eioiloi, difeiite statui, monumente funeiaie. itotui,inaianoastipatiimoniulestepieapuincunoscut, adesea neingiijit i deci, nepieuit cu adeviat. Asta vine i din lipsa baniloi, dai mai ales din necunoateie i nepsaie.1 2 3{ Cum se compune coduI unui monument!r--m-n-xz68.ox r prescurLarea numelul juueulul clasa sau Felul LxlsL clase: t aezare arheologlc tt monumenL ue arhlLecLurttt monumenL ue For publlc , tv monumeLe Funerare8m prescurLare ue la monumenL n lmporLana LxlsL uou nlvele ue lmporLan:t valoare nalonal lmporLanL penLru LoaL aran valoare local lmporLanL in caurul unel reglunl J unul juue xz68 numrul ue orulne in llsL. OblecLlvele se numeroLeaz in or-ulne alFabeLlc, pe juuee. Numrul : esLe, spre exemplu, slLul arheolo-glc ue la Alba lulla.ox apare aLuncl cnu esLe vorba ue mal mulLe elemenLe, in caurul unul ansamblu. nLreg ansamblul are un numr l elemenLele sunL sem-nallzaLe cu c:, cz eLc. trztnr tnnrotoccK sau slL arheologlc loc unue au FosL gslLe urme l oblecLe ale unor oamenl, care au LrlL cu mulL Llmp in urmtnnvrcvunt Lllna l arLa ue a prolecLa l consLrul clulrl, monumrnv or tnnvrcvunK consLrucle FoarLe blne reallzaL l cu valoare culLural, monumrnv or ron runtc sLaLule sculpLaL sau alL alcLu-lre arLlsLlc, aezaL inLr-un loc vlzlbll in spalul oraelor sau sa-Lelor, care amlnLeLe ue un eve-nlmenL, ue o personallLaLe. SunL aezaLe ue oblcel in locurl ues-chlse (plee, parcurl), aa incL s poaL cL mal uor ue vzuL.8monumrnv runrntn lucrare ue arhlLecLur sau sculp-Lur rlulcaL la mormnLul unel personallLl1Conacul Hagl 1uuorache2Blserlca in rulna Mxlenl3Dealu Ocll1 2 3Ce esLe paLrlmonlul culLural?io :vc|:n 1cv vs1v vn1n:moN:u: uNvsco: Uisco este o instituie caie se ocup de patiimoniul cultuial din intieaga lume. Din fecaie ai au fost desemnate cateva obiective, consideiate cele mai iepiezentative, spectaculoase i bine conseiva-te i caie impieun alctuiesc o colecie: Patiimoniul umanitii.

unrsco UnlLeu NaLlons Luu-caLlonal SclenLlc anu CulLural OrganlsaLlon (Organlzala Nalunllor UnlLe penLru Luucale, Llln l CulLur)PatrimoniuI UNESCO n RomnialuenLlc monumenLele! AlLur uenumlrll numrul lmaglnll! Blserlcl ue lemn uln Maramure Blserlcl plcLaLe in exLerlor uln MoluovaCenLrul lsLorlc al oraul SlghloaraMnsLlrea HurezlSaLe cu blserlcl ForLlcaLe uln 1ransllvanlalorLree uaclce uln Munll OrLlel 456987Ce suntmonumenteIe istorice! 1oaLe acesLe consLruc- ll: aezrl, ceLl, casLele, case, blserlcl, mnsLlrl, FnLnl, ha-nurl, conace, cule, palaLe, Lur-nurl, mausolee eLc. uau rll o inFlare speclc l un anumlL caracLer, pe care nol avem LoL lnLeresul a-l psLra l chlar ua-Lorla ue a-l menlne, penLru a-l LransmlLe mal ueparLe celor care ne vor urma. 1erlLorlul Romnlel esLe acoperlL ue monumenLe uln epocl ulFerl-Le, incepnu cu cea mal uepr-LaL Faz l Lermlnnuu-se cu consLrucll FcuLe inLr-o vreme relaLlv aproplaL ue a noasLr, care LoaLe sunL in legLur cu lsLorla, e a poporulul romn, e a popoarelor care au LrecuL pe acesL LerlLorlu sau care au con-loculL sau conloculesc cu nol. o.t.ctN+tcuztN6Nolunl generale1 iinr mnvri10 lcoan veche a sFnLulul Nlcolae, inLr-o blserlc bucureLean. Chlar uac aparlne blserlcll, lcoana poaLe insLrlnaL penLru o vreme, ue exemplu, poaLe parLlclpa la o expozlle. LsLe uecl mobll.11 vas ue ceramlc, vechl ue pes-Le :cc ue anl, in colecla expus la PalaLul Mogooala12 CarLe veche blserlceasc, expus in muzeul ue la PalaLul Mogooala13 PalaLul Mogooala14 coala cenLral ue FeLe uln BucureLl, reallzaL ue arhlLecLul lon Mlcu15 SLaLula poeLulul Mlhal Lmlnescu, uln Faa ALheneulul Romn uln BucureLl, reallzaL ue sculpLorul Gheorghe Anghel16 Blserlca ue lemn uln saLul GaguPatrimoniuI materiaILsLe paLrlmonlul care poaLe vzuL l aLlns: clulrl l oblecLe. Dup Fel, paLrlmonlul maLerlal se imparLe in uou: mobll l lmobll.rtvnmonut mont 10 11 12OblecLe cu valoare lsLorlc l culLural, care il poL schlmbalocul, poL LransporLaLe.Plese ue paLrlmonlu mobll:ulFerlLe oblecLe vechl, aaLe in lnLerlorul unor clulrl monumenLexponaLele unul muzeu sau ale unel colecll parLlcularecrl rare ulnLr-o blblloLecrtvnmonut mont 13 14 15 16 Clulrl cu valoare lsLorlc sau arLlsLlc: palaLe, conace, coll, splLale,blserlcl, ulFerlLe monumenLe ue For publlc, monumenLe Funerare.14131211 1015 16Ce esLe paLrlmonlul culLural?iz :vc|:n 1nr mnvri Patrimoniu imateriaImeLeugurl l ulFerlLe inueleLnlclrloblcelurl ue srbLorl sau legaLe ue Lralul ue zl cu zl, LoaLe avnu ca Lemel ulFerlLe creulne, unele creLlne, alLele mal vechl, pgne cnLece, balaue populare scrlse sau nescrlse Identic patrimoniuI imateriaI!AlLur uenumlrll numrul lmaglnll!impleLlLurl plcLur ue lcoane olrlL inconuelaL ou errle luLarl hor17 1819 2021 22 2324 25 2627pleLrrle clopllLor in lemn cosLum popular esuL Nolunl generale1 ivnvnnuov:v Pan nu demult, a existat un obicei legat de viaa de agiicultoii, pe caie ianii o duceau, in mai toate zonele iii. Peste tot s-a cultivat pmantul i unul dintie dumanii iecolteloi este seceta. Dansul papaiudei este un iitual de chemaie a ploii, cu idcini adanci, inc din timpuiile pgane, cand oamenii ciedeau inti-o zei a ploii, Papaiuda. Tanti Jana, oliia, mi-a povestit despie acest obicei, aa cum il tie din copiliia ei:nprlmazluejol,ueuupPaLe,veneaupaparuuele.Lrau FeLle ue -:c anl, ue oblcel lgncue llngurrese, insolLe ue o bLrn. Lrau imbrcaLe cu FusLe lungl l cmue albe. La bru erau inclnse cu bozll, orl ue lapLele cuculul l urgalc 29 30 28. Aveau pe cap cununl LoL uln acesLe planLe. veneau, jucau l cn-Lau la poarL sau in curLe, lar gazua le sLropea cu ap pe FusLe l la plcloare. BLrna care le insoea auuna ce-l uuea gazua: mlal, cereale, Fln, l alLele, ue-ale gurll.Paparuu-ruu, vlno ue ne uu, Cu gleaLa-leaLa PesLe LoaL ceaLa. Hal plol hal! Hal plol hal! Ploale Doamne ploale,Locul s se-nmoale.Plol curaL ,Dln cerurl vrsaL.Hal plol hal! Hal plol hal! D-ne Doamne chelle, Deschlue cerurlle,S porneasc plolle, S curg lroalele,S umple pralele!Hal plol hal!Dup ce joac i cant piin toate gospodiiile, papaiudele meig la un iau i ii aiunc pe ap biaiele i cununile din fiunze. Dup incietinaie, pieoii au sftuit meieu oamenii s ienune la aceste datini, pentiu c aveau de acum iugciuni, potiivite pentiu toate nevoile loi: pentiu ploaie, pentiu boli, pentiu cutiemuie i alte nenoiociii. Unele dintie obiceiuiile pgane s-au tiansfoimat in timp, pieluand i elemente cietine. Altele nu.

Fragment de baIad popuIar, IIfovloale verue lml nLr-o verue grulnl lrumos uoarme-o coplll Pe-aLernuL ue Lranuarl, La umbr ue calomrl. 1rece-un volnlcel cu grabl uln gur ml-o inLreab, Spune-ml urag coplll Cu rumena La gurl LLl mlreas sau eLl FaL, Sau zn uln cer plcaL?282930Ce esLe paLrlmonlul culLural?iq :vc|:n 1ov cv vn1n:moN:u: vs1v IN vvn:co::Pentiu c maie paite dintie oameni nu il pieuiesc cu adeviat, nu il cunosc i nu ineleg c dein, ca membiii ai unei comuniti, aceste comoii mai vechi i mai noi, caie tiebuie pstiate, ingiijite i piedate uimailoi. Lipsa susineiii din paitea oameniloi este ceea ce duce de multe oii la stiicciuni maii i chiai la moaitea unoi monumente de patiimoniu. O s-i dau un exemplu, pe caie l-am intalnit adesea, mai ales la sat. Biseiica din cimitii este veche i stiicat. Oamenii ii doiesc ceva nou, fiumos i la mod. Ceva caie, cied ei, le-ai face cinste. Ai putea s ingiijeasc biseiica cea veche,capeunombtian,caiete-aciescut,te-ainvat,te-a ajutat. S o cuiee, s o iepaie, s ceai iestauiaiea ei. In loc s fac asta, ei las biseiica in paiagin. Cu muli bani ei iidic o biseiic nou, caie, cel mai adesea, e cu mult mai puin fiumoas decatceabtian.Inplus,biseiicaceanounupoatepovesti nimic despie istoiia loi La fel se intampl i cu casele.

CompunereAlege un exemplu uln ecare Llp ue paLrlmonlu prezenLaL l uescrle-l!SchiReallzeaz un uesen lnsplraL ue FragmenLul ue balau popular.Gndete-te!nLre ce anl se uesFoara secolele: xvt, xvtt, xx? n ce secol ne am in prezenL?ncaureaz in Llpurlle ue paLrlmonlu lmaglnlle care urmeaz.tiai cn perloaua meuleval, anll erau numral ue la lacerea lumll l ue la NaLerea lul HrlsLos. Aa se Face c auesea, in acLele vechl, anll apar cu uenumlre uubl, prl-mul cu numrul mlllor ,, lar cel ue-al uollea, uup cum sunLem oblnull, cu clFra mlllor :. :o un srcot o suL ue anlCum se numeroteaz secoIeIe! :on scrlerlle uespre lsLorle, anll se numr cel mal auesea in secole. PenLru a numl orlenLaLlv o perloau, se lnulc secolul crela il aparl- ne. Prlmul secol se uesFoar ue la anul : pn la anul :cc, era noas-Lr (e. n.) sau uup NaLerea lul HrlsLos. Anul naLerll MnLulLorulul esLe conslueraL a anul :. Secolul al uollea esLe cuprlns inLre anll :c: l zcc, aauar, numrrul suLelor esLe cu : mal mlc uecL clFra roman lnulcaL. Dealu OcllNolunl generale1 i313233343637 3835Ce este patrimoniul cultural?Sunt muli cei caie cied c judeul nostiu nu aie nici un specifc Daistiiceigieesc.EdieptcIlfovulnuapstiatmulte obiceuii populaie, ca alte judee din Maiamuie, Bucovina sau Oltenia. Exist, in schimb, un specifc dat de istoiia locuiiloi, caie nu poate f tiecut cu vedeiea. Nn1unnIlfovul aie, in piimul iand, un specifc natuial. Poinind de aici i tiaiul oameniloi a devenit specifc. Ilfovul este campie. Odi- nioai, locuiile eiau acopeiite de o pduie btian, vechiul codiu al Vlsiei. Cuisuii de ap, cu luncile loi, miginesc i bizdeaz judeul. Pduiea a dispiut, in cea mai maie paite, apele ins au imas. Le poi descopeii pe hait: Aige, Ialomia, Dambovia, Sabai, Colentina, Mostitea, Cioiogaila i altele. Ele au foimat lacuii i bli, mai maii sau mai mici, in total peste :oo. Bogia de ape a fcut ca zona noasti s fe locuit din viemuii foaite vechi.Obseivpehaitcumlocalitileseiniide-alungul iauiiloi. Af c in multe dintie aezii s-au fcut descopeiiii aiheologice, caie voibesc despie locuitoiii de demult. Ilfovenii s-auocupatdinvechimecuagiicultuia,ciescutulanimaleloi, pescuitul i albiniitul1 .

Puurlle erau culburl ue haluucl, cnLal in Folclor. Lacurlle l bllle erau pllne ue peLe, care inuesLula mesele orenllor, uar l ale ranllor. MeLeugarll puLeau uesFace mrFurl in Lrg, lar la inLoarcere, auuceau cu el oblecLe l maLerlale, pe care saLul nu le prouucea. Dln aceasL alLurare se naLe culoarea aparLe a juueulul nosLru. )uovu: ::vovnnn1K : svvc:v:czAa arLau cu ceva Llmp in urm sLupll penLru alblne, auposLll in Lrunchlurl ue copac sau in courl ue nulele llplLe cu pmnL1tiai cNumele juueulul llFov vlne ue la elhov, care in llmba slav insemn arln. Arlnul esLe un arbore care creLe in luncl, ues inLlnlL in zon, uln vechlme.iy)uovu: ::vovnnn1K : svvc:v:cArgePrahovaecluzaCollballalomlalalomlaGruluCoclovallLeaMalaPrahovaCrlcovDmbovlallFovSabarDmbovlaCan. ArgeDmbovlaClnuvlslaPasreavlsLreaMoslLeaColenLlnaBuruljenlSnagovClaurSabarClorogrlaArgeLacul MorlllunuenlLaculPanLellmonLaculMorarllorCluruanlLaculSnagovLacul1lLanHersLru1elColceagBelclugaLeleSLlclrleCoclocCocanl DrzaBercenlBrneLlBuclumenlChlLllaGneasaLa GroplMogooalaPerlPlLeascaPoulorPusLnlculvauulAnelvauullul MouBaloLeLlCernlcaCorbeancaCclulallunuenlBneasaBuFLeaColenLlnalloreascaLaculMnsLlrllLaculMareGrlvlaPlumbulLaMlhlleLlMoaravlslelPreoeLl1ncbeLlvcreLlZemeullaCojeLlMosLlLeaCreaaSurlarl8UCURETIjud. Prahovajud. Giurgiujud. Dmboviajud. IaIomiajud. CIrai: DLCLMBRlLAFUMAITEFNETIDE |OSCREULEASCATUNARIALUNlUBLCLANCA8ALOTETI8LTENIBLRCLNlBRAGADlRUBRNL1lBUClUMLNlBUDA8UFTEABURlACCIULAICLDRARUCLLUCERNICACHlAjNACHl1lLAClOlLlCLNlClOLPANlCIOROGRLACLlNCLNlCOPCLNlCORBLANCACORNL1UCOZlLNlCRLAACRLL1lDR1l-lLlOvDRVARIDSCALUDlMlLNlDOBROL1lDOMNL1lDRAGOMlRL1l-DLALDRAGOMlRL1l-vALLDUMBRvLNlDUMl1RANAlUNDLNlGAGUGHLRMNL1lGLlNAGRDITEACLDURANI 8ALAMUCIGRUlUlSLAZlZvORANljlLAvALlPlALUPRlAMGURELEMlNLASCAMANOLACHLMLRllPL1CHllMlCUNL1ll-MOARMICUNETIIMARIMOARADOMNLASCMOARAVLSIEIMOGOOAIANUClODlLLOL1LNlORDORLANUOS1RA1UO1OPLNlPAN1LLlMONPASREAPLRlPL1RCHlOAlAPL1RL1lPISCUIGNETIPl1LASCAPOPETILEORDENIPO1APRUNlROURUDLNlRUNCUSFTICAANUlLORL1lSlLl1LASNAGOvULUllNDRlLlASlN1L1lSITARUSNAGOVTUR8AISURLARI1AMAl1NCBL1l1NGANULGHLvADUANLlVNTORIvR1LjUvlDRAvLDlCLASCAvOLUN1ARlZURBAUAjuueul llFov. HarL l speclc zapepduriIimit judee trcrnoKIocaIitiruriIacuriBLRCLNlSnagovMogooalai8 :vc|:nNolunl generalevnvzvNn 1Xnou:u: nucunv1:Alt luciu, caie a dus la foimaiea unui anume specifc, este piezena in mijlocul zonei a unui maie taig, devenit in timp capitala iii. In viaa ilfoveniloi Bucuietiul a fost un loc de atiacie i inspiiaie. In aspectul costumului populai sau in cieaiile folcloiice, apiopieiea taigului se face simit. Bucuietiul eia un loc in caie puteai vedea i auzi multe. Eia, in plus, scaunul Domniei, locul in caie se luau multe hotiaii cu piiviie la viaa iii. De asemenea, peisajul sl-batic ce inconjuia taigul a inspiiat pe domni i boieii. Fiumoasele ctitoiii medievale, in majoiitate domneti, aezate cel mai adesea pe insule, cieaz o salb de monumente in juiul oiaului :. Iat un fiagment din balad populai a lui Mihu, haiducul, caie desciie ielaia contuiat mai sus:loale verue mr uomnescu, D-n ora in BucureLlu, La cele case uomneLl, Carl s vu in BucureLln curLe la LeFan vou, Mare mas ml-e inLlns, De marl bolerl ml-e cuprlns, Bolerll ulvanulul, i SFeLnlcll-mpraLulul, SLlpll arlgrauulul Calmacanll Lrgulul, { PuLerea pmnLulul. Dar la mas ce mnnc?Numal ceg l psLrug, l galben caracuul pelegu u-a mrunL, C-am auzlL uln bLrnl, C-la-ml esLe-un peLe bun.s1vmn Stema actual a judeului Ilfov se leag de specifcul povestit mai sus. In centiul ei este desenat biseiica Mnstiiii Snagov. In coluii avem foii de nufi i fiunze de stejai, caie duc cu gandul la pdu-iile btiane de odinioai2 3 4 . Fiumoasele foii lacustie plutesc inc pe multe dintie lacuiile ilfovene. Ni s-a pstiat i o stem mai veche, caie poait simbolul impitesc al celoi caie iidic biseiici. Sunt Sfnii Impiai Constantin i Elena, inand in maini macheta unei biseiici5 6 . Aadai, cei vechi au simit c specifcul cel mai puteinic al judeului se leag de lcauiile sfnte.

: Aa sunL mnsLlrlle: Snagov, Balamucl, BlLenl, lgneLl, Cer-nlca, Cluruanl. Chlar uac in prezenL se poaLe ajunge la ele pe uscaL, in vremea rlulcrll lor, erau inconjuraLe ue ap, ca ue o barler naLural ue aprare. i ovtn sFaL uomnesc tncnto oraul ConsLanLl-nopol, acLualul lsLambul, caplLala imprlel LurceLl (uup :, lar inalnLe, caplLala imprlel creLlne a Blzanulul){ ctmtctn oer in slujba vo-levouululziSchiDeseneaz un FragmenL uln harLa juueulul, noLnu cele mal lmporLanLe rurl, lacurl, locallLl, uenumlrl-le juueelor veclne. Deseneaz cu mna llber, chlar uac llnllle nu vor FoarLe preclse.Deseneaz sLema juueulul. llusLreaz FragmenLul ue balau ue mal sus.23 456juueul llFov. HarL l speclc zGndete-te!GseLe in lmaglnea alLuraL elemenLe speclce juueulul llFov. Lxpllc rspunsul Lu!7c:Nv suN1 nnnvo:oo::: Aiheologiisuntunfeldedetectivi.Eicautsubpmantuime ale oameniloi, caie au tiit demult. Aiheolog vine de la aiheo, caie inseamn vechi i logos, adic, cuvant sau voibiie. Aadai, aiheologii sunt oameni, caie povestesc despie luciuii vechi. De ce: Pentiu ca noi s putem inelege i inva, de la cei de demult, luciuii folositoaie pentiu viaa noasti. Pentiu ca noi s ne dm seama cum tiiau stimoii notii i s-i putem astfel cunoate, atat cat se poate. Eu am o piieten aiheolog, o cheam Dana. De la ea am ineles multe despie meseiia asta. Ciezi c aiheologii sap aa, oiiunde i oiicum: Nu, ei incep luciuldupmultmunc.Maiintaicitesc,studiaz,msoai, ca s nu sape in zadai. Apoi poinesc la descopeiit. Sub pmant poi gsi unelte, vase, difeiite obiecte, uime de case, de cuptoaie, ziduiidebiseiiciimultealtele.Odatdescopeiite,aiheologii noteaz cu maie atenie locul exact, adancimea, desciiu obiectele i le pstieaz cu maie giij, in pungi cuiate i uscate. Deseneaz, msoai, fotogiafaz, sunt ateni la cele mai mici detalii. Apoi, odat antieiul incheiat, pun toate infoimaiile cap la cap i pot povestimultedespiecumtiiauoameniialecioiuimele-au descopeiit.Obiectelescoasedinsptuimeiglamuzeu.Ele sunt cuiate i ingiijite de iestauiatoii :. Restauiatoiii sunt un

nnnvo:oo:vFamiIie de cuvinteCare ulnLre urmLoarele cuvlnLe nu il gseLe locul in Famllle?a resLaura, resLauraLor, resLauranL, resLauraLoare, resLaurare: t nrsvtunt a repara, a auuce in bun sLare, a reFace in Forma lnllal un monumenL ue arhlLec-Lur, o plcLur, o ples ue moblller vechl, un oblecL uln spLura arhe-ologlc eLc. zi8UFTEAAFUMAIALUNIU8ALOTETI8LCEANCA8LTENI8RAGADIRU8URIACCIULAICLD RARUCELUCHIA|NACHITILACIOLPANICIOROGRLACLINCENICOCIOCCOR8EANCACORNETUCREULEASCADASCLUDRTIDIMIENIDOMNETIDUM8RVENIFUNDENIGLINAGRDITEAIZVORANILIPIAMANOLACHEMGURELEMINEASCAMOARAVLSIEIMOGOOAIAOTOPENIPANTELIMONPERIPETRACHIOAIAPOPETILEORDENIPOTAPOENIROUSFTICASILITEASNAGOVULUITEFNETIIDE |OSTNC8ETITNGANUTUNARIVADUANEIVNTORIVRTE|UVIDRAVLDICEASCAArheologle ape IocaIitisituri arheoIogicetrcrnoKrornzz :vc|:nNolunl generalefeldedoctoiiaiobiecteloivechi.Lecui,lelipesc,leiepai. Mai depaite, obiectele ajung in vitiinele muzeeloi, unde le putem vedea cu toii. S tii c cele mai multe dintie luciuiile pe caie le vezi in muzeele de aiheologie sau de istoiie au fost descopeiite de aiheologi. Fi ei, istoiia ai f uneoii foaite gieu de sciis. ovscovvn:n: IN ::vovIn judeul nostiu oamenii au tiit din timpuii foaite vechi. Cele mainumeioaseobiectivedepatiimoniudinjudesuntsituiile aiheologice.Incatalogulobiectiveloiapaipeste,,odelocuii din jude, unde au avut loc sptuii i s-au fcut descopeiiii, din difeiiteepoci i. Cele mai spectaculoase dintie ele sunt expuse la Muzeul de Istoiie i Ait al Municipiului Bucuieti. Ii piezint cateva obiecte din difeiite epoci.

1zrt or tt vont. LsLe un vas in Form ue Femele, gslL inLr-un saL uln suuul BucureLlulul. vlne uln epoca neollLlc l esLe vechl ue pesLe ccc ue anl. n suuul Romnlel s-au gslL mal mulLe oblecLe, care par inruulLe. Lle provln ue la oamenl, care au LrlL in aceleal Llmpurl l au avuL mouurl ue vla, creulne l oblcelurl asemnLoare. Prlmul loc in care s-au uescoperlL asLFel ue oblecLe esLe collna Gumelnla, uln mar-glnea oraulul OlLenla. De aceea, aceasL Famllle ue oblecLe l slLurl arheologlce a FosL numlL CulLura Gumelnla. Zela ue la vlura Face parLe l ea uln aceasL Famllle. AsLFel ue vase erau FoloslLe in caurul ceremonlllor rellgloase ale vechllor loculLorl al llFovulul. Dlncolo ue Fe-lul in care era FoloslL vasul, uespre care nu puLem Ll prea mulLe, s l aLenL la mlesLrla cu care esLe lucraL!2SunL vtsr ctnr vn on rroct nnonzutu. SunL vechl ue pesLe ccc ue anl. SunL oblecLe FoloslLe in gospourle. Lrau lucraLe Fr roaLa olarulul.3cvrvt vtsr nrsvtuntvr. ln spLurlle arheologlce nu se gsesc ue oblcel vase inLregl, cl cloburl. Arheologll sorLeaz acesLe cloburl uup groslme, Form l culoare, apol, incearc s le uneasc l s Formeze vase. Uneorl reusesc, alLeorl nu. Rareorl se poL oblne vase inLregl aa cum erau oulnloar. Dar auesea se obln prl uln vase, uln care il pol ua seama cum arLa inLregul. n acesLe slLuall vasele se resLaureaz, penLru ca prlvlLorul s il poaL Face o luee mal bun uespre ele. Ca s se Lle care parLe esLe cea gslL in spLur, compleLrlle se Fac cu un maLerlal ue culoare ulFerlL.4vrztunut or tt nrnKsvnKu. Are o vechlme ue clrca z:cc ue anl l a aparlnuL geLo-uacllor, sLrmoll noLrl. Despre el, lsLorla ne poaLe ua mal mulLe Llrl. SunL pouoabe l moneue ue arglnL greceLl, care araL c oamenll incepuser s se imparL in mal bogal l mal puln bogal, c unll ulnLre el clLoreau l cumprau cu moneue. Mal mulLe oblec-Le, lucraLe in meLal prelos, gslLe la un loc, Formeaz un Lezaur.1234zcum sv :ucnvnzK vnsv:v ov :u1 vKnK non1n o:nnu:u::Inepocaneolitic,vaseleseconstiuiaudincolceidelut,pui unul peste altul. Uimiete tehnica i inceaic i tu! Mai intai se foimeaz fundul vasului. Faci o tuiti de lut, pe caie o piesezi bine aa: iei o bucat de panz mai gioas i un sucitoi de lemn. Pui tuitia de lut sub mateiial, apoi iulezi bine sucitoiul peste ea5. Dai la o paite panza i apoi decupezi tuitia bine piesat, in foim iotund, cu ajutoiul unui cuit6 .Dup asta, incepi s constiuieti peieii din colcei de lut. Ru-lezi intie palme i tblia de lemn bucele de lut. Vei obine nite eipioii, pe caie ii aezi pe contuiul discului de lut. Aa se inal vasul, iand cu iand7 . In funcie de dimensiunea colcelului poi ligi sau stiamta tieptat vasul tu. Foaite impoitant este ca fe-caie colcel adugat s fe bine lipit de coipul vasului. Tiebuie s tieci cu degetul peste lipitui, netezind-o. Astfel vei elimina aeiul dintie colcei. La aideie aeiul se dilat i poate cauza spaigeiea vasului. Dac vasul este laig i mana ta incape bine in el, poi netezi la sfaiit, pioptind din afai peietele vasului cu cealalt man8 . Mai sigui este ins s netezeti dup fecaie iand. La sfaiit, vasul tiebuie s fe aa de bine lipit i pe dinafai i inuntiu, incat s nu se mai obseive c este constiuit din colcei.La inceput vei face vase mici. Apoi vei ieui din ce in ce mai inalte.Inacesttehnicsepotconstiuivasefoaitemaii.Eiau pe atunci meteii foaite iscusii. i tu poi f aa, dac luciezi cu atenie i ibdaie!

i rrocK perloau in uezvolLarea lsLorlel, care se ueosebeLe ue ce-lelalLe prln anumlLe caracLerlsLlcl. Lxemplu: rroct nrotvcK sau epoca ple-Lrel leFulLe, esLe acea parLe uln lsLorla omenlrll in care oamenll aveau inc unelLe uln plaLr nlsa-L. Acum incepe pracLlcarea agrl-culLurll, crescuLul anlmalelor l ol-rlLul. NeollLlcul uureaz pn cnu oamenll incep s se perFecloneze in lucru meLalelor. n zona noas-Lr, neollLlcul se inLlnue inLre anll 8ccc:6cc inalnLe ue HrlsLos.AteIier lnsplrnuu-Le uln lmaglnl, incearc s lucrezl un vas ue luL in Lehnlc neollLlc!Al nevole ue:luLo planeL ue lemnun suclLoro bucaL ue pnz groas5678Arheologle svXN1u: oum:1nu Esteunsfantfoaiteiubitdeiomani.S-anscutinGiecia,la Salonic, in a doua jumtate a secolului al iii-lea, inti-o familie cietin, instiit. Tatl lui eia chiai conductoiul cetii Salo-nicului. Pe viemea aceea, ins, a f cietin eia un fapt neingduit demaimaiiilumii.Impiaiiiomanideatunci,Diocleiani Maximian,eiaudumanideclaiaiaicietiniloi.Ajunscon-ductoi al oiaului in locul tatlui su, Dumitiu nu a ienunat la ciedina lui, ba chiai a mituiisit-o inaintea tutuioi. Pentiu aceasta a fost pus in temni.Peviemeaaceea,impiaiiiintiegpopoiulobinuiausse delectezepiivinddifeiitelupteinaien.Eiapeatunciunlup-ttoivestitpentiuciuzimeaislbticialui,caieomoiamuli oameni in cadiul acestoi sangeioase spectacole. Numele lui eia Lie. Un tani cietin, Nestoi, a viut s-l infiunte pe Lie. Aleigand la temni, a ceiut iugciunile sfantului Dumitiu pentiu izban-d. Spie miiaiea tutuioi, Nestoi l-a ipus pe Lie, nu inainte de a stiiga in auzul mulimii: Dumnezeul lui Dumitiu, ajut-mi!. Neinelegand minunea caie se petiecuse, impiatul s-a infuiiat pentiupieideieaizboinicului,caieildistiaaademultA poiuncit ca sfantul Dumitiu s fe ucis cu suliele. Dup moaite, wAa esLe reprezenLaL sFnLul Du-mlLru in caleLul ue mouele a lul Rauu zugravul, uln secolul al xvttt-lea. Cu LoaLe c nu DumlLru cl NesLor l-a uoborL pe Lle, sFn-Lul esLe FoarLe auesea reprezenLaL clare, invlngnuu-l pe slbaLlcul lupLLor. AceasLa se Face penLru c NesLor a prlmlL puLere prln rug-clunlle sFnLulul DumlLru.svXN1u: oum:1numKNKs1:nvn cK:oKnunN:{:vc:n1CLDURANIzCaIendaruI popuIarZlua ue SFnLul DumlLru, z6 oc-Lombrle, esLe conslueraL ince-puLul sezonulul rece. LsLe zlua in care Lurmele ue ol coboar ue la munLe l oamenll incep s se pre-gLeasc ue larn.: rusnc clugr care LrleLe ueparLe ue oamenl, ue oblcel in puurl sau locurl pusLll, unue il peLrece vremea rugnuu-se penLru sueLul lul l penLru lume.i rtut or ttrr a FosL un clLor slrlan, care a peLrecuL clva anl in rlle Romne, pe la jumLaLea secolulul al xvtt-lea. Lra ulacon l il insoea pe LaLl su, paLrlarhul An-Llohlel, Macarle Zalm. Dln jurnalul su ue clLorle am FoarLe mulLe uespre cum erau blserlclle pe aLuncl l uespre oblcelurlle oamenllor. nKrostv LrecuL uln vlaa p-mnLeasc, morL cu Lrupul{ cntr oul uln cuprlnsul unel mnsLlrl, in care loculeLe un clugr sau o clugrl nrtcvr sau motvr prLlcele nesLrlcaLe uln Lrupurlle snllortiupul su a fost ingiijit de cietini i la scuit vieme a inceput s izvoiasc mii. A ims pentiu totdeauna sfantul ociotitoi al Salonicului i in geneial, unul dintie sfnii piotectoii ai luptto-iiloi i voievoziloi1 .mKNKs1:nvn cK:oKnunN:Este o mnstiie veche i adpostete inc multe comoii2 . A fost iidicat ctie mijlocul secolului al xvii-lea, pe locul unui vechi schit de lemn, in juiul ciuia tiiau pusnici :. Cltoiul Paul de Alep a tiecut pe aici i iat ce povestete i: Este inconjuiat de o ap fi sfaiit i fi fund, aie hiamul Sfantul Dumitiu i se numete Cldiuani. Este vestit in aceast ai,findcldittotdeiposatulMateiVod .Cldiieaeste intinsicutotulnoudintemelie,cuobiseiicdeonespus fiumusee, cu chilii i incpeii de o mieie domneasc {. Un lac imens o inconjoai. Afai de un dium de ai, nu este alt mijloc de ptiundeie. Voievodul Matei Basaiab a iidicat acest lca de iugciune i cultui: biseiica i cldiiile caie o inconjoai, cu ziduii puteinice, ca de cetate, foaite iobuste. Piivete tuinul poait3! Mnstiiile eiau de fapt, in viemea aceea, la fel ca nite ceti, in caie locuitoiii din zon se puteau adposti la nevoie. Ziduiile masive apiau atat biseiica, cu comoiile ei icoane, ielicve de sfni, obiecte de aigint i aui, cii manusciise i tipiite cat i bogii, pe caie ctitoiii sau localnicii le puteau ascunde la vieme de izboi sau piimejdie .Iat cum aita biseiica mnstiiii Cldiuani in anul :8,, 4. In josul planei st sciis: Aceast stamp este fcut in zilele piintelui staie i aihimandiit Dositei, ucenic al staieului Gheoighe wsvXN1u: oum:1numKNKs1:nvn cK:oKnunN:23Sinonime i antonimeinsLrlL bogaL uuman ueclaraL uuman in ascuns a se uelecLa a se uesFLa, a se incnLa, a se bucuraSFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {z6 :vc|:nMonumenLeOameni adevaraicnconr otscKtut54tiai cMare parLe a lnscrlplllor uln blserlclle noasLre vechl sunL scrl-se in llmba romn, cu alFabeL chrlllc. AcesL alFabeL s-a FoloslL pn in a uoua parLe a secolulul al xtx-lea, lnu apol inloculL cu alFabeLul laLln. Cu puln exercllu pol ueslul lncrlpllle. Cea ue mal sus il va servl urepL ajuLor5 . Apol, pol Folosl acesL alFabeL ca pe un cou secreL, cu prleLenll Ll.Descifreaz inscripia!tcrts+/ s+ttr/ rs+r r/cu+/ N zttrtr r/ntN+rtut s+tnr ,t tnntttNont+ o6st+rt, ucrNtc tt s+tnrutut onr6nonrA FosL un clugr FoarLe invaL, care, penLru inelepclunea sa, a ajuns MlLropollL al rll RomneLl, la incepuLul secolulul al xtx-lea . A LrlL cLlva anl la MnsLlrea Cluruanl. S-a ru-gaL mulL l a Lrauus uln greceLe uesLule scrlerl blserlceLl, in-Lre care l o parLe uln vlelle snllor. ALL ue mulL se Frmn-La cu aceasL lucrare, incL pe paLul ue moarLe a avuL aceasL ulLlm uorln: s nu se smln-Leasc uln Llprlre vlelle Snllor l Llpogralle neinceLaL s lucre-ze, Llprlnu crl FoloslLoare ue sueL! ,. PenLru sLruanla vlell sale, Dumnezeu l-a urulL cu harul snenlel. Blserlca OrLouox Ro-mn l-a recunoscuL in rnuurlle snllor in anul zcc6. mvnorotv mal mare pesLe preoll ulnLr-o anume zon geogra-c, t smnv in cazul ue Fa a grel, a sLrlca, penLru alLe inelesurl cauL in ulclonar!8ucrnc cel care inva o me-serle sau o ueprlnuere lucrnu sub inurumarea unul maesLru, aulc, clneva FoarLe prlcepuL l cu mulL experlen in acel uomenlu{zyc1:1onu: Este cel caie hotite, plnuiete i pltete iidicaiea unui lca biseiicescsauauneialtecldiiimaiimpoitante(spital,coal etc.). Matei Basaiab Voievod, ctitoiul mnstiiii Cldiuani, este cel caie a ctitoiit cele mai multe biseiici in aia Romaneasc, in piima jumtate a secolului al xvii-lea. O biseiic aie de obicei mari ctitori, cei caie o iidic sau o iefac din temelii i ali ctitoii, cei caie diuiesc obiecte, contiibuie la infiumuseaiea ei, ii las moteniie difeiite aveii sau o spiijin in cheltuielile de zi cu zi. Pentiu cietini este un luciu maie s fi ctitoi. In fecaie biseiic pieoii i ciedincioii se ioag pentiu sufetele ctitoiiloi aa: Pe ctitorii acestui sfnt lca i pe ali ctitori, miluitori i binefctori, s-i pomeneasc Domnul Dumnezeu ntru mpria Sa. De obicei, ctitoiii maii sunt pomenii cu numele, pentiucaoameniicnu-iuite,cattimpvadinuictitoiialoi. Imaginealoiestepictatinbiseiic,ininteiioi,deobiceide-a stangaide-adieaptauiideintiaie.Aceastiepiezentaiese numetetablouvotiv6 7 .Celmaiadesea,ctitoiiiininman machetabiseiicii,ofeiind-osfantuluidehiam.Gandete-tec demult nu existau fotogiafi, iai tabloul votiv eia singuiul mod de a tiansmite ctie uimai imaginea ctitoiului. wFamiIie de cuvintecLlLor, cLlLorle, a cLlLorl, cLlLorlcesc6erban CanLacuzlno, uoamna Marla l ul lor Gheorghe, cLl-Lorll mnsLlrll CoLrocenl, uln BucureLl.7laL-l pe MaLel Basarab l pe sola sa, Lllna Doamna in Labloul voLlv al schlLulul 1urbal.6tiai cLa Cluruanl a FunclonaL Llmp ue suLe ue anl o coal penLru plcLorl blserlceLl. De aceea, pe zluurlle chlllllor g-slm plcLaLe ulFerlLe FragmenLe ue lcoane, lucraLe ue ucenlcl8 . Alcl a invaL vreme ue z anl l plcLo-rul Nlcolae Grlgorescu. 7SFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {z8 :vc|:nMonumenLecv vs1v nnnmu: uNv: n:svn:c:Este sfantul sau sibtoaiea, pe caie ctitoiul a ales-o, pentiu a-i inchina constiucia sa. Este, dac viei, ziua de aniveisaie a acelei biseiici. Cel mai adesea, alegeiea hiamului se leag de impiejui-iile in caie a fost iidicat ctitoiia. La Cldiuani, se povestete cMateiBasaiabagsitloculmnstiiii,cupiilejulpiegtiiii unei lupte cu oastea lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Atunci a intalnit inti-o poian un schit de lemn cam stiicat i un clugi pusnic, piintele Paitenie. A piomis c dac va scpa cu bine din acea impiejuiaie va iidica aici o mnstiie. i iat, hiamul ales, sfantul ciuia Matei Basaiab ii inciedineaz biseiica sa, este un sfant militai, caie ii va f fost de ajutoi atunci. Sfantul de hiam este apitoiul i stpanul biseiicii, caie este, inti-un fel, casa lui. Icoana hiamului apaie intotdeauna deasupia uii de intiaie in biseiic i in paitea dieapt a iconostasului, in iandul cel mai de jos 8 8 9 . Adesea biseiica este sfnit chiai in ziua sfantului de hiam. Aa a fost i la Cldiuani, in ziua de :o octombiie :o,8, ziua sfantului Dumitiu. wlconosLasul blserlcll SFnLul Nlcolae, a schlLulul Balamucllocul lcoanel ue hramlcoan ue hram ue la schlLul BlLenl, snll Gheorghe l Nlcolaelcoana ue hram plsanle ancauramenL rozeLe clopllLe in plaLr lnLrarea in blserlca {798zObserv!lelul in care esLe noLaL uaLa esLe speclc vorblrll vechl romneLl. Msa esLe luna. Vleat esLe anul, num-raL in uou Felurl, ue la Facerea lumll l ue la HrlsLos.Schi Reallzeaz un uesen uup mouelul lul Rauu Zugravul.AlcLuleLe o banu uesenaL cu vlaa sFnLulul DumlLru.Imagineaz-i!LLl cLlLorul mare al unel blserlcl uln zllele noasLre. Compune o poslbll plsanle. Reallzeaz un uesen asemnLor sLampel ue la Cluruanl, in care s e reprezenLaL blserlca La l sFnLul el ue hram. Dese-neaz l Labloul voLlv al blserlcll Lale.8conosvts pereLe impouoblL cu lcoane, aezaLe inLr-un anume Fel, care uesparLe alLarul, ue resLul blserlcll. tnctontmrnv chenar ueco-raLlv, care inconjoar o u sau o FereasLrcv vs1v v:snN:nPisania este o scuit piezentaie a biseiicii. Se cioplete, de obicei, pe o lespede de piati, ca s fe cat mai duiabil. Se aeaz deasu-pia intiiii in biseiic, sub icoana de hiam. Face paite, cel mai adesea, din ancadiamentul uii 10. In pisanie sunt insciise: o laud ctie Dumnezeu i inciedinaiea biseiicii ctie sfantul de hiam, numele ctitoiului, impiejuiaiea ctitoiiiii, anul, luna i ziua sfniiii, numele conductoiului iii i al mai maielul Biseiicii din viemea iespectiv. Iat ce sciie in pisania Mnstiiii Pltieti, caie s-a afat mul-t vieme in judeul nostiu, in piezent in apiopieiea gianiei, in judeul Cliai, la doai :, km de mnstiiea Ceinica. Este tot o ctitoiie a lui Matei Basaiab.CubunvrerealulDumnezeurulcaL-auaceasLsFnLal uumnezelasc mnsLlre uln Lemelle, prealumlnaLul Domn lon MaLelu Basaraba volevou l Doamna lul Lllna, inLru lauua sFnLu-lul slvlL l mare mucenlc Mercurle, ca s e pomenlL inLru vecle ue veacu, la rpaosul sueLelor, inLru oulhna urepllor nesFrlL. lspravnlc au FosL pan Albu Clucerlu. Dup moarLea lul FosL-au LaLl lul pan MlLrea PlLarlu, lgumen vaslle, msa Aprllle vleaL ,: (:66)wPlsanla blserlcll mnsLlrll CluruanlSFnLul DumlLru. MnsLlrea Cluruanl {10OlrlLul esLe un meLeug FoarLe vechl l FoloslLor, care esLe inc pracLlcaL in juueul nosLru, in saLul Plscu. S uescoperlm impreun cLeva ulnLre Lalnele lul!cv vs1v :u1u::Lutul este un pmant mai special, o aigil. Este un mateiial folosit de la inceputuiile omeniiii pentiu alctuiiea feluiitoi obiecte folo-sitoaie: oale, stichini, cni, ulcioaie, faifuiii, dai i pentiu difeiite alte foime. Lutul, in foima sa pieluciat, este bun de modelat iai modelajul este cel mai simplu mod de a ciea sau iepioduce o foim. Cei caie lucieaz cel mai adesea cu lutul sunt olaiii i sculptoiii. ov uNov v:Nv :u1u:: Piima lui cas este de obicei pe maiginea apeloi, in lunci. Aa este i la Piscu. Ce iau tiece pe aici, o s-mi spui tu! De cele mai multe oii, satele de olaii se af in apiopieiea apeloi. Oamenii sap pe maluii i acolo unde gsesc pmantul cel bun de oale se foimeaz o caiiei, adic, o gioap de unde meteiii iau lut muli ani de-a iandul.Esteunlocpecaieeiilingiijesc,capeopielungiiea gospodiiei loi. o:nn: : o:Kn:1Nea Mitic este olai de cand eia copil. S-a nscut la Piscu, inti-o familie de meteii, aa cum eiau, de fapt, toate familiile din sat. Este vecinul meu i adesea imi povestete despie acest minunat 123mv1vuoun: v::o:Kn:1u:vnn1vn ::vc:nPISCUimeteug. Eu m-am nscut cu ochii in pmantul sta. Cand eu am deschis ochii, tata fcea la ioat. Aa mi-a spus odat Nea Miticiatunciaminelesceinseamnunmeteug,caiese motenete in familie, din tat in fu i cum poate ajunge o foim s fe veche de multe sute de ani. Oliitul se lucieaz in familie, fecaie avandu-i iostul su in lungul dium al lutului, de la caiiei pan la obiectul bun de folosit. Bibaii, desigui, sunt iesponsa-bili cu muncile mai giele: pieluciatul pmantului, luciul la ioat, aideiea in cuptoi. Femeile se ocup cu paitea mai delicat i mai migloas: uscatul oaleloi, infoiatul, ingiijiiea cuptoiului. cum sv vnvvnnK :u1u::Tot de la Nea Mitic am afat cum se piepai lutul. Ciezi c p-mantul adus de la malul apei este bun de modelat, aa, de-a diep-Imagineaz-i! LLl sculpLor l incercl s alcLuleLl o lucrare. Cu ce maLerlal esLe cel mal blne s lucrezl, pn cnu gn-uul Lu la Forme preclse? De ce?Observ! Nea MlLlc lne inLr-o mn pmnL bun ue oale lar in cealalL pmnL oblnulL. Pol observa ulFerena? ncearc s uescrll.o plnle marel urepLunghlularz rulourlue meLalz rol z cureleue caucluc: moLortul: Nu! E mult munc pan s incepi luciul. Pmantul se aduce in ogiada olaiului1 . Se cui de impuiiti2 . Apoi se ud bine i se acopei. Se las s tiag, imi zice Nea Mitic, adic, s-i ia apa de caie aie nevoie. Apoi st vieo : zile la dospit, ca o coc uiia de cozonac. Dup asta vine clcatul. Aa se cheam pio-cedeul piin caie lutul este piesat i fimantat, pan cand ajunge s fe bun de luciu. Pan nu demult, olaiii clcau lutul de-a dieptul, cu picioiul. Adic: il puneau pe un fund de lemn, piecum cel de tiat paine, dai cu mult mai maie. Aici aezau bulgiele de pmant, apoi il bteau cu clcaiul, intinzandu-l ca pe un aluat iotund3 . Dup aceea il intoiceau cu o palet de lemn i iai il clcau. A tieia oai intois, lutul se aduna bulgie i eia bun de meteiit. In zilele noastie olaiii calc lutul cu malaxoiul4 . Este o mai- niie caie funcioneaz cu cuient electiic. El se compune din: 4mv1vuoun: v::o:Kn:1u:vnn1vn :OlrlLul. ParLea t DumlLru ConsLanLln, zls Nea MlLlc, olar uln saLul Plscuz :vc|:nMeLeugurl vllOdat poinit, motoiul actioneaz ioile, caie invait iulouiile de metal. Nea Mitic pune buci de lut in palnie, ele tiec piin-tieiulouiiiacestealepieseazfoaitebine.Aigilaiesedintie iulouiile de metal ca o foaie. Apoi se mai tiece inc o dat piin malaxoi, se face bulgie i e bun de luciat.Dup clcat, bulgiii miioii se bag in beci, bine invelii, ca s nu se usuce. In zilele noastie e simplu, exist folie de plastic, cu caie acopeii pmantul i umezeala e opiit inuntiu. Mai demult lutul se invelea cu caipe i ptuii vechi i tiebuia udat din cand in cand, ca s nu-i piaid calitile, pentiu caie olaiul muncise deja destul de mult. cum ovv:Nv :u1u: cvnnm:cn:Din bulgiele maie se fac bulgiai potiivii pentiu fecaie obiect in paite5 . Din ei se lucieaz la ioat ce doieti: castion, oal de lapte, ghiveci, faifuiie, puculi, ulcioi 10. Se las la uscat cateva zile. Cand este inc jilav, se decoieaz cu vopsele speciale i cu incizii: foii, zigzag-uii, linii eipuite, diepte, ondulate, psii6 . Se aide inti-un cuptoi special cam :o-:, oie8 . Secietul focului, caie este semnul c vasele sunt bine aise, doai olaiul tie! Atunci cand nu este ais, vasul de lut nu poate ine apa9 . Dup aideie, un Observ diferena i unete imaginiIe cu descriere corectvas smlulL l vas nesmlulLvas ars l vas nearsCeramlc uLlllLar l ceramlc uecoraLlv : z 657 8 9vasnepictatdevinedingiipmantiu,oiange.Impiumutceva din culoaiea focului. Vasul ais o dat ine apa i poate f folosit la gtit. El este totui incpoios,peieiiluiseumezescincontactcuapa.Deobicei, Vorbe din btrniCopiii sunt argila, iar mama este olarul.E lut i lut.Pmntul pn nu-l calc Oale nu poate s fac (AnLon Pann)Gsll inelesul proverbelor ue mal sus l uescoperll l alLe zlcale, care se Folosesc ue meLeugurl, penLru a llusLra ulFerlLe cugeLrl. llusLral pe cele care v plac mal mulL. Roata oIaruIuigleaLa cu aporbncu sau caprulsc mareCum pot ine n via patrimoniuI!Colecloneaz oblecLe ue ceramlc vechl l nol. Le pol gsl prln gospourllle bunlcllor, in Lrgurlle ue vechlLurl l in cele cu prouuse LrneLl.Decoreaz perell camerel Lale cu FarFurll ue ceramlc.nva s lucrezl la roaLa olarulul.Cumpr oale ue luL, aLuncl cnu al ocazla l FoloseLe-le in gospourle. CL Llmp olarll il poL vln-ue marFa, el vor conLlnua s lucreze.10FrlchlaLrcolrazurlax OlrlLul. ParLea t q :vc|:nMeLeugurl vllCompunereCe crezl uespre vorbele bLrnulul meLer ue jucrll? Scrle o scurL compunere l impouobeLe-o cu uese-ne. laL o scrlsoare pe care Monlca, o FeLl ue clasa a ttt-a, a scrls-o penLru Nea MlLlc. Compune l Lu o scrlsoare cLre un meLer olar!olaiii fac i a doua aideie, pen-tiu aplicaiea smalului. Acesta este o substan, caie se aplic pe supiafaa vaseloi, apoi, la o tempeiatuidepeste:ooode giade,setiansfoiminti-un stiat foaite subiie de sticl. Va-connut esLe un Fel ue cllmar, cu ajuLorul crela olrlele uecoreaz vasele 11. Cornul poaLe FcuL chlar ulnLr-un corn ue anlmal sau poaLe ue ceramlc 12. n vrF se monLeaz o pan ue gsc. Cu cornul pol aLerne pe vase llnll sublrl l onuulaLe, aa cum uese-nezl cu sLlloul pe hrLle. PenLru alLe uecorall culoarea se apllc cu pen-sula, uar l cu alLe lnsLrumenLe.llgurlne lucraLe in anul zc:: la Plscusul smluit este mai iezistent, nu se mai umezete atunci cand ine lichidul i se poate cuia mai bine. cvnnm:cn ov v:scuIn noidul judeul nostiu exist un vechi centiu de oliit, unde s-a luciat i inc se mai lucieaz ceiamic utilitai, adic, vasele celemaidesfolositelamasilapiegtitulhianei:castioane, cni, ulcioaie, oale de boi, lptiese (adic vase pentiu pstiat laptele i fcut iauitul). Pentiu c aceast vesel eia piefeiat de cele mai multe dintie gospodine, olaiii o pioduceau in cantiti maii. Decoiul tiadiional eia unul destul de simplu, astfel oalele eiau impodobite mai iepede i puteau f vandute mai iefin. Puin difeiit este ceiamica decoiativ, cea cu desene mai mig-loase, destinat in special infiumuseiii incpeiiloi i piidvoaie-11 1213SchiReallzeaz schle uup oblecLele ue ceramlc pe care le inLlneLl. loi. Ea necesit un timp mai lung de luciu i se vinde mai scump. Iat cateva vase luciate la Piscu in piimvaia anului :o::7 .Un meteug foaite vechi, caie s-a pstiat la Piscu, este cel al fgu-iineloi cu fuiei de lut. Sunt difeiite animale, ieale sau de basm i feluiite peisonaje umane. Localnicii le mai numesc i biezi, adic, luciuii ciudate sau caiaghioase. Figuiinele de Piscu sunt maitoiii unoitimpuiistivechi,candpeacestemeleaguiioameniiinc nu eiau cietini. Eiau folosite in cadiul unoi iitualuii ieligioase. Obiecteasemntoaiepotfgsitedeaiheologiinmoiminte vechi de cateva mii de ani. In cele mai multe muzee de istoiie i aiheologie, gsim astfel de fguiine, in piimele vitiine, impieun cu alte obiecte de , mii de ani. In viemuiile noastie, fguiinele au devenit juciii, fcand deliciul copiiloi la balciuii. CelmaiienumitmeteidefguiineafostNiculaeMaiinzis Biezieiul. A muiit in anul :o:o, la vaista de o de ani. La sfaiitul vieii eia btian i oib, dai mainile lui puteau lucia lutul chiai i aa. A catigat difeiite piemii pentiu meteugul su i fguiinele lui se af in multe colecii de ceiamic ale muzeeloi din ai 14. UimaiiluiNeaNiculaemailucieazincocazionalastfelde obiecte 13 15.Gndete-te!Am gslL prln gruln un clob ue ceramlc. Nu esLe FoarLe vechl, aa cum gsesc arheologll, uar ml se pare Frumos. ncearc s spul cL mal mulLe uespre vasul uln care provlne. Deseneaz vasul inLreglL pornlnu ue la acesL FragmenL. AteIierMoueleaz cu luL, avnu ca mouel gurlnele ue Plscu.Oameni adevraincottr mtnn nnrzKrnutLra mnurle s l olar, c eral meserla. llecare era mnuru in Felul lul. l eraru, l crolLoru, Lol erau mnurl. Pn l clu-rarll erau mnurl, veneau in saL in PosL, spolau llngurlle ue er sau clurlle penLru SmbLa morllor. Mergeam la munLe Loamna cu crua ue oale l gu-rlne l ne inLorceam cu ue LoaLe, FrucLe, mere, prune, nucl, un u-lerlc era c ue nucl, o sLrachln ue nucl.1415OlrlLul. ParLea t :s1on:n svXN1u:u: N:co:nv wS-a nscut in secolul al iii-lea, inti-o familie de oameni ciedincioi, dinti-unoielnumitPataia i.Depiunci-auimitpiinii cusemneminunate,caiepievesteauviaaluiplindeascul-taieiiubiiedeDumnezeu1 .Inzileledepost,mieicuiiivi-neii,nusugealaptedecatdupiugciuneadelaapusulsoaie-lui.Copilulaciescutfiumosiplindeinelepciune.Afostdat lainvtuipelangununchide-alsu,caieeiaepiscop . Lavaistapotiivit,afostsfnitpieot,iaicandunchiulsua plecat din lumea aceasta, Nicolae a fost pus episcop in locul lui2 . Pentiucsimeacnuesteviednicdemaieacinstedaiide gieaua iesponsabilitate de a f episcop, Nicolae a piimit un semn minunat de la Dumnezeu, ca s piind cuiaj. In vis i s-au aitat Mantuitoiul i Maica Domnului, fecaie aducandu-i cate un dai, Iisus o evanghelie, iai Fecioaia un omofoi {. Aa s-a inciedinat Nicolae,cinti-adeviestevoialuiDumnezeucaelsdevin episcop3 .Inmajoiitateaicoaneloisfantului,apaiiepiezentai, in stanga i in dieapta capului su, Iisus i Maica Domnului, cu daiuiile loi8 .Dintie multele minuni i fapte bune, pe caie sfantul le-a svaiit, oamenii au inut minte mai ales pe cele din imaginile altuiate. O s-l povesLesc pe scurL lsLorla unula ulnLre cel mal lubll snl creLlnl. M vol ajuLa ue cLeva Fresce meulevale, care prezlnL cele mal lmporLanLe momenLe uln vlaa sa :. Lle se psLreaz in uou vechl blserlcl bucureLene, inchlnaLe sFnLulul.,.Sfantul Nicolae. : rnrscK Lehnlc ue apllcare a plcLurll pe pereLele ue zlu, Folo-slL cel mal FrecvenL in blserlclle noasLre in perloaua meuleval. Se plcLa pe un sLraL umeu ue Lenculal proaspL, aa incL plcLorul Lrebula s lucreze repe-ue l precls. lresco inseamn in llmba lLallan proaspL.i rtvtnt locallLaLea se a in prezenL in 1urcla, pe rmul M-rll MeulLerane. rrscor mal mare pesLe preoll ulnLr-o reglune, responsabll ue organlzare, bunul mers al blse-rlcll, snlrea preollor l alLele. { omoron vemnL blserlcesc in Forma unel earFe, pe care epl-scopll il poarL in jurul gLulul l pe umerl, in Llmp ce slujeLe. LsLe un slmbol al oamenllor, pe care eplscopul Lrebule s-l slujasc, ca l cum l-ar purLa cu slne.svXN1u: N:co:nvn:svn:cn vos1u:u: scn:1nK:1vN:. scn:1u: nn:nmuc::vc:n8LTENI8ALAMUCIy4Salvarea ue la moarLe a unor negusLorl, care Fuseser conuamnal pe neurepL. AceasL mlnune se repeL mal Lrzlu cu Lrel volevozl.5SFnLul urm luolll pgnl. De aLuncl esLe cunoscuL ca un aprLor al creulnel creLlne.6SFnLul ajuL o Famllle srac s mrlLe cele Lrel FeLe, uru- lnuu-le ecrela cLe o pung mare cu galbenl. De aLuncl sFn-Lul esLe cunoscuL ca auucLor ue uarurl.7SFnLul poLoleLe FurLuna cu rugclunlle lul l salveaz ue la inec l nauFraglu. De aLuncl sFn-Lul esLe paLronul marlnarllor l al celor care clLoresc pe ap. tiai cPn nu uemulL majorlLaLea oamenllor nu Llau s scrle l s clLeasc. De aceea, plcLurlle uln blserlc aveau rolul ue a povesLl, ca un Fel ue benzl uesenaLe, epl-soaue uln lsLorla sFnL l vlelle snllor, aa incL Lol cel care le veueau s se poaL gnul la semnlcala lor. De ajuLor erau l LexLele clLlLe in Llmpul slujbelor. svXN1u: N:co:nvn:svn:cn vos1u:u: scn:1nK:1vN:. scn:1u: nn:nmuc:2 1 356 7SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl 48 :vc|:nMonumenLeAacumvedei,sfantulNicolaeesteapitoiulmultoia:s-iaci, bogai, negustoii, cltoii, maiiaii, fete de miitat, voievozi, oameni nedieptii. Cu toii se pot inciede in ajutoiul su. Nu edecidemiiaiecmultebiseiiciiisuntinchinate.Injudeul nostiu, pe lang lcaele din feluiite localiti, avem mai multe monumenteistoiice,cldiiidepatiimoniu,cuhiamulSfantul Nicolae: la Ceinica, la Balamuci, la Blteni. ovsvNv ov nnn:1vc1Inc o dovad de ataament fa de sfantul Nicolae este faptul c, de-alungultimpului,mulioameniaupiimitlaboteznumele lui. Intie ei a fost i Nicolae (Ghika Budeti), un aihitect, caie s-a indigostit de fiumuseea cldiiiloi vechi iomaneti, biseiiceti i nebiseiiceti (laice) . El a alctuit o caite de cptai pentiu cei caie studiaz monumentele istoiice din paitea de sud a iii: Evoluia aihitectuiii in Muntenia i Oltenia, pan la sfaiitul seco-lului al xviii-lea. Sunt volume maii cu multe desciieii, fotogiafi, planuii, schie ale faadeloi i alte desene ,.Desenele luciate de aihiteci se obin in uima ieleveeloi8 . M-suitoiile tiebuie sa fe cat mai exacte, pentiu ca desenele s poat f folositoaie celoi caie studiaz istoiia monumenteloi sau inceaic s le iestauieze.Pentiu a putea iepiezenta o cldiie pe haitie, aihitecii desenea-z la scai. De exemplu, scaia : la :oo (:::oo), cea mai des folosit, inseamn iepiezentaiea obiectului de :oo de oii mai mic decat dimensiunea sa. Altfel spus, : metiu din lungimea cldiiii apaie pe haitie ca : centimetiu. Uite planuii i cateva schie de faade, de la dou biseiici mo-nument din judeul nostiu, caie au hiamul sfantului Nicolae. Aa apai ele in caitea lui Nicolae Ghika Budeti.910 11 18 19 n:svn:cn vos1u:u: scn:1 nK:1vN:Aa cum poate tii deja, multe dintie biseiicile vechi au legende, caie voibesc mai ales despie intemeieiea loi. Iat-o pe cea a schi-tuluiBlteni,aacumafostpovestitacumunsecol,deGhi Cobzaiul din Poenaii, caie avea pe atunci 8o de ani. El o auzise de la tatl su, tatl de la bunicul i tot aa Clc venlnu pesLe ara noasLr mullme mare ue LLarl, ca s Fac jaF in ar, Rauu-Negru vou, spre a le sLa pleulc in urumul cLre caplLala uomnlel, care pe vremurlle acelea era la munLe, il auun oasLea l le lel inLru inLmplnare mal uln vreme . Pn s las el inalnLea LLarllor, pgnll au prpulL LoL ce le-a lelL ww tvttmrnv aFeclune puLer-nlc l uurabll Fa ue clneva sau cevarttnut unel clulrl esLe un ue-sen care uescrle Felul in care sunL aezaLe zluurlle, scrlle, ulle l Fe-resLrele unel consLrucll., rttoK se numeLe ecare ulnLre prlle exLerloare verLlcale ale unel consLrucll, ale unul mo-numenL, sau parLea ulnspre sLrau sau parLea unue se gseLe lnLra-rea prlnclpal a clulrll.8nrtrvru proceueu ue msura-re a unel clulrl l ue uescrlere a el prln ulFerlLe Llpurl ue uesene Pe aLuncl caplLala rll era la CurLea ue Arge.:o trvK popor ue alL rellgle:: cotnc colln, ueluor, lumlnl, polan8Cuvinte cumai muIte neIesuri aFeclune planConsLrull propozlll cu ecare ulnLre sensurlle uescoperlLe.in cale: blserlcl, saLe, LoL a FosL FcuL una cu pmnLul, Fr Frlc ue Dumnezeu. Brball au FosL lual robl, pe Femel le-au neclnsLlL, coplll au FosL omorl Fr plc ue mll lar vlLele au FosL Lrlmlse cuclrezlleinaralor.Rauu-Negru,LoLmergnuimpoLrlv-le, inLr-o vreme a ajuns cu oLlrea pe alcl, pe la BlLenl. Cum prln parLea loculul erau numal lacurl l grle marl l puurl bLrne uesuLeueanl,s-arLclL.NecjlLcumera,s-aculcaL.PesLe noapLe, Dumnezeu l se arL in vls l-l zlse: Rauule vou, ue ce al plecaL impoLrlva llFLel sLrelne Fr a Le ruga lul Dumnezeu? :oAveam ue gnu s Le pleru, aLL pe Llne cL l pe oLlle Lale prln colnlceleasLeaneumblaLe,uarulnmllcLrepopor,caren-a LrecuL la necreuln, Le lerL l pe Llne. ::Dumnezeu il inciedineaz apoi pe voievod, tot in vis, c ii va biiui pe ttaii i ii poiuncete ca dup teiminaiea luptei s iidice in acel loc o mnstiie. Radu-Vod a poinit la lupt i dup tiei zile i tiei nopi, spune povestitoiul, nu a mai imas nici un ttai viu. Din oastea lui Vod ins, nu pieii nici unul. Mai mult de o lun au pieidut otenii lui Vod cu ingiopaiea ttaiiloi. Se temeau s-ilaseneingiopaiccis-aifpututispandimoliminai. La intoaiceie, Negiu-Vod se gibi s gseasc locul unde a avut visul i s implineasc poiunca Domnului. Otenii i iobii scpai de sub mana pginiloi au fcut cimida. Boieiii ce-l insoeau pe Vod i se piicepeau la planuii au cioit o mnstiie stianic, cu ziduii gioase ,,de se plimba Vod cu caleaca pe ele. Apoi s-a inchinatdomnullabiseiicapecaieoinlaseiapoinitctie tiebuiile iii. A lsat lcaul in giija unoi clugii btiani, foti ostai ai lui.11 losLul schlL BlLenl, are un plan LrllobaL, aulc cu Lrel abslue. PuLem observa cele spall ale blserlcll:alLarnaos pronaosprluvor9O Faau laLeral 10 laaua prlnclpal12 Blserlca uln BlLenl uup resLaurare101112SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl 9abslueqo :vc|:nMonumenLescn:1u: nn:nmuc:Dintimpuiivechiafostaiciovatidesihatiii,caieaveauo biseiicu de lemn, iidicat in cinstea sfantului Nicolae. In piima paite a secolului al xvii-lea, Papa Gieceanu i doamna lui Elina 14, stibunici ai lui Constantin Biancoveanu, iidic biseiica de zid. Iat ce povestete Paul de Alep, caie a poposit in :o,, in aceste locuii:ne-am oprlL seara, cnu am ajuns la o mnsLlre cu hramul SFnLul Nlcolae [|. LsLe aezaL pe malul unul ru l al creue c ar chlar rul Alep, aLL ue arglnLll l ue uulcl sunL apele l aLL ue uese sunL rnuurlle ue slcll care cresc pe malurlle sale. Alcl am uormlL pesLe noapLe. :iDe-a lungul timpului, schitul a sufeiit multe pustiiii i a fost nu o dat pisit. Totui, fiumuseea lui a dinuit i iestauiiile din ultimele decenii i-au putut ieda stiluciiea de alt dat.wtiai c1raulla a consemnaL uou varlan- Le ue a expllca numele acesLul loc, care nu are nlcl o legLur cu ce inelegem asLzl prln cuvnLul balamuc, aulc, splLal ue nebu-nl. Unll spun c Balamucl, vlne ue la valea Mull. jupnla Mua a FosL bunlca prlmulul cLlLor. La a plerlL in acesLe locurl, inecaL in apele lalomlel. Alll creu c uenumlrea vlne ue la nlLe clu-grl sLabllll in vechlme pe lng schlL, care erau nebunl penLru HrlsLos. AcesLa esLe un Fel ue a Lrl creulna, pe care unll oamenl il incearc. Ll se preFac a nebunl penLru ca oamenll s il la in rs. BaLjocura ue care au parLe il ajuL s uevln smerll l il FereLe ue marele pcaL al mnurlel.:i ttrr ru uln noruul Slrlel 13 15 AncauramenLul FeresLrel clopllL in plaLr16 Decorale clopllL in plaLr pe lespeuea ue mormnL a Papel Greceanu, aaL in pronaosul blserlcll15 16 1413qi17 19 laaua prlnclpal a mns-Llrll Balamucl 18 Planul mnsLlrll BalamuclalLarnaospronaosprluvorCompunere Scrle o compunere uespre sFnLul Nlcolae, ajuLnuu-Le l ue lmaglnl. nFrumuseeaz cu uesene lucrarea La. SchiReallzeaz schle uup lmaglnlle monumenLelor prezenLaLe. Deseneaz un plan al camerel sau al clasel Lale. loloseLe scara :::cc, consluernu ca unlLaLe ue msur pasul Lu (: pas = : cm). ReprezlnL l oblecLele ue moblller.20 Preua Brncoveanu, sola sa Puna l ul lor Ruucanu, sub proLecla sFnLulul Nlcolae, inLr-un manuscrls ue la mljlocul secolulul al xvtt-lea. Preua l Puna sunL bunlcll ulnspre LaL al volevouulul ConsLanLln Brn-coveanu1820 19SFnLul Nlcolae. Blserlca FosLulul schlL BlLenl. SchlLul Balamucl 17cnKc:uNu:yLsLe una ulnLre cele mal Frumoase srbLorl creLlne. LsLe un praznlc ue bucurle penLru Lol. LsLe zlua in care ne amlnLlm c Dumnezeu a coborL prlnLre oamenl, nscnuu-se uln lecloar. A FosL prunc, aa cum am FosL Lol. Ce poaLe mal blnu, mal uulce l mal nevlnovaL uecL un prunc? AcesL Prunc a venlL penLru mnLulrea oamenllor, penLru impcarea lor cu Dumnezeu. tiai cCel Lrel cral se numesc: Gaspar, BalLhasar l Melchlor. tiai cAnul blserlcesc incepe la : sep-Lembrle, ue aceea, prlma srb-Loare ue pe lconosLase esLe ue oblcel NaLerea Malcll Domnulul (8 sepLembrle).1LsLe un FragmenL uln plcLura blserlcll MnsLlrll vcreLl, care a FosL una ulnLre cele mal Frumoa-se blserlcl orLouoxe rlulcaLe vreo-uaL. Dln pcaLe, a FosL uemolaL in perloaua comunlsL, uln orulnul lul Nlcolae Ceauescu, care nu lubea ueloc blserlclle. Clva oa-menl lnlmol au reulL s salveze l s resLaureze unele prl uln plcLura blserlcll1:vc:nqSchi Reallzal o schl uup lcoana Crclunulul. :conNn cnKc:uNu:u:Piivetecuatenieimagineadealtuii!1 EsteicoanaCiciu-nului. In juiul ieslei din Bethlehem, caie paic ii imbiiaz pe piuncul Iisus i pe Maica Sa, gseti toate peisonajele despie caietiidincolinde.Inpaiteastangceitreicraiclaie,cu mana iidicat spie steaua de la rsrit. Puin mai jos, ii gsim ingenuncheai, aducand daiuii piuncului: aui, smiin i tmaie. In paitea dieapt, trei pstori sunt intiinai de ingeii de nateiea minunat. In colul din dieapta, dou femei imbiaz piuncul nou nscut. In paitea de jos a imaginii il gsim pe bunul btian Iosif,plindemiiaie:Oaiecineofacestpiunc,nscutdin Fecioai, ciuia i se inchin i ceiul i pmantul:In biseiici, icoana Ciciunului apaie de obicei pictat in absida stang, deasupia stianei :2. De asemenea, o gsim pe iconostas, in paitea stang, in iiul maiiloi piaznice3 . gtiai cPe orlce lconosLas exlsL un lr ue lcoane, care prezlnL Praznlce uomneLl l marlle srbLorl ale Malcll Domnulul. LsLe prlmul bru ue lcoane care Lraverseaz caLapeLeasma ue la sLnga la ureapLa. lcoanele sunL aezaLe ue oblcel in aceeal orulne in care sunL srbLorlLe in calenua-rul blserlcesc sau in orulnea in care ele se uesFoar in Blblle.abslua sLnglconosLasul schlLulul BalamuclObserv!Mergl la blserlca uln aproplerea casel Lale sau in alL blserlc l incearc s ueslueLl orulnea lcoanelor prznlcare pe lconosLas.:svntnK locul unue sLau cnLrell in blserlc, ue oblcel in absluele laLerale. Se numesc sLrane l scaunele aezaLe ue-a lungul perellor blserlcll.AteIierConsLrull o sLea ue collnu l neapraL, blell, mergel cu ea la uraL!Blserlca SLavropoleosabslua ureapLabslua alLarulul23Crclunul ,qq :vc|:nSrbLorlcum sv co::Non IN nnn nomXNvnscKcu vn1nu svco:v IN unmKIat ce povestete Paul de Alep despie seaia de Ajun:S se Lle c, in aceasL ar, esLe oblceul ca in ajunul srbLoa-rel Crclunulul preoll uln orae l sLrlnll, apol coplll, colarll cL l uasclll, auunal in ceLe, ceLe, s poarLe lcoana l s cuLrelere prln ora in LoL Llmpul nopll, Lrecnu pe la casele uregLorllor l Fcnuu-le urrl ue srbLoare i. Ll au zls mal inLl un pollhronlu penLru uomn, apol un al uollea penLru uomnul nosLru paLrlarh l au FcuL urrl penLru el . Dup aceea, se uuc s-l FellclLe, mer-gnu mal inLl la mlLropollL, apol la uomn (voievod), aceasLa o Fac penLru a prlml rsplaL. Ll au venlL l la uomnul nosLru paLrlarh inLlmpulnoplllaucnLaLFecioaraastzilalLecnLeceue Crclun . Ll sruLa lcoanele l le uuea uarurl. Ll plecau, uar veneau alll l aceasLa a lnuL ue seara pn ulmlneaa. LuLarll, cel care cnLau uln Lobe, ulere, Lrmble, au FcuL LoL aa, el au cuLreleraL in ceLe LoaL noapLea uln ajunul Crclunulul l in noapLea urmLoare, cu Fclll, mergnu la casele bolerllor, la casa mlLropollLulul l, ue asemenea, la paLrlarh. Aa se petiecea in vechime colindul. Apoi eia slujba solemn de Ciciun. Se intia la biseiic dimineaa devieme i se ieea dup pianz. In ajunul sfantului Ignatie se tiau poicii {. ipetele loi isunau pielung, pan la cei.s1vnunSteaua este un colind, un obicei dai i un obiect luciat de colin-dtoii. Steaua povestete i inchipuiete astiul, caie a luminat la Nateiea Mantuitoiului, conducand cei tiei ciai i pstoiii spie ieslea din Bethlehem.Cu steaua meig, in dimineaa piimei zile de Ciciun, bieii mai miioii, de la 8 ani in sus. In unele sate se meige cu steaua i inseaiadeajun.Fiecaiegiupdecolindtoiiiiconfecioneaz piopiiasteaideaceeastelelesuntfoaitediveise,fecaiedup fantezia i piicepeiea colindtoiiloi. Ele au in comun:Forma cu 6 sau 8 colurl, ue oblcel uln lemnlcoanaCrclunulullincolcoan,careLrebulessLeain cenLrul sLelel, pe o Fa l pe alLa sunL uecoraLe cL mal scllplLor, sLelele poL impouoblLe cu beLeal,sLanlol,vopsea,crengueuebrau,alLeaccesorlluln pomul ue Crclun. ggionrcKvon persoan ue la curLea uomneasc, care parLlclp la sFaLul uomnesc sau lucreaz in aumlnlsLrale, jusLlle, armaL. rotnnonu cnLec blserl-cesc ue FellclLare, in llmba greac mull anl{srnvut cntvr sFnL marLlr srbLorlL in zlua ue zc uecembrlesttvostovrsc clnsLesc, cnL, luu, mresc, vnortnut esLe o cnLare bl-serlceasc scurL, ue lauu, in clnsLea unul sFnL sau unel sr-bLorl.CollnuLorl in BucureLl in urm cu :6c ue anl rrcotnt tsvKz pe Cel mal presus ue ln naLe, l pmnLul peLera Celul neaproplaL auuce, ngerll cu psLorll slavoslovescl magll cu sLeaua clLoresc, C penLru nol s-a nscuL Prunc Lnr, Dumnezeu Cel mal-nalnLe ue vecl. (1roparul , Crclunulul). ,qco::No o:N ::vovSub aiipa ceiului,La umbiia miului Este un scunel de piun.Dai in scaun cine ade:ade Bunul Dumnezeu,ade Btianul Ciciun;Dup Btianul Ciciunade Sfantul Sfant tefan;Dup Sfantul Sfant tefanade Sfantul Sfant Vasile;Dup Sfantul Sfant Vasileade Sfantul Sfant Ioan;Dup Sfantul Sfant Ioan,ade Sfantul Sfant Ilie;Dup Sfantul Sfant Ilieade toi sfnii la iand.gSchi Reallzeaz o schl lnsplraL ue collnuul ue mal sus.Copll cu sLeaua, saLul Plscu, zccCompunere: ClLeLe cu aLenle collnuul ue mal sus l uescrle in cLeva rnuurl lmaglnea creaL in versurl ue poeLul popular. De ce crezl c snll apar in aceasL orul-ne? nFrumuseeaz compunerea cu uesenele Lale. Pol lmaglna o meloule penLru versurlle ue mal sus? l aceasL incercare cu colegll Ll l veuel cLe varlanLe ue collnu oblnel. Crclunul ,on:cv:un:Momentultieceiiidintieaniafostsibtoiitdinvechimecu mese festive i obiceiuii vesele. Familiile se stiangeau impieun, petieceau i piimeau uiiile. Ca i de Ciciun, bucuiia uiatului uima datini neschimbate. La uiat se poinete cu noaptea in cap. Intai este soicova. Giupuiile de copii, mai ales fetie, meig din cas in cas, cu bucheelele coloiate, uiand cu cantecul cunoscut1 .Dup ei vine Pluguoiul sau Plugul mic, manat de biei cam de vaista ta i puin mai maii. Pluguoiul este constiuit din lemn idecoiatstilucitoi,asemntoicusteauadeCiciun.Exist difeiite vaiiante de veisuii. Spie pianz vine Plugul maie, cu cal impodobit, tiompete, tobe, mult zaiv. Uitoiii sunt fcii satu-lui. Cel mai piiceput dintie ei conduce uiatul, stiigand veisuiile tiadiionale. Ceilali il acompaniaz cu chiote la momentele po-tiivite. La sfaiit se aiunc cu boabe de giau asupia gazdeloi, ca o uiaie de belug. Un obicei caie a supiavieuit, dai este cu mult mai siac ca in vechime, este Capia. Apaiiia coloiat, zgomotoas i pus pe otii, uima o intieag scenet, cu mai multe peisonaje. Astzi, cantecul nu mai depete cateva veisuii2gCum a uaL Dumnezeu an,Holue mnure lul 1ralan,AsFel s uea l la volCa s-avem parLe l nol. (lragmenL uln Pluguor)Sorcove ue la Plscu, zc::. Se conFecloneaz in ecare an uln crengue ue brau, bucsus, orl ue hrLle creponaL l uecorall scllplLoare8nNu: Nou:vc:n1qypluguorul (fragment)Aho, aho, copii i fraiStai puin i nu mnai,Lng boi v-alturaii cuvntul mi-ascultai:S-a sculat mai anBdica Traiani-a nclecatPe-un cal nvat,Cu numele de Graur,Cu steaua de aur,Cu fru de mtas,Ct via de groas.i n scri s-a ridicat,Ca s-aleag-un loc curatDe arat i semnat.i-n curnd s-a apucat,Cmpul neted de arat,n lungii-n curmeziS-a apucat ntr-o joi,C-un plug cu doisprezece boi:Boi bourein coada cu dalbei,n frunte intei.Mnai fcai: hi, hi!Ziua toat a lucrat,Brazda neagr a rsturnati prin brazde-a semnatGru mrunt i gru de var,S dea Domnul s rsar.i cnd lucrul a sfritIat, mare, s-a strnit,Un vnt mare pe pmnti ploi multe dup vnt,Pmntul de-a rcoriti smna a-ncolitLa lun, la sptmni umplu cu aur mna.i se duse ca s vadDe i-a dat Dumnezeu road i de-i grul rsriti de-i spicul aurit.Mnai fci: hi, hi![]Cum a dat Dumnezeu an,Holde mndre lui Traian,Asfel s dea i la voiCa s-avem parte i noi.S v fe casa, cas;S-v fe masa, mas;Tot cu mesele ntinsei fcliile aprinse.i la anul s trii,S v gsim nforii,Ca merii,Ca perii,n mijlocul verii,Ca toamna cea bogatDe toatendestulat.Aho, aho!Anul Nou28q8 :vc|:nSrbLorlnKvnv ov nNu: NouLa petieceiile boieieti i domneti exista un obicei, povestit de AntonMaiiadelChiaio :,diplomatulitalian,deacum,oode ani. Ca ueserL se serveLe plclnL, in care sunL bgal banl l bl-leLe cu conlnuL amuzanL. llecare boler e uaLor s clLeasc cu glas Lare conlnuLul Foll sale uln plclnL, se nlmeresc cuvlnLe ca: bele, ingmFare, Frnlcle, rvnlLor ue uomnle, la care uomnl-Lorul auuga cLe un cuvnL ue uuh, care sLrnea enLuzlasmul comesenllor.In iaina anului tiecut am inceicat i eu cu copiii i cativa pii-eteni un ateliei de ivae i v pot spune c i la noi a fost foaite amuzant. Mai intai am fcut o colecie de pioveibe, gandindu-ne la voibe de duh, potiivite pentiu fecaie dintie noi. Apoi ne-am puscutoiipesciisidesenat.Fiecaiepioveibafostnotati ilustiatpecateobucicdehaitie.Amfolosithaitiedecopt, pentiu ca sciisul s nu se teaig, la atingeiea de coca umed5 . Am fimantat o coc, pe caie am impiit-o in buci mai mici. Am intins cu sucitoiul fecaie bucat, am pus ivaul inuntiu i am impachetat aluatul3 . Le-am copt la cuptoi i le-am desfcut impieun, ateptand noul an4. Cel mai simpatic a fost c ivaele s-au potiivit de minune destinataiiloi loi. Inceicai i voi! g458: tnvon mtnt ort cntno a FosL un ulplomaL lLallan, care a LrlL o vreme in rlle Romne la incepuLul secolulul al xvttt-lea. A FosL secreLarul lul ConsLanLln Brncoveanu. 3qSchillusLreaz cLeva ulnLre proverbele ue mal sus.Reallzeaz o schl uespre obleclurlle ue Anul Nou. CompunerePovesLeLe in scrls uespre oblcelurlle ue Anul Nou l impouobeLe lucrarea cu uesenele Lale. Proverbe pentrurvaectNr Nu sr trNrvr,+r, tun ,t N rtt+n/ o/sr,+rctNr rr s/ntct t,u+/, rr outNrzru trnutu+/cr r6t rtcr stNoun, Nu t,+rr+t or tt ttttcr rtcr uN NrnuN, sr cntNutr s/ orsrtc/ N6u/ or,+rrt:uN rntr+rN nuN Nu sr o/sr,+r tt ctr/+ or onutN6n6cu-t our/ cut ,t-t rtcr 6tutnor ct6n or 6tt/ srtn+/cr tr Nu-t rttcr, tt+utt Nu-t rtcr6tut c+ +n/tr,+r Nvt/r6tut our/ n6tor sr cuN6t,+r, ttn 6tut our/ rtr+rNrtrr+ut +tcr ,t rtcrv6nnt tut+/, s/n/ctt 6tututctNr ttrtno/ our/ o6t trrunt, Nu rntNor NtctuNutntnutr,+t tNtt cNo +tct6ntcr Nt, ,t tnr Nt,utNu t/st rr ttNr cr r6t rtcr tzt:vtNt nrcuN6scu+/ r rr ,ut/+t+r trn+t+/tuNct rs+r nn/tn/ or tunrntr+rNut tt Nrv6tr sr cuN6t,+rntn/ rnut6ts/ ,t c6rtt cuttN+r Nu rxts+/v6nnt outcr tut+ toucrctNr Nu ntsc/, Nu c,+to/ctNr ,+tr ctn+r tnr rt+nu 6cnt6 v6nn/ nuN/ s+tNor r6cut ttt nrrror orc+ trtr6tt+rrt rs+r cnrtt or tun, ctnr orscntor +6t+r u,ttrNrtrrctuNrt vtNr 6ot+/ cu vns+tttn+/ rr +6t, Nuttt rr +tNr NuAnul Nou 8Piivete icoana i vei inelege sibtoaiea!1Mrela, solemnlLaLea l bucurla publlc, pe care le-am vzuL manlFesLnuu-se ue BoboLeaz la romnl, nu le-am vzuL l auzlL nlclerl, nlcl chlar la regll creLlnlrtut or ttrr nono1vnzKp:vc:n1BoLezul Domnulul, Fresc uln blserlca FosLel MnsLlrl vcreLlSFnLul Duh in chlp ue porumbel SFnLul loan BoLezLorul llsus HrlsLos ingerl oamenl care venlser s e boLezal ue sFnLul loan rul loruan i:n cun1vn oomNvnscKIn anul :o,, Paul de Alep povestete:Dup slujb am lelL uln blserlc, penLru ca uomnul nosLru paLrlarh s cuFunue, ue asemenea, crucea in ru. SLeagurlle l prapurlle, ale cror prjlnl aveau cLe o cruce in vrF, erau rnuu-lLe uou cLe uou, erau purLaLe in FrunLea alalulul, apol veneau lumnrlle, apol preoll uol cLe uol l in spaLele lor uomnul nos-Lru paLrlarh cu mlLropollll, au mers asLFel pn la ru :. Cnu uomnul nosLru paLrlarh a ajuns la malul rulul, avnu crucea in mn, apa mal era inc ingheaL, ccl in zlua aceea Fusese un ger ue crpau pleLrele3 . [| S-a sparL aLuncl gheaa penLru ca paLrl-arhul s poaL cuFunua crucea in ap ue Lrel orl, pe cnu se cnLa: n loruan i. n cllpa aceasLa LoL poporul l-a umpluL vasele cu apulnru.PreollauboLezaLmullcopllinru,elsprgeau puln gheaa, care se Fcea apol la loc. Ne inuuloau suFerlnele acesLor mlcul, care plngeau uln prlclna apel ingheaLe. Ochll noLrl erau ca l orbll, penLru c eram cu capeLele uescoperlLe, am rmas zlle inLregl cu uurerl l asurzll. Diaconul siiian ne povestete i despie un obicei de Boboteaz, caie a imas pan in zilele noastie: binecuvantaiea cailoi. Aceasta sepetiecedupslujbadesfniieaapeloi.Chiaidactiimin epoca mainii i impoitana calului pentiu om a sczut mult, in sate,acoloundeuniiincmaiaucaiiciue,aceasttiadiie continu2 .vo:c:onIn judeul nostiu, caie eia odinioai stpanit de btianul codiu alVlsiei,caluleialamaiepie,maialesceiaunpiietende neinlocuit al haiducului. Aceast piietenie ne-a imas in amin-tiie piin baladele populaie. Iat un episod din balada lui Coibea. Caspoatscpadininchisoaieaundezceademultvieme, haiduculoioagpemamasasilgseascpeRou,calulsu nzdivan, ascuns in inima pmantului4 . Altuii de el, Coibea eia de neinvins. S vezi cum s-a intamplat: Dar malc-sa c-auzea napol se-nnapolal prln ora c-ml uueaOamenl cu zlua luaPrecum Corbea o-nva, -unue-acas ml-l uuceal grajuu le arLa, ggi TroparuI 8obotezein loruan boLeznuu-Le 1u, Doamne, inchlnarea 1relmll s-a arLaL, c glasul PrlnLelul a mrLurlslL le, llu lublL pe 1lne numlnuu-1e, l Duhul in chlp ue porumb a aueverlL inLrlrea cuvnLulul. Cel ce 1e-al arLaL, HrlsLoase Dumnezeule, l lumea al lumlnaL,slav le!: SLeagurl blserlceLl purLaLe la proceslunl sau la alLe solemnlLl rellgloase uar l sLeagurl osLeLl uln rlle romne, prlnse ue oblcel in vrFul lncllor.BoboLeaz l amlnLeLl ueslgur ca Paul ue Alep l LaLl su, PaLrlarhul Maca-rle veneau uln Slrla, unue nu s-a pomenlL nlclouaL ger, lar gerul BoboLezel poaLe npraznlc.z :vc|:nSrbLorlncepea, nelc, ue-a spal pesLe un lacL c ua,Lcelul cL vlelul cu chela cL purcelu, LacLu cL banlaCu chela ue clncl ocaCnu ua ml-o ueschluea, Rou lumln veuea, ncepea u-a rnchezaMal mare l-era groazarpl in gurl c lnLra.Baba la cal s uuceal pe coam-l sruLaUnue aFar c ml-l ua l-ncepea u-l esla, l-l aeza Fru pe capCu Fru vezl ue bumbacD-l venea blne la cap.La ue Fru c ml-l lual prln ora s uucea, Bolerll cnu ml-o veuea, PesLe bab s sLrngeal uln gurl-nLreba Bab slab l ue Lreab, Cu cuvnLu ue lsprav, Nu l-e Rou ue vnzareS-l um galbenl l parale?lar ue l-o ue schlmbare, 4ClolLar ue a, uln saLul Clu-raru, comuna BrneLl, sFrlLul secolulul al xtx-lea. OblecL uln Colecla tNn. ClolLarul esLe o pLur ue oblcel inoraL sau impouoblL cu ulFerlLe cusLurl, care se pune pe splnarea calulul, sub a.Cu crucea, Llnglrea cu aghlasma mare l bucheLul ue busuloc, preoLul merge uln cas in cas l boLeaz, aulc, sLropeLe penLru snlrea loculnelor l a creulnclollor23PenLru unu s-l um uol, S-l um babo, pn-n Lrel,lacem un schlmb amnuol?Dar baba le zlcea: Bolerllor uumneavoasLr, Nu ml-e Rou ue vnzarel nu ml-e nlcl penLruschlmbare,Rou ml-e ue urulal, Cln l-o ua pe Corbe-aFar, S-l scape u la-nchlsoare!Iat i intalniiea haiducului cu calul su: Corbea blne s-mbrcal ue cal s-aproplal pe coam-l sruLa.Calu-n genunche c ua, Pn Corbea-ncllcal pe cal c-ncllca, Srea lcl, srea colea, Numal spume ml-l Fcea, Spuma cu palma-o lua, l-n pmnL c ml-o LrnLea, SLan ue plaLr-o Fcea4SchiaReallzeaz o schl uup lcoana BoboLezel.Reallzeaz o banu uesenaL lnsplraL uln FragmenLele ue balau ue mal sus.CompunereCreaz o povesLe al crel erol s e un haluuc l calul su.BoboLeaz A8 Srbtoare, n mijIocuI iernii, cnd ne amintim de 8otezuI DomnuIui.Poezle popular, care povesLeLe ulFerlLe inLmplrl ue legenu lsLorlc. L-a boLezaL pe llsus. SFnLul BoLezLorul.PlanL Frumos mlroslLoare, FoloslL in ceremonlaue BoboLeaz, penLru sLroplLul cu ap snlL.Rul in care a FosL boLezaL llsus HrlsLos.CnLare blserlceasc ue lauu, scurL, in clnsLeaunul sFnL sau a unel srbLorl.OblecL blserlcesc, pe care preoLul il cuFunu inape, la snlrea ue BoboLeaz.Anlmal uomesLlc, care esLe blnecuvnLaL, prlnsLroplre cu ap snlL, in zlua ue BoboLeaz.De BoboLeaz ne amlnLlm ueDomnulul.Se sneLe ue BoboLeaz.:.z....6.,.8..RebusxzA 8 q y8 6ovonov mn1v: cnN1ncuz:NoVoi poini povestiiea mea de la gandul lui G. M. Cantacuzino des-pie cas. Casa este simbolul vieii caie se petiece in inteiioiul ei. Aa eiau casele iidicate in familie, gandite chiai de cei caie aveau s le locuiasc sau pioiectate pentiu ei de ctie aihiteci.wO cas nu era, penLru el, un lucru oblnulL l cu aLL mal puln un oblecL uLlllLar, in care uoar s loculeLl. : Lra, mal ales, slmbolul vlell care se uesFura in lnLerlorul el.,rnntN ctN+tcuztN6 despre tatl su,arhitectul G. M. CantacuzinoOameni adevraic. m. ctnvtcuzno (:8:6c) A FosL arhlLecL uar l plcLor, scrl-lLor l proFesor. A cuLaL FoarLe mulL s invee uln Lraulle: aLL uln arLa l arhlLecLura marllor mo-numenLe ale lumll cL l uln arhl-LecLura Lraullonal romneasc orl uln arLa meLeugarllor. Pe lng clulrlle prolecLaLe ue el, a lucraL la resLaurarea mulLor mo-numenLe lsLorlce. LsLe un urma inueprLaL al posLelnlculul ConsLanLln CanLacuzlno, ue care il povesLesc la paglna , in lecla :8.Casa losoFulul Nae lonescu, rlulcaL uup planurlle lul G. M. CanLacuzlno. n prezenL, seulul unul lnsLlLuL ue pomlculLu-r la Bneasa1o1:vun: ov :ocu:nv. cnsn 1uno:|:on:Kvn:n1u: : coNncu::vc:n8UFTEAAFUMAICCIULAICIOROGRLAMOGOOAIAMICUNETIMARIPOPETILEORDENI: uvtvtn ceva gnulL penLru a in prlmul rnu uLll, bun ue FoloslLi trv llpeala esLe un amesLec ue pmnL mal nlslpos, cu ap l blegar ue cal. AcesL amesLec se inLlnuea pe perell l pe pouelele caselor l Forma o crusL proLec-Loare. vttrt ctsr lemn gros, care se aeaz la Lemella unel consLrucll, penLru a o sprljlnl{ cnnrc crmlu, FcuL ulnLr-un amesLec ue luL, pale l bllgar, uscaL la soare mt nume penLru ulFerlLe unelLe sau prl ue unelLe in For-m ue clocan ue lemn, care ser-vesc la bLuL, inuesaL, nlvelaLvrncuttK sLraL care se aLerne pe zluurl, penLru a le pro-Leja l penLru a oblne supraFee neLeue l plcuLe, tnnonrtr vr moLlv ue-coraLlv, inLlnlL auesea in arLa popular, care amlnLeLe ue po-mul vlell uln grulna ralulul8PrlnLele Nlcanor ue la SlllLea Snagovulul ml-a expllcaL cL ue bune sunL acoperlurlle uln svur, ce rcoare ln in arla ve-rll. Dac ml-ar ua clneva Labl nou s-o pun pe cas, Lll ce a Face? A vlnue-o l cu banll lual a pune uln nou sLuF!. Mal mulLe uespre prlnLele Nlcanor la pagl-na :cc. cnsn KnKNvnscKCasele cele mai comune, in caie au tiit sute i sute de ani vechii locuitoii ai Ilfovului, sunt casele ineti1 2 . Demult, eiau f-cute simplu, pe un schelet de fuici de lemn, cu peieii din nuiele impletite, lipite cu pmant i. Mai taiziu, a fost folosit sistemul in paiant, cu un schelet de lemniie puteinic, cu stalpi infpi in talpa casei . Peieii eiau tot din nuiele impletite sau din cimid. Se foloseau i chiipicii i pmantul btut cu maiul { . Casele aveau un piidvoi deschis, spiijinit pe stalpi de lemn3 . Eia un loc umbiit, unde vaia se putea chiai doimi, in icoaiea nopii. Stalpii piidvoiuluieiaulegaicutbliidelemn,fiumostiafoiate4 5 . Peieiieiauviuiicelpuindedouoiipean,inaintedeCi-ciun i de Pate. Eiau decoiai cu difeiite modele din tencuial, luciatecucuitulsauiealizatecuabloane:iozeteinfoimde soaie, glasti cu foii, aiboiele vieii ,. Cel mai simplu model eia insciieiea anului, in caie fusese iidicat casa6 . Decoiuiile faadeloi eiau uneoii pictate.Podelele eiau lipite cu pmant i acopeiite cu iogojini de paie sau cu pieuii coloiate. Tocuiile feiestieloi i ale uiloi eiau vop-siteinculoiivii,deobiceidifeiitenuanedealbastiusauiou. Acopeiiul eia fcut din stuf i tiestie 8 . In inteiioi, incpeiile w1Cas uln SlllLea Snagovulul, inc loculL2Cas uln Llpla, in prezenL neloculL12 31o 1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conacul6 :vc|:nMonumenLeeiau impodobite cu estuii viu coloiate: scoaie de lan, teigaie cusute, de panz sau de boiangic :o7 8 . Casele se inclzeau cu sobe de pmant sau la vati deschis. Aceste locuine aveau :sau,incpeii,dintiecaieunaeiacasamaie,ocameiin caie eiau aezate cele mai fiumoase obiecte ale familiei. Eia un loc iezeivat musafiiloi. Viaa inti-o cas ineasc eia simpl. Familia petiecea mult timp impieun i cu siguian, nimeni nu se simea singuivn:n1v : coNncvInjuiulmaieluitaigalBucuietiloi,ceiinstiiiaveaumoii. Eiaupmantuiiaezateadeseainlocuiiundenatuiaeiafoai-tefiumoas.Peacestemoii,boieiiiidomniiiidicaupalate sauconace,casemaiiiimpodobite,dupiangulloi.Aicise puteau ietiage la odihn i linite cu familiile. In astfel de oaze binecuvantate,petieceauveiiletoiidedecampie,piaznicelei sibtoiile. De obicei, lang cldiiea pentiu locuit se iidica i o mic biseiic. Adesea piopiietaiii se ataau atat de mult de aceste locuii, incat doieau s fe inmoimantai acolo. Uneoii biseiica eia iidicat peste ciipta moiminteloi. Alteoii se inla un mausoleu de familie ::.w4 6 57 8101o9yvn:n1u: 1:nnv: ov :n nuv1vnMoia de la Bufea inti in piopiietatea familiei tiibei ctie mijlocul secolului al xix-lea. Aceast familie boieieasc a dat iii domni-toii i oameni politici pieioi. Pe malul lacului de la Bufea, inti-un ciang fiumos, domnitoiul Baibu tiibei iidic pentiu familia sa pii-mul conac 12. El constiuise i in Bucuieti un palat plin de elegan, chiai pe Podul Mogooaiei :i9 . Aici aveau loc baluii somptuoase. Baibutiibeiaavutcopii.Dintieei,piincipeleAlexandiua motenit moia de la Bufea. Impieun cu soia sa, Maiia, Alexan-diu tiibei a constiuit palatul, caie se pstieaz pan astzi 10 11 14. Aici au ciescut cei 8 copii ai familiei, bucuiandu-se de fiumuseea locului. O tiistee maie venea ins s le intunece copiliia. Maiia, mama loi, muii pe neateptate. Dup pieideiea soiei, Alexandiu tiibei hotite s continue luciaiea bunicului su, biseiica din apiopieiea palatului. Aceasta adpostea i locul moiminteloi fa-miliei 13.Dup ali caiva ani, cei 8 copii iman oifani i de tat, ajun-gandingiijaceluimaimaiedintieei,BaibuAl.tiibei,caie avea pe atunci :, de ani. El pieia conduceiea intiegii gospodiii de la Bufea. Iubind mult locul copiliiei sale, taniul stpan s-a ocupat cu pasiune de palat i de impiejuiimi. A pus pe picioaie o feim, o pepiniei, o lptiie, o moai i o mic fabiic de vat i pansamente. A infiumuseat paicul i gidinile. Familia iegal a Romaniei petiecea adesea la palatul de la Bufea :. Dup aceast peiioad de infoiiie au uimat ins viemuii tulbuii. Fiind ienumit pentiufiumuseeaibunasagospodiiieiafandu-seatatde apioape de capital, palatul de la Bufea a fost adesea confscat in w scotnK esLur care impouobeLe perell caselor:o nontncc r uepnaL ue pe gogolle vlermllor-ue-mLase, esLur lucraL in cas uln acesL r :: mtusotru monumenL Fu-nerar, rlulcaL in memorla unel personallLl sau a unul grup: Fa-mllle, erol ue rzbol eLc.:i roout mocootr cea mal lmporLanL sLrau a oraulul, se numea pou penLru c era poulL cu grlnzl ue lemn, in prezenL Ca-lea vlcLorlel: rtmtt nrcttK penLru acea perloau esLe vorba ue Regele Carol l l Reglna LllsabeLa, apol, uln ::, Regele lerulnanu l Re-glna Marla, aproplal al Famlllel Llrbel121o 1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conacul118 :vc|:nMonumenLevieme de izboi, pentiu a gzdui conductoii de tiupe militaie ialtepeisoaneimpoitante.Lainceputulpeiioadeicomuniste, palatulafostlsatpiadiuvoitoiiloi,findgolitdepodoabele sale i stiicat. Bineineles, cei din familie nu au mai fost lsai s-l ingiijeasc. Palatul a fost totui iestauiat i tiecut in piopiietatea StudiouiiloideCinematogiafe.Inpiezent,esteamenajatpen-tiu vizitaie i pentiu a gzdui difeiite evenimente, dai el nu mai apaiine uimailoi familiei tiibei. Totui, in ciuda necazuiiloi piin caie a tiecut, soaita palatului a fost una destul de bun. Alte conaceipalateasemntoaies-auiuinatcutotul,findlsate piad timpului i nepsiii oameniloi 15.1415PalaLul CanLacuzlno ue la lloreLl, juueul Prahova 13Vorbe din btrni Vai de omul care are Suet mic n cas mare.Fericit cel ce ridic Suet mare-n cas mic.(LsLe o vorb preFeraL a prlnLelul Nlcanor, psLraL uln copllrla lul, uln Basarabla)1oCompunereLxpllc versurlle alLuraLe l reallzeaz o compunere pornlnu ue la ele. nFrumuseeaz-o cu uesene.lmaglnal o inLmplare, care se peLrece inLr-o cas veche rneasc sau o inLmplare, care se peLrece inLr-un conac boleresc. lolosll l cuvlnLele nol, uln vocabularul leclel. mpouobll compunerea cu uese-nele voasLre.SchiDeseneaz casa pe care l-al uorl s o consLruleLl penLru Llne l Famllla La, cnu vel mare. lmaglneaz o uecorale ue lemn penLru prluvorul unel case Lraullonale, lnsplrnuu-Le uln lmaglnl.Reallzeaz o schl uup casele rneLl prezenLaLe sau uup palaLul ue la BuFLea.1oSLraL proLecLor care se aeaz pe pereLele casel.Proceueu ue reparare a clulrllor vechl, care are ca scop reauucerea lor la lmaglnea ue la incepuL.MaLerlal uln care erau consLrulLe casele vechl rneLl.Numele Famlllel care a rlulcaL palaLul ue la BuFLea.Brn groas ue lemn, care se aeaz la Lemella consLruclllor ue lemn Lraullonale.:.z....Persoan care se ocup cu conceperea planurllor unel case.PlanL care creLe pe marglnea apelor, cu care se acopereau oulnloar casele rneLl.SubsLan alb cu care se ingrljeau perell caselor, cel puln ue uou orl pe an.MeLer care se ocup cu zugrvlrea caselor.Crmlu FcuL uln pmnL, nlslp l pale LocaLe, uscaL la soare.MaLerlal uln care se lucra scheleLul caselor rneLl.Cas mare bolereasc.6.,.8..:c.::.:z.A8 NumeIe de famiIie aI unui arhitect romn, care s-a inspirat muIt din arhitectura tradiionaI, a proiectat i restaurat cIdiri. Provine dintr-o veche famiIie bo-iereasc CD Partea din fa a casei, spaiu deschis, sprijinit pe stIpi, Ia caseIe rneti, dar i uneIe conace i paIate romneti vechixz q6y8xoxxxzA 8c o1lpurl ue loculre. Casa Lraullonal. PalaLul l conaculRebusvsu1u:Te-ai gandit vieodat c pan nu demult hainele pe caie le puitau oamenii eiau fcute doai de mana loi: M iefei aici, in special laiani.Panzaseeseaincas,inizboaiedeesut.Lafeli pieuiile, peietaiele, scoaiele i covoaiele, teigaiele sau feele de mas. Tot ce impodobea peieii i podelele caseloi, ajutand i la menineiea unei tempeiatuii plcute, toat panza folosit pentiu imbicminte, ieea din mainile hainice ale femeiloi.Instiumentul cu ajutoiul ciuia se ese se cheam izboi. Este fcut de obicei din lemn. Aie nevoie de o ieea de fie, caie ine lucituia,numituizeal.Piivetecuatenieimaginile!2 3 45 6La mnstiiea igneti se luciau covoaie de maii dimensiuni, foaite fiumos coloiate1 . Se mai es i astzi mateiiale, mai spe-ciale, din caie se fac stiaiele pieoeti. Ele se lucieaz cu ajutoiul unoi izboaie mecanice, maii, caie fac mult zgomot. Rezultatul esteinsextiemdefiumos7 8 .Rzboaieleauovechimede apioape :oo de ani i funcioneaz cu caitele de caiton, pe caie sunt notate modelele, piin guiele. Tot cu caitele de acest fel au funcionatipiimelecalculatoaie,stimoiicomputeieloide astzi.mv1vuoun: v::vsu1, cos1umv vovu:nnv,Imv:v1:1un:, vvscu:1Cuvinte cu mai muIte neIesuri: rzbol scoar1lragmenL ulnLr-o scoar uln colecla tNnOcupala oblnulL a Femellor in valahla e esuLul. Rzboalele ue esuL se ln in subsolurlle caselor bolereLl, lar uln pnza lucraL, care e ingusL ue J ue coL, se Fac cml, care se poarL lungl pn la pmnL l sunL brouaLe cu orl ue mLas, l lsmene cu bru brouaL, ue care nlmenl nu se poaLe llpsl, nlcl zlua nlcl noapLea. (tN+6N ttntt ort cnttn6, secolul al xvttt-lea)11:vc:n6inKznout vrnvctt sau cnrncnr-rut se FoloseLe la esuLul scoarelor ue ln. Urzeala esLe FcuL uln r ue bumbac mal gros, FoarLe re-zlsLenL. Lucrul la covor incepe cu alegerea lelor. Se aleg rele uln z in z l se leag cLe :c: ue nlLe beloare ue lemn. AcesLea rmn agaLe in urzeal. Cnu Lragl ue ele rele sunL gaLa alese l nu e ne-vole uecL s Lrecl lna prlnLre ele. esLura se baLe cu o Furcull mal grea, ca s e cL mal ueas. urzeallenKznout onzonvtt se FoloseLe ue oblcel la esuLul pnzel, uar l la preurl. PenLru esLurl mal ne l urzeala esLe mal sublre. Se manevreaz cu peuale. AcesLea se apas alLerna-Llv, ecare rlulcnu rele ue ur-zeal, alese LoL uln z in z. PrlnLre ele, rul ue lucru se Lrage cu su-velca. esLura se baLe cu vLala cu spaL. 6srtvK se aeaz in vLal penLru bLuLul esLurll la rzbolul orlzonLal. 2 34 58 711 esuL, cosLume populare, impleLlLurl, pesculL6vLalpeualesuvelc6z :vc|:nMeLeugurl vllcos1umu: vovu:nn In judeul nostiu, costumul populai a fost pisit destul de tim-puiiu, din cauza infuenei oiaului. Il mai puitau inc cei de-o vaistcustibuniciiti.Femeileaveaucmiinfoiateifote incieite, esute in dungi : 11. Biaiele eiau esute fiumos i impo-dobite cu paiete stilucitoaie9 10. La gat puitau salbe din monede de aigint, caie fceau paite neapiat din zestiea fetei de miitat. Bibaii puitau cmi lungi albe i izmene tot albe, cu custuii 12. Se incingeau cu chimiie de piele i. Acesta eia, desigui, inuta de sibtoaie. Hainele de zi cu zi eiau simple, cioite din panz.910 11 12 loLogral uln colecla tn13 lamllle ue olarl uln Plscu, :c. Pe vremea aceea, a Le Fo-Lograa cu Famllla era un evenl-menL. Deslgur, in Faa aparaLulul FoLo, apreal cu halne pe care le conslueral mal ue gal. Lra lmaglnea prln care Le puLeau cunoaLe urmall. Pol veuea alcl generall: ue la nepoaL la sLr-bunlc. leLla uln lmaglne esLe in prezenL o bLrnlc ue 8c ue anl. mbrcmlnLea esLe slmpl, uar esLe clar lucraL uln sLoFe auuse uln Lrg, ue la ora. 1rgul Fcea parLe uln vlaa olarllor, era locul unue il vlnueau oalele, pe care il vlzlLau ue cLeva orl pe an. Lra l ocazla ue a cumpra lucrurl ne-cesare in gospourle.1011 12131196Imv:v1:1u:Eia un meteug cu ajutoiul ciuia se luciau difeiite obiecte de folosingospodiiiledeai:couii,taine,ptuluii,gaiduii . Se impleteau nuiele, mai subiii sau mai gioase, adunate de obi-ceidinlunci:salcie,ichit,alun1617.Difeiiteimpletituiise fceau i din papui, paie i foi de poiumb. Un meteug la caie cied c nu te-ai gandit, este confecionatul mtuiiloi. La Popeti Leoideni tiia o comunitate de bulgaii, caie se ocupa cu asta. De la ei a achiziionat Muzeul ianului Roman dou mainiii de cusut mtuii 14 15. : rovK esLur urepLunghlu-lar, ue ln, care se peLrece in jurul corpulul, lnnu locul FusLel. loLele poL l uln uou bucl ue sLoF, acoperlnu parLea uln Fa a corpulul (ca un or) l pe cea uln spaLe.i cnmn bru laL ue plele, aue-sea ornamenLaL l cu buzunare, pe care il poarL ranll Lxpresll: A pune la chlmlr = a sLrn-ge banl, a zgrclL. A avea in chl-mlr = a bogaL. rKvut consLrucle cu perell uln lpcl sau nulele impleLlLe, rl-ulcaL la mlc inllme, ueasupra pmnLulul, care serveLe la ps-Lrarea porumbulul (in Llulel)14tiai cMLurlle se Fac uln palul cerealel cu acelal nume. La