managementul investitional

8/3/2019 managementul investitional

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-investitional 1/28

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 338.47:005(043.3)

GUJUMAN Lucia

MANAGEMENTUL INVESTIŢIONAL –PROCES DE SPORIRE A COMPETITIVITĂŢII

ŞI DEZVOLTĂRII INOVAŢIILOR ÎN TELECOMUNICAŢII

Specialitatea 08.00.05. - Economie şi management(în telecomunicaţii)

AUTOREFERATal tezei de doctor în economie

Chişinău - 2009



~ 2 ~

Teză a fost elaborată în cadrul catedrei „Economie şi management în industrie”,

a Universităţii Tehnice a Moldovei

Conducător ştiinţific: Josan Nicolae, dr., conf. univ.

Referenţi oficiali: Sîrbu Ion, dr. hab., prof. univ., ASEM.;

Cojocaru Svetlana, dr., conf. univ., AAP;

Membrii consiliuluiştiinţific specializat: Bugaian Larisa, pre şedinte, dr. hab., prof. univ., UTM;

Crucerescu Cornelia, secretar ştiin ţ ific, dr., conf. univ., UTM;

Doga Valeriu, dr. hab., prof. univ., IEFS;

Gribincea Alexandru, dr. hab., prof. univ.,USM;

Ganea Victoria dr., conf. univ., CNAA;

Susţinerea va avea loc la _____mai 2009, ora 1400, în şedinţa Consiliului Ştiinţificspecializat D 31.08.00.05 – 15 din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, pe adresa:Chişinău, bd. Dacia, 41, blocul 10, aula 211.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională, BibliotecaUniversităţii Tehnice a Moldovei precum şi pe pagina web a Consiliului Naţional deAcreditare şi Atestare a Republicii Moldova (www.cnaa.md)

Autoreferatul a fost expediat la ____aprilie 2009

Secretar ştiinţific

al Consiliului Ştiinţific Specializat, doctor în economie,conferenţiar universitar, Crucerescu Cornelia

Conducător ştiinţificdoctor în economie,conferenţiar universitar Josan Nicolae

Autor Gujuman Lucia



~ 3 ~

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEIActualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia. Competitivitatea,

privită atât la nivel micro-, cât şi macroeconomic, depinde în mod hotărâtor de capacitateafactorilor de decizie de a fundamenta, elabora şi aplica o serie de strategii coerente, care să permită obţinerea unor avantaje competitive, prin care organizaţia să se poată impune în

faţa concurenţilor şi să realizeze o eficienţă sporită. Competitivitatea este o funcţie aefortului şi perseverenţei în introducerea noului în activitate. Astfel, cheia succesului constă în impulsionarea şi direcţionarea judicioasă a investiţiilor în vederea dezvoltării şiimplementării inovaţiilor în toate subsistemele de management.

Ramura de telecomunicaţii reprezintă astăzi unul dintre cele mai dinamice sectoarede activitate din economia mondială. Globalizarea şi modernizarea societăţii este bazată pe schimbul rapid, transparent şi calitativ al informaţiilor, astfel reuşita acestora nu poatefi concepută f ăr ă un sistem de telecomunicaţii eficient, dezvoltat uniform la nivelulîntregii ţări şi interconectat cu sistemul regional şi mondial de telecomunicaţii.

Antrenată cu întârziere în procesul de edificare a unui sistem de telecomunicaţii

performant Republica Moldova depune actualmente eforturi considerabile pentru a recuperaîntârzierea respectivă. Aceasta necesită, în primul rând, majorarea şi direcţionarea fluxurilor investiţionale spre ramura dată. În ultimii ani, investiţiile în ramura de telecomunicaţii auatins o cotă semnificativă, peste 3,6% din PIB, depăşind considerabil nivelul atestat înramura similar ă din alte ţări şi celelalte ramuri ale economiei naţionale.

Noul tip de creştere economică trebuie să fie unul bazat pe cunoaştere. Determinantulsuccesului ţine de capacitatea de a r ăspunde la provocări şi a valorifica oportunităţile oferitede edificarea unei societăţi bazate pe accesul şi schimbul rapid de informaţii.

De rând cu succesele realizate, ramura de telecomunicaţii în R. Moldova mai are derezolvat o serie de probleme. Nivelul de pregătire electronică este scăzut, în plan naţional seînregistrează o neomogenitate privind gradul de dezvoltare şi r ăspândire a serviciilor detelecomunicaţii. Astfel, indicatorii de performanţă, înregistraţi pentru mediul rural, suntinferiori celui urban, o serie de servicii fiind de o calitate inferioar ă sau chiar inaccesibile.

Gradul de studiere a temei. Abordate separat investiţia, competitivitatea şi inovaţiaîşi găsesc o reflectare amplă în literatura de specialitate şi investigaţiile cercetătorilor autohtoni şi str ăini. Aspectele de ordin teoretic şi practic referitoare la investiţii sunt precăutate de către E. Caraganciu, L. Cobzari, I. Sârbu, M. Bunu. Competitivitateaconstituie subiect de cercetare în lucr ările lui M. Porter, V. Moldovanu, G. Belostecinic,A. Smîc, M. Şendrea etc. Multilateral este cercetată inovaţia în abordările luiSchumpeter, J. Ilencova, E.Hrişcev, R. Boboc, L. Baloiu, Însă, în viziunea noastr ă,majoritatea investigaţiilor sunt efectuate într-un mod fragmentat, întrucât nu se regăseşte

întotdeauna interdependenţa dintre toate aceste fenomene complexe.Preponderent se porneşte de la ipoteza că inovaţiile constituie un factor determinant înstimularea procesului investiţional, deoarece acestea reprezintă suportul material alinovaţiilor, dar nu trebuie diminuat aspectul invers al relaţiei, cînd anume investiţiaconstituie imbold şi sursă de inovaţie. Acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul competitivităţii.

Consider ăm că anume abordarea comună a acestor subiecte ne demonstrează actualitatea temei de cercetare şi va permite conştientizarea şi materializarea mai amplă aefectelor benefice, rezultate în cadrul investigaţiei.

Scopul tezei constă în determinarea rolului investiţiilor la impulsionarea şi imple-mentarea inovaţiilor, ceea ce în final ar conduce la sporirea gardului de competitivitate aldiferitelor nivele ale activităţii economice.



~ 4 ~

Atingerea acestui scop presupune realizarea unui set de sarcini:• Studierea şi conturarea rolului managementului investiţional ca sursă a creşterii

economice;• Desemnarea rolului inovaţiilor în sporirea competitivităţii;• Evidenţierea tendinţelor în dezvoltarea ramurii de telecomunicaţii la nivel

mondial;• Analiza pieţei serviciilor de telecomunicaţii în Republica Moldova;• Aprecierea impactului investiţional asupra performanţelor la nivelul

organizaţional, ramural şi naţional;• Evidenţierea eventualelor direcţii de dezvoltare a ramurii de telecomunicaţii în vederea

perfecţionării şi extinderii unei societăţi bazate pe transportul de informaţie.Scopul şi sarcinile au determinat structura logică a lucr ării care este formată din

introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe.Capitolul I „Fundamentele teoretice privind investiţiile, competitivitatea,

inovaţiile şi rolul acestora în creşterea socio-economică” reprezintă o sinteză a

noţiunilor de management investiţional, cu prezentarea diverselor efecte de natur ă economică, tehnico-ştiinţifică, socială şi ecologică pe care acesta le implică, identificând,factorii şi direcţiile de impulsionare a investiţiilor. Succesul la nivel micro şi macroeconomic se estimează prin intermediul termenului de competitivitate. Competitivitateaeste reflectă practic de toate laturile vieţii economico-sociale, astfel aceasta determinândeficienţa şi nivelul de dezvoltare a oricărei structuri. Este studiat amplu conceptul dat prin desemnarea indicatorilor şi factorilor de influenţă asupra lui. Cunoaşterea acestora,implementarea lor judicioasă asigur ă obţinerea succesului şi valorificarea oportunităţilor.

Capitolul II „Studiul comparativ şi impactul investiţiilor asupra ramurii detelecomunicaţii la nivel mondial şi naţional” este axat pe studierea şi analiza unuia

dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei mondiale şi naţionale, după cum esteramura de telecomunicaţii. Aici sunt expuse principalele componente ale ramurii, suntredaţi indicatorii ce caracterizează performanţele, sunt identificate tendinţele înregistratela nivel internaţional şi local pe fiecare dintre sectoarele componente. Se recurge la unstudiu comparativ al câtorva ramuri din economia naţională. O atenţie aparte esteacordată analizei procesului investiţional, efectuat de către operatorii serviciilor detelecomunicaţii. Este estimat efortul investiţional pentru componentele sectoriale majore.

Capitolul III „Inovaţia şi competitivitatea prin prisma procesului investiţional”are drept obiectiv abordarea sistemica a performanţelor activităţii investiţionale şi a perfecţionării acesteea în cadrul SA „Moldtelecom”. În baza dezvoltării segmentului

transport de date se identifică eventualele direcţii de activitate privind edificarea societăţii bazate pe cunoaştere şi acces la informaţie. Materialul empiric al activităţii SA„Moldtelecom” demonstrează existenţa unei corelaţii strânse dintre investiţii şi performanţafinanciar ă. Pentru acest operator sunt cercetate inovaţiile implementate, identificateoportunităţile, trasate direcţiile investiţionale şi estimate efectele.

Tema cercetării constituie cele mai importante componente ale procesuluiinvestiţional cu impact major asupra dezvoltării inovaţiilor şi creşterii competitivităţiicompaniilor ramurii de telecomunicaţii.

Obiectul cercetării îl constituie ramura de telecomunicaţii ca element al economieinaţionale. La nivel macro au fost analizate componentele sectoriale ale ramurii de



~ 5 ~

telecomunicaţii, cum sunt telefonia fixă, telefonia mobilă, transportul de date şiaudiovizualul. La nivel micro a fost examinată activitatea operatorului naţional deservicii de telecomunicaţii SA „Moldtelecom”

Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării. Pentru studiereaaprofundată a problemelor cercetate a fost aplicată o abordare metodologică complexă,

care a permis cercetarea managementului investiţional, al inovaţiilor cu impact asupracompetitivităţii întreprinderilor şi ramurii de telecomunicaţii din Republica Moldova. Laelaborarea acestei teze au fost utilizate lucr ări în domeniul economiei şi managementului,elaborate de autori autohtoni şi str ăini, precum: P. Drucker, M. Porter, I. Petrescu, O. Nicolescu, I. Verboncu, C. Bărbulescu, A. Cole, R. Daft, A. Morita, V. Goncearov, I.Românu, L. Cistelecan, M. Myant, F. Damanpour, D. Francis, J. Bessant, F. Schumpeter,J. Hayek, C. Stigler, C. Errow, D. Boulding, J. Lamberton, M. Stiglits, F. Cupper, J.Mahloop, R. Kaplan, P. David, S. Norton, L. Beardsley, J. Enriquez, L. Garcia, S.Enriquez, S. Schmitgen, G. Sun, Gr. Belostecinic, E. Hrişcev, A. Cotelnic, M.Nicolaescu,I. Sârbu, V. Cojocaru, N. Burlacu, A. Smîc, R. Boboc, M. Şendrea, etc.

Drept bază empirică au servit datele şi informaţiile referitoare la activitatea ramurii detelecomunicaţii la nivel internaţional şi naţional. Baza informaţională a cercetărilor o constituie publicaţiile organizaţiilor internaţionale, precum: Global Competitiveness Report 2006-2007,World Investment Report 2006, Information And Communications For Development 2006:Global Trends And Policies, The World Bank 2006, OECD Communications Outlook,Telecommunication Industry Association, KPMG International, PriceWaterHouseCoopers,Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţieia RM, datele Biroului Naţional de Statistică al RM, Centrul de Productivitate şiCompetitivitate, Departamentul Tehnologii Informaţionale, SA ”Moldtelecom”.

Suportul metodologic s-a axat pe aplicarea diferitelor metode, cantitative şi calitative.Studiile de cercetare descriptivă efectuate de autor au ocupat un loc important în realizarea

prezentei lucr ări. La baza metodologiei de cercetare, au stat analiza activităţii, analizacomparativă, analiza documentar ă, analiza prin chestionar, analiza sistemică etc.

Noutatea ştiinţifică a investigaţiilor constă în:• Abordarea în complex a conceptelor managementului investiţional, a inovaţiilor şi

competitivităţii şi elaborarea modelului procesului de management investiţional.• Concretizarea conceptelor de management investiţional şi competitivitate şi

abordarea sistemică a performanţelor întreprinderilor din ramura detelecomunicaţii;

• Elaborarea unui set de indicatori de măsurare a performanţei ramurilor economieinaţionale;

• Elaborarea unui model de estimare a interdependenţei dintre venitul şi investiţiileefectuate în cadrul companiei SA “Moldtelecom” precum şi prognoza venitului pentru perioada 2008-2012;

• Elaborarea unor măsuri privind sporirea performanţelor şi a competitivităţii lanivelul întreprinderii SA “Moldtelecom”, precum şi a ramurii de telecomunicaţii

Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării constă în: posibilitatea utilizăriirezultatelor studiilor şi investigaţiilor în calitate de material cu destinaţie practică,ştiinţifică şi profesională, aceasta fiind posibil, întrucât în lucrare s-a reuşit:

• Conturarea principalelor activităţi şi direcţii ale managementului investiţional ca premisă pentru apariţia şi implementarea inovaţiilor cu impact direct asupracompetitivităţii;



~ 6 ~

• Evidenţierea rolului investiţiilor pentru consolidarea şi dezvoltarea ramurii detelecomunicaţii la nivel micro-, macro- şi mondoeconomic;

• Elaborarea modelului de stabilire şi comensurare a influenţei efortuluiinvestiţional asupra rezultatelor activităţii;

• Elaborarea setului de indicatori de măsurare a performanţelor ramurii de

telecomunicaţii;• Relevarea direcţiilor de acţiune în vederea perfecţionării şi extinderii societăţii

informaţionale;• Elaborarea măsurilor de sporire a performanţelor şi competitivităţii la

întreprinderea SA „Moldtelecom”.Rezultatele cercetării prezentate poartă un caracter teoretico-conceptual,

metodologic şi aplicativ şi pot fi utilizate în dezvoltarea competitivităţii întreprinderilor ramurii de telecomunicaţii prin studierea efectelor investiţiilor. Totodată, aceste rezultate pot fi folosite şi în procesul didactic în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pentrucursurile universitare şi de masterat.

Aprobarea lucrării Rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate au fost discutate şiaprobate în cadrul următoarelor conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale:Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Probleme actuale ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova şi experienţa de dezvoltare a altor ţări”, USM, 24-25noiembrie 2006; Conferinţa Internaţională „Telecomunications, Electronics andinformatics”, UTM, 15-18 mai 2008, precum şi în revistele ştiinţifice: „Economica”,„Consultant fin”, „Meridian Ingineresc”, şi „Economie şi Sociologie”.

Publicaţii. Rezultatele investigaţiilor, unele concluzii şi recomandări au fost publicate în 11 lucr ări ştiinţifice cu un volum total de 3.54 coli de autor.

Cuvinte-cheie: management investiţional, efecte ale activităţii investiţionale,inovaţie, inovaţie de produs, inovaţie de proces, creştere economică, competitivitate,

performanţe, IP telefonie, telecomunicaţii, telefonie fixă, telefonie mobilă, reţele decomunicaţii, internet, internet în bandă largă, ecuaţie de regresie, corelaţie.

II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRIIÎn capitolul I. „Fundamentele teoretice privind investiţiile, competitivitatea,

inovaţiile şi rolul acestora în creşterea socio-economică” sunt studiate conceptele de bază şi impactul investiţiilor asupra dezvoltării economiei, esenţa competitivităţiieconomice şi relaţia investiţii-inovare-competitivitate.

Un termen frecvent utilizat, în ultimul timp, în domeniul de activitate economică este cel de investiţie. Este o necesitate determinată de schimbările de esenţă ce sederulează, deoarece anume prin efectul investiţiilor se impune vectorul dezvoltării socio-economice. Investiţiile reprezintă factorul primordial în strategia dezvoltării economieinaţionale, a tuturor ramurilor şi domeniilor de activitate, a zonelor ţării, condiţie decreştere a nivelului de trai şi înaintării pe calea progresului, civilizaţiei şi bunăstării.

Sporirea capitalului fix sau circulant, majorarea randamentului tehnic şi economic alutilajelor, sporirea productivităţii muncii, suplimentarea de locuri de muncă, diversificarea producţiei nu pot fi asigurate f ăr ă un consum de resurse financiare, f ăr ă investiţii.

Prin urmare, investiţiile pot fi definite şi plasamente pe termen scurt şi/sau lung înactive fixe şi nemateriale, inclusiv capital uman, producţie tehnico-ştiinţifică, fonduri



~ 7 ~

nonproductive şi ameliorare a mediului înconjur ător, cu scopul de a obţine profit şi (sau)alte tipuri de efecte cu caracter socio-economic.

Investiţiile efectuate în mod judicios pot genera o serie de efecte de natur ă:economică, tehnico-ştiinţifică, structurală, socială şi ecologică. Adoptarea deciziilor investiţionale este condiţionată de o serie de factori majori, care trebuie luaţi în

consideraţie:- raportul dintre cerere şi ofertă; - termenul de recuperare a investiţiilor; -rata dobânzii la creditele bancare.

Lipsa investiţiilor şi degradarea tehnologică duce la scăderea competitivităţiiautohtone. Anii de tranziţie la economia de piaţă au fost caracterizaţi printr-un pronunţatdeclin al activităţii investiţionale la toate nivelurile. Din cauza penuriei investiţionale,Republica Moldova a pierdut în ultimele decenii o cotă considerabilă din sectorul produselor tehnologic avansate. Statul nu trebuie să r ămână un spectator pasiv alactivităţii investiţionale. Prin elaborarea unei politici investiţionale judicioase, instituţiilestatale sunt chemate să contribuie la formarea unor fonduri cu destinaţie specială princare ar fi susţinut material efortul investiţional al solicitanţilor .

Finalitatea politicii investiţionale este procesul investiţional prin care se are învedere totalitatea activităţilor şi operaţiilor întreprinse în vederea înf ă ptuirii lucr ărilor necesare realizării şi punerii în funcţiune-exploatare a unor obiective economice, socialeetc., antrenând resurse (materiale, financiare şi de muncă), precum şi timp, prinintervenţia diferiţilor factori.

Gestiunea investiţiilor are tangenţe cu managementul financiar. Această abordare îi permite autorului să dea următoarea definiţie: managementul investiţional este unproces creativ de gestiune a resurselor, a coordonării activităţilor şi proceselororganizaţionale pentru a controla şi orienta investiţiile în scopul atingeriiobiectivelor planificate. Subliniem faptul că scopul de bază al managementuluiinvestiţional, pentru agenţii economici, este sporirea performanţelor companiei,

care se pot reflecta într-o serie de indicatori de natură cantitativă şi calitativă. Altfeldin punctul nostru de vedere procesul de management investiţional (PMI) pentruîntreprinderile din ramura de telecomunicaţii poate fi prezentat astfel, ( figura 1).

Aplicarea abordării procesuale a managementului investiţional implică definirea proceselor pentru a obţine rezultatele investiţionale planificate, identificarea şi măsurareaintr ărilor şi ieşirilor procesului investiţional, identificarea interfeţelor cu funcţiile managerialeale firmei, stabilirea şi evaluarea riscurilor, determinarea consecinţelor procesului investiţionalasupra activităţii întregii companii, stabilirea unei clare responsabilităţi, autoritate şiconsideraţie pentru conducerea procesului managementului investiţional.

Obiectivul final al politicii investiţionale este creşterea capacităţilor concurenţiale şi

consolidarea poziţiilor în confruntarea competiţională. Privită de la diferite înălţimi,competitivitatea se prezintă ca un lanţ de nivele. Veriga inferioar ă este competitivitatea produsului, iar cea superioar ă - competitivitatea naţională.

World Economic Forum (WEF) în „Global Competitiveness Report 2006-2007”defineşte competitivitatea naţională drept un set de factori, politici şi instituţii caredetermină productivitatea unei ţări. Competitivitatea ţării este determinată de gradul deatingere a opţiunii economice proprii în vederea asigur ării cetăţenilor cu un nivel de viaţă destul de înalt şi mereu crescând.

Republica Moldova la capitolul competitivitate naţională este plasată pe locul 86 din117 ţări apreciate. Analiza competitivităţii naţionale derivă în final la analiza conceptului



~ 8 ~

de competitivitate a ramurilor care o formează. La acest nivel este necesar de evidenţiatdoua aspecte distincte:

1. competitivitatea ramurii în plan intern care, este determinată de obţinerea unor avantaje concurenţiale şi performanţe faţă de firmele din alte ramuri aleeconomiei naţionale;

2. competitivitatea ramurii în plan extern, desemnată prin prezenţa unui exportmasiv şi constant de bunuri, servicii, de capital, experienţă.

vederea asigur ării cetăţenilor cu un nivel de viaţă destul de înalt şi mere

E l e m en t e d e in t ra r e a P M I

C e ri n ţ e B e n e f ic i a r i:

- S er v i c ii n o i în d o m e n i u T I C

- t e h n o l o g i i p e r f o r m a n t e

- s e c u ri t a te a i n f o rm a ţ io n a l ă

- e t c .

P a r t i ci p a n ţ i :

- C o m p a n i i d i nD o m e n i u lT e l e c o m u n ic a ţ i i l o r

- O r g a n i z a ţi i s ta t a le- O r g a n i z a ţi i n o n - p r o f it ;- F o n d u r i d e d e z v o l ta r e

- C e n t r e d e c e r c e t a r eş t i i n ţi f i c ă;

- a lţ i i .

C e ri n ţ e a l e pa r t i c i p a n ţ i l o r l a

P M I:

- C o m p e t i t i v it a t e as u b ie c tu lu i ;

- P e r f o rm a n ţ ă e co n o m i c ă ;

- O p ti m iz a r e a ş if a c il i ta r e a p r e s t ă ri is e r v i c i i l o r d ind o m e n iu l T IC ;

- D e z v o l ta r e a

i n o v a ţi i l o r , in v e n ţ i i l o r , p a t e n t e l o r ,t e h n o lo g i i l o r ;

- P e r f o rm a n ţ ă s o c i a lă ;- e t c .

P r o c e s e

- S t a b i l i re a r e s p o n s a b i l i tă ţ i l o r - A n a l i z a p e rf o r m a n ţe l o r / c o m p e t it i vi t ă ţ ii

c o m p a n i e i ;- E l a b o r a r e a p r o i e c t e l o r in v e s t iţ i o n a l e ;

- E s t i m a r e a r i s c u r i l o r ş i s t a b i li r e a l i m i te l o r a d m i s ib i le ;

- S e l e c t a r e a v a r i an t e i in v e s ti ţ i o n a l e ;- R e a l iz a r e a p r o ie c t u lu i i n v e s t i ţ i o n a l ;- E v a l ua r e a r e z u l t a te l o r ş i î n t r e p r i n d e r e a

a c ţ i u n il o r c o r e c t iv e ;- E t c .

L im ite , bar iere- C o re s p u n d e r e a c u le g i s l a ţi a n a ţi o n a lă ş i

i n t er n aţ i o n a l ă;- B a r i e r e te h n o lo g i c e ;- B a r i e r e d e i n f r a s t r u c t u r ă;- L im i t e f i na nc ia re

Resurse

- Resurse f inanc ia re ,- Resurse m a te r i a le ,- R e su r s e u m a n e ,- Resurse in form a ţ ionale ,- i nvenţ ii , p atente , tehnol ogi i .

E lem en te d e ie şi rea le P M I

- P r o i e c ti nv e s t iţ i o n a l

- P r o d u s e / S e r v ic i i

î n d o m e n i u l T I C- C re ş t er e a g r a d u l u i

d e s a t i s f a c ţ ie a

b e n e f i c i a r i l o r - D e z v o l t a r e a

c o m p e ti ti v i t ă ţ iic o m p a n i ei

- R e z u l t a t ef i n a n c i a r e ;

- P e r fo r m a n ţ e

u m a n e ;- P e r fo r m a n ţ e d e

p r o c e s

- I n o v a ţ i i , in v e n ţ i i, p a t e n t e , t e h n o l o gi i

- e t c .

P u nc t e de c o n tr o l :1 . Ap ro b a reaOrg an ulu i E xe cu tiv ;2 . Ap ro b a reaC o n s i liu lu i So c iet ăţ iiş i A d u n ar e a G e ne r a lă 3 . A probare lao rg an e le d e s t a t şi a l tegr upe de interes

D A

N

U

Figura 1. Abordarea bazată pe proces a managementului investiţional pentru întreprinderile din ramura de telecomunicaţii

Sursa: elaborată de autor

Până la urmă nucleul care determină competitivitatea ramurii şi a ţării estecapacitatea concurenţială a întreprinderilor şi organizaţiilor ce formează ramuraeconomică, iar în final economia ţării. Ţara deţine un avantaj competitiv atunci când înaceasta există numeroase companii ce deţin acelaşi avantaj. Subiecţii ce formează competitivitatea unei unităţi economice sunt: indivizii şi produsele.

În viziunea noastr ă competitivitatea entităţii economice reprezintă întâietatea şisuperioritatea acesteea faţă de ceilalţi concurenţi, într-o dimensiune sau alta,

realizată prin maximum depuneri de eforturi de îmbunătăţire a situaţiei prinvalorificarea oportunităţilor şi eliminarea pericolelor.

Competitivitatea este determinată de capacitatea de a supravieţui şi a progresa în condiţii de concurenţă prin implicarea inovaţiei, mobilizând flexibilitatea şiproductivitatea folosirii resurselor disponibile.

Astfel, cel mai îndelungat efect asupra dezvoltării economiei îl au activităţile deinovare. Aceste activităţi asigur ă întreprinderii un nivel sporit de întâietate. Pentru aasigura activitatea de inovare, întreprinderea trebuie să efectueze anumite investiţii, care



~ 9 ~

vor fi asigurate din contul sporirii volumului de vânzări sau din contul reduceriicosturilor de producţie, determinate de sporirea competitivităţii bazate pe inovare.

Astfel, putem evidenţia că nivelul de interdependenţă dintre investiţii-inovare-competitivitate este deosebit de înalt. Această corelare are un caracter ciclic.

Competitivitatea întreprinderii este determinată de activităţile de inovare, desf ăşurate în

cadrul ei, inovarea este cauzată de investiţiile efectuate, iar investiţiile sunt condiţionate derezultatele financiare obţinute de întreprindere în urma competitivităţii realizate de aceasta.

Esenţa inovării o reprezintă ideile noi, fie că sunt noutăţi absolute, fie că suntexploatate ideile vechi într-un nou context. Activitatea inovativă în viziunea exper ţilor poate îmbracă diverse forme:

1) implementarea unui nou produs sau a unei noi calităţi;2) introducerea unei noi metode de producţie;3) acceptarea unei noi forme organizaţionale a activităţii manageriale;4) deschiderea unei noi pieţe; cucerirea unei noi surse de aprovizionare.

În funcţie de nivelul de intensitate al schimbării deosebim inovaţia incrementală şi

revoluţionar ă. Majoritatea absolută a inovaţiilor sunt de natur ă incrementală. Inovaţiaeste indispensabilă de risc, astfel activităţi inovative mai ample, implică riscuri mai mari,dar în acelaşi timp pot fi valorificate oportunităţi mai semnificative.

În capitolul II. „Studiul comparativ şi impactul investiţiilor asupra ramurii detelecomunicaţii la nivel mondial şi naţional” este efectuată o analiză a importanţeiramurii de telecomunicaţii pe plan naţional şi internaţional, autorul elaborând un model alcompetitivităţii ramurii analizate.

În condiţiile economice actuale, telecomunicaţiile au devenit un factor competitiv pentru agenţii economici, pentru dezvoltarea integr ă a societăţii, pentru creştereaeconomică, la nivel micro-economic, cât şi macroeconomic.

Sub aspect mondial vectorul de dezvoltare al ramurii de telecomunicaţii este îngeneral ascendent, dar care are ritmuri şi direcţii contradictorii în funcţie de regiune şisector. Penetrarea telefoniei fixe practic sa stopat întrucât sa ajuns la nivelul de saturaţie a pieţei. Se atestă un grad înalt de ne omogenitate în r ăspândirea acestui serviciu. În multeţări din Asia, Europa Centrală şi de Est şi America Latină, numărul liniilor de telefoniefixă este cu mult mai jos decât Europa de Vest şi SUA Africa de exemplu are o medie dedoar 3 linii per 100 oameni.

Asistăm la convergenţa spre telefonia mobilă. Pentru foarte multe ţări, indicatoriinivelului de penetrarea a telefoniei mobile este superior faţă de cel al telefoniei fixe.Dezvoltarea acestea predomină în unele state deoarece nu este alternativă pentru ea.

Tendinţa în ceea ce priveşte dezvoltarea telecomunicaţiilor mobile este de trecere latehnologia din generaţia a treia (3G). Într-o serie de ţări din Asia se vorbeşte deja deimplementarea tehnologiei 4G.

Utilizarea tehnologiilor moderne de telecomunicaţii ne prezintă decalaje enorme în plan mondial. Astfel, în 2006 mai puţin de 5 din 100 africani au utilizat Internetul,comparativ cu o medie de 1 din 2 în ţările G8. La moment sunt încă cca. 30 ţări cu o penetrare a Internetului de mai puţin de 1%.

Una din tendinţele telecomunicaţiilor este creşterea ofertelor multi-play unde vocea,conţinutul, aplicaţiile şi datele sunt păr ţi ale unei singure oferte.



~ 10 ~

Utilizarea tehnologiilor informaţional comunicative (ITC) este strâns corelată denivelul veniturilor. Ţările cu un nivel înalt de utilizare a ICT (unde 60-90% din firmefolosesc e-mail sau web site) au în medie un PIB per capita de 12500 dolari. Primii 10 ceimai mari utilizatori de e-mail şi web site pentru interacţiunea cu clienţii sunt ţările aflateîn tranziţie din Europa Centrală şi de Est.

R ăspândirea masivă a ITC este posibilă deoarece industria devine mai ieftină din punctde vedere al capitalului investit şi astfel creşte accesul pentru noi participanţi. În trecut bariera consta în faptul că pentru a construi o reţea era nevoie de investiţii foarte mari.

Este necesar de menţionat şi unele crize. Cauza principală a acestora au reprezentat-osupraevaluarea potenţialului pieţei şi a ritmurilor de implementare şi dezvoltare a noilor tehnologii. O serie de companii puternice precum „Deutsche Telekom” şi „France Telecom”au acumulat datorii astronomice. Apar primele falimente din sectorul telefoniei fixe.

În ultimul deceniu, în R. Moldova, ramura de telecomunicaţii a înregistrat, la fel caşi pe plan mondial, o creştere ascendentă.

Liberalizarea pieţei serviciilor de telecomunicaţii şi informatică s-a soldat cu efecte

benefice, astfel în ultimii ani ramura a fost una dintre cele mai dinamice din economianaţională. În 2007, cifra de afaceri consolidată pe această piaţă a atins nivelul de 5,4 mlrd. lei,în creştere cu 20,2% faţă de 2006. Ponderea sectorului de tehnologii informaţionale şicomunicaţii (TIC) în produsul intern brut (PIB), a sporit faţă de anul 2005 cu 0.4 puncte procentuale şi, a constituit circa 10,12%. Comparând dinamica PIB-ului, agriculturii, industrieişi sectorului TIC în ultima perioadă de timp, atestăm o stabilă depăşire a ritmului de creştere arezultatelor din sectorul cercetat faţă de creşterea totală a activităţii economice. Dreptconsecinţă, numai în decurs de cinci ani s-a dublat ponderea sectorului TIC în PIB. Asemeneaschimbări radicale nu sunt caracteristice nici pentru unul din celelalte sectoare ale economiei.

La începutul anului 2008, numărul companiilor ce funcţionau în industria

tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor s-a ridicat la aproximativ 1200, ceea ceconstituie 0,8% din numărul total al agenţilor economici din ţar ă. Majoritateacompaniilor activează în sectorul servicii IT si audiovizual întrucât accesul în acestdomeniu este mai lejer din punct de vedere financiar şi organizaţional. Trebuie demenţionat nivelul înalt de concentrare a activităţii din ramura de telecomunicaţii. Astfel,circa 90 la sută din activitatea ramurii este realizată în cadrul a trei agenţi economici,ceea ce ne permite să vorbim despre existenţa companiilor cu situaţie dominantă pe piaţă.

Analizând dinamica structurii cifrei de afaceri a ramurii, observăm fenomenul încare telefonia fixă cedează în mod stabil în favoarea telefoniei mobile şi celorlaltesectoare ale ramurii. Graţie ritmului înalt de creştere a telefoniei mobile, structura pieţei

telecomunicaţiilor s-a modificat în aşa fel, încât pentru prima dată se atestă întâietateasectorului de telefonie mobilă în cadrul ramurii.Analiza în dinamică a structurii cifrei de afaceri din sectorul de telefonie fixă, denotă

reducerea veniturilor obţinute din convorbirile internaţionale. Pentru ultimul an acestea auconstituit practic 50 la sută din totalul cifrei de afaceri, fiind urmate de veniturile dinconvorbirile cu reţelele GSM şi serviciile de apeluri interurbane. Deci atestăm fenomenul demigrare a traficului de convorbiri internaţionale spre reţelele de telefonie mobilă şi protocol IPunde preţurile sunt mai scăzute. Apreciind indicatorii de eficienţă a activităţii, atestăm omajorarea a indicatorului venitul mediu lunar per abonat (ARPU). Astfel, pentru 2007, ARPUla telefonia fixă în mediu a constituit 186,4 lei, adică cu 2,14 % mai mult faţă de 2006.



~ 11 ~

În 2007, cifra de afaceri a operatorilor de telefonie mobilă şi-a continuat trendul decreştere a anilor precedenţi, deşi nu în aceleiaşi ritmuri. Astfel, la finele anului, cifra de afaceria atins nivelul de 2 mlrd. 377,2 mil. lei sau cu 26% mai mult decât în 2006. Apari ţia noilor operatori nu a condus la schimbări majore în structura totală a încasărilor. Întâietatea estedeţinută în continuare de operatorul cel mai experimentat Orange Moldova.

Majorarea cifrei de afaceri consolidate a fost posibilă graţie sporului record al bazeiclientele. Faţă de anul precedent numărul acestora a sporit cu 525 mii sau 38,6%.Comparativ cu alte state nivelul ARPU de circa 10$ este satisf ăcător pentru operatori,dacă ţinem cont că media europeană pentru 2007 este de $16-16,5.

Sectorul transport date şi acces la internet este mai accesibil pentru activitateaantreprenorială, dacă reieşim din necesarul de resurse financiare şi potenţialulorganizatoric. În 2007, numărul abonaţilor serviciilor de acces la Internet la puncte fixe acrescut faţă de 2006 cu 33,2% şi atins cifra de 110,2 mii. Lider al sectorului r ămâne SA”Moldtelecom”, cu o cotă de 49 la sută. Aspectul negativ al supremaţiei Moldtelecomuluieste legat de poziţia de monopolist şi stă pân unic al reţelelor magistrale optice, care

conduce spre o concurenţă neloială.De menţionat că, în ultima perioada, sunt schimbări de ordin cantitativ şi calitativ.Astfel creşte atât numărul conexiunilor de acces la Internet în bandă îngustă (dial-up), câtşi cel al conexiunilor în bandă largă. Moldova după numărul abonaţilor la serviciile deinternet şi în particular a celor în bandă largă este doar la o etapă incipientă dacă facemcomparaţie cu ţările europene.(tabelul 1)

Este evident că Republica Moldova are lacune enorme în privinţa nivelului dedezvoltare a serviciilor din telecomunicaţii. Cauza principala a nivelului redus der ăspândire a serviciilor TIC, consider ăm că este nivelul scăzut de bunăstare a populaţieişi preţul comparativ înalt în raport cu veniturile, astfel că aceste servicii sunt inaccesibile pentru un număr foarte mare de cetăţeni.

Tabelul 1 Ratele de penetrare pentru telefonie şi acces la internet în anul 2007

Rata de penetrare aserviciilor de telefonie

%

Rata de penetrare cu serviciiInternet

%

Ponderea gospodăriilorcasnice posesoare de calcu-lator şi cu acces la Internet

Fixa Mobilă TotalAbonaţi la

100locuitori

Utilizatorila 100

locuitori

Abonaţi în bandă

largă

Pondereagospodăriilor

ce posedă calculator,%

Pondereagospodăriilor

cu acces laInternet, %

Albania 9,0 72,1 81,1 0,65 14,98 0,31 9,5 7,8Belorusia 37,9 71,8 109,7 4,2 29,0 0,12 24,9 12,1

Bosnia 27,5 62,3 99,8 6,96 26,81 2,15 35,6 25,8Bulgaria 30,1 129,0 159,1 8,48 31,0 8,24 23,3 19Estonia 37,1 148,0 185,1 21,28 64,00 20,8 57 53Germania 65,1 117,6 182,7 24,19 72,0 23,73 79 71Moldova 28,5 49,6 78,1 2,9 18,45 1,24 23 16România 19.9 106.7 126,6 10,05 24,0 9,09 34 22Rusia 31,0 114,6 144,6 21,4 21,05 2,81 16,2 9,5Turcia 24,3 82,8 107,1 6,26 16,2 6,08 28,5 18,9Ucraina 27.8 119,6 147,4 13,85 21,64 1,73 16,2 6,9Europa 40,8 111,3 152,1 20,6 44,29 14,24 - -

Sursa: sistematizată de autor după datele International Telecommunication Union



~ 12 ~

Audiovizualul, în 2007, a fost cel mai dinamic sector al telecomunicaţiilor,înregistrând vânzări în sumă de 153,24 mil. lei. Creşterea faţă de perioada precedentă afost de 73%, ceea ce este de aproape trei ori mai mult decât ritmul de dezvoltare asectoarelor telefonie fixă şi mobilă şi aproape 5 ori faţă de sectorul transport de date. Îndecurs de doi ani numărul abonaţilor la servicii TV a sporit cu peste 60 la sută, ajungând

la circa 175 mii, a condus la ridicarea gradului de penetrare cu servicii TV pân ă la nivelulde 5,12%. Rezerve substanţiale privind extinderea clientelei r ămân a fi în zona rurală.

Pentru a face o analiză comparativă a ramurilor economiei naţionale am selectat un setde indicatori de măsurare a performanţelor ramurilor economiei naţionale. Aceasta ne permite a compara unele ramuri conform diferitor criterii în scopul identificării celei mai performante şi atractive din punct de vedere al investiţiilor şi al nivelului de dezvoltare.Menţionăm că unele date pentru anumite ramuri nu sunt disponibile, însă vom încerca să lesubstituim cu date ce au un conţinut similar.

Tabelul 2Indicatori de măsurare a performanţelor ramurilor economiei naţionale

Nr. Indicator Argument Telecomunicaţii Agricultură Industrie 1 2 3 4 5 6

1. Cota în PIB(2007) Importanţa ramuriiîn cadrul economieinaţionale

10,1%. 9,9% 14,8%

2. Dinamicadezvoltării

Descrie vectorulmişcării şiamploareaschimbărilor

Unul dintre celemai dinamicesectoare aleeconomiei.

Creşterea lentă avenitului global înultimii ani preponderent pecalea extensivă

În anii 2006 – 2007 volumul pro-ducţiei industrialea scăzut anual cu4,8% şi 2,7%

3. Nr. angajaţilor antrenaţi în sector.

Indică numărul populaţiei care seîntreţine dinactivitatea ramurii

Nr. al populaţieiocupare relativconstant cu sporuriminore

Scăderea ponderii populaţiei ocupateîn sector în totalulfor ţei de muncă.

Actualmenteactivează 12,8%din numărul populaţiei ocupate

4. Nivelul dedezvoltare

Devierea de la unstandard dejarealizat, sau un niveloptim acceptat.

Doar sectorultransport date estesubdezvoltat(comparativ cuţările UE)

Existenţamultiplelor probleme

Număr mic de genuride activitate,geografic polarizat şidominat de industriaalimentar ă.

5. Tendinţele încosturi / preţuri

Caracterizează direct şi indirecteficienţa proceselor interne şi perspectivele client

Diminuare /diminuare

Majorare /majorare Majorare /majorare

6. Ritmul de creştere

a investiţiilor

Indică perspectivele

viitoare şiatractivitatearamurii

Volumul mediu de

investiţii în ultimiiani peste 20%.

Spor anual cu până la

10% preponderent cuscop de stopare adegradării şi de men-ţinere a niveluluiactual

În medie sub 10%

la sută, diferenţiindde la o ramur ă laalta

7. Nivelul derezistenţă.

Arată capacitatea dea concura cu producătorii/prestatorii str ăini.

În funcţie de sector de la nivel mediula foarte înalt

În funcţie de produsde la foarte redus lamediu

În funcţie de produsde la foarte redusla mediu

8. Dependenţa decondiţii climaterice

Indică nivel risculuice nu poate figestionat şi controlat

Foarte redusă Foarte înaltă Relativ înaltă



~ 13 ~

1 2 3 4 5 6

9. Productivitateamuncii (valoareaadăugată la unangajat)

Eficienţa globală a proceselor interne, perspectivafinanciar ă, proceseleinterne.

Foarte înaltă încreştere

Scăzuta De la redusă lamedie

10. Dotarea cu fonduri Existenţa suportuluimaterial al dezvol-tării, mecanizării şiautomatizări proceselor interne

Înaltă Foarte redusă De la redusă lamedie

11. Gradul deautomatizare /computerizare

Perspectiva proceselor interne.

Înalt Foarte redus De la foarte redusla mediu

12. Profitabilitatea Perspectivafinanciar ă. Sursă deinvestiţii.

Înaltă Negativă sauredusă

De la redusă lamedie

13. Nivelul de instruirea personalului

Caracterizează per-spectiva personal, posibilităţi de aplicarea inovaţiilor.

Înalt, în creştere De la foarte redusla mediu

Mediu îndescreştere

14. Nivelul salarizăriişi condiţiile demuncă

Indică atractivitatea pentru salariaţi.Perspectiva personală

Înalt / preponderentconfortabil

Sub nivel deexistenţă / preponderentagresiv

De la mediu laînalt / de ladisconfort laacceptabil

15. Numărul inovaţiilor de produs, tehniceşi tehnologicerealizate

Gradul de aplicare arealizărilor tehnico – ştiinţifice. Perspectiva produs, procese.

Relativ înalt Foarte redus, practic lipseşte

Foarte redus, doar în unele ramuri prezenţă medie

Ramura de telecomunicaţii este atractivă pentru investitori. Astfel, telefonia mobilă până la mijlocul anului 2007 a fost preponderent prezentată de investitorii str ăini, coteminore fiind deţinute de companiile din R. Moldova.

Creşterea peţii telecomunicaţiilor se datorează în cea mai mare măsur ă anumeinvestiţiilor masive. În 2007 volumul investiţiilor în toate sectoarele pieţei respective s-aridicat la 1mlrd. 926,5 mil. lei, depăşind nivelul din 2006 cu 27,9% .

Ramura de telecomunicaţii este atractivă pentru investitori. Astfel, telefonia mobilă, până la mijlocul anului 2007, a fost preponderent prezentată de investitorii str ăini, coteminore fiind deţinute de companiile din R. Moldova.

Tabelul 3

Investiţii în ramura de telecomunicaţii în Republica Moldova2002 2003 2004 2005 2006 2007

PIB, mil. lei 22556 27619 32032 37652 44069 53354TIC, mil. lei 1391 1840 2659 3639 4495 5401Creşterea TIC. % 129 132,2 144,5 136,9 123,5 120,16Investiţii în TIC, mil. lei 572 655 864 1211 1505,6 1926,50Creşterea inv. In TIC, % 114,5 131,9 140,2 124,3 127,9Ponderea inv.TIC în cifra de afaceri TIC % 41,1 46,9 32,5 33,3 33,5 35,7Ponderea inv. din TIC în PIB % 2,5 3,1 2,7 3,2 3,4 3,6Sursa: elaborat de autor în baza datelor ANRCETI



~ 14 ~

Este necesar să remarcăm orientarea mare spre investiţii, caracteristică pentruramura dată (ponderea investiţiilor în cifra de afaceri). Astfel, pentru ultimii 5 ani, în modconstant raportul dintre valoarea investiţiilor şi cifra de afaceri este de peste 30 la sută.

O dinamică pozitivă este înregistrată şi la parametrul ponderea investiţiilor efectuatede sectorul TIC în valoarea PIB-ului. Nivelul de 3,6 % este unul foarte înalt, Moldova la

acest capitol depăşind substanţial practic, toate ţările, parametru cât de cât comparabilfiind atestat doar pentru Bulgaria. Acest fenomen poate fi interpretat dublu, remarcândatât nivelul scăzut al PIB- ului, cât şi valoarea mare a investiţiilor.

Analizând subiecţii care investesc observăm că cel mai mare volum, peste 65 % dintotalul de investiţii a fost efectuat de SA „Moldtelecom”.

Reieşind din direcţia de efectuare, structura investiţiilor se prezintă astfel: sectorul telefonieimobile –60,1%; telefonia fixă –31,9%, sectorul servicii de acces la Internet şi transport date5,65%, segmentul servicii TV şi radio prin cablu/eter –2,32% din totalul investiţiilor.

Cea mai mare rată de creştere a investiţiilor s-a înregistrat în sectorul TV şi radio princablu/eter, astfel, sporul în 2007 faţă de 2006 a fost de 117,3%. În sectorul serviciilor de

telefonie mobilă investiţiile s-au majorat cu 70,7%, în sectorul serviciilor de transport dateşi acces la Internet cu 36,2%, iar în sectorul serviciilor de telefonie fixă s-au micşorat cu15%, reducerea fiind explicată de saturaţia pieţei respective. Majorarea imensă ainvestiţiilor în telefonia mobilă se explică prin apariţia pe piaţă a doi operatori noi: SA„Moldtelecom” şi „Eventis Mobile”, precum şi a rebranding-ului „Voxtel”/ „OrangeMoldova”, precum şi extinderea capacităţilor ale „Orange Moldova” şi „Moldcell”.

Este dificil de a consemna cifra exactă a investiţiilor f ăcute în serviciile de telefoniefixă pe motiv că aceleaşi echipamente sunt utilizate concomitent şi pentru furnizarea altor servicii, precum ar sunt serviciile acces la Internet, linii închiriate, etc.

Analiza sectorului telefoniei fixe arată că valoarea medie a investiţiilor, în raport cu

numărul de abonaţi, a constituit, în anul 2007, cifra de 570,4 lei faţă de 717 lei în anul precedent. Raportate la încasări, investiţiile, de asemenea, au scăzut simţitor, astfel în2007 numai circa 26% din încasări au fost direcţionate spre investiţii faţă de cele 34 % înanul 2006. Întrucât piaţa telefoniei fixe se apropie de nivelul de saturaţie şi există convergenţa spre telefonia mobilă putem prognoza că volumul investiţiilor în acest sector nu va creşte, plasamentele având drept scop menţinerea lui în stare funcţională.

Pentru anul 2007, volumul investiţiilor în sectorul telefoniei mobile a ajuns la cifrade 1 mlrd. 158 mil. lei. Analiza subiecţilor investiţionali relevă contribuţia companiei„Orange Moldova” 56,7% din toate investiţiile. Apariţia noului operator „EventesMobile” a fost susţinută prin investiţii ce constituie 23% din totalul de investiţii.

În cursul anului 2007, investiţiile în Internet si transport de date şi-au continuattrendul anilor precedenţi, înregistrând creşteri. Valoarea totală a investiţiilor s-a ridicat lanivelul de 107,6 mln lei. Trebuie de menţionat că cifrele date sunt orientative şiconvenţionale, deoarece ele nu reflectă adevăratul efort investiţional pentru extinderea şidevotarea sectorului. O bună parte din investiţii plasate în ramura de telecomunicaţii,formal sunt atribuite altui sector. În continuare, subiectul principal pe piaţa serviciilor deacces la Internet şi transport de date r ămâne a fi „Moldtelecom”-ul căruia îi revin peste54% din totalul de investiţii.

Ţinând cont de intenţiile statului de a edifica o economie bazată pe cunoaştere şi pornind de la faptul că infrastructura informaţională din mediul rural a r ămas în urmă de



~ 15 ~

cea a mediului urban, consider ăm că instituţiile statului ar trebui să se implice prin pârghii economice în vederea stimulării investiţiilor pentru crearea accesului la Internetanume în mediul rural.

Pentru sectorul audiovizual, anul 2007 este marcat prin dublarea volumului deinvestiţii efectuate. Analiza structurii investiţiilor indică că ponderea decisivă, circa 83

%, este destinată investiţiilor de echipament şi reţea, ceea ce constituie un nivel record încomparaţie cu ultimii ani. Dacă pornim de la faptul că, comparativ cu alte ţări şi sectoareale ramurii, sectorul audiovizualului se află la un nivel relativ scăzut, apoi pentru aniiviitori putem prognoza cu certitudine o creştere înaltă. Angajamentele şi intenţiile de atrece de la televiziunea analogică la televiziunea digitală către anul 2013 sigur că este unsuport în această prognoză.

În capitolul III. „Inovaţia şi competitivitatea prin prisma procesului

investiţional” este propusă abordarea sistemică a performanţelor şi a perfecţionăriiactivităţii investiţional-inovaţionale în cadrul SA Moldtelecom. Inovaţia realizată prinsuportul investiţiilor îşi regăseşte finalitatea în sporirea excelenţelor în diverse aspecte ale

activităţii subiectului investitor. Abordarea strategică a viitorului, noile realităţiconcurenţiale impun necesitatea unor sisteme de măsurare netradiţionale ale performanţelor, care să înglobeze tot spectrul de aspecte şi factori implicaţi în reflectareaexcelenţelor unei întreprinderi de telecomunicaţii. În această ordine de idei, credem util,şi propunem spre aplicare în procesul de estimare a efectelor investi ţionale „Tabloul de

bord prospectiv” conceput de R. Kaplan şi D. Norton. Acesta lărgeşte aria de cuprinderea indicatorilor tradiţionali (financiari) ce reflectă efectele investiţionale.

Aplicarea practică a tabloului va permite prezentarea complexă a performanţelor întreprinderii de telecomunicaţii, axate pe câteva direcţii majore: indicatorii financiari ai performanţelor din trecut, parametrii bazei clientele, parametrii proceselor interne şi

învăţării organizaţionale, care condiţionează performanţele viitoare ale întreprinderii.Aceste patru dimensiuni pot oferi o viziune mai amplă atât asupra performanţelor

actuale cât şi a celor viitoare. ( figura 2)

Finanţe

Activităţi realizate pentru a obţinerezultatele financiare

Clienţi

Activităţile orientate către client pentru realizarea obiectivelor

Învăţare

Acţiuni de sporire a potenţialuluişi efectuare a schimbărilor înscopul realizării obiectivelor

Inovaţia Investiţia Procese interne

Procesele care asigur ă satisfacerea

beneficiarilor interni si externi

Figura 2. Rolul investiţiilor şi inovaţiilor prin optica perspectivelorde creare a valorii

Sursa: adaptat de autor după (R. Kaplan, D. Norton)



~ 16 ~

1. Dimensiunea financiar ă are drept obiectiv măsurarea rezultatelor activităţii în manieraclasică a indicatorilor generatori de valoare pentru proprietari şi management.

2. Dimensiunea clien ţ i permite orientarea organizaţiei către nevoile şi satisfacţiaclienţilor. Dimensiunea ofer ă o viziune din exterior şi se refer ă la modul în careorganizaţia r ăspunde nevoilor clienţilor prin intermediul produselor şi serviciilor

noi. Performanţele modeste din această dimensiune sunt un indicator cert aldeclinului în viitor, chiar dacă situaţia financiar ă actuală este una bună.

3. Dimensiunea internă se refer ă la performanţele proceselor interne actuale derealizare a serviciilor cerute de clienţi, măsura în care acestea sunt eficiente şi sedesf ăşoar ă corespunzător programelor stabilite. Ameliorarea proceselor este unindiciu al reuşitei financiare pe termen lung.

4. Dimensiunea educa ţ ie şi cre ştere se axează pe resursa de bază a oricăreiîntreprinderi – factorul uman, infrastructura şi elementele de climatorganizaţional, care sunt decisive pentru succesul organizaţiei.

Utilizarea practică a modelului în cauză presupune existenţa unei baze

informaţionale largi, care cuprinde aspecte de ordin general, la care au acces liber to ţisolicitanţii, dar şi la informaţii strict confidenţiale cu acces limitat.

Bazându-ne pe acestea, în cadrul respectivei teze este reflectată doar o parte dinîntreaga serie de indicatori, atunci când este analizată piaţa telecomunicaţiilor din R.Moldova, precum şi în procesul de cercetare a activităţii „Moldtelecom”-ului.

Dezvoltarea comunicaţiilor electronice deschide un şir de oportunităţi pentru întreagasocietate. Una dintre acestea se refer ă la transformarea radicală a funcţiei de administrare astatului prin apariţia „guvernării electronice”. Guvernarea electronică constă îninteracţiunea principalelor instituţii ale statului cu populaţia şi agenţii economici prinintermediul mijloacelor electronice. Guvernarea electronică are drept scopuri:

1) ameliorarea accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;

2) eliminarea procedurilor birocratice şi simplificarea metodologiilor de lucru; per-fecţionarea schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile publice centrale;

3) îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale.Aplicaţiile specifice e-Guvernment prin accesul electronic la serviciile publice permit:

accesul on-line la baza de date legislativ–normativă a administraţiilor publice centrale şilocale, consultarea populaţiei cu privire la conţinutul actelor normative şi deciziilor majore, plata electronică, realizarea declaraţiilor şi notificărilor electronice, căutarea locului demuncă, efectuarea de sondaje şi votarea on-line, implementarea învăţământului la distanţă,

supravegherea şi controlul traficului, dezvoltarea comer ţului electronic.După nivelul de dezvoltare al tehnologiilor informaţional comunicative R. Moldovase plasează pe locul 96 din 127 ţări, iar după gradul de implementare a guvernăriielectronice suntem ceva mai avansaţi-locul 93 din 192 ţări. Cauze ale poziţiei joase suntindicatorii modeşti, în raport cu alte ţări, atestaţi la capitolul telecomunicaţii şi nivelul dedotare cu calculatoare şi acces la Internet. (tabelul 1)

În mediul de afaceri, la acest capitol sunt schimbări semnificative.Peste 71% din totalul de întreprinderi autohtone sunt dotate cu calculatoare, iar cei

care folosesc reţeaua Internet se ridică la 55%. Dar în plan European acest nivel este unulmai scăzut. Astfel pentru ţările Uniunii Europene indicatorul dat este practic de 100 %.



~ 17 ~

Cu regret, Moldova se mişcă lent în procesul de lichidare a decalajul dintre nivelul dedezvoltare a tehnologiilor informaţional-comunicative. Este necesar un complex întreg decondiţii de natur ă financiar ă, organizaţională, cadre profesionale, timp, stare economică bună asocietăţii şi o voinţă politică consecventă. Se impune accelerarea eforturilor în edificareasocietăţii informaţionale, pentru a diminua riscul irecuperabil de r ămânere în urmă.

Unul din liderii pieţei de telecomunicaţii care se regăseşte în trei sectoare cheie a pieţei: telefonie fixă, transport de date, telefonie mobilă este Operatorul Naţional deTelecomunicaţii din Republica Moldova Întreprinderea de Stat SA "Moldtelecom".

Com petitivitatea întreprinderii este asigurată prin eforturile investiţionale perseverente din ultimul deceniu care sau materializat în implementarea unui şir deinovaţii de produs şi de proces. Graţie acestor investiţii şi inovări indicatorii de performanţă a întreprinderii sunt în creştere continuă.

Tabelul 4

Dinamica principalilor indicatori ai activităţii SA ”Moldtelecom”Indicii 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Nr. abonaţi, mii 514,2 532,9 555,3 583,8 639,2 704 776,4 849,5 923,9 1004,2 1056,9

Nr. De telefoane la 100locuitori

14,1 14,6 15,3 16,0 17,5 19,6 21,4 25,0 27,3 29,6 30,8

Vânzări, mln. Lei 213,8 273,4 416,8 625,6 755,1 934,5 1187,8 1549,4 1962,5 2191,7 2460,5

Defalcări în buget, mln.Lei

44,4 40,3 37,8 134,4 160,2 175,0 222,2 252,6 336,8 553,6 636.1

Investiţii capitale, mln. Lei 89,1 112,3 124,7 424,7 220,0 490,0 436,5 510,3 713,8 983,3 688,1

Profit, mln. Lei - 12,3 46,9 88,9 109,0 229,9 302,4 344,4 569,8 640,0 571,8

Sursa: sistematizat de autor în baza raportului anual SA”Moltelecom”

În perspectivă SA „Moldtelecom” fiind un monopolist în domeniul telefoniei fixe şia telefoniei mobile în standard CDMA are un potenţial deosebit privind desf ăşurareaactivităţilor inovaţionale. Direcţiile principale de dezvoltare a activităţilor investiţional-inovaţionale propunem să fie concentrate în următoarele:

• crearea departamentului de competitivitate şi inovare;• intensificarea activităţii de publicitate;• implementarea televiziunii digitale.

Departamentul de inovare şi competitivitate va avea drept scop elaborarea

proiectelor de inovare, selecţia acestora şi implementarea în practică a inovaţiilor elaborate. În Cadrul departamentului vor activa 3 echipe.1. Echipa de inovare (5-7 specialişti), care se va ocupa exclusiv de elaborarea proiectelor

de inovaţie, perfecţionarea produselor existente sau de modernizarea acestora.2. Echipa analitică (2-4 analişti), care va selecta acele inovaţii care sunt cele mai

avantajoase pentru condiţiile concrete de exploatare.3. Echipa tehnico-economică (4-6 persoane), care se va ocupa de implementarea în

practică, promovarea şi controlul de comportare a produselor inovatoare pe piaţă.Totodată, această echipă va efectua calculele privind performanţele competitiveale produselor în particular şi a întreprinderii în general.



~ 18 ~

Organizarea activităţii de publicitate poate fi efectuată prin diferite modalităţi:1) publicitate pe parcursul aşteptării contactului;2) publicitate prin mesaje scurte (SMS, MMS).

Implementarea activităţii de publicitate ar asigura un şir de avantaje competitiveSA „Moldtelecom”-ului: asigurarea cu venituri suplimentare care ar condiţiona

reducerea tarifelor, creşterea numărului de abonaţi determinată de scăderea tarifelor şi sporirii percepţiei consumatorilor, condiţionată de diversificarea timpului deaşteptare etc.

Implementarea televiziunii digitale este deosebit de importantă pentru condiţiileRepublicii Moldova. Aceasta este condiţionată de diversificarea veniturilor populaţiei,apariţia păturilor medii care ar dori recepţionarea televiziunii de calitate.

Asupra competitivităţii influenţează o serie de factori, dar trebuie de constatataceastă influenţă din punct de vedere matematic. În baza materialului impiric selectat dincadrul SA „Moldtelecom” s-a stabilit legătura puternică dintre venituri şi investiţii. S-aluat în calcul efectul de întârziere (efect LAG) al investiţiilor asupra venitului.

Interdependenţa dintre venit şi investiţii a fost descrisă după câteva modelealternative:

1. Estimarea dependenţei dintre vânzările în perioada t şi investiţiile în

perioada t.Vt = 33,49 + 2,34*It

(79) (0,18)

R 2 = 0,92F-statistica – 154,14

Deci, potrivit modelului, majorarea investiţiilor în perioada t cu 1 mln. lei vaconduce la majorarea veniturilor în perioada t cu 2,34 mln. lei.

2. După estimarea dependenţei dintre vânzările în perioada t şi investiţiile înperioada (t-1) obţinem ecuaţia.

Vt = 69,67 + 2,91*I(t-1) (106,9) (0,31)

R 2 = 0,88F-statistica – 84,3

Astfel, majorarea investiţiilor în perioada (t-1) cu 1 mln. lei va conduce la majorareaveniturilor în perioada t cu 2,91 mln. lei.

3. Estimarea dependenţei dintre vânzările în perioada t şi investiţiile înperioada t şi (t-1).

Modelul reiese din ipoteza că veniturile în perioada t depind atît de investiţiile din perioada t cît şi din perioada t-1. Ecuaţia(f ăr ă termenul liber) va fi următoarea:Vt = 1,42*It + 1,34*I(t-1)

(0,27) (0,34)

R 2 = 0, 96Acest model este superior celor construite anterior deoarece coeficientul de

determinaţie este 0,96. Conform acestui model majorarea investiţiilor în perioada (t-1)cu 1 mln. lei va conduce la majorarea veniturilor în perioada t cu 1,34 mln. lei iar investiţiilor în perioada t cu 1 mln. lei va conduce la majorarea veniturilor în perioada tcu 1,42 mln. lei.



~ 19 ~

Reieşind din aceste calcule şi din specificul activităţii din domeniul ramurii detelecomunicaţii consider ăm că cel mai bine interdependenţa dintre venitul şi investiţiileSA ”Moldtelecom” este descrisă de a treia ecuaţie.

Astfel, cunoscând valorile planificate ale investiţiilor pentru 2008-2012, se poatecalcula şi venitul aşteptat. Ţinând cont de structura investiţiilor efective în cadrul SA

„Moldtelecom” în anul 2007 cînd investiţiile au constituit 688,1 mln lei, din care 540,1mln lei privind recuperarea capitalului tehnic şi 148 mln lei privind activităţileinovaţionale, putem face o prognoză pe viitor. Se acceptă o inflaţie de 10% anual. Astfelvolumul investiţiilor privind recuperarea capitalului tehnic existent şi a investiţiilor efectuate în activităţile de inovare efectuate acestea vor spori de la 688,1 mln lei în anul2007 la 1086,52 mln lei în anul 2012. Veniturile în această perioadă vor spori de circa1,16 ori, de la 2460 mln lei în 2007 la 2866,45 mln lei în 2012.

Tabelul 5

Prognozarea veniturilor SA „Moldtelecom” determinate

de activitatea investiţională

AnulInvestiţii privind

recuperarea capitalului

fix, mil. lei

Investiţii privindactivitatea de inovare,

mil. lei

Investiţii(I),mil. lei

Venituri(V),mil. lei

2007 540,10 148,00 688,10 2460,50

2008 594,11 148,00 742,11 1975,85

2009 653,52 162,80 816,32 2153,60

2010 718,87 179,08 897,95 2368,96

2011 790,76 196,99 987,75 2605,86

2012 869,84 216,69 1086,52 2866,45

Sursa: elaborată de autor în baza datelor SA „Moldtelecom”

Activităţile de investiţii privind inovarea vor fi orientate spre îmbunătăţireacalităţii serviciilor prestate, extinderea sortimentului de servicii, perfecţionarea personalului angajat, implementarea televiziunii digitale etc. Pe parcursul anilor,investiţiile în acest domeniu vor creşte datorită unui număr considerabil de factori:sporirea intensităţii luptei de concurenţă ce va necesita noi investiţii suplimentare,nivelul de inflaţie ce va diminua valoarea banilor etc. Investiţiile în renovareacapitalului existent presupun activităţi de reparaţii, modernizări şi achiziţie de utilaje

şi echipamente ce sunt utilizate în cadrul companiei, care pe parcursul anilor seuzează şi necesită o reînnoire.Sursele principale de investiţii vor fi: profitul companiei, fondul de amortizare şi alte

mijloace financiare. Scopul principal al investiţiilor efectuate constă în sporirea graduluide satisfacţie a consumatorilor, diversificarea gamei de servicii prestate, creşteriivolumelor de vânzări şi respectiv sporirea profitului.



~ 20 ~

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIEfectuând un studiu teoretico-metodologic al principalelor abordări ce ţin de

managementul investiţional ca factor şi premisă ale dezvoltării inovaţiilor şicompetitivităţii, în general, la nivel micro, macro, şi în domeniul telecomunicaţiilor, în particular, putem să efectuăm următoarele concluzii şi recomand ări :

1. Problematica investiţiilor, inovaţiilor şi competitivităţii este studiată de savanţireieşind din rolul enorm al acestora în dezvoltarea economică şi soluţionarea problemelor sociale stringente. Investiţiile, inovaţiile şi competitivitatea duc la formarea noilor structuri ale producerii, apariţia ramurilor şi produselor noi, care, la rândul lor, determină noi structuri ale cererii şi, ulterior noi structuri ale pieţei.

2. Managementul investiţional este un proces creativ de gestiune a resurselor, acoordonării activităţilor şi proceselor organizaţionale pentru a controla şi orientainvestiţiile în scopul atingerii obiectivelor planificate. Subliniem faptul că scopul de bază a managementului investiţional în cadrul agenţilor economici este sporirea

performanţelor companiei, care se pot reflecta într-o serie de indicatori de natur ă cantitativă şi calitativă. Din punctul nostru de vedere, managementul investiţional trebuieabordat drept proces ce implică următoarele componente de bază: intr ările, proceseleoperaţionale, limitele, barierele, punctele de control şi ieşirile.

3. Procesele inovaţionale reprezintă încorporarea noilor cunoştinţe ştiinţifice şitehnologice în noile produse şi tehnologii, modele organizaţionale, structuriorganizatorice şi totodată constituie for ţa motrice a dezvoltării economice. Proceseleinovaţionale sunt foarte complexe şi de acea apare necesitatea unor specialişti calificaţi pentru a urmări dezvoltarea şi desf ăşurarea acestora – managerii inovaţiilor.

4. Problema competitivităţii reflectă, practic, toate laturile vieţii economico-sociale,

astfel determinând eficienţa şi nivelul de dezvoltare a oricărei structuri. Anume aceastainclude în sine concentrarea potenţialului economic, tehnico-ştiinţific, de producţie,organizaţional-administrativ, de marketing etc. Nu numai a unei întreprinderi în parte, cişi a economiei ţării. Competitivitatea unor întreprinderi sau ramuri la nivel naţional nueste un factor suficient pentru a spori competitivitatea naţională. Republica Moldova, lacapitolul competitivitate naţională, este plasată pe locul 86 din 117 ţări apreciate.

5. Privite la nivel mondial, telecomunicaţiile reprezintă unul dintre cele maidinamice domenii de activitate. Renaşterea valorii afacerilor din telecomunicaţii, înultimii ani, a fost caracterizată de trei factori: convergenţa telefoniei mobile,consolidarea şi expansiunea internaţională. La nivel global, Europa are cea mare piaţă de telecomunicaţii, măsurând 1 trilion de dolari, iar piaţa americană este a doua dinlume cu 923 miliarde şi Asia/Pacific cu 715 miliarde de dolari. În total, piaţa mondială a crescut cu 12,1% în 2006. Către 2010, piaţa globală este aşteptată să atingă 4,3trilioane de dolari venituri.

6. Utilizarea tehnologiilor moderne de telecomunicaţii în plan mondialcomparativ cu ţările economic dezvoltate ne prezintă decalaje enorme. Menţionândreţeaua internet, evidenţiem că în ţările G8 sunt 474 milioane utilizatori Internet, iar înţările non-G8 sunt 657 milioane. Ţările G8 cu o populaţie ce constituie 13% din totalulde pe glob, deţin mai mult de 40% din utilizatori Internet. Există mari decalaje între



~ 21 ~

lărgimea de bandă la nivel internaţional. Astăzi sunt încă cca. 30 de ţări cu o penetrarea Internetului de mai puţin de 1%.

7. Analiza comparativă a diferitor ramuri ale economiei naţionale indică untrend ascendent dar cu ritmuri moderate. Ramura tradi ţională a economiei

autohtone-agricultura şi-a stopat declinul dar nu înregistrează succese apreciabile.Schimbările poartă mai mult caracter cosmetic de natur ă conjucturală în timp ce suntnecesare modificări calitative care ar impulsiona creşterea intensiva. Acesteanecesită masive investiţii şi acţiuni de ordin organizatoric. Ramurile industriei audirecţii contradictorii de mişcare, dar vectorul general este cel pozitiv. Creşterisubstanţiale sunt atestate în ramurile legate de consum întrucât creşterea economică preponderent este asigurată anume de sporirea consumului bazată pe cerereasusţinută de remitenţe. Succesele din telecomunicaţii sunt explicate de schimbărilecalitative datorate investiţiilor masive.

8. Ramura de telecomunicaţii a înregistrat, în ultimul deceniu, în R. Moldova la fel

ca şi la nivel mondial, o creştere ascendentă. Astfel, în 2007 acest sector a fost unuldintre cele mai dinamice din economia naţională. În această perioadă, pe toatesegmentele pieţei respective s-au stabilit tendinţe stabile de creştere. În 2007, cifra deafaceri, consolidată pe această piaţă a atins nivelul de 5,4 mlrd. lei, în creştere cu 20,2%faţă de 2006. Ponderea sectorului de tehnologii informaţionale şi comunicaţii în produsulintern brut a constituit circa 10,12%. La începutul anului 2008, numărul companiilor dinindustria tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor a depăşit cifra de 1200,constituind 0,8% din numărul total al agenţilor economici din ţar ă.

9. La nivel naţional, ramura de telecomunicaţii înregistrează tendinţe ca la nivelmondial, dar cu întârziere de câţiva ani. Astfel, telefonia fixă ajunge la nivelul de

saturaţie şi cedează în favoarea telefoniei mobile. Comparativ cu alte ţări, cel mai slabsector al ramurii de telecomunicaţiir r ămâne a fi cel de internet şi transport de date.Handicapul fiind atât de natur ă cantitativă cât şi calitativă. Astfel Internetul în bandă largă are o arie de r ăspândire extrem de redusă.

10. În plan naţional se înregistrează o neomogenitate privind nivelul de dezvoltareşi r ăspândire a serviciilor de telecomunicaţii. Astfel, indicatorii înregistraţi pentrumediul rural sunt inferiori celui urban. O serie de servicii fiind chiar inaccesibile saude calitate inferioar ă.

11. Un impediment în extinderea şi dezvoltarea sectoarelor de telecomunicaţii în baza celor mai performante realizări tehnice şi tehnologice este nivelul scăzut al cereriisolvabile, drept consecinţă a nivelului redus al veniturilor populaţiei. Incapacitatea der ăscumpărare rapidă a investiţiilor masive limitează intenţiile investitorilor la nivelulunor valori care pot fi justificate din punct de vedere al eficienţei economice.

12. Trebuie de menţionat nivelul înalt de concentrare a activităţii din sfera ramurii detelecomunicaţii. Astfel, circa 90 la sută din activitatea ramurii este realizată în cadrul a 3agenţi economici (SA „Moldtelecom, SA „Orange Moldova”, SA „Moldcell”), ce ne permite să vorbim despre existenţa companiilor cu situaţie dominantă pe piaţă. Deci, lanivelul statului recomandăm un control strict din partea organelor abilitate în vederearespectării prevederilor legislaţiei în vigoare şi, îndeosebi, al legislaţiei cu privire laactivitatea de monopol şi protecţia drepturilor consumatorilor.



~ 22 ~

13. Creşterea sectorului TIC se datorează în cea mai mare măsur ă investiţiilor masive, aici se înregistrează cea mai mare valoare şi ritm de creştere a investiţiilor din R.Moldova. În 2007 investiţiile au însumat peste 1,9 miliarde lei, în creştere cu 27,9% faţă de anul precedent. Este necesar de remarcat înclinaţia mare spre investiţii caracteristică pentru ramura dată. Astfel, pentru ultimii 5 ani, în mod constant raportul dintre valoarea

investiţiilor şi cifra de afaceri este de peste 30 la sută. O dinamică pozitivă esteînregistrată şi la parametrul ponderea investiţiilor efectuate de sectorul TIC în valoareaPIB-ului. Nivelul de 3,4 % este unul înalt, Moldova la acest capitol depăşind substanţial practic toate ţările. Acest fenomen poate fi interpretat dublu, remarcând atât nivelulscăzut al PIB- ului, cât şi valoarea mare a investiţiilor.

14. Investigaţiile demonstrează existenţa unei legături dintre efortul investiţional şi performanţa economico-financiar ă exprimată prin cifra de afaceri. În baza datelor statistice ale SA ”Moldtelecom” autorul a evaluat interdependenţa investiţiilor şiveniturilor, utilizând modelarea matematică, ceea ce i-a permis să demonstreze existenţaunei corelaţii exprimate prin coeficientul ce variază de la 0,88 la 0,96 în funcţie decondiţiile de calcul.

Consider ăm că managementul companiei trebuie să direcţioneze politicainvestiţională spre consolidarea segmentului de telefonie mobilă, transportul de date, cuaccent pe arealul rural, nevalorificat la momentul actual. Menţionând arealul urban,consider ăm necesar majorarea nivelului calităţii serviciilor prestate, fiindcă în arealulurban sunt amplasaţi principalii consumatori care pot migra spre concurenţi.

Sistematizând cele expuse mai sus, recomandăm:

1. Dezvoltarea şi progresul actualmente poate fi asigurat prin sporirea nivelului deinstruire şi interconectare sau economia bazată pe cunoaştere, iar rolul hotărâtor în

edificarea acestea este atribuit comunicaţiilor în bandă largă. Astfel, recomandăm, înspecial, stimularea investiţiilor în dezvoltarea internetului pe bandă largă, cecondiţionează apariţia şi fructificarea oportunităţilor legate de: aplicaţiile specificeeGuvernment, învăţământul eficient la distanţă, teleworking-ul, sistemele demonitorizarea şi control al traficului, teledetecţia, comer ţul electronic, aplicaţiile îndomeniul financiar-bancar, aplicaţiile în domeniul cultural şi de recreare etc.

2. Pentru telecomunicaţii, în general, şi pentru televiziune, în particular,menţionăm direcţia prioritar ă de dezvoltare şi direcţionare a investiţiilor înteleviziunea digitală, care dispune de un potenţial net superior televiziunii în formatanalog. Astăzi, când ciclul de viaţă al produselor este din ce în ce mai scurt,capacitatea de a trece rapid la un produs nou - determinată de progresul tehnicoştiinţific - este tot mai importantă. Recomandăm companiilor naţionale sauinternaţionale să intensifice investiţiile în acest domeniu, pentru a beneficia deavantaje competitive comparativ cu companiile ce utilizează tehnologii tradiţionale.Televiziunea digitală poate fi organizată cu utilizarea diferitor instrumente detransmisiune: televiziune prin cablu; televiziunea prin eter.

3. Pentru a obţine şi amplifica efectul sinergetic, ţinând cont de schimbările care auloc în sectorul telefoniei fixe şi imposibilitatea delimitării tehnice stricte a sectoarelor dintelecomunicaţii, consider ăm necesar a menţine şi dezvolta în continuare „Moldtelecom”-



~ 23 ~

ul anume ca entitate economică complexă unitar ă, care prestează un set larg de servicii detelecomunicaţii ce înglobează telefonia fixă, mobilă şi transportul de date etc.

4. Pentru impulsionarea unor elabor ări inovaţionale proprii, propunem crearea încadrul operatorului naţional SA ”Moldtelecom” a unui departament de inovare şi

competitivitate, care va avea drept scop elaborarea proiectelor de inovare, selecţiaacestora şi implementarea în practică a inovaţiilor elaborate.

5. Activităţile de inovare pentru SA ”Moldtelecom” trebuie să fie orientate îndirecţia implementării unor servicii suplimentare în vederea utilizării întregului potenţialtehnic de care dispune întreprinderea la moment, intensificarea activităţii de publicitate privind informarea şi atragerea unui număr maxim de clienţi, implementarea unuiserviciu de telecomunicaţii nou, cum ar fi cel de televiziune digitală

6. În prezent, în Republica Moldova nu este utilizată o potenţială reţea dedistribuţie a mesajelor de publicitate. Potenţialul canal de distribuţie a reclamei constituiereţelele de telefonie fixă şi mobilă. Utilizarea acestor reţele în scopul promovării şi

distribuirii publicităţii posedă un potenţial enorm. Organizarea activităţii de publicitate poate fi efectuată prin diferite modalităţi: publicitate pe parcursul aşteptării contactului(melodii, anunţuri), publicitate prin mesaje scurte (SMS, MMS).

7. În scopul edificării societăţii informaţionale statul trebuie să utilizeze întregarsenal de pârghii administrative şi economice prin care ar obliga şi încuraja instituţiilesale şi agenţii privaţi să ofere şi să accepte prestarea serviciilor proprii în bazatehnologiilor informaţionale moderne.

8. Pornind de la faptul că în unele sectoare ale ramurii de telecomunicaţii există situaţii dominante, în vederea protejării intereselor beneficiarilor de servicii respective,consider ăm oportună monitorizarea strictă a procesului de prestare a serviciilor referitoare la excluderea discriminării şi încălcării drepturilor de consumator.

9. Adoptarea unei politici fiscale flexibile din partea statului pentru prestatoriiserviciilor de telecomunicaţii, care ar impulsiona şi direcţiona activitatea acestora înscopul diminuării decalajului mare dintre mediul urban şi rural în privinţa accesului laserviciile respective.

10. Controlul şi diminuarea eventualelor cheltuieli ale statului, legate de edificareasocietăţii informaţionale, pot fi realizate prin utilizarea infrastructurii tehnice şitehnologice proprii: în acest sens consider ăm inoportună privatizarea totală şi pierdereacontrolului direct asupra SA „Moldtelecom”, care, la moment, posedă maxim (nivel

naţional) arsenal de echipament şi tehnologie necesar ă.



~ 24 ~

IV. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI1. Gujuman L. Procesul inova ţ ional ca factor de sporire a performan ţ elor

întreprinderii, Revista „Economica”, nr.1 (61), 2008. - Chişinău, Editura ASEM, -2008, p. 30-34, ISNN 1810-9136;

2. Gujuman L. Competitivitatea prin prisma procesului investi ţ ional în cadrul sectorului telecomunica ţ ii în Republica Moldova Revista „Meridian Ingineresc”, nr.3, 2008. - Chişinău, Ed. UTM, - 2008, p. 61-65, ISBN;

3. Gujuman L. Investi ţ iile şi inova ţ iile ca obiectiv principal în sporirea performan ţ elor

întreprinderii Revista „Consultant Fin”, nr. 3, 2008.- Chişinău, Editura „Fin-Consultant” SRL, - 2008 p.83-87;

4. Gujuman L. Eviden ţ ierea rolului şi a tendin ţ elor de dezvoltare a telecomunica ţ iilor la nivel mondial”, Revista Economie şi Sociologie, nr. 4, 2008. - Chişinău, EdituraAŞM, -2008, ISSN:0236-3070.

5. Gujuman L., Particularit ăţ ile func ţ ionă rii pie ţ ei capitalului în Republica

Moldova, Comunicări prezentate la Conferinţa a VIII-a 15-16 iunie 2000,Chişinău 2001, Tipografia Academiei de Studii Economice Chişinău, p.35-37,ISBN 9975-905-78-1;

6. Gujuman L., Impactul activit ăţ ii investi ţ ionale asupra dezvolt ă rii dinamice şidurabiile a Moldovei, Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică a Studenţilor şi Doctoranzilor 14-15 noiembrie 2002, Chişinău, Editura UTM-2002, p.89-91.

7. Gujuman L., Definirea investi ţ iilor şi importan ţ a lor în activitatea economică ,Comunicări prezentate la Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică Jubiliar ă a colaboratorilor doctoranzilor şi Studenţilor 08-09 octombrie 2004. – Chişinău, Editura UTM, -2004, p. 186-187, ISBN 9975-9841-1-8;

8.

Gujuman L., Josan N., Investi ţ iile directe în economia Republicii Moldova:interna ţ ionale sau na ţ ionale, Analele ATIC-2006 volumul II. Chişinău, EdituraEvrica,ATIC-2007,p.3-12, ISBN 978-9975-942-32-4 ;

9. Gujuman L., Rolul investi ţ iilor în stabilizarea şi cre şterea economiei na ţ ionale, The2-nd International conference „Telecomunications, Electronics and Informatics”,15-18 mai 2008, Vol.II. – Chişinău, Editura UTM, - 2008, p.361-368 , ISBN 978-9975-45-083-6;

10. Gujuman L., Josan N., Conceptul de investi ţ ie în economia contemporană şiatragerea investi ţ iilor str ă ine în Republica Moldova, Conferinţa ştiinţifico-practică Internaţională „Probleme actuale ale dezvoltării social-economice a Republicii

Moldova şi experienţa de dezvoltare a altor ţări”, 24-25 noiembrie 2006.- Chişinău,Editura USM, - 2007, p.87-89, ISBN 978-9975-70-171-611. Gujuman L., Josan N., Impactul investi ţ iilor asupra cre şterii social-economice, The

2-nd International conference „Telecomunications, Electronics and Informatics”,15-18 mai 2008, Vol.II. – Chişinău, Editura UTM,- 2008, p. 369-374, ISBN 978-9975-45-083-6;



~ 25 ~

ADNOTAREtezei pentru conferirea titlului de doctor în ştiinţe economice cu tema:

"Managementul investi ţ ional - proces de sporire a competitivit ăţ ii şi dezvolt ării

inova ţ iilor în telecomunica ţ ii"

Teza în cauză este dedicată cercetării rolului managementului investiţional laimpulsionarea şi implementarea inovaţiilor care în final ar conduce la spre sporireagardului de competitivitate la diferite nivele ale activităţii economice.

Reieşind din acest scop au fost concretizate esenţa şi etapele managementuluiinvestiţional, a fost efectuată o sinteză a opiniilor privind competitivitatea economică,sunt studiate procesul inovaţional şi indicatorii de performanţă. De asemenea estestudiată interdependenţa dintre aceste elemente.

În partea practică a lucr ării este investigata una dintre cele mai dinamice ramuri aleeconomiei cum este cea a telecomunicaţiilor. Aici sunt analizate principalele componenteale ramurii, sunt redaţi indicatorii ce caracterizează performantele, sunt identificate

tendinţele la nivelul internaţional şi local. Se face un studiu comparativ al dezvoltăriidiferitor ramuri ale economiei naţionale. Este estimat efortul investiţional pentrucomponentele sectoriale majore din telecomunicaţii.

O atenţie deosebită este acordată procesului investiţional a ramurii detelecomunicaţii. În lucrare este amplu investigată activitatea investiţională al unuioperator lider de pe piaţa de telecomunicaţii. În baza materialului empiric sedemonstrează existenţa corelaţiei strânse dintre investiţii şi performanţa financiar ă. Seface o prognoză privind evoluţia rezultatelor financiare, sunt trasate direcţiileinvestiţionale şi estimate efectele acestora.

În baza dezvoltării sectorului transport de date se identifică eventuale direcţii de

activitate în vederea edificării societăţii bazate pe cunoaştere şi acces la informaţie.Importanţa practică a tezei constă în aceea că managerii firmelor din R. Moldova pot

folosi teza şi direcţiile propuse de autor în calitate de suport teoretico-metodologic pentru perfecţionarea cunoştinţelor profesionale şi îmbunătăţirea managementului investiţional.



~ 26 ~

ANNOTATION to the doctoral thesis

“Investment management - the process of increasing the competitiveness and the

development of the innovations in the telecommunication” presented for the awarding of the scientific degree “Doctor of Economics”

The given thesis is dedicated to the research of the role of investment managementin triggering innovation and implementation, which ultimately leads to increasedcompetitiveness of the fence at different levels of economic activity.

Based on this goal the essence and investment management stages werematerialized, the summary of views on economic competitiveness were made, theinnovational process and performance indicators are being studied. The interdependenceof these elements has also been studied.

In the practical part of this work one of the most dynamic branches of the economyis being investigated, which is telecommunications. Here are analyzed the main

components of the branch, the indicators that characterize play performance aredescribed, trends in the international and local are indentified. Here is also made acomparative study of development of various branches of national economy. The effortof investment for the major components of the telecommunications sector is estimated.

A particular attention is paid to the investment process at national and branch level.In the work is extensively analyzed the investment activity of an operator leadingtelecommunications market. On the base of an empirical material the existence of strongcorrelation between investment and financial performance is proved. It makes a forecaston the evolution of financial results, the lines and projected investment effects are drown.

In the transport sector a development data identifies possible directions of activity

for building knowledge-based society and access to information.The practical importance of this thesis consists in that the managers of Moldova can

use this thesis and its proposed directions as a theoretical and methodological support for improving the professional knowledge and improve investment management.



~ 27 ~

АННОТАЦИЯ диссертации на соискание ученой степени

доктора экономических наук на тему « Менеджмент инвестиций – процесс роста конкурентоспособности

и развитья инноваций в телекоммуникаций»

Данная диссертация направлена на исследование роли менеджмента инвестиций к стимулированию и внедрению инноваций, что в конечном итоге приведут к росту степени конкурентоспособности на различных уровнях экономической деятельности.

Исходя из этого, в работе были рассмотрены сущность и этапы менеджмента инвестиций, был произведён синтез взглядов конкурентоспособности, были исследованы инновационный процесс и показатели эффективности.

В аналитическом разделе данной работы проанализирована одна из отраслей национальной экономики, отрасль телекоммуникаций. Были исследованы основные компоненты данной отрасли, представлены показатели,характеризующие её достижения, раскрыты тенденции роста на международном и национальном уровнях. Произведем сравнительный анализ развития различных отраслей национальной экономики. Осуществлена оценка инвестиционных усилий для отдельных значимых секторов из области телекоммуникаций.

Особое значение придаётся инвестиционному процессу в телекомму-никационном отрасли. В работе произведён детальный анализ инвестиционной деятельности оператора-лидер на рынке телекоммуникаций. На основе эмпирического материала отражается существование тесной взаимосвязи между инвестициями и финансовыми результатами. Осуществляется прогноз эволюции финансовых результатов, раскрыты инвестиционные направления и рассчитаны возможные эффекты.

На основе развития сетевого транспорта информаций выделяются очевидные направления деятельности ввиду создания нового общества, базирующегося на знаниях и полного доступа к информации.

Практическое значение данного исследования состоит в том, что менеджеры фирм Республики Молдова смогут использовать предложенные мероприятия на улучшение менеджмента инвестиций.



~ 28 ~

GUJUMAN Lucia

MANAGEMENTUL INVESTIŢIONAL – PROCES DE SPORIREA COMPETITIVITĂŢII ŞI DEZVOLTĂRII INOVAŢIILOR

ÎN TELECOMUNICAŢII

Specialitatea 08.00.05. - Economie şi management(în telecomunicaţii)

AUTOREFERATal tezei de doctor în economie

Bun de tipar 22.04.09Formatul 60x84 1/16. Coli de tipar 1,5.

Coli de autor 1,0. Tirajul 50 ex.PrepressPrint-SD

managementul investitional

Documents