managementul integrat al organismelor daunatoare la cultura de soia

8/16/2019 Managementul Integrat Al Organismelor Daunatoare La Cultura de Soia

1/12

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Master Facultatea de Agricultura

Specialitatea Consultanta Agricola

Proiect

“Managementul integrat al organismelor daunatoare (boli, daunatori) din

cultura de soia”

Student: Ciobanu Mihaela

2016


2/12

Cuprins

1. Motivatia …………………………………………………………………….…3

2. Importanta………………………………………………………………………4

3. Bolile si daunatorii heie din ultura !pa"ube# simptome# ata$ ……………....6

4. %lemente de mana"ement inte"rat…………………………………………….10

&. Conlu'ii si biblio"ra(ie……………………………………………………….11

2


3/12

1. Motivatia

Soia ramane o cultura pe care fermierii si-o doresc foarte mult in asolamente si cu potential

pentru industrializare si valorificare. Dupa interzicerea cultivarii soiei modificate genetic,

suprafetele au scazut foarte mult, ajungand astazi sa se situeze in jurul a 60.000 hectare, aproape de

ori mai putin decat era cultivata acum !" ani.

%ste (oarte unosut (aptul a soia este ultura ea mai a(etata de buruieni# de la rasarit pana la reoltat#

pierderile de reolta (iind situate intre 40) si *&). +st(el nu se poate lua in onsiderare o ultura de soia

rentabila (ara utili'area unor erbiide per(ormante atat in preemer"enta# at si in postemer"enta. %rbiidele

a,uta in (inal la resterea produtiei la hetar# iar in plus e-ista avanta,ul eonomi al evitarii lurarilor

meanie de intretinere si al timpului eonomisit u meani'area.

entru ombaterea buruienilor diotiledonate anuale in preemer"enta# ompania Summit #gro

$omania are un erbiid peliular u atiune re'iduala si e(iaitate deosebita: %ledge "0 &%. Substanta

ativa este (lumio-a'in !&00 "/"$# do'a reomandata (iind de 0 "/ha. rin atiunea sa stopea'a

3

http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=10&p=33&s=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=10&p=33&s=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=10&p=33&s=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=10&p=33&s=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=1http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=1


4/12

produerea de loro(ila in buruiana# urmata de o-idarea membranei elulare si# in (inal# de distru"erea

elulei.

Spetrul de buruieni ombatute in preemer"enta este (oarte lar"# u e(iaitate la

ambro'ie (Ambrozia eloior)# loboda poreasa (Chenopodium album)# stir (Amaranthus spp.)#'amosita (Hibiscus trionum)# Ciuma(aie (Datura stramonium )# apadie (Taraxacum oiciale)#

ooina (Stellaria media)# eisor (Abutilon theophrasti)# 'arna (Solanum nigrum) si alte diotiledonate

anuale. In plus# tot in preemer"enta inhiba si resterea unor speii de monootiledonate.

!. 'mportanta

Soia este o planta u intrebuintari multiple. %a are o deosebita importanta pentru alimentatia

oamenilor# hrana animalelor si pentru industrie.

Boabele sale ontin peste 30) substante proteie u valoare nutritiva ridiata si 1520) ulei

omestibil. rinipalii onstituienti sunt: protide !40)$# lipide!1252&)$# "luide !1051&)$# saruri minerale

de Ca# e #M"# # 7# 8a# vitamina +# B1# B2# 9# %# # leitina.

Ca proprietati terapeutie se poate remara: rolul onstrutiv# ener"i'ant# reminerali'ant#

ehilibrant ellular. Boabele ontin prinipalii amino ai'i esentiali in antitati mai mari deat in

arne.leiul de soia ontine ai'i "rasi nesaturati eea e ii on(era proprietati hipoolesterolomiante.

%ste un nutret deosebit de valoros pentru animale sub (orma de (aina# turte# masa verde !(an# silo'$.

9atorita bateriilor nitri(iatoare de pe radaini poate produe &051&0 ". 8 la hetar# eea e asi"ura o

restere a (ertilitatii solului.

Buruienile repre'inta plante pe are nu le dorim in ulturile a"riole si pot onstitui o problema

serioasa in adrul sistemului de a"riultura eolo"ia# deoree ombatarea himia este inter'isa. %le pot

produe pa"ube# atat antitative at si alitative asupra reoltelor# onurand plantele de ultura pentru apa#

elemente nutritive sau lumina

%le pot produe pa"ube# atat antitative at si alitative asupra reoltelor# onurand plantele de

ultura pentru apa# elemente nutritive sau lumina. otodata# buruienile sunt ele are pot (i "a'de pentru

diversii a"enti pato"eni sau pentru daunatorii pre'enti in ulturi# iar unele pot (i hiar to-ie !'arna$.

4


5/12

Controlul buruienilor in sistemul de a"riultura eolo"ia se reali'ea'a printr5o serie de masuri are

inte"rea'a atat masuri preventive# at si masuri urative si biolo"ie.

Masurile preventive au drept sop impiediarea aparitiei si raspandirii buruienilor. 9in adrul aestor

masuri pot (i enumerate:

Carantina (itosanitara se re(era la unele norme si onventii internationale are prevad ontrolul tuturor

transporturilor de produse a"riole si inter'ierea e-portului# importului sau a tran'itului aelor loturi are

ontin anumite speii daunatoare !seminte de buruieni# "ermeni pato"eni# ouale si larvele sau adultii unor

insete$# sootite drept periuloase. e"lementarile sunt imbunatatite periodi# de re"ula prin lar"irea listei

!onea I. Stoianov # 2002$.

+solamentul si rotatia ulturilor. nele speii de buruieni# spei(ie unor ulturi# pot (i ombatute prin

rotatie# eea e ondue la aparitia de'voltarii unor buruieni problema intr5un numar mai mi si se evita

ast(el inmultirea lor e-a"erata# asa um se intampla in a'ul monoulturii sau a ulturii repetate.

+pliarea de in"rasaminte si amendamente pot ontribui# de asemenea# la misorarea numarului de

buruieni. +st(el# e-ista speii de buruieni are se de'volta la o reatie a solului aida !oada alului#

piiorul oosului# marisul marunt$# iar altele la o reatie aida !pelinita# papadia# ioarea# 'amosita$. 9e

asemenea# "unoiul de "ra,d apliat diret ulturii# ontine un numar mare de seminte de bururieni e si5au

pastrat apaitatea de "erminatie# dei se poate imburuiena si mai mult ultura. In aeste onditii# se

reomanda apliarea de amendamente are pot oreta reatia solului si in"rasamant or"ani bine

(ermentat sau ompost.

;urarile solului pot de asemenea in(luenta "radul de imburuienare. rin e(etuarea de araturi adani se

rea'a onditii propie de epui'are a radainilor sau semintelor de buruieni deoaree aestea sunt lipsite de

o-i"en si mor. %(etuarea de lurari dupa arat si pana in momentul semanatului poate ontribui la

reduerea numarului de buruieni. +estea se ombat mai usor daa sunt in primele (a'e de ve"etatie si nu

a,un" la maturitate sa (ruti(ie sau sa de'volte or"ane de inmultire ve"etative.

Material biolo"i erti(iat si onditionat. entru semanat si plantat este neesar a se utili'e'e material

5


6/12

biolo"i erti(iat. +esta repre'inta o "arantie a puritatii biolo"ie si a (aptului a materialul este

onditionat# adia nu pre'inta in omponenta sa seminte de buruieni are pot deveni surse de imburuienare

a ulturii.

Semanatul in epoa optima.


7/12

plantele in urs de rasarire sau pe ele rasarite. Cand plantele de soia (ormea'a prima (run'a tri(oliata# (iind

si mai bine inradainate# lurarile u sapa rotativa !u oltii invers sensului de inaintare$ reali'ea'a

distru"erea buruienilor# (ara a au'a pierderi de plante la soia. Se e(etuea'a 15 2 lurari u sapa rotativa# o

lurare inainte de prima prasila meania intre randuri# are se e(etuea'a and se unos bine randurile de

plante# la 65* m adanime si a doua lurare intre prima 3 si a doua prasila. Conomitent u e(etuarea

primei prasile meanie intre randuri# prin atasarea unor or"ane ative de la sapa rotativa la ultivator# se

poate prelura solul din 'ona randurilor de plante# a(anandu5l si inal'indu5l totodata. Se mai e(etuea'a

doua sau trei prasile !la *510 m adanime$ in (untie de "radul de imburuienare# ultima inainte de

in(lorirea in masa a soiei. e lan"a ombaterea buruienilor# lurarile u sapa rotativa si ultivatorul

determina aerisirea si inal'irea solului# bene(ia simbio'ei intre radaini si baterii. entru prote,area

plantelor de soia se (oloses disuri de protetie la ultivator.

Ina in urma u ini mii de ani# soia a (ost onsiderata in China una dintre ele ini ulturi sare#

alaturi de ore'# "rau# iumi'a si mei. lanta =oleoproteinoasa># soia se ultiva in multe tari ale lumii

datorita multiplelor utili'ari# (iind onsiderata =planta viitorului> menita sa re'olve de(iitul mondial de

proteine si mai nou# (olosita in obtinerea de ombustibil eolo"i.

In tara noastra# Supra(etele oupate u soia au resut onstant in perioada 1&&51*0# a,un"andu5

se la ira 3&0000 ha in anul 1*0# iar in perioada 1*0510 supra(ata ultivata u soia a (ost uprinsa

intre 1&0000 si 200000 ha.

9intre daunatori# paian,enul rosu omun !etran?hus urtiae 7oh.$ a inre"istrat nivele (oarte

mari ale populatiei# (apt pentru are# in ultimii ani s5a impus apliarea masurilor de prevenire si ombatere

a ataurilor. Speia este raspandita in (oarte multe tari de pe toate ontinentele# (iind onsiderata una dintre

ele mai ubivistie speii de daunatori din a"riultura

4

7


8/12

In tara noastra se intalneste in toate 'onele de ultura a plantelor# (iind "asita in stare ativa pe

ma,oritatea ulturilor a"riole# in sere# rasadnite# ulturi le"umiole# vita de vie si pomi (ruti(eri# inepand

din lunile martie @ aprilie si pana la s(arsitul lunii noiembrie.

;a soia# ataul se mani(esta pe (run'e# prin aparitia unor punte de uloare albiioasa# u diametrul

de 0#150#2 mm# vi'ibile pe (ata superioara a (run'ei e ii dau aspetul de mo'aiat. e masura e ataul

avansea'a# puntele on(luea'a in pete mari# are du la depi"mentarea intre"ii supra(ete (oliare.

aian,enul# are (ormea'a olonii pe (ata in(erioara a (run'elor si la adapostul paien,enisului# inteapa si

su"e suul elular. 9upa Chapman si olaboratorii !12$# un aarian e-tra"e in timp de un minut#

ontinutul a 1*522 elule. 9in au'a intepaturii si a e-tra"erii suului elular# tesutul palisadi al (run'elor

se destinde si aerul patrunde in elulele "olite. rmare a ataului# transpiratia si respiratia plantelor res#

proesul de (otosinte'a se redue# (run'ele deolorate se in"albenes# se rasues pe mar"ini si in ele din

urma se usua si ad. lantele ataate sta"nea'a in de'voltare# (lorile avortea'a# iar produtia este mult

diminuata. %volutia ataului este in stransa orelatie u densitatea (ormelor ative ale daunatorului.

Culturile de soia din Centrul Moldovei sunt a(etate de speii de a"enti pato"eni !Septoria sp.#

homopsis so,ae# +soh?ta so,aeola# 9iaporthe phaseoleorum# erenospora manshuria# usarium sp.#

Aanthomonas so,ense# seudomonas "l?inae# Marmor so,ae$# (reventa medie a ataurilor produse a (ost

uprinsa intre 1) si 1*).

un"iidele Ma-im A; 03& S# Semnal &00 S si 9ividend 030 S apliate in tratamentul himi

al semintei de soia au asi"urat o protetie buna a plantelor impotriva ataurilor produse de a"entii pato"eni

are se transmit prin sol si samanta.

8u se reomanda a plante premer"atoare le"uminoasele anuale sau perene eliminand posibilitatea

valori(iarii e(etului de ameliorare a (ertilitatii de atre aeste ulturi. loarea5soarelui si rapita nu se

(oloses a plante premer"atoare avand boli omune Slerotinia slerotiorum.

rintre bolile soiei se 8umara:

1. Mo'aiul soiei produs de virusul Marmor so,ae. rimele simptome apar la 6514 'ile de la

in(etie# u mani(estari de loro'a treatoare a nervurilor seundare ale (run'ei. +poi se poate observa

loro'area tesuturilor (run'ei# u e-eptia unor ben'i situate in lun"ul nervurilor prinipale are sunt

puterni inretite. +lternanta intre tesutul sanatos !verde$ si 'onele lorotie da aspetul de marmorat.

Masuri de prevenire si ombatere:

5(olosirea de samanta sanatoasa

8


9/12

5distru"erea resturilor ve"etale

5daa in timpul ve"etatiei se observa plante bolnave aestea sunt indepartate si se distru"

2.+rsura bateriana a soiei produsa de bateria seudomonas "l?inea. e otiledoane se mani(esta

prin aparitia de pete mii# apoase# are se mares si apoi se bruni(ia# provoand pitiirea plantulelor.

+taul se mani(esta pe (run'e sub (orma de pete mii transluide# "albene sau brune deshis# are

apoi devin ne"riioase. e partea in(erioara# in dreptul petelor# pot aparea piaturi mii de e-udat baterian#

are dupa e se usua (ormea'a o po,"hita luioasa de uloare enusiu inhis.




5tratamente himie u un"uran


10/12

3.Baterio'a pustulara produsa de bateria Aanthomonas so,ense. In toate (a'ele de restere sunt

ataate (run'ele# pe are apar pete mii# ver'i deshis sau brun5rosate# are u timpul se in"roasa# (ormand

proeminente sau pustule.

Mai tar'iu# tesutul bolnav se atro(ia'a si apar pete nere"ulate# are uneori pre'inta un halou "albui.

esutul din dreptul aestor pete se poate desprinde.




5tratamente himie u un"uran


11/12

rotetia (itosanitara este o importanta veri"a pentru reali'area unei ulture sanatoare# stabile si

e(iiente din punt de vedere eonomi.

In pratia# ombaterea rationala a bolilor si daunatorilor ulturilor se ba'ea'a pe 4 elemente

heie:

1. Cunoasterea ulturii

5 unoasterea sortimentului din 'ona

5studiul omportarii soiurilor la ataul prinipalilor a"enti pato"eni si daunatori in vederea apliarii

unor tratamente di((erentiate.

5 monitori'area onditiilor eolimatie si pedolo"ie la nivel de 'ona si parela

5 unoasterea ilului biolo"i al ulturii.

2. Cunoasterea a"entilor de daunare

5unoasterea a"entilor de daunare: biolo"ie# mor(olo"ie# epidomiolo"ie

5 evaluarea ataului si tolerant soiurilor in raport u mirolimatul

5 unoasterea parametrilor de de'voltare a a"entilor de daunare in orelatie u evolutia onditiilor

limati si (enolo(ia plantei.

3. %valuarea risurilor

5 stabilitatea rapida si e-ata a au'elor ataului sau dia"notiul

5monitori'area onditiilor limati

5 unoasterea# severitatii ataului# evaluarea ataului

5 monitori'area struturii si evolutiei or"anismelor daunatoare

5 %valuarea si unoasterea re'ervei biolo"ie

5potentialul de daunare respetive seeritatea ataului

5 unoasterea pra"ului eonomi de daunare sau a pra"ului de interventie

4. Metode preventive

11


12/12

5 ale"erea soiurilor mai adaptate si mai re'istente pentru in(iintarea noii ulture

5 rearea unui mediu de(avorabil daunatorilor unei ulture prin (avori'area ehilibrului populatiilor

mirobiene

". Concluzii/

In onlu'ie# ombaterea buruienilor# bolilor si daunatorilor au omune anumite masuri utili'ate in

pratia a"riola# iar ideea are trebuie sa (ie sustinuta on(orm prinipiilor a"riulturii eolo"ie este

aeea a protetiei inte"rate# prin imbinarea urmatoarelor masuri: ale"erea de speii si varietati tolerante sau

re'istente# asi"urarea unui asolament si a unei rotatii orespun'atoare# proedee meanie# (i'ie# biolo"ie

si himie de ombatere# prote,area entomo(aunei utile prin asi"urarea de onditii (avorabile !"arduri vii#

lansare de pradatori# arderea u (laara a buruienilor$.

6. )i+liografie

B+B;%SC# +.# a ultimelor ini'ei de ani. +"riultura

ransilvana# ultura plantelor de amp# 20: 510.

http://FFF."a'etadea"riultura.in(o/plante/plante5tehnie/415soia/1&*&5erbiidarea5e(iienta5in5

preemer"enta5a5ulturii5de5soia.html

http://FFF.reolta.eu/arhiva/lurarile5de5in"ri,ire5ombaterea5buruienilor5bolilor5si5daunatorilor5

si5iri"area5in5a"riultura5eolo"ia5030.html

http://FFF.a"riultor.ro/artile/3&2*1/Soia

12
http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/471-soia/15875-erbicidarea-eficienta-in-preemergenta-a-culturii-de-soia.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/471-soia/15875-erbicidarea-eficienta-in-preemergenta-a-culturii-de-soia.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/lucrarile-de-ingrijire-combaterea-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor-si-irigarea-in-agricultura-ecologica-9030.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/lucrarile-de-ingrijire-combaterea-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor-si-irigarea-in-agricultura-ecologica-9030.htmlhttp://www.agricultor.ro/article/35281/Soiahttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/471-soia/15875-erbicidarea-eficienta-in-preemergenta-a-culturii-de-soia.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/471-soia/15875-erbicidarea-eficienta-in-preemergenta-a-culturii-de-soia.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/lucrarile-de-ingrijire-combaterea-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor-si-irigarea-in-agricultura-ecologica-9030.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/lucrarile-de-ingrijire-combaterea-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor-si-irigarea-in-agricultura-ecologica-9030.htmlhttp://www.agricultor.ro/article/35281/Soia

managementul integrat al organismelor daunatoare la cultura de soia

Documents