MAGYAR-ROMÁN

ZSEBSZÓTÁR

TANODÁI ÉS MAGÁN HASZNÁLATRA

IRTA

B A R I T I U O K T Á V ,GYMN. TANÁR NASZÓDON.

MÁSODIK, J A V ÍT O T T ÉS B Ő V ÍT E T T K IAD ÁS.

KOLOZSVÁR, 1893.STEIN JÁNOS M. K. EGYETEMI KÖNYVKERESKEDÉSE.

DÎCTIONARIU3

PORTATIV

MAGIAR-ROMÂN.

PENTRU SCÓLE SI P R IV A Ţ I9

DE

OCTAVIU BARIŢIU,Prof. gimn. în Năs6ud.

E D I T i ' U N E A II. E M E N D A T Ă SI A M P L I F I C A T Ă .

« K *

CLUJ, 1893.LIBRĂRIA UNIVERSITARĂ REG. UNG, A LUI JOAN SŢEIN.

MAGYAR-ROMÁN

ZSEBSZÓTÁR.

TANODA! S MAGAN HASZNÁLATRA

IRTAv

BARITIU OKTÁV,OYMN. TANÁR NASZÓDON.

MÁSODIK, JAVÍTOTT ÉS BŐVÍTETT KIADÁS.

. KOLOZSVÁR, 1893.STEIN JÁNOS M. K. EGYETEMI KÖNYVKERESKEDÉSE.

Esplicăţiunl de prescurtări

8. semnificăa.V. »n. p r p . ■ ■p r o n ! 11aâp 11P ţ : ncop. nint. i 11

sustantiv.adieotiv.verb.nume propriu,

'^pronum e, aldverbiu. pospuseţiune. oojunoţiune.

.,» interjecţiune.

A. AAbárolni, v. a opări, a uda cu apă

fierbinte.Abárlás, s. opărâlă, opăritură.Abba, pron. ín aeel, ín aeeea.Ablak, s. ferestră.Ablakocska, s. ferestruică.Ablakos, s. ferestrariü, sticlariü,Ablakos, a. cu ferestră.Ablakatlan, ablaktalan, a. nefe-

restrat, fără feréstrá.Ábra, s. figura, formă.Abrak, s. nutreţ de oves.Abrakolás, s. nuírire cu oves.Abrakolni, v. a nutri cu oves.Abrakolatlan, a. nenutrit cu oves.Ábrálni, v. a desemna, a figura, a

forma.Ábráit, a. figurat, desemnat, cu

forme ilustrat.Ábránd, s. fantasíá, íntipuire,

ilusiune, chimeră.Ábrándos, v. capriţios, fantastic,

fantasios.Ábrándozás, s. fantasare, intipuire.Ábrándozni, v. a. fantasa, a-şl

intipuí.Ábrándozó, a. fantast, intipuitoritt.Ábrázat, s. faţă, fisonomíe, figură,

obraz.Ábrázolás, s. înfăţoşare.Ábrázolni, ®. a înfăţoşa, a descrie,

a delinía.Abroncs, s. cerc (la vasé).Abroncsolás, s. cereuitură.Abroncsolni, v. a cercuí.

Abroncsos, a cerouit.Abroncsozni, v. (v. abroncsolni).Abrosz, s. eovertă de mésá, faţă

de mesă; mapă, cartă.Aczél, s. oţel; amnariü.Aczélos, a. oţelos, oţelit.Aczélozás, s. oţelire.Aczélozni, v. a oţeli.Ács, s. lemnariű, bardariű.Ácsolás, s. cioplire.Ácsolni, v. a ciopli, a bárduí.Ácsorgás, s. sgăurare.Ácsorogni, v. a sta gură căscată,

a sgăura.Adag, s. dosă, porţiune, măsură.Adakozás, s. contribuire, dare.Adakozni, v. a contribui, a da.Adakozó, a. contribuitoriű, bine-

făcătoriti.Adás, s. dare, véndare.Adat, s. dat, dată.Adatlan, a. nedat.Adni, v. a da, a vinde.Ádáz, a. feroce, crud, selbatic.Ádázni, v. a túrba, a se înfuria.Ádázó, a. turbat, înfuriat, crud.Addig, ad. până — acolo, până—

atunci.Adó, s. dare, contribuţiune,' tribut,

tacsä; detoríü, ven<)etoriü; — bevallás, fasiune, mărturisire de contribuţiune, — hivatal, per- ceptorat.

Adogatni, v. a da (mereu).1

2 Adoma AjtóAdoma, s. anecdotă, istorióra. Adomány, s. donăţiune, dăruire,

present.> Adományos, a. donaţional. Adományozás, s. donare dăruire. Adományozni, v. a dona, a dărui. Adományozó, s. donátoriü, dărui -

toriü.Adós, a. dátoriü, îndatorat.Adós, s debitoriü, dătoraş. Adósitni, v. a îndatora.Adósság, s. datorie.Adózni, v. a contribui, a plăti dare. Adózás, s. eontribuire.Adóztatni, v. a impune eontri-

buţiune.Afféle, a. de acel sol, de acelea. Affelöl, ad. despre aceea, din aceea

parte.Ág, s. ramură, crengă Agár, s. ogar.Ágas, a. rämuroä, erenguros. Ágaskodni, v. a sé înalta.Ágatlan, a. nerămurit, neeren-

guros, fără ramure.Ágazás, s. rămurire.ÁÍgazni, v. a rămuri.Agg, a. bătrân, veteran.Aggály, s. téma, grijă.Aggályos, a. cu temă, térnéd, timid. . Aggastyán, s. om betrân. Aggasztani, v. a înfriea, a inti­

mida, a băga în grijă.Aggasztó, a. (v. aggályos). Aggatni, v. a aterna, a acăţa, a

înflva.Aggatás, s. atomare, acăţare, în-

firare.Aggódni, v. a sé îngriji, a sé supăra. Aggódás, aggodalom, s. îngrijire,

supărare.Aggság, s. bătrâneţe.Ágy, s. pat, strat.Agy, s. crerl.Agyacs, s. crerii micî.Agyag, s. lut.Agyagolni, v. a lipi, a unge cu lut. Agyagos, a. lutos.

Agyalni, v. a toca, a da în cap. Agyar, s. colţ, dinte tăietoriu. Agyaras, a. eolţat.Agyarkodni, v. a amerinţa, a să

apara cu dinţii.Agyarkodás, s. măniă, furóre. Ágyas, s. concubină, ţiitore. Ágyás, s. strat; asternătură, pătul. Ágyék, s. şold; copşă; şele.Agyu, s. tun.

! Ágyuzni, v. a împuşca eu tunul.: Ágyúzás, s. puşcătură cu tunul.| Agy vel 8, s. (v. agy).

Ahhoz, ad. aeob, la acela, la aceea.I Áhitás, áhitozás, s. dorinţă fier- I r binte, dór.! Áhítat, s. pietate; devoţiune. j Áhitni, áhítozni, v. a dóri forte.] a ofta.I Ahogy, ad. cum, după — cum.| Aj, s. îndoitură, gardenă; partea

inferioră.Ajak, ajk, s. buză.Ajakos, a. buzat.Ajándék, ajándok, s. don, premiu,

cinste, dar, present. Ajándékozás, s. dăruire, donare,

premiare.Ajándékozni, v. a dona, a cinsti,

| Ajánlani, v. a recomenda, a oferi. Ajánlás, ajánlat, s. recomendare,

oferire, ofertă.Ajánlatos, a. recomendabil, demn

de reeomendat.Ajánlkozás, s. recomendare, oferire

(proprie).Ajánlkozni, v. a să recomenda, a

să oferi.Ajánló, ajánlkozó, a. recomendă-

toritt, oferitoriü.Ajazás, s. îndoire, îndoitură. Ajazni, -v. a îndoi, a face margine. Ájtatos, áhitatos, a. devot, pin,

cuvios.Ájtatosság, s. (v. áhitat). Ájtatoskodni, v. a fi cuvios, a fi

cu pietate.Ajtó, s. uşă, portiţă.

AlamizsnálkodásAjtócska 3A tócska, s. uşiţă.Á ulás, s. ameţire, leşinare.Ájulni, v. a ameţi, a leşina. Ájuldozni, v. a ameţi, a leşina

(mereü).Ákácziós, a,. încăibărătoriu, cer­

tăreţ.Ákáczióskódni, r. a sé încăibăra,

a să certa.Akadni, v. a sé aoâţa, a se ínpedeea;

a afla.Akadály, s. pedeeă, înpedeoăment,

obstacul.Akadályozni, v. a ínpedeea.Akadályozó, a. înpedeeătoriii.Akadálytalan, a. — ál, ad. neín-

pedeeat.Akadozni, v. a sé ínpedeea; a

bâlbăi, a'gângăvi.Akadozás, s, gângăvire, gângăvie;

înpedeeare.Akadozó, a. înpedeeătorifi; bâlbăi-

toriü, gângav.Akár, akar, coj. ’saü, őri.Akarás, s." voire, vrere.Akarni, v. a voí, a vre.Akarat, s. voinţă, voiă.Akaratlan, a. — úl, ad. fără voiă.Akaró, « . voitoriü.Akaratos, a. cerbicos, obstinat,

renitent.Akaratosság, s. cerbicie obsti-

năţiune, renitenţă.Akaratoskodás, s. (v. akaratosság).Akaratoskodni, v a fi eerbicos.Akármikor, ad. oricând.Akárhogy, akármilyen, ad. oricum.Akárhol, ad. oriunde.Akárhonnan, ad. de oriunde.Akármelyik, pron. oricine.Akárki, pron. oricare.Akármi, akármely, pron. orice,

oricare.Ákász, ákászfa, s. acaţ (arbore).Akasztani, v. a acăţa, a spenduraAkasztás, s. aeăţare, spéndurare.Akasztó, s. acăţătorifl, spémlu-

rătorifi.

Akna, s. baiă, mină, salină, ocnă.Aknász, s. minariü, băieş.Akó, s. ciutură, vedră, găletă.Akós, a. de o vedră.Ákos, n. prop. Aeaţiu.Akol, s. ocol, staul.Akkor, ad. atunci.'Akkora, a. aşa de mare.Akkori, a. de .atunci.Al, a. sub, vice; dedesupt; (se

usitézá la compunere d. e. al- esperes, s. viceprotopop;. alperes, s. acusat, ineusat; — tárbornok, generallocotenente; — tiszt, sub- oficir; — kormányzó, viceguber- nátoriű.

Alá, P- sub, subt.Aláásni, v.- a submina, a subsăpa;

— írni, á subscrie, a subsemna.Ál, a. fals, vielen, prefăcut,

apocrif.Alabástrom, s. alabastru.Alább, ad. mai jós.Alacsony, a. scund, jos, de jos;

trivial, infam.Alacsonyiţâs, s. dejosire, defăimare.Alacsonyltni, v. a dejosi, a defăima,

a înjosi.Alacsonykodni, v. a sé dejosi, a se

degrada.Alag, s. criptă, catacombă, suteran.Alagút, s. tunel, canal, suteran.Alak, s. formă, figură.Alakítás, s. formare, compunere,

construire.Alakitni, v. a forma, a construi,

a compune.Alakor, s. alac.Alaktalan, a. neformat, deform,

fără formă.Alaktalanság, s. deformitate.Alakulás, alakulat, alakitmány, s.

formaţiune (proprie).Alakulni, v. a sé forma, a sé con­

strui.Alamizsna, s. elemosină, pomană.Alamizsnálkodás, s. împărţire de

elemosină.1*

Alamizsnálkodni, v. a împărţi ele- mosinä.

Alamizsnás, s. elemosinariü.Alamuszta, alamuszi, a. făţarnic,

prefăcut.Alamusztaság, s. făţărie, ipoerisă.Alamusztálkodás, s. prefacere, ipo-

crisă, stângăcie.Alamusztálkodni, v. a se preface,

a sé făţări.Alany, s. subiect; alanyeset, s.

nominativ.Alanyi, a. subiectiv.Alanyiság, s. subiectivitate.Alant, ad. dedesubt.Alap, s. fundament, basă, temei.Alapítás, s. fundare, instituire,■ aşezare, statorire.

Alapitmány, s. fundăţiune, aşeije- mânt, instituţiune,

Alapitni, v. a funda, a institui, aaşe(ţa.

Alapító, s. fundatorii!.Alapítvány, s. document fundaţional.Alapos, a. solid, temeinic, funda­

mental.Alapszó, s. subiect.Alapszabály, s. regulament.Alaptalan, a. netemeinic, fără basă

nefundat.Alapulni, v. a se funda, a sé

întemeia.Alapzat, s. fundament, temei.Alatt, alá, p. sub. dedesubt.Alattomos, a. — an, ad. alean, în

secret, clandestin, perfid.Alattomosság, s. reinţă ascunsă,

reinţă pitulată, perfidie.Alattomoskodni, v. a se făţări, a

lucra pe ascuns, a fi astut.Alattomban, ad. pe ascuns, pe

furiş, în secret.Alattvaló, s. supus, sudit.Alávaló, a. de jos, trivial.Alávaióság, s'. trivialitate, infamie,

vilitate, dejosime.Alázni, a. a umili, a cuceri, a smeri,

a supune.

4 AlamizsnálkodniAiázás, s. umilire, supunere, sme-

rire.Alázat, s. umilinţă, cucerie, sme-

rinţă.Alázatos, a. — an, ad. umilit,

supus, smerit.Alázatoskodni, v. a sé umili, a sé

smeri, a sé supune.Alázatosság, s. (v. alázat).Alázkodás, s. umilire de sine.Álbölcs, s. sofist.Álbölcselet, s. sofistărie.Álbölcselkedés, s. sofismă.Álbuzgó, s. pietist, ipocrit.Albuzgóság, s. pietate falsă, ipo-

crisie.Áldani, v. a binecuvânta, abineifice.Áldás, s. binecuvântare, bine<j.ieere.Áldástalan, a. nebinecuvântat.Álldogálni, v. a sta imereü).Áldomás, s. beutură de acord,

aldămaş.Áldott, a. binecuvântat.Áldozni, v. a jertfi, a sacrifica; a

sâ cumineca.Áldozás, s. jertfire, sacrificare;

cuminecare.Âldozâr, s. jertfitoriu, preot, sacri-

ficätoriü.Alelnök, s. vicepreşedinte.Áléit, a. leşinat, ameţit.Aléltság, s. leşinare, ameţâlă.Áleredetű, a. de origine falsă,

apocrif.Alérintö, s. subtangent.Álfogalom, s. concept fals, ideă

falsă.Álhit, s. superstiţiune, credinţă

falsă.Alig, ad. abia.Aligha, ad. cu greiiAlighogy, ad. (v. alig).Alj, s. fund, parte inferioră, parte

dedesubt, fundament; scursură, sfrat, drojde.

Aljas, a. dejos, înjosit, trivial.Aljasitás, s. dejosire, înjosire, des-

preţuire.

Aljasitás

AljasítniAljasítni, v. a dejosí, a înjosi, a

despreţul.Aljasodni, v. a sé dejosí, a sé

înjosi, a degenera.Aljasodás, s. dejosire, înjosire,

degenerare.Aljasság, s. înjosire, viiitate, tri­

vialitate.Aljazat, s. fund, poditură; pie­

destal ; substrat.Alkalmas, alkalmatos, a. acomo- - dal, îndeinânatec, comod, apt,

oportun.Alkalmasint, ad. probaver, verase-

minea, eam aşa.Alkalmatosság, s. comoditate, în­

demânare.Alkalmatlan, a. — ul. ad. neco-

mod, preste mână, neîndemâ- natec,

Alkalmatlankodás, s. necomoditate, neîndemânare.

Alkalmatlankodni, v. a íncomodita.Alkalmatlanság, s. (r. alkalmatlan­

kodás).Alkalmazás, s. acomodare, aplicare.Alkalmazni, v. a acomoda, a aplica.Alkalmazható, a. aplicabil.Alkalmazkodás, s. acomodare, apli­

care.Alkalmazkodni, v. a sé acomoda

a sé aplica, a sé întocmi.Alkalmaztatni, v. a acomoda, a

apliea (prin altul).Alkalmi, a. — lag, ad. ocasional,

ocasionalminte.Alkalom, s. ocasiune.Alkat, s. cuprins, construeţiune,

structură.Alkotás, s. creare, construire, erea-

ţiune.Alkotni, v. a compune, a construi;

a crea.Alkotó, s. creatoriü, eompunätoriü,

făcătoriu.Alkotmány, s. eonstituţiune, aşe-

demént.Alkotmányos, a. constituţional.

Állapítni fiAlkonyat, alkony, s. murgit de

sérá.Alkonyi, a. de înserat.Alkonyodni, v. a sé însera.Alkonyodás, s. înserare, murgit

de sérá.Alku, s. tractat, ácord, toemélá.Alkudni, alkudozni, v. a negoh'a,

a térguí, a tracta.Alkudatlan, a. netérguit, neaeordat,

netocmit.Alkudozás, alkuvás, s. locmelă,

negoţiare.Alkuszik, v. negoţiază, térguesee.Áll, a. bărbiă, falcă.Állam, álladalom, s. stat, imperiu;

l stare.Állami, álladalmi, a. de stat.Államhivatalnok, s. amploiat de stat.Államjog, s drept public.Államügyész, s. procuror de stat.Államvizsgálat, s. esamen de stat.Állandó, a. — an, ad. statornic,

constante, solid, durabil.Állandóság, s. statornicie, con­

stanţă.Állandosítni, v. a statori, a con­

solida.Állani, v. a sta, a consta.Állapodás, s. aşezare, încetare,

stamnare.Állapodni, v. a sé aşeija, a sta

pe loc.Állapodott, a. statorit, aşedat.Állapot, s. sihiaţiune, stare, îm­

prejurare.Állapotjegyző, s. gerundiu.Állás, s. stare, puseţiune, positurâ;

stelagiü.Állat, s. animal.Állati, a. animalic, dobitocesc.Állatilag, ad. animalicesce, dobito-

cesce.' Állatiság, s. dobitocie, animalitate.

Állatocska, állatka, s. animalculă.Állapítás, s. statorire, determinare.Állapítni, v. a statori, a ficsa, a

determina.

6 Álldogálás

Álldogálás, s. stare, tândălitură. Álldogálni, v. a sta (mered), a

tândăli.Állhatatos, a. — an, ad. eonstante,

statornic; firm.Állhatatosság, s. constanţă, stator­

nicie, perseveranţă.Állhatatlan, állhatlan, a. — ul, ad.

nestatornic, neeonstante. Állhatatlanság, s. nestatornicie- • neconstanţă, neperseveranţă. Állítás, s. statorire, afirmăţiune,

susţinere.Állítni, v. a statorí, a afirma, a

stabili; a înălţă a ridica. Állitmány, s, afirmăţiune ; predicat. Állító, a. afirmătorift, susţinătorii!. Állítólag, ad. — ős, a. afirmativ;

positiv, presupus.Állodalom, s. (v. állam).Állomány, s. consistenţă, substanţă. Állományos, a. substanţial. Állomás, s. staţiune.Állomásozni, v. a staţiona Állongani, v. a sta (mereü). Állongás, s stare.Állvány, s. stelagiü ; columnă, ridi-

, cătură.Alma, s măr.Almás, a cu mere.Álmatlan, a. — ul. ad. fără somn. Álmélkodni, v. a sé minuna, a se

uimi.Álmélkodás, s. minunare, uimire. Álmodás, s. visare.Álmodni, v. a visa.Álmodozni, v. a visa (des).Álmos, a. somnuros.Álmosan, ad. tv. álmos). Álmosság, s. somnurime.Álnok, a. ul, ad. fals, vielén,

astut.Álnokság, s. falsitate, viclenie,

înşelătorie.Alól, p. dedesubt.Álom, s. somn.Álomszuszék, s. somnore.

AnolyanAlsó, ad. inferior, de jo s ; fante

(în cărţi).Alszik, v. dórme.Által, ad. trans, prin, preste, (sé

usiteză la compunere, d. e. által- adni, a preda, a transpune etc).

Általános, a. — an, ad. universal general.

Altatni, v. a adormi (pe altul). Altatás, s. adormire.Altató, s. adormitoriu; opiu. Aludni, alunni, v.. a dormi.Alól, p. (v. alól).Aluszékony, a. somnuros.Aluszik, v. tv. alszik).Aluvás, alvás, s. dormire. Alvajáró, s. somnambul.Alvó, a. dormitoriü.Aly, alj, s. partea dedesubt, fund;

drosde, căpăfeiii.Alyas, a. (v. aljas).Alyasítni, v. tv. aljasítni). Alyasodás, s. (v. aljasodás). Alyasodni, v (v. aljasodni). Alyazás, s. ;i stern ere.Alyazni, v. a aşterne.Ám, coj. inse, aşa, înadever.Ama, amaz, prón. acel, aceea. Amaddig, ad. până — acolo, Amarra, ad. intr’acolo.Amazon, s. amazonä.Ámbár, ámbátor, coj. binecă. cu

tote — că, de sí.Ámbra, s. ambră.Amaddig, ad. până — acolo. Ameddig, ad. până — când. Amerre, ad. până — îneătrâft. Ametiszt, s. ametist.Amiatt, ad. pentru — aceea. Amint, coj. cum, precum.Ámítás, s. înşelare, înşelăţiune,

amăgire.' Ámítni, v. a înşela, a amăgi.

Ámitó, s. înşelătoriti, şarlatan. Amoda, ad. colo.Amolyan, pron. atare, unul ca

acela.

Amolyogni, v. a témpurisa, a tän- dăli, a sta gură eăseată.

Ámolygás, s. tăndălire, témpu- risare, petrecere.

Amonnan, ad. de — acolo.Amott, ad. acolo, colo.Amúgy, ud. aşa, cam aşa.Ámulni, v. a sé minuna, a sé mira. Ámulás, s. minunare, mirare.Anda, a. fantast; eonfus Ándalgás, «. fantasie.Andalogni, v. a fantasa.Angol, s. englez, anglu.Angolna, s. fusariu, angila (pesee). Angolul, ad. englezesce.Ángy, s. cumnată,Angyal, s. ánger.Angyali, a. angerese.Ánis, s. anason.Annakokáért, ad pentru aceea. Annakutánna, ad. după aceea. Annyi, a. atât.Annyian, ad. aţâţi.Annyira, ad. într’atât. |Annyiszor, ad. de atâteaorî. iAnya, s. mamă. jAnyai, a. mamesc, műmese, matern, jAnyaméh, s. regina (la albine). :Anyanyelv, s. limbă maternă. Anyácska, s. măicuţă, mămică. !Anyai, a. matern. !Anyás, a. copilul mamei, prunc '

desmerdaf. :Anyaság, s. maternitate.Anyag, s. materie. iAnyagi, a. material.Anyagilag, ad. materialicesee, ma- .

terialmente.Anyátlan, a., — ul, ad. fără mamă,

orfan de mamă.Apa, s. tată.Apácza, s. călugăriţa.Apadni, v. a seadé, a deseea. . iApadás, s. scădere, scăiţement,

desecare.Apadhatatlan, a. — ul, ad. ne-

desecabil.

AmolyogniApadozni, v. a scadé, a desi-ca

(pe încet).Apädt, a. seădut, desecat.Apály, s. redus, scăderea mărei. Apaság, s. paternitate.Apasztani, v. a împuţina, a mic­

şora, a scadé.Apasztás, s, micşorare, împuţinare. Apát, s. abate, archimandrit. Apatárs, s. cuscru.Apátság, s. abatie.Ápolás, s. îngrijire.Ápolni, v. a îngriji; a cultiva. Ápoló, s. îrgrijitoriu.Ápolgatni, v. a îngriji, (mereu). Ápolgatás, s. îngrijire..Após, s. socru.Apostol, s. apostol.Apostoli, a. apostolic, apostolesc' Apostolkodni, v. a apostoli. Apostolság, s. apostolié. Apránként, ad. cu încetul: în

bucăţi.Aprltni, v. a merunţa, a dumica. Aprítás, s. dumicare, merunţare. Apró, a. merunţel, mérunt. Aprószőlö, s. strugurei, rosine. Apród, s. aprod.Aprólék, s, merunţuşuri. Aprólékos, a. mic, puţin, bagatel,

neînsemnat.Aprón, ad. mérunt.Apróság, s. merunţuştm, mßrun-

taie.Aprózni, v. (v. aprí‘ ni).Ár, s. inundare, esundare (de apă);

mulţime; preţ.Ara, s. mirâsă.Áradás, s. esundare, inundare. Áradat, s. revărsătură, înundă-

ţiune.Áradni, v. a esunda, a inunda; _ a porni, a mâneca.

Áradozni, n. a revărsa, a inunda. Áradozás, s. revărsare.Arany, s. aur; ducaf galb.n. Aranyér, s. emoroidă.Arány, s. proporţiune.

Arány 7

Aránylag, ad. — os, a. propor­ţional.

Aránylagosan, ad. proporţional. Aránylagositás, s. proporţionare. Aránylagosítni, v. a proporţiona,

a aduce lä proporţiune. Aránylani, v. a sta în proporţiune. Arányosság, s. proporţionalitate,

proporţiune.Arányosítni, v. (v. aránylagosítni). Aránysor, s. progreslune. Arányszám, s. logaritm. Aranyozni, v. a aurí.Aranyozás, s. aurire.Aranyozat, s. auritură. Aranyozott, a. aurit.Aránytalan, a. — ul, ad. nepro-

porţionat.Aránytalanság, s. neproporţiune. Arasz, s palmă.Arasznyi, a. de o palmă. Árasztani, v. a revărsa, a inunda. Árasztás, s. revărsare, inundare. Aratni, v. a secera.Aratás, s. seceriş.Arató, s. secerătoriu.Aratatlan, a. neseeerat.Árbocz, s. arborel, catarg.Árcz, s. faţă, figură, obraz, tip. Arczátlan, a. — ul, ad. obraznic,

neruşinat, fără ruşine. Arczátlankodni, v. a să obrăznici;

a face necuvemnţe. Arczátlankodás, s. obrăznicie, ne­

ruşinare.Arczatlanság, s. (v. arczátlan­

kodás ).Arczkép, s portret.Arczul, ad. preste faţă.Arczulat, s. fisonomle,Árkölni, v. a şănţui, a săpa. Árkos, a. grop os.Ármány, s. intrigă, machinăţiune,

cabală.Ármánykodás, s. intrigare, maehi-

năţiune.Armanykodni, v. a intriga, a raa-

ehina.

8 AránylagÁrmányos, a. machinătoritt, in­

trigant.Árny, árnyék, s. umbră.Árnyalni, árnyékolni, v. a umbri. Árnyéklat, s. nuanţă, adumbrire. Árnyékos, a. umbros.Árnyékozás, s. umbrire. Árnyékozni, v. (v. árnyalni). Árnyékszék, s. retiradă, esitóre. Árok, s. şanţ, canal.Árpa, s. on).Árr, s. sulă.Arra, ad. într’acolo.Árszabály, s regulare de tacsă,

statut de tacse.Arszlán, s. leü.Ártani, v. a strica, a face strică-

ţiune.Ártalmas, a. — an. ad. strieăţios,

dăunăţios, periculos. Ártalmasság, s. stricăţiune. Ártalmatlan, a. — ul, ad. nestri-

căţios.Ártalmatlanság, s. nestricăţiune. Ártalom, s. stricăţiune, daună. Ártány, s. mascur.Ártatlan, a. — ul, ad. inocente,

nevinovat.Ártatlanság, s. inocenţă, nevino­

văţie, eandore.Áru, s. marfă.Árulni, v. a vinde; a trada. Árulás, s. vîndare; tradare. 'Árulkodni, v. a aeusa, a denunţa. Árulkodás, s. aeusare, denunţare. Árva, a. sărman, orfan, sărac. Árvapénz, s. bani pupilari, bani

orfanali.Árverés, s. licitare.Árverezni, v. a licita.Árverezés, s. licităţiune.Árvíz, s: esundarc, inundare de

apă.Ásás, s. săpare.Ásatlan, a. nesăpat.Ásitás. s. eăscare, eăscătură. Asitni, v a căsca.Ásitozás, s. eăscătură; oftare.

Ásitozás

ÁsitozniÁsitozni, v. a căsca (mereu); a

dori, a ofta.Áskálni, v. a seoeiorí; a spiona. Askálódás, s. spionare, pândire,

subminare.Áskálódni, v. a intriga, a spiona. Ásni, v. a săpa.Ásó, s. săpoi, hârleţ; săpătorii!. Asszony, s. muiere, femeiă. Asszony!, a. femeiesc.Asszonyka, s. femeiuşcă. Asszonyos, a. femeieţ.Asszonyság, s. domnă.Ásszá, a. uscat.Ásvány, s. minerá.Ásványisme, s. orictognosíe. Ásványos, a. mineral.Ásványtan, s. mineralogie.Aszni, v. a seca, a deseca, a să

uscaAszalni, v. a usca.Aszaló, s. uscätöriü. losniţă. Aszalódni, v. a să usca.Aszalt, a. uscat.Aszály, s. secetă; oftică.Aszályos, a. secetos, sec.Aszás, s. useare.Ászkor, s. oftică, ectică.Ászkóros, a. ofticos.Asztag, s. stog.Ászok, ászokfa, s. căpătel, lemn,

(pe care se ţin buţile).Asztal, s. mesă.Asztali, a. de mesă.Asztalka, s. măsuţă.Asztalnok, s. magistru de mesă. Asztalos, s mesariu.Át, által, ad. prin, preste; trans,

(se usitézá la compunere). Átadni, v. a preda, a transpune. Átadás, s. predare, transpunere. Átalában, ad. în genere, preste tot. Átalakítás, s. străformare. pre­

facere.Atalakitni, v. a transforma, a

străforma, a preface. Átalakulás, s. străformare, pre­

facere.

Átalakulni, v. a să străforma, a să preface.

Átalkodás, s. obstinăţiune, cer­bicie.

Átalkodni, v. a să obstina, a să cerbici.

Átalkodottság, s. (v. átalkodás).Átallani, v. a să gena, a să sfii.Átalvetó’, s. desagi.Athatlan, a. nestrăbătătoriil, nepă-

trundătoriii, nepenetrabil.Áthatlanság, s. nepătrundere, ne-

penetrabilitate.Áthatni, v. a străbate, a pătrunde,

a penetra.Átható, a străbătătoriu, penetrabil,

impresiv, transitiv.Áthelyezés, 's. translocare, trans-

ferire, străpunere.Áthelyezni, v. a transloca.Átkozás, átkozódás, s. blăstăm,

înjurare.Átkozni, átkozódni, v. a blăstăm a.

a înjura.Átlátni, v. a prevede; a vedé.Átlátszó, a. strévedetoriü, trans­

parent.Átló, s. diagonal.Átmérő, s. diametru.Átok, s. blăstăm.Átvinni, v. a transporta, a duce

preste.Átvitel, s. transportare.Atya, s. tată, părinte.Atyafi, s. consangén, rudenie.Atyafiság, s.consăngenitate, rudenie.Atyafiságos, a. frăţesc.Atyafiságosan, ad. frăţesee.Atyai, a. părinţese.Atyátlan, a. orfan de iată.Avadék, s. vechitură.Avagy, coj. saü, őri.Avar, s. rogoz, iarbă sacä.Avaros, a. rogozos.Avas, a. rânced."Avasodni, v. a să ráneedí.Avasság, s. râneejjală.Avatag, a. vechift, învechit, p nosit.

Avatag 9

10 Avatás BajnokilagAvatás, s. confirmare, inaugurare;

întărire.Avatni, v. a confirma, a inaugura;

a întări.Avatatlan, a. neiniţiat, neintărit.Avatkozás, s. întrevenire, amestec.Avatkozni, v. a íntrevení, a sé

amesteca.Avatott, a. iniţiat, versat: inaugu­

rat ; consacrat.Avatottság, s. versăţiune; hiro­

tonire.Avulás, s. învechire.Avulni, v. a se învechi.Avult, a. învechit.Avultság, s. învechitură.Az, pron. acel, aceea.Az, a. (articlu), lu, le, a.Âzalag, s. infusoriu, (animal in-

fusoritt).Azalatt, ad. sub aceea, .într’aceea.Ázalék, s. fiertură, legumă

Ba, p. în. , .Bab, s. bob, bobă.Báb, s. păpuşă, figură, gogoşă,

nimfă.Bába, s. moşă.Bábaság, s. moşărie.Bábáskodás, s. ív. bábaság).Babér, s. dafin, laur.Babéros, a. laureat.Babona, babonaság, s. supersti-

ţiune, credinţă desértá. diside- monie.

Babonás, a. superstiţios.Babonázás, s. fermec-ătorie, vră­

jire.Babonázni, v. a fermeca, a vrăji.Badar, a. nerespicat, neînţeles,

(vorbire oscură).Bádog, s. feralb, tinichea.Bádogos, s. feralbarifl, tinicarifi.Bádogos, a. eu feralb, feralbit.

Azaz, coj. adecă.Azelőtt, ad. mainainte.Azért, ad. pentru aceea.Ázás, s. udare, înumedare.Ázni, v. a sé uda, a sé ínumeda. Azon, pron. acel, aceea.Azonban, coj. într’aceea. Azonitás,'«. identificare.Azonitni, v. a identifica. Azonképen, ad. în aeelaş mód. Azonkívül, ad. afară de aceea Azonközben, ad. intr’aceea. Azonnal, ad îndată, numaidecât. Azonos, a. indentic.Azonosság, s. identitate.Aztán, ad. după aceea.Áztatás, s. udare, înumedare, in-

moiere; topire (de cânepă) Áztatni, v. a uda, a ínumeda, a

ínmoié; a topi (cânepă).Azur, a. azuriu, albastru.Azután, ad i.v.. aztán).

Bádogozni, v. a feralbí, a (ragé, a aeoporí cu feralb.

.Bagaria, s. piele lucrată, iuft.Bagoly, s. bubă, eueuveíea.Bágyadás, bágyadság. s ostănelă.Bágyadni, v. a sé ostăni, a sé,obosi,

a sé fatiga.Baj, s. reü, nevoie, necas; tréba,

afacere.Báj, s. încântare, frumseţă, ferinec,

nuri, graţii.Bajjal, ad. cu greu.Bájló, bájoló, a. graţios, încântă­

torii!. fermecătorii!.Bajlódás, s. tribulâţiune, néeási-

ţiune.Bajlódni, v. a se nécásí, a sé tri­

bul a, a se nevoi.Bajnok, s. eroii, luptătorii!, atlet.Bajnoki, a. eroicescBajnokilag, ad. eroieesco.

Bájolás Bárány 11Bájolás, încântare, fermecare.Bájolni, v. a încânta, a fermeca,

a împle de graţii..Bajos, a. anevoie, greü, molest,

taţigos.Bájos, a. graţios, încântătorii!,

fermecătorul.Bajosan, ad. cu gréü, anevoie. Bajoskodás, s. fatigă, necas. Bajtárs, s. eamerad, soţ de arme. Bajusz, s. musteţă.Bajuszos, a. -musteţios, musteţat. Ba uszosodni, v. a-i cresce mus-

teţe.Bajusztalan, ad. nemusteţios, fără

musteţe.Bajviadal, bajvivăs, s. duel, luptă.Bajvivó, s. duelant.Bak, s. bărbătuş, mascur, ţap.Bakancs, s. stifletă, topanea (la

soldaţi.Bakó, s. carnefiee, călăii.Bakolni, v. a complimenta.Baktatni, v. a orbeca, a merge

încet si împedecat.Bal, a. stângă, sténgaeiü; réti,

sinistru, fatal.Bál, s. bal; balot, ténc.Ballagni, v. a merge încet, a merge, j

mocoşînd.Balga, balgatag, a. nebun, smintit,

simplu, stupid, năuc.Balgaság, balgatagság, s. nebu-

nie, stupiditate, simplitate. |Batha, bolha, s. purece.Balházni, bolházni, v. a pureca.Balhit, s. credinţă rătăcită.Balitélet, s. prejudeţ, opininne

falsă.Bálna, s. balenă, chit.Balta, s. secure, băltag.Balul, ad. sténgaeiü, sinistru, réti.Bálvány, s. idol, Zeitate păgână.Bálványozás, s. idolatrie.Bálványozni, v. a sß închina la

idoli.

Balvélemény, s. opiniune falsă, părere sinistră.

Balzam, balzsam, s. balsam.Balzsamozni, s. a balsama.Bámészkodni, v. a sé mira, a sé

uita gură cascată.Bámulás, s. admirare, minunare.Bámulni, v. a sé minuna, a ad­

mira.Bámulatos, a. an, ad. de mi­

nune, mihunat, miraculos.Ban, ben, p. în.Bánni, v. a páré réü; a tracta

(bine saü réü cu cineva).Bánás, s. părere de refl; tractare.Bánat, s. întristare, supărare, pă­

rere de reü.Bánatbér, bánatpénz, ş. vincul,

vadiu, arvună.Bánatos, a. — an, ad. supărat,

măchnit, întristat.Bank, s. bancă.Bankár, s. banehieriü.Bankjegy, s. bancnotă.Bánkódás, s. întristare, supărare,

măchnire, căinţă.Bánkódni, v. a se întrista, a sé

supăra, a sé căi, a regreta.Bántás, bántalom, s. vătămare,

atacare, înjurie.Bántani, v. a vătăma, a ataca, a

ofenda.Bântatian, a nevătămat, n e a ta c a t.Banya, s. babă, muiere bătrână,

hârcă.Bánya, s. baie, mină.Bányász, s. băieş, montanist, mi­

nării!Bányászat, s. cultură de băi. mon-

tanistieă, minărie.Bányászkodni, v. a minări, a cul­

tiva băl.Bár, coj. barem, bater, de si.Baraczk, s. persică.Barangolás, s. vagabondare, âm-

blare rătăcită, viaţă nomadă.Barangolni, v. a âmbla vagabondBárány, s. miel.

Bárányka, s. mieluşel.Barát, s. amié, prietin; călugăr.Baráti, a. amical, prietinesc.Barátilag, ad. amicabil, cu prie-

tiníe. prietinesee.Barátkozás, s. ínprietinire, ami-

eeţă.Barátkozni, v. a sé prietini, a só

face amic.Barátság, s. amiceţă, prietiníe.Barátságos, a. — an, ad. amíeal,

amicabil. prietinos.Barátságtalan, a. neprietinos, nea-

micabílBarátságtalanság, s. neprietiníe,

neamicâţă.Barátságtalanul, ad. neprietinesce,

neamicabil.Barázda, boiozda, s. brazdă, scule

(de părnSnt).Barázdálni, v. a brăzda, a ara.Bárcsak, coj. bater, barem.Barczaság, s. ţâra bârseî.Bárd, s. bardă, secure.Bárdolás,, s. cioplire, bärduire.Bárdolni, v. a bărdui, a ciopli.Bárdolatlan, a. necioplit; neculti-

vat, brut.Bárdolatlanság, s. brutalitate, ne-

cultură, mojicie.Bárgyú, a. prost, simplu, puţin la

spirit.Bárgyuság, s. prostie, simplitate,

nerozie.Bárha, coj, bater — de, barem —

de; de si.Bárhonnan, coj. deoriunde, orl-

deunde.Barka, s. mîţîşore, mugur de salce.Bárki, pron. oricine.Barkó, s. barbă, favoriţi.Barlang, s. peşteră, cavernă.Bármely, pron. oricare, oricine.Bármi, pron. orice, fiece.Barna, a. brunet, negriu, negri-

ţios.Barnán, ad. (v. barna).Barnás, a. negriu, bruneţiu.

12 Báránykai____ ,_________________________Barnaság, s. oehieşime,' bruneţie.Barnásodni, bámulni, v. a se bru-

nétí, a só- înnegri, a deveni brunet.

Barnítni, barnásitni, v. a înnegri, a face brunet.

Bámulás, s. bruneţire, ínnegrire.Báró, s. baron.Báróság, s. baroníe.Barom, s. vită.Baromi, a. dobitocese. brutal.Baromiság, s. dobitocie, brutali­

tate.Baromilag, ad. dobitocesce. brutal.Bársony, s. barşon, catifea.Bársonyos, s. barşonat, eu catifea.Basa, s. paşă.Bástya, s. bastil, bulevard, forti-

fieăţiune.Batár, s. caretă, batar.Bátor, a. curagios, cutezátoriü,

animos.Bátorítás, v. încurugiare, animare,

înbărbătare.Bátoritni, v. a îneuragia, a anima,

a Inbărbăta.Bátorkodni, v. a cuteza, a ín-

dräsni.Bátorság, s. îndrăsnelă, cutezare,

euragiű. ;Bátorságos, a. — an, ad. secur,

sigur.Bátorságtalan, bátortalan, a. ne-

cutezătoriti, neîndrăsneţ; fără siguranţă, nesecur.

Bátortalanság, s. necutezare. ne- îndrăsnire.

Bátortalanul, ad. fără îndrăsnelă, neeuragios, nesigur.

Bátran, ad. animos, curagios, cu îndiăsnâlă.

Bátya, s. frate mai betrăn, bade.Be, bé, ad. înlăintru, ín.Beadni, v. a da înlăintru.Beadvány, s. petiţiune, suplică,

exhibit, memorial, presentată.Bebizonyitni, v. a demustra, a

adeveri.

Bebizonyitni

Bebizonyítás, s, demustrare, ade­verire.

Beborítni, v. a acoperi.Beczikkelyezni, v. a inartieula.Becs, s. preţ, valóre.Becs, ii. prop. Viena.Bécsi, a. vienez, de Viena.Becses, a. preţios.Becsetlen, a. nepreţios.Becsinált, s. eonfertură, compot.Becsleni, becsülni, v. a preţui, a

stima; a respecta.Becslés, becsülés, s. stimare.Becsmérlés, s. defăimare, deones-

tare. 1Becsmérelni, v. a defăima, a ea-

lumnia, a deonesta.Becsomózás, s. paehetare; irotu-

lare (de acte).Becsomózni, v. a paelieta, a iro-

tula (acte).Becstelen, a. nepreţios, infam,Becstelenités, s. desonóre, defăi­

mare.Becstelenitni, v. a desonora, a de­

făima, a profana, a spurca.Becstelenség, s. desonóre, defăi­

mare, infamie, spurcăţiune.Becstelenül, ad. desonorat, necin­

stit; spurcat.Becsülés, s. stimare, respectare,

cinstire.Becsülni, v. a stima, a onora, a

respecta, a cinsti.Becsület, s. onóre, stimă, cinste.Becsületes, a. — en, ad. onorat,

cinstit, de Omenie.Becsületlen, a. fără omenie, ne­

onorat.Becsületszó, s. cuvént de onóre,

parolă.Becsültetni, v. a preţui, a stima,

a estima (prin alţii).Befejezés, s. terminare, eonclu-

siune.Befejezni, v. a termina, a fini,Befelé, ad. înlăintrn.Befellegzeni, v. a se înnora.

BebizonyításBefogadni, v. a primi, a adopia,

a reeepe.Befogadás, s. primire, adoptare

recepere.Befogni, v. a prinde, a închide, a

aresta.Befolyás, s. incurgere, înfluinţare.Befolyni, v a îneurge, a înfluinţa.BefUtni, v. a încăldi, a face foc.Begy, s. guşă.Begyes, a. guşat, eu guşă.Beh! int. a! cum!Behatni, v. a pótrunde, a străbate,

a penetra.Behatás, s. petrundere, străbatere,

penetrare.Behatolni, v. a străbate.Behinteni, v. a presera.Behozás, s. importare, introducere.Behozni, v. a importa, a introduce.Beiktatni, v. a instala, a asenta;

a inpVotocola; a introduce.Beiktatás, s. instalare,introducere;Beiktatmány, s. învestitură, inves-

timent.Beilleni, v. a s8 potrivi, a passa,

a sé nimeri.Beillés, s. passare, potrivire.Beirâs, s. înscriere. înregistrare.Beirni, v. a înscrie, a înregistra.Bejegyezni, v., a însemna, a in-

protocola. a intabula.Bejegyzés, s. însemnare, inproto-

colare, intabulare.Bejelenteni, v. a însciinţa. a încu-

nosciinţa, a avi9a, a areta, a de­nunţa.

Bejelentés, s. însciinţare, avisare, aretare, denunţare.

Béka, s. broscăBéke, békeség, s. pace.Békealku, s. tractat de pace:Bekebelezés, s. incorporare; aso-

ţiare, îngremiare.Bekebelezni, v. a incorpora, a în­

trupa, a asoţiă, a îngremia.Békélés, s. împăcare. împăciuire

Békélés 13

Békéin!, v.- a se ímpaca, a se írn- păciui.

Bekertelni, v. a îngrădi, a închide cú gaid.

Békételen, békétlen, a. neliniştit, neodiehnit, turburat.

Békételenség, s. neliniştire, ne- odichnire, turburare.

Békés, s. roc blănit.Békés, a. pacific, păciuit, liniştit.Békeség,s. pace.Béketiirés, s. răbdare, indulgenţă,

paţienţă toleranţă.Béketürö, a. răbdătorul, suferito­

rii!, indulgent.Békités, s. împăcare, împăciuire.Békitni, v, a împăca, a împăciui.Békithetlen, a. neîmpăeabil.Békó, békló, s. lanţ, catenă, le-

'gătură.Békiilni, v. a sé împăca, a sé îm-

• păciui.Békülés, s. împăcare.Bel, ad. intern, din lăintru.Bél, s. maţ; mieij, feştilă (la lu­

minare), măduvă, simbure.Béla, n. prop. Adalbert.Belé, bele, ad. în lăintru, în intru,Belebbezés, s. internare.Belebbezni, v. a interna.Beleegyezés, s. învoire, consim­

ţireBeleegyezni, v. a se învoi, a con­

simţi, a sé uni.Bélelni, bélleni, v. a cuptuşi, a

pune cuptuşală.Bélés, béllés,’ s. cuptuşală.Belemerülni, v. a sé cufunda, a

străbate (în studiu).Beles, a. mieclos. sîmburos; vo­

race, măneăţios.Belföld, s. păment intern, patriă.Belföldi, a. indigen, pământân,

din patriă.Bélletlen, a. necuptuşit, fără cup­

tuşală.Beiöi, ad. din lăintru, intern.

14 , Békéin! BérmálniBelUgyministerium, s. ministru de

interne.Belül, ad. din lăintru,Belülről, ad. pe din lăîntru.Bélyeg, s. semn, timbru, Stempel.Bélyegezni, v a însemna, a timbra,

ă marea.Beiyegtelen,«. netimbrat, neînsem­

nat, nemarcat.Bélyegzés, s. timbrare, marcare.Bélyeqzö, a. caracteristic, notabil.Ben, p. în.Béna, a. schilav, neputinţios, ştru-

pat.Bénaság, s. sehilăvenie, neputinţă,

oloüire.Bendő, s. burtă, fóle.Bénitni, v. a schilăvi.Benn, ad. în întru, în lăintru.Bennszülött, s. indigen, născut

în patriă.Benső, a. — lég, ad. intim.Bensőség, s. intimitate.Bent, ad. { v. benn)Bénulás, s. schilăvire.Bénulni, e, a -sé schilavi.Benyomás, S: impresiune, intipă-

ritură.Bér, s. simbria, sold, léfa, tâesă,

cens.Bérbeadni, v. a esatenda, a da

în arendă.Bérez, s. munte.Bérezés, a. muntos.Bérelni, v. a esarenda, a închiria.Bérencz, s. şerbitoritî, argat, sim-

briaş, slugăriţi.Béres, s. serv, şerbitoritî, argat.Beretva, s. bricift.Beretválni, v. a rade.Bérlelni, v. a cuptuşi; a închiria.Bérlés, s. cuptuşaiă; închiriate.Bérlet, s. arendă, abonament, pac-

tare.Bérlő, s. arendătorifi; abonätoriü.Bérmálás, s. miruire, confirmare.Bérmálni, v. a mirui, a confirma

Bérmentes Bilincselés 15Bérmentes, a. — en, ad. seutit

de taesă.Berz, s. eieetru.Berzdelej, s. electromagnet.Berzdelejes, a. electromagnetic..Berzdelejesség, s. electromagne­

tism.Berzedni, v. a sé sburlí, a sé vâl­

vei (perul).Berzelni, v. a eleetrisa.Berztelep, s. baterie electrică.Berzsen, (fa), s. fernambuc (ar­

bore).Besorozás, s. asentare.Besorozni, v. a asenta, a înşira,

a íntira. 'Beszállani, v. a sé íncortela.Beszállásolás, s. íncortelare.Beszállásolni, v. a íncortela.Beszámítás, s. eomputare, compu-

tăţiune, imputăţiune.Beszámítani, betudni, v. a com-

puta. a compensa, a imputa.Beszéd, beszélés, s. vorbire, cu-

véntare.Beszédes, a. vorbitoriü, vorbăreţ,

limbut.Beszélgetés, s. vorbire discurs,

convorbire.Beszélgetni, v a vorbi, a discura.Beszélés, s. discurs, vorbire.Beszélni, v. a vorbi, a euventa.Beszély, s. enarare, novelă.Besztercze, n. prop. Bistriţa.Beszennyezni, v. a mânji, a în­

negri, a ponosi.Beteg, a. morbos, bolnav. ■Betegedés, s. bolnăvire.Betegedni, v a sé bolnăvi.Beteges, a. bolnăvicios, nesănătos.Betegeskedés, s. nes&nătate, bo-

lire, morb.Betegeskedni, v. a suferi în morb.Betegitni, v. a bolnăvi.Betegség, s. morb, bolă.Betestesitni, v. a íngremía, a în­

corpora.Betiltani, v. a sista, a opri.

Betyár, s. bădăran, om brut.Betyárkodni, v. a sé purta brut.Betörni, v. a erurnpe, ä sparge, a

frânge.Betörés, s. erumpere, invasiune;

frângere.Betű, s. literă.Betüszámolás, s. calculare alge­

brai că.Betüszámtan, s. algebră.Betűzni, v. a silabiza.Bevádolás, s. aeusare, denunţiare,

inculpare.Bevádolni, v. a acusa, a denunţia,

a iuculpa.Bevallani, v. a mărturisi, a recu-

nósce, a fasiona.Bevallás, s.-mărturisire, íasionare.Bevezetés, s. introducere; insta­

lare.Bevezetni, v. a introduce, a con­

duce, a instala.Bevitel, s. import, importare.Bevinni, /», ă importa, a duee ín-

iăintru.Bezárás, s. închidere; arestare.Bezárni, v. a închide: a aresta.Bezáródás, s. închidere, îneuiere.Bezáródni, v.- a sé închide, a sé

incuié.Bezárólag, ad. inclusiv.Bezzeg, int. înadever! aşadarăl

sciu-eä!Bibelődés, s. migală, moeoşală.Bíbelődni, v. a se migăli, a mocosí.Bibor, s. porfiră, purpură.Bíboros, a. purpuriu.Bibornok, s. cardinal.Bicsak, s. brişcă, cuţit.Bicskás, s. tălharift de pungi, hoţ.Biczczenteni, v. a clătina (din capj.Bika, s. taur.Bikacsolnl, v. a sé opune, a re-

siste.Bikk, bikfa, s. fag.Bilincs, s. catenă, cătuşa, lanţ.Bilincselés, s. încatenare, încătu­

şare.

Bilincselni16Bilincselni, v. a îneatena, a încătuşa.Billegény, s. codubatură (pasere).Billegetni,' v. a clătina, a mişca.Billegni, v. a clătina, a bilanţa:

a vibra, a oscila.Billeni, v. a precumpăni.Billenteni, v. a precumpăni, a

resturna.Billentyű, s. ventil, capac, clapă,Billikom, s. pocal, cană.Bimbó, s. mugur, boboc.Bimbós, a. muguros, cu mugur,

bobociiBimbózni, v. a muguri.Bírálás, birálat, s. censurare, ju ­

decare, critisare. !Birálni, v. a judeca, a critisa, a !

recensa, a censura. IBírás, s. avere, stăpânire. !Birka, s. óié (cu lână fină ereţă).Birkózás, s. luptă.Birkózni, « ..a sé lupta.Bírni, v. a poşede, a avé; a în­

vinge; a suporta, a redica.Biró, s. jude.Birodalmi, a. imperial.Birodalom, s. imperiu, împărăţie.Birói, a. judiţial, judecătoresc.Biróizár, s. secuestru judecătoresc.Biróság, s. tribunal, judecătorie.Birs, birsalma, s. gutuie.Birság, s. pedépsá (de báni),

amendă, gloljă.Bírságolni, v. a globi, a pedepsi

(în bani).Birtok, s. posesiune, proprietate,

avere.Birtokháborítás, s. eonturbare de

posesiune.Birtokolni, v. a poşede, a avé ín

proprietate.Birtoklás, s. poşedere.Birtokos, s. posesor, proprietarii!.Birtoktalan, a. fără avere, fără

posesiune.Bitang, s. spuriü, copil nelegiuit.Bitangolás, s. risipire, usurpare.Bitangolni, v. a risipi, a prăpădi.

Bitorló, a. usurpätoriü.Bitó, s. furci, stâlp de spemjurat;

earnefiee.Bitorlás, s. usurpare.Bitorolni, v. a usurpa, a risipi.Bival, s. bivol.Bivalos, s. bivolariü.Bizakodás, bizalom, s. încredere,■ confldenţiă.Bizakodni, v. a sé încrede.Bizalmas, a. — an, ad. eonc-re-

(iut, încredinţat, confidenţial.Bizalmatlan, a. — ui, ad. fără

încredere, prepuitorifi.Bizalmatlanság, s. neîncredere,

bánniéia.Bizalmi, a. de incredereBizás, s. concredere; însărcinare.Bizni, v. a concrede, a încrede;

a sé încrede.Bizodalom, s. (v. bizalom).Bizomány, s. eomisiune, însărci­

nare.Bizományos, s. comisioneriü, man-

datariü.Bizon! bizony! int. aşa! <jeu! în

adevér.Bizonyítók, s. dovadă, argument,

probă.Bizonyitni, ■» a dovedi, a argu­

menta, a demustra.Bizonyítvány, bizonyitmány, s. ates­

tat, adeverinţă.Bizonyosodni, bizonyodni, v. a sé

dovedi, a sé edeveri.Bizonyos, a. an, ud. sigur, cert.Bizonyság, s. mărturie, martor.Bizonytalan, a. neeert, nesigur.Bizonytalanság, s. nesiguranţă,

nesiguritate.Biztatni, v. a îndemna, a împin-

tena, a înteţi.Biztonság, biztosság, s. securanţă,

securitate.Biztos, a. — an, ad. secur.Biztos, s. comisariü, mandatarii!.Biztosítás, s. aseeurare, garantare,

cauţiune.

Biztosítás

Biztosítni Bolondulás 17Biztosítni, v. a asigura, a ga­

ranta"Bizvást, ad. secur.Bobita, s. moţ, euoul, eiuf, (]a

paseri).Bóbitás, a. moţat.Bocsánat, s. pardonare, iertare. Bocsátni, v. a ierta, a lăsa. Bocsátkozni, v. a se demite, a sé

lăsa, a participa.Bocskor, s. opincă.Bódé, s. boltiţă, coliba, căsuţă. Bodítni, v. a ameţi, a ímb'eta. Bodnár, s. butariü, dogariü. Bódog, n. prop. Felician.Bodor, a. creţ, încreţit; încurcat;

nărod.Bódorogni, v. a vagabunda, a

âmbla rătăcit.Bódulás, bódultság, s. ameţire,

ameţâiă.Bódulni, v. a ameţi, a sö imbăta

(de cap ).Bódult, a. ameţit.Bodza, bodzafa, s. soc.Bog, s. nod.Bogács, s. scăieţ, scai.Bogár, s. insectă, gândac. Bogarászat, s. entomologie. Bogarászni, v. a aduna insecte. Bogas, a. noduros.Bogdán, n. prop. Adeodat. Bogasodni, v. a sé înnoda.Boglár, s. eătăramă, agrafă, sponcă. Boglya, s. bódé, juredă, grămadă,

claie.Bognár, s. rotarifl.Bogos, a. — an, ad. (v. bogas). Bogosodni, v. (v. bogasodni). Bogozni, v. a înnoda.Bogrács, s. căldare, cazan.Bogyó, s. bobiţă, bobă.Bogyós, a. bobat.Bohó, a. nărod, nebunatic.Bohócz, s. paiaţ, păcală.Bohóság, s. nebunie, năroijie. Bohóskodni, v. a face nebunie. Bojt, s. ciucur.

Bojtorján, s. (y. bogács).Bojtos, a. eiucurat, înciueurat. Bojtozni, v. a înciucura Bók, s. salutare, compliment. Boka, bokacsont, s. glesnă, oul

peţior.ului.Bókolás, s. complimentare. Bókolni, v. a complimenta, a sa­

luta.Bokor, s. tufă.Bokratian, a. netufos.Bokréta, s. buchet (de flori). Bokrétázni, v. a orna eu flori, a

împena.Bokros, a. tufos, des.Bokrosodás, s. întufoşare, înmul­

ţire.Bokrosodni, bokrosulni, v. a sö

întufoşa; a sé înmulţi.BÓI, p. din.Boldog, a. fericit.Boldogitás, s. fericire.Boldogitni, v. a ferici.Boldogság, s. fericitate, fericire. Boldogságos, a. fericit, sânt. Boldogtalan, a. — ul, ad. nefericit. Boldogtalanam, v. a neferici. Boldogtalanodé, v. a sé neferici. Boldogtalanság, s. nefericire. Boldogul, ad. fericit,Boldogulni, v. a sé ferici.Bolha, balha, s. purece.Bolhás, a. — an, ad. purecos, cu

purece.Bolházni, bolhászni, v. a sé pureca. Bolházkodás, bolházodás, v. pu-

recare.Bolházkodni, bolházodni, v. a sé

pureca.Bólintani, v. a înclina, a mişca (eu capul).Bolond, a. nebun.Bolondităs, s. nebunite. Bolonditni, v. a nebuni (pe cineva). Bolondos, a. nebunatic. Bolondoskodni, bolondozni, v. a

face nebunie.Bolondulás, s. nebuniră.

2

Bolondulni Borzasítni18Bolondulni, v. a nebuni.Bolt, s. prăvălie, boltă, neguţătorie.Bolthajtás, boltozat, s. bol*á, bol-

titurá, arc.Bolthajtásos, a. — an, ad. areuat,

eu boltitură.Boltív, s: are (do pod).Boltozni, v. a areua, a bolti.Bolygani, bolyongani, v. (v. bodo-

rogni).Boivoás, s. vagabundare, amblare

rătăcită.Bomba, s. bombă.Bomlani, bomladozní, v. a se des­

face, a sé descompune, a se disolva.

Bomlás, bi>mladozás, s. desfacere, disolvare.

Bomolhatlan, a. nedesfaeabil, ne- disolvabil.

Bonczolás, s. anatomisare, des- membrare.

Bonczolni, v. a anatomisa, a des- membra.

Boncztan, s. anatomie, artea ana­tomică.

B o n t a k o z n i , a sé desface, a sé desmembra.

Bontás, s. desfacere.Bontatlan, a, nedesfăcut.Bonyolítás, s. încurcare, încâlcire.Bonyolítni, v. a încurca, a încălcî.Bonyolodás, bonyolultság, s. în­

curcătură, complicareBonyolódni, v a încurca, a încâlci.Bor, s. vin.Borbély, s. barbier.Borda, s. spată, (la ţesut); oldal­

borda, cóste (la animale).Borítani, v. a acoperi, a cuptuşi.Boritás, s. acoperire, enptuşală.Boritatlan, a. neacoperit.Boríték, s acoperemént, învălitore,

vél, euptuşală.Borítékos, « copertat, învălit.Borítékozni, v. a coperta.Boritgatás, s. acoperire.Boritgatni, v a acoperi, a cuptuşi.

Borító, s. aeoperitoriü.Borjas, a. cu viţel.Bor azni, borjúzni, v. a făta (viţel). Bor ú, s. viţel.Borjúfoka, s. viţe! de mare, focă. Borjuzás, s. fătare (de viţel).Bor él, s. alcohol, spirit de vin. Borogatni, v. (v. boritgatni). Borona, s. grapă.Boronálni, v. a grăpa.Boronálás, s. grăpare. Boronálatlan, a. negrapat.Boróka, s. snépán, iuniper, Borongani, v. a se înnora.Boros a. — an, ad. vinos; eu vin;

boroshordó, bute cu vin. Borostyán, s. dafin, iaure, mălin. Boroszlán, s dafinel, leustean. Borotva, s. ( y . beretva). Borotválni, v. (beretválni). Borotválkozni, v. v. (beretválkozni). Borozni, v. a be vin.Bors, s. piperiti.Borsos, a. — an, ad. piperat. Borsolni, borsozni, v. a pipera. Borsolatlan, a. nepiperat.Borsika, s. lingurică cu créstü

(plantă).Borsó, s. mazere.Borseprii, s. droşdie de vin. Borsódzni, v. a sé înăspri; a sé

înfiora.Borszesz, s. spirt de vin.Borulni, v. a sé pleca; a sé în­

nora, a sé închide (orisontul). Borús, a. înnorat, întunecat, închis. Borúit, a. (v. borús).Ború, s. 'înnorare, întunecare. Borz, s. vezure.Borzadály, borzalom, borzadalom,

s. înfiorăţiune.Borzadás, s. înfiorare.Borzadni, v. a se înfiora.Borzas, borzos, a. — an, ad.

sburlit, péros, nepepténat, vél- voiet.

Borzasitni, v. a sburli, a velvoie.

Borzasztó Böngészet 19Borzasztó, a. — an, ad. spăimân-

tătoriti, fioros, înfricoşat, teribil. Borzogatni, borzongatni, s. a ave

fiori, a înfiora,Boszankodás, boszonkodás, v. se-

chirare, năcaz, neplăcere. Boszankodni, boszonkodni, v. a să

năeăjî, a să sechira.Boszantani, v. a năcăji, a irita, a

întărită.Boszantăs, s. năcăjire, întărîtare. Boszor, s. cap de morte (insectă). Boszorkány, s. strigóle, fermecă-

tóre.Boszorkánykodni, v. a fermeca, a

vrăjiBoszorkányság, s. fermecătorie,

vrăjire.Boszú, boszúállás, s. resbunare,

vendetă.Boszúlni, bosszulni, v. a resbuna. Boszús, bosszuló, a. resbunătoriii. Bosszúálló, a. (v. boszuló). Bosszús, a. — an, ad. năcăjit,

mănios.Bosszúság, s. năcaz, injurie, mănie. Bot, s. baston, băţ.Botozni, v a ciomaaí, a bate eu băţul. Botlani, v. a sé ímpedeca.Botlás, s. ímpedeeare, gresélá. Botolni, v. (v. botozni).Botor, a. stupid, nărod, simplu. Botorkálni, v. a sé ímpedeca, a sé

poticni, a sé ímpletecí. Botorkázás, s. poticnire, îm ped,

deeare, împletecitură. Botorkázni, v. (v. botorkálni). Botorság, s. stupiditate, nărotjie,

neghiobie.Botos, a. cu băţ.Botránkozni, v. a să scandalisa. Botrány, s. scandal. Botránykozás, s. seandalisare (pro­

prie).Botránykoztatás, s. seandalisare. Botránykoztatni, v. a scandalisa. Botránykoztató, botrányos, a.

scandalos.

Botránytalan, a. neseandalos. Bozont, s. iloe.Bozontos, a. íloeos, sburlit.Bozot, s. trestiei, stuf.Bozotos, a. trestios, stufos.Bö, a. larg, destul, abundant,

BőBőBő'BőBő

copios.Bocs, s. (v. becs).Böffenni, böfögni, ®. a râgăi. Böfögés, s. râgăitură.Bőgni, v. a răcni, a mugi, a sbiera. Bőgés, s. răcnire, mugire. Bőgetni, v. a face sé plângă. Bőgő, a. räcnitoriü, sbierätoriü. Bögöly, s. téun, muscă de boü. Bögre, s. tigaie, olişoră.Bögy, s. (v. begy). ’

t, s. post, ajun. ti, a. de post. tölés, s. ajunare, postire. tölni, v. a posti, tös, a. — en, ad. de post.

Bökni, v. a împunge, a înţepa. Bökés, s. înţepare, împungere. Bökkenni, v. a ímpedeca, a in­

ti mpina.Bökkenés, s. ímpedeeare, íntimpi-

nare.Bökkenő, a. împedecătorift, intim-

pinätoriü.Bökő, a. pungatoriü.Bői, p. din.Bölcs, a. filosof, înţelept, sapient. Bölcselet, s. filosofie.Bölcselkedni, v. a filosofa. Bölcsen, ad. înţelepţesce. Bölcseség, s. înţeiepţiune, şa-

pienţiă.Bölcsész, s. filosof.Bölcsészet, s. filosefie.Bölcső, s. légán.Bölény, s. boü sălbatic, bour. Bömbölni, v. a mugi.Bömbölés, s. muget.Böngész, s. compilätoriü, spieui-

toriü, (din eărţî).Böngészet, s. cetire, spicuire, de-

copiere.2*

20 Böngészni BúvárBöngészni, v. a eetí, a deeopie, a

reeetí, a spicui.Bőr, s. piele.Büros, a. — en, ad. pi'elos, eu

piele, împeliţat.Börösödni, v. a sé împeliţa, a

prinde piele.Bőrtelen, töretlen, a. fără piele,

nepeliţat.Börtön, s. earcer, temniţă, prin-

sóre.Börtönözés, s. încarcerare, întem­

niţare.Börtönözni, v, a încarcera, a aresta,

a întemniţa.Börzsöny, s. ( berzsen).Bőség, s. abundanţă, copiositate,

lărgime.Bőséges, a. — en, ad. abundant,

copios, mult.Bősz, a. înfuriat, iritat.Bőszítni, V. a înfuria, a irita.Bőszülni, v. a se înfuria.ÉöszUlt, a. — en, ad. înfuriat.Bővelkedés, s. abundanţă, priso­

sinţă.Bővelkedni, v. a avé în abundanţă,

a prisosi.Bőven, ad. îndestul, abundant.Bővítni, v. a lărgi; a spori.Bú, s. supărare, întristare.Buba, s. păpuşă; copil mic.Bubázni, v. a păpuşa, a juca cu

păpuşa.Buborék, s. beşieă, bulbuc (de apă).Buborékolni, v. a beşica, a bulbuca,

a spumega.Buborékos, a. beşicos, spumegos.Búbos, a. moţat.BÚCSÚ, s. remas bun, adio; jubileuBúcsuzás, s. remas bún.Búcsúzni, v. a lua remas bún.Búcsúztatni, v. a lua remas bún,

a face ertăţiunî (la morţi).Búg, s. porumbarifl.Búgás, s. turturâlă.Búgni, v. a bombái, a porumba, a

turtura.

Bugyogás, s. clocoire, isvorire, spu- megare.

Bugyogni, v. a cloci, a isvorí, a spumega.

Buja, a. desfrénat, ínbuíbat.Bu án, ad. (v. buja).Bujaság, s. desfrénare.Bujálkodás, s. desfréü.Bujálkodni, v. a s6 înbuiba, a trăi

în desfrenärl.Bujdoklás, s. âmblare rătăcită, va-

gabundare.Bujdokolni, v. a âmbla rătăcit, a

vagabunda.Bújni, bujkálni, v. a se ascunde. Bujtogatas, s. agitare.Bojtogatni, v. a agita Bu kás s. cădere.Bukni, v. a căde, a pica.Bunkó, s. măciucă.Bunkós, a. măciueat, eu măciucă. Buktatás, s. trântire, căijetură. Buktatni, v. a trânti, a face sé cadă. Bunda, s. bundă.Burgonya, s. cartof, crumpănă, ba

rabol.Burján, s. mărăcină, buruiéná. Burjános, a. buruienos.Burkolás, $■ învălire, înfăşurare. Burkolni, v. a învăli, a înfăşură. Burok, s. învălilore, locaş (la copil

miei după nascere).Bús, a. — an, ad. trist, supărat. Búsitni, s. a supăra, a întrista. Búsulni, búsongani, búslókadni, v.

a se întrista, a sé supăra. Bútalan, a. neîntristat.Buta, a. stupid, nărod.Butaság, s. stupiditate.Butítni, v. a năroqii, a prosti, a

face stupid.Bútor, s. mobilie.Bútorozás, s. mobilare, mobilizare. Bútorozni, v. a mobiliza.Butulni, v. a sé face, a deveni

stupid, a narocji.Búvár, s. cufundătorm de mare,

scrutătorii!.

Búvárkodni, v. a scruta, a cerceta.Búza, s. grán, gráü.Buzdítás, s. animare, íncuragiare,

înbărbătare.Buzdítni, v. a înbărbăta, a anima,

a éntusiasma.Buzér, s. roibä (plântă).Buzgalom, s. zel, entusiasm, fer-

vóre.Buzgalmas, a zelos.Buzgó, a. devot, piti, zelos.Buzgóság, s. devoţiune, pietate,

fervóre.Buzgólkodni, v. a zela, a fi devot,

a fi zelos.Buzgólkodás,’ s. ív. buzgóság).Buzogány, s. giogä.Bü, s. farmec, îneântătură.Bübáj, s. îneântătură, farmec,

magie.Bíibájolni, v. a încânta, a fermeca;

a vrăji..Bűbájos, a. fermecătorii!, încân­

tătorii!.Büdös, a. puturos, împuţit.Büdösítni, v. a împuţi.Büdösség, s. putóre.Büdösödni, v. a sé împuţi.Bükk, bükkfa, s. fag.Bükkmag, s. gir, semenţă de fag.Bükköny, s. măzăriehe.Bűn, s. păcat, culpă; crimă.Bünbánás, s. penitenţă, părere de

reü a păcatelor.

BúvárkodniBűnbocsánat, s. ainnestie, ertare

de păcate.Bünhödés, s. pocăire, penitenţă. Bűnhődni, v. a suferi, a să pocăi, Bűnös, a. păcătos.Büntelen, a. nepăcătos, inocente. Bűntény, s. crimă.Büntetés, s. pedépsa.Büntetni, v. a pedepsi. Büntetlenül, ad. nepedepsit. Bürök, s. cucută.Büszke, a. büszkén, ad. fălos,

măreţ, sumeţ.Büszkeség, s. fală, sumeţie, orgolíe. Büszkélkedés, s. (v. büszkeség). Büszkélkedni, v. a să făli, a să trufí. Bütü, s. vérf.Bütyök, s. nod, măciucă.Bütykös, a. noduros, măciucos. Bűvegytan, s. alchimie.Bűvész, s. fermecätoriü, mag. Büvölés, s. fermecătorie, magie. Bűvölni, v. a fermeca, a încânta,

a vrăji.Bűz, s. putóre, miros greü. Büzhödni, v. a să împuţi, a sé

infetida.Büzhödt, a. împuţit, fetid, puturos. Büzlelni, v. a mirosa (ceva ne­

plăcuţi.Büzleni, v. a puţi,' a mirosa greü. Bűzös, a. puturos, împuţit. Büzösödni, v. a să împuţi, a sé

ínfetida.

Csákány 21

Gs.Csáb, s. amăgire, seducere, adé-

mănâlă, atrasament.Csábitás, s. amăgitură, seduţiune,

adămănâlă.Csábitni, v. a amăgi, a seduce, a

adămăni.Csábitó, a. amăgitorii!, seducă-

toriü.Csábulni, v. a sé amăgi, a sé seduce.

Csacsi, s. măgarifi, asin.Csacska, a. limbut, guraliv. Csacskaság, s. limbuţire, guralivíe. Csacsogás, s. limbuţire, gălăgire. Csacsogni, v. a gălăgi, a limbuţi. Csacsogó, a. limbut, gălăgitorift. Csafarni, v. a învârti, a íntó.ree. Csak, ad. numai.Csákány, s. ciocan.

Csakha Császárság. 22.Csakha, ad. numai—de.Csakhogy, coj. numai—dacă.Csákiya, s. patină, tălpigă (de dat

pe gbiaţa), cârlig, arpagă.Csáklyázni, v. a se da pe ghiaţă

cu tălpiga, a patina.Csaknem, ad. mal, cam.Csákó, s. chiveră, eiaeftü.Csakugyan, coj. totuşi, cu tóté

aceste, însă.Család, s. familia.Családos, a. cu familia. .Családtaían, a. fără familia.Csalán, s. ursică.Csalárd, csaló, a. înşelătorii!, fals.Csalárdság, s. înşelătorie, falsitate.Csalárdkodni, v. a înşela.Csalárdul, ad. fals.Csalás, s. înşălăţiune, falsitate.Csalatás, csalódás, csalatkozás,

s. amagíre. înşelătură, ilusiune, amăgitură.

Csalatkozni, v. a se înşela, a só amăgi.

Csalékony, a. amăgitorii!, ilusoriű, fals.

Csalfa, a înşelătorii!, amăgitorii!,Csalfaság, s. .amăgitură, înşelă­

tură.Csalfálkodni, csalfáskodni, v. a

înşela, a amăgi.Csalhatatlan, csalhatlan, a. neín-

şelaver, neamagibil, fără dubie- tate.

Csalhatatlanul, csalhatlanúl, ad.nesmintit, fără îndoială, seeur.

Csalhatatlanság, s. neînşClăţiune, siguritate, neîndoială.

Csalit, s. tufariü, eiritiş.Csalitos, a. tufoş, dudos.Csalma, s. turban (legătură de

cap la turci).Csalmatok, s. mesălăriţă, iustian

(plántál.Csalni, o. a înşela, a seduce.Csaló, s. înşelătorii!, seducătorii!.Csalódás, s. înşelăţiune, ilusiune,

amăgire.

Csalódni, v. a se înşela, a sé amăgi, a se seduce.

Csalogány, s. privigitóre, filomelă (pasere).

Csalogatás, s. amăgială, sedu­cere.

Csalogatni, v. a înşela, a amăgi, a seduce.

Csalogató, a. amăgitorii!, înşelă­torii, seducătorii!.

Csalóka, a amăgiţiv, ilusoriű, seducătorii!.

Csap, s. cep, dop.Csapás, s. lovitură, bătătură, plagă.Csapat, s. trupă, óste.Csapdosni, v. a trânti, a plesni.Csapdosás, s. plesnitură, trânti-

tură.Csapiár, — os, s. ospătariti, bir-.

tariti,Csapodár, a fluturat, neconstant,

nestatornic.Csapodárkodás, s. neconstanţiă,

fluturăţiune, nestatornicie.Csapodárkodni, v. a fi neconstant,

a flutura, (a curtisa încoce şi încolo l.

Csapódni, v. a sé trânti, a pocni, a se închide (uşa).

Csapolni, v. a eepui.Csapongani, v. a stravaga, a fi

svânturat, a face scursiunî (de. frânate).

Csapongás, s. desfrenare. strava- ganţiă, esces, svânturătură.

Csapszék, s. ospătăm, efişmă mi- seră.

Csárda, s. ciardă, crişmă şpe eâm- piele ung.).

Csárdás, s. ciardaş (un joc ung.).Csarnok, s. hală, portic, sală.Császár, s. împerat.Császári, a. împărătesc.Császárkodni, v. a împărăţi.Császármadár, s găinuşă, ah

nariă.Császárné, s. ímpérátésá.Császárság, s. împărăţia.

Csat Csempészkedés 23Csat, s. cătărambă, agrafă, com-

piţă, cataramă.Csata, s. bătălie, atae.Csatak, s. nămol, tină.Csatakolni, v. a întina, a námolí

(vestminte).Csatakos, a. întinat, nămolit.Csatározás, s. tirălărie, ieptătură,

puşeătură singuratică (la sol­daţi).

Csatározni, v. a tirălări.Csatázás, s. luptă, pumnare, atae. iCsatázni, v. a sé lupta, a se bate.Csatlakozni, v. a se însoţi, a sé

uni, a se împreuna.Csatiás, csatlakozás, s. împre­

unare, un're, îmbinare.Csatolás, s. îneătărambare, îmbi­

nare.Csatolni, v. a îneătărămba, a îm­

bina.Csatorna, s. canal, scoe.Csatornás, a. eu canal, canalisat.Csattanás, s. pocnitură, sunet.Csattanni, v a suna, a pocni.Csattanós, a. sunătorii!, pocni­

torii!; eclantant (la vorbire).Csattogni, v. a pocni, a suna.Csáva, s. dubéla, argáséla.Csáválás, s. argăsitură, argăsire.Csáváin), v. a argăsi, a dubălăriCsáválatlan, ad. neargăsit.Csavar, s. şurub, vértej.Csavarás, s. înşurubare, invertire,

sucire.Csavargani, csavarogni, v. a am-

bla vagabund.Csavargás, s. âmblare vagabondă.Csavarni, csavargatni, v. a înşu­

ruba, a înverti, a suci.Csavarodás, s. întorsătură, suci-

tură, învertitură.Csavarodni, v. a se 'înverti, a se

SIH-Í.Cseber, csöbör, s. ciubăr.Csecs, s. ţîţă.Csecsemő, csecsemös, s infante,

copil la ţîţă.

Csecsebecse, s. bagatele, nemicuri.Csecses, a. ţîţat, eu ţîţa.Csecsetlen, a. fără ţîţă, neţîţos.Cseh, s. boem.Csekély, a. mie, puţîn, bagateb

neînsemnat.Csekélyleni, v. a ţine puţîn, bagatel.Csekélység, s. puţinătate, micime,

neînsemnătate.Csel, s. laţ, cursă, falsitate, şireţie,

astuţie.Cseléd, s. servitoritt, servitóre;

căseniCselédség, s. servitorime.Cselekedet, s. faptă, lucrare.Cselekedni, v. a face, a lucra.Cselekmény, cselekvény, cselek­

vés, s. faptă, lucrare, activitate,' acţiune. /

Cselekvő, s. făptuitoria, actor, a. activ, f'ăbătoriii.

Csele, s. delfin (animal).Cselekvőség, s. activitate, făptuire,

lucrare.Cselfogás, s. apucătură astută,

fineţiă viclenă, viclenia.Cselszövény, s. intrigă, cabală.Cselszövényes, a. intrigant.Cselszövés, s. intrigă, intrigare.Cselszövö, a. intiigant.Csemcsegni, v. a clefăi, a molfai.Csemcsegés, s. elefăire, molfăire

(la mâncare).Csemege, s. licării, mâncări mé-

runte, (confefuri, póme, duice- ţuri).

Csemegézni, v. a gustări, a mânea ticăituri, zaharicale.

Csemete, s. plăntiţă, résad, plân- tuliţă.

Csempész, s. eontrabandierift, trafi­cant (pe furiş).

Csempészet, s. contrabandă, trafică contrabandă.

Csempészkedni, v. a contrabanda, a trece marfă oprită.

Csempészkedés, s. contrabandare, trecere de marfă oprită.

24Csend, s. lăcere, astempérare,.li­

nişte .Csendes, a. liniştit, tăcut, domol,

astémpérat, lin.Csendesedés, csendesség, s. tăcere,

astempérare, linişte.Csendesedni, ». a sé astempéra, a

sé linişti, a sé molcomi.Csendesen, ad. liniştit, molcomit,

tăcut.Csendesitni, v.ji molcomi, a linişti,

a astempéra.'Csendesülni, v. (v. csendesedni).Csendités, s. clopotíre, sunare de

clopoţel.Csenditni, v. a clopotí, a trage

clopoţelul.Csendítő, s. elopotitoriü.Csend-ör. s. gendarm.Csend-őrség, s. gendărmărie.

■ Cséndörtanya, s. casarniá de gen- darmi.

Csendülés, s. sunet (de clopoţel), ţîuitură, resunet.

Csendülni, v. a resuna, a ţiul.Csenés, s. pitulare, furare.Csenevész, a. ticălos, miseraver,

degenerat, năcăsit, proletariü.Csenevézni, v. a degenera, a sé

corci, a perde viţa.Csenevézség, s. degenerăţiune, cor­

citură, bastardime.Csengeni, v. a clopotí, a resuna,

a tini.Csengés, s. símet, ţîuitură, elo-

potire.Csengetés, s. clopotire, tragere de

clopoţel.Csengetni, v. a clopotí (cu clopoţel),

a trage clopoţelul.Csengetyü, s. clopoţel.Csenni, v. a fura, a pitula.Csep, csepp, s. pic, picur.Csép, s. îmblăeiu. .Csepegni, v. a picura.Csepegetni, v. a picura ipe ceva).Csepegés, s. picur, picurătură.

CsendCsepegő, s. streşină, picur; a. pi-

curatoriü.Csépeletlen, a. neîmblătit.Csépelni, v. a îmblăti.Cseperegni, v. ív. csepegni).Cseperke, s. ciupercă.Cséplés, s. îmblătire, îmblătitură.

. Cséplő, s. îmblătitorifl.Cseppenni, cseppenteni, v. a picu-

cura, a stropi.Csepű, s. eâlţl (de cânepă).Csepüs, a. câlţos, eu eâlţl.Cser, cserfa, s. stegériü.’Csere, s. schimbare, variaţiune.Cserebere, csereberélés, s. trafi­

care, schimbare.Csereberélni, v. a trafica, a schimba.Cserebogár, cserebüly, s. gândac

de maiü, seărăbuş.Cserélni, cserélgetni, ®. a schimba,

a varia, a trafica.Cserép, s. hârb, căhală. ţiglă.Cserepes, a. cu ţigle, eu căhale.Gseresnye, cseresznye, s. cireşă,

cireşe.Cseresnyés, s. gradină cu cireşe.Gserge, s. strai, ţol, cergă.Csergedni, csörgedezni, cserge-

dezni, v. a ţîrăi, a curge (un isvor, părett eu sunet).

Csergés, csörgés, csergedezés, s. ţîraire i sunetul unui păreii).

Csergetyü, s. clânţăitore, dârdăi- tóre, eârţăitore.

Cserje, s. arbustime, -ciritiş, tufiş, huci.

Csermely, s. părăuţ, părefl.Cserzeni, ®. a argăsi.Cserzés, s argăsală.Csésze, s. scafă, tâsă, césoa.Csevegés, s. limbuţire, vorbire fără

rost.Csevegni, v. a flecari, a gălăgi, a

vorbi fără rost.Csevegő, a. flecăritorifl, guraliv,

vorbăreţ.Csiga, s. rolă, rotiţă, torc-lă; cubel-

eiü, melciü.

Csiga

Csigázni Csintalan 25Csigázni, v. a roti, a înverti rola.

-Csik, s. ţîparifl (animal).Csikarni, «. a stóree, a lua eu

forţa, a răpi; a strínge.Csiklandani, csíklándani, v. a gá-

dăli.Csiklandás, csiklandozás, s. gâdă-

líre, gâdălitură.Csiklandós, a. gâdătiţios.Csiklandozni, v. a să’ gâdăli.Csikó, s. mânz.Csikócza, s. cal de mare, mânz

de mare.Csikorgás, csikorgatás, s. scâr-

ţăitură, erişcare.Csikorgatni, v. a seârţăi, (ceva),

a erişea '(dinţii).Csikorogni, v. a seârţăi (ometul).Csíkos, a. vergat, liniat.Csikózás, ş. fătare de mânz.Csíkozni, v. a făta mânz.Csíkozni, v. a verga, a trage verge,

liniaturl.Csillag, s. stea.Csillagász, s. astronom.Csillagászat, s. astronomie.Csillagászati, a, astronomie.Csillagatlan, csillagtalan, a. ne­

stelat, fără stele.Csillagjóslat, s. astrologie.Csillagkép, s. constelăţiune.Csillagkém, s. observătoriu de stele.Csillagkémde, s. turn astronomie,

loe observătoriu.Csilláglani, v. a luci, a sclipi, a

lumina.Csillagos, a. stelat, eu stele.Csillagrendszer, s. sistemă plane­

tară.Csillagtan, s. astronomie, sciinţă

astronomică.Csillagtávmérö, s astrolab.Csillagzat, s. constelăţiune, stele,

astru.Csillagzó, a. lucitorii!, solipitoritt,

luminătorii).Csillám, csillámlás, s. lucire, lu­

mină, sclipire.

Csillámlani, v. a luci, a sclipi, a lumina.

Csillámló, csillogó, a. lucitorii), sclipitorii).

Csillany, s. brilant.Csillap, s. tăcere, linisce, domol.Csillapitni, v. a linisci, a molcomi,

a domoli, a alina.Csillapodni, csillapulni, «.* a s6

linisci, a se domoli, a se mol­comi, a să alina.

Csillár, s. luster, candelabru, poli- candru.

Csillogás, s. sclipire, lucire, stră­lucire. _

Csillogni, v. (v. csillámlani).Csimaz, s. păduche de plânte.Csimbolya, s. cimpóie.Csin, Csíny, s. apucătură falsă;

gentilitate; frumseţă.Csinálás, s. facere, lucrare.Csinálatlan, a. — úl, ad. nefăcut,

neluerat.Csinálgatás, s. (v. csinálás).Csinálni, csinálgatni, v. a face, a

lucra.Csinálmány, s. făcătură.Csináló, s. făcătorii).Csínján, ad. încet, lin, domol, de­

licat, cereuspect.Csinos, a. frumoşel, gentil, neted,

net, curăţel, elegant.Csinosbitásj s. înfrumseţare, nete­

zire, poleire, eleganţă.Csinosbitni, v. a înfrumseţa, a

neteZi, a polei.Csinosbodni, csinosbulni, v. a sfi

înfrumseţa; a se neteZí, a sé polei.Csinosbulás, csinosgatás,r csinosí­tás, csinosodás, csinosulás, s. în­

tru mseţare, cureţănie, eleganţă, poleire, neteZire.

Csinosság, s. frumseţă, eleganţă, gentilitate.

Csínosítni, csinosgatni, v. a în-frumseţa, a neteZi, a polei.

Csintalan, a. spulberat, petulant, nepolit.

Csintalankodni26Csintalankodni, v. a se spulbera,

a fi petulaní.Csintalanul, ad. petulant, spul­

berat.Csipa, s. ui'dóre.Csipás, a. urdoros.Csipásodni, v. a sé faee eu urdóre,

urdoros.Csipdesni, csipdezni, csipdelni, v. a

pişcă.Csipegni, csipogni, v. a ciripi.Csipegés, s. ciripire.Csiperke, s. ciupercă.Csípés, csipkedés, s. pişcătură.Csipeszkedes, s. atérnare, urcare.Csipeszkedni, v. a sé atérna, a se

urca, a sé aoăţa.Csipke, s. reţelă, dintelă; rug,

spin.Csipkebokor, s. măcieş.Csipkés, csipkézett, 'a. reţelat,

dintelat.Csipkézet, s. reţelatură, dintela-

tură.Csipkézni, v. a reţela, a dintela.Csípni, csipkedni, v. a pişcă.Csipö, csípős, a. pişcătoriu, iute.Csipösödni, v. a se faee piscáíoriti,

iute (brânza).Csípősség, s. iuţală, pişcătorime,

pişcărime, usturimeCsippenteni, v. ív . csipni).Csiptetni, v. a încleşta, a sfrínge.Csira, 8. colţ, mugur, germen.Csirádzás, s. îneolţire, resârire.Csirádzani, csírázni, v. a încolţi,

a résarí.Csirás, a eu colţ, încolţit, mugurit.Csiripelés, s. (v. csipegés).Csiripelni, csiripolni, v. (v. esi-

pegni):Csirizelni, v. a elei, a lipi.Csirke, s. púi.Csiszamlani, csiszamodni, v. a lu­

neca, a sé da pe ghiaţă.Csiszamlás, s. lunecare.Csiszamlós, csiszamós, a. lunecos,

luciu, neted.

Csiszolni, v. a polei, a netedí, a lu c i .

Csiszolás, s. poleire, netedire; lu- citură.

Csiszoló, s. poleitorift, lucitoriü.Csiszolódni, v. a se polei, a sé

netedí.Csititni, v. a liniseí, a molcomi.Csitt! int. tăcere! finiséé!Csíz, s. ineriţă verde (pasere).Csizma, s. ştiblă, cismă, ciobote,

încălţăminte.Csizmadia, s. stiblariö, ciobotariü.

cismariü.Csoda, s. minune, mirare, mi-

raclu.Csodálás, csodálat, s: admirare,

admirăţiune.Csodálatos, a. miraculos, minunat.Csodálkozás, s. (v. csodálás).Csodálkozni, v. a sé minuna, a sé

mi rá.Csodálni, v. a admira.Csók, s. sărutare, sărut.Csóka, s. eioră.Csókolás, s. sărutare.Csókolni, v. a săruta.Csókoló, a. sărutătorifi.Csókolódás, s. sărutătură, săru­

tare, pupat.Csókolódni, csókolózni, v a sé

săruta, a să pupa.Csomag, s. pachet, legătură.Csombokos, a. noduros, noduriü.Csombólgatni. v. a paeheta, a

aduna la oiallă.Csombor, s. cimbru, mintă, pole-

gină.Csomó, s. nod, grămadă.Csomós, a. noduros.Csomósodni, v. a se înnoda, a sé . încâlci.

Csomózás, s. ínnodare, paehetare, adunare la olalta.

Csomózni, v. a înnoda, a grămădi.Csónak, csolnak, s. luntre, barcă,.Csónakázni, csolnakázni, v. a lunti í,

a âmbla eu luntrea pe apă.

Csónakázni, csolnakázni

CsónakázásCsónakázás, s. luntrire.Csónakos, s. luntraş.Csonka, a. ciunt, defectuos, ne­

complet.Csonkaság, csonkulás, s. ciuntá-

ţiune, defectuositate.Csonkásitás, s. ciuntare, necom- j

pletare.Csonkásitni, v. a ciuntă, a mutila.Csonkítás, s. ciuntare, amputare,

amputăţiune.Csonkitni, v. a ciuntă, a amputa.Csonkulni, v. a să ciuntă, a suferi

scădere.Csont, s. os.Csontár, s. tărie de os (símburii

de persicä).Contász, s. ostrolog.Csontatlan, a. neosos.Csontos, a. osos.Csontosodás, s. osâţiune, ínosire.Csontosodni, v. a sé ínsosí, a se

face osos.Csontváz, s. schelet.Csoport, s. grămadă, grupă, turmă.Csoportosít™, csoportozni. v. a

grămădi, a aduna, a grupa.Csoportosodni, csoportosúlni, v.

a sé grămădi, a sé íngrnpa.Csoportozás, s. grămădire, gru­

pare.Csorba, a. stirb, stirbat.Csorbaság, s. stirbăţiimo, scădere.Csorbitni, v a ştirba (óla).Csurbulás, s. stirbare, scădere.Csorbulni, v. a sé ştirba.Csorda, s. ciurdă, turmă, cetă,

mulţime.Csordúlni, v. a curge (din pocalul

plin).Csordultig, ad. plin până la cur­

gere.Csóré, a. gol, golaş.-Csorgani, csorogni, v. a curge.Csorgás, s. curgere.Csorgatni, v. a scurge, a da cur­

gere.Csörgő, s. isvor, párért, canal.

Csoszogni, csoszogatni, csoszog- tatni, v. a târâi, a freca ipe- ciórele.)

Csoszogás, s. târăire, târire.Csóva, s. ciuhă, sémn, marcă.Cső, s. teve, tub.Csöbör, s. ciubăr.Csőcselék, s. plebe, amestec de

omeni.Csőd, s. concurs.Csődhirdetmény, csődhirdetés,

csődnyitás, s. escriere de con­curs.

Csődités, s. adunătură, asoţiare, grupare.

Csőditni, v. a aduna, a grupa, a stringe ín eétá.

Csődtömeg, s. massă concursuală, massă cridală.

Csődtömeggondnok, s. massá-cu- rator.

Csödüiés, csődület, s concurs, strînsură, adunătură (de omeni).

Csödüini, v a se aduna, a sé stringe în grupă.

Csökkenés, s. scădere, decădere.Csökkenni, v. a scftdé, a decăde.Csökkenteni, v. a sări, a seádó

(preţul), a micşora.Csömör, s. desgust, greţă,Csömöreim, csömörleni, s. a sé

îngreţoşa, a sé bolnăvi de greţă.Csömörlés, s. îngreţoşare.Csömörlős, csömörietes, a. íngre-

ţoşetorirt.Csöngér, s. medusă (animal).Csőr, s. plisc, rostru, cioc, clont.Csörgedezés, *. (v. csergedezés).Csörgetni, v. a clănţui, a dârdăi,

a face sgomot.Csörgetyü, s. (v. csergetyfi).Csörögni, v. a suna, a drăngăni;

a elingăi (lanţul).Csörölni, v. a depăna (tort).Csörömpölni, v. a durăi, a face

sgomot, a drăngăni, a suna.Csörömpölés, s. seârţăitură, sgo­

mot, drăngănitură.

Csörömpölés 27

28 Csörtetni CzáfolhatlanúlCsörtetni, v. ív. csörömpölni).Csősz, s. vigilătorifi de câmp,

păzitorii, jitariü.Csötörtök, s. jói.Csöves, a. cu teve, ţevit.Csúcs, s. culme, vérf.Csucsorodás, s. creseámént, înflă-

tură.Csucsoredni, v. a se ínfia, a sé

face cu vérf.Csúcsos, a. culminat, ascuţit.Csúcsosodni, v. a se asceţi, a sé

culmina.Csuda, s. (v. csoda).Csúf, a. seárnav, ürít, deform.Csúfítani, v. a urîţi, a scârnăvi, a

deforma.Csúfítás, s. urîţire, scârnăvire, de-

formiíate.Csúfolás, s. bajoeurá, derídere.Csúfolkodni, csúlfolódni, v. a sé

bajocorí.Csúfolni, V. a bajocorí, a deride.Csúfolódás, s. bajoeorire, deridere,

ironie.Csufondáros, a. bajoeoritoriu.Csúfság, s. bajoeurá, ironie.Csúful, ad. ürít, bajoeorit.Csúfúlni, v. a sé urîţi, a deveni

deform.Csuka, s. stiueă.Csuklani, v. a sughiţa.Csuklás, s. sughiţare.Csuklya, s. căciulă, cuşmă, capă.Csuklyás, a. căeiulat, cu căciulă.Csukni, v. a închide.Csukódni, v. a sé închide.Csúnya, a. (v. csúf).

Csúnyaság, s. seârnăvenie, urî- ţiune.

Csúnyául, ad. searnav, ürít.Csunyitni, v. a urîţi, a mânji, a

scârnăvi.Csunyulni, v. a sé urîţi, a sé.deforma.Csup, s. pisc, culme, vérf.Csupa, ad. chiar, numai.Csupasz, a. gol, golaş.Csupasztani; v. a jupuí, a smulge

pene, a ciupeli.Csupor, s. ulcea.Csurgó, s. şîpot, isvor.Csusza, s. cocian.Csuszamitni, v. a aluneca, a face

sé lunece.Csuszamlik, v. alunecă.Csuszamos, a. lunecos.Csúszni, csuszamlani, v. a luneca,

(csúszik, csuszamlik, lunecă).Csuvik, s. buhă (de nópte).Csúz, s. reumă, reumutism.Csiiggedetlen, a. — ül, ad. fără- preget, nedesperat, nedescura-

giat, neînfricat.Csüggedni, v, a sé deseuragia, a

despera, a-şî perde curagiul.Csüggedség, csüggedés, s. despe-

răţiune, descuragitt.Csüggeszteni, v. a deseuragia.Csüggesztő, a. descuragiätoriü,

desperätoriü.Csüggni, v. (v. csüngeni).Csüngeni, v. a atérna, a depinde;

a fi aplecat, a sé alipi.Csűr, s. şură.Csürölni, v. a depăna.Csütörtök, s. (v. csötörtök).

Cz.=C.Czáf, czáfolás, s. refrântăţiune,

rebrobâţiune, demenţire, refutä- ţiune.

Czáfolni, v. a refrânge, a reproba, a demenţi, a refuta.

Czáfolás, s. refrângere, refutare. Czáfolhatlan, a. nerefrángiver. ne-

refutaverCzáfolhatlanúl, ad. (v. czáfol­

hatlan).

Czáfolhatlanság, s. nerefrángibi-. litate, nerefutabilitate.Czáfoló, s. refrângătoriti, reproba­

tori fi.Czafrang, s. eoită, panţură, eurvă.Czammogni, v. a tropăi, a merge

greü (ca ursul).Czammogás, 's. tropăitură, mers

greii.Czáp, s. ţap.Czápa, czápahal, s. seral (pesee).Czár, s. ţar, imperat (rusesc).Czébra, s. Zebra (animal).Czédrus, s. Cedru.Czédula, s. şedulă, bilet.Czégér, s. arâiătorm, însemn, firmă.Czégéres, a. însemnat, inferat, no­

toriii.Czéh, s. eorporăţiune, colegiu.Czél, s ţîntă, scop.Czeleczula, s, bagagiă.Özélirányos, czélszeríí, a. cores­

punzătorii!, amésurat.Czélozni, ezélzani, v. a ţînti, a

face alusiune (la ceva).Czélozgatni, v. (ca czélozni).Czélszerüség, s. corespumjetate,

cuvenit scopului.Czélszeriitlen, czéltalan, a. neco-

respumjétoriü, necuvenit sco­pului.

Czéltalanság, s. necorospumjötatc, (fără scop).

Czélzás, czelzat, s. ţintire, alusiune.Czélzó, s. ţîntitoriti.Czérna, s. aţă.Czet, czethal, s. balenă, chit.Czibálni, v. a trage, a rumpe, a

smulge (vestmintele).Czibet, s. cibetă (animal).Cziczkány, s. şorece cu bot ascuţit.Cziczoma, s. ornare, înfrumseţare,

podobă.Cziczomázni, v. a orna, a ínfrum-

séta.Czifra, a. ornat, înfrumseţat.Czifráíkodás, s. ornare, ínfrumsé-

ţare, mândrie.

Czáfolhatlanság Czimezés 29Czifrálkodni, a sé orha, a sé

înfrumseţa.Czifrán, ad. ornat, înfrumseţat,Czifraság, s. ornament, podobă.Czlfrázás, s. ornare, înfrumsăţare.Czifrázni, v. a orna, a înfrumsgţa.Czifrázó, a, ornătoriii, înfrumsSţă-

toriü.Czigány, s. ţîgan.Czigányos, a. ţigănos.Ózígányság, s. ţîgănie.Czigányúl, ad. ţîgănesce.Czihere, s. tufiş, pădure de tufe.Czikázni, v. a încolţi, a răsări; a

încrucia; a şerpui, a mişca re­pede (ca fulgerul).

Czikk, czikkely, s. artielu, para­graf.

Czikkelyes, a. articulat.CzikkelyeZni, v. a articula, a des­

părţi, a deschia.Czikornya, s. anostitură, întrecă-

tură, afectăţiune, ;podobitură, ciradă.

Czikornyás, a. podobit, întrecut, anostit, ciradat.

Czikornyátlan, a. neîmpodobit, ne- ciradat.

Czikornyázni, v. a împodobi, a face cirade, (trăsuri încolăcite).

Czim, s. titulă, adresă, firmă.Czimbalmos, s. cimbaieriii.Czimbalmozni, v. a bate, a diee eu

cimbalul.Czimbalom, s. cimbal.Czimbora, s. soţ, colegă, camerad,

tovareş.Czimborálni, czimborálkodni, v.

a se însoţi, a sé tovarăşi.Czimboraság, s. colegitate, tovă-

reşie.Czimer, s. însemn, marcă, scut

nobilitariti; a patra parte din miel.

Czimeres, a. însemnat, marcat.Czimerezni, v. a însemna, a marca.Czimes, a. titulat.Czimezés, s. Intitulare, adresare.

30 Czimezni DadogásCzimezni, v. a intitula, a adresa.Czimpa, s. sgarciü (ia nas şi ia

urechi).Czimpás, a sgâreios.Czimtelen, a netitu'at, fără titulă.Czin, s. cositoriţi.Czinczér, s. scarabeii, capricorn

(insectă).Czinczogni, v. a ţinţăi, a ţiuţi

(şorecele).Czinege, s. piţigoî (pasere).Czinezni, v. a 'ucositori, a trage

cu cositoriţi.Czinezés, czinezet, s, îneositorire.Czingár, a. (v.' szikár).Czink, s. cine (metal).Czinkos, s. barban, margioi, tru-

fătoriu, făcătoriii de rele.Czinkoskodni. v. a bărbărî, a face

rele.Czinkosság, s. bărbănie, trufărie.Czinober, s. emobru, ob;r.ovar.Czipelni, v. a r.- d:ea, á tari, a trage.Czipész, s. cälciunariü, păpueariii,

eiobotarifi.Czipó, s. pituşcă. pânişoră.Czipő, s. păpuc, ciobote.Czirkalmazni, v. a mfesura eu cir-

cinul, a circula.Czirkálni, v. a patrola, a veghia;

a circula.Czirkalom, s. eirein.Cziragotás, s. netezire, gugulire.Czirogatni, czirokálni, v. a netezi,

a guguH.Czitrom, s. citron, lămâie.

Czitromos, a. eitronat, lămâiat. Czitromozni. v. a citrona, a lăttiâia. Czivakodni, czivódni, v. a se certa,

a se disputa.Czivódás, s. cértá, dispută. Czivódó, a. certătoriti, disputătorifi. Czoboly, s. cibeiină (animal). Czomb, s. şold, crură.Cze nbos, a. şolduros.Czondra, s. suman.Czorholni, v. a rade, a răzui (la

lucrătorii de piele).Czök, s. aluat acru.Czölönk, czölömp, s. ciomag, fustă,

măciucă.Czölöp, s. par, stâlp.Czövek, s. pociumb, părişor (seu't

gros).Czövekelni, v. a bate pociumbî. Czudar, a. de nemica, mişel, infam. Czudarkodni, v. a face rrişelii, in­

famie.Czudarság, s. mişeHe, infamie. Czudarúl, ai. mişel- -ce, infamios. Czukor, s. zăhar.Czokornád, s. trăsiie de zăhar. Czukorstiiteg, s. pălărie saü turn de

zăhar.Czukorszesz. s. rum.Czukrász, s. eonfetariti. Czukrászat, s confetăriă.Czukros. a. zăhărit, zăhăros. Czukrozni, v. a zăhări.Czupogni, czupogalni, Czupantani,

v. a săruta sonor fpleoseăind). Czuppantás, s sărutare sonoră.

D.Dacz, s. cerbicie, reritenţă, arţag. Daczára, ad. în mânie, în but, în

contră.Daczolni, v. a sâ opune, a resiste,

a desfide.Daczolás, s. opunere, resistenţă;

desfidere; obstinăţiune.

Daczos, a. eerbicos, obstinat, brusc, Daczoskodni, v. (v. daczolni). Daczosság, s. (v. dacz). Daczszövetség, s. abanţă, ofensivă. Dacz-védszövetség, s. aiianţă ofen-

sivă-defensivă.Dadogás, s. bâlbăire, îngalare.

Dadogni Deres 31Dadogni, v. a bâlbăi, a íngala. Dadogó, a. bálbáitoriü, îngălătoriCi. Dadogva, ad. bâlbăind.Dag, daganat, s. înflătură; bolfă; Dagadás, s. inílare.Dagadni, v. a se infla.Dagadat, s. înflătură.Dagadozni, v. a se înfla (treptat). Dagadt, a. înfiat.Dagály, s. înflătură; ereseere, ín-

flarea măreî, flues.Daganatos, a. înfiat, bolfat eu ín-

flături.Dagasztani, v. a frământa (páne). Dagasztás, s. frământare. Dagasztó, s. frămentătoriti. Dagasztott, a. frământat.Dajka, s. nutrice, doică, bonă. Dajkálni, n. a doici, aingrijí, acresce. Dajkálás, s. doieire, îngrijire. Dajkáló, s. íngrijitoriü, nutritoriü. Dal, s. cânt, cântare, cântec. Dalköltészet, s. poesíe lirică. Dalár, s. cântăreţ.Dalárda, s. cor de cântăreţ.Dalia, s. erott, cavaler.Dallam, s. melodie.Dalma, s. bust, trup.Dalolni, v. a cânta.Dalnok, s. eântătorift, cântăreţ. Dáma, s. dórnna, damă.Dámvad, s. căprior.Dandár, s. brigadă (la miliţie). Dandárnok, s. brigadir. general. Danolni, v. (v. dalolni).Dara, s. păsat, urluială, măcinat

mare.Darab, s. bucată, piesă.Darabka, darabocska, s. bucăţică. Darabolás, s. îmbueăţire. Darabolni, v. a îmbucăţi, a des-

membra.Darabolatlan, a. — úl, ad. neîn-

bucăţit.Darabos, a. — an, ad. aspru, col-

ţuros, dur, gruniţuros.Darálni, v. a uri ui, a măcina mare;

a flecari, a vorbi nimicuri.

Darázs, s. vespe.Dárda, s. lance, pică.Dárdany, s. antimoniu (metal). Dárdás, s. lănceriti.Darócz, s. pănură dură, postav

gros.Daru, s. cocor (pasere).De, coj. ei, dară, însă.Deberke, döbörke, s. tonă, butoieş,

putinică.Deczka, s. scândură.Ded, (swfise), form, . . . . iu , . . . oş,

d. e. kerekded, rotund'u. Dehogy! int. dară-nu! nicidecum! Dejszen! int. eî-bine!Dél, s. arnéíjí! sud.Délczeg, a. trufaş, fălos, mândru. Délczegség, s. trufia, fală, inân-

driă.Délczeskedni, v. a să mândri, a ; 8

trufi.Delej, s. magnet.Delejes, a. magnetic.Delejesltni, v. a magnetisa. Delejesség, s. magnetism. Delejtelep, s. bateriă magnetică. Delejtii, s. ac magnetic, compas,

busolă.Deli, a. pompos, frumos, măreţ,

galant.Délibáb, s. fata morgana, ursitorea

morgana, joc de aer.Délkör, s. meridian.Delnő, s. damă, matronă.Dénes, n. prop. Dionisiu. Denevér, s. liliac, vespertil.Dér, s. brumă.Dercze, s. zăpsite, tărîţe.Derék, s. trunehiü, trup, bust,

talia.Derék, a. escelinte, minunat. Derekai, derekalj, s. matraţă, pi­

lota.Derekas a. — an, ad. brav. Derengeni, v. a sé resbuna. Derengés, s. resbunare, 1 r filare. Deres, a. îmbrumat, cărunt, şo-

reeiu.

32 Deresedni DivatozniDeresedni, v. a se cărunţi, a sé

suri (la cai).Derítés, s. chiarifieare, deslueire.Derítni, v. a ehiarifica, a limpezi,

a deslucí.Dermedés, s. amorţire, încreme­

nire, înţepenire.Dermedni, v. a amorţi, a încre­

meni, a înţepeni.Derű, s. senin, lumină, lueóre.Derülni, v. a se ínsénina.Derült, a. resbunat, înseninat.Derültség, s. seninătate; ilaritate,

vioşie.Deszka, s. scândură.Dévaj, a. spulberat, întrecut.Dévajkodni, v. a face nebunie, a

se întrece în fapte necuvióse.Dézsa, s. butoi, ciubăr, berbinţă.Dézsmálás, s. decimare.Dézsmálni, v. a (jecima.Dézsmálatlan, a. ne<leeimat.Dézsmáló, a. decimatorii!.Diadal, diadalom, s. triumf, în­

vingere.Diadalmas, a. triumfătorii!, învin­

gătorii!.Diadalmaskodni, v. a triumfa, a

învinge.Dics, Dicsőség, s. gloria, mărire,

laudă.Dicsekedés, dicsekvés, s. laudă,

fală, mândrie.Dicsekedni, dicsekszeni, v. a se

lăuda, a se mândri.Dicséret, s. laudă.Dicséretes, a. cu laudă.Dicsérni, v. a lăuda.Dicsért, a. lăudat.Dicső, dicsőséges, a. glorios,

ilustru, măiestos, sublim, măreţ.Dicsőség, s. gloria, mărire.Dicsőítés, s. glorificăţiune, mărire,

înălţare.Dicsőítni, v. a glorifica, a mări,

a înălţa.Dicsőségesen, ad. glorios, măreţ.

Dicsőülni, v. a se glorifica,' a sé înălţa.

Dicstelen, a. — ül, ad. neglori­ficat; fără onóre.

Dicsvágy, s. poftă de gloriă.Dicsvágyó, a. poftitorii! de gloriă.Didergés, s. sgriburire, tremurare

(de frig).Dideregni, v. a sgriburi, a tremura

(de frig).Díj, s. premiu, plată, preţ, simbrie.Díjas, a. premiat, eu plată, plătit.Dijatlan, díjtalan, a. nepremiat,

fără plată.Dijnok, s. diurnist.Dinnye, s. pepene, melon.Dinnyés, s. pepenisee, pepenărie.Dió, s. nucă.Diófa, s. nuc.Dísz, s. pompă, ornament, gran-

dóre, ilustrăţiune.Díszelegni, Diszeskedni, v. a face

pompă, a fi grandios, a fi pompos.

Díszes, a. — en, ad. pompos, grandios, estetic.

Diszesitni, diszitni, «. a orna, a decora, a ilustra, a înfrumseţa.

Díszítés, s. ornare, decorare, de- eorăţiune, înfrumseţare.

Díszítmény, diszitvény, s. deeoră- ţiune, ornament.

Diszleni, v. a prospera, a înflori, a fi pompos.

Diszlés, díszlet, s. prosperare, în­florire, ponipă.

Disznó, s. rîmătorifi, porc.Disznós, a. porcos.Disznóság, s. porcine, porcărie.Disznózni, v. a porci, a numi porc.Dísztan, s. estetică, seiinţă estetică.Dísztelen, a. — ül, ad. neestetic,

nepompos, neornat.Divat, s. modă.Divatos, divatszerü, a. modern.Divatszerüsítni, v. a modernisa.Divatozni, v. a modernisa. a face

modă.

Dob Dönteni 38

Dob, s. tobă.Dobni, dobálni, v. a arunca, a

asverlí.Dobálgatni, v. a arunca, a asverlí

(des).Dobálódni, v. a sé asverlí, a arunca

(unii pe alţii).Dobogás, s. bocănitură, bătătură,

palpitare (de animă).Dobogni, v. a bocăni, a palpita.Dobolás, s. batere de tobă.Dobolni, v. a bate toba.Dobos, s. tobaş, tobariir.Dobzódás, s. îmbuibare, viaţă des­

frânată.Dobzódni, v. a se îmbuiba, a trai ;

în desfrenări. ;Doh, s. duhóre, miros greu. jDohány, s. tabac, tutun. ■Dohányos, a. cu tăbae. !Dohányozás, dohányzás, s. fumare j

de tăbac. 1Dohányozni, v. a fuma tăbae.Dohányozó, s. fumatoriti de tăbae.Dohos, a. puturos, mucegăios.Dohosodni, v. a sé tânfi, a sé

mucegai.Dolgozás, s. lucrare.Dolgozni, v. a lucra.Dolgozó, a. lucrătorii!.Dolog, s. lucru.Dologtalan, a. — ui, ad. fără lucru,

neocupat.Dologtaianság, s. neoeupăţiune,

nelucrare.Dolgoztatni, v. a da de lucru.Domb, s. movilă, colină.Dombor, s. eonvecsitate, rotun<Jie-

tate.Domborítás, s. rotunjire.Domboritni, v. a rotundi, a face

convees.Domborodni, v. a sé rotundi, a se

bulbuca.Domború, a. — an, ad. rotund,

convecs.Domborúság, s. rotundime, con-

vecsitate, gogonélft.

Dombos, a. coiinos, molivos.Domborulni, v. (v. domborodni).Dombosodni, dombosulni, v. a sé

face delos, a se înălţa.Dombtalan, a. fără colină, plan.Donga, s. dogă.Dongás, s bombănire.Dongó, s bongariü.Dorgálás, s. reprobare, înfruntare,

mustrare.Dorgálni, v. a înfrunta, a raproba,

a, mustra.Doromb, s. drombă.Dorong, s. ciomag, prăjină,.Döbbenés, s. înfricare, înspăi-

mântare.Döbbenni, v. a sé înfrica, a se

înspăimânta.Döczögni, v. a scutura (carul), a

sé hurduca.Döczögös, a. seuturătoriii, strun-

cinătoriir, hurdueătorifi.Döfés, s. împingere, străpungere,

junghiere.Döfni, döfdösni, v. a îmboldi, a

împunge; a străpunge, a înfige.Döfödni, v. a sé împinge.Dög, s. cadavru, mortăţiune, hoit.Dögleni, v. a peri, a muri (despre

animale).Dögösködni, v. a zăeări, a sé le-

veni, a sé lângedi.Dögvész, s. pestiienţie, ciumă.Dögleletes, a. pestilent, eiumos.Döledékeny, diiiedékeny, a. ruina-

bil, stare de resturnare.Dőlni, v. a sé resturna.Dőlt, a. cursiv (despre litere).Dölyf, s. trufie, îngâmfare, mân­

drie, orgoliu, aroganţă.Dölyfös, a. trufaş, îngânfat, aron-

gant.Dölyfösködni, v. a sé trufí, a sé

îngânfa, a fi arogant.Dölyfösség, s. (v, dölyf).Döngetni, v. a bate, a bocăni, a

pisa, a face sgomot.Dönteni, v. a resturna; a decide.

3

34 Döntvény Dunnyogni, dunnogniDöntvény, s. deliberat, deeisiune.Dördülés, s. résunare, résunet,

tünet.Dördülni, v. a detuna, a résuna, a

durduí, a tuna.Dőreség, s. nebunie, deşuehietură.Dörgés, s. tunet, detunet, trăsnet,

durduitură.Dörgetni, v. (v. döngetni).Dörgölés, dörzsölés, s. frecare,

ştergere, frotare.Dörgölni, dörzsölni, v. a frec», a

şterge, a frota.Dörgölödés, dörzsölödés, s. (v.

dörgölés).Dörgölödni, dörgölőzni, dörzsö-

lödni, v. a sé freca, a se şterge.Dörmögés, s. murmuiturä, bom-

bănitură.Dörmögni, v. a murmuí, a mur­

mura'. a bombăni.Dörögni, v. a tuna, a bubái, a

durduí, a durai.Dörömbölni, dörömbözni, v. a dur­

duí, a bocăni, a face sgomot.Dörzsölés, s. frecare, frotare.Dörzsölni, v. a freca, a frota. .Dörzsölödés, s. fréeare, frotare.Dörzsölődni, v. a sé freca, a se

frota.Dőzs, a. beţiv, bérban.Dözsölés, s îmbuibare, viaţă vaga­

bondă, viaţă beţivă.Dözsölni, v. a se îmbuiba, a trăi

în desfrenărl, a face beţii.Drága, a scump, preţios.Drágállani, drágálni, v. a ţine

scump, a se pare scump.Drágán, ad. scump, eu preţ.Drágaság, s. scumpete.Drágáskodni, v. a fi scump, a

vinde scump.Drágitás, s. scumpire.Drágitní, v. a scumpi.Drágulni, v. a se scumpi.Dsida, s. pică, lance.Dsidás, s. lăneeriu.Dsindsa, s. baltă, lac, morăstină.

Dúcz, s. pup, creseătură, coltuc; pumn.

Dúczolni, v. a bate cu pumnul.Dúczos, a. bulbucat, coltueos, cit

pup.Duda, s. cimpoiű.Dudás, s. eimpoieş, eimpoieriü.Dudálás, s. eimpoire.Dudálni, v. a cimpoi.Dudogni, v. a bubăi, a bombăni.Dudva, s. düdäü, buruiană, mără-

cină.Dudvás, a. mărăcinos, buruienos.Dudvásodni, v. a se îmburuienoşa.Dufla, a. duflán, ad. duplu.Duga, s. dogă; resturnare, nimi­

cire, stricare.Dugacs, s. dop, stupuş.Dugárkodás, dugárlás, s. trafic»

de contraband, contrabandă.Dugárkodni, dugárolni, dugárus-

kodni, v. a face negoţ de contra­bandă, a trafica, a eomercia pe ascuns

Dugárusság, s. contrabandare, tra­ficare pe ascuns.

Dugasz, dugó, s. dop, stupuşDugaszolni, v. a astupa, a pune

dop.Dugatlan, a. — úl, ad. neastupat,

neinfundat.Dugni, v. a ascunde, a băga, a

astupa, a înfunda.Dugó, s. tv. dugasz).Dugulás, dugultság, s. astupare,

îneuiere, obstrucţiune, înfundă­tură.

Dugulatlan, a. — ul, ad. neîn­fundat, neastupat.

Dugulni, v. a se astupa, a se în­funda.

Dúlás, s. stirpire, devastare, dis­trugere, deprădare, deprădăţiune.

Dúlni, v. a stirpí, a devasta, a de- práda.

Duna, n. prop. Dunăre, Danubiu.Dunnyogni, dunnogni, v. a fonfaí,

a mormăi.

Dunnyogás, dunnogás, s. fonfăire, mormăire.

Durczás, a. —■ an, ad. eerbicos, obstinat, arţăgos.

Durczáskodni, v. a se opune, a sé obstina, a fi cerbicos.

Durczásság, s. cerbieosíe, obsti- năţiune.

Durranás, s. pocnitură, sunare, detunare.

Durranni, durrantani, v. a pocni, a suna, a detuna.

Durva, a. grosolan, dur, prost, brut.

Durván, ad. (v. durva).Durvaság, s. brutalitate, prostie,

grosolănie.Durváskodni, v. a fi dur, brutal.Durvítni, v. a face dur, a îngroşa.Durvulni, v. a se îngroşa, a sé face

dur, a sé mojici, a sé prosti.Durvulás, s. îngroşare, asprire.DÚS, a. forte avut, bogat, bocotan.Duzzógás, s. mormăire, mânie, mur-

murare.Duzzogni, v. a bombái, a mormăi,

a murmura, a fi mânios.

E.

Dunnyogás, dunnogás,

Eb, s. câne.Ebbéli, pron. în asta privinţă.Ebéd, s. bránc).Ebédelni, v. a prandí.Ebédeletlen, a. — ül, ad. neprándit.Ebédlés, ebédelés, s prámjire.Ebédlő, s. sală de mâncare, prân-

ditoriü.Ében, ébenfa, s. abanos (arbore).Éber, a. vigoros, deştept, vioiü,

svelt.Éberség, s. vigorositate, deştep-

tiune, sprintenime.Ebi, a. cănesc.Ébredés, s. deşteptare, tredire.

Düh, dühösség, s. furie, furóre, turbăţiune.

Dühítni, dUhösítni, «. a înfuria, a' turba.

Dühödés, s. ínfuriare.Dühöngeni, v. a turba, a fi în­

furiat, a se înfuria.Dühöngés, s. ínfuriare, turbăţiune.Dühös, a. furios, turbat.Döhösség, s. turbare, furie.Dühösödni, dühödni, v. a turba, a

sé înfuria.Dülés, s. restornare.Dűlni, v. a sé restorna.Düledék, s. ruină.Düledékeny, dülékeny, a. ruinös,

■decăzut, în stare de ruină.Düledni, düledezni, v. a sé ruina,

a sé restorna.Dülény, s. romb.Dülényded, s. romboid.Düleszteni, v. a ră^ima, a pleca

în afară.Düleszkedni, v. a sé ráírna, a sé

apleca.DUnnyögni, v. (v. dunnyogni).Dünnyögés, s. ív. dunnyogás).Dzsida, s tv. dsida).

É.Ébredni, ébredezni, v. a sé deş­

tepta, a sé trezi.Ébredet, s. (v. ébredés).Ébredezés, s. desmeteeire, deştep­

tare.Ébredezni, v. a sé desmetecí, a sé

deştepta.Ébredt, a. — en, ad. deştept.Ébredtség, s. deştepţiune.Ébren, ad. deştept.Ébrény, s. embrion, fét, fructul

pânteceluî.,Ébreszteni, ébreszgetni, v. a deş­

tepta, a tm jí.Ébresztés, s. deşteptare.

Ébresztés 35

3ß Ebül EgyeduralmiEbül, ad. cânesce.Eczet, s. oţet.Eczetes, a. oţetit, acru, oţetos. Eczetesedni, eczetesülni, v. a sé

oţeti, a sé înăcri.Eczetesség, s. oţetire, oţetime. Ecset, s. penel; perie.Ecsetelni, v. a depinge, a zugrăvi. Ecselö, s. peptene de cânepă, ra-

vilă.Éd, s. dnlceţă, nectar.Eddegélni, v. a mânca încet, a

ciuguli.Eddig, ad. până aci, până acuma. Ede, n.. prop. Eduard.Édelegni, v. a cocheta eu dulcâţă,

a sé desmerda ín amőr, a mă­guli. a drăgosti

Édelgés, s. desmerdare în amor, măgulire, drăgostire.

Éden, s. paradis, edem.Édeni, a. paradisie, de paradis, de

edem.Edény, s. vas.Édes, a. dulce.Édesedni, v. a sé îndulci.Édesded, a. dulciü.Édesgetés, s. amăgire, îndulcire. Édesgetni, v. a atrage, a amăgi, a

îndulci.Édesítni, v. a îndulci.Édesség, s. dulcâţa.Édesülni, v. (v. édesedni).'Edzeni, v. a întări, a oţeli.Edzés, s. întărire, oţelire.Edződni, v. a sé întări, a sé oţeli. Edzett, a. întărit, oţelit.Ég, s. cerin.Égal, égalj, éghajlat, s. climă,

regiune de atmosferă.Égal -isme, s. elimatologíe.Égbolt, s. firmament, bolta ceriului. Égékeny, a. anţeţios.Égé y, s. religiune.Egélyes, a. religios.Egélyesség, s. religiositate.Egér, s. sóreee.Egérke, s. sorecel, şorecaş.

Egerészni, v. a şoreea.Egerfa, s, arin (arbore).Égés, s ardere, incendiu, foc. Egész, a. tot, deplin, întreg. Egészen, ad. de tot, total. Egészitni, v. a întregi, a complini. Egészités, s. întregire, complinire. Egészség, s. sănătate.Egészséges, a. — en, ad. sănătos. Egészségi, a. sanitariű Egészségtelen, a. — ül, ad. ne­

sănătos.Egészségtelenség, s. nesănătate. Egészségtelenkedni, v. a fi nesănă­

tos, a boliEgészülni, v. a sé întregi, a sé

eomplení.Égetni, v. a arde (ceva).Égetés, s. ardere.Égetien, égetetlen, a. nears. Égető, a. ar^etorifl, ferbinte. Égett, a. ars.Égi, a. ceresc.Égni, v. a arde.Egres, s. acrise.Égvizsgálás, s. astronomie.Egy, a. unu, una.Egyelőre, ad. deocamdată. Egyáltalában, ad. ín tot modul, ín

tóta privinţa, absolut.Egyaránt, ad. íntru-asemenea,

întro-formă, sinonim.Egybe, ad. împreună.Egybekelni, v. a sé însura, a se

mărita.Egybekelés, s. înserare, mărităre. Egyéb, a. alt, altceva.Egyébiránt, ad. cu tóté acestea,

altmentrelea.Egyébünnen, ad. din alt loe. Egyébütt, ad. în alt loc, airea. Egyébüvé, ad. (v. egyébütt).Egyed, n. prop. Esidiu.Egyed, a. singuratic.Egyedárulás, s. monopol. Egyediség, s. individualitate. Egyed-ur, s. monarc.Egyeduralmi a. monarchie.

Egyeduralom Egység 37Egyeduralom, s. monarchia.Egyedül, ad. singur, singuratic.Egyén, s. individ, persona.Egyenérték, s. eeuivalent.Egyenes, a. plan, drept, oblu.Egyenesedni, v. a sé îndrepta, a sé

obli, a sé aplana.Egyenesen, ad. drept.Egyenesítni, v. a îndrepta, a oblí,

a aplana.Egyenetlen, a. — ül, ad. neegal,

nedirept, neasemenea; desunit.Egyenetlenség, s. neegalitate, dis-

proporţiune; neunire, disarmo- níe, discordie.

Egyenetlenkedés, s. neunire, dis- annoníe.

Egyenetlenkedni, v. a trăi în dis­cordie, în disarinoníe.

Egyengetni, v. a aplana, a netezi.Egyenköz, s. paralelogram.Egyenközü, a. paralel.Egyéni, a. individual.Egyéniség, s. individualitate.Egyenként, ad. eáte-unul.Egyenlítni, v. a îndrepta, a aplana;

a complana.Egyenlítés, s. îndreptare, aplanare,

complanare.Egyenlítő, s. ecuator.Egyenlő, a. egal, plan.Egyenlően, ad. egal, asemenea.Egyenlőség, s. egalitate, ecaritate.Egyenlökép, egyenlőn,ad.ín tocma,

în conformitate.Egyenlőtlen, a. — ül, ad. neegal,

disproporţionat.Egyenruha, s. uniformă, costum.Egyensúly, s. eeuilibru, cumpănă

dréptá.Egyes, s. unirne, singularift.Egyes, a. singuratic.Egyesítni, v. a uni, a împreuna.Egyesítés, s. unire, întrunire, îm­

preunare.Egyesség, s. învoire, acord, învo­

ială, unire, unitate.

Egyesülni, v. a sé uni, a sé îm­preuna, a să alia.

Egyetem, s. univers, totalitate; uni­versitate.

Egyetemes, a. — en, ad. universal, general.

Egyetemleges, a. — en, ad. soli­dar.

Egyetlen, a. unic.Egyezni, v. a sé învoi, a consimţi,

a se potrivi, a conveni.Egyezés, s. învoire, acord.Egyezkedni, v. a se învoi, a ne-

goţia, a trata.Egyeztetni, v. a potrivi, a uni, a

face învoire.Egyforma, a. uniform, într’o formă.Egyformaság, s. uniformitate.Egyhangú, a. monoton.Egyhangúság, s. monotonie.Egyház, s. biserică.Egyházfi, s. saeristan, főt, pali­

mari fi.Egyházi, a. bisericesc.Egyik, pron. unul.Egyiránt, ad. într’o formă, egal,

asemenea, conform.Egyitni, v. (v. ecyesitni).Egyités, s. ( v. egyesítés).Egyistenhivés, s. monoteism.Egyistenhivö, s. monoteist.Egyjelentésü, a. sinonim.Egykor, ad. odată, cândva, odi-

nioră.Egykori, a. de odinioră,Egyközény, s. paralelogram.Egyközü, a. paralel.Egylet, s. reuniune, asociaţiune,

societate.Egyleti, a. de reuniune, din socie­

tate.Egymás, pron. unu — alt.Egynéhány, pron. câţiva, orecâţhEgynejüség, s. monogamie.Egynemű, a. omogen.Egynyomú, a. analog.Egyoldalú, a. unilateral.Egység, s. unitate.

Egyszer, a. odată, imadatá. Egyszeres, a. simplu.Egyszeri, a, deodată.Egyszeresítni, egyszerítni, » .'a sim­

plifica.Egyszerre, a. dintr’odată. Egyszersmind, ad. totodată. Egyszerű, a — en, ad. simplu. Egyszerűség, s. simplicitate. Együgyű, a. národ, stupid, simplu,

năuc.Együtt, ad. laolaltă, împreună. Együttes, a. împreunat.Együvé, ad. împreună.Egyvalaki, pron. óreeineva. Egyveleg, s. mestecătură, mistură,

încurcătură.Eh, s. főmé.Éhei, ad. fláménd.Ehen, ad. (v. éltei).Éhes, a. flămend.Éhezés, s. flămendire.Éhezni, v. a flämencli.Éheztetni, v. a fiáménál, (pre altul). Éhség, s. férne, fómete.Éj, s. nópte.Éjfél, s. métjanópfe.Éji, a. de nópte, nopţial, nopturn. Éjjeledni, éjjeleni, v. a se înnopta,

a se întuneca.Éjjel, ad. nóptea.Éjszak, s. nord.Éjszaka, s. nópte.Éjszakázni, éjelezni, v. a petrece,

a vighia tota nóptea.Éjszaki, a. nordic.Ejteni, v. a scăpa; a pronunţia, a

respica.Ejtés, s. scăpare; pronunţiare. Ejtegetés, s declinare, declina-

ţiune.Ejtegetni, v. a declina.Ék, s. ie; accent; ornament, ele­

ganţă.Eke, s. plug.Ékelni, ékezni, v. a ieuí, a accentua. Ékes, a. - en, ad. ornat, împo­

dobit, decorat; accentuat.

38 EgyszerÉkesedni, v. a sé înfrumscţa, a sé

orna.Ékesség, s. ornament, decoraţiune.Ékesités, s. decoraţiune, ornare,

împodobire.Ékesitmény, ékítmény, s. ornament,

decorăţiune.Ékesítni, v. a orna, a împodobi, a

decora.Ékesszólás, s. elocenţă, oratorie.Ékezés, s. icuire; accentuare.Ékezni, v. a ieuí; a accentua.Ékezet, s. accent.Ékítni, v. (v. ékesitni).Ekkor, ad. atunci; astădată.Ekkora, a. atât de mare.Ekkorig, ad. până — acuma.Ékszer, s. galantărie, obiect de

ornament, juvaere, scule.Éktelen, a. — ül, ad. neornat,

deform.Éktelenség, s. deformitate.El, tprefise), d. e. el-adni, a vinde;

el-adóscdni, a sé índatorí ete.El, s. tăiuş, ascuţiş; muchie.Élez, s. genialitate, isteţime; glu­

mă; élezés, a. — en, ad. isteţ, ager de minte, genial.

Élczeskedés, s. isteţime, păcălitură, glumă.

Élczeskedni, v. a isteţi, a păcăli, a glumi.

Éldegélni, v. a trăi {după potinţă).Éldelni, r. a. gusta plăcere, a trăi

în bine, a sé desfăta.Éldelet, s. desfătare, gustare de

plăcere.Eidöd, s. predecesor, antecesor,

străbun.Elé, p. înainte.Eledel, s. nutremént, mâncare.Éledni, éledezni, v. a reînvie: a se

înăcri, a se fermenta, a dospi.Éledés, s. reînviere; înăcrire. fer-

mentăţiune, dospelă.Elefánt, s. elefant.Elefántormány, s. fiit, tromba ele­

fantului.

Elefántormány

Elég, a. destul.Éleg, s. oesid.Elégedés, 's. îndestulire, îndestu­

lare.Elégedetlen, a. — ül, ad. neîn­

destulat.Elégedetlenség, s. neíndestulare.Elégedni, v. a se îndestula, a sé

mulţămi.Elegendő, elégséges, a. destul, de

ajuns.Elégtelen, a. neíndestulat, nede-

ajuns.Elégtelenség, s. neíndestulare.Elégtét, elégtétel, s. satisfacere,

satisfaeţiune.Elégületlen, a. neîndestulat.Elégületlenség, s. (v. elégedetlen­

ség).Elégült, a. îndestulElegy, elegyes, a amestecat, mes­

tecat.Elegyedés, s. ames'oc amestecare.Elegyedni, v. a se amr.-'eca.Elegyitetlen, a. neamcsie, .-,r.Eleinte, ad. la început, mai nalnte.Elek, n. prop. Aleesiu, Alecsa.Élelem, s. vipt, nutremént, inter-

tenţiune.Élelmezés, s. nutrire, proviantare,

alimentare, intertenţionare.Élelmezni, v. a nutri, a alimenta,

a provianta.Élelmi, a. vipíual, de nutremént.Elem, s. element.Élemedni, v. a ímbétráníÉlemedett, a. îmbetrânit, înaintat

în etate.Elemezni, v. a analisa, a desface.Elemezés, s. analisă, analisare, de­

cora punere, desfacere.Elemi, a. elementar.Élénk, a. — en, ad. deştept, vi­

vace, vigoros.Élénkség, s. vivacitate, vigorosi-

tate.Élénkítni, v. a destedpta, aînvioşa.Eleny, ocsigen.

ElégÉlenyitni, v. a oesida.É les,a. ascuţit, ager, pétrumjetoriü. ’Élesedni, v. a sé ascuţi, a sé ageri.Élés, s. vieţuire; viptuale.Eleség, s. proviant, viptuale, nutre-

mént.Élesítés, s. ascuţire, agerire.Élesitnj, v. a ascuţi, a ageri.Éleszteni, v. a deştepta; a anima,

a însufleţi; a aţîta (focul).Élesztő, s. deşteptătorii!; anima­

torii!; drosde, aluat de drosde.Élet, s. viaţă; vieţiuire, trai; etate;

purtare, conduită.Életelv, s. principiu de viaţă,

macsimă.Életirás, életrajz, s. biografie.Életmű, s. organ, organism.Életmives, életmüves, a. organic.Életmüség, s. organism.Élettan, élettudomány, s.fisiologíe;

seiinţa vieţii.Eleve, ad. înainte.Eleven, a. viu, eu viaţă; deştept;

iute, sprinten.Elevenen, ad. de v iu ; deştept, iute,

sprinten.Elevenedni, v. a reînvie, a se deş­

tepta.Elevenitni, v. a învie, a deştepta.Elevenség, s. desteptăţiune, sprin-

tenie, vivacitate.Elevenülni, v. (v. elevenedni).Elévülés, s. prescripţiune.Elévülni, v. a sé învechi, a sé

prescrie (în legi).Elfajulás, s. degenerare.Elfajulni, elfajzani, v. a degenera.Elfásulás, s. înţepenire, tîmpire,

nesimţire.Elfásulni, v. a înţepeni, a încremeni,

a înlemni, a sé timpi, a se face nesimţitorii!.

Elfogulás, s. preocupăţiune. pre-t judeţ, superstiţiune; timiditate, neresoluţiune.

Elfogulni, v. a se preocupa; a se învolva, a fi neresolut.

Elfogulni 39

40 Elfogultság ElőadásElfogultság, s. (v. elfogulás).Elfogulatlan, a. nepreoeupat.Elfogulatlanul, ad. (v. elfogulat-

Jan).Elhitt, a. încrezut, sumeţ.Elismerés, s. recunoştinţă. recu-

noseere.Elismerni, v, a recunósee.Eljárás, s. procedură, cercetare.Eljárni, v. a proeede, a cerceta, a

îndeplini.Eljegyezni, v. a logodi, a credinţa.Eljegyzés, s. logodire, eredinţare,

logodnă.Éljen ! int. sfi trăiiscă!Ellátás, s. provisiune, îngrijire.Ellátni v. a provisiona, a îngriji; a

prevedé.Ellen, p. contra.Ellen, ellenség, s. inimic, contra­

rio, adversarii!, neamic, álén, duşman, vrăşmaş.

Ellenkezés, s. opunere, împotrivire.Ellenkezni, v. a să opune, a sé

împotrivi.Ellenkezőleg, ad. din contră, în

contră.Ellenjegyezés, s. contrasignare.Ellenjegyezni, v. a eontrasigna.Ellenmondani, v. a contrazice.Ellenmondás, s. contrazicere.Ellenőrködés, ellenőrség, s. con­

trola. eontroiărie.Ellenőrködni, v. a controla, a con-

traveghió.Ellenséges, a. inimic, ostil, duş­

mănesc, răncunos, alenos.Ellenségeskedés, s. ostilitate, duş­

mănie, rancună, inimiciţie.Ellenségeskedni, v. a trăi în duş­

mănie, a se areta ostil.Ellenszenv, s. antipatie, eontrasîmţ.Ellentét, ellentiség, s. antites, eon-* trast.Ellenvélemény, s. contra opiniune,

părere opusă.Ellenvetés, s. contradieere, obiec-

ţiune.

Ellenzeni, v. a sé opune, a contrasta.Ellenzés, s. oposiţie, opunere.Elles, s. fetare, fetat (la vite).Elleni, v.-a föta.EIIÖS, a. însărcinat, de fetat.Elme, s. minte; animă, inimă,spirit,

genialitate.Elmélni, v. a cugeta, a medita.Elmélet, s. teorie.Elméleti, a. teoretic.Elmélkedés, s. cugetare, medităţi-

nne, meditare.Elmélkedni, v. a cugeta, a medita,Elméncz, a. isteţ, glumeţ, păcală,

şagă.Elménczkedés, s. isteţime, pâeâli-

tură,Elménczkedni, ». a păcăli, a isteţi,

a glumi, a şăgui.Elménczkedő, a. păeălitorifi, batjo­

coritorii!.Elmerülés, elmerültség, s. cufun­

dare; eonfusiune, estas.Elmerülni, v. a se afunda, a veni

în estasă, a sS cufunda.Elmés, a. mintos, îngeni.s, isteţ.Elmésen, ad. (v. elmés).Elmésség, s. isteţime, ingeniositate.Elmétlen, a. nemintos, fâră jude­

cată, lipsă de minte.Elnapolás, s. amânare, prorogare,

prelungire.'Elnapolni, v. a amâna, a proroga,

a prelungi.Élni, v. a trăi, a vieţui; a usita,

a întrebuinţa.Elnök, s. preşedinte.Elnöki, a. presidial.Elnökölni, v. a présedé, ă purta

presidiul.Elnökség, s. preşedinţa, presidiu.Elő, ad. înainte, ainte, ante.Előadni, v. a reporta, a refera, a

preda.Előadó, s. referent, reportătorm.Előadás, s. propunere, presentare,

înfăţoşare, representăţiune; re­port, com u n i cat; prel egere dis eu rs.

ElőbérletElőbérlet, s. abonamenr.Élőbeszéd, s. prefaţă, preeuventare,

prologíe.Elöcsapat,, s. avangardă.Élőfa, s. arbore.Előfizetés, a. preniunerăţiune.Előfizetni, v. a prémiumra.Előfizető, s. prenumerant.Előhaladás, s înaintare, propă­

şireElőhaladni, v. a înainta, a propăşi.Előhírnök, s. precursor, anuneié-

toriu.Elöjárósag, s. auetoritate publică,

otieiolat, primăriaElőidézni, v. a cita, a ehiaina ín-

nainte, a soroci.Előirányzat, s. preliminariu.Elöismetan, s. propedeutică.Előítélet, s. prejudeţ, prejudecată,

superstiţiune.Elöl, p. înainte.Előleg, s. ajticipăţiune.Előlegezni, v. a anticipa.Előlépni, v. a avansa, a înainta,

a păşi înainte.Előléptetés, s. avansare, promoţi-

une.Elöljáróság, s. (v. előjáróság).Előny, s. prerogativă, preferinţă;

avantagiu.Előnyös, a. folositoriü, profitabil,

avantagios.Előnytelen, a. nefolositorul, neprofi­

tabil, fără eăstig.Előre, ad. înainteElőpénz, s. arvonă.Élösködni, v. a trăi de pre altul, a

lieăi.Élösködés, s. trăire din més a al­

tuia, lieăire.Először, a. ânteiadată. primadatä.Elötan, s. propedeutică.Előterjeszteni, v a propune, a re­

fera, a înfăţoşa, a representa.Előterjesztés, s. propunere, refe-

raclă, înfăţoşare, representăţiune, representare.

Előtétéi, s. ipotesă.Előtt, p. înainte, ante, pre.Előttemezés, v. eoramisare, întă­

rire.Előttemezni, v. a eoramisa, a \idima,.

a întări.Előzmény, s. premisă, preliminarie,

propuseţiune anterioră.Előzni, v. a preveni, a prernerge,

a întrece.Elözönleni, v. a esunda, a revers».Elözönlés, s. esundare, revărsare,Első, a. antei, prim.Elsőbbség, s. ânteietate, prioritate,

preferinţă prerogativă.Elszökni, v. a fugi, a să depărta,

a sé îndosi (din arest).Eltérni, v. a sé abate, a sé declina.Éltes, a. ínbétránit, veteran.Éltetni, v. a învioşa, a da viaţă:

a dori viată, a gratula.Eltökélés, s. resoluţiune, determi-

minăţiune. propus, cuget.Eltökélt, a. resolut, determinat.Eltökélni, v. a determina, a decide,

a sé resoiva, a propune.Elül, ad. din nainte.Elv, s. principiu.Élv, s. pl acere, desfătare.Elválás, s. despărţire, desfacere.Elválni, v. a se despărţi, a se des­

face.Élvezés, élvezet, s. plăcere, des­

fătare, gustare.Élvezni, v. a trăi în piacere, a gusta,

a sé desfăta.Elvonni, v. a subtrage, a abstrage.Elvont, a. abstract.Elvonulás, elvonultság, s. retra­

gere, isolaro, singurătate.Elvonulni, v. a sé retrage.Ember, s. om.Emberbarát, s. filantrop, iubitomi

de óineni.Embergyülölö, s. misantrop.Emberfaj, s. rasă de omeni.Emberi, a. omenesc, de omenie.Emberiség, s. umanitate, omenime.

Emberiség 41

Emberség, s. omenie, loialitate, ur­banitate.

Emberséges, a.—en, ad. omenesc, omenesee, loial, onest.

Emberségtelen, a. neomenesc, ne- loiai, neonest.

Embertan, s. antropologie.Embertelen, a .— ni, ad. ív. ember­

ségtelen).Emberülni, emberedni, v. a se face

om, a sé umanisa, a sé cultiva,Eme, eme disznó, s. scrófá, porca.Emelet, s. ridieătură, contignăţiune,

cat, apartament.Emelgetni, v. a ridica (mereü).Emelinteni, emelitni, v. a ridica

puţin, a ridica încet.Emelkedés, emelkedettség, s. ridi­

care, înălţare, înieptăment; oseilă- ţiune. vibrăţiune.

Emelkedni, v. a sé ridica, a sé înâlţa.

Emelvény, s. ridieăturâ, movilă.Émelygeni, v. a avé greţă (în stomac).Émelygés, s. greţăÉmelygős, a. greţos.Emészteni, v. a consuma, a mistui,Emésztés, s. consumare, mistuire,

eonsumăţiune; nimicire.Emésztet, s. eonsumăţiune.Emésztetlen, a. — iii, ad. necon-

suma+, nemistuit.Emészthetetlen, a. neconsumabil,

nemistuibil.Emészthető, a. consumabil.

-Emésztő, a. consumătoriti.Emésztödés, s consumare de sene.Emésztődni, v. a sé consuma.Emez, pron acest, acésta.Emidé, ad. íneóee.Emigy, ad. iată — aşa.Emilyen, pron. aşa, în asta — formă.Emitt, ad. acilea.Emle, s. memorie, suvenire.Emlegetés, s. pomenire, revocare

în memorie.Emlegetni, v. a pomeni, a revoca

în memorie.

42 EmberségEmlék, s. suvenire; memorie; monu­

ment.Emlékezőtehetség, s. memorie, fa

cnltate memoraiivă.Emlékezés, s. aducere aminte, su­

venire.Emlékezet, s. (v. emlékezéséEmlékezni, v. a-şi aduce aminte.Emlékeztetni, v. a aduce aminte,

a revoca în memorie.Emlény, s suvenir.Említeni,v.aaduce aminte, a pomeni.Említés, s. aducere aminte, po­

menire.Emlő, s. uger, ţîţă.Emlöcske, s. ţîţueă.Emlős, a. mamifer, cu uger, cu tîţă.Ernő, a. sugătorifl.Én, pron. eu, io.Ének, s. cântare, cântec; arie,

melodie.Énekelni, v. a cânta.Énekes, s. cântăreţ.Éneklés, s. cântare.Éneklő, a. cântătoriu.Engedés, s. cedere, eoneedere, lă­

sare, iertare.Engedni, v. a ierta, a concede, a

ceda, a lăsa; a sé desghieţa. a sé in óié (témpul.l

Engedékeny, a. lâsătorifi; indulgent.Engedékenység, s. lăsare, cedere,

indulgenţă.Engedetem, s. iértare, pardonare:Engedelmes, a. supus, ascultătorii!.Engedelmeskedni, v. a sé supune,

a asculta.Engedelmesség, s. supunere, ascul­

tare. suhinisiune.Engedélyezni, v, a concesiona, a

da concesiune.Engedély, s. concesiune.Engedetlen, a. nesupus, neascul­

tătorii!, renitent.Engedetlenség, s nesupunere, neas­

cultare. renitenţăEngesztelés, s. moleomire, alinare,

eomplanare, reconeiliare.

Engesztelés

Engesztelni, v. a domoli, a linişti, a molcomi, a alina, a complana, a Ímbíándí, a împăeiui, a re­concilia.

Engesztelhetlek a. — ül ad. nea- linabil, neconciliabil, neîmpăcabil.

Engesztelő, a—en, ad. împăciui­torii!, alinätoriü, molcomitoriü.

Engesztelhető, a. împăcabil, recon­ciliatul.

Engesztelődés, s. moleomire, îm­păcare, domolire.

Engesztelődé, v. a sé împăca, a sé molcomi, a sé reconcilia.

Engesztelőleg, ad. molcomind, do­molind, în ton împăciuitorii!.

Ennekelötte, ad. înainte de aeésta. 1Ennekutánna, ad. după aeésta.Ennélfogva, a. prinurmare, deci.Enni, v. a mânca gustări. jEnyelegni, v. a glumi cu blândeţă,

a guguli, a discurge eu plăcere, a restfăţa.

Enyelgés, s. gugulire, glumire plă­cută, resfăţare.Enyém, enyim, pron. al meii, a mea.Enyészés, s. dispărere, apunere,

perire.Enyészet, s. periţiune, desfiinţare.Enyészni, v. a apune, a sé stinge,

a sé nimici, a disparé, a repune,Enyh, s. alinare, duleóre, astém-

părare, moderare.Enyhe,a. blând, domol,lin, moderat.Enyhén, ad. í v . e n yh e ).Enyhítés, s. (enyh).Enyhitni, v. a alina, a astâmpăra,

a modera.Ennyi, a. atât, atâta.Enyv, s. elei.Enyves, a. cleios.

Enyvesitni, enyvezni, v. a elei, a lipi. 1

Ép, épen, ad. toema, acurat, chiar.Ép, a. întreg, deplin, sănătos.Epe, s. fiere, amărâlă.Epekórság, s. gălbinare. i

Engesztelni Érdemelni 48Epemirigy, s. coleră.Epedés, s. însetoşare, dorire mare. Epedni, v. a sé topi de dór, a dóri

forte, a înseta.Epekedés, s. (v. epedés).Epekedni, v. (v. epedni i.Eper, s. fragă, căpşună.Eperfa, s. frăgarifl.Epés, a. coleric, fieros.Epeszteni, v. a năcăji, a supăra. Epesztés, s. nâeăjire, superare. Építeni, v. a edifica, a clădi Építés, s. edificare, clădire. Építési, a. architectonie, de clădire. Épitetlen, a. needifieat, neclădit. Építgetni, v. a edifica, a, clădi

1 r (mereíi).Építmény, s. edificiu, clădire. Építő, s. cläditoriü, architeet. Epres, a. frăgos.Eprészni, v. a frăgări, a culege

fragi.Épség, s. întregitate, întregime. Épülés, s. edificare, clădire; în-

sănătoşare.Épület, s. edificiu, clădire. Épületes, a. edifioătorm.Épülni, v. a sé edifica, a sé clădi;

a sé însănătoşa.Ér, s. venă.Érez, s. metal, rnineră.Erdei, a. păduren, de pădure. Érdek, s. interes.Érdekelni, v. a interesa.Érdekelt, a. interesat.Érdekes, a. interesant, important. Érdekesség, s. interesare, impor­

tanţă.Erdeketlen, a. neinteresat. Érdeklés, a. interesare.Érdektelen, a. — ül, ad. indiferent,

neinteresat.Érdektelenség, s. indiferenţă, ne-

interesare.Erdély, n. prop. Ardél, Transil­

vania.Érdem, s. merit, vrednicie.

1 Érdemelni, v. a merita.

Érdemes, a. demn, vrednic, meri- tabil.

Érdemesítni, v. a face vrednic, a face demn.

Érdemetlen, a. — ül, ad. nevred­nic, nedemn, nemeritat.

Érdemi, a. meritoriii, de vrednicie. Érdemleges, a. (v. érdemi). Érdemlés, s. meritare,ínvrednieire. Érdemlett, a. meritat, învrednicit. Érdemtelen, a. (v. érdemetlen). Erdész, s. padurariü.Erdészet, s. pädurärie, foresfărie.

silvicultură.Erdészeti, a. de pädurärie.Erdő, s. pădure, silvă, codru. Erdöcske, s. pădurice.Erdőlés, s. pădurit.Erdölni, v. a păduri, á taié pădure,

a taié lemne din pădure.Erdős, a. păduros.Erdőség, s. pădurime.Erdészet, s. seiiţa pädurärie!. Eredet, s. origine.Eredeti, a. original, originariü. Eredmény, s. resultat. Eredménytelen, a. fără resultat. Eredményezés, s. rosultare, produ­

cere.Eredményezni, v. a resulta, a pro­

duce.Eredni, v. a descinde, a sé deriva,

a se nasee, a sé trage, a se esca, a resulta.

Eredő, a. pornitoriü, máneeátoriü- Eregetni, v. a lăsa ştreptat), Ereklye, s. relicuie.Érem, s. monetă, medalie, num. Éremtan, s. numismatică Erély, s. energie.Erélyes, a. — en, ad. energios,

eu energie Erény, s. virtute.Erényes, a. - en, ad. virtuos, cu

virtute.Éreny, s. platină.Eres, a. venös, fibrös, firos.

44 ÉrdemesÉrés, s. ajungere; nimerire; va-

lóre; cócere.Eresz, s. şopron; streşină.Ereszkedés, s. pogorire, demitere,

descendenţă.Ereszkedni, v. a sé pogorí, a só

demite, a sé delăsa, a descinde.Ereszkedő, a. pogoritoriü, descin-

(Jetoriü.Ereszteni, v. a lăsa, a demite, a

libera.Érett, a. matur, copt.Éretlen, a — ül, ad. nevnatur,

necopt.Éretlenség, s. nematuritate.Eretnek, s. eretic.Eretnekség, s. eresíe.Érettség, s. maturitate.Érettségi, a. de maturitate.Érezés, s. semţire, durmecare.Érezhetlen, a. nesemţibil.Érezhető, a. — leg, ad. sémtibil.Érezni, v. a sémti, a durmeea.Érinteni, v. a atinge, a anina.Érintés, s. atingere, aninare.Érintetlen, a. — ül, ad. neatins

neaninat. 'Érintkezés, s. atingere, contact.Érintkezni, v. a^sé atinge, a re

anina, a veni în contact.Érintő, s. atingătoriO, tangent.Érj, s. intensiune. îneordăţiune.Erkély, s. balcon, altan.Érkezés, s. sosire, ajungere; opor­

tunitate.Érkezni, v a sosi, a ajunge; a avé

témp.Erkölcs, s. moralitate.Erkölcsi, a. morál.Erkölcsileg, ad. moralicescc.Erkölcsiség, s. (v. erkölcs1.Erkölcsös, a. moral.Erkölcsösség, s. moralitate.Erkölcstelen, a. — ül, ad. nemo-

ral, demoralisat, corupt.Erkölcstelenség,«, demoralisăţiune.Erkölcstelenedés, s. demoralisare,

demoralisăţiune.

Erkölcstelenedés

Erkölcstelenedni Értesítés 45Erkölcstelenedni, v. a se demo-

raiisa, a sé corupe.Erkölcstelenités, s. demoralisare.Erkölcstelenitni, v. a demoralisa.Érlelés, s. cócere.Érlelni, v. a cóee.Érni, v. a sé cóee; a ajunge; a

nimeri.Ernyedni, v. a sé obosi, a sé fatiga,

a-si pregeta.Ernyedetlen, a. neobosit, nefatigat,

nepregetat.Ernyő, s. umbrelă, cortişor, parisol;

eoveltir, covor de cár.Ernyőzni, v. a umbri, a eoperí.Erő, s. putere, tărie, forţă; potes-

tate.Erődíteni, v. a fortifica, .a întări.Erődítés, s. fortificare, fortifieăţi-

une, întăritură.Erőködés, s. silire, forţare, în­

cordare.Erőködni, v. a sé sili, a sé forţa,

a sé încorda.Erőltetés, s. silire, forţare eon-

strîngere.Erőltetni, v. a sili, a forţa, a eon-

stringe.Erőmű, s. machină, putere meeha-

nieă, putere de maşină.Erömíívész, s. mechanic, mechanist.Erős, a. tare, puternic, puteros,

solid, putinţe.Erőség, s. tărie; fortărâţă.Erősen, ad. tare, solid.Erösbítés, s. întărire, împuterire,

fortificare.Erősbítni, v. a întări, a imputeri.Erösitni, v. (v. erősbítni).Erősítés, s. (v. erősbités).Erősödés, s. întărire, împuterire;

consolidare.Erősödni, erösiilni, v. a se întări, a sé

împuteri; a sé consolida.Erősség, s. (v. erőség).Erőszak, s. violenţă, forţă, sîlă.Erőszakolás, s. forţare, sîlă, vio­

lare.

Erőszakolni, v. a forţa, a sili, a viola.Erőszakos, a. forţat, violent.Erőszakoskodás, s. forţă, sîlă, vio­

lenţă.Erőszakoskodni, v. (v. erőszakolni.)Erőszakoskodó, a. violătoriîi, forţă-

toriü.Erőtlen, a. debil, fără putere, ge-

putinţios.Erőtlenség, s. debilitate, neputinţă,

slăbiţiune.Erőtlenedni, v. a se debilita, a

slăbi, a sé despoteri.Erre, ad. íncóee.Érsek, s. arehiepiscop, metropolit.Érsekség, s. arehiepiseopat, metro-

políe.Erszény, s. taşeă, pungăErszényes, a. cu pungă.Ért, p. pentru.Érték, s. preţ, valóre.Értékes, a. preţios, cu valóre.Értékesítni, v. a preţui, a evalua,

a da valóre.Értéketlen, értéktelen, a. nepre-

ţios, fără valóre.Értekezés, értekezet, értekezlet,

s. conferinţă ; tractare, disertare, disertăţiune.

Értekezni, v. a conferi; a tracta, a d’ serta.

Értelem, s.prieepere, înţeles; minte.Értelmes, a. înţelept, înţelegătorii!,

pricepétoriü.Értelmetlen, a nepriceput, neîn­ţeles, fără înţeles.Értelmezni, v. a interpreta, a co­

menta. a esplica. a lămuri.Értelmező, s. interpretătoritt, eo-

mentătorifi, esplicătorifi.Értelmezéstan, s. eesegesă; erme-

neutică, artea esplic-ărei.Értelmi, a. înţelesual.Értelmiség, s. inteligenţă.Érteni, v, a înţelege, a pricepe.Értés, s. înţelegere, pricepere.Értesítés, s. însciinţare, încunos-

cinţare, anunţ, avis, report.

EstiÉrtesítmény, értesitvény, s. report,

avis, îneunoseinţare, informăţi- une, program.

Értesítni, v. a însciinţa, a ineunos- einţa, a reporta, a avisa.

Értesítő, s. reportätoriü, anunţă­tori«, avisătorifi.

Értesülni, v. a sé îneunoscinţa, a sé avisa, a sé informa.

Értetlen, a. — ül, ad. fără înţeles, nepriceput, neînţeles.

Érthetetlen, a. — ül, ad. nepri­ceput. neînţelegibil, ee nu sé

, póte înţelege.Érthető, a. — leg, ad. respicat,

cu înţeles, de priceput, inţelegibil.Értő, s, prieepötoriü.Értődni, v. a sé înţelege, a se pri-

eipe.Érv, s. argument, rezon.Érvény, érvényesség, s. validitate,

valore.Érvényes, a. valid, eu valóre.Érvényesítés, s. legalisare, licui-

dare.Érvényesitni, v. a apreţia, a da

valóre.Érvényesség, s. validitate.Érvénytelen, a. — ül, ad. nevalid,

fără valore, nelegal.Érvezés, s. argumentare, argumen-

tăţiune.Érvezni, v. a argumenta.Érzék, érzés, s. sîinţ, simţii e, sim-

ţeinent, sentiment.Érzékeny, a. simţitorii!, sîmţibil.Érzékenyítni, v. a face se sîmtă,

a atinge simţirea.Érzékenyülni, v. a deveni sîmţî-

toriü, a se împle de durere.Érzéketlen, a. nesimţitorii!.Érzéketlenség, s. nesîmţiţiune, ne­

simţire.Érzéketlenül, ad. fără sîmţement.

nesîmţitoriu.Érzéki, a. sîmţual, sentimental.Érzékiség, s. sîmţualitate, voluptate,

elem, s. sîmţement, simţire.

46 Értesitmény, értesitvényÉrzelgés, s. sîmţualitate, afecţiune,

resfăţare.Érzeni, v. a simţi.Érző, a. sîmţitoriu.Érzület, s. (v. érzelem).És, coj. şi.Esdeni, esdekelni, esedezni, v. a

ruga, a cere ferbiníe.Esdeklés, esedezés, s. rugare fer-

binte.Esedező, s. suplicante, rugătorii!. Esemény, s. eveniment, cas, acci­

dent. aventură, întemplare. Eseményes, a. eventual, accidental,

casual.Esengeni, v. (v. esdeni).

I Esernyő, $. parapleü, ploariü, plo- ier, cort de pióie.

Esés, s. cădere.Eset, s. cas, întemplare.Esetleges, a. — en, ad. eausal,

eventual.Esetlegesség, s. eventualitate, ea-

sualitate.Eshetőség, s. (v. esetlegesség). Esik, v. plouă; cade;sö întempiă. Eskü, s. jurăment.

! Esketés, s. jurare; cununie. Esketni, v. a jura; a cununa, a

co pula.Esküdés, s. jurare.Esküdni, v. a jura.Eskünni, v. (v. esküdni).Esküvés, s. (v. esküdés).Esküvő, s. jurätoriü; cununie. Esmerni, v. (ismerni!.Esni, v. a oăde, a pica; a ploa. Eső, s. pióie.Esős, a. ploios.Esőzni, v. a ploa (des).Esőzés, s. pióie (multă).Esperes, s. protopop.Est, estve, s. sérá.Esteli, a. de sâră.Estelizní, v. a cina.Estellik, v. ínserézá.Estély, s. serată, petrecere de sérá. Esti, a. (v. esteli).

Estve Ezer 47

Estve, nd. séra.Estveledni, v. a însera. jEstveli, a. (v. esteli).Ész, s. minte, răţiune.Észtan, s. logică.Eszelős, a. nebunatic, smintit de

minte. ]Eszély, eszélyesség, s. prudenţă,

înţelepţiune.Eszélyes, a. prudent, înţelept. Eszes, a, ingenios, isteţ, cu minte. Eszesedni, v. a să înţelepţi, a că- 1

păta minte.Eszesen, ad. înţelepţesee.Eszik, v. mănâncă, mancă.Eszköz, s. instrument, miilloe,

unéltá.Eszközlés, s. midloeire.Eszközlő, s. micllocitoriü. Eszközölhető, a. mkllociver, prac­

ticabilEszközölni, v. a mijloci.Észleg, s. teorie.Észleges, a. teoretic.Észlelés, s. observare, considerare. Észlelni, v. a observa, a considera. Eszme, s. idee.Eszmei, a. ideal.Eszmeiség, s idealitate.Eszmélés, eszmélet, s. cunoseinţă

de sine.Eszmélni, v. a medita, a cugeta, a

avé cunoseinţă de sine. Eszméletlen, a. — ül, ad. afară

de sine, amorţit, fără simţuri. Eszmélődni, v (eszmélni).Eszmény, s. ideal.Eszményesiíni, v. a idealka. Eszményi, a idealistie.Eszményiség, s. idealitate.Észrém, s. ehimeră.Észrevenni, v. a observa, a băga

de samă.Észrevehetetlen, a. neobservabil. Észrevehető, a. — leg, ad. obser­

vabilÉszrevétel, észrevevés, s. obser-

văţiune, observare.

Észszerű, a. leg, ad. raţional. Esztelen, a. fără minte, nebun,

smintit.Esztelenkedni, v. a face nebunie,

a să purta nebunesee. Esztelenkedés, s. nebunie. Esztelenség, s. (v. esztelenkedés). Esztelenül, ad. nebuneşte. Esztendő, s. an.Esztendei, a. anual, de un an. Esztergálni, v. a strugarí, a lucra

ín strug.Esztergálás, s. strugărire. Esztergálos, s. strugariü.Ét, étel, s. mâncare, nutremént. Etetni, etetni, v. a nutri, a da

de mâncat; a învenina Etetés, etetés s. nutrire; ínveni-

nare.Etető, etető, nutritoriü; venin. Étkes, a. mâncâţios.Étkezni, v. a mânca.Étien, a. nemâncat, fără mâncare,

flămend.Étterem, s. sală de mâncat. Étvágy, s. apetit.Evet, s. ververiţă.Év, s. (v. esztendő).Éves, a. de un an.Evés, s. mâncare.Evezni, v. a veslăi, a guberna nál

a pluti.Evezhető, a. navigabil.Evező, s. lopată de gubernat năile,

lopătariu, veslă.Évi, a. anual.Eviczkélni, v. a sé svércolí.Evő, s. máncatoriü.Evődni, s. a să mânca, a sé róde. Evődés, s. mâncare, ródere (de

sine).Évszázad, s. secul.Évülni, v. a sé róde; a sé învechi;

a sé prescrie (in légi).Ez, pron. acest, acésta.Ezenkívül, ad. afară de acésta. Ezentúl, ad. de aci — încolo. Ezer, a. miié.

Ezért48Ezért, ad. pentru ac-ésta, din aeésta

causa.Ezóta, ad: deatunei.Ezred, s. regiment; legiulíe. Ezredes, s. colonel.Ezután, ad. după aeésta, de aeí

înainte.

Ezüst, s. argint.Ezüstös, a. argintit, argintos Ezüstözni, v. a arginti, a sufla eu

argint.Ezüstözés, s. argintire, suflare eu

argint.Ezzel, ad. eu aeésta.

Fáradalmas, fáradságos

F.Fa, s. lemn; élőfa, arbore.Fáczán, s. fásán.Facsarni, facsaritni, fracsarintani,

v. a ínvértí, a stórce, a sueí. Facsarás, s. stóreere, învertitură,

sucitură.Facsarodni, v. a se invértí, a sé sueí,

a se stórce.Faggatni, v. a investiga, a esamina

eu forţa, a veesa.Faggatás, s. esaminare, investi­

gare, vecsare.Faggyas, faggyús, a. séos, gras.Faggyú, s. sén.Fagy, fagyás, s. înghiăţătută. ín-

gliiăţat, frig.Fagyni, v. a înghiaţa.Fagylalt, s. înghiăţată.Fagyos, a. înghiăţat, frig, rece.Fagyöngy, s. vese.Fahéj, s. scorţă; scorţişorăFajFájás, s. durere.FaFái

, fajt, fajta, s. soi, rasă, specie.

d, s. găină selbatieă. dalmas, a. dureros.

Fá dalom, s. durere.Fá dalmatlan, a. fără durere. Fájlalni, v. a compătimi, a fi cu

durere spre ceva.Fájni, v. a duré.Fájás, a. eu durere, dureros. Fajtalan, a. desfrénat, lasciv. Fajtalanság,s.desfrénare, lascivitate. Fajtalankodni, v. a sé desfréna. Fajulás, fajultság, s. degenerare,

corcitură, corcire.

Fajulni, v. a degenera, a sé corei. Fajult, a. degenerat, corcit, bastard. Fájulni, v. a dóré Fajzani, v. a pui, a produce, a

nasce.Fajzás, s. producere, naseere. Fakadni, fakadozni, v. a isvorí, a

descinde, a proveni.Fakasztani, v. a desface, — un

isvor — , a sparge — buba —. Fáklya, s. făclie, torţă.Fáklyás, a. eu faclă, eu torţă. Fakó, a. pălit, galbiu, falb.Fal, s. păriete, mur.Falánk, a. mâneăţios, vorace, ne­

săţios.Falánkság, s. voracitate, nesaţ. Falat, s. bucătură.Falatka, s. bucăţică.Falatozni, v. a bucătări, a mânca. Falazás, s. clădire, zidire.Falazni, v. a clădi, a face mur. Falka, s. turmă, mulţime, câtă. Falás, s. îmbucătură, îmbucare. Falni, v. a îmbuca.Falragasz, s. placat Falu, s. sat, comună.Falusi, a. sătesc, sătbn, ţăran. Falusias, a. sătesc, sătenesc. Fanyar, a . acru, pădureţ, ocetos. Fáradni, ív a sé ostäni.Fáradás, s. ostănblă Fáradság, fáradozás, s. fatigare,

oboséla, ostanélá.Fáradalmas, fáradságos, a. ostn-

niţios, fatigios, obositoriü.

Faragás, s. cioplire, tăiere.Faragászat, s. cioplitură, tăietură,

sculptură.Faragatlan, a. — úl, ad. netăiet,

necioplit; neeultivat.Faragni, v. a ciopli, a tăie.Fárasztani, v. a ostání, a fatiga,

a obosi.Fárasztás, s. ostănelă, fatigare,

strapaţă.Fárasztó, a. ostanitoriű, ostăniţios.Fark, s. codă.Farkas, s. lop.Fás, a. lemnos.Fásulás, s. înlemnire; tempire, ne­

simţire.Fásulni, v. a să înlemni, a sé témpí.Fattyú, s. bastard, spurin, copil

de lele.Fátyol, s. vél, flór.Fátyolozni, v. a invéluí, a véla, a

acoperi.Fátyolozás, s. invéluire, vélare,

acoperire.Fátyolozott, a vélat, învăluit, aco­

perit.Fázás, s. frig, răcire.Fazék, s. olă.Fazékas, s. olariíi.Fázni, v. a-i fi frig, a sîmţi fr ig ;

fázom, mi-e frig.Fecsegni, v. a fleurí, a flecari.Fecsegés, s. fleuritură.Fecsérelni, v. a prăda, a risipi

— averea —.Fecsériés, s. risipire, prădare —

de avere — ,Fecske, s. rândunea.Fecskendezni, v. a stropi.Fecskendező, s. stropitoriü.Feddni, v. a înfrunta, a pedepsi,

a mustra.Feddés, s. înfruntare, mustrare.Fedél, s. acoperiş, aeoperement.Fedeles, a. cu acoperiş.Fedés, s. acoperireFedni, v. a acoperi.Fedetlen, a. — iii. aă maeoperit.

FaragásFedélzet, s aeoperement, acoperiş. Fedezni, v. a scuti,, a apăra, a

protegia.Feddhetlen, a. — ül, ad nepă'at

(în moralitatei, fără defect.Fegy, fegyelem, s. disciplină, re­

gulă; fegyelmi eljárás, cercetare disciplinară.

Fegyencz, s. arestant, încarcerat. Fegyver, s. armă.Fegyverde, s arsenal, armărie Fegyveres, a. înarmat, cu armă. Fegyverzés, fegyverkezés, s. în­

armare.Fegyverezni, v. a înarma. Fegyverkezni, v: a să înarma. Fegyvertelen, a. nearmat, fără

armă.Fehér, a. alb, blanc.Fejiéredni, v. a să albi.Fehéríteni, v. a înălbi.Fehérítés, s. înălbire.Fehérnép, s. sees femeiesc, femeia. Fehérség, s. albime.Fehérszemély, s. personă femeiéseá. Fej, s cap.Fejedelem, s. principe, domn. Fejedelemség, s. principat.Fejelés, s. eăpută, căputare. Fejelni, v. a eăputa.Fejes, a. căpăţinos, cu cap, eu

gămălie.Fejés, s. mulgere.Fejesedni, v. a prinde căpăţină;

a înspică; a să învălui.Fejetlen, a. fără cap, anarchia. Fejetlenség, s, anarehie.Fejezni, v. a termina, a găta. Fejkótö, s. căiţă, bonetă, scufă Fejlődni, u.asă desvolta, asădesvăli. Fejlődés, s. desvoltare, desvălire. Fejős, a. eu lapte.Fejsze, s. secure.Fejtegetés, s. esplicare, desbatere,

discutaie.Fe:tegetni, v. a desbate, a espliea. Fejtemény. s problemă Feîleni. v i * '-o îi resol^a.

Fejteni 49

50 Fejtés FelpénzFejtés, s. desfacere, resolvare. fe jletlen, a. neresolvat, nedesfăcut. Fék, s. căpăstru.Fekély, s. bubă.Fekélyes, a. búbos.Fekélyesedni, ®. a se împle de bube. Fekete, a. negru.Feketedni v. a sé ínegrí. Feketeség, s. negréla.Feketés, a. negriu Fékezni, v a înfrena, a dumeri. Féktelen, a. neînfrenat, nedumerit. Féktelenség, s. neînfrânare, nedu­

merire.Fektetni, a culca.Feküdni, v. a se culca.Fekvés, s. culcare.Fekvőség, s. moşie, avere de pă­

mânt, avere nemişcătore, avere staveră.

Fel, ad. sus.Fél, s. jumătate.Feladás, feladvány, s. problemă;

capitulare, predare. Félbeszakadni, v. a se precurma,

a se întrerumpe.Felé, ad. cătră.Féle, a. felia, soi, specie. Felebarát, s. de aprópe, semen. Felebbezés, s. apelare, recurs. Felebbezni, v. a apela, a recurge. Feledékeny, a. uituc, ultaver. Feledékenység, s. uitare.Feledés, felejtkezés, s. uitare. Feledni, felejteni, v. a uita. Feledhetetlen, felejthetetlen, a. —

ül, ad. neuitat, neuitaver. Felekezet, s. sectă, parţialitate. Felelni, v. a respunde.Felelet, s. respundere.Félni, v. a sé teme.Félelem, s. temere, frică.Félelmes, a. fricos, térnéd, timid,

cu frică.Felelős, a. respuncjétoriü. Felelősség, s. respuntjétate.Félénk, a. fricos, spărios. Félénkség, s. temere.

Feleség, s. consórta, soţia. Feleséges, a. eu muiere, căsătorit. Feleselni, v. a respunde índerept,

a sé certa.Felesketés, v. jurare, depunere de

jurământ.Felesketni, v. a jura — pre cine­

va; — a depune jurământ. Felesküdni, v. a depune jurământ. Felesleg, s. prisosinţa.Felesleges, a. de prisos, abundant. Felett, p. supra, preste.Felette, ad. forte, preste măsură. Felezni, v a înjumătăţi.Felezés, s. înjumătăţire.Felfelé, ad. în sus.Felfogás, s. pricepere.Felfogni, v. a pricepe, a cuprinde

— cu minteaFelfüggeszteni, v. a acăţa, a sus-

pinde, a atârna.Felfüggesztés, s alârnare, acăţare,

suspindere.Felgerjedni, v. a irita, a sé întărită. Félgömb, s. semiglob.Felhércz, s. crucea dela ruda ca­

rului.Felhívni, v. a proehiăma.Felhívás, s. prochiámare.Félhold, s. semilună.Felhő, s. nuor.Felhős, a. nuoros.Felhőtlen, a. nenuoros, senin. Felirat, s. adresă.Félkör, s. semicerc.Fellázadni, v. a revolta, a sé res-

cula.Felleg, s. nuor.Fellépni, v. a sé íntrepune; a apara,

a sé presenta — pe scenă. — . Felmenteni, v. a dispensa, a libera. Felmentés, s. dispensare. Felmondani, v. a dedice; a recita

— lecţiunea — .Felmondás, s. dedicere; recitare. Felől, p. decătră, despre. Felosztani, v. a împărţi.Felpénz, s. arvonă.

Felség Férkezni 51

Felség, s. maiestate.Felséges, a. mäiestos, sublim. Felső, a. superior, de sus. Felsöbbség, s. superioritate.Félsz, s. temă, frică.Félszeg, a. unilateral, defectuos. Félszegség, s. defectuositate. Felszólítani, v. a provoca. Felszólítás, s. provocare.Félteni, v. a teme, a fi jalus. Féltés, s. temere, jalusíe. Feltaglalás, s. desmembrare, ana-

tomisare.Feltaglalni, v. a desmembra, a

anatomisa.Feltámadás, s. înviere.Feltámadni, v. a ínvié.Féltékeny, a. prepuitoriü, temeto-

riű, jalus.Féltékenység, s. jalusie. Felterjeszteni, v. a propune, a

susterne, a reporta. Felterjesztés, s. susternere, rela­

ţie, representăţiune, adresă, ra­port.

Feltenni, v. a presupune.Feltétel, s. condiţiune.Feltételes, a. condiţionat. Feltételezés, s. condiţionare. Feltételezni, v. a condiţiona. Feltétlen, a. — ül, ad. necondi­

ţionat.Felügyelni, v. a îngriji, a inspee-

ţiona, a supraveghia.Felügyelés, s. îngrijire, inspecţio-

nare.Felügyelet, s. (v. felügyelés).Felül, p. preste, deasupra.Felzet, s. titulatură, rubru.Fém, s. metal.Fémleni, a. a luci.Fémlés, s. lucire.Fene, s. caneru, gangrenă, lupare. Fenék, s. fund.Fenekes, a. cu fund.Fenekelni, v. a pune fund. Feneketlen, a. fără fund. Feneketlenség, s. abis, afunclime.

Fenés, a. gangrenos.Fenkő, s. cute, tocilă.Fenn, ad. sus, supra, deasupra. Fennség, s. mărime, sublimitate,

înălţime, sérenitate.Fenteregni, a. a sé tăvăli.Fény, fényesség, s. lucire, strălu­

cire, lustru.Fényes, a. lucitoriu, lustruos. Fenyegetni, v. a amerinţa.Fényesitni, v. a luci, a face lus­

truos.Fényeskedni, v. a luci, a străluci,

a lumina.Fenyiteni, v. a pedepsi, a disciplina, Fenyíték, s. disciplină.Fényleni, v. a luci, a străluci. Fénytelen, a. neluminos, nelus-

truos.Fényű, s. brad.Fenyőrigó, s. stur<) de brad. Fenyüs, fenyves, s brădet. Fényűzés, s. lues.Férni, v. a ínchiepé.Férés, s. închiepere.Férczelni, v. a peteci, a înşeila. Fércz, férczelés, s. petecitură, în-

şeilătură.Ferde, a. strîmb, diagonal. Ferdény, s. trapez, traped. Ferdeseg, s. sucitură, strâmbătură. Féreg, s. verme.Ferencz, n. prop. Franeisc.Férfi, s. bărbat.Férfias, a. bărbătesc, animos, cu-

ragios.Férges, a. vermenos.Férgesedni, s. a se învermeşa, a

sé învermenoşa.Férgesedés, v. învermeşare, înver-

menoşare.Fergeteg, s. tempestate, fortuna. Fergeteges, a. fortunos.Férj, s. bărbat, consorte.Férjes, a. cu bărbat, măritată. Férkezés, s. înbuldire, îndesare. Férkezni, v. a sé înbuldi, a se în­

desa, a închiepe.

52 Fertály FodorítniFertály, s. pătrariu.Fertelmes, a. spurcat, necurat,

scârnav.Fertőztetés, s. spurcare, profanare,

pângărire.Fertöztetni, v. a spurca, a profana,

a pângări.Feslett, a. desfrânat; destrămat.Fesleni, v. a sö deseósá, a sé des­

trăma.Festeni, v. a colora, a văpsi.Festék, s. colore, văpsală.Festemény, s. cadru, tablou, por­

tret.Festés, s. pictură.Festész, s pictor, väpsitoriö.Festetlen, os. neoolorat, nevăpsit.Festőileg, ad. pitoresc.Fésű, s. peptene.Fésülni, v. a peptena.Fésűs, s. peptenariH.Fesz, s ţepenime.Feszegetni, v. a scociorî; a încorda,

a desface ceva cu sila, a ridica.Fészek, s. cuib.Feszes, a. strîns, întins.Feszíteni, v. a întinde, a încorda;

a restigni, a crucifige.Fesztelen, a. neconstrîns, neafectat,

negenat.Fesztelenség, s. neafectare, nege-

nare, neconstrîngere.Feszület, s. eruciflcs, restignire.Feszülni, v. a sé încorda, a sé

întinde.Feszültség, s. încordare, încordă-

ţlune, intensitate.Fetrengeni, v. a sé tăvăli.Fi, flú, s. prunc, băiat, copil.Fiadzani, v. a puie, a făta.Fiadzás, s. puiere, fătare.Fias, a. cu pui.Fiatalság, s. juneţie, tinereţe, ju ­

nime.Fiahordó, s. eloţan cu pungă.Ficzam, ficzamodás, s. scrintitură,

serintélá.Ficzamitni, v. a scrin ti.

Ficzamlani, flczamodni, v. a s&scrtnti.

Ficzkándozni, v. a sé sbuciuma, as da încoce si încolo din trup.

Ficzkó, s. feţior, băiat, strengariu. Figyelni, figyelmezni, v. a fi atent,

a lua aminte.Figyelmes, a. băgători ü de samăr

atent.Figyelmesség, s. atenţiune, luare-

aminteFigyelmeztetni, v. a face atent (pe-

cineva), a trage luare aminte. Figyelő, a. observatoriü, luătoriii

aminte.Figyermek, s. copil, prunc. Fillenteni, v. a minţi,Fiilentés, s. minţiună, minciună^ Fillér, s. ban, bănuţ, para.Findzsa, s. filigean, tasă.Finév, s. nume bărbătesc.Fing, s. beşină.Fingos, a. beşînos.Finnyás, a alegátoriü, jingaş. Fínnyáskodni, v. a fi jingaş, a

alege.Finom, ót. im.Finomitni, v. a face fin, a rafina. Finomodni, v. a sé face fin, a s»

face delicat.Finomság, s. finâţă, delicateţă. Fintoritni, fintorgatni, v. a strîmba

din nas, a nu plâce ceva.Fiók, s. puiul mesei, sicrieş. Fiókos, a. eu sicriu, cu puiuc. Firka, s. mânjitură, scrisóre rea. Firkálni, v. a scrie reü, a scârăbi. Fityegés, s. atentare, flendurire. Fityegni, v. a atârna, a flenduri. Fityegös, 05. atârnătoriu. flenduros. Fitymálni, v. a despreţiui, a afege

in mâncare; a-si bate joc.Fivér, s. frate.Fizetni, v. a plăti, a solvi. Fizetetlen, a. —■ ül, ad. neplătit,

nesolvit.Fodor, s. creţă, încreţală.Fodorítni, v. a încreţi.

Fodorodni, v. a sé încreţi.Fodrász, s. íncretitoriü, friser.Fodros, a. creţ, încreţit, undulat.Fodrozni, v. a încreţi, a unduia.Fog, s. dinte.Fogadni, v. a pune cuvént, a pro­

mite, a sé lega, a se remăşi.Fogadalom, s. promisiune, vot.Fogadás, s. remăşag, primire, re-

cepţiune.Fogadó, s. ospätäpie, birt, otel.Fogadós, s. o-spätariü, birtariü, ote-

iieriü.Fogadvány, s. carte de tocmélá,

convenţiune.Fogalmazni, v. a compune, a con­

cepe.Fogamzani, ®. a prinde rădecină,

a concepe, a sé íngreea, a ze- mislí.

Fogamzás, s. eoneepţiune, îngree- are, zemislire.

Foganat, s. efect, résül tat.Foganatlan, a. fără efect, nefolosi­

torii!Foganatosítni, v a efeptuí, a pune

în lucrare, a resulta.Foganatosság, s. activitate, efect,

resultat.Fogantyú, s. torta.Foganzás, s (v. fogamzás).Fogas, s cuieriü.Fogás, s. prindere, apucare.Fogat, s trăsură; prindere.Fogdosni, v. a prindeFogékony, s. primitoriü, suscep­

tibil.Fogékonyság, s. susceptivitate, ca­

pacitate.Fogház, s. prinsóre, arest.Foglalás, s. ocupare, cuprindere,Foglalat, s cuprins, tenóre.Foglalók, s. adaus, aclus.Foglalni, v. a cuprinde, a ocupa,

a împreuna.Foglalatoskodni, v. a se ocupa.Foglalkozni, v. a sé cuprinde, a

se ocupa.

FodorodniFoglaló, s. arvuna.Fogó, s. cleşte; prinijetoriü.Fogódzani, «. a se apuca, a se

acăţa, a se prinde.Fogoly, s. arestant.Fogolymadár, s. potîrnică.Fogság, s prinsóre, robie, captivi­

tate.Fogulatlan, a. nepreocupat, ne-

confus.Fogva, fogvást, p. de, din, prin.Fogultság, s. preocupăţiune, confu-

siune.Fogúit, a. preocupat, térnéd, confus.Fogulni, v. a sé preocupa, a fi

confus.Fogyni, v. a seăde, a sé micşora,

a sé înpuţina.Fogyás, s. scădere, înpuţinare.Fogyasztani, v. a înpuţina, a con­

suma. a desecaFogyasztás, s. înpuţinare, con­

sumare.Fogyaték, s. rest, remăşîţă, seă-

ijemént.Fogyatkozás, s. scădere, defect.Fogyatkozni, v. a scádé, a se în­

puţina.Fohász, s. oftare, suspin, gemet.Fohászkodás, s. oftare, suspínare,. rogaie, rugăţiune.

Fohászkodni, v. a ofta, a suspina.Fojtani, v. a sugruma, a înăbuşi,

a domoli.Fok, s grad, tréptá.Fóka, s. focă, cane de mare.Fokhagyma, s. ai, usturoi.Foit, s. petec; pétá. pată.Foltozni, v a peteci, a cârpoei.Folyni, v. a curge.Folyadék, s. fluiditate.Folyam, folyó, s. fluviu, rîu.Folyás, s, curgere.Folyamodás, s. suplică, rugare.Folyamodni, v. a suplica, a recurge,

a sé ruga.Folydogálni, v. a curge încet.Folytán, ad, înurmare, după.

Folytán 53

54 Folytatás FöldetlenFolytatás, s. continuare, urmare.Folytatni, v. a continua, a purcede

înainte.Folyvást, ad. necurmat, mereü.Fonni, v. a tórce, a împleti.Fonás, s. tórcere, împletire.Fonadék, s. împletitură.Fonák, a. pe dos, întors, pervers.Fonákság, s. perversitate, íntor-

toeătnră.Fonal, s. tort, flr.Fondor, a. raneuros, intrigant.Fondorkodás, fondorlat, s. intri­

gă, cabală, reutate.Fondorkodni, v. a intriga, a cal tira­

nia ipre ascuns).Fonnyadni, v. se vescedi.Fonyadtság, s. veseedélá.Fonnyasztaní, v. a vescedi.Font, s. punt.Fontolni, v. a cumpăni, a judeca,

a mésura.Fontolás, 8. cumpănire; judecareFontos, a. ponderos, momentos, de

însemnătate, important.Fontosság, s. importanţă, ponde-

rositate, însemnătate.Forbá-t, s. recompensă, resplată,

resbunare.Forda, s. trop; turnus.Fordítás, traducere ; sucitură, în-

tórcere.Fordítni, v. a íntórce, a suci; a

traduce.Fordulat, fordulás, s. íntorsurá,

învertitură.Fordulni, v. a sé íntórce, a se în­

vârti.Forgács, s. aseíe.Forgácsolni, v. a face aşciî, a bu­

căţi.Forgalom, s. cerculăţiune, eomuní-

căţiune, eomereiü.Forgás, s. învertitură, cereulare.Forgatni, v. a învârti, a íntórce.Forgodni, forgolódni, v. a sé purta,

a sé sili.Forint, s. fiorin, flórén.

Forma, s. formă, figură.Forogni, v. a sé ínvértí, a sé ín­

tórce.Forradalmi, a. revoluţionar.Forradalom, s. revoluüune.Forradék, s. bubă vindecată, crustă,Forradní, forrni, v. a fierbe, a

clocăi;Forralni, ». a fierbe, a clocăi; a-

plănui.Forrás, s. isvor, isvorire; fortuna;.

sorgente, fierbere.Forrásos, a. apătos, loe cu isvóre;Forasztani, v. a ferumina, a fo-

răstui.Forrázni, v. a opări.Forrázat, s. oparélá.Forró, a. fierbinte. *Forróság, s. fierbinţâlă.Fortély, s. viclenie, apucătură vul-

pină, isteţime astutä.Fortélyos, a. violán, astnt.Fortélyoskodni, v. a face apucă­

turi viclene, a âmbla eu prefă­cătorii.

Fortélyosság, s. astuţie, vulpenie, fineţie.

Fos, fosás, s. cufurelă.Fosni, v. a sé cufuri.Foszlány, s. destrămătură, fâşie,

trânţă.Foszlani, v. a sé scămoşe, a sé

desfibra, a se destrăma,Fosztani, v. a jăfui, a’ deprăda.F8, s. cap; a. fruntaş, superior,

de căpetenie.Föbbség, s. supremat.Főkép, föképen, ad. mal ales, mal

vârtos.Föl, ad. (v. fel).Föld, s. pământ; teren; agru.Földes, a. páméntos, ţerinos, cm

pámént.Földesur, s. domn de pământ; po­

sesor, proprietariú de pământ..Fö|dészet, s. agronomie.Földetlen, a. fără pământ; fără.

ţieră, fără patrie.

Földi Fuvatagos 55Földi, a. pământesc, páméntén; s.

compatriot.Fölé, p. cătră, de-asupra.Főleg, ad. mai ates.Fölösleg, s. prisosinţă, abundanţă. Fölösleges, a. de prisos.Fölött, p. preste, deasupra.Fölötte, fölöttébb, ad. forte, pres­

te măsura.Föltét, s. eondiţiune, presupunere. Fölzet, s. titulatură, rubru.Fönn, p. deasupra, sus.Főnök, s. capitan, primariü, preşe­

dinte, principal.Fönség, s. înălţime, sublimitate,

superioritate, şerenitate.Förödni, v. a s6 scălda.Förgeteg, s. tempestate. ;Förtelem, s. spurcăţiune, scârnăvie,

őrére.Förtelmes, a. spurcat, scârnav, ori­

bil, detestabil. jFörtelmesség, s. (v. förtelem). |Fösvény, a. avar, sgârcit. iFösvénység, s. avariţie, arpagonie,

sgârcenie.Fötelen, a. nefiert. IFőtten, a. fără cap. jFőtt, a. fiert.Főveg, s. căciulă, pălăria. jFöveny, fövény, s. năsip, arină. Fövényes, a. arinos, năsipos Fövényezni, v. a presera năsip, a

arina. jFövénytorlat, s. grămadă, bancă Í

de arină — în mare — . !Fövés, s. fierbere. IFőzés, s. fierbere. jFőzelék, s. fiertură, mâncare. iFőzni, v. a fierbe.Frigy, s. confederăţiune, alianţă,

pact,Fris, a. iute, sprinten, svelt; prós-

pet, viol.Frisesség, s. sprintenime, viviţiune,

vioiţiune.Frissitni, v. a reeori, a sé reîm­

prospăta.

Frissítés, s. recorire, recreare. Frissülni, ». a sé recorí, a să re­

împrospăta.Fúni, v. a sufla; a şuera.Fukar, s. avar, sgârcit.Fukarság, s. (v. fösvénység). Fukarkodni, v. a se scumpi, a fi

avar.Fuladás, s. înecare, înăduşire. Fulánk, s. ghimpe, ae — la al­

bine. —Fulánkos, a. ghimpos.Fúlni, fuladni, v. a se îneca, a sé

înăduşi.Fulasztani, v. a sugruma, a ín-

nădusi.Fuldokolni, v. a sé înăduşi, a sufla

greü.Fúrni, v a sflederí.Fúrás, furadék, s. sflederire, sfle-

deritură.Furcsa, a. şod, curios, deşenţat,

comic.Furdalni, v. a róde — conseiinţa

— , a tortura.Furdálat, s. mustrarea conseiinţiî. Furfangos, a. scuturat, prefăcut,

vieién.Furkos, a. măciucat, ghiogat. Furkó, s. măciucă, ghiogă.Fúró, s. sfleder.Furollya, s. fluier.Fuszujka, s. fasole, păstăi.Futni, v. a fugi, a alerga. Futamítni, v. a fugări, a péfuga. Futamlás, s. fugă, tuiire.Futár, s. curier, cursor.Futás, s. alergare, fugire, túlira. Futkározni, futkosni, v. a alerga. Futólag, ad. în treeăt, în fugă. Futólagos, a. fugitiv.Futtatás, s. alergătură, curs. Fuvalkodni, v. a sé îngânfa. Fuvallani, v. a sufla.Fuvar, s. cărăuşie.Fuvaros, s. cărăuş.Fuvás, s. suflare.Fuvatagos, a. fortunos, viforos.

56 Fuvola GalambFuvola, s. flaută, flota.Fuvolás, s. flautariü.Fuvolázní, v. a fluera, a flauta. Fü, s. iarbă.Füge, s. smochină.Függni, v. a depinde, a aterna, a

spenijura.Függelék, s. suplement, apendice,

adaus.Függélyes, a. perpendicular. Függés, s. depedinţă, subordinăţi-

une, atérnare.Függeszteni, v. a aeăţa, a aterna;

a snspinde.Független, a. independent, neatér-

nätoriü.Függetlenség, s. nedependenţă, ne­

atârnare.Függirányos Függőleges, a. perpen­

dicular.Függőség, s. dependenţă.Fül, s. urechiă.Fülbevaló, fülönfüggő, s. cercel,

cercel.Fülecske, fülese, s. ureehiţă, ure-

chiuşâ.Fülelni, v. a ascultă, a íí atent. Fülelés, s. ascultare.Fülemíle, s. filomelă, privighietóre. Fülep, n. prop. Filip.Füles, a. urechiat; asin.FUletlen, a. fără urechi.Füllenteni, flllenteni, v a minţi; Füllentés, s. minţire, minciună. Fürdés, s. scăldare.Fürdő, s. scaldă, baie.Fürödni, v. a sé scălda.Fűrész, s. ferestráü.Fűrészelni, v. a ferestruí.

Q.Gabona, s. bucate, cereale. Gabonás, s. granariü.Gábor, n. prop. Gavrilá.Gágogni, v. a gângăi-ca gânsca. —

Fürge, a. sprinten, vioi, svelt. Fürj, s. prepeliţă Fürjész, s. prepelicarlu.Fürjészet, s. prepelicáríe, vénát

de prepeliţe.Fürkészni, v. a căuta, a cerceta, a

scrub».Füröszteni, v. a scălda.Fürt, s buclă, pléta ; strugure. Fürtös, a. buelos, buclat.Füst, s. fűm.Füstölni, v. a fuma.Füstös, a. afumat.Füstösodni, v. a sé afuma. Füstösítni, v. a afuma.Fűszál, s. fir de iarbă.Fűszer,« dresuri, speţerie, aromate. Fűszerezni, v. a aroma.Fütni, v. a îneăldi, a face foc. Fűtés, s. încălzire.Fűtő, s. foeariü, încăliţLitoriCi; eup-

toriü. sobă.Fütözködni, v. a se îneăldi.Fütty, s. şuerătură, fluerătură. Fütyölni, v. a fluera (cu gura). Fütyörészni, v. a fluera, a ambla

fluerínd.Füves, a. ierbos.Füvész, s. botanist, botanic. Füvészet, s. botanisare.Fűz, s. salee, răchită.Fűzni,, v. a înfira, a înşira.Fűzés, s. cunună,ghirlandă, gaetan. Füzes, s. salcet, pădure de sălci. Füzet, s. făşcioră, broşură. Füzetlen, a. nelegat, neinfirat, ne-

broşurat.Fűző, s. corset, speic-ă; ac de în-

copciet.

Gy.Gálád, a. neruşinat, dejosit, urgi-

naf, arogant.Galagonya, s. maeieş.Galamb, s. porumb.

GalandoczGalandocz, s. limbric cordelat.Gálicz, 8. vitriol.Gallér, s. guler, colariü.Gellérozni, v. a gulera, a pune

guler.Gally, galy, s. ramură, gătej.Gálya, s. galeră.Ganaj, ganéj, s. gunoi.Ganár, gunar, s. gânsac.Gáncs, s. pedecă; nod.Gáncsolni, gáncsoskodni, v. a pune

pedecă.Gáncsoskodás, s. împedecare, sil­

nicie, cercare de nod în papură.Garat, s. gârlicift în uniră.Garádics, grádics, s. trepte, scară.Garázda, a. certăreţ, impertinent.Garázdálkodás, s. impertinenţie,

certare.Garázdálkodni, v. a se certaGát, s. pept de apă, gat, iaz, opri-

tó re.Gátlás, s. împedecare.■Gátolni, v. a împedeea, a resiste,

a sé opune.Gatya, s. ismene.Gatyás, a. ismenat.Gatyát lan. a. neismenat.Gavallér, s. cavaler.■Gaz, s. gunoi, buruiană; gazember,

om de nemica.■Gáz, s. gas.■Gazda, s. domnul casei; econom,

proprietariii.Gazdaszony, s. dórnna casei, eeo-

nomă.Gazdag, a. avut, bogat■Gazdagitni, v. a înavuţi, ă înbo-

gaţi.■Gazdagodni, v. a sé înbogăţi, a se

înavuţiGazdagodás, s. înavuţire, înbogă-

ţire.Gazdagság, s. avuţia, bogăţiă.Gazdákodás, s. economisare, eco­

nomie.Gazdálkodni, gazdáskodni, v. a

ec-onomisa, a păstra.

Gazdaság, s. economie.Gazdasági, a. economic.Gazdaságos, a. folositoriü, econo­

micos, economic.Gazdászat, s. economie.Gazdátlan, a. fără domn, rătăcit,

de pripaş.Gázló, s. vad, trecătore prin apă.Gazolni, v. a scârnăvi, a mânji; a

defăima.Gázolni, v. a trece prin v a d ; a

călcaGazos, a. necurat, mânjit; gunoios,

cu gunoi.Gazság, s. blăstămăţie, pőréié.Gazul, ad. neomenesce, porcesce.Gebe, s. mârţogă.Gége, s. gât, gâtlej, înghiţitore.Geleszta, s. limbric, verme.Gém, s. bâtlan, cocor de baltă;

prăjina cumpenei (la puţuri).Geny, s. puroi.Genyedni, genyülni. v. a puroié.Genyedt, penyes, a. puroios.Gépely, gép, gépmíi, s. machină,

maşină.Gépelyzet, gépezet, s. maehinărie,

maşinărie.Gépész, s. maehinist, maşinist, me­

canic.Gépszerü, a. ceva mechanic, ca

maşina.Gerebelni, gereblyélni, v. a grebla.Gereblye, s. greblă.Gerebelés, gereblyélés, s. greblare.Gerely, s. lance, pică.Gerenda, s- bârnă, grindă.Gerendás, a. cu grinzi.Gerendázat, s. grinditură.Gerezd, s. strugure.Gerlicze, s. gărgăriţă.Gergely, n. prop. Gregoriu.Gerj, s. emoţiune, agitaţiune, miş­

careGerjedni, v. a sé irita, a sé întă­

rită, a sé înflăcăra.Gerjedés, gerjedelem, s. emoţiune,

iritare, întărîtare. — .

Gerjedés, gerjedelem 57

Gerjedékeny, a. irităţios. Gerjeszteni, v. a deştepta, a, irita. Gerle, gerlicze, s. turturea. Gesztenye, s. castană.Giliszta, s. limbric, verme, rimă. Gílisztás, a. limbricos, cu vermi. Gócz, s. foeulariü, vatră.Gólya, s. eocostirc, eiconie.Golyó, s. glob, glonţ.Golyva, s. guşă.Golyvás, a. guşat.Golyvásodni, v. a sé guşa. Gomolya, gom, s. ghem.’Gomb, s. bumb.Gomba, s. burete.Gombás, a. bureţos.Gombásodni, v. a sé imburetí, a

sé împle de bureţi.Gombócz, s. găluşcă.Gombolni, v. a îmbumba. Gqmbolygatni, v. a depăna. Gombolyítni, v. a ghemui, a de­

păna.Gombos, a. cu bumbi.Gomoly, gomolya, s. ghem, bă- • tăcuie.Gomolyodni, v. a sé ghemui, a sé

înfăşură.Gond, 's. grijă, cură.Gondatlan, a. negrijitoriü, nepăsă­

tori ü.Gondatlanság, s. negrijă, nepăsare. Gondnok, s. curator, íngrijitoriü. Gondolás, s cugetare Gondolat, s. cuget.Gondolatlan, a. nesocotit, neeon-

siderătoriu.Gondolatlanúl, ad. (v gondolatlan). Gondolatlanság, s. nesocotire, ne-

cugetare, nejudecare. Gondolhatlan, a. necugetaver. Gondolkodás, gondolkozás,s. cuge­

tare, meditare.Gondlkodástan, s. logică. Gondolkodni, gondolkozni, v. a cu­

geta, a medita.Gondolni, v. a cugeta.Gondos, a. grijitorift, cu grijă. —

68 GerjedékenyGondoskodás, s. îngrijire, cură. Gondoskodni, v. a sé îngriji. Gondosság, s. grijă, cură, îngrijire. Gondatlan, a. fără grijă. Gondviselés, s. provedinţă.Gonosz, a. reü, infam, depravat. Gonoszság, s. reutate, infamie, blas-

tămăţie.Gonoszkodni, v. a comite infamii,

a face blăstămăţu.Gór, a. mare.Górcső, s. microscop.Goromba, a. dur, grosolan, neei-

oplit.Gorombaság, s. mojicie, grosolănie,

bădărănie.i Gorombán, gorombául, ad. moji-

cesce, dur.Gorombáskodás, s. bădărănie, gro­

solănie.Gorombáskodni, v. a fi dur, a fi

grosolan.Göcs, s. nőd.Göcsös, a. noduros.Göcsözni, v. a ínoda.Gode, gödölye, s. căpriţă, ied, iadă. Gödény, s. pelican.Gödör, s. gropă. mormént. Gödröcske, s. gropşoră.Gödrös, a. gropos.Gög, «. fală, trufie, înganfare. Gőgös, a. îngânfat, trufaş, fălos. Gőgösség, s. trufia, fală. Gőgösködni, v. a sé trufi, a se

îngânfa, a sé făli.Gőiye, s. serofă.Gömb, gömböly, s. glob, sferă. Gömbölyded, a. rotundior, sferoid,

rotunţliu.Gömbölyeg, a. rotund. Gömbölygetni, v. a ghemui, a inro-

tila.Gömböiyítni, v. a rotumji, a în­

vălui.Gömbölyités, s. rotundire, învălire. Gömbölyödni, v. a sé rotumji. Gömbölyű, a. rotund, globiform. Gömbölyüség, s. rotundime.

Gömbölyüség

Göncz 59» ’Göncz, s. pol.Gönczöl-szekér, s. ursa (în astro­

nomie.)Göndör, a. ereţ, încreţit.Göndörítni, v. a încreţi.Göndörödni, v. a sé încreţi.Göngy, s. tánc, balot.Göngyölni, göngyölítni, «. a înfă­

şură, a ínvéluí.Görbe, a. curb, strímb.Görbeség, s. eurbitate, strímbiine.Görbeszteni, görbitni, v. a íncurba,

a strímba.Görbülni, v. a sé íncurba, a se

strímba.Görcs,s. cârcel, C'Onvulsiune, spasm.Görcsös, a. noduros, eu cârcei.Gördités, s. rostogolire, tăvălire.Gördítni, v. a rostogoli, a tăvăli,

a rota.Gördülés, s. rotire, rotare, rosto­

golire.Gördülni, v. a se roti, a sé da de-a

dura, a sé rostogoli.Görény, s. dihor. putoriü.Görnyedni, görnyedezni, v. a se

pleca, a se îndupleca, a sé ín- covoie.

Görnyeszteni, v. a sírimba, a ín­curba, a pleca.

Görög, s. grec.Görögös, a. grecesc.Görögül, ad. greeesce.Göröngy, s. bruş, bulgăr, grünt).Görvély, s. scrofulä.Görvélyes, a. scrofulos.Gőz, s. abor, vapor, gas.Gőzölés, gőzölgés, s. abprire, eva­

porare.Gőzölni, v. a aborí.Gőzös, s. maşină de vapor; a.

aboros.Gróf, s. comite, graf.Gubics, s. gogoşă, bobä de stejariü.Gubó, s. gogoşă; selyemgubó, go­

goşă de métasá.Gúla, s. piramidă.Gulya, s. ciurdă de vite cornute.

Gulyás, s. botoşariti, ciurdariü, bo- ariü.

Gumó, s. gâlcă, tuberculă, bolfä.Gumós, a. gâlcos, noduros.Gunár, s. gânsac.Gúny, s. bajocură, ironie, sarcasm.Gúnyirat, s. pamflet, paşcuil.Gúnykaczaj, s. rîs sarcastic.Gúnya, s. haină, vestmént.Gunyás, s. cu vestminte.Gunyhó, s. colibă.Gúnyolni, v. a bajoeorí, a satirisa.Gúnyoló, a. bajoeoritoriű.Gúnyolódás, s. ironie, bajocură.Gúnyolódni, v. a sé bajoeorí.Gúnyor, s. ironie, satiră.Gurdulni, v. a sé rotuia, a sé rota,,

a sé tăvăli, a sé rostogoli.Gusa, s. guşă.Gúzs, s. gănj.Gyakorlás, gyakorlat, s. esereiţiu,

deprindere.Gyakorolni, v. a esercita, a prae-

tísa.Gyakorlatlan, a. neesereitat, nede-

prins, neîndemânatic.Gyakorlatlanság, s. neesereiţiu, ne-

dreprindere, neîndemânătate.Gyakorlottság, s. esereiţiu, deprin­

dere, destentate.Gyakornok, s. practicant.Gyakorta, gyakran, ad. des, ade­

sea, adeseori.Gyalázat, gyalázás, s. infamie, ba­

jocură, defăimare.Gyalázatos, a. infam, spurcat, de-

sonorätoriü.Gyalázni, v. a defăima, a insulta,

a calumnia.Gyalázkodni, v. a sé purta eu neru­

şinare, a defăima.Gyalog, a. pedestru; pedestraş.Gyalogolni, v. a merge pedestru.Gyalogság, s. pedestrime.Gyalogos, a. pedestru.Gyalú, s. gilău.Gyalulni, v. a gilui.Gyám, s. tutor, sprijonâ, proptă.

Gyám

Gyámitni, v. a ajuta, a subvenţi­ona, a sprijini.

Gyámnok, s. (v. gyám).Gyámolni, v. (gyámitni).Gyámolitni, v. a ajuta, a pratrona.Gyámolitás, s. ajutare, patronare.Gyámoltalanság, s. neputinţă.Gyámság, s. tutorát, epitropíe.Gyanakodni, v. a suspiţiona, a avé

prepus.Gyanakodás, s. dubietate, neîncre­

dere, suspiţionăre.Gyanánt, p. în loc, pentru.Gyanitás, s. presupunere.Gyanitmány, s. presumţiune, pre­

supunere.Gyanítni, v. a presupune.Gyanta, s. reşină, colofoniu.Gyantakő, s. ambră.Gyantás, a. reşinos.Gyanú, s. prepus, suspiţiune.Gyanús, a. dubios, cu prepus, stis-

piţios.Gyanuskodni, v. a suspiţiona, a

prepune.Gyanútlan, a. fără prepus, nesus-

piţios.Gyapjas, gyapjús, a. lános,Gyapjasodni, v, a sé lânoşa, a sé

face cu lână.Gyapjatlan, ad. nelânos.Gyapjú, s lână.Gyapot, s. bumbac.Gyapottos, a. cu bumbac, bum-

băcos.Gyár, s. fabrică.Gyarapitni, v. a spori, a cresce.Gyarapodás, gyarapulás, gyara-

pulat, s. sporire, adaugere, pro­gres, înaintare.

Gyarapodni, v. a se spori, a îna­inta.

Gyári, a. de fabrică.Gyarlóság, s. slăbiţiune, debilitate,

neputinţă.Gyarló, a. debil, slab, păcătos.Gyarmat, s. colonie.Gyarmatos, a. eolonist.

€0 GyámitniGyarmatositni, v. a colonisa. Gyarmatosítás, s. colonisare. Gyáros, gyámok, s. fabricant. Gyártani, v. a fabrica, a făuri. Gyártmány, s. fabricat, marfă fabri­

cată.Gyász, s. doliu, jale.Gyászbeszéd, s. cuventare funebră. Gyászolni, v. a jalí.Gyászos, a. trist, funest.Gyáva, a. ticălos, mişel, poltron. Gyek, gyik, s şopârlă Gyékény, s. rogojină.Gyémánt, s. diamant.Gyémántos, a. cu diamante. Gyenge, gyönge, a. debil, slab,

fraged.Gyengéd, gyengéded, a. delicat,

jingaş, plăpând.Gyengédség, gyöngédség, s. deli­

cateţă, plăpânqliine. Gyengédtelen, s. nedelicateţă, lipsă

de delicateţă.Gyengíteni, v. a debilita, a domoli. Gyengítés, s. debilitare.Gyengülni, v. a se debilita, a sé

slăbi.Gyengülés, s. debilitare, slăbire. Gyep, gyöp, s. pajisce, iarbă, ver-

détá.Gyepes, a. ierbosGyepesedni, gyepesülni, v. a sé

ierboşa, a sé face iarbă. Gyeplös-ló-, s. cal dela hăţ. Gyeplőzni, v. a pune hăţurile.Gyér, a. rar.Gyéritni, v. a rări.Gyerkőcze, s. copilandru.Gyermek, s. copil, băiat, prunc. Gyermekded, gyermekes, a. copi­

lăros naiv.Gyermeki, a. copilăresc. Gyermekség, s. copilărie. Gyermektelen, a fără copii. Gyérség, s. rărime.Gyértya, s. luminare, lumină. Gyértyánfa, s. carpin.Gyértyázni, v. a lucra la lumină

Gyertyázni

Gyérülni Gyújtogatni 61Gyérülni, v. a sé rări.Gyík, s. şopârlă; aprindere de güt,

angina.Gyíl, s. crocodil.Gyilkolni, v. a omori.Gyilkos, a. omucid, omorítoriú.Gyilkosság, s. omor, omucidere.Gyilok, s. pumnaria, stilet.Gyógy, gyógyítás, s. curare, vin­

decare, lecuire.Gyógyszer, s. medicină, léc.Gyógyszerész, s. apotecariü, far­

macist.Gyógyászat, s. medicină, sciinţa

medicineî.Gyógyász, s. medie.Gyógyítás, s. curare, vindecare.Gyógyithatlan, v, nevindecabil, ne-

curabil.Gyógyitni, v. a vindeca, a cura.Gyógyító, a. vindecători ü.Gyógyulni, v. a sé vindeca, a sé

însănătoşa.Gyógyulás, gyógyulat, s. vindecare,

însănătoşare.Gyolcs, s. pensă, giolgiü.Gyolcsos, s. pénsariü.Gyom, s. buruiană.Gyomos, a. buruienos.Gyomlálni, v. a plivi, a smulge

buruiene.Gyomor, s. stomac.Gyomosodni, v. a sé înburuienoşa,

a sé imple de buruiene.Gyomros, a. pántecos.Gyónni, v. a sé mărturisi.Gyónás, s. mărturisire.Gyónó, s. mărturisitorii!, eonfe-

soriü.Gyóntatni, v. a mărturisi.Gyors, a- iute, repede, întetiţ, aee- í

Jarat.Gyorsírás, s. stenografie.Gyorsaság, s. celeritate, repe^ime,

iuţală.Gyök, gyökér, s. rădăcină.Gyökerezni, gyökeresedni, gyöke­

redző, v. a prinde rădăcină.

Gyökeres, gyökös, a. nidécinos, radical.

Gyökeresedés, s. înrădăcinare.Gyömbér, s. gimberiö.Gyöngéd, a. (v. gyengéd).Gyöngy, s. margea, mărgăritariii.Gyöngyei leni, v. a face mărgele.Gyöngyész, s márgelariü.Gyöngyös, a. cu mărgele, mărgelos,.

mărgelatGyönyör, s. desfătare, plăcere, de­

lectare, voluptate.Gyönyörködés, s. (v. gyönyör).Gyönyörtelen, a. nedesfătat, necle-

lieios.Gyönyörű, a. minunat, prea frumos,,

graţios.György, n. prop. Georgiu.Gyötörni, v. a maltrata, a tortura,,

a chinui.Gyötrelem, s. tortură, chin.Gyötrés, s, torturare.Gyötrődés, s. îngrijire, angustie-

tate, chinuire.Gyötrődni, v. a sé tortura, a să-

necăji.Győzni, v. a învinge.Gyözékeny, a. uşor de învins.Győzelem,gyözedelem, s. învingere,

triumf, victorie.Győzedelmes, győzelmes, a. învin­

gătorii!, victorios.Győzelmi, győzedelmi, a. triumfal.Győzés, s. învingere.Gyó'zhetetlen, a. neinvingiver, ne-

ínvingibil.Győző, s. învingătoriu; n. prop.

Victor.Győződés, s. convingere, convic­

ţiune.Győződni, v. a sé convinge, a sé

încredinţa.Győztes, a. învingătorii!, triumfă­

torii!.Gyufa, s. lemnuşe de aprins, aprin-

gióre, aprinsele.Gyújtani, v. a aprinde.Gyújtogatni, v. a aprinde, (mereu)-

Gyújtogatás, s. teţiunărie.Gyűlni, gyuladni, v. a s aprinde. Gyuladás, s. înflămăţiune, înfocare;

aprindere.Gyúlékony, gyuladékony, a. aprin-

<|eţios.Gyúlás, s. aprindere, incendiu. Gyulasztani, v. a aprinde, a aţîţa. Gyúrni, v. a freménta.Gytijteni, v. a aduna, a strínge. Gyűjtemény, s. adunare, coleeţiune. Gyűlni, v. a sé aduna, a conveni. Gyűlés, s. adunare, adunantä, |

concurs.Gyűlde, s. loc de adunare. Gyűledék, s. adunătură, amestecă­

tură.Gyülekezet, s. adunăre, adunanţă. Gyülekezni, gyűlni, v. a sé aduna,. a conveni, a concurge.Gyűlevész, s. adunătură, mesteeă-

lură.Gyűlölni, v. a uri, a fi odios. Gyülölés, gyűlölet, s. odiositate,

ură.Gyűlöletes, a. urît, nesuferit, odios.

<62 Gyújtogatás HadGyűlöletesség, s. odiositate, urgie.Gyűlöngeni, r. a sé aduna încet.Gyümölcs, s. póme, frupt, rod.Gyümölcsös, 's. grădină eu póme.Gyümölcsözni, v. a fruptifiea, a

rodi.Gyümölcsözés, s. rodire, frupti-

ficare.Gyümölcsöző, a. fruptifer, rodi-

toriü.Gyümölcsfélén, a. nefruptiflcätoriü,

neroditoriü, nefruptifer. .| Gyünév, gyűjtőnév, s. nume co­

lectiv.Gyűrni, v. a turti, a îndoi.Gyürés, s. turtire, îndoire.Gyűrközni, v. a sé sufulca, a sé

restrânge.Gyűrű, s. inel.Gyűrűs, a. inelat.Gyűrütlen, a. neinelat.Gyűrűzni, v. a inela.Gyürüzés, s. inelare.Gyüsző, s. serpariü.

; Gyűszű, s. degeta,ri(i.! Gyűszüs, a. eu degetariü.

H.Ha, coj. dacă, decumva.Hab, s. undă, spumă, val.Habarni, v. a amesteca.Habarcs, s. polip (animal).Habarék, s. amestecătură.Háborgatni, háborítnl, u. a con­

turba, a turburai.Háborgatás, s. eonturbare, turbu-

rare.Háboritás, s. (v. háborgatás).Háboritatlan, a. — ul, ad. necon-

turbat.Háborodás, s. turburare, nelinísce.Háborodni, v. a sé turbare, a se

neliniseí.Háború, s. resbel, resboi, bătaie.

Háborús, a. belicos, resboios, mar­ţial.

Háborúskodni, v. a purta résből, a petrece în discordie.

Háborúskodás, s. bătaie, eértá, discordie.

Habos, a. spumos, spumegos, un- dulat.

Habozás, s. spumare, spumegare; îndoială, neresoluţie.

Habozni, v. a spuma, a spumega; a sé îndoi, a sta la îndoială, a fi neresolut.

Habzás, s. spumare, undare.Hacsak, coj. dacă cumva, încât.Had, s. resbel, résből, bătaie, óste,

armată, trupă.

HadakozniHadakozni, v. a sé lupta, a sé

bate.Hadakozás, s. luptă, bătaie. Hadarni, v. a scormolí, a da ín

vént.Hadaró, s. hădărag.Hadastyán, s. bătrân, veteran. .'Hadász, s. strategist.Hadcsel, s. stratagemă.Hadi, a. bélié, de bătălie. Hadnagy, s. locotenent, locoţiitorid. Hadsereg, s. óste, armată. Hadszünet, s. armistiţiu, încetare

de arme.Hadüzenet, s. manifest de resbol. Hágni, v. a sé urca, a sé sui; a

călca;Hágás, s. urcare, suire; călcare

(de lege).Hágcsó, s. scară, tréptá.Hagyni, v. a lăsa, a concede; a

testa.Hagyaték, s. succesiune, avere

testată, clironomíe.Hagyján, aă. trecă '— dueăsă. Hagyma, s. cápa.Hagymás, a. cepos.Hagymáz, s. lángóre, tifus. Hagyogatni, v. a lăsa ici — colea. Hagyomány, s. testament, succe­

siune; tradiţiune.Hagyományos, a. legatar; tradi­

ţional.Hagyományozni, v. a testa. Hagyományozás, s. testare. Hagyományozó, s testătorifi, lega-

tariü.Hah! int. ha!Hahói, ad. dacă — undeva. Hahota, s. rîs mare, hohot. Hahotázni, hahotálni, v. a ríde cu

hohot.Haj, s. pér; cójá, seorţă.Haj! hajh! int. el! hel!Háj, s. untură.Hajadon, s. fată feeiórá.Hajadoni, a. fetesc, virgur. Hajadonság, s. fetíe, feciorie.

Hajózhatfan 63Hajas, a. péros.Hájas, a. unturos, ou untură.Hajasodni, v. a sé înpăroşa, a

cresce perui.Hajatlan, a. nepéros, fără pér.Hajdan, hajdanában, hajdanta, ad.

odinioră, cândva, orecänd.Hajdankor, s. anticitate, vechime.Hajdú, s. ostaş municipal, haiduc.Hajhászni, «. a alunga, a fug&rí,

a alerga; a cerceta.Hajigálás, s. aruncare, svérlire.Hajigálni, v. a arunca, a svérlí.Hajiadni, hajladozni, v. a sé pleca,

a sé íncovoíé, a sé îndupleca, a sé curba.

Hajlam, s. înclinăţiune, aplecare.Hajlandó, a. aplecat, înclinat, afec-

ţionat.Hajlandóság, s. aplecare, înclină­

ţiune, afecţiune.Hajlás, s. îndoitură, încurbătură,

plecare, încovoitură.Hajlat, s. arc, boltă.Hajlék, s. locuinţă, adăpost.Hajlékony, a. îndoiţios, îneovoios,

iiesibil.Hajlékonyság, s. îndoiţiune, fiesi-

bilitate.Hajlitás, s. îndoire, curbare, în­

duplecare; eojugare, declina- ţiune.

Hajlitni, v. a îndoi, a íneovoié, a îndupleca, a curba; a cojuga, a declina.

Hajlongani, v. a sé pleca, a com­plimenta.

Hajnal, s. auroră, <fiuorI-Ha Ó, s. corabie, naie.Ha og, s. albâţă (pre ochi).Hajókázni, hajózni, v. a naviga, a

pluti.Hajókázható, hajózható, «• navi­

gabil.Hajolni, v. a sé pleca.Hajolhatatian, « neînduplecabil.Hajós, s. eorabierin, navigătoria.Hajózhatlan, a. nenavigabil.

64 HálóHajtaniHajtani, v. a mâna (din derept),

a alunga: a arunca, á svérlí; a îndoi, a íncovoíé; a îndupleca.

Hajtás, s. mânătură, mânare, alun­gare; aruncare, sverlire; îndoi- tură, îueovoitură; înduplecare.

Hajtogatni, v. a îndoi, a înpătura (mereu i.

Hajtóka, s. refrec, guler.Hal, s. pesee.Haini, v. a muri.Hálni, v. a máné, a doririi.Hála, s. mulţămită, recunoscinţă,

char, graţie, graiitudene.Haladás, s. înaintare, avent, pro­

păşire, progres.Haladni, v. a înainta, a aventa, a

propăsi, a progresa.Haladás, hála-adás, s. mulţumită,

recunoscinţă, gratitudine.Háladatos, a. — an, ad. mulţu­

mitorul, recunoscătoriu. grat.Háladatosság, s. mnlţămită, re-

eunoseinţă, gratitudine.Háladatlan, a. — ul, ad. nemulţă-

mitoriü, nerecunoscătorii!, ingrat.Háladatlanság, s. nemulţămire, ne-

recunoseinţă. ingratitudine.Haladék, s. amânare, prorogare,

prelungire.Haladéktalan, a. — ul, ad. nea­

mânat, fără amânare, fără în- târdiere.

Háladó, a. mulţămitoriu, recunos­cătorii!, grat.

Haladvány, s. înaintare; progre- siune. (

Hálálni, v. a mulţămi, a fi recu­noscătorii!. i

Halál, s. morte. jHalálos, a. de morte, mortal.Hálálkodni, v. (v. hálálni).Halandó, s. muritorii!.Halandóság, s. mortalitate.Halánték, s, tâmplă; — csont, osul

tem piei.Halászni, v. a pescui, a prinde

peseî.

Halászás. s. pescuire.Halász, s. pescarii!.Halasztani, v. a amâna, a pro­

roga, a prelungi.Halasztható, a. prorogabil, amă-

naver.Halaszthatatlan, a. — ul, ad. ne-

amânabil, neprorogaver, perem- toriti.

Halasztás, s. prelungire, proro- găţiune, amânare, dilaţie.

Hálátlan, a. — ul, ad. nemulţu­mit orii!, nerecunoscătorii!, ingrat.

Hálátlanság, s. nemulţămire, ne- reeunoseinţă, ingratitudine.

Halavány, a. palid, galbin, m or- tăreţ

Haldoklás, s. agonie, tragere de morte, a fi în agonia morţii.

Halhatatlan, a. nemuritorii!, imor- tal.

Halhatatlanság, s. imortalitate, ne- morire.

Halk, a. — an, ad. lin, încet, tăcut,, în tăcere.

Hallani, hallni, v. a autji.Hallás, s. audire, aud.Hallatlan, a. neautjit, de neaudit..Hallgatni, v. a tfteé; a asculta.Hallgatás, s. tăcere; ascultare.Hallgatag, a. tăcut.Hallgatódzni, v. a asculta (pre

ascuns i; a pândi.Hallgatódzás, s. ascultare furişă,

pândă.Hallgatóság, -s\ auditori, ascultă­

tori.Hallható, a. audibil, de auijit.Hallik, hallatszik, hallatik, v. sé

aude.Hallomás, s. aud; hallomásból,

din ami.Halmaz, s. grămadă, movilă.Halmocska, s. grămăduţă, movi-

luţă.Halmozni, v. a grămădi, a încărca..Halmozás, s. grămădire, încărcareHáló, s. mrejă, rété.

Halogatás, s. amânare, întârziere, prelungire, tâudălire

Halogatni, v. a amâna, a întârzie, a prelungi, a îndelunga.

Halom, s. movilă, grămadă.Halott, «. mort, cadavru.Halottas, a. cu mort, de mort;

lialottasház, casă cu mort, casă de morţi.

Halotti, a. de mort.Halovány, a. palid, galbin, perit.Hálózni, v. a înlăţui, a prinde în

laţ; a ţese (painginul).Hálózat, hálózás, s. lăţuire, ţese-

tură; încurcătură.Hályog, s. (v. hájog).Hám, s ham.Hamag, hamuzsir, s. potaşă, unsóre

de cenuşă.Hamar, a. iute, curend, înteţit,

grabnic, urgent.Hamarkodás, s. pripire, precipi­

tare, grăbire.Hamarkodni, v. a se pripi, a sé

grăbi, a sé precipita.Hamarság, s. grabă, celeritate.Hambár, s granariü, lădoi, ladă

(de bucate).Hamis, a. — ui, ad. fals; viclén,

şiret, astut.Hamisítás, s. falsificare.Hamisitni, v. a falsifica.Hamiskodni, v. a se preface, a sé

simula, a face viclenii.Hamisság, s. falsitate, prefăcătoi'ie,

viclenie.Hámlani, v. a sé despeliţa, a sé

descorţa.Hámor, s. făurie, montanistică.Hámozni, v. a descorţa, a curăţi

coja; a înhăma.Hámozatlan, a. — ui, ad. nedes-

corţat; neînhămat.Hamu, s. cenuşă.Hamv, s. mucul iuminărel; cenuşă.Hamvadni, v. a se preface în ce­

nuşă.Hamvas, a. cenuşat, cenuşos.

Halogatás Hántaní 65Hamvasztani, v. a preface în cenuşă.Hamvevő, koppantó, s. mueări.Handsék, s. torfă.Haneha, hanemha, coj. afară-dacă.Hanem, coj înse, ei, dară.Hang, s. sunet, ton. voce.Hangjegy, hangjel, s. notă; accent;

intonare.Hangkellem, s. eufonie; voce plă­

cută.Hangkiséret, s. acompaniament.Hanglépcső, s. gamă, scară (la

intonare.)Hangnyomat, v. accent, apăsare,

gravitare de ton.Hangrezgés, s. trilare, vibrare de

ion.Hangrim, s. asonantă (de ton).Hangsúly, s. accentuare, gravitare

de ton.Hangász, s. musieant.Hangászat, s. artea musieei.Hangicsálás, s. cântul, tonul pase­

rilor.Hangicsálni, v. a cânta (ca pase­

rile).Hangolni, v. a intona, a tona, a

acorda.Hangolás, s. acordare, tonare.Hangolat, s. acord (la musică i, to­

nare.Hangos, a sunătoriii, sonor, resună-

turiti, cu glas.Hangosan, ad. (v. hangos).Hangoztatás, s. intonare.Hangoztatni, v. a intona, a da sunet.Hangulat, s. dispuseţiune, tone ia

spiritului).Hangya, s. iurmică, furnică.Hangyaboj, s. furnieariü.Hangyás, a. furnicos. eu furnici.Hangzás, s. intonare, sunet.Hangzat, s. ton, sunet, acord.Hangzatos, a. sonor.Hangzani, v. a suna.Hant, s. gliă, pajisce.Hántani, v. a curăţi, a desface, a

descoji.5

66 Hántatlan HasadatlanHántatlan, a. nedesfăcut.Hány, a. cât, câţi?Hányni, v. a arunca, a asverlí; a

voma, a vérsa.Hányad, s. câtăţime, cuotă.Hányados, s. cuoţient, cât.Hányadik, a. al câtulea, a câtea?Hanyag, a. nepăsătorii!, leneş, ne­

glijent.Hanyagolni, v. a negliga, a ne-

grijí, a lenevi.Hanyagság, s. lenevire, negligenţă,

negrijâ, indiferentism.Hányás, s. asvérlire, aruncare, vo-

mare, vomire, vérsare.Hanyatlani, v. a apune, a deeádé,

a seăpăta, ă repune.Hanyatlás, s. apunere, decadenţă,

repunere, scăpătare.Hányát, ad. pe spate.Hánykodás, s. aruncare ; irităţiune.Hánykodni, v. a se arunca; a sé

irita.Hánytatni, v. a da de vomat, a

causa vomare.Hánytorgatni, v. a arunca, a mustra.Harag, -s. rnăniă.Haragítni, v. a mânie.Haragitás, s. măniere.Haragos, a. — an, ad. mânios.Haragudni, v. a sé mănie.Haramia, s. hoţ, lotru, bandit.Háramlani, háromolni, v. a deveni,

a se deriva, a urma, a eádé.Harang, s. clopot, campană.Harangozni, v. a trage clopotele, a

trage campanele.Harangozó, s. clopotarii, clopoti-

toriü.Haránt, a. curmeziş, pieziş, dia­

gonal.Harapni, v. a muşca.Harapodzni, v. a sé încinge, a sé

estinde, a sé lăţi.Harapodzás, s. íneingere, estin-

dere. lăţire.Harapós, a. muşeăţios.Haraszt, s. tufiş, tufariit (uscat).

Harasztos, a. fnini.leros, tufos. Harcsa, s. barb (pesce).Harcz, s. luptă, bătălie.Harczias, a. marţial, belicos. Harczolni, v. a sé lupta, a sé bate. Harczos, s. luptätoriü, luptaeiü. Haris, s. prepeléc, prepeliţă, cristei. Harisnya, s. cióreci, ciorapi. Harisnyás, a. ciórecat, eu cióreci,

cu ciorapi.Háritni, v. a depărta, a féri. Hárítás, s. depărtare, ferire. Harkály, s. ciocănitore, pică. Hármas, a. întreit.Harmat, s. rouă.Harmatos, a. rouros. Harmatosódni, harmatosúlni, y. a.

sé înrouroşa, a sé uda cu rouă. Harmatozás, s. rourare. Harminczad, s. treicesimătură. Harminczadoini, v. a treicesima, a

vămui.Harminczados, s. treieesimátoriü. Háromság, s. treime, trinitate. Hárs, hársfa, s. tei (arbore). Harsány, a. resunátoriü.Harsogás, s. resunet.Harsogni, v. a resuna.Harsonás, s. trimbiţariti, trompe-

tariü.Hártya, s. peliţă.Hártyás, a. peliţat, împeliţat, cu

peliţă proveiţut.Hártyásodni, kártyázni, v. a sé

împeliţă, a prinde peliţă. Hártyátian, a. — ul, ad. nepeiiţat,

fără peliţă.Hárulmány, s. caducitate.Hárulni, v. a se deriva, a căde

(asupra cuiva respundetate).Has, s. pântece, föle.Hasáb, s. despicătură, iăliă. Hasábos, a. făliet, prismatic-. Hasábozni, v. a despica.Hasadni, hasadozni, v. a crepa, a

sé despica.Hasadatlan, a. necrepat.

Hasadék Határtalan 67Hasadék, s. orepătură, gaură, văgă­

ună.Hasadékos, a. crepăturos, erepat.Hasadékony, a. crepabil, uşor de

erepat.Hasadt, a. erepat, despicat.Hasas, a. foltieos.Hasasodni, v. a sé burţi, a faee

burtă, a sé faee foltieos. ]Hasitni, v. a erepa, a despica, a j

spinteca. jHasitás, s. crepare. despicare, spin- ]

tecare.Hasitatlan, a. — ul, ad. neerepat.Hasiték, s. orepătură, despieătură;

văgăună.Hason, hasonló, a. egal, asemenea.Hasonlólag, ad. asemenea. întocma.Hasonlás, s. împărechiare, desbi-

nare.Hasonlat, hasonlóság, s. séménare,

analógia; parabolă.Hasonlatos, a. asemenea.Hasonlítás, s. asemănare.Hasonlíthatlan, a. ul, ad. neasé-

ménat, neaséménabil.Hasonlitni, v. a asemăna-Hasonló, a. (v. hason).Hasonlóan, ad. asemenea, întocma.Hasonúlni, v. a să asimila, a sé faee

asemenea.Hasonulás, s. asimíleare.Haszinte, ad. de-sí.Használás, s. folosire, folosinţă,

întrebuinţare.Használat, s. (v. használás).Használatlan, a. — ul, ad.nefolosit,

neîntrebuinţat, neusitat.Használhatón, a. nefolosibil.Használni, v. a folosi, a întrebuinţa.Hasznos, a. folositorii!, eu profit.Hasznosság, s. folosinţă, profit.Haszon, s. profit, folos, câştig.Haszonbér, haszonbérlet, s. arendă.Haszonbérelni, haszonbérleni, v.

a esarenda, a lua în arendă.Haszonbérlés, s. esarendare, aren­

dare.

Haszonbérlő, s. arendätoriü.Haszonélvezet, s. usufruet.Haszontalan, a. de netnic, de ne-

mica.Haszontalankodni, v. a face ne-

uiicurl, a vorbi flecuri.Haszontalanság, s. vanitate, baga­

telă, lucru de nemic.Haszontalanéi, ad. în deşert, ín

van, fără folos.Hat, a. şese.Hát, coj. aşadară, apoi,, prinur-

mare.Hát, s. spate, dos; hátirat, in-

dorsat.Hatalmas, a. — an, ad. potinte,

puternic.Hatalmaséi, ad. (v. hatalmas).Hatalmaskodás, s. forţare, potes-

tate discreţionară, potere arbi- trariă.

Hatalmaskodni, v. a face potestate, a io > ţa.

Hatalmasság, s. potestate, domni- toriü, suveran.

Hatalmazni, v. a împotori, a ple- nipotenţia.

Hatalmazatlan, a. — él, ad. ne-împoterit, neplenipontenţiat.

Hatalmazó, s. împuteritorui, tnan- dante.

Hatalmozólevél, s. plenipotenţiâ, mandat.

í Hatalom, s. potestate, doininăţ'une.Hatály, s. înriurinţă, efect.Hatályos, a. — an, ad. cu înriu-

rinţâ, cu efect.Hatályosítni, v. a pune în lucrare,

a efeptui.Hatályosság, s. eficacitate, activi­

tate, valóre.Hatálytalan, a. fără înriurinţă, fără

efect.Határ, s. confinie, margine, gra­

niţă militară.Határtalan, a. — él, ad. nemăr­

ginit, nefinit, infinit, fără eapet.5 *

68 Határzat, határozat HegedűHatárzat, határozat, s. deeisiune,

otărire.Határzatlan, határozatlan, a. ne-

decis. nedeterminat, nedefinit.Határozatlan ül, ad. (v. határzat­

lan).Hatás, s. străbatere, petrandere,

penetrare; efeet,Hatáskör, s. cere de activitate.Hatásos, a cu efect, străbătători«.Hatástalan, a. fără efeet, fără re-

sultat.Hatékony, a. — an, ad. străbătă-

toriü, pétrun<|etoriü, penetrabil.Hatékonyság, s. străbatere, pene­

trabil itate, pătrundere ; resultat.Hátha ? coj. da decumva ?Hathatós, a. — an, ad. străbătă­

tori«, pétrun<j.etoriű, penetrabil; puternic.

Hatolni, v. a străbate, a penetra, a pătrunde.

Hatos, s. seseriü.Hatóság, s. jurisdicţiune, judeţ,

tribunal.Hátra, hátrafelé, ad. înapoi, înde-

rept.Hátrálni, v. a retera, a sé retrage.Hárálás, s. reterare, retragere.Hátralék, s. rest, restanţiă.Hátráltatni, v. a împedeca, a re­

ţină; a da înderept.Hátrány, s. ímpedecare, desavan-

tagiü; scădere.Hattyú, s. lebedă.Hátul, ad. dinapoi.Hátuisó, a. ultim, eel din derepb

cel din urmă.Hatvány, s. potenţii.Havas, s. munte.Havas, a. neios, cu nea, cu ómét.Havasi, a. muntén, de munte.Havazni, v. a ninge.Havazódni, v. a să omeţi, a sé bate

cu omet.Havi a. lunar, de lună.Ház, s. casă.Haza, s. patrie; acasă.

Hazaáruló, s. trădători«, véntie- toriü de patrie.

Hazafi, s. patriot.Hazafiság, s. patriotism.Házaló, s. neguţetorifi (ce âmblă

din casă în casă), colportătoriu.Hazai, a. patriotic, din patrie.Házalni, v. a colporta, a ămbla din

casă în casă.Házas, a. căsătorit, cu casă.Házasítní, v. a căsători.Házasitás, s. căsătorire, însurare.Házasodás, s. căsătorire (proprie).Házasodni, házasulni, v. a sé că­

sători.Házasság, s. căsătorie.Hazátlan, a. fără casă.Házi, a. domestic, de casă.Házias, a. familiar.Házikó, s. easulie, căsuţă.Hazudni, v. a minţi, a spune nea­

devăr.Hazudás, s. minţire.Hazudozni, v. a minţi (des).Hazudozás, s. mînţire (dâsă.)Hazudozó, hazug, a. minţiunos,

minciunosHazudság, hazugság, s. minţiune,

minciună.Hazudtolni, v. a minţăi, a da de

minţiună.Hazugul, ad. cu minţiună.Hazul, hazulról, hazunnan, ad. dea

casă.Hebegni, v. a gângăvi, a bâlbăi.Hébehoba, ad câteodată, uneori.Héber, s. evreu, jidan, jude«, is-

raelit.Héber, a. evreese jidovesc.Héberül, ad. evreesce jidovesce.Heczeini, v. a sumuţa, a întărită,

a irita.Heczelés, s. sumuţare, întărîtare,

iritare.Hegedni, v. a să vindeca, a prin­

de peliţă (rana).Hegedű, s. violină, cetera.

HegedülniHegedülni, v. a cetera, a cânta pe

violinä.Hegedűs, s. Violinist, eeteraş.Hegeszteni, v. a vindeca, a înscorţa

(rana).Hegy, s. dél, munte; ascuţiş, véri,

vérv.Hegycsúcs, s. culme, pisc de munteHegyfok, s. promontor, cap de

munte.Hegyes, a. delos, muntos; ascuţit,

cu vérf.Hegyesités, s. ascuţire de vérf.Hegyesitni, v. a aseuţi, a face vérf.Hegyetlen, a. fără vérf, témpit;

fără dealuri.Hegyezni, v. (v. hegyesitni).Hegyi, a. muntén, de munte.Hegyke, «. hegykén, ad. fălos, în-

gânfat, înfumurat.Hegykélkedni, v. a sé făli, a sé

mândri.Hegység, s. munţi, locuri muntóse.Héüelni, v. a hecela.Héhelés, s. hecelare.Héhel, s. hecelă.Héj, s. scorţă, cojă, crustă; faţă

(de perină).Héja, s. uliu.Héjancz, s. animal crustace.Héjas, a. — an, ad. scorţos, cojos,

crustos.Héjásodni, v. a se înscorţosa, a

prinde scorţă.Helvét, s elveţian.Hely, s. loc, spaţiu.Helybeli, a. local.Helyenként, ad. pe alocurea.Helyes, a. — en, ad. bine, drept.Helyeselni, v. a aproba, a îneunos-

cinţa.Helyeslés, s. aprobare, încuviinţare.Helyesség, s. acurateţa, regulari­

tate, punctuositate.Helyettes, s. Jocuţiitor, substitut.Helyettes, a. suplinitor, substitut.tíelyettesités, s. suplinire, substi-

tuare.

Here 69Helyetesítni, v. a suplini, a sub-

stitua.Helyezés, s. aşezare, alocare.Helyezet, helyzet, s. posiţiune, situ-

aţiune, puseţiune.Helyezkedni, v. a se a şei Ja, a ocu­

pa loc.Helyezni, v. a aşeija, a aloca.Helyhatóság, s. municipiu, muni­

cipalitate.Helyhatósági, a. municipal.Helyi, a. local, din loc.Helyiség, s. localitate.Helység, s. sat, comună, loc, ţinut.Helytelen, a. nedrept, necuvenit,

neacurat.Helytelenség, s. neeuveninţă, ne-

aeurateţă.Helytelenül, ad. refl, necuvenit.Helytelenítni, v. a reproba, a ilos-

cuviinţa.Hémérő, hévmérö, s. termometru.Hempelyegni, v. a se rostogoli, a

roti, a se tăvăli.Hemzsegni, v. a furmica.Hemzsegés, s. furnicare.Henger, s. sul, rol, cilindru.Hengerded, a. cilindric.Hengeredni, hengeregni, v. a sé

tăvăli, a se rotula.Hengergés, s. rotulare, (ăvălire.Hengergetni, v. a rotula, a tăvăli.Hengeriteni, v. (v. hengergetni).Hentergeni, s » sé tăvăli, a sé

rostogoli.Hentes, s. măcelăriţi, belitorifl.Henye, a. trândav, leneş 'Henyélni, v. a fi lcr.es, a lenevi,

a trândăvi.Henyélés, s. lenevire, trândăvie.Henyén, henyélve, ad. trândav, în

lene.Henyeség, s. trândăvie, lene.Herczeg, s. principe, duce.Herczegi, - es, a. principese, de

principeHerczegség, s. principat, ducat.Here, s. trântor.

Heréin!70Herélni, ti. a castra, a jugăni.Heréit, a. castrat, jugănit.Hering, s. ering.Hernyó, s. omidă.Hernyós, a. omidos, eu omide. Herregni, v. a herăi.Hervadás, s. vesceilire.Hervadatlan, a. nevescedit, netre-

■cătoriu.Hervadatlanság, s. nevesceqlire, ne-

vescedime.Hervadni, hervadozni, ti. a se ves-

eedí.Hervadt, a. an, ad. vesced, ves-

ce4it.Hervadtság, s. veseedéla, veseedime. Hervasztani, ti. a vescedí. Hervasztás, s. veseedire.Hervasztó, a. vesceditoriű. Hervatag, a. peritoriü, vesce4inde. Hét, a. şepte. jHét, s. săptămână.Hétfő, s Inni. jHéti, heti, a. de séptémáná. IHetvenkedés, s. înfumurare, aro­

ganţă. fală golă, vanitate. Hetvenkedni, v. a sé înfumura, a

sé îngânfa.Hetyke, a. hetykén, ad. fălos, în­

fumurat.Hév, a. cald, ferbinte. [Heveder, s. cingătore, chingă (la

şeal.Heveny, s. ferbinţală, iuţală. Heverni, v. a jácé, a comotisa. Heverés, s. jăeere, comotisare. Heverészni, v. (v. heverni). jHeves, a. — en, ad. iute, ferbin- |

te, irităţios, învolburat. |Heveskedni, v. a sé irita, a sé în- j

ferbinta, a se învolbura. Heveskedés, s. înfocare, iritare. Heviteni, v. a înferbinta.Hevítés, s. înferbintare.Hévség, s. ferbinţală.Hevülés, s. înferbintare, înferbin-

ţală.Heviilni, v. a sé înferbinta.

Hevültség, hevület, s. (v. hevülés). Hez, p. la, c-ătră.Hézag, s. lacună, golătate. Hézagos, a lacunos, gol, găurit. Hézagositni, v. a găunoşa, a scobi,

a goli.Híj, hiju, s. pod (la casăl.Hiába, hiában, ad. îndeşert, în

van, înzădar.Hiány, s defect, lipsă, seă4ement. Hiányjel, s. apostrof.Hiányos, a. — an, ad. defectuos,

cu scădere.Hiányzani, v. a absenta, a lipsi. Hiányzás, s. absentare, lipsire. Hiba, s. greséla, erőre, smintă. Hibás, a. — an, ad. greşit, cu

greşele, smintit, eroneü. Hibátlan, a. — úl, ad. fără erőre,

fără smintă, corect. Hibátlanság,s. acurateţa, nesmintă. Hibázás, s. smintire, erőre ; absen­

tare, lipsire.Hibâzat, s. smintă, gresélá. Hibázni, ti. a greşi, a sminti, a

comite erőre.Hibáztatni, v. a inculpa, a în­

vinui.Híd, s. pod, punte, treeătore. Hidazat, s poditură.Hideg, a. frig, rece.Hideglelés, s. friguri.Hideglelős, a. eu friguri. Hidegvérű, a. flegmatic Hidegen, ad. rece; cu sânge rece. Hidegség, s. recélá.Hidegedni, v. a se reci.Hidegszik, v. sé reeesce.Hidlás, hídlat, s. podélá. Hiedékeny, a. uşor craletoriü. Hiedelem, s. credinţă, încredere,

confidenţă.Hiedelmes, a. — en, ad. eu în­

credere, cu confidenţă.Híg, a. fluid, mólé, subţire. Higany, s. mercuriü.Higgadt, a. moderat, aşedat. Hígítani, v. a subţîie, (fluide).

Hígítani

71HígításHígítás, s. subţîiere.Hígulni, íj. a sé subtíié (Ia fluide)Hígulás, s. subţîiere (la fluide).Hihetetlen, a. — ül, ad. neere-

<)ibiJ, de necrezut.Hihetetlenség, s. necreilibilitate, ne-

probalitate.Hihető, a. credibil, de crezut, vero­

simil.Hihetőség, s. credibilitate, proba­

bilitate, verosimilitudene.Hihetséges, a. (v. hihető).Híjában, ad. în deşert, ín dara,

înzădar, ín van.Hiányos, hijános, hijányos, a. —

an, ad. defectuos, eu scădere.Hijánosság, hiányosság, s. defect,

scátjémént.Hijányzani, hiányzani, v. a lipsi;

a absenta.Hím, s. bărbătuş; masculin; brode­

rie, chindesélá.Himbálódni, himbálódzni, v. a sé

uţuţa, a sé íniepta, a sé clătina.Hirnes, a. broderii, chindesit, pes­

triţat.Hímezni, himzeni, v, a brodări, a

chindesí, a împestriţa.Himezés, s. chindesire, chindesélá,

brodărie.Himezet, himzet, s. brodărie, ehin-

deséia.Himlő, s. vărsat.Himlőoltás, s. vaccinare, altuire.Himlös, a. cu vărsat.Himlőzni, v. a li de vărsat.Himlősödni, v. a se împle de văr­

sat.Hinár, s. algă, lâna bróseei, iarbă

de mare, iarbă de lac.Hini, v. a chiăma.Hinni, v. a crede.Hinta, s. glenciu, scrânciob, uţu-

ţui.Hintázni, v. (v. himbálódni).Hinteni, hintegetni, v. a presera, a

prefira.Hintó, s. caretă, eăleseă. I

HitegetniHír, s. faimă, veste, noutate.Hirdetés, s. anunţi are, vestire, pro­

pagare.Hirdetlen, a. nepublicat, neanunţiat.Hirdetmény, hirdetvény, s. publieă-

ţinne. edict, anunţ.Hirdetni, v. a vesti, a anunţia, a

propaga, a predica.Hirelni, hiresztelni, v. a vesti, a

lăţi faimă.Hires, a. făîmos, renumit, vestit.Hiresedni, v. a sé face faimos, a

câştiga renume, a sé ves i.Hírhedt, a. faimos, vestit, renumit.Hírlap, s. gazetă, diuar.Hírlapíró, s. publicist, (ţiuarist, re­

dactor.Hírnév, s. renume.Hírneves, a. renumit, vestit, făimos.Hírnök, s. curier, mesager, cursor.Hirtelen, a. iute, curend, repede,

îngrabă.Hirtelenében, ad. dintr’odată, în-

gra bă.Hirtelenkedés, hirtelenség, s. pre­

cipitare, iuţelă, pripire.Hirtelenkedni, v. a pripi, a preci­

pita, a grăbi.Hiszekegy, s. eredeti.Hiszékeny, a. credul, uşor ereeje-

torifi.Hiszékenység, a. credulitate, încre­

dere uşoră.Hiszen, hisz, ad. apoi, d ’apoi.Hiszen, v. crede.Hit, s. credinţă; jurământ.Hitdüh, s. furie religionară, fana­

tism.Hitegyesités, s. unire de credinţă,

sincratism.Hithagyás, s. părăsirea eredinţiel,

apostasie.Hithagyó, s. apostat.Hitregetan, s. mitologie.Hitrokon, s. coreligionar.Hitszakadás, s. eres.Hitegetni, v. a face sé credă, a

amăgi, a seduce.

72 HitelHitel, s. credit.Hitelzálog, s. ipotecă.Hiteles, a. autentic, legálisát; acre­

ditat.Hitelesíteni, v. a autentica, a legá­

lisa, a verifica.Hitelesítés, s. autentieăţiune, le-

galisăţiune, legitimăţiune, veri­ficare.

Hitelesitvény, s. act, document de legitimăţiune.

Hitelesség, s. autenticitate; crede- mént.

Hitelezés, s. împrumutare, cre­ditare.

Hitelezni, v. a credita.Hitelező, s. creditor.Hites, s. jurat.Hiteszegett, a. călcătorii! de jura-

mént, perjur.Hitetni, v. (v. hitegetni!.Hitetlen, a. — ül, ad. necreije-

torift, necredibil; necredinţios, perfid.

Hitetlenség, s perfidie, necredinţă.Hittség, s. încredere, familiaritate,

confidenţă.Hitvány, a. mise), ordinariü, de

jo s ; inacru.Hitványság, s. mişelie, secătură,

lucru de jos.Hítványkodni, v. a deveni macru;

a eé purta miserabil.Hitványodni, v. a sé strica, a sö

deteriora ; a se marcelii.Hitványul, ad. mişelesce, réü, orde-

nariű.Hitves, s. soţ de căsătorie.Hiú, a. van, deşert; ambiţios.Hiúság, s. vanitate, deşertăţiune,

ambiţiune.Hiúsulni, v. a eadé în vanitate; a

sé nimici (un plan), a neajunge scopul.

Hiúsitni, v. a nimici, a deseoncerta, a produce vanitate.

Hiúz, s. rîz, lineitt (animal).Hiv, hű, a. credinţios, fidel.

Hiven, ad. fidel, cu credinţă, cre­dinţios.

Hivni, v. a chiăma, a provoca, a invita.

Hívás, s. invitare, chiămare, pro­vocare.

Hivalkodás, s. vanitate, deşertă­ţiune.

Hivalkodni, v. a fi van, a fi deşert.Hivatal, s. deregătorie, oficiu, post,

funcţiune.Hivatalnok, s. deregătorifi, amplo­

iat, funcţionarii!.Hivatalkodás, s. funcţionare, de-

regătorie, purtare de oficiu.Hivatalkodni, v. a purta oficiu, a

funcţiona.Hivatás, s. chiămare, vocăţiune.Hivatkozás, hivatkozat, s provo­

care da ceva), apelăţiune.! Hivatkozni, v. a sé provoca, a apela.

Hivatlan, a. nechiămat, neinvitat, neprovoeat.

Hivattatás, s. vocăţiune, chiămare.Hivékeny, hiszékeny, a. uşor cre-

(jetoriü, credul.Hivékenység, hiszékenység, s. cre­

dulitate.Hives, a. .recoros, rece.Hivés, s. încredere, credem ént.Hivesedés, s. reeorire, reci re, re-

celă.Hivesedni, v. a s6 reci, a se recori.Hivesités, s. reeorire, reeire.Hivesitni, v. a reeori, a reci.Hivesség, s. reeóre, reeélá.Hívogatni, a chiăma (mereiî.)Hivogatás, s. ehiămave, invitare,

invităţiune.Hivő, s. ereijetorhi.Hivség, s. fidelitate, credinţăHivséges, a. — en, ad. fidel, cre­

dinţios.Hivségtelen, a. nefidel, perfid, ne-

eredinţios.Hivság, s. vanitate, deşertăţiune.Hivtelen, hütelen, a. — ül, ad.

perfid, necredinţios.

Hivtelen, hütelen

Hivtelenség, s. nefldelitate, perfidie, necredinţă.

Hízás, s. îngrăşare.Hízelegni, hízelgeni, v. a se linguşi,

a sé lingări.Hízelgés, hizelkedés, s. linguşire,

lingărire.Hízelgő, a. linguşitorii!.Hízni, v. a sé îngrăşa.Hizlalás, s. îngrăşare.Hizlalatlan, a. neîngrăşat, macru.Hizlaló, s. îngrăsătoriti.Hizlalt, a. îngrăşat.Hó, s. nea, ómét, zăpadă; lună

(la témp).Hóbortos, a. venturatic, spulberat.Hóbortoskodni, v. a fi spulberat,

a fi lunatic, a fantasa.Hóbortosság, s. nebunie, fantasie.Hóbortoskodás, s. deşuchietură,

spulberare, famasare.Hód, s. castor.Hóda, s. hodă, găină de apă.Hodály, s. odaie, stână.Hódítás, s. învingere, cucerire, sub­

jugare; atragere, adămăniie.Hódítni, hódítani, v. a învinge, a

supune, a cuceri, a subjuga; a adăuiăni, a atrage.

Hóditó, a. învingătorii!, cucerito­rii!. subjugätoriü.

Hódolni, v. a aduce omagiu, a sS supune.

Hogy, co.j. ea, sé ; cumHogyan? ad. cum? în ce formă?

în ce mod ? .Hóhér, s earnefiee, hoheriü. gâde,

hengheriü.Hóhérolni, v. a chinui, a tortura,

a hohérí.Hójag, hólyag, s. beşieă, bulbuc

(de apă).Hójagocska, hójagcsa, s beşicuţă.Hójagos, a. beşicat, bulbucat.Hójagzani, hójagozni, hólyagzani,

v. a sé beşiea, a sé bulbuca.Hol? ad. unde?

HivtelenségHold, s. lună i corpul plane.a); ju-

ger, pogon, holdă, falcé.Holdfogyatkozás, s. întunecime de

lună.Holdkórság, s. somnambulism, lu-

nătecie.Holdkór, s. (v. holdkórság).Holdkóros, a. lunatic, somnambul.Holló, s. corb.Hollókárogás, s. erocănit de corbi.Holmi, s. obiecte diferite, lucruri,

pac.Holnap, ad. mâne.Holnapi, a. de mâne.Holnapután, ad. poimâne, alaltă

mâne.Holnaputáni, a. de poimâne, de

alaltă mâne.Holott, ad. eând-totuşi.Holt, a. — an, ad. mort, repausat.Holtig, ad. până la mórte, pe viaţă.Holtíglan, ad. (v. holtig).Hólyag, s. (v. hójag).Hólyagzani, (v. hójagzani).Homály, s. oscuritate, opacitate, în­

tunecime, câţă.Homályos, a. întunecos, oscur, opac.Homályositás, s. întunecare.Hómályosítni, v. a întuneca.Homáiyosodni, v. a sé întuneca, a

sé face oscur.Homályosúlni, v. (v. homáiyosodni).Homlitani, v. a botăsi (viia>.Homiitás, s. botăsireHomlitni, v. <v. homlitani).Homlok, s. frunte; front.Homlokfal, , s. frontişpiţiu, faţată,

front.Homlokzat, s. (v. homlokfal1.Homok, s. năsip, arină.Homokos, a. năsipos, arinos.Homor, s. concavitate, găvănâlă,

găvan.Homorú, a. — an, ad. concav,

găvănos.Homoritni, v. a găvăni, a concava.Homoritó, s. găvănitoriti, coneavă-

torifi.

Homoritó 73

74 Homorodás HosszabodniHomorodás, s. eoncavare, găvă-

nélá.Homorodni, v. a se concava, a sé

găvăni.Homorodott, a. (v. homorú).Homorúság, s. eoneavitate, găvă-

nitură.Hon, s. patrie; acasă.Honárulás, s. tradare de patrie.Honáruló, s. véndetorid, trădătorii!

de palrie.Honfiság. honfluság, s. patriotism.Hón, hónai, hónaly, s. subsuóra,

subţioră.Hónap, s, lună (la tomp).Hónapos, a. de lună, de una lună.Hónaponként, ad. pe flecare lună,

din lună în Jună.Honi, a. patriotic, din patrie.Honn, ad. acasăHonnan, ad. de unde?Honnét, ad. (v. honnan).Honolás, s. locuire, petrecere.Honolni, v. a locui, a sé ţine un­

deva, a petrece.Honos, a. indigenat, încetăţenit,

naturálisát.Honosítás, s. indigenare, încetăţe-

nire. naturalisăţiune, indigenat.Honositni, v. a indigena, a înce­

tăţeni, a naturálisa.Honositott, a. (v. honos).Honosodás, s. <v. honosítás).Honosodni, v. a sé indigena, a sé

încetăţeni, a sé naturálisa.Honosodott, honosúlt, a. (v. ho­

nos).Honosúlni, v. (v. honosodni).Hontalan, a. fără patrie, espatriat.Hordani, v. a duce, a căra, a purta.Hordás, s. ducere, cărare, purtare.Horderö, s. putere dueătore.Hordó, s. bute, butoi; purtătorid,

cărătorifl, ducătorii!.Hordogatni, v. a duce, a purta, a

căra (mered).Hordozni, v. a purta, a duce.Hordozás, s. purtare, ducere.

Hordozkodás, s. mutare, strămu­tare, peregrinare.

Hordozkodni, v. a sé muta, a sé strămuta.

Horgany, s. zinc.Horgas, horgos, a. eârligat, curb,

strîmb, cuşbat, sucit.Horgasodni, v. a sé curba, a sé

strîmba, a se cuşba, a sé suci, a sé cârliga.

Horgosság, s. eârligătură. eurbă- tură, strîmbătură.

Horgász, s. arpunarid, undiţarid, unghiţarid.

Horgászás, horgászat, s. arpunare, unghiţare.

Horgocska, s. arpunel, undiţioră; carligel.

Horgolni, v. a eârligi; a andreii.Horgony, s. ancoră, anglii raHorgonyász, s. anghirariu.Horgonyozni, v. a ancora, a arunca

anghira.Horgozni. v. (v. horgolni).Horkolni, v. a horeai, a horăi.Hornyolni, v. a cresta, a tfiié gar-

dene, a face dungi.Hornyolás, s. crestătură, garde-

nare.Hornyozni, v. (v. hornyolni).Horog, s. cârlig, unghiţă.Horpadni, v. a sé cufunda, a căde

în leontru.Horpadás, s. cufundare.Horpadék, s. cufundătură.Horpadozni, v. ase cufunda (mereu).Horpadt, a. cufundat.Horvát, s. Croat.Horzsolni, v. a juli, a sgăriâ.Horzsolás, s. julire, sgăr'ere.Hosszabbitani, v. a lungi, a pre­

lungi.Hosszabbítás, s. lungire, prelun­

gire.Hosszabbodás, s. lungire, prelun­

gire (proprie)Hosszabodni, v. a sé lungi, a sé

întinde, a se prelungi.

HosszadalmasHosszadalmas, a. — an, ad. ín-■ delungat, trăgănat, lungit, întins,

prelungit.Hosszas, a. — an, ad. îndelungat,

întins, trăgănat.Hosszaság, s. lungime, întindere.Hosszasitni, v. a prelungi, a în­

tinde; a lungi, a îndelunga.Hosszú, a. lung; îndelung.Hosszúkás, hosszúdad, a. lungăreţ.Hosszúság, s. lungimeHová? ad. unde? încătrăfl ?Hoz, p. la, de, spre, eătră.Hozás, s. aducere; purtare.Hozni, v. a aduce; a purta.Hozomány, s. dote, zestre.Hozományi, a. de dote, de zestre.Hozzá, la el, la ea; hozzám, la

mine; hozzád, la tine.Hozzáadni, v. a adauge, supleni.Hozzáadvány, s. suplement, adaus.Hozzáállani, v. a sé alătura, a ii

de acord.Hozzájárulni, v. a se apropie, a lua

parte.Hozzászólni, v. a lua parte la vor­

bire, a da părere, a vorbi (în ceva causă).

Hozzávaló, a. potrivit, acomodat.Hozzávetni, v. a calcula, a da eu

soeotelă, a apropie.Hő, hőség, s. căldură, ferbinţâlă;

ardóre, văpaie.Hőmérséklet, s. temperatură.Hő, a. ferbinte. înfocat.Hökkenni, v. a să spăimânta, a

trasări, a sé opri (în spaimă), a veni în tremă.

Hökkenés, s. spaimă, trăsărire, tremă.

Hölgy, s. damă, coconă, domnă.Hölgymenyét, s. nevestuică, er-

meiin.Hömpölygetni, v. a tăvăli, a roto-

goli.Hömpölygés, hőmpölygetés,s. tăvă-

lire, rotogolire, rostogolire.Hörögni, v. a horeai, a horăi.

Hurczolódni, hurczolkodni 75Hörgés, hörögés, s. horeăire, horăi-

t ură.Hörpenteni, hörpögni, hörpölni, v.

a sorbi.Hős, a. eroü, cavaler, (vitéz).Hősköltemény, s poesíe epică, epo-

peă.Hőség, s. ferbinţelă, năduşeiă, căl­

dură.Hösiség, s. eroism, curagiü eroic.Hősileg, hősen, ad. eroicesee.Húg, s. soră (mai mică).Húgy, s. pişat, urină.Hugyany, hugyag, s. amoniu.Hugyas, a. pişolcă, pişăţios; pişat.Hugyozás, s. pişare, urinare.Hugyozni, v. a sé pişa, a sé urina.Hullani, v. a căde, a pica.Hulla, s. cadavru, corp mort,

mortăţiune.Hulladék, s. căi)etură,.sfărmătură,

rest, remăşiţă.Hulladozni, hullongani, v. a căde des.Hullám, s. vai. undă.Hullámos, a. unduiat, cu unde, cu

valuri.Hullámozni, hullámzani, v. a un­

duia, a arunca valuri.Hullámzás, s. undulare.Hullámzat, s. undulăţiun'1.Hullámzó, a. undulätoriü.Hullás,s. cădere; resturnare; pi-

care.Hullangani, v. a eadé des.Hunnyász, a. ciulit, tăcut, cucerit.Hunyaszkodni, ». a sé ciuli, a sé

cuceri.Húnyni, v. a închide (ochii).Hunyorgás, húnyorgatás, hunyo-

ritás, s. clipire, elipélá.Hunyorgatni, hunyorítni, v. a clipi,

a trage eu ochiul.Húr, s. córdá, strună.Hurczolás, hurczolkodás, hurezo-

lódás, s. hftţîre, târăire, tragere.Hurczolni, v. a baţi, a târî, a trage.Hurczolódni, hurczolkodni, v. a

sé hăţi, a sé târî.

76 Hurka IdeiglenesHurka, s. maţ.Hurkolás, s. lăţuire, înnodare; ra­

ţei are.Hurkolat, s. nod, laţ.Hurkolni, hurkozni, v. a látni, a

înnoda, a reţela.Hurok, s. laţ, bă lţ; álcám, aream.Hurut, s. tuşă, catar, gutunariü.Hús, s. carne.Húsos, a. cărnos.Husvét, s pasci.Húsvéti, a. de pasci, pascalé.Húsz, a. douăzeci.Huszár, s. husariú.Huta, s. topitóre, fundärie, (hutä).Hutás, s. topitorii!, băies dela topi­

torie.Húzás, s. tragere, smâncire, târăire,

trăaănare ; deducere, derivare.Huzakodás,. s. retragere, codire,

trăgănare, întindere.Huzakodni, v. a se retrage, a codi;

a refusa.Huzamos, a. îndelungat, lung; ne­

curmat, prelungit.Huzamosan, ad. (v. huzamos).Húzni, v. a trage; a trăeăna; a

smânei; a deduce, a deriva.

Iblany, s. iod.Ibolya, s. viorea, vidră, violă. Iccze, s. iţă; fele.Idáig, ad. până-aei.Iddogálás, s. beutură, beţie. Iddogálni, v. a bé (mered).Ide, ad. aici, íneóce.Idevaló, ad. de aiel.Ideg, s. nerv.Idegbaj, s. morb de nevrí.Idegen, ad. străin.Idegenedés, s. înstrăinare, aver­

siune (proprie).Idegenedni, v. a sé înstrăina.

Húzódás, s. tragere, codire, retra­gere; amânare, îndelungare.

Húzódni, v. a sé trage, a se codi, a sé retrage; a sé amâna, a sé îndelunga.

Huzó, a. trăgătorid; íntimjetoriú.Hű, a. credinţios, fidel.Hübér, s. feudalism.Hűbéres, a. vasal.Hűbéri, a. feudal.Hűlni, v. a sé reci; a sé reeorí, a

sé astémpéra.Hűlés, s. reeíre, récéiă.Hüleszteni, v. (v. hűteni).Hüllő, s amfibiii.Hűség, hivség, s. credinţă, fideli­

tate.Hüsitő, a. recoritoriű.Hüsség, s. recóre.Hűteni, v. a reeí, a reeorí.Hütelen, hűtlen, a. — ül, ad. ne-

fidel, perfid, necredinţios.Hüvely, s. păstaie.Hüvelyk, s. degetul cel mare; po­

licar.HUvelknyi, a. de un policar:HUvesedni, v. a sé reci, a sé reeorí.HUves, hűvös, a. reeoros. rece.Hüvesitni, hüvítni, v. a reeorí.

Idegenités, s. înstrăinare, depărtare. Idegenítni, v. a înstrăina. Idegenkedés, s. tv. idegenedés). Idegenkedni, v. (idegenedni). Idegenség,«.înstrăinare, aversiune. Ideges, a. nervos Idegesség, s. nervositatp Idegzet, s sistema nervilor.Idei, a. din estimp.Ideig, ad. pe un témp, până la un

témp.Ideiglen, ad. treeätoriü, pvovUor. Ideiglenes, a. provisor, inter mal,

témpurariú.

Idején Igazodni 77Idején, ad. de témpuriu.Idén, ad. estémp.Idétlen, a — ül, ad. deform,

schimosit, stirpitură, fără témp, necopt.

Idézés, s. citare, tragere la ju ­decată.

Idézni, v. a cita, a soroci, a trage la judecată.

Idézet, s. cităţiune, tragere la ju ­decată.

Idézetlen, a. — ül, ad. necitat.Idézvény, s. (v. idézet).Idom, s. formă, figură.Idomtalan, a. deform, schimosit,

disproporţionat, fără formă.Idomtálanúl, ad. (v. idomtalan).Idomtalanság, s. deformitate, dis-

proporţiune.Idomitás, s. formare.Idomítni, v. a forma, a da formă.Idomított, a. format.Idomulás, idomulat, s. formare,

formăţiune.Idomzat, s. formăţiune; simetrie,

proporţiune.Idomzatos, a. format, proporţionat,

simetrie.Idomzatosság, s. proporţiune, si­

metrie.Idő, s. témp; vreme.Időmérő, s. cronometru.Időtan, s. cronologieIdőnként, ad. din témp ín témp.Idős, a. betrân, veteran.Időszak, időszakasz, s. period de

témp.Időszaki, a. periodic.Időszerű, a. la témp cuvenit,

oportun.Idötan, s. cronologie.Idősödni, v. a îmbătrâni.Idősülni, v. a ímbétrání; a sé

prescrie.Idösülés, idősület, s. prescripţiune,

îmbătrânire.Időzni, a. a témpurisa, a petrece.Időzés, s. petrecere, témpurisare.

Idülni, v. a deveni cronic.Idült, a. cronic.Idv, idvesség, s. salute, mântuin-

ţă, fericire.Idves, idvességes, a. ferice, fericit,

salutari üIdvezités, s. fericire, salvare, mân­

tuire.Idvezitni, v. a ferici, a salva, a

mântui.Idvezitő, s. salvatoriü, mântuitorii!.Idvezlet, s. salvă, salutare.Idvezülés, s. fericire, salvare.IdvezUlni, v. a să mântui, a să

fericiIdvezüit, a. fericit, salvat ; reposat

în domnul.Ifjaszony, s. muiere tînără, jupâ-

nésá vtitulă).Ifjitás, s. întinerire.Ifjodás, s. întinerelă.Ifjitn i, v. a întineri.Ifjodni, v. a întineri (proprie). Ifjoncz, s. june, juneşan.Ifjonta, ad. în tinereţe.Ifjú, a. jun, tîner.Ifjúdni, ifjúlni, v. (ifjodni).Ifjúság, s. junime, junie, tinereţe. Ig, p. până, la.Iga, s. ju g ; greutate.Igás, a. de jug.Igaz, a. drept, adeverat. lgázni. v. a înjuga, a subjuga, a

supune.Igazán, ad. adeverat.Igazgatni, v. a direge, a guberna,

a conduce.Igazgatás, s. regenţă, conducere,

diregere.Igazgató, s. director, regente. Igazgatói, a. directoral. Igazgatósán, s. direcţiune, directo­

rat, regenţă.Igazi, a. adeverat, genuin. Igazitni, v. a direge, a corege, a

îndrepta.Igazodás, s. îndreptare, direcţiune. Igazodni, v. a să îndrepta.

Igaziás, igazolás, s. justificare; în­dreptare, legitimare.

Igazolni, v. a justifica, a legitima.Igazolhatlan, a. nejustificabil.Igazolvány, s. certificat.Igazság, s. dreptate, adever, jus­

tiţie.Igazságos, a. drept, just, adeverat,

genuin.Igazságtalan, a. nedrept, nejust.Igazságtalanság, s. nedreptate, nea-

dever.Igaztalan, a. (v. igazságtalan).Igaztalanság, s. (v. igazságtalan­

ság).Igazulás, s. justificare, legitimare.Igazúlni, v. (v. igazodni).Ige, s. verb, vorbă, voce, cuveniIgen, ad. aşa, da.Igenleni, v. a aproba, a adeveri, a

afirma.Igenis, ad. aşa, nesmintit.Igenieges, a. — en, ad. positiv;

afirmativ.Igenlés, s. afirmare, aprobare.Igény, s. pretensiune, drept, pre-. tendenţiă.

Igényelni, v. a pretinde, a forma drept.

Igenyesedni, v. (v. egyenesedni).Igényes, a. — en, ad. ív.egyenes).Igényes, a. pretensios, pretensiv.Igénytelen, a nepretensios, nepre-

tensiv; modest.Igérés, Ígéret, s. promisiune, îm-

biiere.Igéretlen, a. neproinis.Igérkezés, s. promisiune, angaja­

ment, oferare.ígérkezni, v. a sé promite, a sé

ofera, a sé ímbííé.ígérni, v. a promite, a oferi, a j

ímbiié.Igézés, s. deochiű, deochiare.Igézni, v. a deochia.igéző, a. deochiätoriü, farmoeätoriü.Ignácz, n. prop. Ignat.

78 Igaziás, igazolásIgtatás, s. improtocolare. înregis­

trare; instalare; canonisare; in­şi rare, înfirare.

Igtatni, v. a împrotoeola, a înre­gistra; a instală; a canonisa; a înşira.

Igtató, s. registrante, protocolist; instălătoriu.

Igy, aă. aşa, în acest mod.Igyekezni, v. a sili, a năzui, a stă­

rui, a sé adopera.Igyenes, a. (v. egyenes).Ihatatlan, ihatlan, a. de nebeut, ce

nu'sé póte bé.iható, a. de beut.Ihlés, ihlet, s. inspiraţiune. în­

săilare.Ihletett, a. inspirat, insuflat.|hol! int. ecă! ni!íj, s. arc, săgeta.íjász, s. arcarifl, săgetariu.Ijedés, s. spăîniântare.Ijedni, v. a să spăimănta, a sé î.i-

fnca.Ijedezni, v. a sé spărie des.Ijedős, a. fricos, spărios.Ijedség, s. spaimă.Ijedt, a. — en, ad. înfrieat, spăî-

mânlat.Ijeszteni, v. a înfrica, a sparié.Ijesztés, 8. înfricare, spăimântare.Ijeszgetni, ijesztgetni, v. a înfrica,

a spărie (mereü).Ijesztő, a. infrieätoriü, spăimân-

tätoriü.Iker, s. gemen.Ik ra ,« , icră; lábikra, pulpă.Ikrás, a. cu icre.Ikrásodni, v. a sé imple de iere.Iktatni, v. (v igtatni).lldom, s. prudenţiă, minte practică,

înţelepţiune.Ildomtalan, a. - ul, ad. nepru­

dent, neîntelept.Ifdomitni, v. a deprinde, a dresa.Ildomos, a. prudent, raţional.Ildomosság, s. raţionabilitate, pru­

denţiă.

Ildomosság

IndulatosII lanáslllanás, s. scăpare, fugire, dispä-

rere; ascundere, pitulare.Illanni, v. a seâpa, a fugi, a dis-

părâ; a sé ascunde, a sS pitula.Illa t, s. miros, profum.Illatos, a. bine mirositorii!, pro­

fomat.Illatozás, s. miros bun. profum.Illatozni, v. ă mirosa (bine).üledék, s. cuveninţă.Illedelmes, üledékes, a. cuveninţios,

decente, modest.Hiedelem, illem, illendőség, s. cu­

veninţă, decenţiă, modestia, decor.ülendő, a. cuveninţios, cuvenit.Illendőség, s. (v. Hiedelem).Illeszkedés, s. acomodare, întoc­

mire ; înclinare.Illeszkedni, v. a se întocmi, a se

acomoda.Illeszteni, v. a aplica, a acomoda,

a potrivi.Illesztgetni, v. a aplica, a aco­

moda (succesive).Illetés, s. atingere, contact.Illeték, s. eompetinţă, parte, drept;

tacsă.Illetékes, a. competent.Illetéktelen, a. necompetent.Illetlen, a. ül, — a d .neeuveninţios.ületlenkedni, v. a sé purta cu ne-

cuveninţă.illetlenség, s. necuveninţă.Illetmény, s. eompetinţă.Illetni, v. a sé cuveni; a atinge, a

contacta.Illető, a. competent, respectiv, cu­

venit.Illetődés, s. emoţiune, miseăment

al inimel, doiosie.Illetödni, V. a sé mişca, a sé emo­

ţiona, a sé îndoioşa.Illetőleg, ad. respective, eu pri­

vinţă.Illetőség, s. (illetmény).ülik, V. sé cuvine.Illő,, a. cuveninţios, just, raţionabil,

eeuitabil.

Illően, ad. ív. illő). ■ lllőkép, illőleg, ad. (v. illő). Ilona, n. prop. ilână, Elena, ily, pron. (v. ilyen).llyen, pron. asemenea, ea acesta,

atare.Ima, s. ruogăţiune, orăţiune. Imádni, v. a adora, a sé închina. Imádás, s. adorare, rugare. Imádkozás, s. rugăţiune. Imádkozni, s. a sé ruga, a sé în­

china, (lui Dumnetleü).Imádság, s. (v. ima).Imádságos, a. de rugăţiune. íme! int. iată, iacă!Imigy, ad. aşa.Immár, ad. acum, acuma, deci. Imre, n. prop. Emeric.In, s. véna.Inas, a. vénos.Inas, s. şerbitor. servitoriü. Inaskodni, v. a şerbi, a servi. Inazat, s. musculatură. Incselkedés, s. intrigă, raneună,

reinţă ascunsă,Incselkedni, v. a sumuţa, a întă­

rită, a intriga.lncze, n. prop. Inocenţiu.Indítás, s. pornire, uimire. Indítani, v a porni, a ur<)i, a în­

cepe.Inditmány, indítvány, s. propunere,

moţiune, proiect.Indító, a. íncepétorift, urejitoriü. Iditványozni, v. a proiecta, a pro­

pune.Indóház, s. gară, bară, curtea dela

calea ferată.Indok, s. motiv, argument. Indokolni, v. a motiva, a argu­

menta.Indulás, s. purcedere, pornire, ple­

care.Indulat, s. patimă, afect, pasiune. Indulatlan, a. nepătimos, flegmatic, Indulatos, a. — an, ad. întărtat,

pătimos, irităţios, colerie. î

79

80 Indulatoskodás IpariIndulatoskodás, s. iritaţiune, ín-

târîtare, mânie, învolburare.Indulatoskodni, v. a sé irita, a sé

întârîta, a sé turbura, a sé în­volbura.

Indulatosság, s. patimă, întărîtă- ţiune, mânie.

Indulatszó, s. interiecţiune.Indulékony, a. întărîtăţios, pătimos

iritabil.Indulni, v. a porni, a pleea, a

purcede.Induló, a. pornitorifi, mânecătoriii,

purce<Jetoriü.Ing, s. camaşă, iiă.Inga, s. pendel, perpendieul.Ingadozás, s. clătinare; îndoială,

dubietate.Ingadozni, v. a sé mişca, a sé

clătina; a sé îndoi, a ti în du­bietate.

Ingaóra, s. orologiu eu pendul.Ingatag, a. neeonstante, clătină-

toriti, nestabil.Ingatlan, a. immobil, nemişcat, sta­

tornic.Ingatlanvagyon, s. realitate, avere

immobilă.Ingatni, v. a clătina, a mişca.Ingecske, s. cămăşuţă.lnger, s. irităţiune întărîtăţiune.Ingerelni, v. a irita, a întârîta.Ingerlékeny, ingerlős, a. irităţios,

iritabil.Ingerlés, s. iritare, irităţiune.Ingerlet, s. irităţiune.Ingerletes, a. irităţios.Ingerletesség, s. iritabilitate.Ingerlő, a. — en, ad. iritätoriü,

întărîtătoriu.Ingerkedés, s. iritare, întărîtare.Ingerülni, v. a sé irita, a sé în­

tărită.Ingerültség, s. întărîtăţiune, iri­

tăţiune.lnges, a. cămăşat, ou camaşă.Ingó, a. mobil, mişcătoriu, clăti-

nätoriü.

Ingovány, s. bărăcină, loc băltos, mărăcie, mărăcina.

Ingoványos, a. băltos, bărâcinos, mărăcinos.

Ingyen, a. gratis, fără plată.Inkább, ad. mai bucuros, mal

vértos.Innen, ad. din eóce.Innenső, a. cél din eóce.Innep, s. serbătore, festivitate.Innepelni, v. a serba, a serbători.Innepelés, s. serbare.Inneplés, s. (v. innepelés).Innepély, s. solenitate.Innepélyes, a. solen, serbatoresc.Innepi, a. serbatoresc.Inni, v. a be.Inogni, v. a sé clătina, a sé mişca.ínség, s. lipsă, miserle, calamitate.ínséges, a. lipsit, miser, ticălos.Inteni, v. a admonea, a dojăni; a

da semn, a indegeta.Integetni, v. a da semn (mereü),

a aiepía.Intés, s. dare de semn, indegetare;

admoniţiune, avertisemént.Intetten, a. — ül, ad. neadmoneat,

nedojenit.Intézés, s. dispunere, ispravă, con­

ducere, diregere.Intézet, s. institut.Intézkedés, s. dispuséttune, intimat;

aşe<)ement.Intézkedni, v. a dispune, a lua

mésurl, a direge.Intézmény, s. instituţiune, aşe-

<J.emént.Intézni, v. a dispune, a isprăvi, a

conduce, a direge, a îndeplini.intézvény, s. dispuseţiune, intimat;

aşe^ement.Intvény, s, admoniţiune.íny, s. gingină, gingiă; gust, plă­

cere.Ipa, s. socru.Ipar, s. industrie, meserie.Ipartanoda, s. şcolă reală.Ipari, a. industrial.

Iparkodás, s. silinţă, năzuinţă, dili- genţă.

Iparkodni, v. a sili, a năzui, a stărui.

Iparos, s. industriar. írni, v. a serie.Iralmi, irodalmi, a. literar, de lită-

ratură.Irály, s. stil lrálytan, s. stilistică.Iram, s. răpeijire, înieptare, fugă. Iramat, s. alergare, lramlani, iramodni, v. a se răpeai,

a alerga.Iramodás, s. rápedire, înieptare. Iránt, p. în privinţă, în respect, !

eătră.Irány, s. direpţiune, ţîntă. ;Irányozni, v. a îndrepta, a ţînti. irányzás, irányozás, s. ţintire, în­

dreptare.Irányzat, s. directivă, direcţiune. | Irányzatlan, a. indirect, fără ten-

denţă; neţintit.Irányzó, s. ţintitoriu; ţintă. !írás, ira t, s. serisóre. JIra t ka, s. scrisorică, bilet, íratlan, a. nescris.Irdogálni, v. a scrie (succesive). , Irgalmas, a. îndurătorii!, milostiv. : Irgalmasság, s. îndurare, milă, !

eomiserăţiune.Irgalmatlan, a. — iii, ad. neîn- j

durat, neîndurătorifi, cumplit. Irgalmatlanság, s. neîndurare, ne-

compătimire.Irgaimazni, v. a sé îndura, a eom- j

pătimi, a sfi milostivi.Irgalmazás, irgalom, s. graţie, în-

. du rare.Irha, s. ierhă, pele lucrată. ;Irhatatlan, irhatlan, a. nedeserip- !

tibil, ce nu se póte descrie. iIrhon, n. prop. Irlandia.Irigy, a. invidios, pismitareţ. ;Irigyelni, v. a invidia, a pismuí. I Irigykedni, v. a invidia, a pismuí,

a fi pismitareţ. I

IparkodásIrigylendő, a. demn de pismuit. Irigylés, s. pismuire.Irigylő, a. pismuitoriü.Irigység, s. invidiă, pismă. Irigyül, ad. din invidiă, din pismă. Irka, s. maculatoriü, cărticică de

scris, tecă de scris, caiet. Irkálni, v. a serie, a seriptiţa, a

macula prin scris.Irla , s. plumbină.Irma, n. prop. Emerenţia. írnok, s. caneelist, scriitoriü. író, s. scriitoriü, auetor.Iroda, s. cancelaria.Irodalmi, a. literariü.Iromány, s. scriptură, serisóre; aet. írón, s. cerusă.Irtani, v. a stirpí, a estermina, a

devasta.Irtás, s. stirpire, esterminare, de­

vastare, lăzuire, plivire. Irthatatlan, a. nestirpibil, neester-

minaver.Irtmány, s. stirpăţiune, laz. Irtódzni, irtózni, v. a sé înfiora. Irtódzás, irtózás, s. înfiorare, ín-

fiorăţiune.Irtózat, s. înfiorare, spaimă, frieă,

teróre.Irtózatos, irtoztató, a. fioros, te­

ribil.Irtózatosság, s. teróre, frică, spai­

mă. înfiorăţiune.Is, coj si, încă.Iskola, s. şeolă.Iskolai, a. scolastic, de şcolă. Iskolás, a. de şeolă.Iskoláztatni, v. a purta, a da la

şcolă.Isme, s. eunoscinţă, seiinţă. Ismeret, ismeretség, s. eunoscinţă. Ismerni, ismérni, v. a cunosce. Ismeretes, a. cunoscut.Ismeretlen, a. necunoscut. Ismeretlenül, ad. pe necunoscute. Ismerkedni, v. a face eunoscinţă, a

sé cunosce.Ismerős, a. (v. ismeretes).

Ismerős 81

6

82 Ismerős IzenkéntIsmerős, s. cunoscut.Ismerszik, v. sé cunósce.Ismertetni, v. a face cunoscut, a

încunoscinţa.Ismét, ad. iară, iarăşi.Ismételni, v. a repeţi, a repeta.Ismétlés, s. repeţire, repetare.Imétlő, s. repetent.Ispán, s. şpan; főispán, comite

suprem.Ispánság, s. şpănie.Istáié, s. graşd. jIstáp, s. proptă, raţlim.Istápolni, v a propti, a patrona, I

a subvenţiona. jIstápolás, s. proptire, patronare, j

subvenţionare.Isten, s. Dumnezeu.Istentagadó, s ateist.Istentelen, a. fără dumnezeu, blăs-

tămat, depravat, nerelegios.Isteni, a. dumnedeese, divin.Istenileg, ad. dumne<jeesce.Istenség, s. dumnezeire, divinitate.Isteníteni, v. a îndei, a face apo-

teosălstenítés, s. încjeire.Istenség, s. Zeitate, divinitate.Instenteleniil, ad. depravat, blăs-

tămat, nereligios, crud, brut.Istentelenkedni,». a face fărădelegi,

a comite blăstămăţiî, — cruZimi.Istentelenség, s. deprăvăţiune, cru-

Zime, nereligiositate.Istók, n. prop. Stefan.Istráng, s. fune, streng.Iszákos, a. beţiv, beutoritt.Iszákosság, s. beţie.Iszákoskodni, v. a petrece în beţii.Iszap, s. nămol, tină.Iszapos, a. — an, ad. nămolos,

nămolit.Iszaposodni, iszapodni, v. a sé

nămoli.Iszapolni, v. a namolí.Iszik, v. bé.Iszony, iszonyat, s. teróre, spaimă,

înfiorare.

Iszonyatos, a. — an, ad. înfrico­şat, teribil, înfiorătorii!.

Iszonyatosság, s. teróre, înfiorăţi- une, spaimă.

Iszonyitás, s. înfrieare, înfiorare. Iszonyítni, v. a înfrica, a înfiora, a

terurisa.Iszonyodás, s. frică, înfiorare, spa­

imă.Iszonyú, a. înfricoşat, umpiit. Iszonyúság, s. grozăvie, înfricoşare,

teróre.Ital, s. beutură.Itatni, v. a adăpa, a da de beüt. Itatás, s. adăpare.Itatós, a. sbeutoriü.Itcze, s. iţa, (fele), ítélni, v. a judeca, a face senten-

ţiă, a delibera.ítélés, s. judecare, sentenţiă; opi-

niune.ítélet, s. sentenţiă, deliberat, jude­

cată.ítélő, s. judecătorii!, ítész, s. critic, ítészét, s. critică.Itt , ad. aici, aci.Ittas, a. beüt, şumen.Ittasodni, v. a sé sumení, a sé

ameţi.Itthon, ad. acasă, ív, s. arc; colă.Ivadék, s. generăţiune, seminţie,

viţă.Ivar, s. generăţiune, gen.Ivás, s. beutură.[vezés, s. boltire, arcuire.[vezet, s. boltitură, arc. ívezni, v a bolti, a arcúi.Ivó, s. beutoriü.Ivogatni, v. a bé (mereü). íz, s. gust; închiătură, médulariü. Izék, s. ogrinjî, remăşiţă de fen. Izenés, izenet, s. anunţiare, ín-

cunoscinţare, deehiărare. Izengetni, v. a trimite cuvént, a

încunoscinţa (mereü).Izenként, ad. în bucăţi.

Izenni Járatlanul 83Izenni, v. a trimite cuveni, a face

cunoscut, a anunţia.ízes, ízletes, a. gustuos, cu gust.Izesedni, izesülni, v. a sé face cu

gust, a deveni gustuos.Izetlen, a. — ül, ai. fără gust.Izetlenkedés, s. faptă neplăcută,

secătură.Izetlenkedni, v. a face neplăceri,

a sé certa.ízetlenség, s. desgust, secătură,

neplăcere.Iz ga, s. cértá, irităţiune.Izgága, s. turburătorii!, certăreţ,

obstinat. •Izgágaság, s. certă, punere de

pedecl, obstinăţiune.Izgágáskodni, v. a sé certa, a căuta

eâriă, a pune pedeel.Izgalom, s. mişcare, turburare, agi-

tăţiuue, nelinişte.Izgatás, s. întărîtare, iritare, agi­

tare, turburare.Izgatni, v. a agita, a întărită, a

irita, a turbura. ,Izgató, s. întărîtătoriii, turbură­

torii!, agitator.

Jâhor, s. arţariu.Jaj! int. al! val!Jajdúlni, v. a sé văiera, a striga

cu durere.Jajgatni, v. a sé tângui, a sé va-

iera.Jámbor, a. blând, domol, aşezat;

domestic.Jámboritás, s. domesticire, înblân-

tjire.Jámborítni, v. a domestici, a în-

blâmţi.Jámborodás, s. inblândire, domes­

ticire (proprie).Jámborodni, v. a sé înblândi, a sé

domestici.

Izgatott, a. întărîtat, iritat, agitat, mişcat.

Izgékony, izgatag, a. irităţios, în- tărîtăţios.

ízlelés, s. gustare.ízlelni, v. a gusta.ízlés, s. gust.ízletes, a. — en, ad. gustos, c-u

gust, cu bun gust.ízlik, v. place, e la gust.Izmos, a. vârtos, cu putere, robust,

osos, venjos.Izmosodás, s. înrertoşare, întă­

rire.Izmosodni, v. a sé învârtoşa, a sé

întări, a sé venjoşa.Izom, s. musculatură, musculă.íztelen, a. (v. izetlen).Izzadás, s. asudare.Izzadni, v. a asuda.Izzadság, s. sudóre.Izzasztani, v. a asuda (pre altul);

a aduce în asudare.Izzasztó, a. asudătoriu.Izzadtság, s. (v. izzadság).Izzó, a. ferbinte, înfocat.

Jámborság, s. blândeţă, pietate.Jámborul, ad. (v. jámbor).János, n. prop. Joan.Járni, v. a âmbla, a merge; a juca,

a păţi (ceva).Járadék, s. competenţă, rentă, ae-

eidenţie.Járandóság, s. eompetenţie, spor­

tul ă.Járás, s. âmblare, âmblet, mergere:

cerc (deregătorese).Járatlan, a. neâmblat; nepăţit, ne­

dedat, neespert.Járatlanság, s. neesperinţă, ne-

deprindere. nededare.Járatlanul, ad. (v. járatlan).

6*

84 JáratosJáratos a. espert, dedat, deprins, !

' âmblat.Járda, s. trotoar, loe de preámblat. Járdogálni, járkálni, v. a ámbla

(merefi).Jármatlan, a. neînjugat.Járom. s. jug.Járt, jártas, a. espert, âmblat, de­

sprins, dedat, praetie.Jártasság, s. deprindere, esperinţă,

praesă, desteritate, esereiţiu. Járulás, s. apropiere.Járulék, Járulmány, s. aecidenţia,

adaos.Járulékos, a. accidental.Járulni, v. a sé apropié.Járulnok, s. accesist.Járvány, s. epidemie.Járványos, a. epidemie.Jászol, s. iesle.Játék, s. joc, jucăria.Játszás, s. jucare, joe.Játszadozni, v. a sé juca (mereü). Játszi, a. uşorel; isteţ, deştept. Játszani, v. a sé juca.Játszó, s. jueătorifl.Játszódni, v. (v. játszani.) Játszodtatni, v. a-si bate joc (de

cineva), a păcăli, a înşela. Javadalom, s. beneficiu.Javalás, s. aprobare, încuviinţare. ; Javalni, v. a aproba, a încuviinţa, i Javaslat, s. proiect.Javasolás, javasiás, s. consiliare,

sfătuire.Javasolni, v. a consilia, a sfătui. Javítani, v. a derege, a repara, a 1

corege, a înbunătăţi.Javítás, s. deregere, reparare, eore- l

gere, înbunătăţire.Javítgatni, v. (v. javítani). Javíthatatlan, javithatlan. a. în-

eoresibil, necoregibil.Javitmány, s. reformă, deregere, Jávor-fa, s. paltin.Javulás, javulat, s. îndreptare, eo-

regere, eorecţiune.Javulni, v. a sé îndrepta, a sé corege.

Jég, s. ghiaţă.Jégtorlat, jégzátony, s. movilă de

ghiaţă, bancă de ghiaţă.Jegecz, s. cristal.Jegeczes, a. eristalisat.Jegeczedés, Jegeczesedés, s. cris-

talisare, cristalisăţiune.Jegeczedni, jegeczesedni, v. a sé

eristalisa.Jegedés, s. (v. jegeczedés).Jegedni, v. a înghiăţa, ă sé cris-

talisa.Jegenye, s. plop (arbore).Jeges, a. ghiăţos.Jegesedni, v. a sé înghiăţa, a prinde

ghiaţă.Jégeső, s. ghiaţă. grindină.Jegesülni, v. (v. jegedni).Jegöcze, s. cristal.Jegy, s. semn; bilet; marcă; notă.Jegyes, a. însemnat, marcat, cu

semn.Jegyetien, a. neînsemnat, nemarcat,

fără semn. nenotat.Jegyez^s, s. însemnare, notare.Jegyezni, v. a însemna, a marca,

a nota.Jegyzék, jegyzés, jegyzet, s. notă,

observăţiune, însemnare, anotare, reflesiune.

Jegyző, s. actuariu, notariu, obser­vatorii!.

Jegyzői, a. notarial.Jegyzőség, s. notariat.Jel, s. semn, semnal.Jelszó, s. simbol, parolă.Jelzálog, s. ipotecă.Jelkép, s. simbol, emblemă.Jelelni, jelölni, v. a însemna, a

marca, a desemna.Jelelt, jelölt, a. prenotat, însemnat,

desemnat, candidat.Jelen, s. presenţiă.Jelen, ad. de faţă, aici, de present.Jelenlét, s. presenţiă.Jelenés, s. presentare, înfăţoşate,

arătare.

Jelenés

Jelenei, s. înfăţoşare, scenă, act, apariţinne, fenomen.

Jelenkezni, v. a sé areta, a sé în­făţoşa, a apare

Jelenleg, ad. de present.Jelenség, s. semn, simptomă; fe­

nomen.Jelenteni, v. a anunţia, a însc-iinţa,

a insinua, a presenta, a dennnţia.Jelentékeny, jelentékes, a. impor­

tant, însemnat, de însemnătateJelentéktelen, a. neimportant, ne­

însemnat.Jelentés, s. avis, însciinţare, raport,

semnifloătiune.Jelentőség, s. însemnătate, semni-

iieăţiune, importanţă.Jeles, a. — en, ad. eminent, emi­

nente. preeelent.Jeleskedni, v. a precela, a fi emi­

nent.Jelesül, ad. mal vértos, mal ales,

mal cu preferinţă.Jelige, s. motto, simbol, devisă.Jelleg, s. tip.Jelleges, a. tipie.Jellem, s. caracter.Jellernes, a. cu caracter, caracte­

ristic.Jellemezni, jellemzeni, v. a carae-

terisa.Jellemzetes, jellemző, a. carac­

teristic.Jelmez, s. port, costum.Jelv, s. simbol, semn.Jelvileg, ad. simbolic.Jelvény, s. semn, simbol, marcă.Jelzet, s. însemnare, semnătură.Jelzetes, — en, ad. notabil, ales.Jelzetesség, s. notabilitate.Jenő, n. prop. Eugen.Jer! jere! int. vino!Jércze, s. puică.Jó, a bun.Jobbára, jobbadán, ad. mal vértos,

în mare parte.Jobbágy, s. iobagift, supus, colon,

sclav.

JeleneiJobbágyi, a. iobägesc, eolonical. Jobbítani, v. a înbunăţăţi, a eorege,

a îndrepta, a ameliora.: Jobbítás, s. înbunăţăţire, amelio­

rare, diregere., Jobbulás, s. înbunăţăţire, coregere,

îndreptare; însănătoşare. Jobbúlni, v. a se înbunăţăţi, a sé

îndrepta, a sö corege.Jócska, a. binişor, multişor.Jog, s. drept.Jogász, s. jurist.

: Jogi, a. juridic.Jogilag, ad. (v. jogi).Jogos, a. just, drept, eu drept.

' Jogosan, ad. cu drept.Jogosság, s. justiţiă, dreptate. Jogosítás, s. auctorisare, îndreptă­

ţire.i Jogositni, v. a îndreptăţi, a auc-

torisa.Jogositatlan, a. neîndreptăţit, ne-

auctorisat.Jogosítvány, s. autorisătiune. Jogtalan, <z — úl, ad. nedrept, nejust. Jogtalanság, s. nedreptate.JÓI, ad. bine.Jóllakás, s. săturare.Jóllakni, v. a sé sătura.JÓS, s. profet, păseălitorifl, augur. Jóllehet, ad. de si, maearcă. Jóság, s. bunătate.Jóságos, a bun Jósda, s. oracul.József, n. prop. Josif.Jóslat, s. profeţie.Jóslás, s. (v. jóslat).

: Jósolni, v. a profeţi.Jószág, s. proprietate, avere, raoşiă. Jószágos, a. cu avere, cu proprie­

tate.Jótevő, a bine-făcătorifl, îndură­

torii!, filantrop.' Jótékony, a. (v. jótevő).

Jótékonyság, s. binefacere, filan­tropie.

Józan, a. — úl, ad. deştept, tréz, sobriu.

Józan 85

86 Józanítni Kakukjózanítni, v. a deştepta, a trezi, a

desbeta.Józanodni, v. a se deştepta, a sé , desbeta.

Józanság, s. destepţiune, sobrie­tate.

lőni, v. a yení.Jödögélni, v. a vení (des). Jövedelem, s. venit, câştig, proveni Jövedelmeden, a. — ül, ad. fără

venit, fără câştig.Jövedelmezés, s. aducere de câş­

tig, venit, provent.Jövedelmezni, v. a aduce câştig. Jövedelmező, a. adueätoriü devenit. Jövendő, s. venitoriü.Jövendölés, s. profeţire, profeţiă. Jövendölni, v. a profeţi, a proroci. Jövés, s. venire.Jövetel, s. venire, sosire.Jövevény, s. venetic, străin.

Ka, (sufise diminutivă), d. e. ka- bât-ka, căputaş, aszonyka, feme­iuşcă, muieruşcă.

Kabát, s. eăput, roc.Kába, a. nebunatic, nătăreu, tont. Kábaság, s. nebunie, năueie. Kábítás, s. ameţire, ímbétare. Kábítni, v. a ameţi, a ímbéta, Kábulás, kábultság, s. ameţelă. Kábulni, v. a ameţi, a sö ímbéta. Kácsa, kacsa, s. raţă.Kacsingani, kacsintani, v. a clipi,

a trage cu ochiul, a cocheta. Kacsingás, kacsintás, s. clipire,

tragere cu ochiul, cochetare. Kaczagni, v. a rîde.Kaczagás, s rîdere, rîs.Kaczaj, s. rîs, rîset.Kaczar s. cosor.Kaczér, a. cochet.Kaczérkodni, v. a cocheta. Kaczérság, s, cochetărie.

Jövő, s. (v. jövendő).Jövögetni, v. a veni (mereu)Juh, s. oie.Juhar, juharfa, s. arţariii, (arbore).Juhász, s. pécurariü, păstoriu de oi.Juhászítni, v. a dumeri, a domes­

tici, a domoli, a înblândi.Juhászodni, v. a sé domoli, a sé

dumeri, a sé înblâniji.Juj! int. pfui!Jutni, v. a ajunge, a deveni.Jutalék, s. contingent, parte.Jutalmazás, s. remunerare, recom­

pensare, premiare.Jutalmazni, v. a remunera, a pre­

mia, a recompensa.Jutalom,s. remunerăţiune, resplată,

recompensă.Jutalomdíj, s. onorariu, premiu.Juttatni, v. a promova, a sö îna­

inta; a aduce (aminte u

Kád, s. putină, cadă,Kádacska, s. cădiţă.Kádár, s. eădaritt.Kádárság, ,s. cădăriă.Kaján, a. — úl, ad. reutăţios, ali-

enos. pismătareţ.Kajánkodni, v. a fi rancunos, a

písmuí, a sé purta alienos.Kajla, a. íncovoiet. strímb.Kajladni, v. a sé íncovoié, a V '

strímba.Kajlasztani, v.á íncovoié, a strímba.Kajsza, a. strímb, sucit.Kajszán, ad. (v. kajsza).Kajtár, a. rapace, licăritorii!.Kajtárkodni, v. a licări, a durmeca,

a răpi.Káka, s. papură, pipirig, trestia.Kakas, s. cocoş.Kakasiilö, s. căprior, culcuşul ga­

melor.Kakuk, s. cuc.

KakukolniKakulolni, v. a cânta ca cucul. Kalács, s. colac.Kaláka, s. clacă.Kalán, s. lingură.Kaland, s. aventură, estravaganţă. Kalandos, a. aventuros. Kalandosság, s. (v. kaland.) Kalandor, s. aventurariü, estra-

vagant.Kalandori, a. aventuros, estrava-

gant, bizar.Kalandorkodás, kalandozás, s. a-

ventură, vagabundare. Kalandorkodni, kalandoskodni, ka­

landozni, v. a întreprinde aven- ture.

Kalangya, s. claie, juredă. Kalánozni, v. a scote eu lingura. Kalános, s. lingurariü.Kalap, s. pălăriă.Kalapács, s ciocan.Kalapácsolás, s. ciocănire, ciocă-

niturä.Kalapácsolni, v. a ciocăni. Kalapos, s. pălărieriti; a. cu pă­

lăriă.Kalaráb, s. ealarabă.Kalász, s. spic.Kalászolni, v. a spicui.Kalászos, a. înspicat. Kalászosodni, v. a înspica. Kalendár, s. ealendariü.Kaliba, s. colibă.Kalauz, s. conducătorii!.Kalitka, s. cucă, colivie.Kaliczka, s. (v. kalitka).Kálmán, n. prop. Coloman. Kalmár, s. comerciant, neguţă­

torii!.Kalmárkodni, v. a se neguţători, a

purta comerciü.Kalmárság, s. neguţătorie; neguţă-

torime.Kaloda, s. falangă, butuc.Kalap, s. căciulă, calpac.Kályha, s. căhală, cuptoriü. Kamara, s. cămară, cameră. Kamaratiszt, s. cameralist.

Kanyarulat kanyarulás 87Kamarai, a. cameral, cameraríü. Kamat, s. procent, interes. Kamasz, a. lălăti, balmut, flăcăii. Kamatszelvény, s. cupon de in­

terese.Kamatos, a. eu interese.Kámfor, s. camfor.Kampó, s. băţ cârligat.Kamra, s. (v. kamara).Kan, s. vier.Kanál, s. lingură.Kanalazni, v. (v. kanálozni i. Kanász, s. porcariü.Kanavász, s. cauefas, (pensă). Kancsal, a. chior, ciocuş.Kancsó, s. eană.Kancza, s. iepă, iapă.Kandalló, s. cuptoriü, camin. Kandér, s. eăldăruşă.Kandi, a. curios.Kandicsálni, v. a căuta striinb, a

sé uita chior.Kandikálni, v. a se uita, a privi, a

ochi.Kandiság, s. curiositate.Kanna, s. cană.Kanócz, s. funioră de dat foc (la

tunari), fofézá, fitil.Kanonok, s. canonic.Kanonokság, s. eanonicíe, cano-

nicat.Kanta, s. cană, cântă.Kantár, s frén, fréü.Kantárszár, s. curelele fréuluí. Kantáros, a. cu fréne, ínfrenat. Kantározni, v. a ínfréna.Kánya, s. uliü, falcon.Kanyarítni, v. a íncurba, a taié in

arcKanyarodás, s. învertitură, întor­

sătură.Kanyarodni, kanyarogni, v. a sé ín-

vertí, a sé íncurba, a şerpui. Kanyarulni, v. (v. kanyarodni). Kanyarult, a. arcuat, învertit, cur­

bat.Kanyarulat, kanyarulás, s. inver­

tire, e arcuare, íntóreere.

Kapni, v. a căpăta, a atla, a pasi; a câştiga, a dobândi; a apuca.

Kapa, s. sapă.Kapálás, s. săpare.Kapálni, v. a săpa.Kapálodás, s. svérgolire.Kapálodni, v. a se svérgolí, a da

din píciore.Kaparás, s. ricăire; stringere, adu­

nare.Kaparni, kaparászni, v. a scormolí,

a săpa, a rîcăi.Kapargatni, v. a scormolí, a rîcăi;

a aduna, a stringe (mereii).Kaparítni, v. a aduna, a stringe,

a păstra.Kapás, s. eăpătare, aflare, găsire;

câştigare; apucare; săpătorii.Kapaszkodás, s. eâţârătură, urcare,

încăierare.Kapaszkodni, v a sé căţăra, a se

urca ; a se prinde, a sé îneăiera.Kapcsolás, s. încopeiere, aneesareKapcsolni, v. a îneopcie, a aneesa,

a uni.Kapcsolat, s. îneopcietură, legătu­

ră, copulă; aneesă; aclus.Kapcsolék, s. (v. kapcsolat).Kapcsas, a. cu agrafă, cu cătăramă.Kapcza, s. obâlă.Kapczás, s. obelat.Kapczáskodás, s. încăibărătură.Kapczáskodni, v. a sé certa, a se

îneăibăi’a.Kapdosás, s. apucare.Kapdosni, v. a apuca, a lua.Kapitány, s. capitan.Kapitányság, s. căpitănie, eăpi-

tănat.Kapkodás, s. (v. kapdosás).Kapkodni, v. (v. kapdosni i.Kaplan, s. tigru.Káplán, s. capelan.Káplánság, s. capelăniă, capelanat.Káplár, s. corporal.Kapocs, s. agrafă, cataramă, copciă.Kapogatni v. a se căpăta, a afla,

a găsi (mereu).

88 Kapni KarcsúKápolna, s. capelă.Kapor, s. mărariu.Kapós, s. căutat, lacom, iăeomos.

! Káposzta, s. curechiu, varză. i Káposztás, s. curechiste. j *Kappan, s. clapon, capon ! Kappanozni, v. a face claponi, a

castra cocoşi.| Káprázni, v. a steii ochii, a vedé

reü.í Kapros, a. eu märariü.

Kapsi, kapzsi, a. lacom, rapace. Kapzsiság, s. lăcomie, rapacitate. Kapta, s. calapod, captă.

I Káptalan, s. capitul.Kaptány, s. cursă.Kaptatni, v. a sui, a urca.

: Kaptázni, v. a bate pe calapod. Kapu, s. portă.Kapus, s. portariü.

j Kaput, s. căput, roc.Kapuzat, s. portai.Kapzsiskodni, v. a fi răpitoriii.

I Kar, s. braţ; cor : corp ; stare. Karperecz, s. braţeletă.Kár, s. daună, pagubă, perdere. Kármentesítés, s. desdaunare, des­

păgubire.í Kármentesitni, v. a desdauna, a

despăgubi.1 Kárpótlás, kárpótlék, s. despăgu- I bire, rebonificare.j Kárpótolni, v. a despăgubi, a des- i dauna, a rebonifîca.j Kárvallás, s. daună, păgubire, dam- I nifieare.j Kárvallott, a. păgubit, damnifleat.I Karabély, s. carabină. i Karabélyos, s. carabinarifi. j Karácson, s. crăciun.

Karácsonhava, s. Decembrie. Karácsoni, a. dcla crăciun,

i Karaflna, s. earaflnă.Karaj, s. făliă; arc; tăietură; seg­

ment.Karatlan, a. fără braţ.Karcsú, a. — n, ad .supţire, sveit,

deliu, suleget.

Karcsúság Karzatos 89

Karcsúság, s. svelţime, sulegeţiă, statură délié.

Karczolás, s. sgăriere, scârţăire.Karczolni, v. a sgfirié. a seârţăi.Karczolat, s. sgărietură, seârţăi-

tură.Kard, s. sabia; pală; spadă.Kardos, a. săbiat, cu sabiă.Kardoskodni, v. a se certa; a apăra.Karéj, s. (karaj).Kárhozás, s. peeătuire; osîndire,

condemnare.Kárhozni, v. a sé osîndi, a sé con­

damna; a păcătui.Kárhoztatás, s. osîndire, condam­

nare; reprobare.Kárhoztatni, v. a osîndi, a con­

damna, a reproba, a desproba.Kárhoztató, a. comdamnătorifl; re­

probatorii!.Karicsálni, v. a cârcăi, a gârăi, a

flecări, a limbuţi.Karika, s. verigă, inel, rotilă.Karikás, a. verigat, inelat, rotilat.Karikázni, v. a rotila, a se în­

vârti, a juca cu veriga.Karima, s margine,, refrântură,

dungă (la pălăria).Karimás, a. eu margine, eu dungă.Karmantyú, s. mânecarift.Karmantyús, a, cu mânecarift.Karmolni, v. ţv. karczolni).Karó, s par.Karnok, s. corist.Károgás, s. eroneănire, corăire.Károgni, v. a croncăni, a corăi.Karolás, s. înbrăţioşare.Karolni, v. a înbrăţiosa, a cuprinde

cu braţul, a să interesa (de ceva).Károly, n. prop. Carol.Karom, s. shiară, nnghioiă.Káromkodás, s. înjurătură, sudalmă.Káromkodni, v. a înjura, a sudul.Káromkodó, s. înjurătoriu.Káromlás, s. înjurătură; blăstem;

defăimare.Káromolni, v. a înjura; a blăstâma;

a defăima.

Karos, a. cu braţ, brăţat; cu par, j de pari.

Károsítás, s. stricăţiune, daună, j pagubă, damnifteare.

Károsítni, v. a păgubi, a causa, a face daună (cuiva).

Károsodás, károsulás, s. păgubire, damniflcare.

. Károsodni, v. a sé păgubi, a suferi daună.

Károsulni, v. (v. károsodni), i Karózás, s. înplântare de pari.

Karozni, v. a înplânta pari.; Karózat, s. pâruitură, parisată.| Kárpit, s. cortină, perdea; cata-

tésmá; tapet, j Kárpitozás, s. tapetare.; Kárpitozni, kárpitolni, v. a trage j cortină: a tapeta.

Kárpitozat, s. tapetărie.Kartács, s. cartacift, cărtuşă, mit-

| ralia, mitralesă.; Kartalan, a. — úl, ad. fără braţ. j Kártalan, a. — úl, ad. nedamni-

flcat, nepăgubit, fără daună.1 Kártalanitas, s. desdaunare, des­

păgubire, rebonificare.I Kártalanítni, v a desdauna, a des- ! păgubi, a rebonifiea.

Kártékony, a. — an, ad. strică- ţios, dăunos.

| Kártékonyság, s. daună, strcă- ţiune.

[ Kártérítés, s. (v. kártalanitas).] Kártya, s. cărţi de j o c ; doniţă,1 vas de apă, cofă.

Kártyavetés, s. aruncare eu cărţile.! căutare cu cărţile,j Kártyás, s, cărteş, jucătorii! în

cărţiKártyázás, s. jucare în cărţi, ear-

toforie.Kártyázni, v. a juca în cărţi. Kártyus, s. doniţă, botă (vas). Karucza, s. căruţă.Karvaly, s. uliu, gaié, coroi. Karzat, s. galeriă.Karzatos, a. galeriat, cu galeriă.

90 Kas KedvetlenitésKas, s. coş; corfă.Kása, s. păsat.Kásás, a. păsătos.Kásásodni, v. a sé impăsătoşa, a

se face păsătos.Kastély, s. castel, fortăreţă mică. Kastélyos, a. eu castel.Kasul, a. cruciş, curmeziş.Kasza, s. cosă.Kaszabolni, v. a tăie în bucăţi. Kaszaly, kaszai, s. claie (de fen). Kaszálás, s. eosire.Kaszálatlan, a. — ül, ad. necosit. Kaszálni, v. a cosi.Kaszárnya, s. casarmä.Kaszás, s. cosaş.Kaszt, s. castă.Kásztor, s. castor.Kata, Katalin, «. prop. Catarina. Katáng, s. cicórie.Katholikus, s. catolic.Katlan, s. cotlon, foeulariü de căl­

dare.Katona, s. soldat, ostaş, militariü. Katonaság, s. ostăşime, miliţie. Katonabéka, s. broscä verde.’ Katonatiszt, s. ofieir.Katonai, a. militaresc, ostăşesc. Katonás, a., ca ostaş, belicos. Katonáskodás, s. viaţă ostăsâscă. Katonáskodni, v. a servi la miliţie,

a ti soldat.Káva, s. gardenä.Kavarni, kavarítni, v. a amesteca. Kavaritás, s. amestecare.Kavarék, s. amestecătură Kavarodni, v. a sé amesteca. j Kávás, a. gardenat, eu gardenă. j Kávázni, v. a gardení, a cercní. Kávé, s. cafea, cafä.Kávés, a. eu cafea, de cafea. Kávézni, v. a bé cafea.Kávézó, s. beutoriü de cafea.Kavics, s. pietriş.Kavicsozni, kavicsolni, v. a pie-

trişa, a aşterne cn pietriş. Kavicsos, a. pietros, silieos.Kazal, s. claie, jirédá.

Kazán, s. căldare.Ke, (sulisé diminut.) d. e. ember-ke,

omuţ.Kebel, s. sín, pept.Kebelbeli, a. din sín; gremial.Kebelezés, s. încorporare, íngro-

miare.Kebelezni, v. a încorpora, a ín-

gremia.Kebelező, a. incorporătoria.Kecs, s graţii, atragere, nuri.Kecsegtetés, s. atragere ademănire.Kecsegtetni, v. a atrage, a amăgi,

a ademăni.Kecses, a. graţios, atragătorifi.Kecske, s. capră.Kecskebak, s. ţap.Kecskebéka, s. broseă de apă.Kecskés, s. eäprariü, päditoriü de

capre.Kecstelen, a. — ül, ad. fără graţii,

fără nuri.Kedd, s. Marţi.Kedély, s. úrnőre, tone.Kedélyes, a. umoristic, bine dispus.Kedv, s. voiă, plăcere, piac.Kedvelés, s. plăcere, iubire.Kedvelni, v a place, a iubi.Kedvelő, a iubitorul; diletant.Kedvelt, v iubit, plăcut, favorit.Kedveltetni, v. a face plăcut.Kedvencz, s. favorit, favorat.Kedves, a. — en, ad. plăcut, suav.

drăgălaş.Kedveskedés, s. corn plăcere, com-

plăeenţă.Kedveskedni, v. a face complăc-ere

a presenta.Kedvesség, s. amabilitate, suavi­

tateKedvetlen, a. — UI, ad. fără voia.

neplăcut.Kedvetlenség, s. neplăcere, voia

rea.Kedvetlenedni, v. a sé desgusta.

a-şî perde plăcerea.Kedvetlenités, s. desgustare, des-

plăcere.

Kedvetlenitni Keléses 91Kedvetlenitni, v. a desgusta, a

strica voia, (cuiva).Kedvezés, s. favorare, părtinire,

cruţare.Kedvezni, v. a favora, a părtini.Kedvező, a. — leg, ad. favoritoriű,

favorabil.Kedvezmény, s. pártinire, favóre.Kefe, s. pariit.Kefélés, s. peri ere.Kefélni, v. a perié.Kegy, s. graţîă, favóre, clemenţia.Kegybeli, a. din graţia.Kegyed, pron. domniata.Kegyelés, s. favor, favorare.Kegyelni, v. a favora.Kegyelem, s. graţiă, îndurare.Kegyelmes, a. — en, ad. graţios,

îndurătorii!, clemente.Kegyelet, s. pietate; favóre.Kegyelmed, (v. kegyed).Kegyelmes Ur, Eeselenţiă.Kegyelmességed, EcseLnţia T ’a.Kegyelmezés, s. pardonare, iertare.Kegyelmezni, v. a agraţia, a par-

dona, a ierta.Kegyelt, a. favorit.'Kegyes, a. graţios, pios.Kegyeskedés, s. graţia, bunătate,

bunăvoinţă.Kegyeskedni, v. a sé îndura, a

binevoi, a fi graţios.Kegyesség, s. (v. kegyeskedés).Kegyetlen, a. — ül, ad. erűd,

crudei, tirănos, tirănesce.Kegyetlenség, s. crudime, tirănie,

brutalitate.Kegyetlenkedés, s. tirănie, tirăni-

sare, crudelitate.Kegyetlenkedni, v. a tirăni, a face

cruzimi.Kegytlen, a. — ül, ad. negraţios.Kegyteli, a. binevoitorii!, graţios.Kegyteljes, a. (v. kegyteli).Kehely, s. potir.Kehes, a. tuşitori ü, ofticos.Kehesség, s. tuşă, astmă, năduşâlă.

Kéj, s. desfătare, Iplăcere, deliciu, voluptate.

Kéjérzet, s. simţ de voluptate.Kéjgyöngyör, s. voluptate.Kéjmámor,, s beţie de voluptate,

de plăcere.Kéjelegni, v. a să îmbuiba, a pe­

trece în plăceri, în voluptate.Kéjelgés, s. îmbuibare, voluptate,

petrecere în plăceri.Kéjelem, s. îmbuibare, desfătare.Kéjencz, s. desfrénat, bărban, oin

luesurios.Kéjtelen, a. — ül, ad. fără plă­

cere.Kék, a. vénét, albastru.Kékelleni, v. a bate în vénét, în

albastru.Kékellö, a. veneţii!, albăstriii.Kékes, a. (v. kékelő).Kékesedés, s. înveneţâlă, albăs-

trélá. .Kékesedni, v. a sé înveneţi, a*să

albăstri.Kékitni, v. a veneţi, a colora al­

bastru.Kékités, s. veneţire, albăstrire.Kékitő, s. eolóre albastră, scrobélá

venetă.Kékleni, v. a bate învenet.Kékség, s. veneţime, albăstrime.Kékülni, v. (v. kékesedni).Kelés, s. sculare; resărire; dos­

pire; mânecare; bubă; înflătură.Kelni, v. a să scula; a resări; a

dospi (pânea).Kelékeny, a. dospiver.Kelemen, n prop. clement.Kelep, s. clanţă, eârţăitore, bătă-

tóre.Kelepcze, s. cursă.Kelepelés, s. clânţănire; vorbire

multă.Kelepelni, v. a clănţăni; a vorbi

mult.Kelepelo, s. clânţănitoriii; multe

vorbitoriit.Keléses, a. înfiat, puroios.

Kelesztenií»2

Keleszteni, v. a face sé dospéseá; a eóee (rana).

Kelesztés, s. dospire; eóeere, scur­gere (la rame).

Kelet, s. orient, resărit; dat; ven- 4are, (jó kelete van, are bună trecere).

Keleti, a. oriental.Keletkezés, s. începătură, nascere,

resultat, provenire. ;Keletkezni, v. a sé începe, a sé

nasce, a resulta, a proveni. !Keletien, a. — ül, ad. nevendut;

nedospit.Kelevény, s. buboi, ulcóre.Kelleni, v. a trebui, a fi de lipsă.Kellék, s. cerinţă, trebuinţă, refe­

rinţă.Kellem, s. suavitate, deliciu, plă­

cere.Kellemes, kellemetes, a. — en, ad.

^snav, delicios, plăcut, graţios.Kéllemdús, a. plin de suavitate,

de plăcere.Kellemesitni, v. a face plăcut, de­

licios, suav.Kellemesség, s. plăcere, suavitate,

dulcore.Kellemetlen, a. — ül, ad. neplăcut.Kellemetlenség, s. neplăcere.Kelletlen, a. ■— ül, ad. netrebuin-

ţios, de prisos, necăutat.Kellő, a. necesarul, cuveninţios,

n-cerut, de trebuinţăKellően, ad. reeorut, eum sé cuvine.Kellőképen, ad. (v. kellően).Kelme, s. materie, stofă, marfă.Kelő, a. resăritoriu; seulătoritî;

dospitorift.Kelteni, ®. a scula, a deştepta. jKém, s. spion. iKimé Ini, v. a cruţa , a păstra.Kimélés, kimélet, s. cruţare, păs­

trare.Kíméletlen, a. — ül, ad. necruţat;

nepăstrat.Kemencze, s. euptorifi, cămin.Kémény, s. horn, urloi. I

KénszeriteniKéményseprő, s. hornariü.Kemény, a. — en, ad. ţepăn, tare,

vertos; aspru, rigoros. Keményedés, s. înţepenire, învcr-

tosare, întărire.Kemenyedni, v. a sé întări, a sé

învârtoşa, a sé înţepeni. Keményités, s. învertoşare, întărire,

înţepenire.Keményítni, v. a învârtoşa, a în­

tări.Keményítő, s. nesprélá, serobelă,

întăritoriii.Keményülni, s. (v. keményedni). Kémkedés, s. spionare, spionagiii. Kémkedni, v. a spiona, a cerceta. Kémlelés, s. spionare.Kémlelet, s. spionagiu.Kémlelni, v. a spiona, a pândi. Kémlelődés, s. spionare, pânda. Kémlelődni, v. (v. kémlelni . Kémlő, s. (v. kém).Kenni, v. a unge.Kenés, s. ungere.Kenő, s. ungătoriu.Kenőcs, s. pomadă, unsdve. Kenőcsös, a. pomadat, cu pomadă. Kén, s. sulfur, puţiosă.Kénköves, a. sulfuros, cu puţiosă. Kend, fron, dumniata.Kendelicz, s. cänepariü, (pasere). Kender, s. cânepă.Kendő, s. stergarift.Kéneg, s. snlfid.Kénégeny, s. eter-suifuric. Kenegetni, v a unge (mereu h Kéneny, s. (v. kén).Kenés, s. ungere.Kéneső, s. mereuriu, argint-viu. Kenet, s. unsură; mir.Kenetlen, a. neuns.Kénezés, s. sulfurare.Kénezni, v. a sulfura.Kengyel, s. scară de şea, stafft. Kengyelfutó, s. alergâtoriii.Kénkő, s (v. kén).Kénszeriteni, v. a sili, a constringe

a forţa.

Kénszerités Kepzelhetlen, kepzelhetetlen, — ül 93Kénszerités, s. silire, eonstringere, j

forţare.Ként, p. precum, ca.Kéntelen, a. nesulfurat, fără pu-

ţiosă. ;Kény, s. arbitriu, despoţiă.Kényuralom, s. despotism, despoţiă.Kényúr, s. despot.Kényúri, a. — lag, ad. despotic.Kényelem, s. comoditate.Kényelmes, a. — en, ad. comod,

îndemânatee.Kényelmesség, s. comoditate.Kényelmetlen, a. — ül, ad. ne-

comod, neîndemânatee.Kenyér, s. páne.Kenyérke, s. pânişoră.Kenyeres, a. cu páne, de' páne.Kenyerezni, v. a deobliga, a co-

rumpe, a mituí.Kenyeretlen, kenyértelen, a. — ül,

ad. fără pâne, fără câştig.Kényes, a. gingaş, delicat.Kényesség, s. delicateţă, gingăşime.Kényeskedés, s. gingăşire, resfä-

ţare.Kényeskedni, v. a sé gingăşi, a sé

resfăţa.Kényeztetés, s. desmerdare, res-

făţare, ninerare.Kényeztetni, v. a desmerda, a res­

făţa, a ninera.Kényszer, s. sîlă, forţă.Kényszeredni, v. a fi silit, a fi eon-

sirins, forţat.Kényszerítés, s. silire, forţare, con-

stringere.Kényszerítni, v. a sili, a forţa, a

eonstringe.Kényszerű, kényszerült, a. forţat,

silit, constrns. jKényszerűség, s. silă, forţă. [Kénytelen, a. — ül, ad. silit, forţat,

necesitat. IKénytelenség, s. sîJă, nevoie, ne­

cesitate.Kénytelenités, kénytetés, s. silire,

eonstringere.

Kénytelenitni, kénytetni, v. a silí, a forţa, a eonstringe.

Kép, s. tip, ieonă; figură; ima­gine; tablou.

Képmás, s. portret, prototip.Képmutatás, s. făţărie, fariseism.Képtalány, s. rebus, gâeitură de

figure.Képtan, s. iconologiăKépen, képpen, p. precum, du —

păeum, aşa — cum.Kepe, s. snop; simbrie de snopi.Képes, a. capace, destoinie, apt,

ab il; eu tip, figurat.Képes, s. iconarifl.Képesség, s abilitate, aptitudene,

destoinicie, capacitate.Képesítni, v. a califica, a forma.Képest, p. în privinţa, în respect.Képész, s. iconarifl, sculptorii!.Képészet, s. iconărie, sculptură.Képezés, s. formare, înfăţioşare,

compunere.Képezni, v. a forma, a compune.Képezde, s, pedagogia.Képlet, képlelet, s. figură, formă,

»ip. representăţiune.Képtár, s. galerie de ieóne, de

tablouri.Képtelen, a. necapace, neapt, ne-

destoinic.Képtelenség, s. neeapacitate, ab­

surditate, necălitură, paradocsie.Képviselet, s. representăţiune.Képviseleti, a. representativ.Képviselni, v. a representa, a în-

făţioşa.Képviselő, s. representante.Képzelni, v. a-si întipui, a-si ima-■ gina. a-si face idea.Képzel és, képzelet, s. întipuire,

imaginare, fantasie.Képzelem, s. (v. képzelés).Képzelgés, s. fantasare, întipuire.Képzelgő, a. fantast, întipuitorifi.Képzelhetőn, kepzelhetetlen, a. —

ül, ad. neimaginabil, necuge­tatul, neîntipuiver.

KeresőKépzelhetlenség, s. neimaginabili-

tate, neíntipuiveritate.Képzelhető, a. imaginabil, euge-

tabil.Képzelmi, a. imaginar.Képzelmény, s. imaginăţiune, fan­

tasma, intipuire.Képzelődés, s. (v. képzelés).Képzelődni, v. (v. képzelni).Képzelt, a. îutipuit, fictiv, ima­

ginat.Képzés, s. formare, compunere;

cultivare.Képződmény, s. formä-iune, com-

positie.Képződni, v. a sé forma; a sé com­

pune; a sé cultiva.Kérés, s. cerere, suplică, petiţio­

nare ; cerşire.Kérni, v. a cere, a petiţiona, a

suplica; a cerşi.Kérő, s. suplicante; eerşitoritt.Kérdeni, v. a întreba, â cestiona.Kérdés, s. întrebare, cestiune.Kérdetlen, a. neîntrebat.

^Kérdezés, s. (v. kérdés).Kérdezkedni, v. a întreba, a cer­

ceta.Kérdezni, v. (v. kérdeni).Kérdezőleg, ad. întrebând.Kérdezösködés, *. întrebare, cer­

cetare.Kérdezősködni, «. a întreba, a

căuta (după ceva), a cerceta.Kérdő, s. întrebătorii!.Kéredzeni, kéredzkedni, v. a sé

cere, a cere concesiune.Kéreg, s. scorţă.Kéregetés, s. cerşire.Kéregetni, v. a cerşi.Kéregetö, s. cerşi tori ií.Kerek, a. — en, ad. rotund.Kerék, s. rotă; rotundime.Kerékgyártó, s. rotariú.Kerekded, a. rotundior.Kerekdedség, s. rotunjime.Kerekded, s. figură ovală, elipsă.

94 KépzelhetlenségKerekedni, s. a sé rotunda; a sé

redica; a resulta, (mi kerekedik ki belőle, ce va iesí, ce va re- sulía din el).

Kerekes, s. rotariü; a. eu rété.Kerekítés, s. rotundire.Kerekitmény, s. rotundime, rotun-

(Jetură.Kerekítni, n. a rotundí.Kerekség, s. rotunjime, cerc, glob.Kérelni, v. a cere, a ruga (pe

cineva).Kérelem, s. cerere, rugare, suplică ;

petiţiune, rugăminte.Kérelemlevél, s. suplică, cerere,

rugare.Kérelmes, s. suplicante, rugătorii!.Kérelmezni, v. a suplica, a petiţi­

ona, a cere.Kérelmező, s. (y. kérelmes).Keringeni, kerengeni, v. a cercula,

a sé ínvértí.Keringő, s. vals, joc nemţesc.Keresés, s. cercare, căutare.Kereset, s. câştig; pretensiune;

profesiune.Keresni, v. a căuta, a cerca.Keresetadó, s. contribuţine de

câştig.Keresetlevél, s. acţiune.Keresett, a. căutat, cercetat.Keresgélni, v. a căuta; a câştiga

(cu încetul).Kereskedés, s. neguţătorie, co-

merciü.Kereskedni, v. a sé neguţători, a

comercia.Kereskedő, s. comerciant, neguţă-

toriti. ,Kereskedői, a. neguţătoresc, comer­

cial.Kereskedőiig, ad. neguţătoresce.Kereskedelem, s. neguţătorie, co-

mereiu.Kereskedelmi, a. (v. kereskedőit.Kereskedöség, s. neguţătorime.Keresmény, s. câştig.Kereső, s. câştigătorii!, eăutătorifi.

Kereszt Keselyű 95Kereszt, s. cruee.Keresztanya, s. naşă.Keresztgyermek, s. fin, copil de

botez.Keresztelés, s. botez, botezare, bap­

tism.Keresztelni, v. a boteza.Kereszteletlen, a. — ül, ad. ne-

botezat.Keresztelkedés, s. botezare.Keresztelkedni, v. a sé boteza.Keresztelő, s. botezătorii!.Keresztély, n. prop. Cristian.Keresztény, s. creştin.Keresztényi, a. creştinesc.Kereszténység, s. creştinătate, creş­

tinism.Keresztes, a. cruciat.Keresztezni, v. a cruci, a trage

cruci.Keresztség, s. botez, baptism.Keresztyén, s. ív. keresztény).Keresztül, ad. prin, prein, preste,

dincolo.Keret, cadru.Kéretni, v. a ruga, a cere (prin

altul).Kéretlen, a. nerugat, necerut.Kerevet, s. sofă, divan.Kérges, a. scorţos, aspru.Kérgesség, s. scorţoşime, asprime.Kérgesítni, v. a scorţosa, a înăspri.Kérgesedni, kérgesűlni, v. a se

seoiţoşa, a sé înăspri.Kergetés, s. gonire, alungare, fu-

gărire.Kergetni, v. a fugări, a alunga, a

goní.Keríteni, v. a împrejura, a încun- !

jura, a împresura; a îngrădi; , a câştiga; a voiri. i

Kerítés, s. împrejurare, îneunju- rare, împresurare, îngrădire. [

Kerítő, s. împresurătorifi, câştigă- ! toriü; votră. '■

Kérkedés, s. îngânfare, fălire.Kérkedi, kérkedékeny, a. lăudă- i

ros, îngâmfat, fanfaron. 1

Kérkedni, v. a se lăuda, a sé făli, a sé îngânfa.

Kérkedő, a. lăudăros, fălos.Kérlelés, s. rugare, moleomire.Kérlelhetetlen, a. — ül, ad. ne­

înduplecaţi, ineesorabil.Kérlelhetetlenség, s. neîndupleca-

bilitate, îaecsorabilitate.Kérlelni, v. a ruga, a molcomi.Kérő, a. rugătorii!, peţitoriu.Kérődzés, s. rumegare (la vite).Kérődzni, v. a rumega (despre vi­

tele cornute).Kert, s. grădină.Kertmivelés, s. ortieultură.Kertelés, s. îngrădire, îngrăditură.Kertelni, v. a îngrădi.Kertész, s. grădinăriţi.Kertészség, s. grădinărie.Kertészet, s. grădinărit.Kerti, a. de grădină.Kerülni, v. a încunjura; a ajunge

(în propietatea cuiva),Kerülés, s. încunjurare.Kerülők, s. elipsă.Kerület, s. periferie, cere, cereu-

ferinţă; district.Kerületi, a. cercual, districtual.Kerülgetni, v. a încunjura, a âmbla

împrejur (mereu).Kerülhetetlen, kerülhetlen, a. — ül,

ad. neîneunjurabil; neamanabil,Kérvény, s. rugăminte, petiţiune,

suplică.Kérvényezni, v. a suplica, a peti-

ţiona, a cere, a ruga.Kés, s. cuţit.Késedelem, s. întârziere, amânare,

prelungire, prolongăţiune.Késedelmes, a. întârdietorifi, amâ-

nătorifi.Késedelmeskedni, v. a întârdie, a

amâna.Késedelmezés, s. întârziere, amâ-

nare.Késedelmezni, v. a întârZie, a

amâna.Keselyű, s. vultur, gaiă.

96 KeserKeser, s. amărăţiune, amärdlä.Keseredés, s. amărăţiune, înver­

şunare.Keseredni, v. a se amări, a se nă-

căsi. a sé înverşuna.Keseregni, v. a sé jäh', a sé plânge,

a sé văiera, a lamenta.Kesergés, s. plângere, văierare,

lamentare.Keserités, s. amărire.Keseritni, v. a amări, a înverşuna.Kesernyés, a. amăriu.Keserű, a. — en, ad. amar.Keserűség, s. amărăţiune, amărelă.Keserv, s. durere, suferinţă, amă­

răţiune.Keserves, a. — en, ad. dureros,

amar.Késés, s. întârcjiere.Késni, v. a íntárdié.Keskeny, a. — en, ad. ângust,

strîmt.Keskenység, s. ângustime, strâm-

tóre.Keskenyedni, v. a sé ângustă, -a

sé strimta.Keskenyitni, v. a ângusta, a strimta.Késleiés, késleltetés, s. amânare,

trăgănare.Késlelni, késleltetni, v. a amâna, a

íntárdié, a t.răgăna, a prelungi.Késő, a. — n, ad. târdiu.Kész, a. — en, ad. gata; prompt.Készség, s. promtitudine.Készakarva, ad. înadins.Készíteni, v. a prepara, a găti.Készítés, s. gătire, preparare.Készitetlen, a. — ül, ad. negătit,

nepreparat, neterminat.Készítmény, s. preparăţiune, pre­

parat, fabricat.Készítő, a. preparătorifi, gătitoriu,

făcătoriii, fabrieătoriii.Keszkenő, s. maramă, năframă,

batistă.Készlet, s. provisiune.Késztetés, s. îndemnare, sumuţare.Késztetni, v. a îndemna, a sumuţa.

KeveredésKesztyű, mânuşă.Kesztyűs, s. mănuşariti; a. mănu-

şat, cu mănuşe.Készülni, v. a se prepara, a sé

găti.Készülés, s. preparare, gătire.Készület, s. gătire, preparăţiune.Készületien, a. — ül, ad. nepre­

parat.Készülgetni, v. a se găti, a se pre­

para (mereu).Készülő, a. gătitoriu, spre gătire.'Két, a. doi.Kétértelműség,«, ecuivoeitate, amfi­

bologia.Kétnejü, a. bigam, cu două femei.Kétnejűség, s. bigamiă.Kétszinü, a. făţarnic, ipocrit, pre­

făcut.Kételkedés, s. îndoială, dubiu, du-

bietate.Kételkedni, v. a sé îndoi, a sé du ­

bita (despre ceva).Kétely, s. ( v. kételkedés.)Kétes, a. — en, ad. dubios, cu în­

doială.Kétséges, a. —- en, ad. (v. kétes),Kétszer, a. de dóuaorí.Kétszeres, a. dnplu.Kettő, a. doi, două.Kettős, a. îndoit, duplu.Kettőzés, s. duplicare, îndoire.Kettőzni, v. a duplica, a îndoi.Kettőztetés, s duplare, duplicare,

îndoire.Kettőztctni, v. a dupla, a îndoi,

a duplica.Kéve, s. snop.Kevély, a. superb, fălos, orgolios.Kevélyen, ad. superb, fălos, cu

mândrie.Kevélykedés, s. superbie, fălire,

orgolie.Kevélykedni.r. ase mândri, a fi fălos.Kevélyitni, v. a mândri, a făli, a

versa superbie (în cineva).Keverés, s. mestecare.Keveredés, s. amestec, amestecare.

Keveredni Kihasználás 97Keveredni, v. a amesteca, a se

íncurea.Keverék, s. mesteeătură.Keverni, v. a mesteca.Kevert, a. mestecat.Kevés, a puţin, niţel.Kevesbités, s. împuţinare, micşo­

rare.Kevesbítnl, v. a împuţina, a mic­

şoraKevesedni, kevesbűlni, v. a sé îm­

puţina, a se micşora.Keveselni, v. a ţinâ de puţin.Kevesen, ad. puţini.Kevesitni, v. (v. kevesbítni).Kevesttlni, v. (v. kevesedni).Kéz, s. mână.Kézgyár, s. manufăptura, manu­

factură.Kézgyári, a. de manufăptură.Kézirat, s. manuscris.Kéztörlő, s. stergariü.Kézbesítés, s. admanuare.Kézbesítni, v. a inmanua, a ad-

manua.Kezdeni, v. a începe, a întreprinde,

a se apuca (de ceva).Kezdés, s. începere, întreprindere.Kezdet, s. început, iniţiativă.Kezdetien, a. — ül, ad. neînceput,

neiniţiat.Kezdemény, s. iniţiativă, începă­

tură.Kezdő, a. íneepétoriü, iniţiatorii!,

ursitorii!, auetorKezdődni, v. a se începe, a se

urdí.Kezelés, s. manuare, manipulare.Kezelni, v. a marnia, a manipula,

a întreprinde.Kezelő, s. manipulant, manuätoriü.Kezes, s. vadé, garant, cavent.Kezeskedni, v. a garanta, a sta

bún.Kezesség, s. garanţia.Kezeskedés, s. garantare.Kézi, a. manual, de mână.Keztyü, s. (v. kesztyű).

Keztyüs, a. mănuşat, eu mănuşi.Keztyüs, s. manuşarib, făcătonb

de mănuşi.Ki? pron. cine?Kiabálni, v. a sbiera, á striga, a

răcni.Ki, ad. afară; des; de ; in ; (se

folosesce la compunenere).Kiábrándulás, .s. desamăgire.Kiábrándulni, v. a să desamägi.Kiadás, s. erogăţiune; spese; edi-

ţiune.Kiadni, v. a eroga, a speda; a da

afară; a publica; a eda.Kiadó, s. editor; prover|etoriü.Kiállhatatlan, a. — úl, ad. nesuferi-

bil, de nesuferit.Kiátkozni, v. a anatemisa, a es-

comunica.Kiállítás, s. espuşeţiune.Kicsapangó, a. desfrânat, escesiv.Kiegészitni, v. a. întregi.Kiegészítő, a. întregitorii!.Klegyenlítni, v. a complana, a îm­

păca.Kiehűlni, v. a flămânziKiejtés, s. pronunţiare.Kiejteni, v. a scăpa, a pronunţia,

a respiea.Kiengedni, v. a sé desghieţa.Kiépülni, v. a să edifica, a să clădi;

a să însănătoşa.Kieszközölni, v. a mijloci.Kifárasztani, v. a ostăni, a obosi,

a fatiga.Kifejezni, v. a se respiea, a pro­

nunţia.Kifejleszteni, v. a desvolta, a des­

făşura.Kifejlődés, s. desvoltare, desvol-

täment.Kifejlődni, v. a se desvolta.Kihágás, s. esees, desfréu, ne-,

cumpăt.Kihallgatni, v. a asculta, a esa-

mina, a cerceta.Kihasználás, s. folosire, esploa-

tare.7

98 Kihint Kímélés, kíméletKihini, v. a provoca.Kihívó, a. —r lag, ad. provoeă-

torió, în mod. provocätoriü.Kikapni, v. a prinde, a apuca; a

sé faee desfrénat, escesiv.Kikapó, a. eseesiv, desfrénat.Kikelni, v. a sé scula în contră, a

sé opune; a resări, a încolţi.Kiképezés, kiképzés, s. cultivare,

formare.Kiképezni, v. a forma, a cultiva.Kikötni, v. a condiţiona, a stipula;

a debarca.Kikötő, s. port, liman.Kilábolni, v. a scăpa, a esi (din

o bólá).Kilátás, s. aspect, prospect.Kimerülni, v. a deseca; a sé des-

poterí, a sé obosi.Kimutatás, s. aretare, documen­

tare, conspect.Kimutatni, v. a areta, a docu­

menta.Kirándulás, s. esire, eseursiune;

serintiturá, scrintélá.Kirándulni, v. a esi, a face escur-

siuní; a se scrintí.Kirekeszteni, v. a eschide, a seóte

afară.Kírekesztőleg, ad. esclrsiv, es-

elusiv.Kitagadni, v. a eschide, a deseredí.Kitartó, a. constante, persever,

tenace.Kitartóság, s. constanţă, perseve-

ranţă, intensitate, tenacitate.Kitétel, s. espresiune, sententiá,

clausula.Kitetszik, v. e învederat, sé vede.Kitörni, v. a prorumpe, a erumpe;

a sparge.Kitűnő, a. — leg, ad. eseelent, des­

tins, eminent.Kitüntetés, s. destingere.Kitüntetni, v. a destinge.Kiváló, a. — lag, ad. deosebit,

escepţional.Kiváltani, v. a rescum

Kivégezni, v. a ucide, a esecuta (sentenţia de mórte).

Kivétel, s. eseepţiune.Kivételes, a. — en, ad. escepţio­

nal.Kivitel, s. esportare; esecutare.Kivonni, v. a subtrage, a seóte.Kivonat, s. estras.Kizárólag, ad. — os, a. esclusiv.Kiáltani, v. (v. kiabálni).Kiáltozni, v. a striga (des).Kiáltvány, s. proclămăţiune, pro-

chiămăţiune.Kicsiny, kicsi, a. mie, micuţ,

puţin.Kicsinység, s. puţinătate, micime,

bagatel.Kicsinyedni, v. a sé împuţina, a

sé micşora.Kicsinyelhi, v. a (iné de mic, a

micşora.Kicsinyítés, s. micşorare, împuţi­

nare.Kicsinyítni, v. a micşora, a împu­

ţina.Kicsinyítő, a. diminutiv, mieşoră-

toriü.Kicsinlet, s. (v. kicsinség).Kicsinyülni, v. (v. kiesinyedni).Kicsoda? pron. cine?Kies, a. desfătat, atrăgătorii!, suav;

desehis.Kietlen, a. deschis, deşert.Kietlenség, s. deşert, loc deschis

(nelocuit).Kifelé, ad. în afară.Kígyó, s. şerpe.Kigyódad, a formă şerpuitore.Kigyódzás, s. şerpuire.Kigyódzni, kígyózni, v. a şerpui.Kigyódzó, a. şerpuitorii!.Kikelet, s. primăvâră.Kiki, pron. fiăcare, flăcine.Kilencz, a. nouă.Kilincs, s. clanţă (la uşă).Kilincselni, v. a clănţăi, a închide

(uşa).Kímélés, kimelet, s. cruţare.

' KíméletesKíméletes, a. eruţătoriii. Kíméletlen, a. — ül, ad. necruţă­

torii!; fără cruţare,.necruţat. Kímélni, -v. a cruţa.Kímélő, a. cruţătoriti.Kin, s. casnă, tortură, durere, chin. Kina, n. prop. China.Kínálás, kinálat, s. oferire, îmbiere. Kinálgatni, v. a ímbié (des). Kinálkozás, s. îmbiere, oferare. Kínálkozni, kinálkodni, v. a sé ím­

bié, a sé recomenda.Kínálni, ». a oferă, a ímbié.Kincs, s. tesaur.Kincstár, s. erariü, visterie. Kincstárnok, s. tesaurariu. Kincses, a. cu avere, eu tesaur. Kínlódni, v. a se chinui, a suferi,

a pătimi.Kinn, ad. afară.Kínos, a. chinuitorii!, dureros, tortu •

râtorifi.Kínozni, v. a chinui, a tortura, a

eăsni.Kínszer, s. instrument de tortură ;

■ forţă.Kinzalmas, a. (v. kinos).Kinzalom, s. (v. kin).Kínzás, kinozás, s. căsnire, tortu­

rare, tortură, chinuire.Kinzat, s. tortură, chinuire.Király, s. rege.Királyi, a. regesc.Királyilag, ad. regesce, în mod

regal.Királyias, o.-regal, ca de rege. Királyság, s. regat.Kis, a. (v. kicsi).Kiskor, kiskorúság, s. minoritate,

minorenitate.Kiskorú, a. minoren.Kisszerű, a. puţin, bagatel. Kisszerűség, s. puţinătate, bagatelă. Kisded, a. micuţ, mititel; s. prunc

mic, infante.Kisdedóvoda, kisdedóvintézet, s.

institut de prunci mici, asii de copii mici, grădină de copii.

Kisebbítés, s, împuţinare, micşo­rare ; defăimare.

Kisebbitni, v. a împuţina, a mis- şora, a ealumnia.

Kisebbség, s. minoritate; scădere, ruşine.

Kisérés, s. comitare, urmare, petre-* cere.

Kísérni, v. a comită, a urmări, a petrece.

Kisérő, s. comitătoriU, însoţitoriO.Kiséretlen, a. -ş ül, ad. nepetre­

cut, necomitat, .neînsoţit.Kísérlet, s. cercare, încercare, es-

periment, probă.Kísérletien, a. neesperi montat, ne -

probat necercat.Kiséretlenül, ad. (v. kisórletlen).Kíséret, s. însoţire, acompâniâre;

eomitivä, cortegii!; escortä;.acom- paniamént. 1

Kísérteni, v. a tenta, a ispiti, a cerca.

Kisértés, s. tentare, ispitire, cer­care.

Kísértő, a. tentătorill, eercătorid, ispitătoriu.

Kísértet, s. tentăţiune, cercare, is­pită, demon.

Kivált, kiváltképen, ad. mai vértes; mai ales.

Kiváltság, s. privilegiu.Kiváltságos, a. privilegiat.Kiváltságolás, s. privilegiare.Kiváltságolni, -.v. a privilegia.Kiváltságolt, ct. (v. kiváltságos).Kivánás, s. poftă, pretensiune, do­

rire. - ‘ .Kivánat, s. pretensiune, dorinţă,

poftă; cerinţă; postulat. . , ■Kívánatos, a. d e , poftit, de dorit.Kiváncsi, a. curios, poftitorii!.Kíváncsiság, s. curiositate, poftă.Kivánkozás,.s. dorinţă, poftă.Kívánkozni, v. a se dori, a: sé

.pofti.Kívánni, v. a pofti,, a pretinde, .a

dori, a recere. ;

Kívánni O99

7*

Kívántatik, v. sé recere, sé pof- tesce.

Klvántató, a. recerut.Kívül, p. afară de, afärä din.Kívülről, ad. din afară.Kizárólag, ad. — os, a. eselusiv,

eshisiv.Klastrom, s. claustru, mănăstire.Kóbor, kóborló, a. rätäcitoriü, vaga-

bund, pribég.Kóborolni, kóborogni, v. a rătăci,

a ámbla pribeg, vagabund.Kóborlás, s. vagabundare, pribe-

gire.Kobozni, v. a confişca.Koboz, s. cetera, cobză.Kobzó, s confişcătoriti.Kobzás, s. conflşcăţiune.Kocsány, s. eocén, tuleü.Kocsányos, a. cocenos, tuleos.Kócsag, s. bâtlan.Kocsi, s. eociă, căruţă; căleseă,

caretă.Kocsis s. eocieriü.Kocslzás, s. cociare.Kocsizni, v. a sé căruţa, a sé

coci a.Kocsonya, s. recitară, aitură.Kócza, s. scrofă.Koczintani, v. a ciocni, a lövi, a

atinge (pocale).Koczka, s. cub.Koczkázni, v. a juca ín cubl.Koczkáztatni, v. a periclita, a pune

ín pericul, ín risie.Koczódás, s. certare, cértá.Koczódni, v. a sé certa.Kodácsolni, v. a cotcoroijí (găina).Kofa, s. cofăriţă, precupeţă.Kofáskodni, v. a precupí; a purta

vorbe; a flecäi i.Kofaság, s. cofărie, preeupeţie;

flecărie.Kohó, s. topitóre, fundärie.Koholás, s. scornire, făurire, men-

ţiună, minciună.Koholmány, s. scornitură, ficţiune,

minciună.

100 KívántatikKoholni, v. a făuri, a scorni, a

inventa.Koholt, a. scornit, făurit.Kókus, s. cocos, nucă de cocos. Kolbász, s. cârnaţ.Koldulás, s. cerşire, cerşitorie. Koldulni, V. a cerşi.Kolduló, a. cerşitoriii.Koldus, s. cerşitoiiu.Koldusság, s. cerşitorime, sărăcie. Kolomp, s. clopot (de vite). Kolompár, s. cartofă, crumpene. Kolompolnl, v. a suna clopotul (de

vite).Kolompos, a. eu elopot; oonduce-

toriü.Kolontos, a. nebunatic.Kolostor,1 s. claustru.Komaság, s. cumetrie.Komáznl, v. a numi cumétru, a

cumetri; a glumi.Komló, s hemel.Komlós, a. cu hemei.Komoly, a. — an, ad. serios. Komolyság, s. seriositate. Komolyitni, v. a face serios (pre

cineva.Komolyodni, v. a sé face serios. Komondor, s. căne mare, căne

sătesc.Komor, a. — an, ad. închis, po­

somorit, melancolic.Komoritni, v. a posomori, a face

melancolic.Komorna, s. camerieră.Komornok, s. camerier, argat. Komornyik, s. (v. komorna). Komorodni, v. a sé posomori, a sé

închide, a sé face serios. Komorúlni, v. (v. komorodni). Komorúl, ad. inchis, serios, poso­

morit.Kompona, s. cumpănă.Koncz, s. os cu măduvă, bueătură

grasă; testea, conţ (de ehârtie). Konczolás, s. măcel, măcelare. Konczolni, s. a măcela, a dumica. Kondás, s. porcăria.

Kondás

Koridér Korhelykedn! 101Kondér, s. ólá de aramă, clondir. Konditni, v. a toncăni, a da sunet

,(de clopot), a resuna.Kondor, a. creţ. .Kondoritás, s. încreţire. Kondorítni, v. a încreţi. Kondorodni, v. a sé încreţi. Kondulás, s. resunare, sunet. Kondúlni, v. a resuna.Kongatni, v. a da sunet, a bate sé

sune.Konkoly, s. neghină.Konkolyos, a. neghinos.Konok, a. — úl, ad. obstinat, cer-

bicos; capriţios.Kontár, s. petecitoriü, cârpaciü. Kontárkodni, v. a cárpoeí.Konty, s. coifură; coneiü.Kontyos, a. conciat.Konyha, s. culmă.Konyitni, v. a să ciuli, a sé pleca. Konyáit, a. plecat, ciulit.Kopár, a. gol, deşert; pleşug. Kopárság, s. loc gol, loc stérp. Kopasz, a. pleşug, calv; spén. Kopaszítni, v. a ciupilí. a smulge

pérul, a face pleşug.Kopaszodni, kopaszúlni, v. a sé

face pleşug.Kopasztani, v. (v. kopaszítni). Kopni, v. a sé róde, a sé toci. Kopintani, v. a atinge, a lövi, a

pocni.Kopintás, s. lovire, atingere, poc-

nire.Kopja, s. pică, lance.Koplalás, s. flămândire.Koplalni, v. a flămânzi.Kopó, s. cäpäü, câne (de vénát). Kopogás, s. boeănire, sunet, batere. Kopogni, v. a bocăni, a suna. Kopotyú, s. ureehie, resuflátóre (la

pesei)Koponya, s. căpăţină.Koporsó, s. cosciug, sicriü.Kopott, a. ros, tocit.Koppantani, v. a plesni, a pocni;

a curaţi luminarea.

Koppantó, s. mucări.KoppasztanI, v. (v. kopaszítni).Koptatni, v. a toci, a ponosi.Kor, s. eţate, vrestă.Korszellem, s. spiritul tâmpului.Kór, s. morb, bolä. -Kórház, s. spital.Kórjárvány, s. epidemie.Kórjel, s. simptomă (la morbosi).Kórvész, s. pestilenţiă, ciumă.Kora, a. témpuriü.Korán, ad. de témpuriü.Korány, s. tjiorl, reversatul íjilel.Korántsem, ad. nicedecum.Korbács, s. biciü.Korbácsolni, v. a biciui.Korbácsfű, s. brobinţă (plântă).Korcs, a. corcit, degenerat, bastard.Korcsma, s. ospétáríe, birt, cârelmă.Korcsmáros, s. ospétariu, birtariü.Korcsmároskodnl, v. a sé ocupa,

a trăi ca birtariü.Korcsolya, s. tălpigă, patine, pe-

ţioronge de dat pe gniaţă; scă- rigă (de aşezat buţile).

Korcsolyázni, v. a se da pre ghi- aţă, a patina.

Korcsos, a. (v. korcs).Korcsositás, s. degenerare, cor-

cire.Korcsositni, v. a corci, a degenera.Korcsosodás, s. degenerare, dege-

nerăţiune.Korcsosodni, v. a sé degenera, a

sé corci.Korcz, s creţă, bată, sîtore.Korczos, a. creţii, încreţit, cu

bată.Korhadni, v. a putrezi, a sé face

putregăios; a sé învechi.Korhadt, a. putregăios, învechit.Korhatag, a. putreditios, putred.Korhely, a. vagabund, beţiv, stren-

gariü, bărban.Korhelység, s. beţie, strengărie,

bărbănie.Korhelykedni, v. a ştrengări, a

bărbăni, a petrece beţii.

102 Korholás KotáznlKorholás, s. sgăriere, frecare ; în­

fruntare.Korholni, v. a sgá.rié, a trage

dungi; a înfruntaiKoriczálni, v. a vagabonda, a ámbla

perde-v6ra.Korlát, s. ştachetă, cancel, bari­

eră ; pedeeă, ínfrénare.Korlátlan, a. ül, ad. neínfrénat,

neţermurit.Korlátlanság, s. neínfrénare, des-

fráü, neţermurire.Korlátolható, a. deţermuriver, ín-

frénabil.Korlátolás, s. ínfrénare, deţermu-

rire, mărginire,, limitare.Korlátolni, v. a ínfréna, a deţer-

murí, a mărgini; a îngrădi.Korlátolt, a. ínfrénat, deţermurit,

mărginit.Korlátoltság, s. deţermurire, mărgi­

nire, limităţiune, ínfrénare, res- tringere.

Korlátozni, v. (v. korlátolni).Kormány, s. guvern, regim, cârmă.Kormánycsin, s. lovitură de stat.Kormányszék, s. guvern, guber­

nia.Kormányszék), a. guvernial, guber-

nial.Kormányozás, s. gubernare, con­

ducere.Kormányozni, v. a guberna, a con­

duce.Kormányzó, s. gubernătoriu, con-

ducätoriü.Kormányozható, a: gubernaver.Kormányozhatlak a. negubernaver.Kormos, a. funinginos.Kormositás, s. funinginare.Kormositni, v. a înfuningina.Kormosodni, v. a sé înfuningina.Kornyadni, kornyadozni, v. a boli,

a se lange<Ji; a fi morbos.Kornyadás, kornyadozás, s. lân-

gedlre, bolire.Kóró s. tulea, cotor, dudál.Kórós, a. tuleos, cotoros, dudăios.

Kóroda, s. spital (v. kórház). Kórodzni, v. a s8 face cotoros, du­

dăios.Korogni, v. a corăi.Korom, s. funingină.Korona, s. coronă.Koronaherczeg, s. principe eredi-

tariü.Koronás, a. coronat.Koronázás, s, încoronare. Koronázni, v. a încorona.Korong, s. rota (olariulul) ţ disc. Koronként, ad. periodic, din témp

în témp.Koros, a. bătrân.Kóros, a morbos, bolnav. Korosodni, korosúlni, v. a înbă-

trâni.Korosság, s. bătrâneţă.Korpa, s. terîţă.Korpaczibre, s. chisăliţă, bors. Korpás, a. — an, ad. terîţios. Korsó s. ulceor, ol.Korszak, s. epocă, period. Korszerű, a. — en, ad. acomodat

la témp, oportun.Kortan, s. cronologie.Kórtan, kórtudomány, s. patologie. Korty, s. înghiţitură, ghiolc.Kos, s. berbece, ariete.Kosár, s. corfă, coş.Koslatni, v. a ámbla íncóce si în­

colo; a căuta.Kóstolás, s. gustare.Kóstolatlan, a. — úl, ad. negustat. Kóstolni, v. a gusta.Kosz, s. hîră, lepră.Koszos, a. hírős, lepros.Kósza, a. (v. kőbőr.)Koszorú, s. cunună.Koszorús, a. încununat, laureat. Koszorutlan, a. neîncununat. Koszorúzás, s. încununare. Koszoruzni, v a încununa.Koszt, s. vipt, mâncare, nutre-

mént.Kosztos, s. eonviplor.Kótázni, v. a scrie note (de musică).

Kotlás Könnyebbedni 103Kotlá8, s. cloeire.Kotló, s. cloşcă, clocä.Kotnyeles, a. curios, năsut, in ­

discret.Kotnyeleskedni, v. a fí curios, a

fi năsut.Kotnyelesség, s. curíositate, násu-

ţime, indiscreţiune.Kotródni, ». á sé căra, a túli (la

fugă").Kottyanni, v. a sé amesteca (ín

vorbe), a fleeări.Kotyogni, v a elocăi.Kova, s. cremine, silice.Kovács, s. petriş, spat.Kovács, s faur.Kovácsolás, s. făurire.Kovácsolni, v. a făuri.Kovász, s. aluat acru.Kovászos, a. cu aluat, dospit. Kovásztalan, a. nedospit.fără aluat. Kozák, s. casac.Kozmás, a. afumat (la mâncare). Kozmásodní, v. a sé afuma (mân­

carea).Kő, s. petră.Kőmetszés, s. sculptură, tăiere în

petră.Kőmives, s. murariü, zidariü. Kőnyomat, s. litogram.Köszírt, s. stâncă, scopul.Köb, s. cub.Köblös, a. de o gálétá.Köd, s. negură, bură.Ködmen, s. cojoc.Ködös, a. neguros.Ködösödni, v. a sé înnegura. Köhécselni, v. a tuşi, (mai uşor). Köhögés, s. tuşire.Köhögni, v. a tuşi.Kökény, s. porumbea.Kökényfa, s. porumbel.Kökörcs — ény, s. anemonă (plantă). Kölcsön, s. împrumut.Kölcsön, a. împrumut.Kölcsönös, a. — en, ad. împru­

mutat.Kölcsönösség, s. reciprocitate.

Kölcsönözés, s. împrumutare, dare satt luare împrumut.

Kölcsönözni, »• a lua împrumut, a împrumuta; a da împrumut, a credita.

Kölcsöny, s. împrumut, dătorie.Kölcsönyzö, s. creditor, împrumu-

tătoritt.Köldök, s. buric.Köles, köleskása, s. mălai mérunt.Költeni, v. a cheltui, a spesa, a

a spenda; a inventa, a născoci, a plăsmui; a face poesil; a scula, a deştepta.

Költés, a. spesare; născocire; scu­lare.

Költemény, s. poesíe; iuvenţiune.Költész, s. poet.Költő, s. poet; inventătoritt.Költői, a. poetie.Költőileg, ad. poeticesee.Költőiség, s. poesíe.Költött,«, spesat, cheltuit; inventat.Költözés, s. mutare; peregrinare.Költözni, v. a sé muta; a călători,,

a peregrina.Költöző, a. strămutătoria, pere-

grinätoriü.Költség, s. spese, cheltuială.Költséges, a. eu spese, eu chel­

tuială,Költségvetés, s. buget, prelimi­

nar.Kölykes, a. cu căţei.Kölykezés, s. pui ere, fätare.Kölykezni, v. a féta, a púié (la eáni).Kölyök, s. căţel.Kömény, s. cumin, chimin, seCärea.Köményes, a. euminos, eu chimin,

eu sécárea.Köményezni, v. a face, a găti cu

cumin.Köny, könyű, s. lacrimă.Könyár, s. síről de lacrime.Könnyebbedés, s. uşorare, alinare,

înlesnire, facilitare.Könnyebbedni, v. a sé uşora, a sé

alina, a sé înlesni, a sé facilita.

Könnyebbités, s. uşurare, înles­nire, facilitare.

Könnyebbítni, v. a înlesni, a uşora, a facilita.

Könnyebbség, s uşurătate, facili­tate, înlesnire;

Könnyebbülni, v. (v. könnyebbedni).Könnyed, a. — én, ad. uşor, faeil.Könnyen, ad. (v. könnyed).Könnyelmű, a. uşoratie, uşor de

minte.Könnyelműség, s. uşorinţă, uşo-

rime de minte.Könnyes, a. cu lacrime.Könnyesen, ad. lăcrimat, cu lac­

rime.Könnyetlen, a. noi acri mat, fără

lacrime.Könnyezés, s. lacrimare, deplorare.Könnyezni, v. a lacrima; a de­

plora.Könnyítés, s. uşorare, înlesnire,

facilitare.Könnyítni, v. a uşora, a înlesni,

a facilita.Könnyű, a. uşor, lesne, faeil.Könnyűlní, v. (v. könnyebedni).Köntös, s. Testmént; vigan, haină

femeieseă.Köntösös, a. cu vigan.Könyök, s. cot.Könyökölni, v. a sta pre cote, a coti.Könyöklés, s. stare pre cote.Könyör, s.rugăţiune, orăţiune; com­

pătimire, îndurare; pietate.Könyörgés, s. suplieă; rugăţiune.Könyörögni, v. a sfi ruga, a cere;

a suplica.Könyörület, könyöriilés, s. îndu­

rare; compătimire.Könyörtelen, könyörületlen, a. —

ül, ad. neîndurătoriu; neeom- pătimitorîu.

Könyörületes, a. — en, ad. în­durătorii!; compätimitoriü, comi- serätoriö.

Könyörületesség, s. îndurare; com­pătimire; pietate.

104 * KönnyebbitésKönyv, s. earte.Könyvárus, s. librariü.Könyvtár, s. bibliotecă. Könyvtárnok, s. bibliotecarii!. KÖnyv-vezető-vivő, s. eomtabil, gra­

matic.Könyvecske, s. cărticică.Könyves, a. cu carte.Köp, s. scuipat.Köpés, s. scuipare.Köpczös, a. îndesat, corpulent,

peptos.Köpczösödni, v. a sö face peptos,

a sé face corpulent.Köpdösnl, v. a scuipa.Köpenyeg, köpeny, s. mantea. Köpű, s. coşniţă, coş de albine. Kör, s. cerc; periferie.Köralakú, a. sferoid.Körérintö, s. tangente.Körirat, s. cerculariü; eereuscriere. Kőris, körisfa, s. frasin.Körítni, v. a încunjura, a îm-

presora.Körív, s. arc (la cerc).Körlevél, s. cerculariü., Körmedzeni, v. a înghiăţa a sé

învertoşa.Körmetszet, s. segment.Körmetlen, a. — ül, ad. neun-

gbiat, fără unghii.Körmondat, s. period.Körrendelet, s. ordinăţiune, cer-

eulariü.Körsugár, s. rai);l (la cerc). Körszelö, s. sector.Körszemle, s. revistă, visităţiune. Körmölés, s. sgăriere.Körmölní, v. a sgárié.Kormos, a. — en, ad. ughiat, eu

unghii.Körny, környék, s. ţinut, regiune

impregiurime; presmă. Környékbeli, a. ţînutal, din ţînut. Környezni, környékezni, v. a ím-

presora, a încunjura.Környezés, környékezés, s. ím-

presorare, íncunjurare.

Környezés, környékezés.

Környezet Kővetkező 106Környezet, s. ímpregiurime. Köröm, s. uughie, ghiară. Köröskörül, ad. giur, ímpregiur. Köröztetés, s. curentare. Köröztetni, v. a curenta, a da spre

cereulare.Körte, körtve, s. perä.Körül, p. ímpregiur, giur. Körülbelül, ad. circa, cam. Körülírni, v. a eereuserie, a pa-

rafrasa.Körülmény, s. ímpregiurare, cer-

custanţă.Körülményes, a. — en, ad. ín

detal, pe larg.Körzet, s. cereuferinţă; ímpregiu­

rime.Körző, s. cereulariü, cereulätoriü,

circin.Köszönés, s. mulţămire.Köszönet, s. mulţămită. Köszöngetni, v. a saluta (mered). Köszönni, v. a mulţămi. Köszönteni, v. a saluta, a bine-

venta, a gratula.Köszöntés, s. gratulăţiune, salu­

tare, bineventare.Köszöntetni, v. a trimite salutare. Köszöntő, s. salutätoriü, gratulä-

toriu.Köszörű, s. tocilă.Köszörülés, s. tocire, ascuţire. Köszörülni, v. a toci, a ascuţi. Köszörűs, s. ascuţitorii!.Köszvény, s. podagrä; artetica. Köszvényesedni, v. a căpăta po-

dagrä.Kötni, v. a lega.Köteg, s. ténc, legătură, balot. Kötekedés, s. certare, încăierare. Kötekedni, v. a sé certa, a sé ín-

eäiera.Kötekedő, a. certăreţ.Kötél, s. funie, fune, stréng. Kötélgyártó, kötélverö, s. funariü. Kötéljaró, s. jucătorii! pe funie. Kötelek, s. legătură, legăminte. Kötelem, s. obligaţiune, dătorinţă.

Köteles, a. dătoriă, îndatorat, ob­ligat.

Kötelesség, s. dătorinţă, oblegă- mént.

Kötelezés, kötelezettség, s. înda­torare, obligăţiune.

Kötelezni, v. a îndatora, a deob- liga, a oblega.

Kötelezvény, kötelezmény, s. con­tract, obligăţiune.

Kötény, s. cătrinţă, şurţă.Kötés, s. legătură.Kötet, s. tom.Kötetlen, a. — ül, ad. nelegat. Kotige, s. copulă.Kötlevél, s. contract, obligăţiune. Kötmód, s. mod conjunctiv.Kötő, s. legătore, legătură; legă-

toriü.Kötődni, v. a să lega; a glumi. Kötődés, s. şagă, glumă.Kötött, a. legat; împletit.Kötözni, v. a lega; a încătuşa. Kötözés, s. legare, înfăşurare; în­

cătuşare.Kötszó, s. conjunctiv.Kötve, ad. legat.Kövecs, s. pietriş; — ke, s. pe-

tricică.Kövér, a. — en, ad. gras. Kövéredni, a. a sfi îngraşă. Kövérités, s. îngrăşare.Kö vérit ni, v. a îngrăşa.Kövérség, s. grăsime.Köves, a. petros.Követ, s. delegat, deputat, ablegat,

sol, ambasador, nunţiu.Követés, s. urmare, imitare. Követni, v. a urma, a imita. Követelés; s. pretensiune. Követelmény, s. (v. követelés). Követelni, v. a pretinde, a pofti. Követelő, a. pretendente. Következés, s. urmare, consecenţă. Következetes, a. — en, ad. con-

secente.Következendő, a. următorii!. Következő, a. următorifl.

Következőleg, következőképen, ad.ín modul urmätoriü.

Következetesség, s. eonsecenţă. Következetlen, a. — ül, ad. neco-

secente.Következetlenség, s. nccosecenţă. Következmény, s. eonsecenţă, ur­

mare, deducţiune. resultat. Következni, v. a urma. Következtetés, s. deducere, deduc­

ţiune.Következtetni, v. a deduce Követő, a. imitätoriü, urmä.oriü. Követség, s. deputâţiune, legăţiune,

ambasadă, solie.Kövezés, s. pardosire, parare. Kövezet, s. pardosală.Kövezetlen, a. — UI, ad. nepar­

dosit.Kövezni, v. a pardosi, a pava (cu

petrii).Kövítni, v. a petriflea.Kövűlés, s. petriflcare, împetrire. Kövülni, v. a sé petrifica, a sé

îtnpetri.Kövület, s. împetrâlă.Köz, s. spaţiu, udiţă, loc gol. Közbeszéd, s. proverbiu.Közhely, s. loc comun, loc public. Közigazgatás, s. administrăţiune

publică.Közigazgatási, a. — lag, ad. ad­

ministrativ.Közmondás, s. (v. közbeszéd). Köznem, s. gen neutru. Köznemités, s. neutralisare. Köznemítni, v. a neutrálisa. Köznép, s. popor, plebe. Köznevező, közösnevező, s. numi­

tor comun.Központ, s. centru.Központi, a. central.Központosítni, v. a concentra. Köztársaság, s. republică. Köztársasági, republican. Közvélemény, s. opiniune publică. Közbe, ad. între, la miclloe. Közbejőni, v. a întreveni.

106 KövetkezőlegKözbejövés, közbejövetel, s. între-

venire.Közbenső, a. din m ijloc, mijlociu.Közforgalom, s. cumunicâţiune,

eomerciu.Közbül, ad. în mijloc.Közeg, s. mkjloc, organ public.Közegyen, s. paralelă.Közel, ad, aprópe.Közeledni, közelgeni, közelgetni,

v. a sé apropié, a advení.Közelgés, közeledés, s. apropiere.Közelítés, s. apropiere.Közelítni, v. a sö apropie.Közelitő, a. — leg, ad. aprópe,

aprocsimativ, circa.Közelről, ad. de aprópe.Közelség, s. apropietate, vecină­

tate.Közép, s. mediu, centru.Közép, a. mijlociu, de m ijloc.Középfok, s. grad comparativ.Középige, s verb neutru.Középkor, s. evul mediu.Középpont, s. punt central.Középponti, a. central.Középszerű, a.' — leg, ad. de

miijloc.Középtanoda, s. gimnasiu, şcolă

mijlocia.Közepett, ad. la midloe.Középső, a. mijlociu.Középszerűség, s. mediocritate

miijloeime.Közlekedés, s. eomunicăţiune.Közlekedni, v. a sta în eomunică­

ţiune.Közlés, s. comunicare, împărtăşire.Közlöny, s. comunicatorii!, organ

public, monitor.Közönb, közönbösség, s. nepăsare,

indiferinţă; neutralitate.Közönbös, a. — en, ad. indiferent,

nepäsätoriü; neutral.Közönyös, a. comun.Közönyösség, s. comuniune.Közönséges, a. comun.Közönségesen, ad. de comun.

Közönségesen

Közönség Kúszni 107

Közönség, s. public, comunitate. Közöny, közönyösség, s. (v. kö-

zönb).Közönyös, a. — en, ad. (v. kö-

zönbös).Közös, a. — en, ad. comun. Közösülés, s. împărtăşire, comu-

nieăţiune, participare.Közösülni, v. a sé comunica, a sé

Împărtăşi, a participa.Között, p. între, prímre. Közrehatni, v a conlucra, a con-

í'ace. a mijloci.Közremunkálni, közreműködni, v.

(v. közrehatni).Község, s. comună.Községi, a. comunal.Közt, p. (v. közötti.Közügy, s. causă publică, afacere

comună.Közül, p. din, dintre.Közvetett, a. mijlocit, mediat. Közvetítni, v. a întreveni, a m ij­

loci.Közvetlen, a. — ül, ad. nem ij­

locit.Közvetöleg, a. — es, ad (v. köz­

vetett).Közé, p. între, la mijloc.Krajczár, s. cruceriti.Kréta, s. cretă.Krétázni, v. a însemna, a unge cu

cretă.Krétás, a. cretat, cu cretă. Kristály, s. cristal.Kristályosodni, v. a sé cristalisa. Krokodil, s. crocodil.Krumpli, s. cartofe.Kucsma, s. căciulă.Kucsmás, a. eu căciulă, eăeiulat. Kuczorodás, s. sgulire.Kuczorodni, Kuczorogni, v. a sé

sgulí, a sé strînge laolaltă. Kudarcz, s. păeălitură, bajocură,' Kufár, s. sfarnariü, precupeţ. Kufárkodnl, v. a face preeupeţie. Kugli, s. con, popic.Kuglizás, sj joe ín popice.

Kuglizni, v'. juca în popice. Kukacz, s. stréped. verme. Kukkanni, v. a sé uita; a tăce

mut.Kukoricza, s. cucuruz, păpuşoii!. Kukoritni, v. a cânta cucurigu (ca

cocoşii).Kukucsálni, V. a sé uita, a ochi. Kukurlkolás, s. eântatul de cocoş. Kukurikolni, v. (v. kukbritni). Kulacs, s. ploscă.Kulcs, s. chiăie.Kulcsár, s. chiälariü.Kulcsolni, v a încuie.Kulcsolodni, v. a sé încuie, a sé

încleşta.Kullogni, v. a merge încet.Kun, s. cumanKunyhó, s. colibă, bordel, căşcioră Kúp, s. cupolă; con.Kupa, s. cupă, cofă.Kuporodni, v. (v. kuczorogni). Kúpos, a. conic.Kurjantani, v. a striga, a sbiera,

a chiui.Kurjongani, kurjongatni, v. (v.

kurjantani).Kurta, a. scurt.Kurtán, ad. scurt.Kurtitás, s. scurtare; abreviaturä. Kurtítni, v. a scurta.Kurtúlni, v. a sé scurta.Kurucz, s. curnţ, cruciat. Kurutyolni, v. ’a ocăi, (ca broş-

cele).Kuruzsolás, s. fermeeätorie, fer-

meeătură.Kuruzsolni, v. a fermeca. Kuruzsoló, s. fermecătoriu, şar­

latan.Kurva, s. femeia publică, eurvă. Kurválkodás, s. curvíe. Kurválkodni, v. a curví.Kurvás, a. eurvos.Kurvázni, v. a curví, a numi

curvä.Kúszni, v. a sé urca, a sé căţăra,

a sé sui (pe arbore),

108 Kúszó LábadozniKÚSZÓ, a. urcători», căţărătorii!.Kút, s. fântână, puţ.Kutatás, s. visitare, scrutare, re-

visiune.Kutatni, v. a cerceta, a scruta, a

căuta, a visita.Kuttogás, s. pitulare.Kuttognl, v. a sé pitula, a se as­

cunde.Kutya, s. câne.Kutyáíkodás, s. cânie, blăstâmăţie.Kutyálkodni, v. a sä câni, a face

reutăţî.Kutyaság, s. (v. kutyáíkodás).Kuvasz, s. câne sătesc, câne de ol.Kuvasztani, v. a descorţa, a despoié.Kuvik, s. ciuvicä.Kül, külső, a esterior, din afară.Külváros, s. suburbe.Külföld, külhon, s. ţâră străină.Küldés, s. trimitere, espedare.Küldemény, s. trimitere; espedi-

ţiune.Küldeni, v. a trimite, a espeda.Küldő, s. trimiţetoriu, comitente,

espediente.Küldögélni, v. a trimite ( mereu).Küldöncz, s. emisariu.Küldött, s. curier; debutat, delegat.Küldöttség, s. comisiune; delega-

ţiune, deputăţiune.Küldözni, v. a trimite (încoee-în-

eolo).Küllő, s. asterie.Különbözés, s. deosebire, destin-

gere, diferinţă.Különbözni, v. a diferi, a sä des-

tinge, a sé deosebi.

Külön, ad. deosebit, separat, parti ­cular, special, despărţit, divers.

Különválni, v. a sä despărţi.Különféle, ad. diferit, diferent,

eterogen.Különb, a. mai ales, mai bun, de

frunte.Különbözni, v. (külömbözni).Különböztetés, s. destincţiune, des-

tingere.Különböztetni, v. a destinge, a

deosebi.Különbség, s. diferinţă, diversitate.Különcz, a. curios, ciudat; retras;

bizar.Különités, s. separare, despărţire.Különitni, v. a separa, a despărţi.Különködni, v. a sä despărţi, a sä

separa; a sä retrage.Különös, a. — en, ad. deosebit;

special; estraordinariü.Különözni, v. a să separa, a sä

despărţi, a sé desface.Különség, s. (v. különbség).Különzék, s. separare, despărţelă.Külső, a esterior, din afară.Külsőség, s. esterioritate; super­

ficialitate; aparinţă.Kürt, s. trimbiţă, bucium, corn.Kürtő, s. horn.Kürtőin!, v. a bucina, a buciuma.Küszöb, s. prag.Küszöbölni, v. a scote, a da afară,

a elimina.Küzdés, küzdelem, s. luptă, luptare.Küzdeni, v. a lupta, a combate.Küzdő, s. luptätoriü.Küzködni, v. a sé lupta.

L.Láb, s. peţior; urmă (la măsu­

rare).Lábikra, s. pulpă.Lábnyom, s. urmă.Lábszár, s. fluerul peţioruluî.

Lábacska, s. peţioraş.Lábadni, v. a sé íntrőma, a ső

scula a sé restaura (din un morb).

Lábadozni, v. (v. lábadni).

Lábadozó Lankadni 109Lábadozó, a. reconvaloseent. Lábas, a cu peţiore.Lábatlan, a. fără peţiore.Lábbeli, s. călţăminte, ciobote. Labda, s. pilă, mince.Labdacs, s. globuleţ, globuţ; pi­

lulă.Labdázni, v. a juca de a pila. Lábnyi, a. de o urmă.Lábolni, v. a trece pedestru (ap a);

a sé duce, a sé căra; a scăpa (dm vre un morb).

Lábravaló, s. ismene.Laczi, n. prop. Ladislaű.Láda, s. ladă.Ládácska, s. lăduţă, lădiţă.Ladik, s luntriţă, gondolă. Ladikázni, v a luntri, a pluti. Ladomér, n. prop. Vladimir. Lagzí, s. ospeţ, petrecere (în mân­

cări si beuturî.Lágy, a. — an, ad. mole; domol. Lágyitás, s. moiere; domolire. Lágyitni, v. a m oié; a domoli. Lagymatag, a. călduţ, căldişor, Lágyság, s. moletate, moleşime;

blândeţă.Lágyulás, s. înmuiere; domolire,

alinare.Lágyulni, v. a să moié; a sé do­

moli, a sé alina.La ha, a. trândav, leneş.Lajhár, s. leneş, bradip.La os, n. prop. Ludovic.Lajstrom, s. registru. Lajstromozás, s. registrare. Lajstromozni, v. a registra. Lajstromozó, s. registrante, regis-

trätoriü.Lajtorja, s. seară.Lak, s. locuinţă, eortel.Lakás, s. locuinţă; locuire. Lakatlan, a. nelocuit ; deşert. Lakatolni, v a pune lăeat,’a încuie. Lakatos, s. lăcătario.Lakhatlan, lakhatatlan, a. nelo-

euibil.Lakható, a. locuibil, de locuit.

Lakni, v. a locui; a sé sătura. Lakma, «. ospăţ.Lakmározás, s. ospétare. Lakmározni, v. a sé ospăta.Lakó, $. locuitoriü.Lakodalom, s. nuntă.Lakodalmi, a. de nuntă. Lakodalmas, a. nuntaş. Lakodalmazni, v. a sé ospeta, a

{iné nuntă.Lakolás, s. resplătire, pedepsire. Lakói ni, v. a pătemi, a suferi, a

lua resplatä.Lakoma, s ospăţ, petrecere. Lakomázni, n. a sé ospăţa, a-si

petrece (în mâncări si bău­turi).

Lakos, s. (v. lakó).Lakosság, s. locuitori, locuitori me. Lakozás, s. locuire.Lakozni, v. a locui.Lakzi, s. ospăţ, petrecere.Láma, s. lamă (anim.).Lámpás, lámpa, s. lampă.Láncz, s. lanţ, catenă.Lánczolás, «. lănţuire, încatenare. Lánczolni, v. a lănţui, a încatena. Lánczos, a. încatenat, încătuşat. Lándsa, s. pică, lance, suliţă. Lándsás, «. lanceriâ.Láng, s. flacără, văpaie.Lángelme, lángész, s. geniu, in-

geniu.Lángelméjü, lángeszű, a. inge­

nios; genial.Lángolás, «. înflăcărare, aprin­

dereLángolni, v. a să înflăcăra, a să

aprinde.Lángoló, a. înflăcărătoriu.Langy, langyos, a. (v. lagymatag). Langyasztani, langyositni, v. a

încălzi, a face căldişor.Lank, a. (v. lankadt).Lankadás, s. obosire, fatigare, lân-

gedire.Lankadni, v. a să obosi, a să fatiga,

a să ostăni, a lângeiji.

1.10 Lankadoznl LáthatóLankadozni, v. (v. lankadni). Lankadt, a. obosit, fatigat, lánged,

molatic moleşit.Lankadtság, s. ostänelä, fatigä. Lankasztás, s. fatigare, obosire,

langedire.Lankasztani, v. a fatiga, a obosi,

a ostăni.Lant, s. liră, lăută.Lantolni, v. a cânta eu lira. Lantorna, s. burduf; beşică; peliţă. Lantornás, a. cu burduf.Lantos, s. lirariü, lăutariii. Lantosköltemény, s. poemă lirică. Lány, s. féta, fiică, copilă.Lanyha, a. jmóle; eăldişor, téped. Lanyhán, ad. (v. lanyha). Lanyhaság, s. molétate, tepóre. Lányka, s. fetiţă, copilită.Lap, s. főié; pagină, lăture; su­

prafaţă.Láp, s. mărăeină, baltă, loc apătos. Lápa, s. găvănitură, eoncavitate. Lapály, s. şes, plan.Lapályos, a. plan, loc aşezat, loc

deschis.Lápás, a. mărăcinos, băltos.Lapát, s. lopată.Lapátolni, v. a lopăţi.Lapdacs, s. (v. labdacs).Lapi, s. fóie (de plante).Lapitni, v. a turti, a întinde, a laţi. Lapító, s. cârpătorifi.Lapmértan, s. planimetrie. Lapoczka, s. lopată, plagă; la- - poczkacsont, urner, spată.Lapos, a. turtit, lat.Laposgeleszta, s. limbric cordelat. Lápos, a. (v. lápás).Lapositás, s. lăţire, turtire. Lapositni, v. a lăţi, a turti. Lapozás, s. foliare, paginare.’ Lapozni, v. .a folia, a pagina. Lappancs, s. uşă orizontală (la

unele pefniţî); cursă.Lappangás, s. ascundere, pitulare. Lappangani, v. a sé ascunde, a

sé pitula.

Lappangó, a. ascuns, pitulat. Lapta, s. tv. labda).Laptázás, s. jncare de-a mineea,

de-a pila.Laptázni, v. (v. labdázni).Lapu, s. frundă lată, brustur. Lapulás, s. turtire; alipire; lăţire. Lapulni, v. a se turti; a sé alipi;

a se lăţi.Lárma,- s. fremet, sgomot, larmă. Lármás, a. sgomotos, frenetic. Lármázás, s. sgomot, lărmuire,

strigare.Lármázni, v. a face sgomot, a lăr-

mui, a striga.Lármázó, a. sgomotos, lărmuitorift,

sbierătorift.Lárva, s. mască, larvă.Lárvás, a. mascat, lárvát.Laska, s. tăieţel, tăieţei.Lasacska, a. încetuţ, încetişor, că­

tinel. ’ .Lasacskán, ad. v. (lasacska). Lassan, ad. cătinel, încet.Lassitni, v. a da încet, a merge

mal cătinel, a re(iné.Lassú, a. târziu, încet, pian. Lassúság, s. încetare, întârziere. Lassucska, a. (v. lassacska). Lassúdni, v. a sé domoli, a înceta. László, n. prop. Ladislau.Lat, s. lot.-Látás, s. vedere, contemplare, pri­

vire.Látni, v. a vedé; a privi.Látcső, s. telescop, ochian. . Láthatár, s. orison.Látlelet, s. visum repert. Látszertan, s. optică.Látat, s. părere, aparinţă; profit,

folos.Látatlan, a. — úl. ad. neveZut. Láthatlan, láthatatlan, a. nevi-

sibil.Láthatlanúl, láthatatlanul, ad. (v.

láthatlan).Láthatatlanság, s. nevisibilitatc. Látható, a. — lag, ad. visibil.

Látmány, látvány, s. vedere, vede­nia, spectacol, privire, aspect; fenomen

Látnok, s. vodetorki, profet.Látó, a.. vedetoriü.Látogatás, s. cercetare, visitare,

cercare.Látogatni, v. a cerceta, a visita.Látogató, s. cercetătorul, visităto-

rlü.Latolni, v. a măsura ou lotul, a

cumpăni; a judeca.Látomás, s. vedere.Látomásozás, s. vidimare.Látomásozni, v. a vidima.Lator, s. für, tälharifi; curvarifi.Latorság, s. tâlhărie; eurvíe.Latos, a. de un lót.Látszat, s. părere, aparinţă.Látszatos, a. aparinte, la părere.Látszani, v. a sé vedé, a sé páré;

látszik, se pare, sé vede.Látszó, a. (v. látszatos).Láttamozni, v. (v. látomásozni). jLáttán, s. opticăLáttani, a. — lag, optic.Látvány, s. (v. látmány).Láva, s. lavă.Láz, s friguri, ferbinţelă, revoltă.Laza, a. nestrins, destrămat; pos-

păios.Lazacz, s. salm, (pesee).Lázadás, s. revoltă, rescolă, rebe­

liune.Lázadni, v. a revolta, a sé res-

cula,' a rebela.Lázangani, v. (v. lázadni).Lázangás, s. ív. lázadás).Lázasztani, v. a revolta, a reseula,

a rebela.Lázasztás, s. revoltare, resculare,

rebelare.Lázasztó, a. revoltătorii!, rescuiă-

torift.Lázítni, v . ( V . lázasztani).Lázongani, v. (v. lázadni).Lazúr, o. lazur, albastru.

L&tmány, látvány Lé 111Le, ad. diós, jó s ; (sé folosesce la

compunere), a, ab, de, des, sub, stra etc. — ábrázolni, a deco-. pia, a depinge : — alacsonyitnl, a dejosí; — alázni, a umili; — áldozni, a dejosí , — alkonyodni, a apune sórele; — beszelni, a desfätui, a desmánta; — csa­polni, a scurge, a canalisa, a cepuí; — fegyverezni, a des- arma; — fele, in j ó s ; — fe­lezni, a smântâni; — foglalni, a secuestra, a dejiné; — folyni, a decurge; — gázolni, a călea inpetióra; — igázni, a subjuga;— Írni, a ,descrie; — járni, a espira, a trece; — kaczagni, a deride; — kenyerezni, a deob-

, liga, a îndători, a eorumpe; — konczolni, a măcela; — köte­lezni, a deobiiga; — mocskolni, a ocări, a defaima, ainjura; — mon­dani, a abdice; — mosni, a în­frunta, a spăla; — ölni, — öidösni, a ucide, a măcela; — pállani, a prăvui: — párolni, a destila;— pecsételni, a sigila; — piron- gatni, a înfrunta, a ocări, a mustra; — piszkolni, a macula, a ponosi; a ocări, a defăima, a injura; — részegíteni, a ímbeta;— részegedni, a sé ímbeta; — róni, — fizetni, a solvi, a plăti, a disconta; — számitni, a de- trage, a disconta, a subtrage;— származni, a descende, a-si lua originea; — szólni, a defă­ima, a bajoeorí; — tartani, — tartoztatni, a dejiné, a secu­estra, a opri, a aresta ; — vonni, a detrage, a scări, a disconta;— zárni — zárolni, a inchide, a íncuié, a secuestra etc. ase­menea sustantivele formate din verbe, pr. le — alacsonyitás;— alázás; — áldozás; — alko- nyodás; — beszélés etc.

Lé, s. supă, zamă; suc; fluid,

112 Leány Lélekzeni

Leány s. fétá, •fetiţă, fică, copilă.Leányka, s. eopiliţă, fetiţă.Lánykodni, v. a fetí.Leb, s. căldură, velvóre ; fluturare,

oscilare, vibrare.Lebbenni, v. a sări (în sus).Lebegni, v. a velfăi, a flustura, a

sbura, a ső legăna (ín aeri.Lebegtetni, v. a oscila, a vibra, a

flustura.Lebernye, Lebenye, Lebernyeg, s.

bărbie la vite, tragăn.Lebúj, s. bordel, pefniţă, suterană,

eeiar de femei nemorale.Léczelni, léczezni, v. a leţui.Léczezés, s. leţuire.Léczezet, s. Jeţuielă.Leczke, s. lecţiune; prelegere.Leczkézni, v. a dăscăli, a ocări,

a înfrunta.Ledér, a. desfrenat, uşor de minte,

sburdalnic.Ledérség, s. desfréü, libertinagiü,

sburdälnicie.Leg, (préfise la superlativ), prea,

férte ; (sufise de adverbie), d. e. érezhető-leg. de simţit, simţibil ete.

Lég, levegő, s. aer.Legelés, s. pascere.Legelni, v. a paşce.Legelészni, v. a paşce (pe încet).Legelő, s. păşune.Legeltetni, v. a paşce (vitele).Légely, légej, s. fedeleş (vas de

lemn).Legény, s. feţior, june.Legényes, a. feţioresc.Legényesen, ad. feţioresce.Legényke, s. feţioraş.Legénység, s. tinerime, junime.Léghajós, s. navigator în aer, ae­

rostat.Léghuzam, légvonat, s. trăsură de

aer, curent, de aer.Légi, a. atmosferic, de aer, din

aer.Légkör, s. atmosferă.

Légmérő, s barometru, aerometru'Légszivatyú, s. pumpă de aer, ma­

şină pneumatică.Légtükrözet, s. fata morgana, Og­

lindire in aer (un fenomen în aer).

Légtünemény, s. fenomen, semn în aer, meteor.

Légy, s. muscă.Legyes, a. eu muşee, muscos.Legyezés, s. apărare, de muşee.Legyezni, v. a apăra de muşee.Legott— an, ad. numaidecât, în ­

dată.Legyezgetni, v. a apara (mereu de

muşee).Legyező, s. véntariü, eventai.Legyinteni, v. a atinge (uşor), a

anina.Léha, a. sfic, gol.Léhaság, s. secătură, golirne. Lehelés, s. respirare, resuflare. Lehelet, s. respirăţiune, resuflare. Lehelni, v. a respira, a resufla. Lehetni, v. a sé poté, a fi eu po-

tinţa.Lehetetlen, a. imposibil, cu ne-

potinţă.Lehetetlenség, s. imposibilitate. Lehetlenitni, v. a face imposibil. Lehető, a. posibil, cu potinţă. Lehetőség, s. posibilitate, potinţă. Lehetség, s. (v. lehetőség). Lehetséges, a. (v. lehető).Lejteni, v. a merge la vale, a merge

in jo s ; a declina; a salta.Lejtő, s eoborlş, răpediş, decliviu. Le tős, a. la vale, decliviu.Le ni, v. a afla, a găsi; a căpăta;

a íníímpina; a hideg lel, me prind frigurile.

Lél, s. esenţie, spirit (la fluide. Lélek, s. spirit, suflet.Lélektan, s. psieologíe.Lelékeny, a. invenţios.Lélektelen, a. fără spirit.Lélekzés, s. resuflare, respirare. Lélekzeni, v. a resufla, a respira.

Lelemény, s. aflare, născocire, in- venţiune.

Leleményes, a. näscocitoriü, înven- ţios.

Leleményesség, s. invenţiositate, ingeniositate.

Lelencz, s copil aflat, prunc espus.Lelenczház, s. casă de copil aflaţi.Lelés, s. găsire, aflare, invenţiune.Lelet, s. invemură.Lelettár, leltár, s. inventariü.Lelkendezni, v. a resufla greü, a

gâfâi.Lelkes, a. însufleţit, cu spirit; ani-

mos, energios, entusiasmat.Lelkesedés, s. însufleţire, entusi-

asinare, animare, inspirare.Lelkesedni, v a sé însufleţi, a sé

inspira, a sé entusiasma.Lelkesen, ad. energie, însufleţit.Lelkesités, s. entUsiasmare, însu­

fleţire, animare.Lelkesítni, v. a entusiasma, a în ­

sufleţi, a anima, a înbărbăta.Lelkesülni, v. (v. lelkesedni).Lelkész, s. păstor sufletesc, preot.Lelkészi, a. preoţesc.Lelketlen, a. fără suflet; mort.Lelketlenül, ad. (v. lelketlen).Lelketlenség, s. neeonsciinţă, nere-

ligiositate, perversitate.Lelki, a. sufletesc.Lelkileg, ad. sufletesee, spiritual-

minte.Lelkiismeret, s. conseiinţă.Lelkűiét, s. animă, simţement, —

sentiment moral, caracter moral.Leitár, s. inventar.Leltározás, s. inventare.Leltározni, v. a inventa.Lemez, s. tablă, lespede, placă.Len, s. in.Lencse, s. linte.Lenditni, v. a îniepta, a aiepta, a

atinge, a anima.Lendület, s pornélá; avént; îni-

eptare.Lendületes, a. aventat.

Lelemény Leselkedés 113Lengeni, v. a sé clătina, a se le­

găna; a flutura; a oscila, a vibra. Lenge, a. sprinten; trecătorii!;

flusturat.Lengeség, s. sprintenie; flastura­

ţiune.Lengedezni, v. (v. lengeni). Lengedeztetni, v. a mişca, a clă­

tina.Lengyel, s. polon.Lengyelül, ad. polonesce.Lenni, v a fi.Lent, ad. dios, de desubt.Lény, s. fiinţă.Lényeg, s. esenţie.Lényeges, a. esenţ al.Lep, lepel, s. perdea, copertă; vél. Lepni, v. a surprinde.Lép, s. splină: fagur; véső.Lépni, v. a paşi.Lepcses, a. necurat, nespălat;

leneş.Lepcseskedni, v. a sé levení; a sé

purta necurat.Lépcső, s. grad, tréptá, seară. Lépcsönkint, ad. gradat, treptat. Lépcsőzet, s. gradaţiune.Lépdelni, v. a păşi (încet).Lepedő, s. linceol, lepedeü. Lépegetni, v. (v. lépdelni). Lepentyü, s. arâpă (de vestminte),

şlep.Lepény, s. eoeoradă, turtă, cocă. Lépés, s. paş.Lépést, ad. în paş.Lepke, s. fluture.Leplezés, leplezet, s. înveluire,

coperire, mascare.Leplezetlen, a. — ül, ad. neaco­

perit, nemascat.Leplezni, v. a învălui, a acoperi,

a masca.Leplező, a. paliativ.Leppentyü, s. capac.Léptetni, v. a mâna în paşi; a de­

fila.Les, s. pândă.Leselkedés, s. pândire.

8

114 Leselkedni LoholniLeselkedni, v. a pândi.Lét, létei, s. esistinţă.Létesítés, s. efeptuire, înfiinţare,

îndeplinire.Létesitni, v. a efeptuí, a înfiinţa,

a índeplení.Létesiilés, létesiilet, s. (v. léte­

sítés).Létesülni, v. a sé efeptui, a sé în-

în fiinţa.Letét, s. deposit.Létezni, v. a esista, a fi.Létezés, s. esistenţă, fiinţă.Létra, s. seară.Létszer, s. organ.Levedzeni, v. a sé înzămoşă. Levegő, s. (v. lég).Levegőtlen, a. fără aer.Levél, s. epistolă; fóia ; frunză. Levélboritek, s. covertă.Levéltár, s. archiv.Levéltárnok, s. archivar.Leveles, a. eu fol, înfrunzit; cu

epistolă.Level ész, s. purece de frunte. Leveletlen, a. fără fol, fără frunte. Levelezés, s. corespondenţă. Levelezni, v. a ţine corespondenţe,

a corespunde; a foileta. Levelező, s. corespondente. Levente, s. cavaler; aventurariü. Levertség, s. consternăţiune, des-

curagiu, debelăţiune, întristare. Leves, s. supă, zamă.Leves, a. sncos, zămos.Levés, s. fire, facere, genese. Levesedni, v. a sé înzămoşă. Leveses, a. zămos, sucos; de supă. Levesség, s. sucositate.Levetlen, a. nesueos, nezămos. Levezni, v. a zămui.Lézengeni, v. a âmbla gură căs­

cată.Lézengő, s tândală.Liba, s. gânseă, gâscă.Libegni, v. a oscila, a vibra, a

flutura.Libucz, s. eubiţ (pasere).

Lidércz, s. foc fugătoriu, foc rătă­citorii!; smeü.

Liget, s. pădurice, bére.Lihegni, v. a respira greü, a gâfâi. Lik, s. (v. lyuk).Likacs, s. găurice; pori.Likacsos, a. cu găurice. Likacsosság, s. porositate.Liliom, s. liliă, crin.Liszt, s. fărină.Ló, s. cal.Lócsiszár, s. speculant de cai. Lóhátas, s. călăreţ.Lóháton, ad. călare.Lóhere, s. trifoi.Lob, s. flamă, flacără.Lobbanni, v. a sé înflăcăra. Lobbantani, v. a aprinde, a în­

flăcăra.Lobogni, v. a flustura, a fâlfăi; a

clocoti.Lobogó, s. flamură, stindard, stég. Lobogó, a. .flusturätoriü, fâlfăi-

toriü ; cloeotitoriü.Lobogtatni, v. a flustura, a fâlfăi. Locsanni, a. a sé versa, a sé stropi. Lőcs, s. tină, fleseä.Locsadék, s. späläeituri, lături. Locsantani, v. a versa, a stropi. Locskos, a. flescuit, întinat, mânjit. Locsogás s. fleuriturä.Locsogni, v. a flecari, a fleuri. Locsolás, s. stropire, udare. Locsolni, v. a stropi, a uda. Lócza, s. bancă, scaun lung. Lódítni, v. a mişca, a împinge. Lódúlni, v. a sé căra, a sé şterge,

a fugi.Lógni, v. a sé clătina, a oscila ; a

atérna.Lógony, s. pendel.Lohadás, s. scădere.Lohadni, v. a scádé, a sé des-

ímfla.Lohasztani, v. a desîmfla, a face

sé scadăLoholni, v. a tropăi, a merge greü;

a eiomăgi, a bate.

LomLom, s. bagagiü; trenţărie.Lomb, s. frunzăriţi, ramură verde. Lombász, s broscă verde, boratee

verde.Lombik, s. capac, alambic. Lombos, a. frumjíos, rămuros;

sburlit.Lombosodni, v. a sé înfrundeşa; a

se sburlí.Lombtalan, a. nerămuros, fără

frumjarifl.Lomha, a. trândav, leneş.Lomhán, ad. (v. lomha). Lomháskodni, v. a sé trândăvi, a

sé lenevi.Lomhítni, v. a trândăvi, a lenevi. Lopás, s. furt, furare.Lopakodni, v. asé turişa, a sé dosi. Lopni, v. a fura, a pitula.Lopó, s. furătorin; curcubetă (de

tras vinul).Lopódzás, s. îndosire, furişare. Lopódzni, v. (v. lopakodni). Lopogatni, v. a fura (des).Lopva, ad. pe furiş; furând. Lótás, s. alergare.Lótni, v. a fugi, a alerga. Lötyögni, v. a sé clătina (fluidul);

a fleeări.Lovacska, s. ealuţ, căluşel,Lovag, s. cavaler; călăreţ.Lovagi, a. cavaleresc.Lovagilag, ad. eavaleresce. Lovagias, a — an, ad. (v. lovagi). Lovagiasság, s. cavalerie, gene­

roşi täte.Lovaglás, s. călărire,Lovagló, s. călăreţ.Lovagolni, v. a călări.Lovarda, s. şcolă de călărit; circ. Lovas, s. călăreţ.Lovasság, s. cavalerie, călărime.

Lüktetés 115Lovász, s. călăreţ, măiestru de cal. Lőcs, s. leucă.Lődörögni, v. a âmbla impleteeit,

a âmbla vasabond.Lőni, v a puşca.Lőfegyver, s. puşcă.Lőpor, s. praf de puşcă.Lődözés, s. puşeare, puşeătură. Lődözni, v. a puşca (mereu). Lődöző, s. puşcătoritt.Lökni, v. a împinge, a arunca, a

asverli.Lökés, s. aruncare, asvérlire, bol-

ditură.Lövelés, s. puşeare, puşeătură; es-

plosiuneLövelni, v a puşca; a esploda. Lövés, s. puşeătură.Lövész, s. puşcaş, venătorid.Lövő, s. tv. lődö/.ő'.Lucskos, a. tinos; fleşcăit.Lucsok, s. tină; flâşcă.Luczerna, s. lucernă Lúd, s. gânscă, gâscă.Lúg, s. leşiiă.Lugas, s. avboreî, verdâţă, frun­

taria, pădurice;Lúgos, s. (v. lugas).Lúgos, a. leşîios.Lusta, a. leneş, trândav.Lustán, ad. i v. lustái.Lustaság, s. trândăvie, lene. Lustítni, v. a trândăvi, a lenevi. Lustúlni, v. a sé trândăvi, a sé lenevi. Lükögni, v. a bate (pulsul), a sé

clătina.Lükögés, s. clătinare, batere (de

puls).Lüktetni, v. a bate, a bocăni, a

sbocotí, a palpita.Lüktetés, s. batere, boeänire, sbo-

cotire, palpitare.

8*

Lyány, s. (v. leány).Lyányka, s. (v. leányka).Lyányos, a. cu fétá.Lyuk, s. gaură.Lyukacs, s. pori, găuriţă. Lyukacsos, a. eu găuriee, poros. Lyukacsosság, s. porositate. Lyukadás, s. găurire, spargere,

bortitură.Lyukadni, v. a se găuri, a sé

sparge, a se borti.

Ma, ad. astăzi.Macska, s. mîţă, pisică.Madár, s. pasere.Madarász, s. păsărariti. Madarászás, madarászat, s. pă­

sări t prindere de paseri. Madárka, s. păsărică, păsăruîeă. Madrácz, s. saltea, inatraţă. Madzag, s aţă, şforă.Mag, s. sîmbure, sămînţă, mied. Magtár, s. granariü ^Maga, pron. însuşi, insa. Magatartás, s. ţinută, purtare. Magaviselés, magaviselet, s. pur­

tare, conduită.Magán, ad. însuşi, singur, parti­

cular, privat.Magánálló, a. independente. Magánbeszéd, s. monolog. Magánének, s. solo, cântare sin­

guratică.Magánhangzó, s. vocale.Magánjog, s. drept privat. Magánlét, s. singurătate. Magántanitó, s. învăţătorii! privat. Magánügy, s. afacere privată.

Lyukas, a. găunos, găurit, spart.Lyukasan, ad. (v. lyukas).Lyukasítni, v. a găuri, a sparge.Lyukasodni, v. a sé sparge, a sé

găuri.Lyukasztani, v. (v. lyukasítni).Lyukasztás, s. găurire, spargere.Lyukgatni, v. a găuri, a sparge,

a borti.Lyukgató, s. găuritorii!, spărgă-

toriü.

Magános, a. singuratic, privat, particular.

Magánosság, s. singurătate, par­ticularitate.

Magánoskodni, v. a petrece ín singurătate, a sé separa.

Magány, s. singurătate.Magányos, a. — an, ad. singur,

singuratic.Magányosság, s. (v. magány).Magánykodni, v. (v. magános­

kodni).Magánykodás, s. (v. magánosság)Magas, a. inait.Magasan, ad. înalt, sus.Magasbitás, s. înălţare.Magasbitni, v. a înălţa.Magasság, s. înălţime.Magasulás, magasulat, s. înălţare,

ridieătură.Magasúlni, v. a sé înălţa.Magasztalás, s. glorificare, înăl­

ţare.Magasztalni, v. a înălţa, a glori­

fica.

Magasztalt Malom 117'Magasztalt, a. glorificat, înălţat, Magasztaltság, s. glorificăţiune,

sublimitate.Magasztos, a. sublim, maiestos. Magasztosság, s. sublimitate. Magasztositni, v. a glorifica, a : înălţa.

Máglya, s. rog, rug, piră. Mágnás, s. magnat.Mágnes, s. magnet.Magos, a cu simbure, cu seminţă,

mie<jios.Magtalan, ct. — úl, ad. sterp; fără

simbure, fără seminţă. Magtalanság, s. sterpime.Magvas, a. (v. magos).Magvatlan, a. (v. magtalan). Magyar, s. magiar, ungur. Magyar, a. magiar, unguresc. Magyarázás, s. esplicare. Magyarázat, s. esplicăţiune, inter-

pretăţiune.Magyarázni, v. a espliea. Magyarázó, s. esplicătorih, inter-

pretätoriü, eseget.Magyarítni, v. a traduce pe un-

gurie.Magyarka, s. magiarcă.Magyaró, s. alună.Magyaros, a. — magyarosan, ad.

magiarese, unguresee. Magyarositás, s. magiarisare. Magyarosítni, v. a magiarísa. Magyarosodás, s. magiarisare. Magyarosodni, magyarosúlni, v. a

sé magiarisa.Magyarság, s. magiarime. Magyarul, ad. unguresee, magia-

resce.Magzás, s. facere de seminţă, ín-

spieare; fétare.Magzat, s. fet, copil.Mai, mái, ad. de astăzi.Máj, s. ficat.Majd, ad. acuşi.Majdan, ad (v. majd).Majdnem, ad. mai, maică.Ma molás, s. măimuţire, imitare.

Majmolni, v. a măi muţi, a imita. Majom, s. molmä.Major, s. maier, vilă.Majoránna, s. maghieran.Ma oros, s. măieraritt, econom. Majorosítni, v. a alodisa. Majorság, s. economie de casă,

maieríe; alodiatură; galiţe. Majorsági, v. alodial.Májos, s. cârtaboş, călbaş.Mák, s mac.Makacs, a. — ól, ad. înderătnic,

cerbieos, arţăgos, obstinat. Makacsitni, v. a înderătnici, a

obstina.Makacskodás, s. obstinăţiune, cer-,

bicíe, repumnanţă.Makacskodni, v. a să îndărătnici,

a sé opune, a sé obstina. Makacsság, s. (v. makaeskodás). Makk, s. ghindă,,Makkoini, v. a îngrăşa la ghjndă. Makkos, a. cu ghindă.Máknyi, a. mititel, niţel.Makogni, v. a măcăi, a bâlbăi. Mákony, s. opiu.Mákos, a. eu mac.Makrancz, s. nedumerire, cerbicie. Makranczos, a. cerbieos, nedu­

merit.Malacz, s. purcel.Malaczka, malaczocska, s. pur-

eelaş.Mafaczozás, s. fătare, fătat de

purcei.Malaczozni, v. a făta purcel. Malaszt, s. graţie, favóre, char,

clemenţie.Maláta, s. malt.Máié, s. mălai; cucuruz, porumb. Málha, s. balot, bătăeuie. Málházás, s. pachetare.Málházni, v. a pacheta.Mállani, v. a sé sfărma, a sé

măcina.Málna, s. smeură.Málnás, a. eu smeură.Malom, s. moră.

118 Malota MásitásMalota, s. (v. maláta).Molozsa, s. stafidă, rosină, stru­

guri uscaţi.Mályva, s. nalbă (plantă).Mama, s. mămică.Mammogni, v. a bombăni, a mor-

năi.Mámor, s. ameţelă, beţie.Mámoros, a. — an, ad. ameţit,

bét, şumfin.Mandola, s. migdală.Mandolás, a. cu migdale. Mángorolni, v. a măngăli, a rola. Mángorlás, s. măngălire, roiare

de vestminte.Mángorló, s. măngăiă!, rolători! Mankó, s. inäcäü, cârjă.Mankos, a. eărjat, cu cârjă.Manna, s. manăManó, n. prop. Emanuil.Manó, s. diavol, demon.Marni, v. a muşca.Marás, s. muşcare.Már, ad. deja, acum, si.Maradás, s. remânere.Maradék, s. remăşiţă, rest, res-

tanţie; posteritate.Maradni, v. a remâne.Maradozni, v. a remáné (des). Maradvány, s. (v. maradék). Marakodás, s. muşcare, cârtă. Marakodni, v. a sé muşca, a sé

certa.Marasztani, v. a deţine, a opri, a

reţineMarasztás, s. deţinere, reţinere. Marasztalás, s. oprire; judecare. Marasztalni, v. a opri, a eontuma-

ţa; a judeca.Marczangolás, s. rupere, sfăşiiere. Marczangolni, v. a rupe, a stă şi ie

(cu dinţii).Marczona, a. furios, turbat; ucigă­

torii!; feros.Mardosás, s. muşcare.Mardosni, v. a muşca.Marha, s. vită.Marjitás, s. scrintire.

Marjitni, v. a sorinii.Marjulás, s. scrintire, serintitură.Marjúlni, v. a só érinti.Markászni, v. a lua cu pumnul, a

impumna.Markolás, s. impumnare.Markolat, s. mănunchifl, mânerii!;

apucătură.Markolni, v. (v. markászni).Markos, a tare, venös, peptos,

robust; de un pumn (măsură).Markotányos, s. bucătarii! de os­

te, vivander.Márna, s. barb (pesce).Maró, a. muşcători!.Marok, s. pumn, mână.Maroknyi, a. de un pumn, o mână,

puţin.Marós, a. muşcători!.Mart, s. mal, costă, ţermure.Martalék, s. pradă.Mártalék, s. sos, întinsură (la.

carne).Martalócz, s. neguţători! de sclavi,

corsari!.Mártás, s. (v. mártalék).Martilapi, s. podbeal.Mártír, s. martir.Márvány, s. marmore.Márvány, a. de marmore.Márványos, a. marmorat.Más, pron. alt, alta.Másfél,- a. unul si jumétate.Másféle, a. de alt sol, de altă

specie, eterogen.Másféleképen, máskép, ad. ín alt

mod, altmintrelea.Másfelől, ad. în alt loe, airea.Máshonnét, máshonnan, ad. din

altă parte, de airea.Máshová, máshova, ad. (v. más­

hol).Másként, másképen, ad. altmintrea.Máskor, ad. altadată.Másnemű, a. eterogen.Másik, a. celalalt.Másitás, s. s chimbare, strămutare

revocare.

Másithatlan, a. — úl, ad. nere- vocabil; nestrămutatul.

Másítni, v. a schimba, a strămuta; a revoca.

Másítható, a. revocabil.Másod, a. al doilea.Másodszor, a. a doua órá.Második, a. al doilea.Másolás, s. decopiare, descriere;

strămutare, schimbare.Másolat, s. copiá.Másolni, v. a decopia, a descrie;

a strămuta, a schimba.Másoló, s. decopietoriü.Mászás, s. tárire.Mászni, v. a sé târî, a se trage

_pe föle.Maszkálás, s. târire; urcare.Mászkálni, v. a sé târî ; a sö urca

i pe arbori).Maszlag, s. eiumăfaiă.Maszlagos, a. veninos.Mászó, a. târitoriu, reptil.Matatás, s. moeoşire, căutare.Matatni, v. a mocoşi, a căuta pi­

păind.Máté, n. prop. Mateiü.Mátka, s. logodnic, logodnică, mire,

mirâsă.Mátkás, a. logodit.Mátkaság, s. logodire, logodnă.Mátkásitás, s. logodire, încredin­

ţare.Mátkásítni, v. a logodi, a încre­

dinţa,Mátkásodni, mátkásulni, v. a sé

logodi, a sé încredinţa.Matóla, s. depănătore, resehietoriű,

sucală.Matolálni, v. a depăna, a reşchi'e.Matring, s. scul (de aţă).Matroz, s. oorabier, matelot.Mátyás, n. prop. Mateiti.Máz, s. smalţ, glasură.Mázolni, v. a mânji; a glasura.Mázolat, s. mânjitură.Mázoló, s. mânjitorin; pictor ordi-

nariii.

Másithatlan, — ülMázos, a. mânjit; glasurat, smăl­

ţuit.Mázsa, s. centenar, majă, cântar.Mázsálás, s. mésurare, cumpănire

(cu centenarul).Mázsáin!, v. a mésura, a cumpăni

(cu centenarul).Mázsáló, s. cumpănă, centenar;

cumpănitorihMázsás, mázsányi, a. de un cen­

tenar.Mécs, s. candelă, opaiţ.Mécsbél, s. feştilă.Mécses, s. (v. mécs).Mecset, s. beserica lui Mohamed,

moşeă.Mecsevész, a. mâreed, degenerat.Meddig? ad. până când? până

unde?j Meddő, a. sterp, steril, neproductiv.

Meddösödni, v. a deveni sterp, a se face steril.

Medencze, s. vas, basen, lighian.Meder, s. alvie.Medgy, s. vişină.Medve, s. urs.Medvebocs, s. pui de urs.Meg, tea prefise la compunere).Megalázni, v. a umili.Megáldani, v. a binecuvânta.Megalunni, v. a sS închiega, a sé

acri-laptele.Megbirni, v. a suporta.Megbízni, ü.'a eonerede, a însărcina.Megbízó, s. comitente.Megbízott, s. mandatar, comisio­

narii).Megbocsátani, v. a ierta, a con­

cede, a lăsa.Megejteni, v. a obori, a nimeri; a

face, a confaceMegelőzni, v. a preveni.Megengedni, v. a sö desghiăţa; a

concede, a ierta.Megfejteni, v. a deslega, a espliea.Meggyőződni, v. a sé convinge.Meghagyás,s. însărcinare; mandat,

intimat, ordinăţiune, comisiune..

Meghagyás 119

120 Meghagyni Melléklet, mellékeletMeghagyni, v. a lăsa; a concrede,

a intima, a însărcina.Meghíni, v. a invita, a pofti, a

chiăma.Meghitt, a. încredinţat, confiden­

ţial.Meghívás, s. învităţiune, invitare.Meghódítni, v. a cuceri, a sub­

juga.Meghűlni, v. a sé reci.Meglakolni, v. a suferi, a pătimi.Meglehetős, a. de suferit, de mijloc.Meglepetés, s. surprindere, sur-

prisă.Meglepni, v. a surprinde.Megszállani, v. a descăleca, a ín-

cunjura (o cetate), a bloca; a adumbri.

Megszánni, v. a compătimi.Megszenvedni, v. a tolera a suferi.Megszeppeni, *. a sé spárié.Megszólni, v. a cleveti, a calurn-

nia.Megszólalni, v. a începe vorbire,

a deschide cuvént.Megszolgálni, v a servi, a mul-

ţămi, a fi cu mulţămită.Megtudni, v. a descoperi, a afla,

a sei.Megváltani, v. a rescumpera, a

elibera, g salva, a méntuí.Megváltó, s. salvator, méntuitoriü.Megvetni, v. a despreţul, a res­

pinge; a aşterne (patul).Megvetendő, a. de despreţuit, ur­

gisit.Megvetőleg, ad. eu despreţ.Megviselni, v. despoterí, a purta,

a învechi.Megzsákolni, v. a bate, a eiomăgi.Még, ad. încă.Megé, p. lângă, la.Meggy, s. (v. medgy).Meggyfa, s. visin.Megint, ad. iară, iarăşi.Mégis, coj. totuşi, eu tóté acestea.Megül, p. de dinapoi.Megveszett, a, turbat, înfuriat.

Megy, v. merge, sé duce.Megye, s. comitat, municipiu; die-

cesă, parochiă.Megyeház, s. casă pretorială, casa

comitatului.Megyés, a. diecesan, din diecesă. Méh, s. albină; pântece, uter. Méhkas, méhköpü, s. coş, coşniţă,

albinariű.Méhecske, s. albinuţă, aibiniţă. Méhes, s. staul de albine.Méhes, a. cu albine.Méhész, s. stupariă.Méhészet, s. albinărie, stupărie. Méhköpü, s. (v. méhkas).Mekegni, v. a mâcăi (ea capra). Mekkora? ad. cât de mare?Méla, a. melancolic.Mélaság, s. melancolie.Mélázás, s. melancolisare.Meleg, a. cald.Melegágy, s. resalniţă, patul de

resad.Melegedés, s. îneăldire.Melegedni, v. a se îneăldi. Melegen, ad. (v. meleg).Melegítni, v. îneăldi.Melegítés, s. încălzire.Melegség, s. căldură.Melegszik, v. sé încăldesce. Melegülni, v. (melegedni). Melegülés, s. (v. melegedés). Melengetni, v. a încăliji (mereu

si încetişor).Melengetés, s. încălzire.Mell, s. pept.Mellé, p. lângă, aprópe, ad, eu. Mellék, s. accidenţie, lăture, sup-

lement.Mellékmondat, s. propuseţiune se-

cundarie.Melléknév, s. adieetiv.Mellékút, s. cale laterală. Mellékelés, s adaogere, suplement,

alăturare.Mellékelni, v. a adaoge, a alătura. Melléklet, mellékelet, s. suplement,

adus, adaos.

Mellékes Menhely 121

Mellékes, a. secundar, accesor.Mellékesség, s. lucru secundar,

lucru accesor.Melléki, a. lateral.Mellény, s. gilet, vestă, peptariú.Melles, a peptos, tare ín pept.Mellesedni, ». a se face peptos.Mellesleg, ad. accidental.Mellesleges, a. — en, ad. aece-

sor, accidental.Mellett p. aprópe, lângă.Mellől, p. de lângă.Mellőzés, s. delaturare, ignorare,

amânare, ferire,Mellőzhető, a. delaturaver, ama-

nabil.Mellőzhetlek, a. nedelaturaver, ne-

amanabil.Mellőzni, v. a delatura, a ignora,

a amâna, a féri.Mellső, a. dinainte, anteriorMely, melly, pron. care, ee, carea.Melly, s. (v. mell).Mellyény, s. (v. mellény).Mellyeszteni, meneszteni, v. a

ciupilí, a smulge.Melyik? mellyik? pron. care?Méltó, a. demn, vrednic; stimabil.Méltán, ad. cu drept.Méltány, s. apreţiare.Méltánylás, méltánylat, s. apreţi­

are, aprobare, încuveninţare, dis- creţiune.

Méltánylani, méltányolni, v, a apre- ţia, a încuveninţa, a aproba, a considera.

Méltányos, a. just, euveninţios,ecu- itabil.

Méltányosság, s. disereţiune, cuve- ninţă, dreptate.

Méltánytalan, a. — ül, ad. nejust, nediseret, neecuitabil, nedrept.

Méltánytalanság, s. nedreptate, ne- disereţiune, necuveninţă.

Méltatni, v. a apreţia, a considera, a încuveninţa.

Méltatás, s. apreţiare, considerare, încuveninţare.

Méltatlan, a. — úl, ad. nedemn, nevrednic.

Méltatlanság, s. nedreptate, ne- euveninţă, asuprire.

Méltatlankodás, s. (v. méltatlan­ság).

Méltatlankodni, ». a face nedrep­tate, a asupri.

Méltó, a. demn, vrednic, meritabil.Méltóan, ad. în mod de respectat,

drept, cuvenit.Méltólag, méltóképen, ad. (v. mél­

tóan).Méltóság, s. demnitate, ilustritate.Méltóságos, a. ilustru, mărit, ilus-

trisime.Méltóságolni, v. a titula cu ilus­

tritate.Méltóztatni, v. a binevoi, a sé în­

dura.Mely, pron. eare, carea.Mély, a. — en, ad. afund, adénc.Mélyedni, v. a sé cufunda, a sé

adéneí.Mélyen, ad. afund, adénc.Mélység, s. afunfjdme, adâncime.Mélységes, a. (v. mély).Mén, s. armásariü.Menés, s. mergere.Menni, v. a merge.Mendegélés, s. mergere dósa.Mendegélni, v. a merge (merefl).Mendemonda, s vorbe gólé, tle-

eărie.Menedék, s. scăpare, asii.Menedékes, a. răpetjiş.Menedékesség, s. răpeijiune.Menekedés, s. refugiu, scăpare.Menekedni, v. a scăpa, a refuge.Menekvés, s. (v. menekedés).Menekszeni, v. (v. menekedni).Menekvö, menekülő, s. fugariü,

desertor, refugiat.Meneszteni, v. a espeda, a trimite.Menet, s. mers, procesiune.Menetel, s. (v. menet).Menhely, s. loc de scăpare, loc de

asii.

122 Menkő MerészelniMenkő, s. trăsnet, fulger.Ménló, s. (v. mén).Mennél, ad. cu cât.Menny, s. ceriü.Menydörgés, s. tunet, trăsnet.Mennydöröpni, v. a tuna.Mennyország, s. împărăţia oeriuluí.Mennyei, a. eerese.Mennyezni, v. a bolti.Mennyezet, s. bolta ceriului, firma­

ment ; piafond.Mennyi? a. cât? câţi?Mennyiszer? ad. de câteorî?Mennyivel? ad. cu cât?Mennyire? ad. până în cât? precât?Mennyiség, s. cantitate, eâtăţime,

mărime.Menyiségtan, s. matematecă.Mennykő, s. (v. menkő).Mennkőfogó, s. conducătorii! elec­

tric.Menő, s. mergătorii!, călătoria.Menteni, v. a desvinuí, a scusa;

a scuti, a protege; a scăpa, a elibera.

Ment, a scutit, scăpat, liber.Mentegetni, v. a scusa, a desvinuí,

a desculpa.Mentegető, a. desvinuitoriü, des-

culpatoriü.Mentegetőzés, s. scusare, desvi-

nuire.Mentegetőzni, v. a să scusa, a să

desvinuí, a sé desculpa.Mentelék, s. iperbolă.Mentelem, s. scutire, imunitate;

mentelmi bizottság, eomisiune de imunitate, de scutire.

Mentes, a. scăpat, scutit, liberat.Mentés, s. scusare, desvinuire, des-

culpare; scăpare, eliberare.Mentesítni, v. a scuti, a scăpa, a

elibera.Mentő, s. salvator, eliberätoriü,

apărătorii!, scutitoriű.Menthetetlen, a. — ül, ad. fără

scăpare, neméntuibii, nescutibil, nescusabil.

Menthető, a. de scăpat, méntuibil'» desculpabil.

Mentői, ad. cu cât, mai pre sus de.Mentség, s. scusă, desvinuire, des-

eulpare.Meny, s. nuoră.Menyasszony, s. mirésa.Menyaszonyi, a. nupţial, de mirésá.Menyecske, s. nevastă.Menyegző, s. nuntă.Menyét, s. nevăstuică (animal).Menyhal, s. molaş, mihalţ (pescebMenykő, s. (v. menkő).Merni, v. a cuteza, a índrésní, a

sé încumăta.Mérni, v. a măsura.Meredés, s. înţepenire, încreme­

nire.Meredek,-es, a. în jos, la vale,

răpeiţiş, preeipiş.Meredekség, s. rape<jiune, preeipiş,

prâpaste.Meredni, v. a înţepeni, a încre­

meni.Méreg, s. venin.Meregetés, s. seotere de apă.Meregetni, v. a scote apa ( m ereu);

a înholba ochii.Méregetés, s. măsurare.Méregetni, v. a măsura (mereu).Merengeni, v. a cugeta afund, a

fantasa, a medita.Merengés, s. cugetare cufundată,

medităţiune.Merény, s. eutezare, încumătare;

risic ; atentat.Merényiem, merényelni, v. a cu­

teza, a încerca, a întreprinde.Merénylet, s. (v. merény).Merénykedni, v (v. merényelni).Merénylő, merénykedő, s. cute­

zătorii!, íntreprimjetoriü.Mérés, s. (v. merény); seotere de

apă.Mérés, s. măsurare.Merész, a. cutezătorii!, îndresneţ,

temerarii!, audace. i Merészelni, v. (v. merényiem).

Merészkedni Merülés 123

Merészkedni, v. (v. merényiem).Merészlet, merészség, s. eutezare,

íncumétare, euragiü.Mereszteni, v. a întinde; a des­

chide, a înholba ochii.Méret, s. măsurăturăMéretien, a. — ül, ad. nemăsurat.Merev, a. — en, ad. înţepenit, în­

cremenit; afectat, silit.Merevedés, s. (v. merevedség).Merevedni, v. a înţepeni, a încre­

meni.Merevedtség, s.înţepenitură, amor-

ţaiă.Merevitni, v. a înţepeni, a înlem­

ni, a amorţi.Merevedett, merevült, a. înţepenit,

înlemnit, amorţit.Merevülni, v. (v. merevedni).Merevültség, s. înţepenire, încre­

menire, amorţală.Mérföld, s. mii.Mérgelödés, s. mânie, înverşunare,

năcas.Mérgelődni, v. a să mânia, a să

înverşuna, a să năeăsi.Mérges, a. — en, ad. mânios,

iritat, înverşunat.Mérgesedés, s. înveninare, infla­

ma e.Mérgesedni, v. a să năeăsi, a să

turbura, a să înverşuna ; a să învenina, a să inflama.

Mérgesités, s. intăntare, iritare; înveninare, inflamare.

Mérgesitni, v. a întărită, a mănia; a învenina.

Mérgezés, s. înveninare.Mérgezni, v. a învenina.Mérhetlen, mérhetetlen, a. neme-

surabil, immens, enorm.Mérhetlenség, mérhetetlenség, s.

enormitate, immensitate.Mérhető, a. măsurabil.Merítés, s. scótere (de apă).Meritni, v. a scote (apă).Merítő, s. seoţătoriu (de apă); a.

de ajuns, îndestul.

Mérkőzés, s. măsurare, luptă, riva­litate.

Mérkőzni, v. a să mesura; a să lupta; a riválisa.

Mérlegelni, mérlegezni, v. a me- snra, a cumpăni.

Mérnök, s. îngener.Mérnökség, s. íngeneríe.Mérnöki, a. de ingener.Mérőn, s. plumbin, sondă.Merő, a. — en, ad. ţepăn, înlem nit;

tot.Mérő, «. măsurătoriu; mierţă.Merőben, ad. de tot, cu totul.Merőn, ad. ţepăn, înţepenit, flosat,

înfipt.Merre? ad. încătrău?Mérsék, s. moderăţiune, modestie.Mérsékelés, mérsékeltség, s. mode­

răţiune. contenire, abstinenţiă, înfrenare.

Mérsékelni, v. a modera, a în­frâna, a conteni.

Mérsékelt, a. moderat, contenit, înfrânat

Mérséklet, s. moderăţiune, cum­păt; temperatură.

Mérsékietség, s. (v. mérséklet).Mérsékletien, a. nemoderat, ne­

cum pătat.Mérsékleti, a. (v. mérsékelt.Mert, coj. fiindcă, ca, pentrueă.Mértan, s. geometria.Mértani, a. geometric.Mértanilag, ad. geometrice.Mérték, s. măsură.Mértéktelen, mértékletlen, a. —

ül, ad. nemoderat, necumpătat, necontenit, neînfrânat.

Mértékletes, a. — en, ad. mode­rat, cumpătat înfrânat, contenit.

Mértékletesség, s. moderare, mo­derăţiune, înfrenare, abstinenţie.

Mértéktelenkedni, v. a să nemo- dera, a fi necumpătat, a să des frâna, a eseeda.

Mértföld, s. (v. mérföld).Merülés, s. cufundare.

124 Merülni Mikor?Merülni, v. a sé cufunda.Mérv, s. lege, regulă; normă, nor­

mativ.Mesele, s. confiniu, miediuină.Mese, s. fabulă, poveste, mit.Mesélés, s. fabulare, enarare de

fabule.Mesélni, v. a fabula, a povesti, a

enara fabule.Meséld, s. fabulătorin.Mesés, a. fabulos, mitic.Mesgye, s. miediuină, confiniu.Messze, a. ad. departe, depărtat.Messzeség, s. depărtare.Messzecske, a. depărtişor.Messzire, ad. departe, în depăr­

tare.Messziről, ad. din depărtare.Mester, s. măiestru, magistru; în-

veţătoriu.Mesteri, a. — leg, ad. măiestrit,

artificios.Mesterkedés, s. încercare, măies-

tride.Mesterkedni, v. a sé încerca, a

măiestri.Mesterkélés, s. măiestrire, inven­

tare, născocire.Mesterkéletlen, a. — ül, ad. ne-

măiesfrit; neafeetat, neprefăeut.Mesterkélni, v. a măiestri.Mesterkélt, a. măiestrit, arteficios;

afectat.Mesterkéltség, s. măiestrire; pre­

făcătorie.Mesterség, s. meserie, măiestrie,

profesiune, artă.Mesterségesen, ad. măiestrit, arte­

ficios.Mész, s var, calce.Mészárlás, s. măcelare.Mészárolni, v. a măcela.Mészáros, s. măcelarii!.Mészárszék, s. măcelărie.Meszelés, s. văruire, spoire.Meszelni, v. a vărui, a spoi.Meszelő, s. văruitoria.

„Meszes, a. văros.

Meszezni, v. a împle eu var. Metélés, s. tăiere.Metéletlen, a. netăiet.Metélni, v. a tăie.Metélt, a. tăiet.Métely, s. călbâză.Mételyes, a. călbăzit, cu călbază. Méteiyesedni, v. a sé încălbăzi. Mételyesítni, v. a încălbăzi. Metszeni, v. a tăie, a răteza; a

grava, a scobi.Metszés, s. tăiere, rătezare; gra­

vare, scobire.Metszet, s. tăietură.Metszetlen, a. netăiet, nerătezat. Metsző, s. sculptor, graver, răte-

zătoriu.Metszvény, s. gravură, sculptură,

tăietură.Mez, s. vestmânt, coperemént.Méz, s. miere.Mezei, a. de câmp.Mézes, a. cu miere, îndulcit. Mézezni, v. a îndulci.Mézga, s. gumi, reşină.Mezítelen, mezítlen, meztelen, a.—

UI, ad. gol, golaş.Mezítelenség, meztelenség, s. go-

iătate.Mezítláb, ad. desculţ.Mező, s. câmp; câmpie. Mezőváros, s. opid, oraş.Mezőség, s. câmpie.Mi, mink, pron. noi.Mi? pron. ce? cum?Miatt, p. pentru, din causă. Miatyánk, s. Tatăl-nostru. Micsoda? pron. ce?Midőn, coj. când.Mielőtt, ad. înainte de.Miért? ad. pentru ce?Miféle? pron. ce felin? de ce sol? Mig, miglen, ad. până, până-ee. Mihelyt, mihelyest, coj. îndatăee. Miként? miképen? ad. cum? în

ce mod?Miklós, prop, Nieolae.Mikor? ad. când?

Mikoron Miután 125Mikoron ? ad. eánd?Miksa, n. prop. Maesimilian. Miliőm, a. miliőn.Milliomos, s. milionariü.Mily? milyen? pron. eum? ce

feliü?Milyenség, s. calitate.Mimelés, s. imitare.Mimelet, s. imităţiune.Mímelni, v. a imita.Mimész, s. mimic.Mimészet, s. pantomimică. Mimódon ? ad. în ce mód ? eum ? Minap, ad. deunăzi.Minázni, v. a submina.Mind, a. tot, toţi, tóté. Mindazáltal, mindazonáltal, coj. cu

tóté acestea, totuşi.Mindeddig, ad. până acum, până

aci.Mindegyik, pron. toţi.Minedgyre, ad. mereu, neîncetat. Minden, a. toţi, fiăcine, fiăcare. Mindenható, s. atotpotente, omni­

potente.Mindenhatóság, s. atotpotenţă, om­

nipotenţa.Mindenhol, ad. pretotindenl. Mindenhonnan, ad. depretotindenl. Mindenhová, ad. íntőte locurile,

pretotindenl.Mindenképen, mindenként, ad. ín

tot modul.Mindenki, pron. fiăcine, fiăcare. Mindenkor, ad. totudéuna. Mindenkori, a. din tot tempul. Mindenkorra, ad. pentru totdéuna. Mindennapos, a. de tóté (jilele. Mindég, mindig, ad. totdéuna. Mindegy, coj. totuna.Mindenes, a. de tot teliül, totul ín

tóté.Miudenik, a. toţi, tóté.Mindenség, s. univers, totalitate. Mindenünnen, ad. din tot locul, de

pretotindeni.Mindenütt, ad. în tot locul, preto­

tindeni.

Mindenüvé, ad. (v. mindenütt). Mindjárt, ad. îndată, numaidecât. Mindnyájan, ad. cu toţii. Mindnyája, a. (v. mindnyájan). Mindössze, ad. laolaltă, eu totul. Mindszent, s. diua toturor sânţilor. Mindszenthava, mindszenthó, s.

Octobre.Minduntalan, ad. neîncetat, ne­

curmat.Minek? ad. de ce?Minekelötte, coj. malnainte de. Minekokáért, coj. deci, pentru

aceea.Minekutánna, coj. dupăce.Minél, ad. cu cât.Minélfogva, ad. deci, priiuirmare. Minemíí, a. ce feliü, ce sol, ce

calitate.Minemüség, s. calitate. Minemüsíteni, v. a califica. Minemüsités, s. calificare, calificá-

ţiune.Minister, s. ministru.Ministeri, a. ministerial.Minő, a. ce feliü, de ce calitate. Minőség, s. însuşire, calitate. Minőségi, a. calitativ.Minősitni, v. (v. minemüsítni). Minösitvény, s calificăţiune.Mint, coj. ea, decât, cum.Minta, s. model, formă.Mintázás, s. modelare, formare. Mintázni, v. a modela, a forma. Mintegy, ad. circa, cam, aprópe. Mintha, coj. ca si cum.Minthogy, coj. fiindcă, din eausă că. Mintsem, coj. decât, decât că. Mióta, miolta, coj. decând.Mireny, s. arsenic.Mirha, s. smirnă.Mirigy, s. ghindură; serofulă ; pes-

tilenţie, ciumă.Mirigyes, a. ghinduros.Mirtus, s. mirt.Mise, s. iiturgíe.Misézni, v. a diee liturgia.Miután, coj. dupăce.

126 Miv MórMív, s. (v. mű).Mivel, coj. fiindcă.Mivelhogy, coj. (v. mivel).Mivelés, s. cultivare; facere, luc­

rare.Mivelet, s. cultură; operăţiune,

lucrare, faptă.Miveletlen, a — iii, ad. neeultivat,

nelucrat, neînvăţat.Miveletlenség, s. necultură.Miveini, v. a cultiva; a face, a lucra.Mivelt, a. cultivat.Miveltség, s. cultură.Mives, s. Jucrätoriü, meserieş.Mivész, s. artistMivészi, a. — leg, ad. măiestros,

artificios.Mocczanás, s. mişcare.Mocczanni, v. a mişca.Mocsár, s. baltă, mocirlă.Mocsáros, a. bălios, mlăştinos.Mocskitni, v. a mânji, a ponosi.Mocskolás, s. mânjire; ocară, de­

făimare.Mocskolni, ». a mânji, a ponosi,

a seârnăvi; a ocări, a defăima.Mocskolódás, s. defăimare, bajo-

corire; insultare; scârnăvire.Mocskolódni, a să mânji; a să

defăima, a să bajocori, a să în­jura.

Mocskos, a. ponosit, pătat, mânjit, necurat.

Mocskositni, v. (v. mocskitni).Mocskosodni, v. a să mânjiMocsok, s. pătă, necurăţenie, ma­

culă.Mocsoktalan, a. — úl, ad. nepă­

tat, nemaculat.Mód, s. m od; posibilitate; potinfă;

cumpăt.Modor, s. manieră.Módos, a. — an, ad. de bună

potere, cu avere; gentil, politMódosság, s. gentilitate, politeţă;

avere.Modositni, v. a modifica, a corege,

a emenda.

Módositvány, s. amendament. Módozat, s modalitate.Módszer, s. metod Módszeres, a. metodic. Módszertan, s. metodică. Módtalan, a. fără modalitate, ne-

cumpătat.Mogorva, a. moros, posomorit. Mogorván, ad. (v. mogorva). Mogyoró, s. (v. magyaró). Mogyoróból, s. simbure de alună. Mogyorófa, s. alun.Mogyorófajd, s. găinuşă de alu­

nei.Mogyorós,'«, alunet.Moh, s. muşchii!.Mohó, a. lacom.Mohón, ad. (v. molid).Mohos, a. — an, ad. muşehios. Mohóság, s. lăcomie.Mohosodni, mohosúlni, v. a eresce

muşchii!.Mokány, a. mocan; neeultivat,

mojic.Mókázás, s. glumire, glumă. Mókázni, v. a glumi.Mókus, s. ververiţă.Molnár, s. morarifl.Moly, s. moliă.Molyos, a. cu molii.Molyosodni, v. a să împle cu molii. Monda, s. tradiţiune, disă, spusă. Mondani, v a spune, a ijliee, a

grăi, a vorbi.Mondás, s. spunere, di cere, vor­

bire, grăire.Mondat, s. sentenţiă, propusătiune. Mondattan, a. — ut, ad. nespus,

neamintit, neijis.Mondattan, s. sintacsă, periodică. Mondhatatlan, mondhatlan, a. —

ÚI, ad. neesplicaver, ce nu să póte espliea.

Mondogální, v. a di ce (mereu). Mondogatni, s. (v. mondogatni). Mondola, s. (v. mandola). Mondolni, v. a dicta.Mór, s. maur, negru.

Mozsárágyu 127MorajMoraj, s: sgomot, murmur, vuiet. Mord, a. furios, rabiat, mânios,

feros.Morditni, v. a înfuria, a înverşuna. Mordulni, v. a murmura, a sé în­

furia, a s8 îmbursuea.Morga, s. marmotă.Morgás, s. murmurătură, murmur,

bombănitUră.Morgolódás, s. (v. morgâsl. Morgolódni, v. a sé mânia, a sé

înfuria, a murmura, ă sé bursuca. Mormogni, v. a murmura. Morogni, v. a chârăi, a mormăi,

a murmura.Morva, s. morav.Morzsa, s. fărmitură (de pane). Morzsalék, s. (v. morzsa).Morzsái ni, v. a sfârima, a dumica. Morzsalékony, a. sfârmiţios. Morzsálódnl, v. a sé sfârma. Morzsányi, a. ea o sfârmitură. Morzsolas, s. sfârmare, dumioare. Morzsolni, v. (v. morzsáim). Morzsolódni, ». a sé sfârima. Mosás, s. spălare, lare.Mosni, «. a spăla, a la, a lăua. Mosadék, s. spălăturâ.Mosakodás, s. spălare.Mosakodni, v. a sé spăla, a sé la. Mosatás, s. spălare (prin altul). Mosatlan, a. — ül, ad. nespălat. Mosatni, v. a spăla (prin altul). Mosdani, v, a sé spăla.Mosdás, s. spălare (proprie). Mcsdatlan, a. — úl, ad. nespălat. Mosdó, s. spălătoriei.Mosdóedény, mosdótál, s. lavór,

. läuariü.Moslék, s. lături, spălâturi. Moslékos, a. de lături, cu lături. Mosó, s. spälätoriü, läutoriü. Mosogatni, v. a spăla (vasele). Mosogató, s. spälätoriü.Mosoly, s. z mi bet, suris. Mosolygás, s. (v. mosoly). Mosolyogni, mosolygani, v. a zimbí,

a suride.

Mosóné, s. spălătorâsă, spălătore. Most, ad. acum, acuma.Mostan, ad. (v. most). Mostanában, ad. ín eurénd, de

curénd.Mostani, a. de acum.Mostanság, s. acuma, de curénd. Mostoha, a. vitreg; nefavoritoriü. Mostohán, ad. vitregesce. Mostoháskodni, v. a sé purta vi­

tregesce.Mostohaság, s. vitregi m e; nefa-

vóre, calamitateMotozás, s. căutare, cercetare, visi-

tare.Motozni, v. a cerceta, a căuta, a

visita.Motozó, s. cereetätoriü, visitätoriü. Motyogás, s. migălire.Motyogni, v. a migăli, a vorbi (ca

pruncii cei miei).Mozdítás, s. mişcare, clătire. Mozditatlan, a. — úl, ad. nemiş­

cat, neelătit.Mozdithatlan, a. — úl, ad. nemiş-

cabil.Mozditni, v. a mişca, a clăti. Mozdony, s. loeomotiv.Mozgalom, s. mişeăment; rescolă. Mozgás, s. mişcare.Mozgatás, s. mişcare, clătire. Mozgathatlan, a. imobil, nemiş-

eabil.Mozgatható, a. mişcabil, mobil. Mozgathatóság, s. mobilitate, miş-

cabilitate.Mozgatni, ». a mişca, a clăti. Mozgató, a mişcătoriu. Mozgékony, a. mişeăţios, mobil. Mozgékonyság, s. mişcabilitate,

mobilitate.Mozgó, a. mişcătoriu, mobil. Mozgóság, s. mobilitate.Mozgony, s. locomobil, loeomotiv. Mozogni, v. a mişca.Mozogható, a. (v. mozgatható). Mozsár, s. piuă (de bătut sare). Mozsárágyu, s. mortarifi.

128 MózsesMózses, n. prop. Moise.Mögé, p. lângă, în dós.Mögött, p. lângă, în dós.Mögül, p. de lângă.Muha, s. (v. moh).Múlás, s. trecere, espirare, decurs.Múlandó, a. treeätoriü, espirabil,

transitoriü, témpurariü.Múlandóság, s. nestabilitate, ne- , síaiornieie.

Mulasztani, v. a perde din vedere, a negliga, a negrijí

Mulasztás, s. negrijinţă, negli- genţă.

Mulatás, s. petrecere, eonversăţi- une, distracţiune, recreatiune.

Mulatni, v. a petrece, a conversa, a distrage.

Mulató, s. petreeätoriü; loc de petrecere.

Mulatozni, v (v. mulatni).Mulatság, s. (v. mulatás).Mulatságos, a. cu petrecere, dis­

tractiv.Mulattatás, s. petrecere, distrac-

ţiune.Mulattatni, v. a face petrecere, a

distrage.Mulattató, a. de petrecere.Mulékony, a. (v. múlandó).Mulékonyság, s, (v. múlandóság).Mulhatlan, a. — úl, ad. neamâ-

nabil, peremtorib.Múlni, v. a trece, a espira.Múlva, p. preste, după.Munka, s. lucru, op, operă, operat.Munkálás, s. lucrare, muneire, ac­

tivitate.Munkálat, s. lucru, operat.Munkálni, v. a lucra, a munci.Munkálódás, s. lucrare.Munkálódni, munkálkodni, v. a

lucra, a siliMunkás, s. lucrătoriu.Munkás, a. silitorifi, activ.

Munkásság, s. silinţă, activitate. Munkátlanság, s. nelucrare, ne-

activitate.Munkátlanúl, ad. fără lucru. Murok, s. morcov.Murva, s. sfărmiturâ de fen. Muskátoly, s. muscatei.Muslicza, s. muscuţe, (de ocet, de

vin).Must, s. must.Mustár, s. muştariu.Mustolni, v. a stóree must. Mustos, a. sucos, mustos.Mustra, s. model, mustră, esem-

plar.Muszka, s. rus, muscan.Mutatás, s. arătare.Mutatni, v. a areta, a indica. Mutatkozás, s. arătare, apariţiune,

fenomen.Mutatkozni, v. a să arăta, a să

înfăţioşa, a apară.Mutató, a. arétotoriü.Mutatvány, s. arătare, producţiune,

probă.Mutogatni, v. a arăta (des). Muzeum, s. mu seu.Muzsika, s. musică.MÜ, s. arte, op, operă.Műtét, s. operaţiune.Műkedvelő, s. diletant.Műegyetem, s. institut politechnic. Müipar, s. industrie.Mükiállitás, s. espuseţiune de arte-

facte.Műszó, s. termin technie.Működés, s. lucrare, activitate. Működni, v. a funcţiona, a lucra.. Műszer, s. instrument.Művelni, v. a opera, a lucra. Művész, s. măiestru; artist; indus-

triar.Művészi, a. — leg, ad. artistic- MUzet, müvezet, s. mechanism^

meebanic.

Müzet, müvezet

N.Nád, s. trestie, papură.Nádméz, s. zăhar.Nadály, s. lipitóre.Nádas, a. arundinos, trestiis, eu

trestie.Nádazni, v. a cuptuşi eu trestie. Nádolni, v. a oţeli, a căli ferul. Nádor, s. palatin.Nádori, a. palatinal.Nádorság, s. palatinat.Nadrág, s. pantaloni, ciórecí. Nadrágtartó, s. braţele, braţete. Nadrágolni, v. a bate.Nadrágos, a. — an, ad. eu eió-

reeí, eióreeat, eu pantoloni. Nadrágtaian, a. fără ciórecí, fără

pantoloni.Nadragulya, s. mătrăgună.Nagy, a. mare.Nagykorú, a. maioren. Nagykorúság, s. maiorenitate. Nagylelkű, a. — leg, ad. mări­

nimos, generos.Nagylelkűség, s. generositate. Nagyméltóságú, a. escelenţiă. Nagyszerű, a. — en, — leg, ad.

măreţ, grandiosNagyszerűség, s. mărime, grandóre. Nagyítás, s. mărire; minţire. Nagyítni, v. a mări; a minţi. Nagyitó, a. măritorii!.Nagyobbítni, v. (v. nagyítni). Nagyobbodni, v. a sé mări, a

cresce.Nagyobbúlni, v. v. (nagyobbodni). Nagyocska, a. mărişor.Nagyon, ad. forte.Nagyság, s. mărime, magnific. Nagysád, s. magnifice. Nagyságolni, «.-a titula eu magni-

ficenţie.Nagyságos, a. magnifice.

Ny.Nagyúlni, v. a se mări, a cresce. Nál, p. la, de.Nándor, n. prop. Ferdinand.Nap, s. sőre; 4 I Napállás, s. solştiţiu.Napéjegyen, s. ecuinopţiu. Napernyő, s. umbrelă. Napfogyatkozás, s. întunecime de

sőre, eelipse.Napkelet, s. orient, răsărit. Naplemenet, s. apusul soréiul. Napnyugot, s. apus, occident, vest Napszámos, s. <jiler.Naptár, s. calindar.Naptéritö, s. tropic.Napa, s. socră.Napi, a. de <|í; de sőre.Napidij, s. diurnă.Napló, s. jurnal, (Jiariü.Napolni, v. a amâna, a proroga. Naponként, ad. pe dí.Nappal, ad. diua.Nappalodni, v. a sé reversa de <Jí. Napraforgó, s. flórea soréiul. Napság, s. <li.Narancs, s. pomăranţă, auranţă. Nász, 's, ospeţ; euserime. Nászisten, s. imen.Nátha, s. catar.Náthás, a. întroenat.Náthásodni, v. a se íntrocna, a

căpăta catar.Ne, ad. nu.Nehogy, coj. nu cumva. Neszeliwt. na! apucă!Nedv, nedű, s. umeijâlă. suc. Nedves, a. — en, ad. jilav, umed. Nedvesítés, s. innenire, udare, jilă-

vire.Nedvesitni, «. a umedí, a uda, a

jilavi.Nedvesség, s. umeijelă.

9

130 Nefelejts NemzeniNefelejts, s. camandrină, nu mé

uita, (plantă).Negéd, s. mândrie, trufie, fală. Negédes, a. trufaş, înfumurat,

orgolios.Negédesség, s. trufie, aroganţă,

orgoliu.Negély, s. anostitură, afeetăţiune. Negélyezni. v. a afecta.Néger, s. negru, arap.Négy, a. patru. |Négyszög, s. patrulature.Negyed, s. pătrariu.Negyedik, a. al patrulea. Negyedszer, a. a patra. INégyen, a. patru-inşi. jNégyenként, a. câte patru.Négyzet, s. pătrat. jNegyven, a. patm leci. 'Néha, ad. eâte-odată, uneori. Nehány, a. unii, eâţva.Néhányan, ad. (v. nehány). Néhányszor, ad. de cateva-ori. Nehéz, a. greü, dificil, grav, pon-

deros. jNehezedés, nehezbülés, s. îngre- j

unare. jNehezedni, nehezbiilni, v. a se în­

greuna.Nehezék, s. dram.Nehézkedés, s. gravităţiune. jNehézkedni, v. a gravita. jNehezen, ad. cu greu, anevoie. ! Nehezítés, s. îngreunare.Nehezitni, v. a îngreuna. Nehézkedés, s. greoi. iNehézség, s. gravitate, greutate,

pond.Neheztelés, s. indignăţiune, dis-

gustare.Neheztelni, v. a lua în nume de

réti, a se indigna.Nehezülés, s. îngreunare.Nehezülni, v. a sé îngreuna. Nehogy, coj. nu cumva.Néhol, ad. alocurea.Nél, p. la, lângă.Nélkül, p. fără.

Nélkülözni, v. a suferi scădere, a-I lipsi.

Nélkülözés, s. lipsă, scădere. Nélkülözhette^ a. — ül, aă. ne­

lipsit, nelipsiver.Nélkülözhető, a. ce póte lipsi,

lipsiver.Nem, ad. nu.Nemcsak, coj. nu numai.Nem, s. gen, secs.Néma, a. mut.Némán, ad. mut.Némaság, s. muţime.Némber, s. femeie.Nemde? ad. cumvaV Némely, pron. unii.Némelyik, pron. câte unul. Némelykor, ad. uneori.Nemes, a. nobil.Nemesbitni, v. anobilita, a cultiva. Nemesedés, s. nobilitare, cultivare. Nemesedni, nemesbülni, v. a sé

nobiiita, a se cultiva.Nemesen, ad. cu nobleţă.Nemesi, a. nobilitar.Nemesítés, s. nobilitare, cultivare. Nemesltni, v. (v. nemesbitni). Nemesség, s. nobilime, aristocraţie. Német, s. german, nâmţ.Németes, a. — en, ad. nemţesc,

germânesc.Németesedni, németesülni, v. a sé

nemţi, a sé germanisa.Németül, ad. nemţesee, germânesee. Nemi, a. secsual.Némi, pron, oreee, ceva.Nemleges, a. negativ. Nemlegesség, s. negaţiune. Nemtelen, a. — ül, ad. nenobil;

fără secs.Nemtő, s. geniu, scutitorifl, spirit

apărătoriu.Némulás, s. amuţire.Némulni, v. a amuţi.Nemzés, s. nascere, generare. Nemzedék, s. generăţiune. Nemzeni, v. a nasee, a produce,

a genera.

Nemzet Nincs 131Nemzet, s. naţiune.Nemzetőrség, s. gardă naţională. Nemzetes, a. nobil, spectabil. Nemzeti, a. naţional.Nemzetiség, s. naţionalitate. Nemzetség, s. viţă, familie. Nemzetségi, a. de familie.Néne, s. soră, lele.Nénike, s. leliţă.Nép, s. popor. INépszerű, a. popular.Népszerűség, s. popularitate. ! Népuralom, s. democraţie.Népuri, a. democratic.Népes, a. poporat, ímpoporat. Népesedés, s. populăţiune. Népesedni, v. a se ímpopora. Népesités, s. ímpoporare.Népesítni, v. a ímpopora.Népesség, s. populăţiune, popo-

rime.Népies, a. — en, ad. popular. Néptelen, a. fára popor, despo-

pulat.Néptelenítni, v. a despopora.Nesz, s. şoptă; sgomot.Nesze! int. na! pnmesee!Netalán, ad. nu cumva.Név, s. nume.Névelő, névhatározó, s. articlu. Névsor, névjegyzék, s. catalog,

registru, listă.Névmás, s. pronume.Névmutató, s. articlu.Névutó, s. postpuseţiune.Nevekedés, s. erescére, creseăment. Nevekedni, v. a cresee, a sg mări. Nevelés, s edueăţiune; adaugere. Nevelni, v. a educa, a cultiva; a

mări; a produce.Neveléstan, s. pedagogie, peda- j

gogicá. _ !Neveletlen, a, — ül, ad. needueat;

necreseut.Neveletlenség, s. necrescere, ne-

edueăţiune, neeultură, bădărănie. Nevelő, s. educătoriu, docente, in­

stitutor, pedagog.

Nevelt, a. cultivat, edfeat, crescut.Neveltetni, v. a educa (prin alţii).Nevendék, s. adolescente, alumn;

elev, disciplu.Nevendékház, s. alumnett.Nevendékpap, s. cleric.Nevetni, v. a rîde.Nevetés, s. rîdere.Nevetlen, a. fără nume, anonim.Nevetség, s. rîs.Nevetséges, a. — en, ad. ridicu-

eulos, de rîs.Nevettetni, v. a causa, a deştepta

rîs.Nevezni, v. a numi.Nevezés, s. numire.Nevezet, s. numire, denominăţiune.Nevezetes, a. renumit, notabil,

memorabil, considerabil.Nevezetesen, ad. mai vîrtos, mai

ales.Nevezetesség, e. însemnătate, lucru

memorabil.Nevezgélni, v. a numi (des).Nevezhetlen, a. nenominabii, ce nu

sé póte numi.Nevező, s. numitoriü.Névleges, a. - en, ad. nominal.Névtelen, a. anomin, fără nume.Névtelenség, s. anonimitate.Nézni, v. a privi, a sé uita, a vedé.Nézés, s. privire, vedere.Nézdegelni, v. a privi, a sé uita

(des).Nézegetni, v. a privi, a căuta,

a cerceta, a visita.Nézet, s. părere, opiniune; vedere.Nézlelni, v. a căuta, a privi, a să

uita, a contempla.Nézlet, s. eontemplăţiune, intui-

ţiune.Nézleti, s. intuitiv.Néző, s. spectator, veijetoriü, con-

templătoriu.Nézve, p. eu privinţă, eu respect

la . . .Ni! int. éea! u'tă!Nincs, v. nu’i, nu este.

9*

132 Nógatás NyavalyásNógatás, s. .îndemnare, animare.Nógatni, v. a îndemna, a anima.Noha, coj. de sí, maeareíi.Nosza! int. aid! fie!Nő, s. femeie, muiere.Nőni, v. a eresee.Nődögélni, v. a eresee încet.Női, a. muierese, femeiesc.Nős, a. căsătorit, eu femeie.Nőstény, s. femeiuşcă.Nősülni, v. a se însura.Nőtlen, nöteien, a. — ül, ad. ee-

libe, necăsătorit, fără femeie.Nőtlenség, s. celibat.Növelni, v. (v. nevelni).Növelde, s. institut de crescere,

preparandie, institut pedagogic.Növendék, s. (v. nevendék).Növény, s. plantă.Növénytan, növénytudomány, s.

botanică.Növényzet, s. plăntăţiune, vege-

tăţiune.Nővér, s. soră.Növés, s. crescere.Növeszteni, v. a eresee, a educa,

a cultiva.Nyafogni, v. a bâlbăi, a gângăvi,

a fonfăi; a lătra.Nyafogás, s. bălbăire, fonfăire;

lătrătură (la cânii de vénát).Nyaggatni, v. a căsni, a tcrtura.Nyáj, s. turmă.Nyájas, a. — an, ad. urban, suav,

curteneţ, amicabil.Nyájaskodás, s. suavitate, urba­

nitate, eurteníe.Nyájaskodni, v. a fi suav, a fi

amicabil, a curteni.Nyájasság, s. suavitate, blândeţă,

urbanitate.Nyak, s. grumaz, gut.Nyakas, a. índéretnic, obstinat,

cerbicos.Nyakasság, s. obstinăţiune, cer­

bicie, índéretnicie.Nyakaskodni, v. a sé obstina, a sfi

opune, a resiste, a fi cerbicos.

Nyakazás, s. taierea'capului. Nyakazni, v. a tăie capul. Nyakravaló, nyakbavaló, s. maramă

de gűt, cravată, colariü.Nyalás, s. iingere.Nyalni, v. a linge.Nyál, s. bale, scuipat.Nyaláb, s. bătăeuie, pachet, fas­

cicul.Nyalakodás, s. licărire. Nyalakodni, v. a linge, a licăi. Nyalánk, s. licău.Nyalánkság, s. licăitură, licăire. Nyalánkodni, v. (v. nyalakodni). Nyálas, a. — an, ad. bălos. Nyálasítni, v. a scuipa, a împle

de scuipat.Nyálasodas, s. înmueoşare. Nyálasodni, v. a sé împle de bale,

a sé înmucoşa.Nyálazni, v. (v. nyálasítni). Nyalintani, v. a linge.Nyalka, a. fălos Nyalkán, ad. fălos, înfumurat. Nyálka, s. mueositate, bale. Nyálkás, a. — an, ad. mucos, bălos. Nyálkásodni, v. a sé înmucoşa, a

sé face bălos.Nyár, s. vară.Nyárfa, s. plop.Nyárelő, s. Juniu.Nyárhó, s. Juliu.Nyárutó, s. August.Nyaralni, v. a vára.Nyaralás, s. várat.Nyaraló, s. vilă, casă de vărat. Nyaranta, ad. ín témp de vară. Nyargalni, v. a alerga.Nyári, a. de vară.Nyárias, a. — an, ad. de vară,

ca de vară.Nyárs, s. frigare.Nyársalni, v. a trage în frigare. Nyavalya, s bolă, nevoie, morb. Nyavalyatörés, s. epilepsie, călc-ă-

tură.Nyavalyás, s. bolnav, morbos; tică­

los.

Nyavalyáskodni Nyilvánosság 133Nyavalyáskodni, v. a fi morbos.Nyávogás, s. miăunare.Nyávogni, v. a miăuna.Nyávogó, a. miăunătoriă.Nyegle, a. fălos, fanfaron, lăudăros.Nyeglélkedni, v. a sé lăuda, a sé

făli, a sé îngânfa.Nyegleség, s. fanfaromé, îngânfare.Nyél, nyel, s. plesea, mănunchiii,

codoriste; tortă, codă.Nyeídeklö, s. înghiţitore.Nyeles, a. cu codă, cu piesele, cu

mănunchiii.Nyeleden, a. neinghiţit; fără tortă,

fără plesea.Nyelezni, v. a pune mănunchiii, a

pune piesele.Nyelv, s. lim bă; vorbire.Nyelvjárás, s. dialect.Nyelvtudós, s. filolog.Nyelvelés, s. limbutire, fleeărire,

fleurie.Nyelvelni, v. a limbuţi, a flecari,

a bârfi.Nyelves, a. limbut, guraliv, reü

de gură.Nyelveskedés, s. (v. nyelvelés).Nyelveskedni, v. (v. nyelvelni).Nyelvész, s. filolog.Nyelvészet, s. filologie.Nyerni, v. a căstiga; a învinge.Nyerés, s. câştigare; învingere.Nyereg, s. şea.Nyerekedés, s. speculăţiune, câş­

tigare; cămătărie.Nyerekedni, v. a specula, a câş­

tiga, a profita.Nyeremény, s. câştig, dobândă,

profit.Nyereség, s. (v. nyeremény).Nyereséges, a. eu câştig, cu profit,

folositorii!.Nyerészet, s. speculăţiune.Nyerészkedni, v. a specula.Nyergei és, s. înşeilareNyergelni, v. a înşeila, a pune

şeoa.Nyergeletlen, a. neînşeilat.

Nyerges, a. eu şea, de sub şea.Nyerítés, s. renchiezare.Nyeritni, v. a renchieza.Nyerő, a. câştigătorii!.Nyers, a. — en, ad. neuscat, ver­

de, crud; necultivat.Nyertes, a. învingătorii!, câşti­

gătorii!.Nyesés, s. rătezare, tundere.Nyesni, v. a răteza, a tunde.Nyest, s. foină.Nyifogni, v. a mîrăi.Nyikkanni, v. a mîrăi, a cârti.Nyikorogni, v. a cârţăi.Nyikorgás, s. eârţăire.Nyil, s. săgâtă.Nyitás, s. deschidere; gaură, spăr­

tură.Nyílni, v. a sé deschide ; a sé des-

volta, a sé înflori.Nyilalás, s. săgetare, junghiu.Nyilain!, v. a s ăgeta, a junghié.Nyilas, s. areariti, săgetătorii!.Nyifásos, a. găunos, spart.Nyilatkozás, s. revelâţiune, des­

coperire, dechiărăţiune.Nyilatkozat, s. (v. nyilatkozás).Nyilatkozni, v. a revela, a des­

coperi, a dechiăra.Nyilatkozmány, s. manifest.Nyilatkoztatás, s. (nyilatkozás).Nyilatkoztatni, v. a descoperi, a

revela.Nyilatkozvány, s. (v. nyilatkoz-

mány).Nyilazni, v. a săgeta.Nyilt, a. — an, ad. deschis, în­

vederat, franc.Nyilván, ad. publice, pre faţă.Nyilvánítás, s. descoperire, de-

chiărare, anunţare.Nyilvánítni, v. a descopeii, a în-

eunoseinţa, a anunţa, a publica.Nyilvános, a. — an, ad. lămurit,

public, respicat. chiar.Nyilvánosítni, v, a publica, a des­

coperi.Nyilvánosság, s. publicitate.

Nyírás, nyirés, s. tundere, tunsură, rătezare.

Nyírni, v. a tunde, a răteza.Nyirbálni, v. a tunde.Nyirés, s. mestecăniş.Nyiretlen, a. netuns.Nyirettyű, s. are ila violină).Nyírfa, s. mestéc&n.Nyírfajd, s. cocoş de munte.Nyirkos, a. — an, ad. umedos,

apăios, umed.Nyirkosság, s. umedélft.Nyirkosítni, v. a umerii, a jilavi.Nyitás, s. deschidere.Nyitni, v. a deschide.Nyolcz, a. opt.Nyolczad, a. optarift.Nyolczadik, a. al optulea.Nyolczan, a. opt-insi.Nyolczvan, a op.'rjeei.Nyom, s. urmă.Nyomni, v. a apăsa, a tescuí; a

cumpăni.Nyomasztani, v. a apăsa, a în­

greuna.Nyomasztó, a. apăsătorii!, îngre-

unätoriü.Nyomatni, v. a tescuí, a apăsa; a

tipări.Nyomat, s. tipăritură.Nyomaték, s. însemnătate, cum­

pănă, greutate.Nyomatékos, a. —- an, ad. impor­

tant, însemnătoriu, cumpănitoriu.Nyomda, s. tipografie, imprimărie.Nyomdász, s. tipograf.Nyomdák, s. urmă.Nyomó, a. apăsătoriCi, tescuitoriü,

eăleătoriti.Nyomor, s. ticăloşie, calamitate,

suferinţă.Nyomorék, a. schilav, invalid.Nyomorogni, v. a petrece în tică­

loşie, în calamitate, a sé tortura.Nyomorgatás, s. chinuire, tortu­

rare.Nyomoritni, v. a schilavi, a tică­

loşi.

334 Nyírás, nyirésNyomorodni, v. a sé schilavi; a sé

neferici, a se ticăloşi.Nyomoré, nyomorult,’ a ticălos,

mişel.Nyomorultan, ad. mişelesee, mise-

rabil.Nyomorúság, s. ticăloşie, calami­

tate, miserie.Nyomorúságos, a. — an, ad. (v.

nyomoré).Nyomós, a. — an, ad. ponderos,

însemnătoriu, de însemnătate.Nyomósság, s. însemnătate, im­

portanţă.Nyomozás, s. urmărire, persecutare,

cercetare.Nyomozni, v. a urmări, a perse­

cuta, a cerceta.Nyomtalan, a. fără urmă.Nyomtatás, s. tipărire, imprimare;

tescuire, trierare.Nyomtatni, v. a tipări, a imprima;

a tescuí; a triera.Nyomtaték, s. adaus la pond, sup-

rapond.Nyomtató, s. tipograf, tipăritorifi,

imprimätoriü; tescuitoriü.Nyomtatvány, nyomtatmány, s. ti­

păritură.Nyomulás, s. străbatere, îmbul-

<jire, penetrare, petrundere.Nyomulni, v. a străbate, a sé îm­

bulzi, a pătrunde, a penetra.Nyoszolya, s. pat, culcuş.Nyöni, v. a smulge (cănepa).Nyögni, v. a geme.Nyögés, s. gemet.Nyögdécselni, v. a sé văieta, a sé

scânci; a gugurí.Nyögdécseiés, s. scancélá; văietareNyöstény, s. femeiuşcă.Nyöszörögni, v. a sé văieta, a sé

scânci, a plânge.Nyöszörgés, s. văietătură, scâneire.Nyövés, s smulsătură (de cânepă).Nyug, nyugalom, nyugodalom, s.

linişte, odichnă, repaus, pace.Nyugdíj, s. pensiune.

Nyugdíj

Nyugdíjas, nyugdíjazott Nyüvesedhl 1S5Nyugdíjas, nyugdíjazott, a, pen­

sionat.Nyugdíjazni, v. a pensiona.Nyugdijnok, s. pensionat.Nyűgjei, s. pausă.Nyugalmas, a. — an, ad. odielmit,

liniştit, päeiuit.Nyugalmazni, v. a pensiona.Nyugalmazott, a. pensionat.Nyugasztalni, v. a linişti, a mol­

comi, a domoJí.Nyugat, nyűgöt, s. vest, apus, oc­

cident.Nyugati, a. occidental, apusan.Nyughatatlan, a. — ül, ad. ne­

liniştit, turburat, neodichnit.Nyughatatlanság, s. nelinişte, ne-

odichnă.Nyughatatlankodás, s. nelinişte

turburare, neodiehnă.Nyughatatlankodni, ». a sé ne­

linişti. a sé nepáciuí, a sé tur­bura.

Nyugszik, nyugoszik, v. sé odieh- nesce, pausézft.

Nyugott, a. — an, ad. liniştit, odiehnit päeiuit.

Nyugvás, nyugovás, s. odicbnă, repaus, linişte.

Nyugta, s. cuitanţă; pace, linişte.Nyugtalan, a. — úl, ad. neodich-

nit, neliniştit.Nyugtalanitás, s. conturbare, ne-

linistre.Nyugtalaníts, v. a conturba, a ne­

linişti.Nyugtalankodni, v. a se neodichní,

a sé nelinişti, a sé turbura.Nyugtalanság, s. neodiehnă, ne­

linişte, turburare.Nyugtatás, s. liniştire, domolire;

cui tare.Nyugtatni, v. a domoli, a liniş­

ti; a euita.Nyugtató, a. domolitoriü, împă­

ciuitorii! ; cuitätoriü.Nyugtatvány, s. cuitanţă.Nyugtatványozni, v. a euita.

Nyugton, ad. odiehnit, liniştit, ín pace.

Nyugvás, s. odichnire, pausare. Nyújtani, v. a întinde; a lungi. Nyújtás, a. întindere, lungire. Nyujtékony, a. întindeţios. Nyújtható, a íntimjlbil.Nyu tó, a. Íntin(j.etoriü; sucitoriü. Nyujtódeszka, s. eârpătoriii. Nyujtozás, s. întindere.Nyújtózni, v. a sé întinde. Nyujtodzni, nyújtózkodni, v. (v.

nyújtózni").Nyujtóztatni, v. a întinde.Nyúl, s. iepure.Nyúlsaláta, s. susai.Nyúlni, s. a sé întinde, a întinde

(mánál, a sé atinge.Nyúlás, s. întindere, atingere. Nyuladozni, v. a sé întinde. Nyúlánk, s. suleget, întins, svelt. Nyúlászni, v. a véna iepuri. Nyúlászat, s. vénát de iepuri. Nyulékony, a. întindeţios, ductil;

vénjos.Nyulékonyság, s. ductilitate, ín-

tinejeţime.Nyúlik, v. sé întinde.Nyúlós, v. întindeţios Nyuiósodni, a. a se face întindeţios. Nyuszt, s. zibelină, samur. Nyúvadni, v. a sé ínneca. Nyúvasztani, v. a ínneca.Nyúzás, s. belire, despoiere. Nyúzni, v. a beli, a despoié. Nyúzó, s. belitoriü, despoietoriű. Nyű, s. vierme, rîmă, strepede. Nyűg, s. cătuşă, falangă, pedeeă. Nyügölödni, v. a sé sbueiuma, a sé

cásní, a sé ostăni, a sé incomoda. Nyűgös, a. încătuşat, ferecat, legat. Nyűgözni, v. a lega, a încătuşa, a

fereca.Nyiist, s. iţă.Nyüves, a. — en, ad. cu strepede,

verni enos.Nyüvesedni, v. a sé invernienosa,

a sé împle de vermi.

%

o. ó.Ó, a. vechi fl, antic.Ő! oh! int. ah!Óbégatás, s. lamentare, tânguire.Óbégatni, v. a lamenta, a se tân­

gui, a se văieta.Obon, s. unţie (mesură).Ócska, a. veehiü, ponosit, în­

vechit.Ocsárlás, s. defăimare, calumni-

are, despreţuireÓcsárolni, ocsárlani, v. a defăi­

ma. a ealumnia.Ocsmány, a. — úl, ad. necurat,

scârnav, híd.Ocsmányitni, v. a scărnăvi.Ocsmányodni, v. a se scárníví.Ocsúdás, s. desmetecire, dea ame­

ţi re, deşteptare.Ocsúdni, v. a se desmeteeí, a sé

deştepta.Ocsúlni, ocsúdni, v. a se eftiní.Oda, ad. acolo.Odú, s. gaură; butură.Ódon, a. antic, învechit, de modă

vechie.Odv, s. (v. odú).Odvas, a. găunos.Odvasodni, v. a se gaunoşa, a să

găuri, a să borti.Oh! int. ah! vai!Óhajtás, s. dorire, dorinţă, dor.Óhajtani, v. a dori.Óhajtva, ad. dorind.Ok, s. causă.Okirat, s. document.Oklevél, s. diplomă.Okszerű, a. — leg, ad. raţionat.Okádás, s. vomare, versare.Okádni, v. a voma, a borî, a

vărsa.Okadat, s. motivare.Okadatolni, v. a motiva.

Okadatolt, okadatos, a. motivaiOkádó, a. vomătoriti, borîtorift.Okmány, s. document.Okmányolni, v. a documenta, a

adeveri,Okos, a. — an, ad. prudent, în­

ţelept priceput.Okosság, s. înţelepţiune, prüden-

ţie, răţiune.Okoskodni, v. a deduce, a argu­

menta: a să sfătoşi.Okoskodó, a. argumentătoriti; sfă­

tos.Okosodás, s. înţelepţire, pruden-

ţiă.Okosodni, okosútni, v. a să în­

ţelepţi, a deveni prudent.Okozás, s. causare, pricinuire.Okozat, s. urmare, cosecenţă, efect,

m últat.Okozni, v. a causa, a pricinuí.Okság, s. causalitate.Oktalan, a. neînţelept, fără minte.Oktalanság, s. neînţelepţiune, ne-

prudenţă.Oktalankodni, v. a face neînţelep-

ţiunî, a să purta neprudent.Oktatás, s. învăţare, instruare.Oktatástan, s didactică.Oktatni, v a instrua. a îuvăţa.Oktató, s. învăţătorii!, instructor,

doeente.Oktondi, a. năuc, stupid, idiot,

tont.Oktondiság, s. năucie, stupiditate.Okvetetlen, a. ül, ad. nesmintit,

neapărat, peremtoriü, de sigur.Ol, s. staul, coteţ, poiată.Oláh, s. român.Oláh, a. românesc.Oláhositni, v. a romanisa.Oláhosodni, v. a să romanisa.

Oláhul Omlás 137Oláhul, ad. romănesce.Ó la , s. oleü.Olajfa, s. măslin oliv.Ólajsziníi, a. olivastru.Óla iOS, a. oleos.Olajozat, s. oleitură Olajozni, v. a ölei.Ólálkodás, s. pândire, pândă. Ólálkodni, v. a pândi, a spiona. Ólálkodó, a. pánditoriü, vulpenos,

clandestin.Olasz, s. italian.Olasz, a. italienesc.Ólaszfal, s. paravan, pariete spa-

niolesc.Olaszhon. s. Italia.Olaszúl, ad. italienesee.Olcsitni, v. a eftiní.Olcsúlni, v. a se eftiní.Olcsó, a. eftin.Olcsóság, s. eftinätate.Oldani, oldozni, v. a deslega, a

desface, a desnoda; a resoiva, a absolva.

Oldal, s. lăture; cóste.Oldalborda, s. costă.Oldalas, s. cóste (de vită).Oldalaslag, ad. alaturea.Oldalfélt, ad. lăturiş.Óldalt, oldalvást, ad. alătureaOldat, s. desfacere, desnodare; solu-

ţinne; absoluţiune.Oldatlan, a. — úl, ad. nedeslegat;

nedeseurcat; nedesnodat, nere- solvat.

Oldhatatlan, a — úl, ad. nedes- legabil; neresolvabü.

Oldozat, s. deslegare, absoluţiune.Olló, s. fórfeoí.Oly, olly, olyan, pi-on. aşa, ea

acela, de acel.Olyankor, ad. pe atunci, în acel

temp.Ólmos, a. plumbos.Ólmozni, v. a plimbi.Ólom, s. plumb.Oltani, v. a altui: a vaccina, a

pune versat, a stinge; a înehiăga.

Oltás, s. altuire; vaccinare; stin­gere ; închiăgare.

Oltalmazás, s. apărare, protegere, scutire, defendare.

Oltalmazni, v. a apura, a scuti, a protege, a defenda.

Oltalmazó, s. protector, apără- torift, defensor.

Oltalmazólag, ad. defensive, în mod apărătorii!.

Oltalom, s. protecţiune, a ărare,. defensiune.

Oltár, s. altariii.Oltatlan, a. nealtuit; nestins; ne-

închiăgat.Oltó, s. chiag; stîngătoriu.Oltovány, s. altoi, arborel altuit.Olvadás, s. topire; desghiăţare.Olvadékony, a. topiţiv, uşor de

topit.Olvadni, v. a se topi.Olvasás, s cetire, legere; numă­

rare.Olvasatlan, a neeetit, neles; ne-

numerat.Olvasgatni, v. a ceti (mereu).Olvashatlan, a. nelegibil; nenume-

rabii.Olvasható, a. legibil ; numerabil.Olvasmány, s. lectură.Ólvasni, v. a ceti, a lege; a nu­

măra.Olvasó, s. eetitoritt, lector; rosa-

rifl, mătănii.Olvasókönyv, s. carte de lectură.Olvasott, a. cetit, literat, erudit,

învăţat.Olvasottság, s. învăţătură, eni-

diţiune.Olvasztani, v. a topi; a desghiăţ.i.Olvasztás, s. topire; desghiăţare.Olvasztó, s. topitoria.Olvasztott, a. topit; desghiăţat.Omladék, s. ruină, surpătură, de-

rîmătură.Omladozni, v. a se ruina, a să

surpa.Omlás, s. ruină, surpare, derimare

Omladvány OstyatasOmladvány, s. (v. omladék).‘Ón, s. cositorii). plumb.Óni, v. (v. óvni).Onka, s. tigru, iaguar.Onnan, ad. de aeolo.Onnét, ad. (v. onnan).Ónos, a. cosit, rit.Ónozás, s. eositorire.Ónozni, v. a cositori.Ontani, v. a versa, tintás, s. vörsare.Óra, s. orologiu; oră.Órai, a. de una oră.'Órás, s. orologeriü.Orbáncz, s. orbalţ.Orcza. s. faţă, obraz, vuit. Orczátlan, a. — ul, ad. obraznic,

neruşinat.Orczátlankodni, v. a fi neruşinat,

a face impertinenţe. Orczátlanság, s. neruşinare, obrăz­

nicie, impertinenţie.'Ordítás, s. urlet, răcnet, sbierat. Ordítni, v. a răcni, a sbiera. a urla. Orgazda, s. pitulätoriü de hoţi,

de furturi.Orgona, s. organ.

. Orgonáim, v. a <Jice, a cânta pe organ.

Orgonás, s. organist.'Orgyilkolás, s. asasinare. Orgyilkolni, v. a omori pe furiş,

a asasina.Orgyilkos, s. asasin.Orgyilkosság, s. (v. orgyilkolás). Óriás, s. gigante.Óriás, óriási, a. gigantic.Ormó, s. pisc, culme, muchie,

dungă.Orosz, s.. rus, muscal.Oroszhon, s. Rusia.Oroszlán, s. leü.Orozni, v. a răpi, a fura.Orozás, ozrás, s. răpire, furt. Orr, s. nas; cioc.Órratlan, a. fără nas.Orrmány, s. bot, trombă (la ele­

fanţii.

Orrocska, s. năsuţ,Orrolni, v. a fi mânios, a imputa;

a mirosa.Orsó, s. fus.Ország, s. ţâră, imperiu.Országgyűlés, s. d'etä, parlament.Országlas, s. domnire, guvernare.Országolni, v. a domni, a guverna.Országos, a. de ţâră, regnicolar;

general, universal.Őrző, s răpitorih.Orvos, s. medie.Orvostudor, s. doctor de medicină.Orvosi, a. medical.Orvoslat, orvoslás, s. remediu,

vindecare, curare.Orvosolni, v. a vindeca, a cura,Orvosolhatlan, a. nevindecabil, ne-

curabil.Orvosolható, a. eurabil.Orvosság, s. medicină, medicament,

léc.Orvosságos, a. de medicament,

medicinal.Óság, s. anticitate, vechime.Oskola, s. seóla.Osonni, v. a sé pitula, a túli, a

fugi.Ostábla, s. tăbliţă de joc, damieră.Ostoba, a. stupid, prost.Óstobaság, s. stupiditate, năucie.Ostobán, ad. (v. ostoba).Ostobáskodni, v. a face, a comite

absurdităţi.Ostobául, ad. (v. ostoba).Ostor, s. corbaciü, bieiü.Ostorozni, v. a eorbăci, a biciui.Ostrom, s. atac, asalt.Ostromzár, s. inchisóre de arma­

tă, blocată.Ostromlás, s. atacare, opumnare,

asaltare.Ostromló, s. opumnátoriü, asaită-

torifi.Ostromolni, ». a ataca, a opurnna,

a asalta.Ostya, s. asimă, pâne de cumi­

necat.

Oszer Ölnyi 139Ószer, s. piaţă de veeliituii. Oszerü, a. vechiü, antic.Oszlás, s. risipire, desfacere, îm-

prăsciere.Oszlani, v. ă sé desface, a sé ri­

sipi, a se despărţi.Oszlatás, s. desfacere, resipire. Oszlatni, v. a resipi, a desface. Oszlop, s. statuă, columnă. Oszlopzat, s. columnatură.Oszolni, v (v. oszlani).Osztani, v. a divida. a împărţi, a

separa.Osztás, s. dividare, împărţire. Osztály, s. clase, despărţement;

împărţelă; elasiflcăţiune. Osztályozás, s. clasificare. Osztályozat, s. elasiflcăţiune. Osztályozni, v. a clasifica; a îm­

părţi.Osztható, a. împărţibil. Oszthatóság, s. împărţibilitate. Osztatlan, a. — úl, ad. neîmpăr-

ţibil.Osztováta, s. stativă, resboi (ia

ţesut).Osztozás, s. împărţelă. Osztozatlan, a. neîmpărţit. Osztozni, v. a se împărţi.

• •

O .Ö, pron. el, ea.Öblitnl, v. a datări (cu apă). Öblöny, s. vas, basen.Öblös, a. cufundos.Öböl, s. concavitate, gavan, sîn

(de mare).Öcs, s. frate (mal mic).Ödön, n. prop. Eugen.Ögyelegni, v a tândăii, a âmbla

gură căscată, a âmbla tândălind. Öklözni, v. a da, a lovi cu pumnii. Ököl, s. pumn.Ökör, s. boii Ökrös, a. cu bol.

Osztozkodni, v. (v. osztozni).Osztrák, s. austriac.Óta, p. de atunci, de un ternp.(italom, s. proteeţiune, apărare,

defensiune.Otromba, a. diform, grosolan.Otrombaság, s. diformitate, groso­

lănie.Otrombúlni, v. a si face diform,

a deveni bădăran.Ott, ad. acolo.Otthon, ad. acasă.Otthonka, s. scurteică, iaéhen, (vest­

mânt).Ótvar, s. bube spurcate.Óvni, v. a feri, a păzi, a apăra.Övakodás, s. pază, grijă, preeauţi-

une, ferire.Óvakodni, v. a s6 feri, a să păzi,

a sS îngriji.Óvás, s. protest.Óvatos, a. — an, ad. cu pază, cu

grijă, cercuspect, precaut.Óvoda, s. preservătoriii, institut de

îngrijire.Ovószer, s. midiloc preservativ.Ozsonna, s. ojină, oinişoră.Ozsonnázni, v. a cjina.

Ölés, s. omorire, ucidere.Ölni, v. a omori, a ucide.Öldöklés, s. omor, ucidere, văr­

sare de sânge.Öldökölni, öldösni, v. a omori, a

ucide.Öldöklő, a. ucigătorii!.Ölelés, s. îmbrăţioşare.Ölelgetni, v. (v. ölelni)Ölelkezés, s. îmbrăţioşare.Ölelkezni, v. a se îmbraţioşa.Ölelni, v. a îmbrătioşa.Ölnyi, a. de un stângin, de una

orgie.

140 ÖlőÖlő, a. ucigătorii!, omoritorift. I Ölteni, v. a îmbrăca; a împunge,

a cóse (cu acul).Öltöny, s. îmbrăcăminte, vestmént Öltözes, s. îmbrăcare.Öltözet, s. îmbrăcăminte. Öltözködés, s. (v. öltözes).Öltözni, v. a se îmbrăca.Öltöző, a. îuibrăeătoriu, de îm­

brăcat.Öltöztetni, v. a îmbrăca, a învăşt-

inénta (pe altul).Ölyv, s. uliü, eorol).Ömledezés, s. vărsare, curgere. Ömledezni, v. a să vărsa, a curge. Űmlés, s. (v. ömledezés). Ömlesztení, v. a versa.Ömleni, v. (v. ömledezni).Ömlik, v. sé versă. curge.Ömölni, v. a se vérsa.Ön, pron. domniata.Önállás, s. independenţă.Önálló, a. independente.Önfejű, a. eerbicos, obstinat. Öngyilkolás, s. sinucidere. Öngyilkos, s. sinucbjetoriii. Öngyilkosság, s. (v. öngyilkolás). Öntudat, s. coneiinţă de sineşi. I Öntudatlan, a. — úl, ad. fără j

eonsciinţă de sinesl.Önviselet, s. conduită, purtare. Önkényt, önként, ad. de sineşi,

de bună voie, spontaneü.Önkény, s arbitriu, despotism. Önkényes, a. arbitrar, despotic. Önkényleg ad. arbitrar, despotic. Űnkénytes, a. voluntar.Önkényü, a discreţionar, arbitrar. Önmaga, pron. el însuşi, ea însăşi. Önteni, v. a turna,*a vérsa.Öntés, s. turnare, vărsare.Öntet, s. vărsătură, turnătură.Öntő, s. turnătoria, vărsătorii!. Öntött, a. iurnat, vărsat.Öntözés, s. udare.Öntözni, v. a uda.Öntöző, v. udătorifl, vărsătorift,

stropitoriü.

Önuralkodó, s. autocrat.Önurság, s. autocraţie, deşpoţie. Önzés, s. egoism.Önzéstelen, a. neegoist, neinteresat. Önző, a. egoist.Ör, s. păzitorii!, custode.Ördög, s. drac, sătană, diavol. Ördögi, a. diavolesc.Ördögös, a diavolit, îndrăcit. Ördögösködni, v. a să îndrăci, a

face mişelii.Ördögség, s. drăcie, diavolíe. Ördöngös, a. (v. ördögös).Öreg, a. bătrân; veteran; unchia. Öregbedés, s. îmbătrânire; eres-

eámént, înmulţire.Öregbedni, v. a îmbătrâni; a eres-

ce, a să mări.Öregbítni, v. a îmbătrini; a mări,

a adauge.Öregbülés, s. (v. öregbedés). ÖregbUlni, v. ív. öregbedni). Öregese, a. bétránatec.Öregedés, s. îmbătrânire.Öregedni, v. a îmbătrâni.Öregség, s. bătrâneţe.Örizés, s. păzire, grijă, vigilare,

custodie.Őrizet, s. (v. őrizés).Örizetlen, a. nepăzit, negrijit.

I Örizkedés, s. păzire, îngrijire.I Őrizkedni, v. a să păzi, a să griji.: Őrizni, v. a păzi, a vigila, a griji.I Örjöngeni, v. a nebuni.; Őrködés, s. pază, grijă, vigliiare.' Őrködni, v. ív. őrizkedni), i Őrlés, s. măcinare.

Őrlet, s. măcinat.Őrlő, a. măcinătorii!.Örmény, s. armén.Őrmester, s. sergent.Őrnagy, s. major.Örök, a. etern.Öröklét, s. eternitate.Öröklétű, a. de veci, etern. Örökbefogadás, s. adopţiune, adop­

tare.

Örökbefogadás

Örökbefogadni, v. a adopta, a íua de suflet.

Örökítés, s. eternisare, perpetuare, veeínieire.

Örökitni, v. a eternfsa, a veeínieí, a perpetua.

Örökké, ad: în etern, în veci, tot- déuná.

Örökkévalóság, s. eternitate. Örökkévaló, a. etem.Öröklés, s. succesiune, ereditate,

moştenire.Öröklési, a. suceesional, ereditar. Öröklét, s. (v. örökkévalóság). Öröklő, s. erede, succesor.Öröklött, a. eremit, moştenit. Örökölni, v. a ereijí, a moşteni. Örökös, s. (v. öröklő).Örökös, a. — en, ad. etern, de

pururea, de veci, pentru tot- déuna.

Örökösítni, v. (v. örökitni). Örökösödés, s. eredre, moştenire,

succesiune.Örökösődni, v. a eredi, a moşteni. Örökre, ad. în etern, ín veeí,

pentru totdéuna.Örökség, s. succesiune, ereditate,

elironomíe.Örökség!, a. ereditar.Örölés, s. măcinare.Őrölni, v. a măeina.Öröltetni, v. a măeina (prin altul). Öröm, s. bucurie, voluptate. Örömest, ad. bucuros.Űrömtelen, a. fără bucurie. jŐrség, s. vigilíe, pază, custodie. ( Örsereg, s. gardă, garnisonă. i Örszellem, s. geniu apärätoriü,_f spirit päzitoriü.Örtelen, a. fără pază, nevighiat,

fără custodie.Öriilés, s. bucurie.Örülni, v. a sö bucura.Őrülés, s. nebunie, perderea minţii. Örülni, v. a nebuni, a sé sminti. Örvendeni, v. (v. örülni). Örvendetes, a. îmbucurătorifl.

ÖrökbefogadniÖrvendeztetni, v. a face, a causa

bucurie.Örvény, s. vultóre, vértegiü. Őrvidék, s. district militar.Őrzeni, v. (v. őrizni).Őrző, s. păzitoriti, custode, pro­

tector.Ős, s. străbun, protopărinte. Őskor, s. străvechime, antícitate. Ősi, a. strămoşesc, străbunese, avi-

ticÖsiség, s. aviticitate.Ösmerni, v. (v. ismerni).Össze, ad. laolaltă, împreună. Összeadás, s. adiţiune, adaugere. Összeadni, v. a adauge.Összeírni, v. a conserie. Összekapni, v. a sé încăiera, a sé

certa.Űsszekeiés, s. căsătorie, împreu­

nare.öszekelni, v. a se căsători, a sö

împreuna.Összeg, s. sumă.Őszeirás, s. consriere.Összes, a. — en, ad. total; suma-

riü.Összetes, a. concret.Összetett, a. compus.Összezni, «. a subsuma, a aduna

întro sumăÖsszhangzás, s. armonie, acord. Összlet, s. sumă íntrégá. Összpontositás, s. centralisăţiune,

concentrare.Öszpontosítni, v. a concentra, a

centrálisa.Östve, ad. (v. estve).Ösvény, s. cărare, cale.Ősz, a. cărunt, sur.Ősz, s. om bătrân, veteran; tomnä. Őszelő, s. semptembre.Öszhó, s. octrobre.Őszi, a. de tómna, tomnatec. Őszinte, a. sincer, leal.Őszintén, ad. (v. őszinte). Őszinteség, s. sinceritate, leali­

tate.

Őszinteség 141

.142 Öszszel PálczázniÖszszel, ad tómna.Ösztön, s. instinct, impuls, bold. Ösztöndíj, s. stipendiu. Ösztöndíjas, a. stipendiat. Ösztönszerü, a. —- leg, ad. in­

stinctiv, după bold.Ösztönözni, v. a îndemna, a în-

pintena, a înboldi.Öszíövér, a. macru.Őszutó, s. Novembre.Őszülni, v. a încărunţi.Öszve, ad. (v. össze).Öszveg, s. sumă.Öszvér, s. mul, catîr.Öszvesítni, v. a comasa, a con­

trage; a eolaţiona.Öszvesítés, s. comasare, contra­

gere; colaţionare.Öszvet, s. sumă.Öt, a. cinei.

Pacsirta, s. ciocârlie.Pácz, s. murătură; dubâlă, argă-

sălă.Paczal, s. mâţă, bazarî.Páczolás, s. murare, sărare; ar-

găsâlă.Páczolni, v. a mura, a săra; a

argăsi.Pad, s. laviţă, scaun, bancă.Padlás, s. pod, plafond; pavi­

ment.Padlat, s. poditură.Padlózni, v. a podi.Padlózat, s. (v. padlat).Padolat, s. (v. padlás).Páholás, s. ciomăgire, bătaie.Páholni, v. a eiomăgi, a bate.Páholy, s. losă, lojă.Paizs, s. egidă, scut.Paizsos, a. egidat, cu scut.Pajkos, a. — an, ad. insolent,

întrecut, destrămat, desfrânat.Pajkossâg,s. insolenţie, desfrenare.

Ötször, a. de cineî-ori.Ötven, a. cincizeci.Ötves, ötvös, s. aurariü, arginta-

riü.Öv, s. brîu ; cingă, eingătore, şer-

pariü.Övezni, övedzni, v. a încinge. Övetlen, a. — ül, ad. neîncins. Övezet, s. eingătore; baieră; zonă. Öz, s. căprioră.Özecske, s. căpriorică.Özön, s. inundăţiune, reversătură. Özönlet, s. (v. özön).Özönvíz, s. diluviu.Özönlés, s. inundare.Özönleni, v. a inunda, a reversa. Özvegy, a. văduv.Özvegyen, ad. văduv, învăduvie. Övzegység, s. văduvie.Özvegyül, ad. (v. özvegyen).

Pajkoskodni, v. a să desfrâna, a să întrece.

Pajta, s. grasd, poiată, staul.Pajtás, s. soţ, eamerad.Pajzán, a. (v. pajkos).Pakolni, v. a pacheta.Pakulár, s. păcurarifi.Pál, n. prop. Paul.Palacsinta, s. plăcintă.Palaczk, s. butelie; ploscă.Palaczka, s. stelniţă.Palánk, s. palan, îngrăditură eu

scânduri.Palânt, s. plâniă.Palántálni, d. a sădi, a împlânta.Palást, s. mante, paliu.Palástolás, s. ascundere, acope­

rire.Palástolni, v. a ascunde, a aco­

peri.Pâlcza, s. băţ, baston.Pálczázni, v. a bate eu băţul, a

eiomăgi.

Pálczika Paraszt 143

Pálczika, s. băţişor.Pálinka, s. vinars, rachiu. Pálinkás, a. eu vinars, de rachiu. Pálinkázni, v. a bé vinars.Pallér, s. paler, măiestru. Pallérozni, v. a cultiva, a polei. Pallérozatlan, a. necultivat, ne-

polit.Pállani, v. a asuda, a putrezi. Palló, s. punte.Pallós, s. paioş.Pálma, s. palm, finic.Palota, s. paiaţ.Pálya, s. carieră, stadiu, curs. Pályaírat, s. sciere de concurs. Pályakor, s. palestră; cerc de miş­

care.Pályatér, s. carieră.Pályaudvar, s. gară.Pályázni, v. a concurge.Pályázás, pályázat, s. concurinţă. Pamut, s. bumbac.Panasz, s. plânsore, acusă, acţi­

une.Panaszkodni, v. a sé jălui, a se

plânge, a sé tângui.Panaszlás, s. jăluire, plânsore. Panaszló, s. aeusătorm, jăluitoriu,

actor.Panaszlott, s. acusat.Panaszolni, v. a aeusa, a lamenta. Panaszolkodni, v. a sé tângui, a

sé plânge.Pánczél, s. panţieră.Pánczélos, a. panţierat. Pánczélozni, v. a panţiera. Pandúr, s pandur.Pangani, y . a stamna, a stagna,

a sta pe l o c ; a se corupe. Pangás, s. stamnare; corupţiune. Pánt, s. şină, pantă.Pántlika, s. petea, cordea, pantlică. Pántlikás, s. cordelat, cu petea. Pántlikázni, v. a cordela, a orna

eu petea.Pántozni, v. a lega eu şine.Pap, s. preot, saeerdote, paroch,

spiritual.

Papnövelde, s. seminariü.Pápa, s. pontefiee, patriarc, papă. Pápai, a. ponteficat, papal. Pápakövet, s. nunţiu.Pápaszem, s. oehilari.Papagáj, s. papagal.Pápaság, s. pontefical, papat, pa-

triareat.Papi, a. preoţesc, popesc.Papir, papiros, s. hârtie, papir Paplan, s. plapomă.Papolni, v. a predica.Papos, a. popesc.Paprika, s. paprică, ardei. Paprikás, a. paprieat, piperat. Paprikázni, v. a paprica, a pipera. Papság, s. preoţime.Papucs, s. pantof.Papuralom, papúrság, s. ierar-

chie.Pár, s. părechie, duplu.Párviadal, s. duel.Paradicsom, s. paradis, rai, edem. Paradicsomi, a. paradisic, de para­

dis.Parafadugasz, s. dop de suger. Paraj, s. spinat.Páralás, párolás, s. aborire; des-

tilare.Páralni, párolni, v. a abori; a

destila.Parancs, s. mandat, ordin, co­

mandă.Parancsnok, s. comandante. Parancsolás, s. demandare, co­

mandă.Parancsolat, s. (v. parancsolás). Parancsolni, v. a demanda, a

comanda.Parancsolólag, ad. demändätoriü,

în mod imperios, imperativ. Parancsolómód, s. mod imperativ. Parány, s. micime, atom.Parányi, a. piculeţ, forte mie. Parányiság, s. micime, miniatură,

bagatelă.Paraszt, s. ţeran.Paraszt, a. neeult, ţerenesce, miiie...

144 ParasztosParasztos, a (v. paraszt).Parasztosan, ad. ţerănesce, ne-

Clllt.Parasztkodni, v. a face, a comi­

te mojicii; a trăi Ia sate.Parasztosodul, parasztosulni, v.

a să mojici, a se bădărani, a deveni nepolit.

Páratlan, a. — ül, ad. lără păre- cbie, fără soţ.

Párázat, s. aborelă.Párázni, v. a abori.Parázna, a. desfrenat, curvariü.Paráznaság, s. curvíe, desfrénare.Paráználkodni, v. a sé desfrâna,

a curvi.Parázs, s. jar, cenuşă cu jar.Párbaj, s. (v. párviadal).Párbeszéd, s. dialog.Párdal, s. duet.Pârducz, s. pard, leopard, pan­

teră.Paréj, s. spinat.Párhagyma, s. poriu, cepă mc-

runtă.Párhuzam, s. paralelă.Párhuzamos, a. — an, ad. para­

lel.Paripa, s. călărie.Parittya, s. praşte, fundă.Parittyázni, v. a arunca eu praş-

teaPárkány, s. parcam, margine,

dungă.Párkányos, a. cu parcam, mucbiat,

eu dungă.Párkányozni, v. a face dungă, a

pareama.Párkányzat, s. parcam.Parlag, s. ţelină.Parlag, a. — on, ad. înţelelenit,

nelucrat.Párlúg, s. leşiie.Párna, s. perină.Párnahaj, párnahéj, s. faţă de

perină.Párnás, a. perinat, cu perină.Paróka, s. perucă, paroeă.

PásztorParókás, a. perueariü.Párolgás, s. aborire.Párolni, v. a abori; a destila.Párologni, v. a abori.Páronként, ad. împăreehiat, cu

părechia.Páros, a. — an, ad. împăreehiat,

părechie.Párosítás, s. împreunare. împăre-

chiare, însoţire.Párositni, v. a împăreehie, a în­

soţi, a împreuna.Párosodás, s. împărechiâre, înso­

ţire, împreunare.Párosodni, v. a se împărechia, a

să însoţi, a sé împreuna.Párosulni, v. (v. párosodni).Párzás, pározás, s. împreunare.Part, s. port, liman, ţermure, mal.Párt, s. partidă.Pártfogás, s. patrociniu, patronare,

protecţiune.Pártfogolni, v. a patrona, a protec-

ţiona.Párfogó, s. patron, protector.Pártütés, s. revoltă, revoluţiune,

rebeliune.Pártütő, s. revoluţionarii), rebel.Pártviszály, s. desbinare.Párta, s. bertă, cunună.Pártás, a. cu bértá, bertat.Pártfogolt, a. patronat, proteeţio-

nat.Parti, a. de ţermure, litoral.Pártolás, s. patronare, proteeţi-

une; desbinare, apostasie.Pártolni, v. a părteni, a patrona,

a proteeţiona, a protege; a sé desbina.

Partos, a. ţermuros, rîpos.Pártos, a. partisan; rebel, desbină-

toriü.Pártoskodni, v. a sé desbina, a

face partidă; a rebela.Partrév, s. port, liman.Pászma, s. făşcioră.Pászta, s. postatăPásztor, s. păstorii).

Pásztori Pendülni l i 5Pásztori, a. păstoresc.Pásztorilag, ad. păstoresee. P^isztorkodás, s. păstorire. Pásztorkodni, v. a păstori, a duce

o viaţă pastorală.Paszuly, s. fasole, pástéi.Pata, s. copită, unghie (la cai). Patak, s. vale, períü, rîuleţ. Patakocska, s. vălcieă, rîuleţ. Patakzani, v. a curge períu, a

curge vale.Patás, a. copitat, unghiet.Patika, s. apotecă, spiţerie, farma­

cie.Patikás, s. apotecariű, farmacist. Pating, s. curea grosa.Patintani, v. a pocni: a atinge. Patkány, s. cloţan, sőreee mare. Patkó, s. poteovă.Patkoíás, s. potcovire.Patkolatlan, a. nepctcovit. Patkolni, v. a potcovi.Patkós, a. potcovit.Pattanás, s. pocnet; săritură; sgră-

bunţă, bubuşoră.Pattanni, v. a pocni a sări. Pattantani, v. a pocni, a plesni. Pattantyú, s. tun.Pattanyús, s. tunarii!, artilerist. Pattantyúság, s. artilerie. Pattogatás, s. pocnitură, pocnet,

detunet.Pattogni, v. a pocni, a detuna. Patvar, s certă.Patvarkodás, s. certă, ciondrănire. Patvarkodni, v. a sé certă, a se

ciondrăni.Patyolat, s. batistă.Páva, s. păun.Pazar, pazarló, a. prădătorii!. Pazarlás, s. pradă.Pázsit, pázsint, s. pajisce, ver-

deţa, iarbă verde.Pázsitos, a. eu iarbă verde. Pecsenye, s. carne; friptură. Pecsét, s. maculă, péta; sigil. Pecsételés, s. sigilare.Pecsételni, v. a sigila.

Pecsétes, a petat; sigilat.Pecsétezni, a. a péta.Peczek, s. căluş. cui.Peczér, s. eânerifl, grijitoriu de

câni.Peczkelni, v. a pune scă iuş; a

bate cuie.Peczkes, a. îngânt'at; bătut eu

cui.Pederni, pederitni, v. a suei, a

resuci.Pedig, pediglen, coj. însă, totuşi,

eu tóté acestea.Pehely, s. seamă, fulg, floe.Pej, a. murg.Pék, s. pânerifl, covrigarii!, pita­

rii!.Példa, s. esemplu, model.Példabeszéd, s. proverb u.Példálédzás, s, alusiane, aieptare.Példálódzni, v. a face alusiune,

a da sé pricâpă, a aiepta.Példázat, s. parabolă.Példány, s. model, esemplar, mus­

tră.Példás, a. — an, ad. esemplar.Példátlan, a — él, ad. fără esem­

plu.Például, ad. de esemplu.Példázni, v. a representa în esem-

ple.Példázat, s. esemplu, parabolă.Példázódni, példázgatni, v. iv.

(példálodzn:).Pele, s. cloţan, alunariü.Pelengér, s. loc de ruşine; fa ­

langă.Pelyhes, a. — en, ad. scămos,

fulgos; flocos.Pelyhesedni, v. a scămoşa, a sé

fulgoşa.Pemet, s. mătură de cnptoriu.Pendel, s. pole.Pendeles, a. cu pole.Penderítni, v. (v. pederni).Penditni, v. a aiepta, a aminti, a

a atinge; a face sunet.! Pendülni, v. a suna.

10

146 Penész PihenniPenész, s. mueeilélá.Penészedés, s. mueedélá, muee-

dire.Penészedni, v. a se rnucedí. Pengeni, v. a suna.Pengés, s. sunet.Pengetni, v. a da sunet.Pengő, s. monetă sunătore.Penna, s. condei, până.Péntek, s. vineri.Pénz, s. bán; mim.Pénztan, s. numismatică.Pénztár, s. erariü, cassă, tesaur. Pénztári, a. erarial, de cassă. Pénzügyminiszter, s. ministru de

finanţe.Pénzügyőr, s. inspector de finanţe, j Pénzes, a. — en, ad. bănos, avut. I Pénzetlen, a. — ül, ad. fără ba­

ni, nebănos.Pép, s. pap, cir.Pepecselni, v. a moeoşi, a migăli. Pepecselés, s. migălire.Pépes, a. ciros.Per, s. proces; eârtă.Perfolyás, s procedură.Perszünet, s. juristiţiu. Pertárgyalás, s. pertractare de

proces.Perbefogni, v. a trage în proces,

a tenta proces.Perbeli, a. procesual.Perez, s. minută; măsodpercz, se­

cundă.Perczegés, s. sfârăire, scârţăire. Perczegni, ®. a sfârăi, a scârţăi. Perczenet, s. (v. perez).Perecz, s. covrig, colăeel. Pereczes, s. covrigariű.Peregni, v. a durăi, a scârţăi. Perelés, s. proces, certă, improce-

suare.Perelni, v. a purta proces; a se

certa, a ínproeesua.Peres, a procesual.Peresfél, s. litigante, partidă, cau-

sant.Perge, a. spiral.

Pergelés, s. prăjire, ardere.Pergelni, v. a prăji, a arde, a

frige.Pergelődni, v. a se prăji, a sé

frige.Perje, s. păiuş, iarbă cu spic.Permeteg, permet, s. plóie mă­

runtă.Permetezni, v. a ploa mărunt, a

picura.Persely, s. cassă de bani.Perzselés, s. pârjolire.Perzselni, v. a pârjoli, a arde.Perzselödni, v. a sé pârjoli, a se

arde.Peselés, s. pişare.Peselni, v. a pişa.Peshedni, v. a sé împuţi, a sé

corupe, a sé strica, a putredi.Peshedt, a. împuţit, stricat, putre-

dit.Pest, n. prop. Pestea.Pesti, s. pestean.Pestis, s. ciumă, pestilenţie.Peszmeg, s. pane coptă de două-

or i.Pete, s. oü (la insecte).Petecs, s. şearlat.Péter, n. prop. Petru.Pétervár, n. prop. Petropole.Petrezselyem, s. petringel.Petyeregni, v. a plânge, a se

scânci.Petyhedni, v. a se moleşi, a sé

lângeiji, a putreiii.Petymeg, s. nevestuică, furet (ani­

mal).Pezsdülni, v. a spumega, a fier­

be, a clocoti.Pezsegni, v. (v. pezsdülni).Pezsgés, s. spumegare, fierbere.Pezsgő, a. spumegătoriîi, fierbé-

torifi.Pézsma, s. mosc, bisam.Piacz, s. piaţă.Piaczi, a. de piaţă.Piezi, a. mitutel, niţel.

I Pihenni, v. a pausa, a odiehni.

Pihenés Poczok 147

Pihenés, s. pausare, odichnă. Pikkely, s. solz.Pikkelyes, a. eu solzi.Pilla, s. pleópa.Pillanat, s. clipită, moment. Pillangó, s. fluture.Pillantani, v. a clipi.Pillantás, pillantat, s. elipélá,

clipită; căutătură de ochi.Pille, s. fluture.Pimasz, a. mojic, meteleü.Pincze, s. pefniţă, celariü.Pinczér, s. ehiálariü.Pingálni, v. a desemna, a depinge. Pint, s. cupă.Pinty, s. fringilă.Piócza, s. lipitóre.Pipa, s. pipă.Pipázni, pipálni, v. a fuma tabac,

a pipa.Pipás, s. fumătoriti de tabac, pipă-

toriú.Pipázgatni, v. a pipa (mereü). Pipe, s. pui de gâscă.Pipere, s. înfrumseţare, gătâlă,

toaletă.Piperézni, v. a înfrumseţa, a orna,

a găti, a ţine toaletă.Pír, s. roşaţă.Pirítás, s. prăjite.Pirítni, v. a prăji.Pirított, a. prăjit.Pirók, s. pirulă (păsere). Pirongatás, s. înfruntare, repro­

bare, mustrare.Pirongatni, v. a înfrunta, a re­

proba, a mustra.Piros, a. — an, ad. rumen, roş. Pirosítás, s. rumenire; roşire. Pirosítni, v. a rumeni; a roşi. Pirositó, s. rumenélá, suliman. Piroska, a. roşietic.Piröslani. v. a trage roşie. Pirosodni, v. a se roşi.Pirosság, s. roşaţă.Pirulás, s. înroşire; ruşinare. Pirufatlan, a. neruşinat.

, Pirulni, v. a roşi; a ső ruşina.

Pisla, s. pleopă. - Pislángolni, v. a lieurí (focul). Pislogni, v. a clipi.Pislogatni, v. (pislogni).Pista, n. prop Stefan.Piszegés, s. scâncire; şuerare. Piszegni, v. a scânci; a şuera. Piszegtetni, v. a pisái, a fiúéra. Piszkálás, s. seormolire, scoeiorire,

rescolire.Piszkálni, v a scormolí, » scociorî. Piszkolás, s. ponosire, mânjire,

scârnăvirePiszkolni, piszkítni, y. a ponosi,

a mânji, a scărnăvi.Piszkos, a — an, ad. mânjit,

ponosit, scârnăvit.Piszkosodni, v. a se mânji, a sö

scârnăvi, a sé ponosi.Pisztoly, s. pistol.Pisztráng, s. păstrăv.Pittyeszteni, v. a lăsa buza în

jos, a strimba din gură.Pitvar, s. tindă, anteeameră. Pityeregni, v. a plânge, a scânci. Pityergés, s plâns, scâncire. Pitymallani, v a sé reversa diua,

a murgi, a sé face deminâţă. Pitymallás, s. reversatul dilei. Pityóka, s. cru.upenă, cartofii etc Pitypalaty, s. prepeliţă.Plajbász. s. cerusă.Plánta, s. plantă.Piántálás, s. p.’ântâţiune. Plántálni, v. a planta.Plébános, s. paroeh, preot.Pléh, s. tinichea, tablă de fer. Pletyka, a. fleeăritoriu, vorbitoriü

de minciuni.Pletykálni, v. a flecări.Pocsolya, s. baltă, tină. Pocsolyás, s. băltos, tinos.Pócz, s. poliţă, euieriü; trâptă,

grad.Poczegér, s. cloţan.Poczkolni, v. a icu l; a propti. Poczkos, a. burtos, foltieos. Poczok, s. i c ; proptea; burtă.

10*

148 PodgyászPodgyász. s. bagagiü, unelte.Pof, s. bueä; pofon ütni, a pălmui. Pofa, s. bucă; o lăture a obra­

zului.Pofozni, v. a pălmui.Pogácsa, s. túrta.Pogány, s. păgân; barbar. Pogányság, s. păgânime; barbarie. Pogányái, ad. tirănesce, crud,

crudei; păgânesc-e.Pohánka, s. brişcă.Pohár, s. pocal, păhar.Pohárszék, s. armarift, credenţ. Poharas, a. eu pocal.Pohárnok, s. paharnic; chiălariti. Pók, s. paingin.Pókháló, s. pensă, ţesătură de

paingin.Pókhálósodni, v. a sé împaingina. Poka, s. faşă.Poklos, a. lepros.Poklosodni, v. a se împle de

lepră.Pokol, s. tartar, iad, infern. Pokoli, a. tartaric, infernal. Pokolfű, s. mătrăguna.Pokolkö, s. petră caustică, pétra

iadului.Pokoleb, s. cerber.Pokolvar, s. carbuneul, (bubă pe-

ricuiosă.Pokrócz,. s. ţol, cergă, strai.Póla, s. fâşie.Pólálás, s. înfăşare.Poláini, v. a înfăşa.Polcz, s. (v. poez.)Polgár, s. cive, eetátén. Polgármester, s. primariü, pretor. Polgári, a. civil.Polgárisodás, s. eivilisăţiune. Polgárisodéi, polgárosodni, v. a

sé eivilisa, a sé cultiva. Polgârisult, a. civilisat. Polgárisultság, s. (v. polgári­

sodás).Polgárság, s. cetăţenime, burge-

sime.Politika, s. politică.

Porlani, porladniPolitikai, a. politic.Politikus, s. p o lit ie .Poloska, s. stelniţă.Poloskás, a. cu stelniţă.Polyva, s. pieră.Pompa, s. splendóre, pompă, lues. Pompás, a. — an, ad. splendit,

pompos.Pompázni, v. a face pompă Pondró, s. vierme.Pondrós, a. viermenos.Pongyola, a. negrijit, negligat. Pongyolán, ad. (v. pongyola). Ponk, s. colină, culme, deal, gruî. Pont, s. punct.Pontatlan, a. — ál. ad. nepunc­

tat; nepunetuos, neacurat. Pontatlanság, s. neacurateţă, ne-

punctuositate, neregularitate. Pontos, a. — an, ad. punctat;

regulat, precis, acurat. Pontosság, s. regularitate, punctu­

alitate, acurateţa.Pontozás, s. punctare Pontozat, s. intrepuneţiune. Pontozni, v. a puncta.Ponty, s. crap (peşce).Por, s. pulbere, praf, colb.Pór, pórnép, s. plebe, ţeran. Poroz, s. sgăreiu.Porczellán, s. porcelan.Porczogó, s. (v. porczi. Porczogós, a. sgâreios.Porha, porhadó, a. fârmiţios; pu­

tregăios.Porhadni, v. a sé sfărma, a sé

rnăeina; a sé putred!.Porhany, s. pâment ţerînos; putre­

gai.Porhanyó, a. sfărmiţios, mălăieţ,

fraged.Porkoláb, s. carcerariü; profos. Porladók, s. (v. porhany). Porlasztani, v. a prăfui, a pre­

face în pulbere.Porlékony, a. (v. porhanyó). Porlani, porladni, v. a se măcina, a

se sfărma, a sé preface în pulbere

Poroda Puhatolás 149Poroda, s. pulbere prăsitore (ia

pián te).Porond, s. năsip, arinâ.Porondos, a. năsipos, arinos.Poronty, s. puietură, pui.Poronyó, a. (v. porhanyó).Poros, a. — an, ad. prăvos, col-

bos, pulberos.Porosodni, v. a sS împle de pul­

bere.Porosz, s. borús, prus.Poroszló, s. dorobanţ.Poroszúl, ad. prusienesee.Porozni, v. a colbäi, a právuí.Pórság, e. ţerănime.Portéka, s. negoţ, marfă.Portyázás, s. eseursiune.Porzani, v. a prăvui, a eolbăi, a

sé faoe pulbere.Porzó, s. pulbere de presărat.Posta, s. postă.Posvány, s. boltă, noroi, tină.Posványos, a. mlăştinos, tinos,

băltos.Posztó, s. pănurâ, postav.Pót, s. întregire, împlinire, suple-

nire, adaus, suplement, surogat.Póteskű, s. juráment supienitoriü.Pótlás, pótlék, pótolás, s. (v. pót).Pótlékadó, s. contribuţiune suple-

nitóre, erescătură.Pótólag, ad. ea întregire, ca

suplenire.Pótolni, v. a adauge, a întregi, a

suplení.Pótolhatlan, a. neíntregibil, ne-

reparabil.Potom, a. bagatel, neînsemnat.Potroh, s. burtă grasă.Potrohos, a. burtos, gras.Potyolni, v. a turti, a sfărma.Potyos, a. turtit, sfărmat.Pottyanni, v. a scăpa.Pózna, s. prăjină, rangă.Pödörni, pödörítni, v. a sueí, a

resucí.Pöf, pöffeszkedés, s. mândrie, ín-

gănfare, fală.

Pöffeszkedni, v. a só mândri, a sé îngânfa.

Pöffeszkedés, s. mândrie, îngân- fare.

Pök, s. scuipat.Pökés, s. scuipare.Pökdösni, v. a seuipa.Pökedelem, s. scârnăvie, uriţi-

une.Pörge, a. spiral.Pörkölni, v. a prăji, a frige. Pörkölt, a. prăjit, fript.Pöröly, s. baros, ciocan.Pörzsölni, v. (y- perzselni). Pöszméte, s. acrişe.Préda, s. pradă, risipă.Préda, a. prédátoriü, risipítoriü. Prédálni, v. a préda, a risipi; a

jafuí.Prém, s. blană, prim.Prémes, a. blanat, cu prim. Prémezni, v. a primuí, a blăni. Prépost, s. preposit.Prés, s. presă, tésc.Préselni, v. a teseuí, a sióree. Primás, s. primate.Próba, s. probă, cercare, încer­

care.Próbálás, s. cercare, încercare,

probare.Próbálni, v. a proba, a încerca. Próbás, a. de probă.Prücsök, s. grer.Priisszenteni, v. a strănuta. Prüszentés, s. strănutare. Puffadás, s. înflare; îngânfare. Puffadni, v. a sé înfla; a sé în­

gânfa.Puffadt, a. înfiat, înfoiet; îngânfat. Puffantam, v. a bufni, a bufăi.r Puffaszkodni, v. a se înfla, a sé

Ínfoié; a sé îngânfa.Pufolni, v. a bufni, a bate.Puha, a. mólé, măiăieţ.Puhán, ad. (v. puha).Puhaság, s. molétate, moliţiune. Puhatolás, s. investigare, cerce­

tare, scrutare.

150 Puhatolni Ragadós

Puhatolni, v. a investiga, a cer­ceta, a scruta.

Puhítni, v. a ínmoíé, a moleşi.Puhúlni, v. a sé ímnoié, a sé

moleşi.Púja, a. poltron, molatec, mie de

inimă.Pujaság, s. poltronáríe, molesire,

frică.Pujka, s. curcă.Pukkadni, v. a plesni; a crepa.Pukkanás, s. pocnire, pocnitură,

sunet.Pukanni, v. a pocni, a suna.Pukkantani, v. a pocni, a face sé

pocnéscá.Pukkantó, a. poenitorifi.Puliszka, s coleşă, mămăligă,

poientă.Pulya, a. (v. púja).Pulyka, s. (v. pujka).Púp, s. cocoşală, crescătură.Púpos, a. cocoşat, ghebos.Púposodni, v. a sé cocoşa a sé

gheboşa.

Ra, (re) p. pre, asupra, la.Rá, ad. pre, pe, asupra, preste,

pe deasupra.Rab, s. sclav, arestant, prisoner,

prins, rob.Rabi, a. — lag, ad. selăvesc, ro­

besc, servil.Rablás, s. răpire, lotrire, furt.Rabló, s. rápitoriü, lotru, fur,

hoţ.Rabolni, v. a răpi, a lotri, a fura,

a jáfuí.Raboskodás, s. robie, robire, cap­

tivitate.Raboskodni, v. a robi (proprie),

a fi în arest, a fi arestat.Rabság, s. (v. raboskodás).Rabszolga, s. sclav.

Puska, s. puşcă.Puskapor, s. pulbere, iarbă de

puşcă.Puszpángfa, s. cimişariu, bucel,

merişor (arbore).Puszta, s. deşert, loc părăsit.Puszta, a deşert, gol, părăsit.Pusztán, ad. (v. puszta).Pusztaság, s. (v. puszta).Pusztítás, s. devastare, depredare,.

despoiere.Pusztitni, v. a devasta, a depréda,

a despoié.Pusztulás, s. devastare, ruină,

desoluţiune.Pusztulni, v. a sé devasta, a sé

ruina.Puttón, s. butoiaş, putină,Puttonos, s. putinariii, berbinţariiuPünkösd, s. Rusalii.Pünkösdhó, s. Mai.Püspök, s. espiscop, archireu.Püspöki, a. episcopesc.Püspöksüveg, s. mitră.Püspökség, s. episcopat.

Rabszolgaság, s. sclavie, servi­tute.

Rács, s. grate, cancelă.Rácsos, a. — an, ad. eu grate,

gratat.Rácsozat, s. graterie, stächet.Rácsozni, v. a închide cu grate.Rag, s. sufise, adaus, adaugere,

afics.Ragacs, s. mastie, clei, cement.Ragacsos, a. — an, ad. cleios,

clicos. lipiţios.Ragadály, s. lipitorin, lipitură; om

silnic.Ragadni, v. a sé lipi, a sé clei;

a răpi, a apuca, a smulge, a spolia.

Ragadós, a. lipiţios, cleios.

Ragadozás Ránczos 151Ragadozás, s. răpire, räpitorie,

spoliareRagadozni, v. a răpi, a hoţi, a

fura, a jăfui.Ragadozó, a. rápitoriü.Rágalmas, a. clevetitorii!, defăimă­

torii!, oalumnios.Rágalmazás, s. clevetire, defăi­

mare, ealumniare.Rágalmazni, v. a cleveti, a de-

făima, a calumnia.Rágalmazó, a. — lag, ad. cleve­

titorii!, defăimătorii!.Rágalom, s. calumníe, defăimare.Ragály, s. epidemie, ciumă, bólá

iipitiósá, contagifl.Ragályos, a. epidemic, lipiţios,

contagios.Rágás, s. ródere, rosură; colică.Rágni, v. a róde.Ragasz, s. (v. ragacs).Ragaszkodás, s. alipire, atragere,

simpatie.Ragaszkodni, v. a só alipi, a só

atrage, a simpatisa.Ragaszos, a. (v. ragacsos).Ragasztani, v. a lipi, a elei, a

acăţa, a afige.Ragasztók, s. adaus, suplement,

sufise.Rágatlan a. — ül, ad. neros, ne­

mâncat.Rágcsálni, v. a só róde, a mânca

(mereü)Rágódás, s. ródere, rosură, con­

sumare, mistuire (de sine).Rágódni, v. a se rode, a sc mânca,

a si consuma, a sâ mistui.Ragozás, ragozat, s. sufisare, ada-

ugere, declinare.Ragozni, v. a sufisa, a declina.Ragyogás, s. lucire, strălucire,

brilare-Ragyogni, v. a luci, a străluci, a

lumina.Ragyogó, a. lucitorii!, strălucitorii!.Ragyogvány, s. lustru, lueiamént,

strălucire, fulgóre, splendóre.

Raj, s. roi; órdá, céta.Rája, s. raiă (pesce).Rajna, n. prop. Ren.Rajongani, v. a roi; a alerga ră­

tăcit ; a fanatisa.Rajongás, s. fantastărie, fanatism,

fantasare.Rajt, ad. pre, deasupra, presteRajta! int. pre el! aid!Rajz, s. desemn, pictură.Ra zaní, v. a roí.Rázás. s. roire.Rajzat, s. roitură.Rajzolás, s. desemnare, depingere.Rajzolat, s. desemnăţiune, deliniă-

ţiune.Rajzolni, v. a desemna, a depinge.Rák, s. rác.Rakás, s. grămadă, movilă, jurâdă ;

mulţime, câtă.Rákászat, s. răeuire, prindere de

raci.Rákászni, o. a răcui, a prinde

raci.Rakatian, a. — ül, ad. negră-

mădit, neîncărcat; gol.Rakni, v. a grămădi, a încărca; a

depune.Rakodás, s. incărcare, grămădire,

paehetare (proprie).Rakodni, v a se încărca, a pacheta,

a să grămădi.Rakonczátlan, a. — ül, ad. ne­

dumerit, desfrânat.Rakonczátlanság, s. desfréű, des-

frenare, nedumerire.Rakonczátlankodni, v. a se nedu­

meri, a sé desfrâna.Rakosgatni, v. a grămădi; a de­

pune (mereu).Rakott, a. încărcat, grămădit.Rakottya, s. răchită, salce de apă.Raktár, s. magazin, deposit.Ráma, s, ramă, cadru.Ráncz, s. înereţătură, îndoitură,

pătură, cretă.Ránczos, a încreţit, îndoit, pătu-

rat.

Ránczolatlan, a. — ul, ad. neín- ereţit, neîmpăturat.

Ránczolat, s. încreţitură.Ránczolní, ránczosítni, r. a în­

creţi, a îndoi, a împătura.Ránczosodni, v. a se încreţi, a sé

sbárcí.Ránczigálni, v. a trage, a siman-

eí, a smulge cu forţa.Rándítni, v. a trage, a smáneí;Rándulás, s. smancire, serintire; j

escursiune. íRándulni, v. a se smáneí. a sé

serintí; a face escursiune.Rang, s. demnitate, vrednicie, rang.Rángatni, v. (v. ránczigálni).Rángatódzni, rángatózni, v. a se

smáneí, a sé trage, a sé mişca repede, a palbita.

Rángatozás, s. sinâneire, spasm, tremurâtură, convulsiune.

Rántani, v. a smáneí, a trage re­pede; a frige (carne), a prăji.

Rántás, s. smâneitură, ieptătură; fărină prăjită, răntaş.

Rántott, a. smâneit, tras; fript prăjit.

Rántotta, s. păpăradă, papară, papă, oii fript în unsóre.

Rászedés, s. amăgire, amăgitură, înşelăţiune.

Rászedni, v. a înşela, a amăgi.Rászt, s■ ipocondrie.Ravasz, a. — úl, ad. astut, pre­

făcut, vielen, şiret.Ravaszkodni, v. a sé şireţi, a sé

vicleni, a sé preface, a sé face astut.

Ravaszság, e. vielenie, astuţie, sireţie, prefăeătură.

Ravatal, s. catafalc; mormént, chenotafiu, catacombă.

Rázás, s. scuturare, seuturătură; clătinare.

Râzat, s. mesteeătură (fen ou paie).Rázni, v. a scutura; a clătina (capul).Rázkódás, s. cutremur, cutremu­

rare.

152 Ránczolatlan, — ú! .Rázkódni, v. a sé scutura, a sé

cutremura.Rázkodtatás, s. eutremurătură.Rázkodtatni, v. a cutremura.Re, p. (v. ra).Rebbenni, v. a sé înspăimânta; a

sé mişca; a tresări; a tresaltă.Rebegés, s. frică, tremur ; bâlbă-

ire, gângăvire.Rebegni, v. . a tremura, a sé in-

friea; a bâlbăi, a gângăvi.Rebesgetni, v. a lăţi faimă; a

aduce înainte, a vorbi (despre o faimă).

Récze, s. raţă.Reczés, a. reţelat; lăţos.ReczéznL, v. a reţela, a ţese reţele.Recsegni, v. a trosni, a pârăi, a

scârţăi.Recsegés, s. trosnire, poenire,

pârăitură, scârţăituiă.Redő s. (v. ránc/,).Redős, a. (v. ránezos).Redőtlen, a. — ül, ad. neînereţit,

nesbâreit, fără creţe.Redözet, s. (v. ránéz).Redőzni, v. (v. ránczolni).Redv, s. putreşliune, mâreezime,

seoptură.Redves, a. — en, ad. putred

mârced, fraged, găunos ( la dinţi).Redvesedni, v. a putredi, a mar­

celi, a sé fragezi.Redvesség, s. putreqliune, mârce-

(jime.Reg, s. deminâţă, crepuscul, re-

sărit.Rég, régen, régente, ad. de mult,

îndelung.Rege, s. fabulă, poveste.Regélés, s. fabulare, enarare de

fabule, plăsmuire.Regélni, v. a fabula, a enara, a

plăsmui, a povesti.Regény, s. roman.Regényes, a. — en, ad. romantic.Regényesség, s. romantieitate, loc

romantic.

Regényesség

Reges, a. fabulosReggel, s demhmţă.Reggeledni, v. a sé reversa <}iaa,

a sé faee demineţă.Reggeli, a. de demineţă.Reggelizés, s. dejunare, dejun.Reggelizni, v. a dejuna, a gusta.Régi,-es a. vechiü, bătrân, antic.Régiesen, ad. bétranesee, în mod

vechiü, după moda antică.Régiség, s. anticitate, vechime.Régiségbuvár, s. antieist, arche-

olog.Régiségtan, s. areheologie.Rejlő, a. secret, ascuns.Rejtek, s. loc ascuns, singurătate.Rejtekes, a. (v. rejlő).Rejtekezni, v. a se ascunde, a se

ţine în secret.Rejtelem, s. misteriu, secret, gâci-

tură, ciumelitură.Rejtélyes, a. — en, ad. misterios,

enigmatic.Rejtemény, s. (v. rejtelem).Rejteményes, a. (v. rejtélyes).Rejteni, v. a ascunde.Rejtett, a. ascuns, secret, miste­

rios.Rejtezés, s. ascundere.Rejtezni, v. (v. rejtekezni).Rejtvény, s. (v. rejtély).Rejtvényes, s. (v. rejtélyes).Rekedés, s. răguşire, răguşală;

stiîmtorare.Rekedni, v. a răguşi; a sé închide,

a sé strímtora.Rekedség, s. răguşală; strîmtorâlă.Rekedt, a. răguşit; strímtorat.Rekedtség, s. (v. rekedség).Rekesz, s. aseunsătore, sicriaş,

saltaritt, íncuietóre.Rekeszelni, v. a închide, a în­

cuie.Rekeszteni, v. a închide, a íncuié,

a încarcera.Rekettye, s. (v. rakottya).Rekkenni, v. a stamna; a sé ín-

nădn.şi (de căldură).

Reges Rendelés 153Rekkenö, a. înnăduşitoritt, cald.Rém, s. spaimă, nălucă, năzări-

tură. fantomă.Remegés, s. tremur, tremurare,

frică, temere.-Remegni, v. a tremura, a sé în-

frica, a sé teme.Remek, s. cap de operă, lucru arti­

ficios.Remek, a. maiestros, artificios,

elegant, forte frumos.Remekelni, v. a găti, a faee un

lucru artificios, un cap de operă.Remekíró, s. clasic.Remekül, ad. (v. remek).Remélleni, remélni, v. a spera, a

nădeşdui.Remény, s. speranţă, nădesde.Reményeim, reményleni, v. (v.

remélleni).Reménykedés, s. sperare.Reménykedni, v. a spera, a fi ín

bună speranţă.Reménység, s. (v. remény).Reménytelen, a. — ül, ad. fără

speranţă.Remete, s. eremit, sehastru, anaeoretRémítni, v. a înfrica, a spălmânta,

a ínsuíla teróre.Rémitö, a. — leg, ad. infrieoşat,

cumplit.Rémleni, v. a i-se páré, a í-se

areta (ceva înfricoşat).Rémlet, s. părere, aparinţă.Rémletes, a. — en, ad. înfricoşat,

plin de spaimă.Rémülés, rémület, s. înfricoşare,

înspălmântare, teróre, încreme­nire, enormitate.

Rémületes, a. — en, ad. (v. rém­letes).

Rémületesség, s. (v. rémülés).Rémülni, v. a sé înfricoşa, a se

înspăimânta, a încremeni.Rend, s. ordine, rínd, regula;

tagmă; decorăţiune.Rendelés, s. ordinăţiune, dispunere,

demândare.

Rendelet, rendelmény, s. ordină- ţiune, decret, dispuseţiune, regu­lament.

Rendeletien, a. — ül, ad. neor- dinat, nedispus, nedecretat.

Rendelkezés, s. dispunere, dispu- setiune.

Rendelkezni, v. a dispune, a ordina.Rendelni, v. a ordina, a dispune,

ă demânda, a decreta.Rendeltetés, s. destinătiune, me­

nire, sorté, ursită.Rendes, a. — en, ad. regulat,

acurat, punctuos, normai.Rendetlen, a. — ül, ad. neregulat,

neacurat, nepunctuos.Rendetlenkedni, ». a fi neregulat,

nepunctuos, neacurat.Rendetlenség, s. nereguiaritate,

nepunctuositate.Rendezés, s. regulare, ordinare.Rendezni, v. a regula, a ordina.Rendhagyó, a. neregular, ansiliar,

anomal.Rendithetlen, rendíthetetlen, a —

ül, ad. neclătiver, nemişcaver, nestrámutaver, constante.

Rendítni, v. a sguduí, a cutre­mura ; a înfriea.

Rendkívül, ad. — i, a. straordi- nariö, preste mesură.

Rendkivülies, a. (rendkívül).Rendkivüliesség, s. straordinarie-

tate.Rendőr, s. soldat poliţiănese, gend-

arm.Rendszer, s. sistemă.Rendszeres, a. — en, ad. siste­

matic, regulat.Rendszerezni, rendszeresitní, v.

a sistemisa.Rendszerint, ad. comun, îndatinat,

de comun.Rendületlen, a. — ül, ad. neelă-

tit, nemişcat, nestrămutat, sta­tornic, constante.

Rendülni, v. a sé cutremura, a sé sguduí.

154 Rendelet, rendelményRengés, s. cutremur, sguduire;

legănare.Rengeteg, s. codru.Rengeteg, a. monstruos, spăimân-

tăţios, cumplit, înfricoşat, gi­gantic, manin.

Rengetni, v. a clătina, a legăna..Rengő, s. légün, clătinătorra.Rény, s. (v. erény).Renyheség, s. lene, negligenţâ,

trândăvie.Renyhülni, v. a sé trândăvi, a s&

lenevi, a sé face negligent.Répa, s. nap.Repcze, s. rapiţă.Repdesni, v. a sbura, a sburăti; a

flustura.Repedek, s. erepătură, despicătură.Repedékeny, a. erepaver.Repedékes, a. — en, ad. crepat,

despicat.Repedés, s. (v. repedek).Repedezett, a. ív. repedékes).Repedni, repedezni, v. a crepa, a.

sé despica.Repedt, a. — en, ad. erepat, des­

picat.Repeszteni, v. a crepa, a despica.Repesztés, s. crepare, despicare.Repitni, v. a sburäti, a da sbo-

rului.Repkény, s. iederă, efeü, laur.Repülés, s. sbor, sburare.Repülni, v. a sbura.Repülő, a. sburátoriü.Rés, s. spărtură, gaură; lacună,,

loc deschis.Rest, a. leneş, negligent, trândav.Restelni, restelkedni, v. a lenevi,

a negliga, a sé trândăvi.Restitni, v. a lenevi, a face trân­

dav, a face negligent.Restség, s. lenevire, negligenţâ,

trândăvie. 'Restülni, v. a sé lenevi, a sé trân­

dăvi, a sé face negligent.Rész, s. parte, competenţă.Részeg, a. beat, beut.

Részeg

Részegedni, részegszeni, része- gülni, v. a sé ímbéta, a sé face beat.

Részeges, a. beţiv, beutoriü.Részegen, ad. beat.Részegeskedni. v. a trăi în beţii.Részegités, s. înbetătură, ímbé-

tare.Részegítni, v. a ímbéta.Részegség, s. beţie.Részegítő, a. îmbetătoria.Reszelés, $. frecare, pilire. radere.Reszelni, v. a freca, a pili, a rade,

a rSşpui.Reszelő, s. pilă, raşpa, rătjetore.Reszelt, a. — en, ad. frecat, pilit,

ras.Részeltetni, v. a împărtăşi, a fa­

ce parte.Részént, részint, ad. parte, ín

parteRészes, a. părtaş, acţionariu, parti-

cipătoritt.Részesítni, v. (v. részeltetni).Részesülés, s. participare, împăr­

tăşire.Részesülni, v. a sé împărtăşi, a

participa, a lua parte.Részesülő, a. partieipätoriü; s.

participiu.Reszketeg, a. trămurăţios.Reszketegség, reszketés, s. tre­

murare, trémnr.Reszketni, v. a tremura.Részlet, s. porţiune, parte, detail.Részletesen, ad. specificat, înde-

tail, îndetailat, împărţit.Részletesítni, v. a specifica, a ín-

detaila.Részletesség, s. specificare, înde-

tailare; cercustanţialitate.Részletezni, v. ív. részletesítni).Részvény, s. acţie.Részvét, s. compătimire, partici­

pare, condolenţie.Részvétlen, a. — ül, ad. neeom-

pătimitoritr, nepăsătorifi, indi­ferent, indolent.

Részesedni, részegszeni, részegíílni Rezzenni 155Részvétlenség, s. indolenţie, ne­

păsare, neeompâtimire, indife­rentism.

Részvevő, a. compätimitoriü, par- ticipätoriü.

Rét, s. livadă, fenaţ, luncă, prat; indoitură, pătură.

Réti, a. de fenaţ, de livadă.Réteg, s. pală, pătură, strat.Réteges, a. — en, ad. păturos,

îndoit.Rétegezni, v. a îndoi, a împătura.Retek, s. rădichie.Rételni, v (y. rétegezni).Retesz, s. încuiet0re.'zăvor(lauşă).Rettegés, s. temere, frică, tremur.Rettegni, v. a sé teme, a sé in-

frica, a tremura (de frică).Rettenetes, a. — en, ad. înfrico­

şat, înspăimântat, rribil.Rettenetesség, s. înfricoşare, în-

spăîmântăţiune.Rettenni, v. a sé înfriea, a să în­

spăimânta.Rettenthetfen, a. — iii, ad. ne-

înfrieabil, neînspălmântabil.Rettentő, a. (r. rettenetes).Rettentőség, s. (v. rettenetesség).Rév, s. pod, luntre, barcă; vad,

port, treeătore.Reves, a. (v. redves).Revesedni, v. (v. redvesedni).Révész, s. podariti, luntrariti, lun­

traş ; nautil ( animal apatec).Révpart, s. liman, desbarcătore.Réz, s. aramă.Rezeda, n. resedâ, rosetă, amoretă

( plântă).Rezegni, v. a tremura, a vibra, a

sé elăt na.Rezes, a. arărnos, eu aramă.Rezesedni, v. a sé arămoşa.Rezgés, s. tremurare, vibrare, vi-

brăţiune.Rezgő, a. — en, ad. tremurătorii!,

vibrâtoriu, elätinätoriü.Rezzenni, v. a spárié, a spăimânta,

a deştepta.

156 Rezső RokonRezső, n. prop. Rudolf, Rád.Rézsut, a. diagonal, pieziş.Rezzentem, v. (v. rezzenni).Riadás, s. alarmă, alarmare, stri­

gare, sbierătură.Riadni, v. a alarma, a sbiera, a

striga.Riadó, s. alarm, reveliu.Riaszkodni, v. a striga, a răcni

(spre cineva).Riasztani, v. a spărie, aspăîmânta,

a înfriea.Ribancz, a: mişel, lump, vagabond.Ribiszke, s. struguraş, aerişe.Rideg, a. — en, ad. singuratic,

retras, isolat; selbatic.Ridegség, s. singurătate, isolaţiune,

isolare; săibătăeie.Rigó, s. sturz; mierlă.Rikoltani, rikoltozni, v. a sbiera,

a striga, a chiui.Rikoltás, s. sbierătură, strigare,

chiuire.Rím, s. rimă, ritm (la poesie).Rimei és, s. rimare.Rímelni, v. a rima.Rimes, a. rimat.Rimetlen, a. — ül, ad. nerimat,

fără rime.Rimezni, v. (v. rímelni).Ringatni, v. a legăna, a clătina.Ringyó, s. eurvă, femeie nemo-

rălăRingyrongy, s. strenţărie, flen-

durie.Ríni, v. a plânge, a să văieta, a

să tângui.Rinya, s. seolopendră (animali.Ripacs, s. pată, gropiţă de văr­

sat, stricătură de vărsat.Ripacsos, a. — an, ad. stricat de

vărsat.Riskása, s. urez.Ritka, a. rar.Ritkán, ad. rar.Ritkás, a. rărit, cam rar, răriu.Ritkaság, s. raritate.Ritkítás, s. rărire.

Ritkitni, v. a rări.Rivalgani, rivalkodni, v. (v. rikol­

tani).Rivalgás, rivalkodás, s. (v. rikol

tás).Rivás, s. plângere, vaietătură, tân­

guire.Rizma, s. rismâ.Robaj, s. sgomot, íremet, sunet,

vuiet.Robbanni, v. a suna, a da sunet,

a face sgomot (sunetul carului).Robogás, s. sgomot, sunet.Robogni, v. (v. robbanni).Robot, s. robotă.Rogya, s. gropiţă de vărsat, strieă-

tură de vărsat; cangrenă, strieă- ţiune (în plante).

Rogyás, a. — an, ad. stricat de vărsat; cangrenat.

Rogyni, v. a eadé, a se ruina, a decădâ.

Roh, s. putreijbură, putre<jime.Rohadni, v. a putrezi, a să corum-

pe, a să strica.Rohadt, a. — an, ad. putred,

stricai, găunos.Roham, s. asalt, atac; paroesism

(la morbosi).Rohanás, s. asalt, asaltare, atacare ;

răpetjire.Rohanni, v. a asalta, a ataca; a

alerga, a să răpeai.Rohanólag, ad. asaltat, atacat; ră-

peijit.Rojt, s. ciucur, canaf.Rojtos, a. eiueuros, ciueurat; firos,

tibros.Rojtozni, v. a pune ciucuri, a orna

eu ciucuri.Róka, s. vulpe.Rokka, s. furcă de tors.Rokkanni, v. a decadă; a să de-

şela; a să ruina.Rokkant, a. — an, ad. decăzut;

deşelat; ruinat; marod.Rokon, a. consângen, cumnăţit,

rudenit.

Rokonértelmii Rovar 157Rokonértelmii, a. sinomin.Rokonság, s. rudenie, cumriâţie,

afinitate, eonsângenitate.Rokonszenvezni, v. a simpatisa.Rokonszev, s. simpatie.Rokonszó, s. sinonimă.RÓI, p. depre, despre, dela.Rom, 8. ruină.Románcz, s. roman.Rombolás, s. derimare, ruinare,

stricare.Rombolni, v. a ruina, a derima, a

strica.Romlani, v. a sé strica, a sö de­

rima, a sé ruina; a se corumpe.Romlás, s. strieăţiune, ruinare, de­

rimare, corupţiune.Romladozni, v a sé strica, a sé

ruina (mereu i.Romlatlan, a. — ui, ad. nestricat,

neruinat; necorupt.Romlékony, a. stricaver, corupiver.Romlottság, s. strieăţiune; eorup-

ţiune.Romolhatlan, a. nestricaver, neeo-

rupiver.Róna, s. şes, plan, deşert.Rónaság, s. (v. róna).Roncsolni, v. a derima, a dermăli

(vestmintele); a strica, a risipi, a ruina.

Ronda, a. rondán rondául, ad.murdariü, necurat, spurcat.

Rondaság, s. necurăţie, spurcaţi- une, pătare.

Rongálni, v. (v. rombolni).Rongy, a. stranţă, petec.Rongyolni, v. a strănţui, a rumpe

în petece, a flenduri.Rongyos, a. — an, ad. flenduros,

trenţuros, destrămat.Rongyosodni, v. a se strănţoşa, a

sé face destrămat, a sé flenduri.Rongyosság, s. strănţurime, des­

trămare.Róni, v. a tăie, a ingrava, a cresta,

a însemna, a nota.Rontani, v. a strica, a ruina,a derima.

Rontás, s. stricare, strieăţiune, ruinare, derimare.

Ropogás, s. sunet, pârăitură, pog- niturâ.

Ropogni, v. a suna, a pârăi, a pocni.

Roppant, a. — úl, ad. enorm, im­posant, gigantic, forte mare.

Roskadni, roskadozni, v. (v. rok­kanni).

Rokadt, a. (v. rokkant).Rossz, a. reü, de nemie.Roszszabítni, v. a inréí,a face réti,

a deteriora.Rosszabbodni, v. a sé ínréí, a sé

face reü, a deveni réü.Rosszalás, s. reprobare, neeuvi-

inţare.Rosszallani, rosszalni, v. a. re­

proba, a desproba, a necuviinţa.Rosszaság, s. reutate, reinţă, mali­

ţie.Rosszul, ad. reü.Rost, s. fibră.Rosta, s. ciur.Rostálás, s. ciuruire, cernere.Rostálni, v. a ciurui, a cerne cu

ciurul.Rostély, s. grate, gratariü; can-

celă.Rostélyos, a gratat, cu grate.Rostélyzat, s. gratime, cancelă,

ínchisóre cu grate.Rostélyozni, v. a închide eu grate.Rostos, a. fibrös.Rothadás, s. putredire, putredi-

une.Rothadatlan, a. — úl, ad. nepu-

tre^Lit.Rothadni, v. a putrezi.Rothadt, a. putred.Rothasztani, v. a putrezi, a da

putreijiunei.Rothatag, a. putrediţios, putre-

(jiver, corumpiver.Rotyogni, v. a clocoti, a clocăi.Rovancsolás, s. şeontrare.Rovar, s. inseet, gândac.

Rovarászni158

Rovarászni, v. a aduna, a prinde insecte.

Rovarászát, s. insectologíe.Rovás, s. crestătură, tăiătură, re-

vaş.Rovat, s. rubrică.Rovatolni, v. a rubrica, a cresta.Rovatozni, v. (v. rovatolni).Rozmár, s. ipopotam, rozmár.Rozzant, a. (V. rokkant).Rozs, s. secară.Rózsa, s. roşă, trandafir.Rozsda, s. rugină.Rozsdás, a. ruginos, ruginiii.Rozsdásodni, v. a rugini, a se

rugini.Rózsi, n. prop. Rosalia.Röf, s. cot (lung).Röfögés, s. grohotire, grohoitură.Röfögni, v. a grohäi, a grohotí

(porcul).Rög, s. bruş, asprime, grunzurime.Rögeszme, s. ideă-fiesă.Rögös, a. grunzurcs, coiţuros, aspru.Rögtön, ad. îndată, numaidecât,

mintenî.Rögtönész, rögtönző, s. improvi-

sator.Rögtönözni, v. a improvisa.Rögtöntörvény, s. drept statariü,

lege marţială.Rögtönzés, rögtönzet, s. improvi-

săţiune.Rögzött, a. fics, ficsat; cronic.Röhögni, v. a rîde tare, a ríde

sonor.Röp, s. sbor, sborăment, avént.Röpdösni, v. a sburăti, a flustura,

a flutura.Röpirat, s. scrisóre volantă, foie

sburátóre, pamflet.Röpítni, v. a sburăti, a da sbo-

rulnl, a flustura.Röpködni, v. (v. röpdösni).Röppenni, v. a sbura, a sburăti.Röppentyű, s. rachetă.Röpülni, v. a sbura.Rost, a. (v. rest).

RusnyaRövid, a. — en, ad. scurt, abre­

viat.Rövidítni, v. a scurta, a contrage,

a abrevia.Rövidítés, röviditmény, s. scur­

tare, contragere, abreviatură, ab- reviaţiune.

Rövidecske, rövidke, a. scurtuţ.Rövidség, s. scurţime, abreviaţiune.Rövidülni, v. a sé scurta.Rúd, s. rudă, sul, prăjină.Rudalni, v. a bate, a ciomägi.Rudas, a. deia rudă, (rudasló, cal

dela rudă).Rugalmas, a. elastic.Rugalmasság, s. elasticitate.Ruganyos, a. (v. rugalmas).Ruganyosság, s. (v. rugalmasság).Rúgni, rugdálni, v. a bate, a da

cu peciorul.Rúgás, s. dătătură, lovitură eu

peciorul.Rugaszkodás, s. ínieptare; tulire,

ai ergare.Rugaszkodni, v. a sé íniepta; a

tuli, a alerga.Rugasztani, v. a repeijí, a arunca

cu tăria; a päfuga.Rugékony, a. — an, ad. elastic.Rugékonyság, s. elasticitate.Rugó, a. dâtătoriii eu peciorul.Rugó. rugony, s. córda, eordä de

oţel.Rugóldozni, v. a da din peeióre,

a da eu peciorul.Rugonyos, a. (v. rugalmas).Rugonyosság, s. (v. rugalmasság).Rugós, a. ( V. rugó).Ruha, s. vestmânt, haină.Ruházás, ruházat, s. ínvestmén-

tare, îmbrăeare.Ruházni, v. a învestmânta, a îm­

brăca.Ruházatlan, a. — úl, ad. neín-

vestmentat, neîmbrăcat.Rukázkodni, «. a sé învestmânta,

a sé îmbrăca.Rusnya, a. (v. ronda).

RútRút, a. ürít, híd, deform, sear-

nav.Rutitás, s. deformare, urîţire, hî-

4ire.Rutítni, a. a üríti, a liídí, a de­

forma.Rútság, s. deformitate, uriţiune,

bíijeníe.Rútul, ad. ürít, híd, scârnav, de­

form.

Rútulni, v. a sé hítjí, a sé urîţi, a deveni deform.

Rügy, s. boboe, mugur.Rügyezni, v. a muguri, a îmbo­

boci.Rüh, s. scabie, ríie.Rühes, a. — en, ad. seabios, ríios.Rühesedés, s. înrîioşare.Rühesedni, v. a sé înrîioşa, a sé

împle de scabie.

Sandaság 159

S.Sáfár, s. fäcätoriü, prove<jetoriü,

proeurätoriü, econom; — ság, s. provetjetoríe, faptoríe, econo­mie.

Sáfárkodás, s' (v. sáfárság).Sáfárkodni, v. a face, a plăsmui,

a câştiga, a procura.Sáfrány, s. şăfran.Saját, ad. propriu, séu, însuşi.Sa átitás, s. însuşire.Sajátítn i, v. a însuşi.Sajátító , s. însuşitoriu. genitiv.Sajátképen, sajátlag, ad. propriu,

ín adver.Sajátság, s. însuşime, proprietate,

particularitate.Sajátságos, a. propriu, séü, ade-

verat.Sajgás, s. usturime, durere, ar­

dere.Sajka, s. luntre, barcă, gondolă,

şeîea.Sajkázni, v. a luntri, a pluti. Sajnálni, v. a compătimi, a fi cu

compătimire.Sajnálat, s. compătimire. Sajnálatos, a. — an, ad, de com­

pătimit.Sajnálkodni, sajnálkozni, v. (v.

sajnálni).Sajnos, a. (v. sajnálatos).Sajogni, sajongani, v. a ustura, a

duré, a arde (rana).

Sajt, s. caş, brânză, caşcaval.Sajtár, s. cofiţă, şustariu. doniţă.Sajtó, s. presă, tesc, tipăritoriu,

storcător™.Sajtolás, s. teseuire, teseuitură,

storsură.Sajtolatlan, a. — úl, ad. netescuit,

nestors.Sajtolni, v. a tescuí, a stóree.Sakál, s. şaeal, vulpe de resărit.Sakk, s. şâc (joc).Sakkozni, v. a juca în şac.Salak, s. sgură; neînsemnătate,

de puţin preţ; scursură, drojde.Salakos, a. sguros.Saláta, s. salată.Salétrom, s. saletru.Salétromos, a. saletrat, eu saletru.Sallang, s. frangie, torţorî,, ţarţa-

murl (la irânele cailor).Sallangos, a. ţorţorat, ţarţamat,

frângiat.Sámfa, s. calapod, formă de stible.Sámfazni, v. a trage pre calapod.Sáncz, s. şanţ, canal.Sánczolás, s. şănţuire, canalisare.Sánczolat, s. şănţuitură, canal.Sânczolnl, v. a şănţui, a canalisa,Sanda, a. chior, eiocuş, ochi cru­

ciţi.Sandán, ad. ciocuş, corbiş.Sandaság, s. cioeuşie, căutare

strâmbă.

l t í ) SándorSándor, n. prop. Alesandru.Sánta, a. sehiop, olog.Sántaság, s. sehiopime, ologitură.Sántitás, s. shiopare, schiopätare,

ologire.Sántitni, sántikální, v. a şchiopa,

a şchiopăta.Sántulni, v. a şchiopa, a deveni

sehiop.Sanyar, s. miserie, ticăloşie, tor­

tură, năcaz.Sanyargás, s. tortură, tribulăţiune,

martiriu.Sanyargatás, s. martirisare, tor­

turare, tributare.Sanyargatni, v. a tortura, a nă-

căsi, a tribula.Sanyarkodni, sanyarodni, v. a se

tortura, a se martirisa, a sé tribula.

Sanyarú, a. miser, miseraver, ticălos.

Sanyarúság, s. miserie, ticăloşie, tortură, năcaz.

Sáp, s. palóre, paliditate, gălbinela.Sápadni, sáppadni, v. a îngălbini,

a deveni palid.Sápadás, s. îngăJbinire, paliditate.Sápadozni, v. (v. sápadni).Sápadság, sápadtság, s. ingălbi-

néla, paliditate.Sápadt, a. palid, galbin, perit (la

fată I.Sápitani, sápitozni, v. a striga, a

sbiera, a sé vaieta.Sapka, s căciulă, cucimä.Sár, s. tină, noroi, glodSáros, a. tinos, noroios.Sarczolni, v. a impune dare, a

forţa contribuţiune (ín témp de resbel).

Sárga, a. galbin.Sárgállani, v. a îngălbini, ä co­

lora galbin.Sárgulni, v. a se îngălbiniSarj, sarjadék, s. germine, colţ,

(de iarbă); surcel, mlădiţă, des­cendenţă.

SavanyúságSarjadni, sarjazní, sarjadzani, v.

a resări, a încolţi, a eresce. Sarju, s. otavă.Sark, s. călcâi, ţiţină; pol (nordic,

j sudic).\ Sarkas, a. eăleâiat, eu călcâi.

Sarkalat, s. felie, călcâi de pane.! Sarkolatos, a. cardinal, principal. | Sarkalni, v. a împintena, a urga.

Sarkantyú, s. pinten.: Sarkantyús, a. împintenat, cu

pinteni.! Sarkantyúzni, v. a împintena; a

urga.Sárkány, s. balaur, drac-one, smeu; Sarktétel, s. acsiomă, principiu,

propuseţiune cardinală.; Sarkvidék, -s. ţinut, regiune po-j Iară.■ Sarló, s. seceraí Sármány, s. presură galbenă, | (pasere.)

Sarok, s. (v. sark), i Sáros, a. tinos, întinat.

Sárosodni, v. a sé întina.Sározni, v. a întina.Saru, s. eiobote, opinci.Sas, s. vultur.Sás, s. rogoz, piperig.Sáska, s. loeustă.Sátán, s. satană.Sátáni, a. satanic.Satnya, a. amărit, stricat, moleşit. Satnyulni, v. a se strma, a se

turbura, a sé amări, a sé moleşi.I 7 7 ,Sátor, s. cort, şatră.

I Sátoros, a. eorturat, cu cort, eor- j turariú; principal (cele 4 ser- ; batori principali),i Sav, savany, s. acrime, aerélá,

oţetime.' Savanyitni, v. a acri, a înăcri.

Savanyodni, savanyulni, v. a sé: acri, a sé înăcri, a sé oţeti,i Savanyú, a. acru.

Savanyús, a. aeriu.I Savanyúság, s. acrime, acrelă.

Savó Sér 161Savó, s. zSr (din lapte).Savós, a. zéros.Savósodni, v. a sS zeroşi.Se, coj. nece niee.Seb, s. rană.Sebes, a rănit, vulnerat, eu rană;

repede, iute, eurend.Sebesedni, sebesülni, v. a sg vul­

nera, a sé răni; a s8 îniuţi. Sebesitni, v. a vulnera, a răni ;

a îniuţi, a merge repede. Sebesség, s. iuţime, agerime. Sebész, s. chirurg.Sebészet, s. chirurgie.Sebészi, a. — leg, ad. chirurgie. Sebezés, sebzés, s. rănire. Sebezni, sebzeni, v. a răni. Sebhedni, v. a sé răni, a se face

rană.Sebhedt, a. — en, ad. rănit. Segéd, s. ajutorii!, adjunct, ad­

jutant, ajutătorii!.Segedelem, s. ajutoriu, adjutorinţă,

subsidiu.Segedelmes, a. ajutat, ajutativ. Segélni, segélyezni, s. a ajuta, a

sueurge.Segélés, s. ajutare, ajutorii!. Segély, s. (v. segedelem).Segg, s. cur, şecjut.Segítés, s. (v. segélés).Segitgetni, v. a ajuta (des.) Segítni, v. (v. segélni).Segitő, a. ajutătorii!.Sehol, seholsem, ad. nicăirî. Sehonnan, sehonnét, ad. de nicăiri. Sehova, ad. (v. sehol).Se ditni, v. a presimţi, a cobi. Sejt, s. celulă, (la faguri)Se tes, a. celulos, celulat. Sejtelem, s. presimţire.Sejteni, v. (v. sejdítni).Se tés, s. (v. sejtelem).Sekély, a. seund, vădos, neafund. Sekrestye, s. sacristei. Sekresztyés, s. sacristan, sacris-

tariü.Selyem, s. mătasă.

Selymér, s. vierme de mătasă.Selymes, a. mătăsos, cu mătasă.Selyp, selypegő, a. bâlbăitoriu,

sepelitoriü, vorbitorii! pre vírful iimbei.

Selypen, ad. (v. selyp).Selypegés, s. bâlbăire, şepelitură.Selypegni, v. a bâlbăi, a şepeli, a

vorbi pre virful limbel.Sem, coj. nece, niee.Semleges, a. — en, ad. neutral.Semlegesítés, s. neutralisare.Semlegesitni, v. a neutrálisa.Semlegesség, s. neutralitate.Semlyek, s. baltă, morăşţină.Semlyékes, a. băltos, morăştinos,

lăeos.Semmi, a. nemic.Semmíképen, ad. nicedecum.Semmirevaló, semmirekellő, 'a. de

nemicá, nefolositoriü.Semmiség, s. puţinătate, bagatelă

nulitate.Semmisítés, semmités, s. nuliíi-

care, nemicire.Semmisitni, semmiteni, v. a nuli-

flea, a nemicí, a strica, a des­face.

Semmisülni, v. a sö nemicí, a se nuliflea.

Senki, a. nime.Senyv, s. bolă, boliţiune, nesănă-

tate, lânge<j.ime.Senyvedni, v. a boli, a fi nesănă­

tos, a sé usca pe pecióre.Senyvedés, s. (v. senyv.)Seperni, v. a mătura.Seperés, s. măturare.Sepredék, s. măturătură, gunoi,

necurăţie.Sepregetni, v. a matura (mereü).Seprés, s. (v. seperés.)Seprő, s. mătură,Seprőzni, v. a bate cu mătura.Seprű, s. mătură; drosdie.Ser, s. bere.Seres, a. eu bere, de bere.Sér, s. vătămare, vătămătură.

11

102 Serdülés Sikertelen, ülSerdülés, s. crescere, resărire. Serdületlen, a. necrescut.Serdülni, v. a eresee, a resfiri, a

sé esea.Serdülő, a. crescătorii!, resări-

toriü.Serdült, a. ereseut.Sereg, s. óste, mulţime.Seregelni, seregleni, v. a sé aduna,

a sé grămădi.Sereglés, s. adunare, grămădire. jSeregély, s. graur. 1Sérelem, s. vătămare, greşală, i

daună. ’ |Sérelmes, a. vătămat, damni- \

lieat. ISerény, s. (v. sörényt. 'Serény, a. — ül — en, ad. aprig,

iute, diligente, aetiv, iucrätoriü. j Serénykedni, v. a fi diligente, ;

activ, iute.Serénykedés, s. aprigime, iuţală,

diligentă.Serénység, s. (v. serénykedés). Serét, s. alice, glonţişore.Serezni, v. a bé bere.Serke, s. iindină.Serkés, a. lindinos.Serkedni, serkedezni, v. a răsări,

a încolţi, a isvorí.Serkenni, v. a sé deştepta, a se

trezi.Serkenteni, v. a deştepta, a trezi,

a desmetecí.Serkentés, s, deşteptare, trezire. Serkentő, a. deşteptătorii!, trezi- t

toriü. ISerleg, s pocal. !Serpenyő, s. tigaia.Serie, s. pér tare, (pre spinarea

porcului).Sertés, s. rîmătoriu, porc.Sérteni, v, a vătăma.Sértés, s. vătămare.Sértegetni, v. a vătăma (mereü). Sértetlen, a. — ül, ad. nevătă­

mat.

Sérthetetlen, a. — ül, ad. nevă- tămabil. ■

Sérthetlen, a. (v. sérthetetlen).Sérthetlenség, s. nevătămabilitate.Sérü, s. vătămătură.Sérülés, s. vătămare.Sérülni, v. a sé vătăma.Sérült, a. vătămat.Sérv, sérvés, s. (v. sérű).Séta, s. preámblare.Sétálás, s. preumblare, preâmblă-

tură.Sétálgatni, v. a sé preámbla

(mereü).Sétálni, v. a sé preámbla.Sétány, s. promenadă, loc de

preámblare.Setét, a. întunecat, întunecos.Setétes, a. ínteneeíu.Sietés, s. grăbire, grabă, pripă,

urgenţă.Sietni, v. a grăbi, a pripi.Siető, sietős, a. grabnic, urgent,

iute.Sietség s. (v. sietés.)Sietséges, a. (v. siető).Siettetés, s. grăbire, urgare, pri-

pire.Siettetni, v. a urga, a grăbi, a

pripi (pre altul).Sietve, ad grabnic, urgent, pripit.Sík, a. luciu, neted, plan.Sikálni, v. a netezi, a polei, »

luci, a plana.Sikam, s. lunecuş, ghiâţă.Sikamlani, sikamodni, v. a luneca,

a se da pre ghiaţă.Sikamlós, sikamos, a. lunecos.Sikamlósság, s. lunecime.Sikárolni, v. a netezi, a asemăna.Sikátor, s. uliţioră, uliţă, stradă

strimtă.Siker, sikerűiét, s. resultat, suc­

ces, efept, urmare.Sikeres, a. — en, ad. folositoriü,

resultativ, succedat, priinţios.Sikertelen, a. — ül, ad. nefolo­

sitorii!, nesuecedat, fără resultat.

SikerülniSikerülni, v. a resulta, a succede,

a folosi.Siket, a. surd.Siketítni, v. a asurdí (pre altul).Siketség, s. asunjime.Siketülés, s. asurdire.Sikkasztani, v. a pitula, a fura,

a ascunde.Sikkasztás, s, pitulare, furt.Sikoltani, sikoltozni, v. a striga,

a sbiera.Sikoltás, sikoltozás, s. strigare,

sbierare.Síkság, s. deşert, şes, câmp, plan;

lunecuş luneeime.Silány, a. — úl, ad. debil, mise-

rabi], puţin, neînsemnat.Silányság, s. miseríe, puţinătate;

ticăloşie.Silányítni, v. a împuţina, a slăbi,

a serăci.Silányodni, v. a sé împuţina, a

slăbi, a serăei.Silányulni, v. <v. silányodni).Sima, a. neted, plan, luciu.Simaság, s. netezime, lueietate.Simítani, v. a netezi, a plana, a

lueí.Simítás, s. netezire; planare,

lucire.Simitatlan, a. — úl, ad. nenete-

<Jit, neplanat, nelueit.Simogatni, v. a netecli.Simogatás, s. netezire.Simon, n. prop. Simeon.Simulás, s. netezime, alipire.Simulékony, a. netediver; alipiver,

plecaver.Simulékonyság, s. alipiveritate.Simulni, v. a se netezi; a sé

alipi.Sincs-,en, (verb defectiv), niee nu

este; nekem sincs, niee io n'am.Sing, s. cot (mfisură).Sinlödés, s. lángelm e, boliţiune,

zăeărime, nesănătate.Sinlődni, v. a sé langedí, a fi

morbos, a boli, a zăeări.

Sinlődö, a. bolatie, nesănătos.Síp, s. fliseă, telineă,. flueriţă.Sipánkodni, v. (v. sopánkodni.)Sipka, s. (v. sapka).Sípolni, v. a fluera, a fliseăi. a

şuera.Sír, s. mormént, gropă.Síri, a. morméntal.Siralom, s. lamentăţiune, väietare,

plângere.Siránkozás, s. lamentare, lamen­

tăţiune, plângere, văietare, tân­guire.

Siránkozni, v. a lamenta, a sé văita, a sé plânge, a sé tângui.

Sirás, s. plâns, plângere.Sirni, v. a plânge.Siratni, v. a plânge, a tângui (pre

altul.)Sirdogálni, v. a plânge (mereű).Sirkert, s. cintirim, cemeteriu, loe

de înmormântare.Sisak, s. coif, cască, cupolă, capac.Sivány, a. deşert, seibatic, vast.Sivatag, s. deşert, câmp estins.Sivatagság, s. vastitate, deşertâ-

ţiune, câmp vast.Sivitás, s. ţiuitură, şuerare, sbie­

rare.Sivítni, v. a ţiui, a şuera, a sbiera

(subţire ea eueuveíea).Só, s. sare.Sodorni, v. a íntórce, a suci, a

ínvértí, a resucí.Sodrás, s. resucitură, invertire,

sucitură, íntórcere.Sodrat, s. fír de metal, sirmă, tel,

drot.Sodrony, s. (v. sodrat).Sodrott, a. sucit, resueit, în­

vârtit.Sógor, s. cumnat.

Sógorság, s. cumnăţie, cumnăţime.Sógorosodni, sógorosúlni, v. a sé

cumnátí.Soha, ad. niceodatä.Sóhajtani, sóhajtozni, v. a ofta, a

suspina.

Sóhajtani, sohajtózni 163

11*

Sóhajtás, sohajtozás, s. suspin, suspinare, oftare.

Sok, a. mult.Soká, ad. îndelung, mult tâmp.Sokadalom, ş. térg (de ţâră).Sokallani, sokalni, v. a i-sé páré

prea esagerat, a tiné pre mult.Sokan, ad. mulţi.Sokára, ad. (v. soká).Sokaság, s. mulţime.Sokasítni, v. a înmulţi.Soknejüség, s. poligamie.Sokszor, ad. de multeorl, adeseori.Sokszoros, a. — an, ad. multiplu,

de multeorl.Sokszorozás, .s. înmulţire, multi­

plicare.Sokszorozmány, s. product, faet.Sokszorozni, v. a înmulţi, a mul­

tiplica.Sokszorozó, s. multiplicatorin.Sokszög, s. poligon, mal multe

unghiuri.Solymászni, v. a véna eu şoim.Solyom, s. şoim.Solymászat, s. vénare cu şoim.Som, s. córne (fructe).Somfa, s. corn (arbore).Soma, n. prop. Oorneliu.Sonka, s. şuncă (peţior de rîmă-

toriü).Sonkoly, s. grosime, rest, remä-

şîţă, scursură (la unsóre, unt).Sopánkodás, s. plângere, oftare,

văietare.Sopánkodni, v. a sé plânge, a ofta,

a sé văieta.Sor, s. şîr, serie, rond, rînd.Sorakozni, v. a sé aranja, a sé

pune în şir, a sé înşira.Sorolni, v. a înşîra, a aranja, a

pune în rînd.Soromp, sorompó, s. barieră, în­

grăditură, închidere, înehisătură.Sorozás, s. înşirare, aranjare, clasi­

ficare, asentare, înregistrare.Sorozat, sorzat, $. clasifieăţiune;

înregistrăţiune.

164 Sóhajtás, sohajtozásSorozni, v. a înşira, a clasifica, a

asenta.Sors, s. sorté, destin, ursită, for-

tună, fatum; losă.Sorsolás, s. sortire, tragere de sorţi.Sorsolni, v. a sorti, a trage sorţi.Sorv, sorvadás, s. oftică, eetică.Sorvadni, v. a sé usca, a fi în

oftică.Sorvasztani, v. a usca, a slăbi.Sós, a. sărat, murat, săros.Sóska, s. macriş, macrişor.Sósság, s. sărătură, sárimé.Sótalan, a. — úl, ad. nemurat,

nesărat, nesăros.Sótaianság, s. nesărătură, nesă-

rime.Sovány, a. — an, ad. macru, slab,

steril, negras.Soványkodni, soványodni, sová-

nyúlni, « aslăbi, a deveni macru.Soványság, s. slăbime, măerime.Sóvár, sovárgó, a. poftitoriü, do-

ritoriü, lacom.Sovárgani, sovárogni, v. a dóri,

a pofti, a lăeomi.Sóvárgás, s. lăeomire, lăcomie,

dorire, poftă.Sózás, s. sărare, sărătură, mură­

tură.Sózni, v. a săra, a mura.Sömör, sömöreg, s. picingină^

- Sörény, s comă.Sörényes, a. comat, cu comă.Sörte, s. (v. serte).Sörtés, s. (v. sertés).Sőt, ad. ba încă.Sötét, a. (v. setét).Sötétedni, v. a sé întuneca.Sötétítni, v. a întuneca.Sötéten, ad. întunecat.Sötétes, a. întuneeiu, întunecat.Sövény, s. gard, îngrăditură (de

nuiele).Sővényelni, sövényezni, v. a în­

grădi.Spárga, s. şforă, şpagat, aţă, spar­

gă, şparangă.

Spárga

Strucz Siirítni 165Strucz, s. struţ.Sudár, a. suleget, deliu, svelt, sub­

ţire.Sugalat, sugalás, s. ínsuflare, ín-

spirăţiune, îndemni.Sugalni, v. a insufla, a inspira,

.a îndemna.Sugár, s. rada.Sugározás, sugárzás, s. strălucire

(de raijei.Sugározni, sugárzani, v. a arunca

ratje, a străluci.Sugárzat, s. ra<)e, strălucire.Súgás, s. şoptire.Sugdosni, v. a sö şopti, a sé şo-

p°ii.Súgni, v. a şopti, a insufla.Súgó, s. şoptitorifl, sufler.Suhancz, s. băiat, feţior, flăcău.Suhanni, v. a tuli, a fugi (pre

furiş).Suhintani, v. a lovi, a plesni (cu

érga).Suhintás, s. lovitură, plesnitură.Suhogás, s. sunet, zuzuit, şuerâtură.Suhogni, v. a suna, a zuzuí, a

şuera.Suholy, s. buhă urechétá.Sújtani, v. a lovi, a plesni greü.Sujtás, s. lovitură, plesnitură;

şinorare, şinorătură, gaetan (pre vestminte).

Sujtásozni, v. a înşinora, a orna vestminte cu fir resueit.

Sujtásos, a. înşinorat.Súly, s. pond, greutate, sarcină.Sulyok, s. maî, (de spălat, de

bătut vestminte).Sulykolni, v. a bate. a spăla cu

maiul (vestminte i.Súlyos, a. greii, ponderos.Súlyosbítás, s. îngreunareSúlyosbítni, v. a îngreuna.Súlyosbító, a. îngreuătoriti.Súlyosítni, v. (súlyosbítni).Súlyosodni, v. a sé îngreuna.Súlytalan, a. neponderos, negreu,

uşor.

Súlytalanság, s. negreutate, nepon- derositate, uşorătate.

Sunyi, a. álén, reutăţios, astut.Súrlódás, s. frecare.Surlódni, v. a se freca.Súrolni, v. a freca.Surranni, v. (v. suhanni).Susogás, s. şoptire, şoptitură.Susogni, v. a şopti.Suttogás, s. (v. susogás).Suttogni, v. (v. susogni).Sül, s. arieiü.Süldő, s. grăsun, purcel mal mări­

şor; iepure téner, şoldau.Sülni, v. a sé cóce (pánea); a sé

frige (carnea).Sületlen, a. — ül, ad. necopt, ne-

fript.Sületlenség, s. necălitură, secă­

tură, deşertăţiuiie.Sült, s. friptură.Sülyedés, s. cufundäturä, afundä-

ţiune; decădere.Sülyedni, v. a sé cufunda, a cadé,

a decádé.Sülyedő, a. afundătorifl, cufundă-

toriü: deeăcjetoriii.Sülyeszteni, v. a afunda, a cufunda,

a apăsa.Sümölcs, s. nigel.Sün, s. ív. sül).Süppedek, s. baltă, morăstină, lac.Süppedékes, a. băltos, lăcos, moră-

stinos, mlăştinos.Sürgés, s. mişcare, activitate.Sürgetés, s. urgare, urginţă, gră­

bire.Sürgetni, v. a urga, a grăbi, a

pripi..Sürgető,-s, sürgős, a. urgente

grabnic, zorinte.Sürgölődni, v. a sé fatiga, a f

diligente, a sé purta (cu lucrul)Sürgölödés, s. (v. sürgés).Sürgöny, s. depeşă.Sürités, s. îngroşare, îngrosime,

îndesime.Sliritni, v, a îngroşa, a îndesa.

166 SűrűŞtirii, a. des, compact.Sürüdni, v. a se îndesa.Sűrűén, ad. des, îndesuit, compact.Sűrűség, s. desime, îndesuială.Sűrűsödni, v. (v. sürüdni).Sütés, s. cócere; frigere.Sütet, s. cocătură, (de pâne); egy

sütet kenyér, o cocătură, un cuptorul de pâne. »

Sütemény, a. cocătură, coptură, aluat, prăjitură.

Sütni, v. a eóce (pâne); a frige (carne).

Sütő, s. cocátoriü.Süveg, s. (v. sapka).Süvegeim, v. a saluta (cu pălăria,)

a sé umili, a complimenta.Süvölteni, i>. a şuera, a fiúéra

(ventul).Süvöltés, s. şuerare, şuerătură

(de vént).

Szaggatott

Sz.Szabad, a. — on, ad. liber, franc,

deschis.Szabadalom, s. privilegiu, auto-

risăţiune.Szabadalmas, a. privilegiat, în­

dreptăţit, autorisat.Szabadalmazni, v. a privilegia, a

autóiisa, a îndreptăţi.Szabaditni, v. a elibera, a scăpa,

a méntuí.Szabaditó, a. eliborătoriu, méntui-

toriü.Szabadkozás, s. desvinuire, scusă,

refusare, neinplenire.Szabadkozni, v. a sé desvinuí, a

sé scusa; a refusa, a neímplení.Szabadoncz, s. voluntar, libertin.Szabadság, s libertate.Szabadságolni, v. a licenţia, a con­

cedia.Szabadságos,a. licenţiat, concediat.Szabadulás, s. scăpare, eliberare.Szabadulni, v. a scăpa, a să elibera.Szabály, s. regulă, normă.Szabályos, a. — an, ad. regulat,

proporţionat, normatív.Szabályosság, s. regularitate, pro-

porţiuneSzabályozás, s. regulare.Szabályozni, v. a regula, a ordina.Szabályozó, szabályzó, a. regula-

tóim

Szabályszerű, a. — leg, ad. re­gulat.

Szabályszerűség, s. (v. szabályos­ság).

Szabálytalan, a. — úl, ad. nere­gulat, neproporţionat.

Szabálytalanság, s. neregularitate, neproporţiune.

Szabályzat, s. regulament, re- gulativă, ordinăţiune.

Szabás, s. croitură, determinare, deţermurire; tăietură.

Szabat, s. formă, preeisiune, con- strucţiune.

Szabni, v. a eroi, a determina, a deţermuri, a defige; a tăiâ.

Szabatos, a. - an, ad. precis, acurat, esaet, punctual.

Szabatosság, s. preeisiune, esac- titate, acurateţa.

Szabadszerü, a. leg, ad. normal, precis.

Szabadszerütlen, a. neprecis, ne- esact, anormal.

Szabdalni, v. a îmbucăţi, a tăie în bucăţi; a croi.

Szablya, s. sabie, spadă.Szabó, s. croitoriü.Szag, s. miros.Szaggatás, s. rupere, sfâşiere.Szaggatni, v. a rupe, a sfăşiâ.Szaggatott, a. - an,ad. rupt, sfăşiet.

Szagfálni, szagolni Számadás 167Szaglálni, szagolni, v. a mirosi,

a cturmeca.Szaglás, szagolás, s. mirosire, dur-

mecare.Szagos, a. — an, ad. cu miros,

mirositoriü.Szagosodni, v. a sé împuţi, a sé

faoe eu mirös. ISzagtalan, a. — úl, ad. fără mi- !

ros. jSzagtalanítni, v. a faoe nemirosi- j

torifl, a faoe fora miros. ISzáguldani, száguldozni, v. a a-

lerga, a galopa. jSzáguldozás, s. alergare, galopare.Száj, s. gură.Szájas, a. gurafie, guraliv.Szájaskodni, v. a fi guraliv, a sé

certa.Szajkó, s. micariü (pasere).Szak, szakasz, s. period, secţiune,

paragraf.Szakács, s. bucătăriei.Szakácskodni, v. a fierbe, a faoe ,

mâncări, a faee pe bueätariü.Szakadály, s. ruptură, seisiune,

şismă, desfacere.Szakadás, s. ruptură, sfâşiere,

frântură.Szakadatlan, a. — úl, ad. neîn­

trerupt, necurmat, în conţin.Szakadni, v. a sé rupe, a sé

sfăşie.Szakadozni, v. a sé rupe, a sé

sfásié (mereü).Szakái, szakáll, s. barbă.Szakállas, a. bărbos.Sakállatlan, szakálltalan, a. —

ul, ad nebărbos, fără barbă.Szakállosodni, v. a sé face bărbos,

a se înbărboşa.Szakasz, s. secţiune.Szakasztani, v. a rupe, a sfăşie.Szakavatott, a. preeepätoriü, cu­

noscătorii! de lucru.Szakítni, v. (v, szakasztani).Szakma, s. profesiune, meserie,

resort, facultate.

Szakmány, s. toemelă, sbatere, în- voiéla.

Szál, s. fir; pai.Szálacska, s. finit,Szaladás, s. fugă, alergare.Szaladni, v. a fugi, a alerga.Szalag, s. cordea, bertea, petea.Szálas, a. — an, ad. firos, fibrös,

aţos; sfirat, inait.Szalasztani, v. a fugări; a scăpa;

a omite, a tieee eu vederea.Szálka, s. ţandură, aşcie.Szálkás, a. — an, ad. ţenduros,

aşcios.Szálkásitni, v. a sé ţenduri, a

lua ascii.Szálkátlan, a. neţenduros, neaşcios.Szálkásodni, v. a sé ţenduri, a sé

face cu ăşcii.Szállani, v. a sé pogori, a des­

cinde; a împresora; a sé urca.Szállás, s. cortel; pogori re des­

cindere; împresorare.Sállásolás, s. încortelare.Szállásolni, száliásozni, v. a în-

cortela.| Szállingózni, szállongani, v. a

fiustura, a sbuiăti (ométul).Szállítás, s. transportare, liferare,

espedare.Szállítmány, s. transport, liferă-

ţiune.Szállitni, v. a transporta, a lifera,

a espeda.Szállító, s. provisioneritt, liferant,

subministrător.Szálló, s. pogoritoriü; împresoră-

toritt; óspe.Szálloda, s. ospétaríe, ospel, otel,

birt.Szalma, s. pai, paie.Szalonka, s. becaţă, isnef).Szalonkăzni, v. a véna (becaţe.)Szalonna, s. slănină, lard.Szalonnás, a. cu slănină.Szám, s. numer.Számadás, s. calculare, eoinpu-

tare.

168 Számadóim SzarSzámadóim, v a calcula, a eom-

puta.Szamár, s. asin, mägariü.Szamarazni, v. a măgari.Szamárkodni, v. a comite, a face

măgării.Szamárság, s. măgărie.Szamárul, ad. măgăresce.Számítás, s. enumerare, calculare,

calcul.Számitni, v. a enumera, a calcula.Számkivetés, s. esilare, proscriere.Számkivetett, a. esilat, proscris.Számkivetni, v. a esila, a pro-

srie.Számla, s. cont; calculare.Számlálás, számlálat, s. enume­

rare, calculare.Számlálatlan, a. — úl, ad. ne-

numerat, necalculat.Számlálhatlan, számlálhatatlan,

a. — úl, ad. nenumerabil.Számlálni, v. a enumera, a calcula.Számláló, s. numerätoriü.Számolás, számolat, s. calcula-

ţiune, calculare.Számolni, v. a calcula.Számos, a. — an, ad. numeros,

numeroşi.Számtalan, a. — úl, ad. nenu-

merat, fără numer.Számtalanszor, ad. de nenume-

rate-ori.Számtan, s. aritmetică.Számtani, a. — lag, ad. aritmetic.Számtartó, s. vistieritt, deregă-

toriü.Száműzés, s. (v. számkivetés).Száműzni, v. (v. számkivetni).Száműzött, a. (v. számkivetett).Számvetés, s. calculăţiune, cal­

culare.Számvevő, s. esaetor, luătoriti de

sume.Számvevőhivatal, s. esaetorat.Számvevőség, s. contoríe, esaetorat,

artea de a purta conturile (soco- telele).

Szán, szánka, s. sania.Szánakodás, szánakozás, s. com­

pătimire, îndurare.Szanakodni, szánakozni, v. a sé

îndura, a compătimi.Szánalmas, a. — an, ad. de com­

pătimit.Szánalom, szánás, s. (v. szána­

kodás).Szanaszét, ad. risipit, respândit,

împrăştiat.Szándék', szándok, s cuget, stop.Szándékozni, szándékolni, v. a

avé în cuget, a avé intenţiune, a propune.

Szándékos, a. — an, ad. eu scop, anume, întrandins.

Szánkázás, s. săniere, sănie.Szánkázni, v. a sé sănie.Szánás, s. compătimire, părere de

réu.Szánni, v. a compătimi, a fi cu

părere de röu.Szántani, v. a ara.Szántás, s. arat, arăturăSzántatlan, a. — ul, ad. nearat.Szántó, szántóvető, s. plugariü,

agricultor.Szántocjatni, v. a ara (mered).Szánszandékos, a. — an, ad. di­

nadins, precugetat.Szapora, a. szaporán, ad. iute,

sprinten, prompt; productiv, spornic.

Szaporátlan, a. — ul, ad. fără sporiü, neproductiv.

Szaporodás, s. sporiü, înmulţire.Szaporodni, v. a sö spori, a sö în­

mulţi, a sé amplifica.Szaporítás, s. sporire, înmulţire.Szaporítni, v. a spori, a înmulţi.Szappan, s. sapun.Szappanos, s. săpunarifl.Szappanozás, s. săpunire, spălare.Szappanozni, v. a săpuni, a spăla.Szapulni, v. a leşia, a pune ín

leşiă.Szar, s. eacat.

Szarni Szédülni 169Szarni, v. a eáea.Szár, s. oeve, vérgá, fuşcel, pai,

tuleü; fluerul de la peţior.Száratlan, a. — ül, ad. fără ee-

ve, fără pai, fără tulefi, nepäios, netuleios.

Száradás, s. uscare, useăţiune, de­secare. *

Száradni, v. a se usca, a deseca.Száradt, a. — an, ad. useaţ, de-

secat.Szárasztani, «. a usca, a deseca,

a sbiciula.Szárasztás, s. uscare, desecare.Száraz, a. — on, aă. uscat, desecat.Szárazság, s. secetă, useăţiune.Szárítás, s. (szárasztás).Száritni, v. (v. szárasztani).Szárított, a. (v. száradt).Szarka, s. ţarcă, coţofană.Származás, s. descindere, derivare,

devenire, naşeere.Származék, s. deducere, deduc*,

ţiune, origine, derivăţiune, des-. cendenţă, naşeere.Származni, v. a descinde, a se

deriva, a deveni, a-şl lua ori­ginea, a naşee.

Származott, a. derivat, descins, eseat, născut.

Származtatás, s. derivare, dedu­cere, descindere naşeere.

Származtatni, v. a deriva, a des­cinde, a deduce, a naşce.

Szárny, s. aripă.Szárnyas, a. aripat, cu aripi.Szárnyalni, v. a sbura, a alerga.Szárnyasegér, s. liliac, vespertilSzárnyasodé, v. a sé aripa, a s6

face eu aripi.Szárnyatlan, a. — ül, ad. neari­

pat, fără aripi.Szaros, a. eâcâţios, câeat.Szarv, szaru, s. corn.Szarvas, a. cornut, cornurat.Szarvas, s. cerb.Szarvat! an, a. necornut, nec'or-

nurat.

Szarvorru, s. rinocer.Szász, s. sas.Szászul, ad. săsesce.Szatócs, s. precupeţ, butiearifi,

sfárnariü.Szattyán, s. safian, marochin (piele

subţire lucrată).Szavalás, s. declamare, deelämä-

ţiune.Szavalmány, s. deelămăţiune (bu­

cată, piesă).Szavalni, v. a declama.Szavaló, s. declamătoriU, deela-

mante, deehiămătoriu.Szavatolás, s. garantare, evieţiune.Szavatolni, v. a garanta, a lua

evieţiune.Szavatos, a. evictor, garant.Szavatosság, s. evieţiune, garan­

ţie.Szavazas, s. votare, votisare.Szavazat, s, vot.Szavazni, v. a vota.Száz, s. sută.Század, s. secul, véé ; divisiune,

companie, batalion, eseadron (la miliţie).

Százados, s. eapitan.Százalék, s. procent.Szeben, n. prop. Sibiiu.Szedegélni, szedegetni, v. a culege,

a aduna (mereu).Szédelegni, szédelgeni, v. a ameţi,

a âmbia ameţit de cap.Szédelgés, s. ameţelă, ameţire.Szédelgő, szédelgös, a. ameţi­

torii!, îmbetătoriO.Szeder, s. mură.Szedés, s. culegere, adunare.Szedetlen, a. — ül, ad. neeules.Szedni, s. a culege, a aduna.Szédftni, v. a ameţi, a îmbeta (de

capi.Szédítő, a. ameţitorii!, îmbătă­

torii!.Szedő, s. culegätoriü, spicuitoriti.Szédülés, s. ameţire. ameţ61ă.Szédülni, v. a ameţi.

Szeg, s. euí, unghiü.Szeges, a. eu euí, ieuit.Szegély, s. margine, dungă, tivi-

tură.Szegélyezni, v. a tiví.Szegélyezés, s. tivire, tivi tu rá.Szegélyzet, s. tivéla.Szegény, s. miser, sérac, serman,

lipsit.Szegényedés, s. sărăcire, eálieire,

miseríe.Szegényedni, v. a sărăci, a eăliei.Szegényes, a. sărăcuţ, miserabil.Szegényitni, v. a sărăci, a eăliei

(pe cineva).Szegénység, s. calicie, miseríe,

sărăcie, lipsă.Szegényül, ad. sérac, lipsit, miser.SzegényUlni, v. (v. szegényedni).Szegés, s. tăiere; tiviturä.Szegetlen, a. netăiet; netivit; fără

cuie.Szegni, v. a fáié; a tiví.Szegezés, s. pironire, icuire, ba­

tere de cuie.Szegezni, v. a bate cuie, a pironi,

a ieuí.Szegfű, s. gărofă; cuisóre.Szeglet, s. unghiü, unghieţ, un-

ghiuleţ.Szegletes, a. — en, ad. unghiu­

lar. unghi ulat.Szegődni, v. a să băga ín serviţiu,

a să acorda, a să tocmi.Szegülni, v. a să opune, a opri.Szegy, s. bustă, carne de pept.Szégyelleni, v. (v. szégyenleni i.Szégyen, s. ruşine.Szégyenedni, v. a să ruşina.Szégyeneim, v, a-i fi ruşine.Szégyenitni, v. a ruşina (pre

cineva).Szégyenkedés, s. ruşinare, înru-

şinare.Szégyenkedni, v. a să ruşina, a fi

ruşincs.Szégyenlés, szégyenylet, s. ruşine.Szégyenlős, a. ruşinos

170 SzegSzégyentelen, a. — ül, ad. neru­

şinat, fără ruşine.Szégyenülni, v. (v. szégyenedni).Szegzeni, v. (v. szegezni). -Szék, s. scaun.Székely, s. secui.Székelység, s. secuime.Szekér, s. car. trăsură.Szekercze, s. bărduţă, securiee.Szekeres, s. cărăuş, eăruţariti.Szekeresség, s. cărăuşie.Szekerezés, s. căruţare, eăruţat-Szekerezni, v. a să căruţa.Székhely, s. reşedinţă.Szekrény, s. armariü, scrin.Szél, s. vént; margine, lăture.Szeldelet, s. c-roitură, • tăietură,

felia.Szeldelni, v. a iáié, a croi.Szeldelt, a. tăiet, croit.Széledni, széledezni, v. a să îm­

prăştie, a şă desface.Szelelés, s. răsuflare, respirare,

sventurare.Szelelni, v. a resufla, a respira,,

a sventura.Szel elő, s. ventilătoriu, resuflă-

toriti.Szelencze, s. seatulă, euthie, dosă.Szelentyü, s. (v. szelelő).Szelep, s. ventil.Széles, a. lat, estins.Szeles, a. ventos.Szélesedni, szélesülni, v. a să lă­

ţi, a să estin de.Szélesedni, v. a să ventoşa, a să

esca vént.Szélesitni, v. a lăţi, a estinde, a

împrăstiâ.Szeleszkedés, s. spulberătură, sven-

tu rfttură.Szeleszkedni, v. a să sventura, a

să spulbera.Szélesség, s. lăţime, estindere.Szelni, v. a fáié, a eroi.Szelet, szelevény, s. tăietură, bu­

cată tăietă, feliă, secţiune; cupon...Szeletelni, v. a îmbucăţi, a taié

Szeletelni

Szeletke Szénás 171Szeletke, s. bucăţică.Szélhüdés, s. gută, apopleesie.Szelíd, a. blând, domol, domestic.Szelldités, s. îmblânzire, domes­

ticire, domolire.Szeliditni, v. a îmblânzi, a domes­

tici, a domoli.Szelídség, s. blândâţă, linătatc,

svavitate.Szelídítő, s. îmblânzitorii!, alînă-

torifi; uşurătoriu (la pedâpsă)Szelídülni, v. a s8 îmblânzi, a sé

domoli, a se domestici.Szelindek, s. dogiü, câne mare.Szellem, s. spirit, suflet; minte,

înţelegere.Szellemi, a. — leg, ad. spiritual,

înţeleptual.Szellemiség, s. spiritualitate, in-

spirăţiune.Szellemitni, v. a inspira, a enfu-

siiisma, a anima.Széllyel, ad. (v. szét).Szélső, a. de marsine, de lăture.Szélvész, s. fortună, tempestate,

vifor.Szem, s. ochiü; grăunte.Szembeállitni, v. a eonfronta, a

înfăţoşa.Szembetűnő, a. — en, ad. vede-

rat, învederat, bătătorift la ochi.Szemelni, v. a alege, a destinge.■Személy, s. persona.Személyes, a. personal.Személyesen, ad. în personă.Személyesités, személyités, s. per­

sonificare, personifieăţiune.Személyesitni, személyitni, v. a

personifica.Személyzet, s. personal.Szemer, s. gran (mesura).Szemérem, s. ruşine, modestie.Szemérmes, szemérmetés, a. ru­

şinos, modest.Szemérmeskedni, v. a sé ruşina,

a fi modest.Szemérmesség, s. (v. szemérem).

Szemérmetlen, a. — ül, ad. ne-ruşinos, fără ruşine, neruşinat, nemodest.

Szemérmetlenség, s. neruşine, ne- modestie.

Szemes, a. — en, ad. atent, deş­tept, iuătoriti aminte; cu ochi; cu grăunte.

Szemesedni, v. a sé face eu o ch i; a sé face eu grăunte.

Szemeskedni, v. a fi deştept, a fi atent.

Szemész, s. oculist, doctor de ochi.Szemet, szemét, s. gunoi.Szemetelni, szemetezni, v. a gunoi,

a tace gunoi.Szemetes, a. — en, ad. necurat,

gunoios.Szemfény, s. pupilă, lumina ochiu­

lui.Szemfényvesztés, s. nălucitură,

amăgitnră, fantasmagorie.Szemfényvesztő, s. amăgitorii!, fer-

mecätoriü, mag.Szemle, s. oeulăţiune, vedere, pri­

vire, inspecţiune.Szemlélni, v. a privi, a oeula, a

inspecţiona, a cerceta.Szemlélgetni, v. a privi, a> oeula

(merefi).Szemlélő, s. privitorii!, oculătorift.Szemlélődés, s. (v. szemle).Szemlélődni, v. (v. szemlélni).Szemöld, s sprineénáSzempillantás, szempilianat, s. mo­

ment. clipită.Szemtelen, a. — üi, ad. neruşi­

nat, obraznic, fără ruşine.Szemtelenkedni, v. a fi obraznic,

a face neruşinare.Szemtelenség, s. neruşinare, obrăz­

nicieSzemzeni, o. a sé muguri, a sé

îmboboci.Szén, s. cărbune.Széna, s. fen.Szénás, a. cu fen.

372 Szende SzerelemSzende, a. blând, domol, modest,

lin, climent, suav.Szendén, ad. (v. szende).Szendeség, s. modestie, blândeţii,

suavitate.Szender, s. dormitare, aţepire, somn

uşor.Szenderedés, szendergés, s. dor­

mitare, aţepire.Szenderedni, szenderegni, szende-

riilni, v. a dormita, a aţepi.Széneny, s. carbonic.Szenes, a . cărbunos.Szenny, s. necurăţie, maculă, pată.Szennyes, a. — en, ad. ponosit,

necurat, maculat, pătatSzennyesedni, t a si păta, a se

macula, a sé ponosi.Szennyesség, s. ponosală, maculă,

necurăţănie.Szent, a. sânt, sacru, sfînt.Szentelés, s. sânţire, sfinţire.Szenteletlen, a. — ül, ad. nesân-

ţit, nesacrat, nesfinţit.Szentelni, v, a sânţi, a sfinţi.Szentelt, ct. sânţit, sfinţit.Szentesítés, s. sancţionare, sanc­

ţiune.Szentesitnl, v. a sfinţi, a sancţi­

ona.Szenteskedni, v. a făţări pietate,Szenteskedő, a . făţăritorid de pie­

tate, ipocrit.Szent-Györgyhava, s. Aprile.Szent-lvănhava, s. Juniu.Szent-Jakabhava, s. Juliu.Szent-Mlhălyhava, s. SeptembreSzentség, s. sacrament.Szentséges, a. sacru sânt.Szentségtelenités, s. profanare,

desânţire, desftnţire.Szentségtelenítni, v a profana, a

desânţi, a desfinţi. ISzentül, ad. sfânt, de sfânt, ea

sfânt.Szenv, s afect, pasiune.Szenvedély, s. patimă, pasiune.Szenvedélyes, a. pătimos. pasionat, i

Szenvedélyesség,s. (v. szenvedély).Szenvedélyben, a. nepătimos.Szenvedés, s. pátemire, suferinţă,

răbdare.Szenvedhetlen, a. nesuferibil, ne­

tol erabil.Szenvedhető, a. suferibil, de răb­

dat, tolerabil.Szenvedni, v. a pătimi, a suferi,

a răbda.Szenvedő, a. suferitor, suferinţe;

pasiv.Szenvedöleges, a. — en, ad. su­

feritor ; pasiv.Szép, a. frumos.Szépség, s. frumseţâ.Szépelegni, szépelgeni, v. a cur-

tisa, a face frumosul.Szépelgés, s. curtisare.Szépészét, s. estetică.Szépészeti, a. — leg, ad. estetic.Szépítés, s. frumseţare, decorare.Szépitni, v. a frumseţâ a decora.Szépitő, a. frumseţătoriu, deeoră-

toriű.Szeplő, s. lintiţă, pete de sőre (pe

obraz).Szeplős, a. pătat, lintiţat; macu­

lat.Szeplősitni, v. a păta, a macula

i onorea).Szeplőtelen, a. — ül, ad. nepătat,

nemaculat.Szeplőtelenség, s. nepătare, ne-

maculăţiune, curăţenie.Szépnem, s. secs frumos.Szeppenni, v. a sfi ínfriea, a sé

sparié.Széptan, s. estetică, sciinţă estetică.Szépülés, s. înfrumseţare.Szépülni, v. a sé înfrumseţa, a sé

face frumos.Szer, s. medicină, materiă, ma­

terial ; recuisit.Szerda, s. miercuri.Szerecsen, s. negru, saracen.Szerelem, s. amor, amóre, iubire,

dragoste.

Szerelem vallás Szikrázni 173Szerelemvallás, s. dechiărăţiune

de amor.Szerelmes, s. amorisat.Szerelmeskedés, s, drägostire, amo-

risare.Szerelmeskedni, v. a sé drágostí,

a face amor, a sé amorisa.Szerelés, s. instrumentare.Szerelni, v. a provisiona, a in­

strumenta.Szerencse, s. noroc, fericire, for­

tuna.Szerencsés, a. — en, ad. noro­

cos, fortunat. fericit.Szerencséltetni, v. a fericita, a

noroci, a fortuna.Szerencsétlen, a. — ül, ad. ne­

norocit, nefericit.Szerkeszteni, v. a religia, a com­

pune, a ordena, a redacta.Szerkesztés, s. redigiare, compu­

nere, redactare.Szerkesztő, s. redactor.Szerkesztőség, s. redacţiune.Szerkezés, szerkezet, s. organisá-

ţiune.Szerszám, s. instrument, recuisit.Szertartás, s. rit, solemnitate,

ceremonie.Szertelen, a. enorm, preste me-

sură.Szérű, s. arie.Szerv, s. organ.Szerves, a. organic.Szervezés, s. organisare, organi-

săţiune.Szervezet, s. organism, organi-

săţiune.Szervezni, v. a organisa.Szerzés, s. (v. szerezés).Szerzemény, s, câştig, acuisiţiune,

eompuscţiune.Szerzet, s. călugărie, tagmă mo­

nastică.Szerzetes, s. călugăr, monac.Szerzetesség, s. stat călugăresc,

călugărie, monaehie.Szerző, s. auetor.

Szerződés, s. învoială, convenţi- une, contract.

Szerződni, v. a contracta, a sé învoi.

Szerződvény, s. (v. szerződés).Szesz s. spirt.Szeszes, a. spirituos.Szeszély, s. laune, caprice.Szeszélyes, a. launos, capricios.Szeszélyesség, s. (v.‘ szeszély).Szét, ad. împrăştiat, in tote păr­

ţile.Szidalmazás, s, înjurare, defăi­

mare.Szidalmazni, v. a înjura, a de­

făima.Szidás, s. înjurare.Szidni, v. a ínjura.Sziget, s. insulă.Szigetelni, v. a isola, a închide,

a íneungiura.Szigeteltség, s. isolare, închidere,

încungiurare.Szigony, s. arpună, lance eu cârlig.Szigonyászni, szigonyozni, v. a

arpuna.Szigor, s. rigore, asprime, strie-

teţă.Szigorlat, s. rigoros.Szigorodni, v. a sé ticăloşi, a sé

face miserabil.Szigorú, a. — an, ad. rigoros,

strict, aspru; prăpădit, miser, ticălos.

Szigorúság, s. rigore, asprime, severitate; miserie, ticăloşie.

Szíj, s. curea; şerpării!.Szijas, a. curelat; vânjos, tenace»Szíjgyártó, s. curelariü.Szik, szíksó, s. sodă (mineral).Szikár, a. supţire, supţietie, puţin.Szikárság, s. supţietate, puţină­

tate.Szikla, s. stâncă, petră.Sziklás, a. stâncos, petros.Szikra, s. schinteiă, a. miculeţ,

forte puţin.Szikrázni, v. a schinteiă.

Szivárogni

Szilaj, a. — ül, ad. selbatie, té­rned, spărios.

Szilajítni, v. a selbătăei, a ínfrica.Szilajodni. v. a s6 selbătăei.Szilajság, s. sâlbătăeie.Szilárd, a. — úl, ad. tare, vârtos,

solid, constante.Szilárdítni, v. a întări, a conso­

lida, a învârtoşa.Szilárdság, s. tărie, soliditate.Szilárdulni, v. a se întări, a sé

consolida, a se învârtoşa.Szilfa, s. ulm (arbore).Szilva, s. pruna.Szilvafa, s. prun. !Szilvás, s. prnnet, grădină cu j

pruni.Szimatolás, s. durmecare, miro-

sire, simţire.Szimatolni, v. a durmeca, a mirosi,

a simţi.Szin, s. colóre, faţă.Színes, a. colorat, eu faţă.Színdarab, s. bucată teatrală,

dramă.Szinesitni, v. a colora, a da faţă.Szineskedés, s prefăeătură, pre­

facere, făţărie, stravestitură.Szineskedni, v. a sâ preface, a se

făţâri.Színész, s. teatralist, actor; színész­

nő, actriţă.Színészet, s. arte teatrală, drama­

turgie.Szinészkedni, v. a sâ ocupa cu

artea teatrală.Szinetlen, a. necolorat, fără faţă;

palid, galbin.Színezni, v. a colora, a văpsi, a

da faţă, a da colóre.Színezés, s. colorit, coloritură,

văpsâlă.Színezet, s. colóre, colorit, faţă.Szinház, s. teatru.Színi, v. a suge, a trage, a sorbi.Színi, a. teatral, dramatic.Színjáték, s. dramă, joc saü pro-

ducţiune teatrală.

174 SzilajSzinkedni, v. (v. szineskedni).Szinleg, ad. — es, a. părut, la

părere, prefăcut.Színlelés, s. (v, szineskedés).Színlelni, v. (v. szineskedni).Színlés, szinlet, s (v. szineskedés).Szinlett, a. prefăcut, făţărit, părut.Szintáncz, s. balet.Szintár, s. şarlatan.Szintárkodni, v. a şarlatăni, a fi

şaidatan.Szinte, szintén, ad. mai, cam, pe

aci, ea la.Szintelen, (v. szinetlen).Szintelenedni, v. a sé deseolora,

a-şl perde faţa, a schimba eolórea.Szip, s. bot sugätoriü (la fluturi).Szipni, v. (v. színi).Szipka, s. ciutură.Szippantani, v. a trage pe nas

(tabac).Szipantat, s. prisâ, trăsură de

tabac.Szirmos, « . petalie, petaloid.Szirom, s. petală, foie de flori.Szirt, (nyakszirt,) s. eâfă, cerbiee;

stâncă, scopul (în mare).Szirtes, a. stâncos.Sziszegni, v. a şuera, a fosăi, a

sîsăi.Sziszegés, s. şuerare, fosăire, sî-

săire.Szita, s. sîtă.Szitálni, v. a cerne (cu sita).Szitás, s. sîtario, măiestru de şîte.Szitatni, v. a sbé, a suge.Szitni, v. a aţîţa; a duşmâni, a

agita.Szitkozódni, v. a înjura, a blăs-

tăma.Szitkozódás, s, înjurare, blăstăm.Szív, s. animă, inima.Szivacs, s. burete, sponghie.Szivar, s. sugară.Szivár, szivárgás, s, scurgere,

curgere, străeurare, picurare.Szivárogni, v. a picura, a sâ

scurge, a curge.

Szivaros Szomorúság 175Szivaros, a. cu sugară. Szivarosbolt, s. boltă, prăvălie,

trafică (de sugare).Szivarozni, v. a fuma sugare. Szivárvány, s. curcubeu; pumpă. Szívás, s. sugere, tragere (de aer). Szivatyú, s. pumpă.Szivatyús, a. pumpát, eu pumpă. Szivatyúzni, v. a scote cu pumpa

(apă). ' ;Szívelni, v. a tolera, a suferi, a

avé cu plăcere, a rabda (pre cineva). |

Szivély, s. animă, spirit, umóre, generositate.

Szívélyes, a. animos, generos, în­clinat.

Szívélyesség, s. generositate, ma- j rinimie, înelinăţiune. I

Szives, a . animos, bun, generos. 1 Szívesség, s. animositate, bunătate. Szívesen, ad. bucuros, eu plăcere, j

eu inimă-bună.Szíveskedni, v. a -binevoi, a face ;

bucuros, ■ - • |Szivetlen, a. — ül, ad. fără ini­

mă, neanimos, nesîmţitoriă. ; Szivetlenség, szívtelenség, -s. ne- i

animositate nesimţire, negene- rositate.

Szívós, a. — an, ad. venjos, ves- cos, vârtos.

Szivósodni, v. a sé venjoşa, a sé ! învertoşa.

Szívósság, s. venjoşie, véscositate;tenacitate. I

Szívtelenség, s. (v. szivetlenség). | Szó, s. cuvânt, voce, vorbă, grai. Szoba, s. chilie, odaie, cameră,

despărţement.Szóbeli, a. verbal.Szobor, s. statuă, monument. Szobrász, s. sculptor, statuar. Szobrászat, s. sculptorie, arte de

sculptuiă. iSzófejtegetés, s. analisă, etimo­

logie.Szokás, s. datină, us, obiceiu.

Szokásos, a. îndatinat, usuat.Szokatlan, a. — úf, ad. neînda­

tinat, neusuat, neobicinuit.Szokatlansăg, s. nedatină, neus,

neobiceî, neîndatinare, nede- dare.

Szokni, v. a sé îndatina, a sé deda.Szoknya, s. rochie, fustă.Szoknyás, a. rochiat, cu fustă.Szokott, a. îndatinat, dedat, usuat.Szókötés, s. sintacsă.Szoktatni, v. a îndatina, a deda,

a înveţa.Szólalkozni, v. a sé certa, a schimba

vorbe de cértá.Szólalni, szölamlani, ». a vorbi,

a grăi, a euvénta.Szólás, s. vorbire, cuvéntare.Szólástan, s. ortepíé.Szolga, s. serv, sierb.Szolgai, a. servil.Szolgaiság, s. servilism.Szolgabiró, s. jude, jude cereual,

pretor; főszolgabiró, protopretor.Szolgálat, s. serviţiu, şerbiţiu.Szolgálati, a. de şerbiţiu.Szolgálni, v. a servi, a şerbi.Szolgáló, s. servitóre, serbitóre.Szolgaság, s. servitute, şerbitute,

servíe, sclävie.Szólitni, v. a agrăi, a chiăma, a

striga.Szólni, v. a vorbi, a euvénta, a grăi.Szombat, s. sâmbătă.Szomj, s. sete.Szomjas, a. — an, ad. seteos, ín-

sétat.Szomjan, ad. ínsétat.Szomjazni, szomjuzni, v. a ínséta.Szomjúság, s. sete, ínsétare.Szomorkodni, v. a sé întrista, a sé

snpera.Szomorodni, v. (v. szomorkodni).Szomorú, a. — n, — an, ad. trist,

supérat, măehnit, necăsit.Szomorújáték, s. tragedie.Szomorúság, s. tristăţiune, supé-. rare, tristâţă.

Szomszéd176Szomszéd, s. vecin.Szomszédság, s. vecinătate.Szónok, s. orator, retor, cuvântă­

tori«.Szónoki, a. oratoric, retoric.Szónoklat, s. oratorie, vorbire, cu­

vântare, predică.Szónoklattan, s. retorică.Szonokolni, v. a perora, a predi­

ca, a cuvânta.Szopni, v. a suge.Szopogatni, v. a suge (mereu).Szopóka, s. pumpă, ceve, trombă,

sugătore.Szopó, a. sugătorifl.Szoptatás, s. aplecare ia ţîţă.Szoptatni, v. a apleca, a da sé sugă.Szoptató, s. nutrită, mamă, doică.Szóragozás, s. sufisare.Szóragozni, v. a sufisa.Szórakozni, v. a sé risipi, a se îm­

prăştie, a séresplndí, a ii distraet.Szórakozott, a. — an, ad. risipit,

respândit, distraet.Szórás, s. risipire, respândire, îm-

prăstiere.Szórni, v. a risipi, a respândi, a

împrăstiâ.Szorgalmas, a. diligent, silitoriü,

activ.Szorgalmazni, v. a solicita, a mişca,

a grăbi, a urga, a stărui.Szorgalom, s. diligenţă, silinţă.Szorgos, a. — an, ad. urgent,

presant, grabnic.Szorgoskodni, v. a se sili, a se

îngrigi, a sé purta, a fi diligent.Szorítni, szorítani, v. a strînge,

a apăsa, a teseuí, a stórce.Szoritkozás, s. restringere, măr­

ginire, ţermurire, contenire.Szorítkozni, v. a să restringe, a

sé mărgini, a se ţerinuri, a sé conteni.

Szóródás, s. împrăstiere, desfa­cere, sventurare.

Szóródni, v. a sé împrăstiâ, a sé destaee, a sé svéntura.

Szórólapát, s. vânturâşeă, vană, lopată de vânturat.

Szorongatás, s. stringere, strim- torare.

Szorongatni, v. a stringe, a strim- tora, a îndesa.

Szorosság, s. stimtore, strîmtură, angustime, pas.

Szoros, a. — an, ad. strimt, ân- gust, strîmtorat.

Szorulás, s. strimtorare, ângus- tare.

Szorulat, s. strimtóre, strîmtură, îngustime.

Szorulni, v a sé strîmtora, a sé îngusta.

Szorult, a. strimtorat, lipsit, în ­gustat.

Szorultság, s. striratorire, lipsă, îngustare.

Szószék, s. catedră.Szószóló, s. cuvântătorii!, orator,

preeuventătoriu.Szótag, s. silabisa.Szótagolni, v. a silabisa.Szótagolás, s. silabisare.Szótalan, szótlan, a. tăcut, ne-

vorbitoriü.Szótalanodni, v a sé face tăcut,

a deveni nevorbitoriü.Szótalanság, szótlanság, s. ne-

vorbire, muţime, afoníe.Szótár, s. dicţionaritt, lecsicon.Szótlanul, ad. tăcut, mut, fără

vorbă.Szotyogni, v. a pica, a căde.Szózat, s. voce ton, sunet, glas,

proebiămăţiune.Szózatolni, v. a vota, a intona.Szőcs, s. cojocariű, blanariü.Szöcske, s. loeuste, căluşeriil verde,

grier.Szög, szöglet, s. unghiü, colţ, corn.Szög, s. cu i; unghiü.Szögletes, a. — en, ad. unghiulat,

cornurat.Szögmérő, s. goniometru, mesură-

torivi de unghiuri.

Szögmérő

Szökdelni, szökdécselni, szökdös­ni, v. a sări (uşor si mered).

Szőke, a. blond, albeneţ, bălan.Szökés, a. blondin, albia.Szökni, v. a sări.Szökevény, s. fugariü, desertoriü,

refugii.Szökött, a. fugit, deşertat.Szőlő, s. strugur, viiä.Szőni, v. a ţese.Szőnyeg, s. covor, tapet.Szőnyeges, a. tapetat, încovoiat.Szőr, s. pér.Szőretlen, a. pleş, fără per.Szőrnyedni, szörnyüdni, v. a sé

înfiora, a sé înspăimânta, a sé înfricoşa.

Szörnyedés, s. înfiorare, înspăl- mântare, înfricoşare.

Szörnyeteg, s. monstru, medusă, fantomă.

Szörnyen, ad. înflorat, înfricoşat, de înspăimântat.

Szörnyítni, v. a înspăimânta, a în­fricoşa.

Szörnyű, a. fioros, înfricoşat, în­spăimântat.

Szörnyűség, s. înfricoşare, spăi- mântare, îngrozire.

Szőrösítni, v. a ímpőrosa, a sé împle eu pér.

Szörp, s. sirup.Szörpölni, v. a sorbi, a gustări.Szörpögetni, szörpölgetni, v. a

sorbi (mereu).Szösz, s. câlţi, buci (de cânepă,

de in).Szöveg, s. teest, contese, ţesetură

(de stil).Szövedék, s. ţesetură; maehină-

ţiune, intrigă.Szövet, s. ţesetură, stofă, materie.Szövetkezés, s. eonfederăţiune, în­

soţire, coaliţiune.Szövetkezet, s. consorţiu.Szövetkezni, v. a sé confedera, a

sé uni, a sé alia, a sé însoţi.Szövétnek, s. faclă.

Szökdelni, szökdécselni, szökdösni

Szövetség, s. alianţă, federăţiune, coaliţiune.

Szövetséges, a aliat, confederat.Szövevény, s. (v. szövedék).Szövevényes, d. — en, cad- în ­

curcat, ţesut, maehinat. intri­gat.

Szövődni, v. a sé ţese; a sé ma- ehina, á sé intriga.

Szövőszék, szövöte, s. stativă, resboi.

Szú, s. scărăbuş de arbori, cari.Szúnyadni, szunyodozni, szunyó­

kálni, v. a dormita, a aţepi.Szúnyog, s. ţinţarifl.Szúrás, s. înpungere, străpun­

gere, înghimpare, înboldire.-Szurkálni, v. a înpunge, a în-

boldi.Szúrni, v. a înpunge, a străpunge,

a înghimpa, a înboidi.Szurok, s. reşină.Szurkos, a. reşinos.Szurkosodni, v. a sé înreşina, a

sé imple de reşina.Szurkozni, v. a înreşina, a împle

de reşină.Szurony, s. baionetă, lance, pică.Szusz, s. resuflare.Szuszogni, v. a resufla, a respira.Szügy, s. pept, spată, parte dina­

inte (la vită).Szűk, a. — en. ad. strimt, ân-

gust, puţin..Szükités, s. strimtare, ângustare,

înpuţinare.Szűkítni, v. a strimta, a ângusta,

a înpuţina.Szükölködés, s. lipsă, defect, să­

răcie.Szűkölködni, v. a duce lipsă, a.

fi serac.Szükség, s. lipsă, necesitate, tre­

buinţă.Szükséges, a. de lipsă, necesar,

înteţitoriii.Szükségesség, s. necesitate, trebu­

inţă, lipsă.

Szükségesség 177

12

178 Szükségképpen Tágasság

Szükségképpen, ad. de neeesariü, I necondiţionat, absolut. ■

Szügséglet, s. trebuinţă, lipsă, ne­cesitate.

Szügségtelen, a. netrebulnţios, ne- trebüitoriü.

Szűkülés, s. strimtare, ángustare, înpuţinare.

Szűkülni, v. a se strimta, a sé án- gusta, a sé inputina.

Szűkült, a. — en, ad. strimtat, înpuţinat, ângustat.

Szülemény, s. rcsultat, product, produeţiune.

Szülés, s. naseere.Születni, v. a nasee (proprie).Születés, s. naseere (propie).Született, a. născut.Szülni, v. a nasee (pre altul).Szülő, s. părinte, părinţi.Szülött, s. născut, fét.Szülőttség, s. naseere, născăment.Szünés, s. încetare, contenire, ali­

nare.Szünet, s. încetare, pausă, odichnă,

ferie.Szünetelni, v. a pausa, a înceta,

a odichni.

T.Tábla, s. tablă, lespede, tribunal

apelativ.Táblai, a. tabelariu.Táblás, a. tabelat, eu tablă.Tábor, s. tabără, lagăr, câmp de

bătălie.Tábori, a. de tabără.Táborlat, táborozás, s. tăbărire,

a fi în lagăr.Tábornagy, s. mareşal eampestru.Tábornok, s. general.Tábornokőrnagy, s. general maior.Táborozni, v. a tăbărî a fi în

eastru.

Szűnni, v. a înceta, a se conteni, a să alina.

Szüntelen, a. — ül, ad. necurmat, neîncetat, neîntrerupt.

Szüntetni, v. a opri, a sista, a alina.a potoli, a înceta.

Szűr, s. gubă, suman.Szűrcsölni, v. a sorbi.Szüret, s. cules de viiă. Szüretelés, s culegere, cules de

vil.Szüretelni, v. a culege la vil. Szüreti, a. de culesul viilor. Szürke, a. sur, cărunt.Szürkés, a. suriu.Szürkitni, v . a suri, a cărunţi. Szürkülni, v. a suri, a cărunţi. Szürkület, s. murg, crepuscul de

sérá.Szűz, a. — en, ad. virgur, east,

curat.Szüzeség, s. virgurie, virginitate,

castitate, curăţenie, feciorie. Szűzi, a. fecioresc, virguriu, vir­

ginal.Szüziség, s. virginitate, feciorie,

curăţenie, castitate.

Ty.Táborszernagy, s. general de ar­

tilerie.Tácza, tâleza, s. tasă, tavă, ţaţă. Tag, s. membru, medularii!.Tág tágas, a. tágan, ad. larg, spa­

ţios, estins.Tagadás, s. negare.Tagadni, v. a nega.Tagadó, tagadólagos, a. tagadóiag.

ad. negativ.Tagadhatatlan, a. nenegabil. Tágítni, tágasitni, v. a lărgi, a

ceda.Tágasság, s. lărgime, spaţ, estin-

dere.

179Taglalás, taglalat Tályog

Taglalás, taglalat, s. analisă, ana- tomisare, dismembrare.

Taglalni, tagolni, v. a analisa, a anatomisa, a dismeinbra.

Tagos, a. meduláros, membrat.Tagosítás, s. comasare.Tagosítni, v. a comasa. •Tágulás, s. lărgire, estindere.Tágulni, tágasbulni, v. a sé lărgi,

a sé estinde.Táj, tájék, s. ţinut, regiune.Tájag, tályog, s. uîmă, bubă.Tájazás, tájékozás, tájékozat, s

orientare, îndreptare.Tájazni, tájékozni, v . a sé orien­

ta, a se îndrepta.Tájbeszéd, tájnyelv, s. dialect,

provincialism.Tájirás, s. topografie.Tajkoncz, tajkos, s. broscă ees-

tosă.Tájt, tajték, s. spumă.Tajtékos, a. spumos.Tajtékozás, tajtékzás, s. spume-

gare.Tajtékozni, tajtékzani, v. a spu­

mega, a face spume.Takács, s. ţesetorin.Takarás, s. coperire, învăluire.Takarni, v. a coperí, a ínvéluí.Takart, a. coperit, învăluit.Takaratlan, a. neeoperit, nein-

véluit.Takaratlanúl, ad. neeoperit.Takaró, s. coperitoriü, ínvélui-

toriü, covertă, covor.Takarék, takarékosság, s. păstra­

re. economisare.Takarékos, a. pästrämriü, eruţă-

toriü, economisătoriu.Takarékosan, ad. păstrat, cruţat,

in mod pästrätoriü.Takarékoskodni, v . a păstra, a

cruţa.Takargatni, v. a coperí (mered).Takarítani, v. a eurăţi; a pástra.Takaritatlan, a. takaritatlanúl, ad.

necurăţit, nepăstrat.

Takarmány, s. nutreţ.Takarodni, v. a sé depărta, a sé

căra, a seduce; a sé eurăţi.Takarodás, s. depărtare, ducere;

curăţire.Takarodzani, takarózni, v. a sé

coperí, a sé ínvéluí.Takaros, a. — an, ad. net, neted,

elegant.Takarosság, s. eleganţă, nete­

zime, curătănie.Takony, s. muci (plur). .Taknyos, a. mucos.Taknyosság, s. mucositate, gutu-

rariü (la cai).Taksa, s. taesă, (taxă).Taksás, a. taesalist.Tál, s. blid.Tálalni, v. a pune în blid.Talaj, s. păment; fund; paviment.Találás, s. aflare, găsire, descope­

rire, invenţionare.Találékony, a. invenţios, aflătorii!.Találékonyság, s. invenţiositate.Találkozás, s. întâlnire, convenire.Találkozni, v. a sé întâlni, a con­

veni.Találmány, s. invenţiune.Találni, v. a afla, a descoperi, a

găsi. a invenţiona.Találólag, ad. nimerit.Találomra, ad. pe nimerite.Találós, talányos, a. proplematie,

enigmatic, gaeitoriü. .Talán, ad. póte, dórá.Talány, s. enigmă, gâcitură, cimi­

litură.Talap, S: basă, piedestal.Taliga, s. iărăbonţă, teleagă.Talizmán, s. talisman.Tallér, s. taler.Talp, s. talpă.Talpalás, s. tálpuire.Talpalni, v. a talpúi.Talpas, a. tălpos.Táltos, s. mag, fermecătorii!; a.

magic, fermeeătoresc.Tályog, s. (v. tájag).

12*

Tám, támasz, s. proptă, razim, sprijonă.

Tám, ad. (v. talán).Támadás, s. ofendare, atae; rebe-

lare; escare, provenire.Támadni, v. a ofenda, a ataca; a

rebela; a proveni; a sé esca.Támadólag, ad. ofensive.Tamás, n. prop. Torna.Támaszkodás, s. răzimare, prop-

tire.Támaszkodni, v. a sé răzima, a

sé propti.Támasztani, támogatni, v. a rá­

zima, a propti.Támasztás, támaszték, támogatás,

s. răzimare, razim, sprigin.Tám-ok, s. argument, motiv.Támokolni, v. a argumenta, a

motiva.Támolyogni, v. a sé pleteeí, a ám-

bla pletecit, a fi beat de eap.Tán, v. (v. talán).Tan, s. înveţătură, înveţăment,

doctrină.Tanács, s. stat, consiliu; magis­

trat.Tanácskozás, tanácskozat, tanács-

kozmány, s. consfătuire, consul­tare, conferinţă.

Tanácskozni, v. a sé sfătui, a sé consulta.

Tanácsiás, tanácslat, s. sfătuire, consultare.

Tanácsos, tanácslatos, a. de sfă­tuit, consult.

Tanácsnok, s. eonsiliar, senator, asesor.

Tanácsolni, v. a sfătui, a consulta (pe cineva), a da sfat cuiva.

Tanakodás, s. consultăţiune, con­siliu, sfătuire.

Tanakodni, v. a sé eonsfătui, a cugeta (asupra unul lucru).

Tanár, s. profesor.Tanárság, s. profesorime, pro-

fesorie.Táncz, s. joc, salt.

180 ' Tám, támasz

Tánczolás, s. saltare, jueare.Tánczolni, v. a salta, a juca.Tánczos, s. jucăuş, saltătoriu, jucă­

torii!.Tángyér, tányér,s. tăier; disc, blid.Tanintézet, s. institut de învăţă-

ment.Tanítás, s. învăţare, instruire, in -

struare.TanitáSdíj, s. didactru (bani de

învăţământ).Tanitgatni, v. a învăţa (mereu pre

altul).Tanitmăny, s. înveţăment.Tanitni, v. a învăţa, a instrua (pe

altul).Tanitó, s. învăţătorîil, dascal.Tanítvány, s. studinte, învăţăcel,

şcolăriţi, discipul, elev.Tanoda, s, şcolă.Tanodai, a. şeolastic, de şcolă.Tanoncz, s. (v. tanítvány).Tántorogni, v. (v. támolyogni).Tántorgás, s. (v. támolygás).Tántoríthatatlan, a. tántorithatat-

lanul, ad. constante, staver, ne- strämutaver, solid.

Tántorithatatlanság, s. constan- ţie, staveritate.

Tántoritni, v. a seduce, a desa- măgi, a clătina.

Tántorodás, s. clătinare, greşală, rătăcire.

Tántorodni, v. a sé clătina; a greşi, a rătăci.

Tanú, tanúbizonyság, s. martor, mărturie.

Tanulás, s. învăţare, studiare.Tanulatlan, a. tanulatlanul, ad.

neînveţat, nestudiat.Tanulatlanság, s. neînveţare, ne-

studiare.Tanulékony, a. învăţibil, docibil,

docer.Tanulékonyság, s. doeeritate, do-

cibilitate, învăţibilitate.Tanulgatni, v. a studia, a învăţa

(mereü).

Tanulgatni

Tanulmány, s. studiu, sciinţă, doc­trină.

Tanulmányozás, s. studiare, ínvé- ţare.

Tanulmányozni, v. a studia, a în­văţa.

Tanulni, v. a ínvéta, a studia.Tanuló, s. studinte, şcolar.Tanulság, s. învăţătură, doctrină,

macsimă.Tanulságos, a. de învăţat, cu în­

văţătură.Tanult, a. învăţat, studiat.Tanúság, s. mărturisire, atestare.Tanusítni, v. a documenta, a măr­

turisi, a adeveri.Tanúskodni, v. (v. tanusítni).Tanya, s. loc de mânere, locandă,

domiciliu.Tanyázás, s. petrecere, mânere,

adăpostire.Tanyázni, v. a să adăposti, a

máné, a petrece.Tányér, s. ív. tángyér).Táp, táplálék, s. nutremént.Táplálni, v. a nutri.Tapadás, s. lipire, aninare, aşe­

zare.Tapadni, v. a să lipi, a să anina,

a să aşe<)a.Tapasztani, tapaszolni, v. a mu­

rul, a lipi, a unge cu lut.Tapasztás, s. muruire, lipire.Tapasztalni, v. a esperia, a prac-

tisa.Tapasztalt, a. espert, practic, âm-

blat, păţit.Tapasztalás, tapasztaltság, ta­

pasztalat, s. esperinţă, pracsă, păţanie.

Tapasztalatlan, a. neespert, ne­păţit, neâmblat.

Tapasztalatlanság, s. neesperinţă, nepraosă.

Tapintani, s. a pipăi.Tapintás, tapintat, s. pipăire.Tapintatlan, a. tapintatlanul, ad.

nepipăit, fără tact.

Tanulmány

Tapintatlanság, s. nepipăire, ne- taetieă.

Táplálás, táplálat, s. nutrire, nu­tremént,

Táplálék, s. nutremént.Táplálékony, a. nutritorift, nu-

triver.Táplálékonyság, táplálmány, s.

nutremént, nutrire.Táplálkozni, v. a să nutri.Táplálni, v. a nutri.Tápláló, táplálós, a. nutritoriü.Tapló, s. iască.Taplós, a. iescos.Taplósodni, !). a să ieseoşa.Tapodni, v. a călca Cîn peţiore).Tapogatás, s. (v. tapintás).Tapogatni, v. (v. tapintani).Tapogatózni, tapogatodzni, v. a

pipăi (íneóee si în colo); a cerea, a scruta, a investiga.

Tapogató, s. pipäitoriü, córne pipăi- tóre (la ins ate).

Taposás, s. călcare, păşire.Taposni, v. a călca, a păşi.Taps, s. aplaus.Tapsolás, s. aplaudare.Tapsolni, v. a aplauda.Tár, a. deschis.Tár, s. magazin, deposit.Tárni, v. a deschide.Tárcza, s. portfoliu, tasă de scri­

sori.Targoncza, s. (v. taliga).Tárgy, s. obiect, obiept, lucru.Tárgyalás, s. pertractare, nego-

ţiare, desbatere.Tárgyalási, a. de pertractare, de

desbatere.Tárgyalni, v. a tracta, a pertraeta,

a negoţia, a desbate.Tárgy azat, s. obiect, substrat.Tárgyilagos, a. tárgyilag, ad.

obiectiv.Tarisznya, s, traistă, desagă.Tarisznyás, a. trais at, cu traistă.Tarka, a. tarkán, tarkásan, ad.

pestriţ, vergat, amestecat.

T ark a 18 1

182 Tarkás Tehetőség

Tarkás, a. pestriţiu, pătat. Tarkaság, s. pestriţime.Tarkálni, tarkázni, tarkítni, v. a

împestriţa.Tarkálni, v. a sé împestriţa.Tárlat, s, espuseţiune.Tarló, s. mirişte; tuleiste.Tartózni, v. a spicui, a aduna (de !

pre mirişte). :Tárnok, tárnokmester, s. tavernie. j Tárnoki, a. tavernical. \Tárogatni, v. a deschide mereü; a

trimbiţa.Társ, s. soţ, camerad.Társadalom, s. societate.Társaság, s. însoţire, societate. Társadalmi, társadalmas, a. social. Társadalmilag, ad. soţial. Társolgani, társologni, társal­

kodó, v. a sé însoţi, a conversa. Társalgás, társalkodás, s. înso­

ţire, conversare.Társas, a. însoţit.Társulat, s. "asociaţiune, societate,

propagandă, reuniune.Tartalék, s. reservă.Tartalom, s. cuprins, conţinut,

tenóreTartani, v. a ţine.Tartás, s. ţinere, cuprindere. Tartomány, s. provinţia.Tartós, a. duraver, ţinătoriu. Tartozás, s. dătorinţă, dătorie, obli­

gaţiune, pasivitate.Tartózkodás, s. reţinere, reservă. Tartózkodni, v. a se reţinâ. Tartózkodva, ad. reţinut.Tartozni, v. a fi dătorifl. Tartóztatás, s. reţinere. Tartoztatni, v. a reţind.Tárulni, v. a deschide, a se des­

face.Táska, s. tasă, traistă.Taszítás, s. împingere.Taszító, taszigálni, v. a împinge. Tátani, tátni, v. a căsca, a des­

chide gura.Tatár, s. tătar.

Tátongani, v. a sta gură căscată. Táv, távol, távolság, s. depărtare. Tavai, tavaly, aă. an, în anul

trecut.Tăvăli, a. de an.Tavasz, s. primăvară.Tavaszelő, s. Martiu.Tavaszi, a. de primăvară.Távcső, s. telescop, ochian. Tavaszhó, s. April.Tavaszutó, s. Mal.Távirat, s. telegram.Távolítás, s. depărtare, deiaturare. Távolitni, v. a departa, a delatura. Távoliét, távoliétel, s. absenţie,

lipsire, depărtare.Távozni, v. a sé depărta. Távoztatás, s. (v. távolítás). Távoztatni, v. (v. távolitni).Te, pron. tu.Téboly, tébolyodás, s. nebunie,

neminte, deliriu.Tébolyda,'s. casă de nebuni. Tébolyganl, tébolyogni, v. a ră­

tăci, a greşi, (calea i.Tébolygás, s'. rătăcire.Tébolyodni, v. a nebuni. Tébolyodott, a. nebunit, nebun,

smintit.Teendő, s. afacere, lucru, oeupă-

ţiune.Tégely, s. tigăiţă, tasă, scafă (de

pornadă).Tegez, s. tulbă (de săgeţi).Tégla, s. teglă, (cărămidă). Téglázni, v. a călea, a netezi (vest

minte eu ferul).Tepnap, ad. ieri.Tegnapi, a. de ieri.Tehát, coj. aşa, deci, in urmare. Tehen, tehén, s. vacă.Teher, s. greutate, povoră. Tehetetlen, a. — iii, ad. nepu-

tinţios, fără putere. Tehetetlenség, s. neputinţă, neavere Tehetni, v a puté, a ii în stere Tehetős, a. avut, înstărit, în puere Tehetőség, s. înstărire, activitate

TemetetlenTehetség 183

Tehetség, s. avere, talent, facul­tate.

Tehetséges, a. avut, cu avere, talentat.

Tej, téj, s. lapte.Tejelni, v. a da lapte.Tejes, a. lăptos, cu lapte.Tejesedni, v. a să face, a sé împle

cu lapte.Tejetlen, a. nelăptat, fără lapte.Tejfel, tejföl, tejszín, s. smântână.Tejfölös, a. smântânos.Teke, s. glob, bilă, glonţ, sferă.Tekézni, v. a da, a.juca în biliard.Tekenő, teknő, tekenyő, s. covată,

troeă.Tekercs, s. sueitură, învertitură.

colăcitură, depănătură.Tekeredés, tekerőzés, s. sueituiă,

învertitură, colăcitură.Tekeredni, tekerőzni, v. a sé su­

ci, a sé înverti, a sé eolăci.Tekeregni, v. a ârnbla vagabond.Tekerés, s. invertire, sucire, în-

tóreere.Tekerni, tekeritni, «. a suci, a în-

tórce. a înverti.Tekervény, s. strâmbătură, curbă-

tură, îndoitură.Tekervényes, a. curbat, îndoit,

strâmbat.Tekervényesség, s. (v. tekervény).Tekintély, s. véda, önére, respect,

auctoritate.Tekintélyes, a. onorat, respectat,

eu auctoritate.Tekinteni, v. a privi, a căuta cu

ochii.Tekintet, s. privire.Tekintetes, a. onorat, indít.Tekintgetni, v. a privi mereü.Teknöcz, s. (v. tajkoncz).Tékozlás, s. risipire, prădare.leközölni, v. a risipi, a prăda (ave­

rea).Tél, s. iarnă.Tele, teli, a. plin, împlut.Telek, s. sesiune.

Telelni, v. a ierna.Telelés, s. iemare.Teleltetni, v. a ierna (prin altul). Tétető, s. Decembre.Telep, s. eoloniă; aşezare. Telepedés, település, s. aşezare,

colonisare.Telepedni, v. a sé aşeda, a sé eolo-

nisa.Telepítni, v, a aşeija, a eolonisa. Telepvény, s. domiciliu, locuinţă. Telepvényezni, v. a domicila. Televény, s. huma (humus). Telhetetlen, a. nesăţios, nesăturat,

vorace.Telhetetlenkedni, v. a fi nesăţios,

a mânca mult.Telhetetlenség, s. nesăturare, vo­

racitate.Télhó, s. Januar.Télutó, s. Február.Teli, a. plin.Téli, télies, a. de iarnă, iernatic. Telj, teljesség, s. plinătate.Tel jes, a. plin, deplin.Teljesedés, s. ínplinire.Teljesedni, teljesülni, v. a sé in-

pliní.Teljességgel, ad. absolut, preste

tot.Teljesülés, teljesülét, s. (v. telye-

sedés).Teljhatalom, s.putere deplină, pleni-

potinţă.Telkes, a. sesionat, cu moşioră,

eu posesiune.Telni, v. a sé împle.Telve, ad. împlut, plin.Töménytelen, töménytelen, a. ne-

numerat, fără număr, mulţime.Temérdek, tömérdek, a. enorm,

preste măsură.Temetés, temetkezés, s. îngro­

pare, înmormântare, astrueare.Temetni, temetkezni, v. a îngropa,

a înmormânta, a astruca.Temetetlen, a. neîngropat, neas-

trucat, neínmormentat.

Temető184 Termékenyedni, termékenyülniTemető, s. cimeteriu, cintirim, loe

de înmormântare.Templom, s. beserieă.Templomos, a. besericos.Tengelicz, s. stigJeţ.Tengely, s. osíe.Tenger, s. mare.Tengerapály, s. reflus, scăderea

măreî.Tengerdagály, s. flus, erescerea

măreî.Tengerész, s. marinariü.Tengerészet, s. marinărie.Tengeri, a. de mare.Tengernagy, s. admirai.Tengés, tengődés, s. vegetare.Tengetni, tengődni, v. a vegeta.Tenni, v. a pune, a face. a lucra.Tenta, s. negrelă, cernâlă.Tentás, a. cu eérnélá, de negrelă.Tény, s. faptă.Tenyér, s. palmă.Tenyérnyi, a. de o palmă.Tenyészés, tenyésztés, s. erescere,

producere, cultivare.Tenyészni, tenyészteni, v. a eresce,

a cultiva, a produce.Tényleg, tényleges, a. faptic, po­

sitiv.Tépni, v. a smulge, a ciupeli, a

trage.Tépegetni, v. a smulge (mered).Tépelődés, s. smulgere, îneăieră-

tură.Tépelődni, v. a se smulge; a sé

bate, a sé încăiera.Tér, s. spaţ, loe dechis.Térés, s. reíntornare.Térd, s. genunchiü.Térdelés, térdepelés, s. genunchi-

are.Térdelni, térdepelni, v. a genun-

chia.Terelés, s. mánare, gonire.Terelni, v. a .mâna, a goni, a fugări.Terem, s. salon.Teremni, v. a cresce, a produce, a

rodi.

Teremteni, v. a crea, a face. Teremtés, teremtmény, s. crea­

tură.Teremtő, s. creator.Terhelés, s. ímpovorare, íngreu-

nare.Terhelni, v. a împovora, a în­

greuna.Terhes, a. greu, împovorat.Terhesedés, s. ímpovorare, íngreu-

nare.Terhesedni, v. a sé împovora, a sé

îngreuna.Terhesen, ad. greu, cu greu, îm­

povorat.Teritni, v. a lăţi, a întinde, a aş­

terne (mésa).Teríték, teritmény, s. coperemént,

covertă, eovertură, (pre mesă).Terítés, s. întindere, asternere,

aşternut (de nmsă).Térítés, téritmény, ,s. reîntorcere,

reíntornare.Térítni, ». a reíntóree, a reîntorna.Téritő, s. reîntoreătorifi; misiona-

riíi.Téritvény, s. revers, reeepisä.Térj, terjedés, terjedelem, s. în­

tindere, estensiune.Terjedni, v. a sé estinde, a sé lăţi.Terjedékeny, a . estensiv, lăţiver.Terjedékenység, s. întindere, es-

tensivitate.Terjedelmes, a . estins, întins, de­

părtat, spaţios.Terjeszkedni, (v. terjedni).Terjeszteni, ». a lăţi, a lărgi, a

depărta, a estinde.Terjesztés, s. lăţire, lărgire, es-

tindere.Terjesztmény, s. propuseţiune, pre­

dare, proiect.Térkép, s. mapă, cartă.Termék, s. rod, fruct product.Termékeny, a,, productiv, fructifer,

roditorul.Termékenyedni, termékenyülni, v. a

sé fecunda, a fi productiv, a rodi.

Termékenyítői, v. a fecunda, a face productiv, a face roditoriü.

Termékenység, .?. fruetilitate, pro­ductivitate, rodire.

Terméketlen, a. neproductiv, ne- fructifer, neroditoriü.

Terméketlenség, s. nefructilitate, neproduetivitaté, nerodire.

Termelés, termelet, termény, s. producţiune, fruct.

Termelni, termeszteni, v. a pro­duce, a cultiva.

Termés, s. product, produs, fruct, frupt.

Természet, s. natură.Természetes, a. — en, ad. na­

tural.Természetesség, s. naturalitate,

naivitate.Természetrajz, s. istorie naturală.Természettan, s. fisieä.Termeszteni, v. (y. termelni).Termesztés, s. (v, termelés).Termesztvény, v. (v. termelés).Termet, s. structură, statură.Termetes, a. corpulent, om bine

făcut.Térmö, a. productiv.Téritni, v. a íntórce.Térítvény, s. reversal.Térni, v. a só reíntórce, a sé reín-

torna.Térség, s. plan, şes, câmp, loc

deschis.Terii, s. greutate, povoră.Terület, s. teritoriu.Területi, a. teritorial.Terülni, v. a sé întinde, a sé lăţi.Terv, tervezet, s. proiect, plan.Tervezés, Tervezet, s. proiectare,

planisare.Tervezgetés, s. planisare, proiec­

tare.Tervezgetni, v. a proiecta, a pla-

nisa i mereü).Tervezni, v. a proiecta, a planisa.Tesp, tespedés, s. stămnăţiune,

stagnare; putrei)iune.

Termékenyítni Tétlen 185Tespedni, tespedezni, a stamna,

a sé eorumpe, a sé trândăvi, a sé strica, a sé putretjí-

Tespedtség, s. (v. tesp).Test, s. corp. trup.Testes, a. eorpulent.Testesedni, v. a sé întrupa, a sé

face eorpulent.Testesitni, v. a întrupa.Testesülés, s. întrupare, înear-

naţiune.Testesülni, v. (v. testesedni).Testesült, a. întrupat, încarnat.Testetlen, a. necorpulent, fără corp.Testgyakorlás, testgyakorlat, s.

gimnastică.Testi, a. trupesc, material, Asie.Testileg, ad. trupesce, materiali-

cesce.Testiség, s. materialitate, eor-

porime.Testület, s. corporăţiune.Testületi, a. colegial corporal.Testvér, s. frate, soră.Testvéresítni, v. a înfrăţi.Testvéresülni, v. a sé înfrăţi.Testvéri, a. tesvéries, ad. frăţesc.Testvériesség, s. frăţietate.Testvérileg, ad. frăţesce.Tészta, s. aluat, pastă.Tésztás, a. aluatos, păstos.Tét, tétel, tétemény, s. faptă, luc­

rare, activitate, problemă.Tetem, s. médulariü, membru, ar­

ii elu.Tetemes, a. însemnat, considera-

raver, important.Tetézés, a grămădire, încărcătură,

încărcare.Tetézett, a. tetézve, ad. grămădit,

încărcat.Tetézni, v. a grămădi, a încărca-Tetleg, tettleg, ad. faptic; efeptiv.Tettlegesiteni, v. a efectui, a efep-

tui, a resulta, a dovedi (cu fapta).

Tétlen, a. neluerătorifl, neaetiv, pasiv.

186 Tétlenség Tisza

Tétlenség, s. neluerare, neaoti vi­taié, pasivitate.

Tétlenül, ad. neactiv, fără lucru, pasiv.

Tétovázni, v. a sé îndoi, a fi ín dubietate, a fi nedeterminat.

Tétova, tétovázás, s. neconstanţie, schimbăţiune, nedeterminare.

Tető, s. culme, vîrf, acoperiş.Tetöirányos, a. vertical.Tetőzni, v. a acoperi, a grămădi,

a face vîrf.Tetszelgés, s. cochetare, plăcere.Tetszelgő, a. cochet.Tetszelkedni, v. a cocheta.Tetszeni, v. a pláeé.Tetszés, tetszet, s. plăcere.Tett, s. faptă.Tettes, s. culpat, vinovat, făcător

(de rele).Tettetés, s. prefăeătură, simulare,

stravestitură.Tettetni, v. a sé simula, a sé pre­

face.Tettleg, ad. faptic, în faptă.Tettlegesiteni, v. a activa, a do­

vedi, a efeptui.Tetü, s. peduehe.Tetves, a. peduchios.Tetvesedni, v. a sé împle de pe-

duchi.Tetvesitni, v. a împle de peduchi.Tetvezés, s. peduchiere.Tétvezni, v a paduchié.Tév, tévedés, tévedtség, s. rătă

cire, erőre, péeat.Tévedni, tévedezni, v. a rătăci, a

greşi.Teve, s. cămilă.Tevékeny, a. activ.Tevékenység, s activitate.Tévely, tévelygés, tévelyedés, s.

(v. tév).Tévelyegni, tévelyedni, v. a ră­

tăci.Tevés, s. punere, facere, lucrare.Téveszteni, v. a pierde a rătăci.Tévesztés, s. pierdere, rătăcire.

Tévesztett, a. pierdut, rătăcit. Téveteg, a. fals, eroneü, rătăcit. Tévkör, s. cerc viţios.Tevőleges, a. positiv.Tied, pron. al teü.Tigris, s. tigru.Tikácsolni, v, a tuşi, a sé ínneca. Tikkadni, v. a sé înnăduşi; a sé

ostăni, a sé fatiga.Tikkadt, a. înnăduşit; ostănit,

fatigat.Tikkasztani, v. a înnăduşi, a fa-

tiga.Tikkasztó, a. înnăduşitoriu, obo­

sitorii!.Tilalmas, a. oprit.Tilalom, s. oprire, probiţiune, in­

terdict.Tilinka, s. fluer, flueriţă. Tilinkázni, v. a fiúéra.Tiló, s. meliţă.Tilolás, s. meliţare.Tilolni, v. a meliţa.Tilos, a. oprit.Tiltakozás, s. oprire, protestare,

probiţiune.Tiltakozni, v. a opri, a protesta. Tiltani, v. a opri.Tiltás, s. oprire.Tiltott, a. oprit.Timár, s. pelariü, argăsitor, dube-

lariü.Timsó, s. alăun, pâtră acră. Timsós, a. alăunos.Tincs, s. tufşoră, cosiţă, chică,

mănuuchitt (de pér).Tinó, s. junc.Tinta, s. (v. tenta).Tintás, a. (v. tentás).Tintatartó, s. călămar.Tipegni, v. a tropoti, a merge (ín

cei.Tipegés, s. tropotire, mergere ín

cet.Tipodni, v. (v. tapodni).Tiprás, s. călcare (în peţiore). Tisza, n. prop. Tisa; tiszafa, tisă

(arbore).

Tiszt Tojni 187Tiszt, s. oficial, deregător ofieir.Tiszta, a. tisztán, ad. curat, lim­

pede.Tisztálni, v. a limpedí, a curăţi.Tisztaság, s. curăţenie.Tisztátalan, a. tisztátlanul, ad. ne­

curat.Tisztátalanság, s. necurăţenie.Tisztátalanon!, v. a spurca, a faee

necurat, a profana.Tisztátalankodni, v. a faee ne­

curăţenie.Tisztázás, tísztázat, s. purisare,

mundare.Tisztázni, v. a purisa, a serie ín

curat, a munda.Tisztelegni, v. a saluta, a face

onóre, a complimenta.Tisztelendő, a. onorat.Tisztelés, tisztelet, s. onóre.Tiszteletbeli, a. onorar, titular.Tiszteletes, a. onorat.Tiszteletlen, a. tiszteletlenül, ad.

neonorat.Tiszteletlenség, s. neonóre.Tisztelgés, tisztelkedés, s. salu­

tare, onorare, complimentare.Tisztelkdeni, v. (v. tisztelegni).Tisztelni, v. a stima, a cinsti, a

onora.Tisztelt, a. cinstit, stimat, onorat,

venerat.Tisztes, tiszteséges, a. onorat,

veneraver, euveninţios.Tiszteség, s. onóre, venerâţiune,

euveninţă.Tisztítás, s. curăţire, lămurire.Tisztitatlan, a. — úl, ad. necu­

raţii, nelămurit.Tisztítnl, v. a curăţi, a lămuri.Tisztogatni, v. a curăţi (mered).Tisztség, s. oficiolat, deregätorie.Tiszttartó, s. jude de curte. .Tisztújitás, s restaurăţiune, aler-

gere de oficial.Tisztulás, s. curăţire, limpezire,

lămurire.

Tisztulni, v. a sé curăţi, a sé lă­muri, a sé limpedí.

Tisztviselő, s. oficial, amploiat, deregátoriú.

Titkár, titoknok, s. secretariű.Titkárság, titoknokság, s. secre­

tariat.Titkolás, titkolódás, s. tăinuire,

ascundere, ţinere în secret.Titkolni, titkolodni, titkolódzni, v. a

tăinui, a ascunde, aţine înseeret.Titkon, ad. în secret, ocult.Titkos, a. ascuns, misterios, tăinuitTitok, s. secret.Titpknok, s. (v. titkár).Titoknokság, s. (v. titkárság).Titokszerű, a. misterios, ascuns,

secret.Tivadar, n. prop. Teodor.Tivornya, s. ospăţ, tractă, îmbui­

bare.Tivornyázás, s. îmbuibare, trac-

tare (în mâncări si beuturl).Tivornyázni, v. a se îmbuiba (în

mâncări si beuturl.Tiz, a. (j.eee.Tized, s. decime.Tizedelés, s. decimare.Tizedelni, v. a clecima.Tizedes, a. decimal.Tízes, s. (jeceriîi.TÓ, s. lac.Toborzani, v. a recruta, a înrola

(la ostăsime).Toborzás, s. recrutare, înrolare.Tobosz, s. cutie, şcatulcă.Toboz, s. solz (la pesci) ; cucuruz

de brad.Tobzódás, s (v. tivornyázás}.Tobzódni, v. (v. tivornyázni).Tócsa, s. lăeuşor.Tódulás, s. îmbulzire, îndesuire.Tódulni, v. a sé îmbulzi, a sé în­

desai.To.ToToTo

as, s. ou. ásdad, a. oval. ásos, a. cu ou. ni, v. a oua.

188 Tojó, tojós Több

Tojó, tojós, a. cu ou (gaina).Tok, s. tecă, tor;, cutie.Toka, s. bărbie.Tokás, s. bărbiat, eu bărbie.Tolakodás, s. (v. todulás).Tolakodni, v: (v. tódulni).Tolás, s. împingere, îmbrâncire.Tolni, v. a împinge, a îmbrânci.Toldalék, s. suplement, adaus.Toldani, v. a adauge.Toldás, s. adaugere, suplenire.Toldozni, v. a peteci, a adauge.Toll, s. penă.Tollas, a. penat, cu pene.Tollasodni, v. a sé ímpena, a sé

face eu pene.Tollatlan, a. — úl, ad.- nepenat,

fără pene.Tollazni, v. a ímpena, a împle de

pene.Tolikés, s. cuţitaş, peniţei.Tollnok, s. aetuar.Tolmács, s. splieätoriü, tälmaciü,

interpretor.Tolmácsolás, tolmácsolat, s. spli-

căţiune, tălmăcire, interpretare.Tolmácsolni, v. a spliea, a tăl­

măci, a interpreta.Tolódni, v. a sé împinge (de sine),

a sé îndesa.Tolongani, v. (v. tódulni).Tolongás, s. (v. tódulás).Tolulás, s. îmbulzire, grămădire,

convulsiune.Tolulni, v. a sé îmbulzi, a sé

grămădi.Tolvaj, s. für, tälbariü hoţ.Tolvajkodás, tolvajság, s. furătură,

hoţie, furt, tâlhărie.Tolvajkodni, v. a fura, a trăi în

hoţiiTombolás, s. furóre, batere alarmă-

tóre.Tombolni, n. a sé înfuria; a bate

cu peeiórele, a face larmă.Tompa, a. tompán, ad. timpit,

bătucit, tocit, teşit.

Tompaság, s. timpire, bătueire, teşire.

Tompitni, v. a timpi, a bătuci.Tonna, s. tonă, butoi.Topogás, s. tropotire.Topogni, v. a tropoti.Tor, s. traetă, ospăţ.Torha, a. frânguria, mole, putred.Torhadni, v. a putrezi, a sé face

mole, a sé inrnoié.Torkolat, s. gât, gâtlegia, gură,

reversătură (de rîu).Torkos, a. vorace, mâncăţios.Torkosság, s. voracitate.Torkoskodni, v. a fi vorace, a

mânca mult.Torlani, torlasztani, v. a grămădi,

a stringe; a respinge; a resbuna.Toriás, torlat, s. grămădire, strin-

gere, resbunare, respingere.Torlaszolni, v. a baricada.Torlatlan, a. — úl, ad. negră­

mădit; nerespins; neresbunat.Torma, s hirean.Tornácz, s. ambif, balcon.Tornyos, a. turnurat, cu turn.Tornyosodni, v. a sé înălţa, a sé

ridica.Tornyozni, v. a înălţă, a ridica.Torok, s. gutlegifi, gut.Torkos, a. vorace, mâncăţios.Torony, s. turn.Torz, a. diform, monstruos, bizar.Torzítás, s. schimositură, desfigu­

rare.Torzitni, v. a sehimosi, a desfigura.Torzkép, s. caricatură, tip deform.Torzsa, s. cocean.Torzsás, a. torzsásan, ad. cocenos.Torzsátlan, a. fără cocean, ne-

cocenos.Tót, s. slovac, slav.Tova, ad. încolo, acolo, departe.Tovább, ad. mal încolo, mai de­

parte.Tő, s. rădeeină.Több, a. mai mult.

Többnyire Töredék 189Többnyire, a. mai de multeori,

mai adeseori.Többszög, s. poligon.Többszörítni, többszörözni, v. a

multiplica, a înmulţi.Többszörözés, s. multiplicare, în­

mulţire.Tődzerii, v. a cosă după ac, a

stipuí.Tőgy, s. uger.Tőgyes, a. ugeros.Tök, s. bostan, cureubetă; caro

I în earţi) ; eóie.Töke, s. butuc; capital.Tökéletes, tökélyen, a. perfect,

deplin.Tökéletesedni, tökéletesíílni, töké-

letesbiilni, v. a sé perfecţiona.Tökéletesen, ad. perfect, deplin,

întreg.-Tökéletesítni, v. a perfecţiona.Tökéletesítés, s. perfecţionare.Tökéletesség, s. perfecţiune.Tökéletlen, a. tökéletlenül, ad.

neperfect, nedeplin.Tökéletlenkedni, v. a face neeuve-

ninţa a face nebunie.Tökéletlenség, s. neperfecţiune,

neeuveninţă.Tökélleni, tökélni, v. a sé resolva(pre ceva), a sé determina.Tökéit, a. tökélten, ad. resolut,

determinat.Tökéltség, s. resoluţiune, resolvare.Tökély, s. perfecţiune.Tőkepénz, s. capital.Tőkepénzes, s. capitalist.Tökös, a. coios.Tökösödni, tökösülni, v. a sé coí.Tői, p. dela.Tölcsér, s. ieieă, (tolceriu), crater,

turnariü.Tölcséres, a. craterat.Tölgy, tölgyfa, s. stejar, goron.Tölgyes, a. stejăriş.Tölteni, v. a împle.Töltés, töltelék, s. ímpléturá, în­

fundătură.

Töltetlen, a. töltetlenül, ad. ne- ímplut.

Töltött, a ímplut.Töltögetni, v. a împle (mereü).Tömeg, s. grămadă, masă.Tömeges, a. tömegesen, ad. gră­

mădit, cu grămada.Tömény, s. câtă, mulţime, miri­

ade.Töményitni, v. a concentra.Töméntelen, a. nenumerat, mul­

ţime, fără numer, enorm,Tömérdek, a. enorm, forte mult.Tömés, s. îndopare, împlere.Tömetlen, a. tömetlenül, ad. ne­

îndopat, neîmplut.Töm én, s. tămâie.Tömjénezni, v. a tárnáié.Tömjénezés, s. tămâiere.Töm ö, s. burduf, féle (de brânză).Tömlöcz, s. temniţă, arest.Tömlöczözni, v. a aresta, a întem­

niţa.Tömni, v. a îndopa, a împle.Tömör, a. masiv, îndesat.Tömörödés, s. îndesăţiune, masivi­

tate, consolidare.Tömörödni, v. a sé îndesa, a sé

consolida.Tömött, a. îndesat, masiv.Tömöttség, s. desime, masivitate.Tönk, s. tulpină, trunchiü; fali­

ment, cridă, banerot.Tönköly, s. alac.Töpörödés, s. sbârcire, contra­

gere, sbâreenie.Töpörödni, v. a sé sbârci, a sé

contrage.Töpörödött, a. sbârcit, eontras.Töprengés, töprenkedés, s. te­

mere, îngrijire, frică, aprehen-

Töprengeni, töprenkednl, v. a séîngriji, a sé cuprinde, de grijă.

Tör, s. pumnariü.Tördelni, v. a frânge, a rumpe

(mereü).Töredék, s. fragment, frântură.

190 Töredékeny Törvényszerütlen, űlTöredékeny, a.fránguríü,frángibil.Töredékenység, s, frángiveritate,

frángibilitate.Töredelem, s. penitenţă, pocăinţă.Töredelmes, a'. penitente, pocăinţe.Töredelmeskedni, v. a sé pocăi, a

tiné penitenţă.Töredelmesség, s. (v. töredelem).Töredelmetlen, a. töredelmetlenűl,

ad. nepocăit, nepenitente.Töredelmetlenség, s. nepenitenţă,

nepoeăinţăTöredezés, s. frângere, rumpere.Töredezni, v. a sé frânge, a sé

rumpeTörekedés, s. năzuinţă, silire, stă­

ruinţă, dorinţă. jTörekedni, törekszem, v. a näzui,

a sili, a stărui, a dóri.Törékeny, a. (v. töredékeny).Törékenység, s. (v. töredékenység).Törni, v. a rumpe, a frânge, a

sfărma. jTörés, s ., rumpere, frângere, sfăr- j

mare.Töretlen, a. töretlenül, ad, ne- j

frânt, nerupt, nesfărmat. |Törlés, s. ştergere, anulare.Törleszteni, v. a şterge, a plăti !

(o dătorie), a amortisa, a anula, ! a refunda. i

Törlesztés, s. amorţi sare, abolire, anulare, ştergere, refundare. i

Törlő, s. stergariü, stergătoriii.Törődés, s. stăruire, îngrijire; j

frângere. ITörődni, v. a sé frânge, a sé rupe,

a sé strica ; a stărui (spre ceva), a sS îngriji.

Törődött, a. stricat, frânt; îngrijit.Török, s. turc.Törökbuza, s. păpuşoi, cucuruz,

mălai.Törökös, a. turcesc.Törökül, ad. turcesce.Törölgetni, v. a şterge (mereu).Törölhetetlen, a. nesters, neuitaver.Törölközni, v. a sö şterge.

Törölköző, s. (v. törlő).Törölni, v. a şterge.Törős, a. fránguríü, frângureţ.Tört, törött, a. frânt, rupt.Törpe, a. pitic, mic (de statură),Törpeség, s. mieşorime, ologire,

micime.Törpítni, v. a micşora, a face mic,

a ologi.Törpülni, v. a sé micşora, a sé

ologi, a sé mici.Törpülés, s. micşorare, micime.Történelem, s. istoriä.Történelmész, történész, s. istorie.Történelmi, a. történelmileg, ad.

istoric.Történet, s. întempiare, eas, eve­

niment, istoriă.Történetes, a. történetesen, ad. din

întempiare, casual, eventual.Történetke, s. istoriórá.Történni, v. a sé întâmpla.Törtszám, s. frângere, numer frânt.Törvény, s. lege, drept.Törvényes, a. legal, juridic, drept,

just.Törvényesités, s. legitimare, legi-

timăţiune, legalisare.Törvényesítni, v. a legitima, a

legálisa.Törvényesség, s. legalitate, legi­

timitate.Törvénykezés, s. procedură, pur­

tare de proces.Törvénykezési, a. juridic, proce­

sual.Törvénykezni, v. a a proceda, a

purta proces.Törvényszék, s. judecată, tribunal,

judecătorie.Törvényszéki, a. judicial, jude­

cătoresc.Törvényszerű, a. törvényszerüleg,

ad. legal, legalminte, conform legilor.

Törvényszerűség, s. legalitate.Törvényszerütlen, a. — ül, ad.

nelegal, nedrept.

Törvényszeriitlenség, s. nelega- iitate.

Törvénytelen, a. — ül, ad. nele- gal,. nedrept.

' Törvénytelenség, s. nedreptate, ne- legalitate.

Törzs, törzsök, s. tulpină, trun- ehiü; rasă, soi.

Tős, törzsökös, a. temeinic, de tulpină, original.

Töstént, ad. (tüstént).Töszám, s. numer cardinal.Tőszó, s. cuvent derădecină, cuvent

primitív.Tövis, s. spin, ghimpe.Tövises, a. spinos, ghimpos.Tövisetlen, tövistelen, a. nespinos,

neghimpos.Tőzsde, s. bursă.Tözsér, s. eomereianţ precupeţ.Tőzsérkedés, s. (v. tőzsérség).Tözsérkedni, v. a specula.Tőzsérség, s. comereiu, preeupeţie,

precupie.Trágár, a. necurat, obscen, şcăn-

dălos, spurcat.Tágárság, s. necurăţenie scandal,

obscenism.Trágya, s. gunoi (de îngrăşat agrii).Trágyás, a. gunoit.Trágyázás, s. gunoire.Trágyázni, trágyálni, v. a gunoi.Tréfa, s. glumă, şagă.Tréfálni, tréfálkodni, tréfálódni,

v. a glumi.Tréfálódás, tréfál kodás, s. glumă,

glumire.Tréfás, a. tréfásan, ad. glumeţ.Tréfaság, s. glumă.Trombita, s. trimbiţă.Trombitálni, v. a trimbiţă.Trombitás, s. trimbiţas.Tudakolás, tudakozás, tudakozó­

dás, s. seirieire, cercetare, in- formăţiune.

Tudakolni, tudakozódni, tudako- lódni, v. a seiricí, a cerceta, a întreba (după ceva).

TörvényszerütlenségTudákos, a. tudákosan, ad. na-

suros, eurios, sfruntat, arogant, sfătos.

Tudákosság, s. sfröntärie, aro­ganţă, sfătoşie.

Tudás, tudat, s. sciinţă, eunos- cinţă; consciinţă.

Tudatlan, a. — úl, ad. neinve- ţat, neseiut.

Tudatlanság, s. nesciinţă, neîn- văţătură.

Tudni, v. a sei.Tudatni, v. a înseiinţa, a trimite

cuvent.Tudniillik, ad. adecă, va sé ijlică.Tudomány, s. şeiinţă, învăţătură.Tudományos, a. învăţat, erudit, eu

şeiintă.Tudományosság, s. şeiinţă, învă­

ţătură, erudiţiune.Tudomás, s. cunoşeinţă, şcire, no-

tiţie.Tudomásul, ad. spre şeiinţă.Tudor, s. doctor (de fllosofie etc).

I Tudorság, s. doctorat.Tudós, a. învăţat, erudit, (doctus).Tudósítás, s. însciinţare, anunţare.Tudósitni, v. a înseiinţa, a avisa,

a reporta.Tudositvány, s. avis, avisare, ră-

port, program, anunţ.Tudóskodni, v. a să areta de în­

văţat, a afecta, a fi pedant.Túl, p. presfce, dincolo.Tulajdon, s. însuşire, proprietate.Tulajdonlás, s. însuşire, knpu-

tăţiune, imputare.Tulajdonitni, v. a însuşi, a imputa.Tulajdonitó, s. dativ, însuşitoriti.Tulajdonkép, ad. proprie, înadever.Tulajdonnév, s. nume propriu.Tulajdonos, s. posesor, proprie­

tarii!.Tulajdonosság, s. proprietate.Tulajdonság, s. însuşire, calitate.Tulok, s. juncan, viţel.Túlság, s. esagerâţiune, strava-

ganţă.

Túlság 191

192 Túlságos TűrhetőTúlságos, a. esagerat, stravagant.Túlságoskodás, s. esagerare, stra-

vaganţă.Tulságoskodni, v. a esagera, a fi

stravagant.Túlsó, a. de dincolo, de cea parte,

ulterior.Túlsúly, s. preponderanţă, supra-

poiid, precumpänire.Túlzás, s. esagerare, stravaganţă,

forţare.Túlzott, a. (túlságos).Túlzottság, s. esagerime, strava­

ganţă.Tunya, a. leneş, negligent, trân­

dav.Tunyálkodni, v. a se lenevi, a fi

trândav, a negliga, a sö trân­dăvi.

Tunyán, ad. negles, lenevit, trân­dav.

Tunyaság, s. lenevire, negligenţă, trândăvie.

Tunyítni, v. a lenevi, a trândăvi.Tunyúlni, v. a só lenevi, a só trân­

dăvi.Túrni, turkálni, v. a scurma, a

Túrás, s. seurmare, săpare. Turbékolni, v. a gugurí, a da ton

(ea porumbii).Turbolya, s. cerfoi (scandix, plantă). Túró, s. brânză, caş.Túrós, a. brânzos, cu brânză. Túrósodni, v. a só face brânzos. Tus, s. tuş, măciucă; toast.Tusa, s. luptă, combatere, pumnă,

dispută.Tusakodás, s. luptă, îngrijire. Tusakodni, v. a sé lupta, a só în­

griji-Tusázni, v. a combate, a-lupta. Tuskó, s. butuc, trunchiú.Tusolni, v. a desemna cn tuş.TutaTutaTutaTuta

, s. plută, os, s. plutariü. ozás, s. plutire, ozni, v. a pluti, a mâna pluta.

Túzok, s. dropie.Tű, s. ac.Tücsök, s. grer, greluş.Tüdő, s. plumână.Tüdős, a. eu plumâni.Tüdövész, s. oftică, ectică.Tükör, s. oglindă, căutătore.Tükrös, a. oglindat, cu oglindă.Tükrödzeni, v. a só oglinda.Tükrözés, s. oglindare, lucire.Tükrözni, v. a oglinda, a luci, a

străluci.Tünde, tünékeny, a. trecătorii!,

sburätoriü (ea visul), ilusoriü.Tündér, s. urditóre, dină, mag.Tündöklés, s. strălucire, lucire,

lumină.Tündökleni, v. a străluci, a luci,

a lumina.Tünemény, s. fenomen, fantomă,

nălucire.Tünés, tünet, s. apariţiune, iveală,

înfăţoşare, ilusiune.Tűnni, v. a apáré, a só ivi, a dis-

părd.Tünedzeni, v. a apăre, a só areta

(mereu).Tűnődés, s grijă, îngrijire.Tűnődni, v. a să îngriji, a să lupta

în cuget.Tüntetés, s. distingere, distinc-

ţiune, demustrăţiune, arătare.Tüntetni, v. a distinge, a areta, a

demustra.Türelem, s. (v. tűrés).Türelmes, a. răbbătorili, tolerant,

suferitorii!.Tűrés, s. răbdare, suferire, tole­

ranţă, perseveranţă.Tűrni, v. a răbda, a suferi, a

tolera.Tűrt, a. suferit, răbdat, tolerat.Türelmetlen, a. — ül, ad. nesu-

feritoriü, fără răbdare.Türelmetlenség, s. nesuferinţă, ne-

toleranţă.Tűrhető, a. de suferit, de răbdat,

suferibil.

Türközni

Türközni, v. a sé sufulca, a sé resfrânge.

Tűs, a. acos, eu aee.Tüske, s. spin, ghimpe.Tüskés, a. spinos, ghimpos.Tüskönez, s. ariciu.Tüstént, ad. îndată, numai-decât.Tüsszenni, tüsszenteni, v. a stră­

nuta.Tűz, s. foe, ineendiu.Tüzes, a. — en, ad. înfocat, aprins,

aţîţat.Tüzelni, v. a da foc, a fi aţîţat, a

sé aţîţa.Tüzelés, s. aprindere, aţîţare; dare

de foc, puşeătură.Tüzér, s. artilerist, tunariü.Tüzérség, s. artilerie.Tüzesedni, v. a sé înfoca, a sé

aprinde.

U.Uborka, s. crastavete.Udvar, s. curte, curie.Uvdari, a. de curte, curtén.Udvarias, a. udvariasan, ad. ga­

lant, curteneţ, urban.Udvariasság, s. urbanitate, eur-

tesie, politură.Udvariaskodni, udvarolni, v. a cur-

tisa, a curteni.Udvariatlan, a. negalant, nepoliti

neeurteneţ.Udvariatlanság, s. negalanterie,

necurtesie.Udvarlás, s. curtenire.Udvarnok, s. cavaler de curte.Udvâroncz, s. curtesan.Ugar, s. ogor.Ugariás, s. ogorire.Ugarolni, v. a ogori.Ugatás, s. lătrare.Ugatni, v. a lătra.Ugorka, s. (védi Uborka).

Tüzesítni, v. a înfoea, a aprinde, a aţîţa.

Tüzeskedés, s. aprindere, aţîţare, mănie, înfocare.

Tüzeskedni, v. (v. tüzesedni i. Tüzetes, a. tüzetesen, ad. precu-

getat, premeditat.Tűzhely, s. vatră.Tűzi, a. de foc.Tűzni, v. a înflra, a defige, a cose. Tüzögetni, tűzdelni, v. a înfira, a

deflge, a cose (merefi).Tűzöl, s. salamandră.Tyúk, s. găină.Tyukász, s. gäinariü.Tyúkmony, s. ou de găină. Tyúkszem, s. ochia de găină. Tyúkszemes, a. eu oehi de gă­

ină.

Ú.Ugorni, ugrani, ugrálni, ugrán­

dozni, v. a sări.Ugrálás, s. sărire.Ugrás, s. săritură.Ugrasztani, v. a îniepta, a fugări,

(pe cineva).Ufly ad. aşa, asé.Ugyan, eoj. totuşi, de sí, bineeă,

înadever.Ugyan-az, a. tot acela. Ugyan-azért, ad. tot pentru aceea, Ugyan-azonos, a. identic, întocma. Ugyan-azenesság, s. identicitate,

identitate.Ugy-annyira, ad. întru atât. Úgyde, coj. înse, dară.Úgymint, ad. adecă, ea.Új, s. deget; a. nou.Ujan, ad. de noü.Ujas, a. ou măneei, mânecat. Ujatlan, a. fără mâneci.Ujdon, a. nou, de tot noii.

Ujdon 193

13

194 Újdondász UtalványozniÚjdondász, s. jurnalist, seriitoriü

de noutăţi.U dondászni, v. a scrie noutăţi.Újdonság, s. noutate.Ujitás, s. înnoire, renovare.Ujitgatni, v. a reînnoi (mereü).Ujítni, v. a reînnoi, a renova.Ujongani, v. a chiui, a striga, a

sbiera.Ujnyi, a. de un policariü.Újólag, újonnan, újon, ad. de noü,

din noü.Ujoncz, s. recrută, noviţ. Ujonczozás, s. recrutare.U onczozni, v. a recruta.Újra, ad. din noü, de noü.Újság, s. noutate.U szótan, s. neologíe.U ulás, s. reînnoire.U ülni, v. a se reînnoi. Unalmaskodni, unatkozni, v. a só

urí, a fi de ürít.Unalmas, a. urîţios, neplăcut. Unalom, unatkozás, unalmasság,

g. urîţiune, ürít.Undok, a. ürít, greţios, desgustă-

toriü.Undokítni, undorítni, v. a íngre-

ţoşa, á desgusta.Undokság, ,s. îngreţoşare, urîţiune.Undokul, ad. ürít, greţos.Undor, s. uriţiune, grâţă, desgust.Undorító, a. greţos, desgustătoriu.Undorodás, s. îngreţoşare, des-

gustareUndorodni, v. a sé îngreţoşa, a sé

desgusta.Undoros, a. greţos.Unni, v. a urí, a sé desgusta.Unoka, s. nepot.Unszolás, s. silire, constrângere,

nevoire, stăruire.Unszolni, v. a sili, a eonstringe.Untalan, untalanúl, ad. necurmat,

neîncetat.Untatni, v. a desgusta, a înstră­

ina.Ur, s. domn.

Uracs, s. domnuţ, domnişor.Uradalmi, uralmi, a. domnesc.Uradalom, s. dominíuUralkodás, s. domnire, dominare.Uralkodni, uralgani, v. a domni,

a domina.Uralkodó, s. domnitoriü.Uralni, v. a domni, a numi domn.Uralom, s. domnire, stăpânire.Uraság, s. domn.UraSan, ad. domnesee.Urbér, s. urbariü.Úrbéri, a. urbarial.Urfi, s. domnişor.Urhölgy, s. do’mnă, damă.Uri, a. domnesc.Urilag, uriasan, ad. domnesce.Uriaş, a. domnesc.Uriaskodni, v. a domni, a duce

rolă de domn.Uszály,' s. slep, trăgătore, târăi-

tóre.Uszályos, a. cu slep, eu codă.Uszitás, s. asumuţare, întăritare,

agitare.Uszitni, v. a asumuţa, a întărită,

a agita.Uszkálás, úszás, s. înnotare.Úszni, úszkálni, v. a înnota.Uszoda, s. şcolă de înnotare.Usztatás, s. înnotătură.Ut, s. drum. cale.Utálat, utálás, s. urîre, desgus-

tare, despreţ.Utálatos, a. uriţios, neplăcut, des-

preţuit, urgisit.Utálatoskodní, v a sc urgisi.Utálatosság, s. urgisire, neplă­

cere, despreţ.Utálni, v. a uri, a urgisi.Utalni, v. a îndruma, a îndrepta,

a areta.Utálság, s. uriţiune, desgustare,

urgisire.Utalvány, s. asignăţiune, asignare,

asemnăţiune.Utalványozni, v. a asigna, a

asemna.

Utalványozott Ügyetlenség 195Utalványozott, a. asignat, asemnat.Után, p. după.Utánazni, utánozni, v. a imita.Utáncs, s. crangutang.Utánozás, utánzás, utánozat, s.

imitare.Utánozhatlan, a. neimitabil.Utánozhatlanság, s. neimitabili-

tate.Utánozhatlanúl, ad. neimitabil.Utas, s. călătoria, drumariü.Utasítás, útmutatás, s. îndrumare,

îndreptare.Utasítni, v. a îndruma, a în­

drepta.Utasitvány, s. îndrumare, îndrep­

tare.Utazás, s. călătorie.

• •u.Üdjtés, s. recreare, restaurare,Udítni, v. a restaura, a recrea.Üdülés, s. restaurament.Üdülni, v. a sé restaura, a sé reín-

vioşa.Üdv, s. fericire, salute, mântuire.Üdves, üdvös, üdvösséges, a. fe­

ricit, mântuit.Üdvesség, üdvösség, s. fericire,

mântuire.Üdvözités, s. salvare, mântuire.Üdvözitni, v. a salva, a mântui.Üdvözítő, s. salvator, mântuitorii!.Üdvözlés, üdvözlet, s. salutare,

gratulăţiune.Üdvözölni, v. a saluta, a gratula.Üdvözség, üdvösség, s. mântuire,

salvare, salute.Üdvözülni, v. a sé salva, a sé mân­

tui; a reposa în domnul.Üdvözölt, a. salvat, mântuit.(jg, ügetés, s. tropot, tropotire.Ügetni, v. ,a tropoti, a merge ín

tropot.ügy, s. lucru, tréba, eausă.

Utazni, v. a călători.Utazó, s. călătorii!.Utcza, s. stradă, strată, uliţă.Utó, a. final, din urmă, din fine.Utód, s. succesor, urmaş, descen­

dente.Utói, ad. din derépt.Utólagos, a. utólagosan, ad. de-

eursiv, Ja fine.Utóljáró, (névutó), s. propuseţi-

une.Utolsó,'«, final, din urmă.Uzsora, s. camătă nelegală.Uzsorálkodás, uzsoráskodás, s.

cămătărie nelegiuită.Uzsorálkodni, uzsoráskodni, v. a

cămătari nelegiuit.Uzsorás, s. cămătarii! nelegiuit.

Ügyefogyott, a. miserabil, sărac.. prăpădit.Ügyekezés, s. stăruinţă, diligenţă,

năzuire.Ügyekezni, ügyekszeni, v. a sili,

a năzui, a stărui.Ügyelés, ügyelet, s. atenţiune,

pază, îngrijire.Ügyelni, v. a păzi, a îngriji, a fi

atent.Ügyes, a. îndemânatic, isteţ, dester.Ügyesitni, v. a faee îndemânatic,

a deprinde.Ügyeskedni, v. a fi îndemânatic.Ügyesség, s. isteţime, desteritate.Ügyész, s. advocat, procuror.Ügyészi, a. advocaţial.Ügyészkedni, v. a purta advocaturä.Ügyészség, s. advocaturä, proeu-

ratoríe.Ügyetlen, a. neîndemânatic, ne­

uester, nedeprins, prost.Ügyetlenség, s. nedesteritate,

prostie.13*

196 ÜgyletÜgylet, s. profesiune, oeupăţiune. Ügynök, s. agent.Ügynökség, s. agenţie, agentură. Ügyvéd, s. advocat.Ügyvédi, a. advoeaţial. (jgyvédkedni, v. (v. ügyészkedni). Ügyvédség, s. (v. ügyészség). Üldögélni, v. a sédé (merefi). Üldözés, s. persecutare, prigonire. Üldözni, v. a persecuta, a prigoni. Ülep, s şeijut; drojde.Ülepedni, v. a şedâ, a sé aşeiţa. Ülés, s. şedere, şed ut.Ülni, v. a şede.Ülnök, s. asesor.Ülő, s. şe4etoriu.Ülövas, s. ileü.Ültetmény,ültetvény, s. plântăciune. Ültetményes, a. plántat. Ültetményezni, v. a plănta.Ültetni, v. a plánta; a pune la

şedere.Ünnep, ünnepély, s. serbătore, ser­

bare.Ünnepelni, v. a serba.Ünnepélyes, ünnepi, ünnepies, a.

serbätorese.Ünneplés, s. serbare.Űr, üresség, *. golăţiune, deşer-

tăţiune.Üreg, s. cavernă, peseeră, vizunie,

gaură.Üreges, a. găunos.Üres, a. gol, deşert!Üresedni, üresülni, v. a sé goli, a

sé deşerta.üresités, ürités, s. golire, deşer­

tare.Üresítni, ürítni, üritgetni, v. a

goli, a deşerta.Ürmös, a. pelinos, cu pelin.Üröm, s. pelin.Ürtan, s. Stereometrie.Ürtani, a. Stereometrie.Ürü, s. berbece castrat.Ürügy, s. pretecsf, stémát.

Ürüiés, s. deşertare, golire (de sine)'.

Ürülni, v. a sé goli, a sé deşerta.Üst, s. căldare.Üstök, s. tufă de pér, chică, moţ,

eiuf.Üstökölni, v. a trage de pár.Üstököscsillag, s. cometă.Üsző, s. viţelă, viţea.Üszög, üszők, s. tăciune.Üszögös, a. täciunos.Üteg, s. baterie.Ütem, ütény, s. tact.Ütér, s. puls.Ütés, s. batere, bătătură.Ütközés, ütközet, s. atac, bătălie.Ütközni, v. a sé bate, a sé ataca.Ütleg, s. lovitură.Ütni, v. a lovi, a bate.Ütögetni, v. a bate, a lövi (mereü).Ütődés, s. lovitură; resalt, spaimă.Ütődni, v. a sé lövi; a sé resalta,

a sé înfricoşa.Üveg, s. sticlă, glajă.Üveges, s. sticlăria, gläjariü.Üvegezni, v. a glăjări, a pune

sticlă.Üvölteni, üvöltözni, v. a urla, a

sé văieta; a şuera.Üvöltés, s. urlet, văietătură.Üzem, Uzemény, s. oeupăţiune,

profesiune,îndeletnicire; speculă.Üzemterv, s. plan de speculă, plan

de economisare.Üzenet, s. însciinţare, mesagift, re­

port, anunţ.Üzenni, üzengetni, v. a reporta, a

însciinţa, a schimba vorbe.Üzér, s. speculant, agent, comisio-

nariü.Üzérkedni, v. a specula.Üzérlet, üzérség, s. speculătiune,

profesiune.Üzes, s. gonire, alungare, fugărire.Üzlet, s. speculă, speculăţiune.Űzni, v. a goni, a alunga, a urmări.

Űzni

Y.Vaczkor, s. mere, pere (selbatice,

pădureţe).Vaczkos, a. îndesat,. înfundat (la

corp ), (épán.Vaczogni, v. a clănţăni (în dinţi).Vaczogás, s. clânţănire, (de dinţi.)Vacsora, s. cină.Vacsoráim, v. a eina.Vad, a. selbatie.Vád, s. ineusft, pîră.Vádaskodni, v. a acusa, a pírí, a

incusa.Vadász, s. venătoriă.Vadászás, vadászat, s. vénát,

venătorie.Vadászati, a. de vénát.Vadászni, v. a véna.Vadászgatni, v. a véna des.Vadítni, v. a selbătăei.Vádlevél, s. incusä.Vádolás, s. incusare, acusare.Vádolni, v. a incusa, a acusa.Vádolgatni, v. a incusa (mered).Vadon, vadul, ad. selbatie.Vadoncz, a. selbatie.Vadonság, s. loc selbatie, loe ne-

cultivat.Vadság, s. selbătăcie.Vadulás, s. selbätäcire.Vadulni, v. a selbătăci.Vágás, s. tăietură.Vágatlan, a. netăiet.Vagdalkozás, s. tăietură, (prin

arme sad cuvinte.)Vagdalni, v. a fáié, a îmbucăţi.Vágtatás, s. galo pare (călărit re­

pede).Vágtatni, v. a galopa, a călări în

galop, a merge repede.Vágy, vágyás, vágyakodás, vá­

gyódás, s. poftă, dor, voie, plă­cere, dorire.

Vágyni, vágyakodni, vágyakozni, vágyódni, v. a dori, a pofti, a sé pofti.

Vagyon, s. avere, bogăţie.Vagyonilag, ad. activ, în privinţa

averel.Vagyonos, a. avut, bogat.Vagyonosodni, v. a ső înavuţi, a

sé îmbogăţi.Vagyonosság, s. avuţie, bogăţie.Vagyontalan, a. neavut, fără avere,

sérae, miser.Vagyontalanság, s. neavuţie, ne-

avere, séráeíe.Vaj, s. unt.Vajas, a. untos, cu unt.Vájás, vájkálás, s. scobitură, să­

pătură.Vajda, s. voivod.Vajdaság, s. voivodat.Vajha! int. barem! bater!Vá ni, vájkálni, v. a scobi, a săpa,,Vajúdás, s. desputerire, slăbiţiune,

deseuragiü.Vajúdni, v. a sé despuieri, a slăbi,

a sé chinui.Vajudság, s. descuragiare, despute-

riţiune, chinuire.Vak, a. orb.Vakand, vakandok, s. sobol, cârtiţă,

cârtiţoi.Vakarás, s. radere, scărpinare,

sgărietură.Vakarni, v. a scărpina, a rade,

a sgârie.Vakarák, s. răsetură.Vakarodzni, v. a sé scărpina.Vakbuzgalom, vakbuzgóság, s. bi-

gotărie, bigotism, fanatism.Vakbuzgó, a. bigot, fanatic.Vakhit, s. superstiţiune, credinţă

orbă.J

198 Vakitás VálogatásVakitás, s. orbire.Vakítni, v a orbí (pe altul).Vakmerő, a. audace, preíndres-

neţ, cutezătorii!.Vakmerőn, ad. (v. vakmerő).Vakmerőség, s. audaeitate, índres-

nâlă orbă, cuteZare.Vakmerőskődni, v. a fi audaee, a

fi prea îndresneţ.Vakolás, vakolat, ’ s. smalt, ten-

eiuială, ţiment.Vakolatlan, s. nesmaltat, neţi-

rnentat, netenciuit.Vakolni, v. a smăltui, a ţimenta,

a tenciuí.Vakon, ad. orbesee.Vakoskodás, s. orbecare, orbire,

orbie.Vaksi, a. miops, debil la vedere.Vakulás, s. orbire.Vakulni, v. a orbí.Valaha, ad. cândva, óreeándva.Valahány, a. câţiva, câţi.Valahányszor, coj. decateoií.Valahára, ad. in fine.Valahogy, valahogyan, ad. cumva,

óreeumva.‘ Valahol, ad. óreunde.

Valahonnan, vaiahonnét, ad. deun- deva, deóreunde.

Valahová, ad. óreunde, undeva.Valaki, pron cineva, óreeineva.Vállalkozás, s. íntreprendere.Válalkozni, vállalkozni, v. a între­

prinde, a sé apuca (de ceva specuiaţiune).

Válalni, vállalni, v. a lua asupră­şi (un lucru), a întreprinde.

Valameddig, ad. pânăcând-va, până-când.

Valamely, a. orecare, órece.Valamelyik, a. orecare.Valamint, coj. precum, ca.Válás, s. despărţire, desfacere,

disolvare.Válni, v. a se despărţi, a sé des­

face, a sé disolva.

Válhatlan, a. nedespărţibil, ne- disolvaver.

Válasz, s. resoluţie, respuns.Válaszolni, v. a respunde, a re­

plica.Választani, v. a alege.Választás, s. alegere.Választási, a. de alegere.Választék, «. alesătură, alegere,

despărţement.Választékos, a. ales, pe ales.Választmány, s. alesătură, comitet,

eomisiuneVálasztmányi, a. comisitnal, comi-

tetual, de comitet.Váljon? ad. őre?Váll, s. umer.Vállalás, vállalat, s íntrepindere.Vallani, v. a spune, a adeveri, a

mărturisi, a fasiona, a recunosce.Vallás, g. mărturisire, adeverire,

recunóseere, religiune.Vállas, a. umeros.Vallásos, a. religios.Vallásosság, s. religiositate.Vallástalan, a. nereligios, fără

credinţă.Vallástalanság, s. nereligiositate.Vallástalanul, ad. (v. vallástalan).Vallástan, s. religiune, sciinţa

religiunei.Vallatás, s. cercetare, ascultare,

incuirare.Vallatni, v. a cerceta, a incuira

a asculta.Vallomány, vallomás, s. mărturi­

sire, fasiune, fasionare.Válni, v. a sé despărţi, a sé alege.Való, s. adever, drept.Valóban, ad. íntruadever.Valódi, a. drept, real, adeverat.Valódiatlan, a. neadeverat, nedrept,

fals.Valódiatlanság, s. neadever, ne­

dreptate, nerealitáte.Valódilag, ad. íntruadever, real.Valódiság, s. adever, realitate.Válogatás, s. alegere.

Válogatni Város 199Válogatni, v. a alege.Válogatós, a. alegătorii!.Valóság, s. realitate, adever.Valóságos, a. real, adeverat.Valósítás, s. realisare.Valósithatlan, a. valósithatlanúl,

ad. nerealisaver.Valósítni, v. a reálisa, a duce ín

deplinire.Valósodni, valósulni, v. a se re­

álisa, a sé împlini.Valószínű, a. verosimil, verase-

menea, probaver.Valószínűség, s. verasemenime,

probaveritate; aparinţăValószinütlen, a. neverasemenea,

neprobaver; neaparinte.Valószínűtlenség, s. neverasemi-

nime, neprobaveritate, neapa- rinţă.

Valótlanság, s. neadever.Válság, s. erisă, periclu.Válságos, a. critic, periculos.Váltakozat, s. schimbăţiune, va-

rieţidne.Váltakozni, v. a sé varia, a sé

schimba.Váltás, s. schimbare.Váltani, v. a sei inba.Váltogatni, v. a schimba (mered).Váltig, ad. îndestul, până la ín-

destulire.Váltó, s. poliţă, cam bia; a. schim­

bătorii!.Változás, s. schimbare, varieţiune.Változatlan,a. neeshimbat, nevariat.Változatlanság, s. nesehiinbare,

nevariaţiune.Változatlanul, ad. neschimbat, ne­

variat.Változatos,«, schimbăţios, variabil.Változatosság, s. (v. váltakozat).Változékony, a. variabil, sehim-

băţios, nestatornic.Változékonyság, s. schimbare, va-

riaţiune, nestatornicieVáltozhatatlan, a. nesehimbaver,

nestrămutaver.

Változni, v. a sé schimba, a se varia, a se strămuta.

Változtatás, s. schimbare, strămu' tare, variaţiune

Változtatni, v. a schimba, a varia, a strămuta.

Váltság, s. rescumpărare.Váltva, ad. schimbat, rescumpărat.Válu, s. trocă.Vályog, s. lut.Vám, s. vamă, carantină.Vámolni, vámozni, v. a vămui, a

lua vamă.Vámos, s. vameş.Vándor, s. peregrin,.călătorii!.Vándorlás, s. peregrinare, călă-

torire.Vándorolni, v. a peregrina, a călă­

tori.Vánkos, s. perină.Vánszorodni, vánszorogni, v. a

sé târâi, a sé trage (pe peeióre).Ványolni, v. a învălui ipănura în

vultóre), a bate in.pioă.Var, s. lepră, hîră, rapăn.Vár, s. cetate, castel, fortărâţă.Várakozás, várás, s aşteptare.Várakozni, v. a aştepta.Varas, varanesos, « . búbos, ne-

gelos, rîios ţla brosce)., Varasodni, a. a sé împle de bube, i Váratlan, a. neaşteptat.

Váratlanul, ad. pe neaşteptate.Varázs, varázslat, s, fermeeătură,

încântătură, magie, atragere. .Varázslás, s. încântare, fermecă-

torie, magie,Varázsolni, v. a fermeca, a în­

cânta, a atrage.Vârda, s. fort, fortărâţă, citadelă.Varga, s. ciobotarid. cismaritl,

câlţunariu; argăsitoriu-Varjú, s. eioră.Vármegye, s. comitat, prefectură,

district.Várni, v. a aştepta.Város, s. oraş, cetate; mezőváros,

opid

Városi, városias, a. orăşenesc, de oraş.

Városilag, ad. oräsenesce. Városka, s. orăşel.Varrás, s. cosală, eosetură.Varrni, v. a cose.Varrogatni, s. a cóse (mereü). Vartyogás, s. oeăire (la brosee). Vartyogni, v. a ocăi.Vas, s. fér.Vasalás, s fereeare, potcovire;

călcare, neteijire (la vestminte). Vasalni, v. a fereca, a potcovi; a

netezi, a călea (vestminte). Vásár, s. térg.Vásári, a. de térg.Vásárlani, vásárolni, v. a cum­

păra. a tírguí, a acorda. Vásárlás, s. cumpărare, tírguire. Vasárnap, s. duminecă.Vásáros, s. tîrgoveţ. tîrgăreţ. Vasas, a. ferecat, inferat. Vasatlan, vasalatlan, a. neferecat,

nefierat.Vasazás, vasazat, s. infereeare. Vasazni, v. a fereca, a lega eu

fer.Vasfogó, s. eleste (de fen .Vásitni, v. a róde, a toci, a tim­

pi; a strápedí, (dinţii).Vaskos, a., gros, trunchios. Vasmacska, vashorgony, s. angirä. Vásás, s. tocire, ródere.Vásni, v. a sé róde, a se toeí, a

sé învechi, a străpecji (dinţii). Vásott, a. ros, tocit; străpeijit;

desfrénat, destrămat, învechit. Vásottság, s. spulberătură, reinţă,

eorupţiune.Vastag, a. gros, voluminos. Vastagitni, v. a îngroşa. Vastagodni, v. a sé îngroşa. Vastagitás, s. îngroşare. Vastagodás, s. îngroşare (pro­

prie).Vastagon, ad. gros.Vastagság, s. grosime.Wásulni, v. a sé róde, a sé tocí.

200 Városi, városiasVászon, s. pânză.Váz, s. schelet.Vázlat, s. schiţă.Vázlatos, a. schiţat.Vázolni, v. a schiţa.Vazul, n. prop. Basiliu, Vasilie.Véd, védelem, s. proteeţiune, apă-

răment, scutinţă.Védbeszéd, s. apologie, cuvântare

apărătore.Védés, védelmezés, s. apărare,

scutire, protecţionâre.Védni, védelmezni, v. a apăra, a

defenda, a scuti, a protecţiona.Védelmi, a. defensiv, de apărare.Védencz, s. client, scutelnie.Veddegélni, v. a cumpăra, a lua

(mereü).Veder, s. védrá, gálétá.Védetten, a. védettemül, ad. ne­

apărat, neseutit, neprotecţionat.Védett, a. apărat, protecţionat,

scutit.Vedlés, s. năpârlire.Vedleni, v. a năpârli.Védöleg, ad. defensive, în mod apă-

rátoriü.Védv, s. argument.Vég, s. eapet, fine.Véges, a. mărginit, finit.Végetien, végtelen, a. nemărginit,

nefinit, imens.Végetlenség, végtelenség, s. ne­

mărginire, nefinitate, inmensiune, nesfârşit.

Végezés, s. terminare, terminăţi- une, sfârşire.

Végezet, végzés, s. conclusiune, resoluţiune, otărire.

Végezetlen, végzetlen, a. neter- minat, nefinit.

Végezetre, végzetre, ad. în fine, în sfârsit, în urmă.

Végezni, «• a termina, a fini, a sfârşi.

Véghetetlen, a. nemărginit, preste mesură, inmens.

Véghetetlenség, s. (v. végetlenség)

Véghetetlenség

VerekedésVéghetetlenül, véghetlenülVéghetetlenül, véghetlenül, ad. (y.

véghetetlen).Végig, ad. până în fine, până în

sfârsit.Végleg, s. definitiv.Végleges, a. véglegesen, ad. defi­

nitiv.Véglet, s. estrem.Végre, ad. în urmă, în fine.Végrehajtani, v. a esecuta, a îm­

plini.Végrehajtási, a. eseeutiv.Végrendelés, végrendelet, vég-

rendelkezés, s. testament, diată.Végső, a. final.Végtére, ad. (v. végezetre).Végzemény, s. decret, resoluţiune.Végződni, v. a sé termina, a sé

fini.Vegy, vegyidet, vegyiték, s. ames­

tecătură.Vegybontás, s. analisä, ehemíe.Vegybontási, a. analitic, ehemic.Vegyes, s. amestecat.Vegyesítni, v. a amesteca.Vegyesülni, vegyülni, v. a sé ames­

teca.Vegyész, s. ehetnie.Vegyészet, s. ehemíe.Vegyfolyam, s. proces ehemic.Vegyítés, s. amestecare.Vegyitetlen, a. neamestecat.Vegytan, vegytudomány, s. ehemíe,

sciinţă chemică.Vegytani, a. ehemic.Vegyülés, s. amestecare.Vegyület, s. amesteeámént.Vegyülni, v. a sé amesteca.Véka, s. metretă, mierţă.Véknyúlni, vékonyúlni, vékonyodni,

v. a sé subjié.Vékony, a. subţire, svelt, suleget,

fin.Vékonyitás, s. subtiere.Vékonyitni, v. a supţii.Vékonyodás, vékonyulás, s. sub-

tiemént, subţietate.Vékonyság, s. subţiement.

201Vei, p. eu.Vélekedés, vélemény, s. opiniune,

părere.Vélni, vélekedni, v. a opina, a

crede, a fi de părere.Véleményezés, s. părere, opiniune.Véleményezni, v. a da părere, a

da opiniune, a opina.Véletlen, a. véletlenül, ad. casual,

fără veste, eventual.Véletlenség, s. casualitate, întâmp­

lare, eventualitate.Velő, s. meduä.Velős, a. meduos: solid.Velősség, s. soliditate, validitate.Velőtlen, a. nemeduos; nevaiid, ne-

solid.Vemhes, a. de a féta, de létat.Vén, a. bătrân, vechiü.Vény, s. recept.Vendég, s. óspe.Vendégelni, v. a ospăta.Vendégeskedés, s. ospétare, ospé-

ţiune (împrumutată).Vendégeskedni, v. a sé ospăta.Vendéglő, vendégfogadó, s. otel,

ospătărie.Vendéglős, vendégfogadós, s. os-

pétariti.Vendégszerető, a. ospital, iubi-

toriü de ospeţi.Vendégség, s. ospăţ, banchet, trac-

tarnent.Venni, v. a lua, a cumpăra.Vénség, s. bătrâneţe.Vénülni, v. a îmbătrâni.Venyige, s. viţă (de vitel.Vér, s. sânge.véralkat, s temperament.Vércse, s. uliű.Verdegélni, veregetni, verdesni, v.

a bate mereü.Veréb, s. vrabiaVerejték, veríték, s. sudori.Verejtékes, veritékes, s. asudat,

cu sudori.Verekedés, s. bătaie, încăierâ-

turä.

202 Verekedni VeszteglésVerekedni, v. a sé bate, a se ín-

eăiera.Verem, s. grópá.Vermes, a. gropos.Vérengezés, Vérengzés, s. vărsare

de sânge, măcel.Vérengezni, v. a sé măeela, a

vărsa sânge.Veres, a. roş.Verés, s. bătaie, batere.Véres, a. sángios.Veresedni, v. a sé roşi.Vereses, a. roş, rosietic.Veresítni, v. a rosí.Veretlen, a. nebătut.Véretlen, a. nesângics, fără sânge.Vérezni, v. a sângera, a împle de

sänge.Vergődés, s. trepăd, vérgolire,

sbuciumare.Vergődni, s. a sé vérgolí, a da din

mâni si pecióre, a sé sbueiuma.Vérmes, a. sângeros, ínbuibat.Vérmesség, s. pletore, prisosinţă

de sânge, înbuibare.Vérmesedni, v. a să împle de

sânge, a sé înbuiba.Verni, v. a bate.Verődni, v. a să bate.Veröfény, s. lumină de söre, faţa

sorelui.VeröfényeS, a. sorit, luminat de

sore.Vers, viers, vers.Verselés, s. versificare.Verselet, s. poemă; poesiă.Verselni, v. a versifica.Versengeni, versenyezni, v a rivá­

lisa, a emula, a concura.Versenygés, s. rivalisare, emulă-

ţiune, concurenţă.Verseny, s. emulăţiune, concu­

renţă.Versenyes, a. rival, emulante.Versenytárs, s. concurente, rival.Versezet, s (v. verseletj.Verstan, s. prosodie.Vért, s. pantieră, zea, scut.

Vértanú, s. marti.Vértódulás, s. congestiune de

sânge, înbul^ala sângelui.Vérzeni, v. a sângera, a curge

sânge.Vérzés, s. sângerare, curgere de

sânge.Vese, s. rărunehiil.Vésés, s. dăltuire, scobire, gravare.Vésni, v. a dăltui, a scobi, a grava.Véső, véső, s. daltă.Vessző, s. vargă, vergea, nuie,

jordă.Vesszőzés, s. batere eu vergi.Vesszözni, v. a bate cu vergi.Vész, s. tempestate, fortuna, pe-

riclu.Vészés, a. fortunos, periculos.Veszély, veszedelem, s. perieul,

priinejde, perire.Vesziéyes, veszedelmes, v. peri­

culos, primejdios.Veszélyeztetni, veszélyezni, vesze-

delmeztetni, v. a periclita, a primejdui.

Veszekedés, s. certare.Veszekedni, veszekszeni, v. a să

certa.Veszékelés, s. lamei.tăţiune, văie-

tare.Veszékelni, v. a lamenta, a să

văieta.Veszélyeztetés, s. primejduire,

periclitare.Veszélytelen, a. nepericulos, fără,

perielu, neprimejdios.Veszett, a. pierdut; turbat, furios.Veszettség, s. turbăţiune', furóre.Veszni, v. a să pierde, a turba.Vesződés, veszödség, s. casnă,

tribulăţiune. plagă, osténélá.Vesződni, v. a să câsni, a să trl-

bula, a să sbuoiuma.Veszteg, a. domol, liniştit, aşezat,

pacific.Vesztegelni, v. a sta liniştit, a sta

în contumaţie.Veszteglés, s. liniştire, contumaţie

Vesztegetés Vigasz, vigasztalás 203Vesztegetés, s. prădare, risipire

(de avere) ; corumpere, mituire.Vesztegetni, v. a risipi, a prăda;

a eorumpe, a mitui.Vesztegető, a. risipitoriü, pradă-

toriu; eorumpétoriü, mituitorifi.Veszteglőintézet, s. eontumaţie,

carantină.Vésztelen, a. nepericulos; nefor-

tunos, neprimejdios.Veszteni, v. a pierde.Vesztés, veszteség, s. pierdere.Vét, vétel, s. luare, cumpărare.Vétek, s. păcat.Vetekedés, s disputare, combatere;

emnlăţiune.Vetekedni, v. a disputa, a combate,

a sé certa; a sé emula.Vetélkedés, s. (v. versenygés).Vetélkedni, v. (v. versenygeni).Vetemedés, s. proeleţie, blăstămă-

ţie, infamie.Vetemedett, a. blăstămat, proclet,

dat spre rele.Vetemedettség, s. (v. vetemedés).Vetemedni, vetemülni, v. a se da

spre blăstâmăţie, a sé degrada (în rele).

Vetemény, s. legumă.Veteményes, a. cu legume.Veteményezni, v. a semăna legume.Véteni, v. a greşi, a păcătui.Vetni, v. a arunca, a semăna ; a

aşterne (patul).Vetés, s. aruncare, semănătură;

asternere.Vétés, s. greşelă. smintă, culpă.Vetettlen, a. nesemenat, nearuncat;

neasternut.Vetett, a. semenat; aruncat; aş­

ternut.Vétkes, a. pécáíos.Vétkezni, v. a păcătui.Vetkezni, vetkeződni, v. a să des-

brăca.Vetkezödés, s. desbrăcare.Vetkeztetés, s. desbrăcare.Vetkeztetni, v. a desbrăca.

Vetődni, v. a să arunca (dintr’un ioc în altul).

Vétség, s. greşelă, erőre.Vétséges, a. greşit, cu erőre.Vevény, s. recipisă.Vevés, s. primire, acceptare.Vezekelni, v. a satisface, a tine

penitenţă.Vezeklés, s. satisfacere, penitenţă.Vezényelni, v. a comanda.Vezénylet, s. comandare.Vezér, s. eommandante.Vezérelni, vezetni, v. a comanda,

a conduce, a călăuzi.Vezérlés, vezérlet, s. conducere,

comandare.Vezetés, s. conducere, călăuzire.Vézna, a. uşor, debil, slab.Viadal, viadalom, s. lupta, duel.Viaskodás, s. (v. viadal).Viaskodni, v. a să lupta, a să duela.Viasz, s. cérálViaszolni, viaszozni, v. a cer», a

trage cu ceră.Viaszos, a. cerat.Viczkándozni, v. (v. vergődni).Vicsorgatni, vicsoritni, v. a rânji

( dinţii).Vidám, vidor, a. vidoran, vidă-

múl, vidorúl, ad. voios, vesel, vigoros, ilar.

Vidámitni, viditni, vidoritni, v. aveseli, a face voiă bună.

Vidámodni, vidámúlni, vidulni, v.a să bucura, a să veseli, a fi ilar.

Vidámság, vidorság, vidulás, s. veselie, vigorositate, ilaritate.

Vidék, s. ţinut, regiune.Vidéki, a. tunitai.Vidra, s. vidră.Vig, a. vígan, ad. (v. vidăm).Vigadás, vigadalom, vigalom, vig-

ság, s. veselie, ilaritate, voie bună.

Vigadni, vigadozni, v. a să veseli, a să bucura.

Vigasz, vigasztalás, s. mângâiere, consolăţiune.

Vigasztalatlan, a. — úl, ad. ne-mângăiet, neconsolat.

Vigaszalhatatlan, a. — úl, ad.nemângăiet, neconsolaver.

Vigasztalni, v. a mângăiâ, a con­sola.

Vigasztalódni, v. a sé mângâie, a sé consola.

Vigyázás, vigyázat, s. păzire, aten­ţiune, luare aminte.

Vigyázatlan, a. vigyázatlanul, ad. neatent, fără grijă, fără luare aminte.

Vigyázatlanság, s. neatenţiune, ne-- griginţă.Vihar, s. tempestate, vifor, fortună.Viharos, a. viforos, fortunos.Világ, s. lume, univers; lumină.Világi, a. lumesc, de lum e; secular.Világítás, világositás, s. luminare,

strălucire.Világitni, világosítni, v. a lumina,

a străluci.Világos, a. luminos, vederos, stră­

lucit.Viiágosodás, «.luminare; lămurire,

limpezire.Világosodni, világosulni, v. a sé lu­

mina; a sé lămuri, a sé limpezi.Világosság, s. lumină, vedere, des-

lueire.Világság, «. cosmopoletism.Világtalan, a. — ui, aă. orb, fără

vedere, fără lumină.Világtalanitni, v. a orbi, (prealtuKVilágtalanodé, v. a orbi, a de­

veni orb.Világtalanság, s. orbie, nevedere.Világtan, s. cosmologie, sciinţa

despre univers.Vilany, s. fosfor.Villa, s. fureuţă.Villám, villámlás, s. fulger,Villámíani, v. a fulgera.Villanás, villanat, s. fulger, fulge­

rare; strălucire.Villanni, v. a fulgera, a străluci,

a sclipi.

204 Vigasztalatlan, úlVillany, s. electru, electricitate.Villanyosság, «. electricitate.Villanyos, a. electric.Villanyosodé, v. a sé eleetrisa.Villanyozás, s, electrisare.Villanyozni, v. a eleetrisa.Villás, a. furcuţat, de fureuţă, cu

fureuţă.Villogni, v. (v. villanni).Villongani, v. a sé certa, a sé dis­

puta, a sé sfădi; a fulgera.Villongás, s. certă, dispută, sfadă.Vincze, n. prop. Vincenţiu.Vinczellér, «. vinier, vinieer.Vini, v. a sé lupta, a duela.Vinni, v. a duce, a purta.Vinnyogás, s. ebicotire, rîdere res-

făţată.Vinnyogni, v. a chicoti, a rîde res-

făţat.Viola, s. violă.Viradás, virradás, viradat, s. re-

versatul tjilei, faptul <J.iiei, diori.Viradni, viradozni, v. a sé reversa

tjiua.Viradólag, ad. cu reversatul fliléi.Virág, s. flore.Virágos, a. înflorit, eu flore.Virágosodé, v. a sé înflori.Vlrágtalan, a. — úl, ad. neînflorit,

fără flore.Virágzás, virágzat, s. înflorire.Virágozni, virágzani, v. a înflori.Virány, virulmány, s. câmp, şes (cu

verdâţă).Viránylani, v. a înverzi, a înflori.Virányos, a. învenjit, înflorii.Virasztani, v. a vighié, a păzi

(nóptea).Virasztás, s. vighiere, vigilie, cus­

todie.Virgoncz, a. sprinten, svelt, vi-

goros.Virgonczkodni, v. a fi sprinten.Viritás, virulás, viruiat, s. înflorire,

înverdire.Viritni, virulni, ®. a înflori, a în-$ ver<ji.

Viritni, virulni

Viselés, viselet Vizenyős 205Viselés, viselet, s. purtare, port,

costum, conduită.Viseletien, a. nepurtat.Viselhetetlen, a. nepurtabil, ne-

suportabil.Viselni, v. a purta, a suporta.Viselős, a. împovorată, îngreunatăViselt, viseltes, a. purtat, învechit,

ponosit.Visitás, s. sbieret, ţipet, strigăt,

ehinire.Visítni, v. a. striga, a sbiera, a

chiui.Viskó, s. colibă, căsuţă, bordei.Vissza, ad. înderept.Visszaélés, s. abusare, abatere.Visszaélni, v. a abusa.Visszahatás, s. reaeţiune, relue-

rare.Visszahatni, v. a eontralucra, a face

reaeţiune.Visszás, a. întors, pe dos, sucit.Visszatorlani, v. a respinge, a

resbuna, a resplăti.Visszatorlás, s. rés pingere, res-

bunare, represalie.Visszavonás, s. nepace, disarmo-

m’e, neunire.Viszály, viszálkodás, s. certă, sfadă,

neunire, discordie.Viszálkodni, v. a sé certa, a sé

sfădi, a trăi în discordie.Viszályos, a. certăreţ, de cértá,

disarmonios.Viszhang, s. resunet, ecou.Viszhangos, a. resunátoriü, cu

ecou.Viszhangzani, víszhangozni, v. a

resuna, a da ecou.Viszketeg, Viszketeges, a. mán-

căţios (la piele); poftitoriü, pa­sionat, avid, cupid, lacom.

Viszketegség, s. mâneărime (de piele); pasiune, cupiditate.

Viszketés, s. mâneărime de piele.Viszketni, v. a mânca, a furmica

(pielea s. trupul).Viszongás, s. (v. viszálkodás).

Viszonozás, viszonzás, .s. reintór- cere, respundere, replică.

Viszonozni, v. a reintórce, a res- punde, a replica.

Viszonos, a. viszont, ad. împru­mutat, reciproc.

Viszontagos, a. adversar, nefavori- toriü, sinistru.

Viszontagság, s. adversitate, ne­norocire, desastru.

Viszony, s. relăţiune.Viszonylani, viszonyulni, v. a sta

în proportiune.Viszonyos, a. relativ.Viszonyulás, s. relăţiune, raport.Vita, s. dispută, combatere.Vitász, s. polemist, disputătorifl.Vitázás, vitatkozás, s. dispută,

disputare, combatere.Vitatkozni, v. a sé disputa, a sé

combate.Vitatlan, a. nedisputat, nediscutat,

necombătut.Vitatni, v. a disputa, a combate

a discuta.Vitázni, v. a disputa, a polemisa.Vitei, s. ducere, transport.Vitéz, a. erou.Vitézileg, vitézül, ad. eroieesce.Vitézkedés, vitézség, s. eroism.Vitézkedni, v. a face eroism.Vitorla, s. vél, ventrelă (la nai).Vitorlás, s. velariü, ventrelariü.Vitorlázás, s. plutire, ventrelare.Vitorlázni, v. a ventrelă, a pluti

eu naia.Vivás, s. luptă, duel.Vivni, v. (v. vini).Vivoda, s. şcolă de duel, şcolă de

scrimă.Vivő, a. ducătorii), purtătorii!.Viz, s . apă.Viza, s. moron.Vizár, s. esundare, potop (de apă).Vizelés, s. pişare, udare.Vizelet, s. ud, pişat.Vizelni, v. a pişa.Vizenyős, a. apătos.

206 Vizes ZacskósVizes, a. ud, apătos.Vizesedés, s. udare, ínumedare.Vizesedni, vizesülni, v. a sé uda,

a sé ínumeda.Vizesen, ad. udat? ínumedat, ud.Vizesitni, v. a uda, a ínumeda.Vizetlen, a. neapătos, fără apă.Vízhatlan, a nestrăbătătoriu de apă.Vizi, a. de apă, apatie.Viziborju, s. şopârlă apatică (ani­

mal).Vizirányos, a. orisontal.Vízkor, s. idropieă, bulă de apă.Vizkóros, vizkórságos, a. idropic.Vízmérő, s. idrometru.Vizmértan, s. idrometrie.Viztan, s. idrologie.Vizsga, s. esamen; serutiniu.Vizsgálás, vizsgálat, s. esaminare,

cercetare, scrutare, serutiniu.Vizsgálatlan, a. — iii, aă. neesa-

minat, neeercetat, neserutat.Vizsgálni, vizsgálgatni, v. a esa-

mina, a cerceta, a scruta.Vizsla, s. vislă, (câne de vénát),Vonaglani, v. a fi în agonia morţii,

a trage de morte.Vonaglás, s. tragere de morte;

palpitare.Vonakodás, s. retragere, nevoinţă,

neîmplinire.Vonakodni, v. a sé retrage (dela

ceva faptă).Vonal, s. linie, rubrică.Vonaios, a. liniat, rubrieat.Vonalozni, v. a linia, a rubrica.Vonalzó, s. liniai.

Vonás, s. trăsătură, linie, virgulă comă.

Vonásos, a. liniat; virgulát, ac­centuat.

Vonat, s. estraet; trăsură; tren. Vonatkozás, s. privinţă, răport,

relăţiune.Vonatkozni, v. a sS răporta, a sé

provoca, a sta în relăţiune. Vonatkozóiaq, ad. în astă privinţă,

relativ.Vonczolni, vonszolni, v. (v. hur-

ezolni).Vonítás, s urlet.Vonitni, v. a urla.Vonni, v. (v. húzni).Vonogatás, s. tragere, frecare (de

cap).Vonogatni, v. a trage, a freca

. (fruntea).Vontatni, v. a trage, a întinde. Vontatás, s. tragere, întindere. Vonulni, v. a sé retrage. Vonzalmas, a. atragătoritt. Vonzalom, vonzódás, s. atragere. Vonzani, v. a atrage.Vonzódni, v. a să atrage.Vő, s. ginere.Vőfél, s. ducătorii de mirâsă, vor-

nicel de nuntă, paranimf. Vőlegény, s. mire, logodnic;Völgy, s. şes, vale, luncă.Völgyes, a. luneos, şesos.Völgyi, a. de şes.Vörheny, s. (v. verheny).Vörös, o. (v. veres).Vörösödni, v. (v. veresedni).

z.Zab, oves.Zabálás, s. mâncare, beutură (îm ­

buibată).Zabgyermek, s. copil nelegiuit,

spuriu.Zabola, s. frén, zăbală, zale (la fren).

Zabolás, a. zăbălos; înfrenat. Zabolázás, s. înfrenare. Zabolázni, v a înfrena.Zacskó, s. taşeă, pungă, seeuleţ. Zacskós, a. pungos, cu secu-

leţ.

Zenenagy 207Zagy, zagyválás, zagyvalékZagy, zagyválás, zagyvalék, s.

turburélá, mestecătură.Zagyva, a. confus, turbure, mes­

tecat.Zagyválni, v. a turbura, a mes­

tecaZaj, zajgás, zajongás, s. sgomot,

larmă, íremet.Zajdulni, zajongani, v. a face

sgomot, a face íremet.Zajos, a. sgomotos.Zajtalan, a. nesgomotos.Zaklatás, s. batere, sitire, tribulare.Zaklatni, v. a bate, a scutura, a

sili, a goní, a tribula.Zálog, s. pemn, ipotecă.Zálogolás, zálogosítás, s. pemno-

rare, seeuestrare.Zálogolnj, zálogositni, v. a pem-

nora, a secuestra.Zálogos, a. pemnorat, ipotecat,

seeuestrat.Zálogoiatlan, a. nepemnorat, ne-

ipotecat, nesecuestrat.Zamat, s. gust, aroma, suc aromatic

(la póme).Zamatos, a. sueos, gustuos, cu

aromă.Zápfog, s. măsea.Zápor, s. ploie repede, ploie mare,

tempestate.Zár, s. íncuietóre, lăeat (zar).Záradék, s. elausulă.Zárkozás, s. închidere, încuiere.Zárakozni, zárkózni, v. a sé în­

chide, a sé încuie.Zarándok, s. peregrin, cälätoriü.Zarándoklás, zarándokolás, s pe­

regrinare.Zarándokolni, v. a peregrina, a

călători.Zárás, s. închidere; arestare.Záratlan, a. neinchis; nearestat.Zárbeszéd, s. epilog, silogism,

cuvént de închidere.Zárda, s. mănăstire, claustru.Zárdái, a. mănăstiresc, călugă­

resc.

Zárjel, s. parentes.Zárkozott, a. închis; tăcut, retras.Zárkózottság, s. închisătură, re­

tragere, tăcere.Zárfás, zárlat, s. seeuestrare, se-

cuestru.Zárni, v. a închide, a încuie.Záródni, v. a se închide.Zárolás, s. (v. záriás).Zárolni, v. a secuestra.Záros, a. cu ínehisóre, închis.Zárvonal, s. cordon.Zászló, s. stindard, flamură.Zászpa, s. elebor, strigóie (plantă).Zátony, s. vad, bancă de năsip

(în mare).Zátonyos, a. vădosZávár, s. íncuietóre, zăvor.Zavar, zavarás, zavarék, s. meste­

cătură, încurcătură, turburare.Zavaratlan, a. — úl, ad. netur-

burat, neincurcat, nemestecat.Zavarni, v. a turbura, a meste­

ca, a încurca, a conturba.Zavarodás, s. încurcătură, mes-

teeătură, eoníusiune, turburare.Zavarodni, v. a sé încurca, a sé

mesteca, a sé conturba, a sé turbura.

Zavarodott, a. conturbat, turburat, confus, încurcat, amestecat.

Zavaros, a. turbure, confus.Zendítés, s. reseulare, revoltare.Zendítni, v. a rescula, a revolta.Zendülés, s. rescolă, revoltă, re­

voluţi une, însurecţiune.Zendiilni, v. a sé revolta, a sé

rescula, a rebela ; a face strepit.Zene, s. musică.Zenélni, v. a musică.Zenebona, s. tumult, rescolă.Zenebonás, a. tumultuos, revoltat.Zenekar, s. orchestru.Zenekiséret, s. aeompaniement de

musică.Zenemű, s. piesă de musică.Zenenagy, s. măiestru de capelă,

magistru de musică.

208 Zenész ZűrzavarosZenész, s. musicant.Zeneszerzemény, s. compusetiune

de musică.Zenészét, s. musică, arta musieei.Zengeni, Zengedezni, v. a suna, a

resuna, a íntona.Zengés, zengzet, s. sunet, resunet,

tonare.Zengzetes, a. — en, ad. sonor.Zerge, s. rupieapră, capră négrá.Zilálni, v. a smulge, a vélvoié, a

împrăşeia (pérul).Zilált, a. smuls, împrăseiat, vélvoiet.Zivatar, s. furtună, tempestate,

vânt mare, orcan.Zivataros, a. furtunos, ventos.Zokogás, s. plâns tare, plăns eu

suspin.Zokogni, v. a plânge tare, a plânge

cu suspin.Zokon, ad. greü, reű; zokon vette,

a luat, în nume de reü.Zománcz, s. smalţ, smalţ-Zománczolás, s. smălţuire.Zománczolni, v. a smălţui.Zománczos, a. smălţuit.Zongora, s. fortepian, clavir.Zongorázni, v. a rjice în fortepian.Zord, zordon, a. aspru, selbatic,

furtunos.Zordonitni, v. a selbătăei, a aspri.Zordonság, s. selbătăcie, asprime.Zordonodni, zordonulni, v. a sé

selbătăci, a sé aspri (tempul).Zökkenés, s. scuturătură, bufni­

tură Ide car).Zökkenni, v. a sé bufni, a sé scu­

tura (carul).Zöld, a. verde.Zöldelés, s. invertire.Zöldelleni, zöldiilni, v. a înver<Ji.Zöldes, a. verrliu.Zöldség, s. verdâţă.Zömök, a. îndesat, ţâpăn, scund,

mie si gros.

Zörej, zörgés, zörgetés, zörrenés,s. sunet, bocănitură. sgomot. larmă.

Zörgetni, zörenteni, v a bocăni, a durduí, a bate sé sune.

Zörögni, v. a suna, a durduí.Zubony, s. roc (de copii), seur-

teică, jachetă, iaehen.Zúditni, v. (v. zenditni).Zúdulás, s. mHinur, urlet; revol-

tare.Zúdulni, v. a murmura, a urla; a

revolta.Zúg, s. unghiü, unghiuleţ, coti­

tură.Zúgás, zuhogás, a. sunet, murmur,

vejăitură.Zúgni, zuhogni, v. a suna, a mur­

mura, a vejăi.Zúgolódás, s. murmuíre, nemulţă-

mire.Zúgolódni, v. a murmuí, a sé ne-

mulţămi.Zuhanás, s. cădere grea.Zuhanni, v. a cficlé greü.Zuhany, s. duşă, tuş, cäijeturä de

apă.Zuhatag, s. cădere de apă, cata­

ractă.Zuvat, s. clevetitorii!, calumnia-

toriű, purtătorii! de vorbe.Zuvatolni, v. a cleveti, a purta

vorbe.Zúzni, v. a sfărma, a sparge,

a rupe.Zúzás, s. sfărmare, spargere, ru­

pere.Zúzmara, s. bură, înghiăţare (pe

arbori).Zuzmarás, a. burat, înghiăţat.Zűr, zűrzavar, s. chaos, mesteeă-

tură, confusiune.Zűrzavaros, a. încurcat, eonfus,

mestecat.

Zs.Zsák, «. sac.Zsákmány, s. pradă, rapt, rapină.Zsákmányolás, s. răpire, furt,

lotri re.Zsákmányolni, v. a răpi, a prada,

a lotri.Zsálya, s. salbie (plantă).Zsámoly, s. scăunel, scăunaş (sub

peciore).Zsarnok, s. tiran.Zsarnoki, a. zsarnokilag, ad. ti-

rănese, tirănesce, în mod tiran, tiranie.

Zsarnokolni, zsarnokoskodni, v.a tiranisa.

Zsarnokság, s. tirănie.Zsarolás, s. forţare, storsătură

forţată, răpire.Zsarolni, ». a forţa, a răpi, a lua

cu forţa.Zseb, s. busunarifl, seculeţ.Zsebbeli, a. de busunariti.Zsebelés, s. pachetare, pitulure.Zsebelni, v. a împle, a pune, a

pacheta (în busunariti), a pitula.Zsebes, a. eu busunariü.Zsellér, s. (pieriţi.Zsémb, a. certăreţ năcăsiţios,

mânios.Zsémbelni, zsémbeló'dni, zsémbes­

kedni, v. a sé certa, a sé năoăsi.Zsémbes, a. (v. zsémb).Zsemlye, s. jimlă, franselă, pituţă,

pânişoră.Zsemles, s. jimleriü, cocătoriu de

pane.Zsendely, s. jindilă.Zsendelyes, a. jindalat, eu jindile.Zsendelyezés, s. jindilare, jindilă-

tură.Zsendelyezni, v. a jindila, a aco­

peri eu jindile.

Zsenge, a. primitiv, debil, slab.Zsib', zsibaj, s. vuiet, strepit, larmă,

murmur, vorbă multă.Zsibadás, zsibbadság, s. amorţâlă.Zsibbadni, zsibbadozni, v. a amor­

ţi (proprie).Zsibbadt, a. amorţit.Zsibbasztani, v. a amorţi.Zsibbasztás, s. amorţire.Zsibongani, v. a vâjei, a murmui,

a furmica.Zsibongás, s. vâjeire, sunet, mur-

muire.Zsidó, s. evreu, jidan, israelit.Zsidós, a. jidovesc, evreesc.Zsidóság, s. jidovime, jidănime.Zsiga, n. prop. Sigismund.Zsigora, s. colică, morb (cănesc).Zsilip, s. abătătore, canal, jilip (la

móra).Zsinat, s. sinod.Zsindel, s. (v. zsendely).Zsindeles, a. (v. zsendelyes).Zsindelezés, s. (v. zsendelyezés).Zsindelezni, v. (v. zsendelyezni).Zsineg, s. sforă, aţă, eordiţă.Zsinegelés, s. însforare, legare,

sugrumare (cu sfóra).Zsinegein!, v. a însfora, a lega cu

sforă, a sugruma (cu sfóra).Zsinór, s. şinoră, fir sucit, gaetan.Zsinoros, a. şinorat.Zsinorozás, s. şinorare, înşinorare.Zsinorozni, v. a şinora, ’ a înşi-

nora.Zsir, s. unsóre.Zsiradék, s. unsóre, unsorime,

grăsime.Zsirla, s. talc, păment tălcos.Zsiros, a. unsuros, gras.Zsirositni, zsírozni, v. a împle de

unsóre, a unsori.14

210 Zsirosodni ZsuzsokZsirosodni, v. a sé imple, a sö

unge eu unsóre; a sé îngrăşa.Zsivány, s. hoţ, räpitoriü, für,

lotru.Zsiványság, zsiványkodás, s. ho­

ţie, lotríe, räpitorie.Zsiványkodni, v. a lotri, a răpi.Zsizsik, s. gărgăriţă.Zsizsikes, a. cu gărgăriţă.Zsold, s. lâfă, simbrie, plată, sold.Zsoldos, a. simbriaş, eu lefă.Z so ltá r, s. psalm.Zsoltáros , a. de psalm, psalmist.Zsombik, s. torfă, tisie, păment

arijetoriti.Zsombikos, a. torfos, tisicos.Zsúfolás, s împlere, îndesuire, as­

tupare.Zsúfolni, v. a împle, a îndesui, a

astupa.

Zsúfolva, ad. împlut, îndesuit.Zsugorék, s. avar, sgârcit.Zsugorgás, s. avariţie, sgâreire,

viaţă miserabilă.Zsúgorítni, zsugorgatni, v. a aduna

eu avariţie, a strînge, a păstra.Zsugori, a. (v. zsugorék).Zsugoriság, s. avariţie, sgâreenie.Zsugorkodni, v. a să sgârei, a fi

avar.Zsugorodni, v. a sé stringe la

olaltă, a sé sbârei.Zsúp, s. snop, legătură (de paie).Zsurlódás, s. frecare.Zsurlodni, v. a sé freca.Zsurlófü, s. coda calului.Zsurma, s. fărmitură, bucată, bu­

căţică.Zsuzsánna,Zsuzsa, w.jprpp.Susana.Zsuzsok, s. (v. zsizsik).

•<$>MUZEUM

^ÖAíY V T ^

r. 9 3 6 3 19 C %