Lucrare de Diploma Nevroza

Download Lucrare de Diploma Nevroza

Post on 16-Jul-2015

387 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Inovarii Scoala sanitara postliceala OCROTIREA Cluj-napoca

LUCRARE DE DIPLOMAINGRIJIREA PACIENTULUI CU NEVROZA ASTENICA

COORDONATOR TIIN IFIC: ef Lucr ri Dr. Negreanu Vasile NDRUM TOR NURSING: Dr.Zina Dobre

ABSOLVENT : Astilean Ioana Maria

2012

CUPRINS: CAPITOLUL I: PREZENTAREA TEORETIC A BOLII............ .................................... 4

1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat................4 1.2. Definitie.....................................................................................5 1.3. Simptomatologie.................... ....................................................6 1.4. Etiologie..................................................................................... 7 1.5. Patologie ................................................................................... 8 1.6. Clasificarea si forme clinice..................................................... . 8 1.7. Tratamentul medicamentos............ .......................................... 9 CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTR RII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFEC IUNE.......................................................................... 11 2.1. Internarea pacientului n spital................................................ 11 2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare..................................... 12 2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............. 13 2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative........................ 14 2.5. Alimentatia bolnavului......................................................... 15

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului .. 16

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...................... 17 2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune........................................................................... 19 2.9. Educatia pentru sanatate.............. ........................................ 20 2.10. Externarea bolnavului........................................................ 21 CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL ..................................... 22 - Cazul nr. 1 - plan de ngrijire ................................................... 23 - Cazul nr. 2 - plan de ngrijire.....................................................24 - Cazul nr. 3 - plan de ngrijire ................................................... 25 CAPITOLUL IV. ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCR RII............................................................. 34 BIBLIOGRAFIE..................................................................................36

CAPITOLUL I. PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRALSistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator. Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n: -sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului; -sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea organelor interne. Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal, format din trei membrane: piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofica. Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la gura occipitala CI-pna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o formatiune subtirefilum terminale- pna la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cu filum terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apare constituita, n interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale. Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si

albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata n interior si fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie. Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoia trunchiului cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care l leaga de bulb, punte si mizencefal. Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate n partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strns legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia, orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si comportamentul volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi. 1.2. Definitie Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu l poate stapani.. Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile intelectuale. Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om si caracterizeaza n special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa ) persistenta.

- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari; - este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central, fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufletesti, boala de care omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind trecatoare si vindecabila. 1.3. Simptomatologie Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent. Oboseala sau astenia este simpomul principal. - poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta) - are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie; - astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat. Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii, totusi dupa cateva ore de munca ea reapare. - astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare nchidere de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara. Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent. n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta. - este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de oboseala; - ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei verterbrale; - este de obicei diurna si foarte rar nocturna. Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsa constante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei. Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii (insomnie de adormire); - n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o senzatie de teama. Tulburari secundare: - tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala intelectuala. Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta (hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie); tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurile propuse (disbulie) ; tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila, ncetosata; tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate observa o aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie; hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsosit de spasmofilie; secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

-

1.4. Etiologie Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei astenice: factorul psihogen adica tulburarile sufletesti: factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot favoriza sau dezlantui o nevroza; factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie. Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care n general pot mbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta deosebita o

reprezinta factorii emosionali, afectivi n special frustrarile afective, rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare. Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate pot conduce catre o nevroza. Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a provoca n mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la ntretinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea, menopauza. De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile infectioase si surmenajul. Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti l constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede. 1.5. Patogenie Nevroza astenica este destul de raspandita. Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai frecvent este ntre 25-45 ani. n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad mai ridicat de cultura. Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si de aici apar toate semnele clinice. 1.6. Clasificare si forme clinice: n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de neurastenie: - nevroza astenica pura; - nevroza astenica cu elemente anxioase; - nevroza astenica cu elemente depresive; - nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice; - nevroza astenica cu elemente (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista: nevroza de esec- apare la cei care si propun teluri care i depasesc; nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n care o persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta; nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu mai sunt suficient de iubisi; nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme ndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa. 1.7. Tratamentul medicamentos Tratamentul nevrozei astenice presupune: tratament igieno-dietetic; tratament medicamentos; tratament balneofizioterapic; psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune: a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca; b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult cu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C. Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se ndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul. Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca : Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici). n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc. Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore : Clordelazin, Romergan, etc. La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu succes o cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.

Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit (18-24). Tratamentul balnezofizioterapic: Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata la o altitudine medie si nconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic. Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza att intelectului, c...