SCOALA DE MASAJ DRAGOMIR

INGRIJIREA POSTOPERATORIE A PACIENTELOR CU MASTECTOMIE RADICALA IN CANCERUL DE SAN

COORDONATOR RECUPERARE MEDICALA BALNEOFIZIOKINETOTERAPEUT : Pr. Cristian Dragomir

LUCRARI PRACTICE: MI Pr. Lilian Albu

MII Pr. Bogdan Calin BUCURESTI - NOIEMBRIE 2014

Puterea vindectoare a strilor benefice

nelepciunea milenar ne spune c ntotdeauna o inim fericit are o mare putere vindectoare. n prezent, nu au fost nc studiate ndeajuns modificrile benefice fiziologice ale corpului i energizrile binefctoare ale minii, care sunt produse de strile binefctoare de veselie, bucurie i umor, dar ne putem da seama cu uurin c efectele lor sunt n mod evident opuse celor cauzate de fric, mnie sau frustrare

Dr. Norman Cousins scria ntr-un articol din 1976, n revista New England Journal of Medicine, c el s-a vindecat cu ajutorul rsului, vitaminei C i totodat cu ajutorul unui medic nelegtor. El a subliniat importana mobilizrii puterilor terapeutice proprii, aflate n stare latent n fiecare fiin uman. Omul bolnav are responsabilitatea i totodat puterea de a deveni i de a se menine sntos, iar terapeutul acioneaz doar ca profesor i ghid.CUPRINS:

1-Introducere........................................................................6

2.Istorie naturala.................................................................. 7

3.Anatomia sanului............................................................. .8

4.Epidemiologia...................................................................11

5.Etiologia si factorii de risc................................................12

6.Anatomie patologica................................................... .....13

7.Depistare si diagnosticare........................................... .... 15

7.1 Autoexaminarea sanului....................................... .....15

7.2 Anamneza...................................................................15

7.3 Examen clinic.............................................................15

7.3.1 Mamografia..................................................... 16

7.3.2 Ecografia mamara............................................16

7.3.3 Punctia aspirativa cu ac subtire........................16

8.Tratamentul chirurgical....................................................18

8.1 Tratamentul cancerului mamar invaziv....................18

8.2 Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce.....18.

8.2.1 Masectomia radicala.....................................-.18

8.2.2 Masectomia radicala modificata....................18

8.2.3 Chirurgia conservatoare mamara...................19.

8.2.5Chirurgia tumorii primare...............................19.

8.3 Radioterapia............................................................20

8.4 Chimioterapia..........................................................20

8.5 Hormonoterapia................................................. .....20

8.6 Tratamentul cancerului mamar avansat loco-regional................................................................................21.

9.Limfedemul......................................................................22

10.Masajul de drenaj limfatic..............................................23

10.1 Automasajul..................................................... .....24

10.2 Obiecte de imbracaminte elastice..........................24.

10.3 Pompe mecanice de drenaj.....................................25

10.4 Tehnica HIVAMAT............................................ ..25.

10.5 Terapia BADYFOW..............................................26

10.6 DEEPOSCILATION.............................................26

10.7 Tratamentul chirurgical al limfedemului..............27

11.Terapia prin miscare......................................................27

11.1 Miscari active dupa operatia de mastectomie........28

11.2 Tehnici de relaxare.................................................32

11.3 Echilibrul psihic......................................................33

12. Tratamente naturiste.................................................... .33

12.1 Dieta.................................................................... .33

12.2 Administrarea de minerale, oligoelemente, vitamine, antioxidanti...................................................................................34.

12.3 Alcalinizare sangelui...........................................................34

12.4 Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de san................................................................................................34

1. INTRODUCERECancerul glandei mamare este ce-a mai frecvent malignitate la femei, mai ales in tarile europene, fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei.Ameliorarea controlului cancerului glandei mamare se poate obtine printr-undiagnosticprecocein stadiile clinice curabile cu procentmaxim de vindecare.Diagnosticul activ de depistare a cancerului glandei mamare este deosebit de important. Diagnosticul precoce al cancerului de san poate fi obtinut prin trei procedee: educatia sanitara si informatia populatiei feminine,autopalpare si screning-ul mamografic.Informatia sanitara a populatiei feminine determina femeia sa se prezinte la medic mai repede daca observa un semn clinic la nivelul sanilor. Modificarea comportamentului populatiei poate contribui la diminuarea dimensiunii tumorii mamare in momentul diagnosticului.Incidenta cancerului mamar privita global este in crestere. Ea variaza pe glob intre 10 si 70-90/ 100.000.In Romania se cifreazain jur de 20/100.000.Daca ne referim la varsta la care apare cancerul mamar, frecventa maxima se inregistreaza in premenopauza. Se considera ca o femeie din zece va suferi la un moment dat,pe parcursul vietii, de cancer mamar.Ingrijireapacientelorcucancer mamareste importanta,dar mai importantaeste profilaxiacancerului,care constain educareapacientelorde a se prezentacat maidevremela medic, pentru caboalasa fie descoperitain fazeincipiente.Perceperea maladieicao experientafatalaconducedeseorila adoptareaunei atitudinipassivesiresemnatedeaceearolulechipeideingrijireestedeafurnizadatecatmai exactedespreboalacanceroasacatsi despreprognostic,careestecu atatmaibuncucatprezentareala medicse facelaprimelesemende suspiciune .O bunastarede sanatateesteundreptimprescriptibilal omului.

Inspirittraditionalviataomuluinuare pret.2. ISTORIE NATURALAEvaluarea unei probleme atit de complexe de sanatate publica,cum este cancerul sanului, nu poate avea decit un caracter multidimensional. Estecunoscut faptul ca un fenomen, indeosebi unul patologic, atrage atentia atit prin frecventa cat si prin gravitate.Primele referiri la cancerul mamar apar in papirusul denumit,,Chirurgical a lui EdwinSmith scris intre anii 2500-3000i.e.n., iar primul moment terapeutic este atribuit lui Gallen care recomanda excizia tumorii incipiente.

Un moment important in evolutia tratamentului este reprezentant de introducerea mastectomiei radicale, de catre W.S.Halsted in 1882 si Willy Meyer in 1894.

Notiunea de cancer mamar operabil trebuie abordata si prin prisma clasificarii T.N.M.In mod clasic, cancerul mamar operabil ca prim gest terapeutic apartine stadiilor I si II. Acest lucru trebuie intelesca o posibilitatesi nu ca indicatieabsoluta.Tot in functie de stadiu , cancerul mamar poate fi operabil curativ sau paleativ. Incidentade curabilitatii exista mai ales in stadiile I si II, pe candcea de paliatiemai ales in stadiile IIIsi IV.Din punct de vedere strict al tehnicii chirurgicale ,orice cancer mamar este operabil, cu exceptia celorcare au tumoara invadantain peretele toracic si /sau metastaze ganglionare invadante in structurile vasculonervoase ale axilei.

Evaluarea cat mai precisa a patologiei geografice a canceruluisanului obligala precizarea a doi parametrii de ordin epidemiologic:morbiditatea si mortalitatea.Morbiditatea ,se refera la numarul cazurilor de boala la o populatie data si are doua laturi: incidenta si prevalenta . Morbiditatea prin cancer de san cunoaste variatii geografice largi fiind mult mai mare in tarile industrializate comparativ cu tarile defavorizate economic.

Incidentacuprindenumarul cazurilor noi de boala inregistrate pentru prima data, intr-un interval de timp determinat raportat la 100.000 de locuitori.Mortalitatea , aspect ,,terminus al morbiditatii, se refera la numarulde decese, dintr-un an, prin cancer al sanului raportat la 100.000 femei de toate varsteledin teritoriul studiat.Mortalitatea princancer al glandei mamare este de asemenea crescuta, cancerulglandei mamare fiind cea mai frecventa cauza de deces prin cancer la femei. Mortalitatea prin cancer mamar cunoasteo crestere continua in ciuda progreselor facute in diagnosticul si tratamentulcancerului mamar.

n prezent, n Romnia sunt diagnosticate n fiecare an n jur de 10.000 de paciente cu cancer de sn avansat sau metastatic. Dac n 1960 mortalitatea era de 11,2 la 100.000 de femei, n 2008 urcase la 27,51 la 100.000 de femei. Estimrile arat ca acest procent este n continu cretere, n Romnia dar i n lume. Ce spun specialitii despre impactul psihologic al acestei maladii i despre posibilitile de a primi ajutor?Tendintele mortalitatii sunt extrem de variate in functiede tara la care ne referim. In majoritatea statelor slab dezvoltate mortalitatea creste in paralel cu incidenta cancerului mamar. In S.U.A. mortalitatea este stabilain ultimele decenii,in ciuda cresterii constante a incidentei. Cauza ar putea fi aparitia unor formemai putin agresivede cancer mamar, dar mai probabileste vorba de descoperireabolii in faze mai timpurii si de o cresterea eficacitatii terapeutice.Un factor de gravitateal bolii este dat de procentul crescut de cazuri in jurul varstei de 50-55 de ani, atingand femei in plinaactivitate familiala, sociala si profesionala.3. ANATOMIA SANULUISanul este o glanda de origine ectodermala si este strans legat de functiile organelor genitale. Dezvoltarea ei incepe in a cincea saptamana de viata intrauterina din creasta mamara si ia sfarsit in a 42-a saptamana.Dupa nastere urmeaza o perioada de involutie care se mentine pana la pubertate, cand sub influentasecretiei hormonale ovariene sanul incepe o noua perioada de dezvoltare. Estrogenii stimuleaza cresterea epiteliuluiductal din carese dezvolta viitorii lobuli mamari. Odata cu aparitia ciclurilor ovulatorii incepe secretia de progesteron care alaturi deestrogeni determina aspectul final al ductelor,lobulilor si alveolelor.Tot in acest timp are loc si evolutia stromei si a tesutului adipos periglandular.La sfirsitul pubertatii dezvoltarea anatomica este completa.Glanda mamara este continuta intr-o capsula fibroasa, inconjurata de un tesut celulo-adipos si acoperita la exterior de tegument. In santul submamar, tegumentul este partial aderent la fascia muschiului pectoral prin fibre conjunctive laxe, iar in portiunea centralaa sanului glanda are legaturi mai stranse cu areola si mamelonul decat cu restultegumentului. In plus, la mamelon se concentreaza cele 15-20 de canalegalactofore principale, care se deschid spre extremitatea libera a acestuia. Parenchimul glandular sau glanda mamara se compune dintr-un numar variabil( l0-20,mai rar pana la 25) glande elementare sau lobi. La randul lor, lobii sunt subdivizati prin septe fine conjunctive in lobuli.lFiecare lob e constituit dintr-o singura glanda tubulo-acinoasa foarte bogat arbotizata. Intreg sistemul canicular al unui lob e tributar unui canal colectorprincipal, ductul lactifer sau canalul galactifer. Ductul lactifer se continua in substanta lobului, divizandu-se intr-o forma arborescenta, in ramuri din ce in ce mai fine, rezultand mai intai ductele interlobulare (deservesc mai multor lobi):,si apoi ultimele ramificatii, ductele intralobulare.Pentru localizarea mai precisa a tumorii, sanul a fost impartit in cinci cadrane sau diviziuni anatomice astfel: linia verticala mediomamelonara impreuna cu orizontala ce trece de asemenea prin mamelon, determina patru cadrane: supero-intern, infero-intern, supero-extern si infero-extern. O linie circulara la I cm de marginea areolei delimiteaza cadranul central. Tumorile caredepasesc unul din cadranele mentionate si pentru care nu se poate stabili in mod exact punctul de plecare, vor fi atribuite cadranului in care este situata cea maimare parte a tumorii.VASCULARIZATIESangele venos este drenat de catre reteaua venoasa superficiala si reteaua venoasa profunda.Reteaua venoasa superficiala este situata subcutanat si formeaza in jurul areolei cercul anastomotic Haller, se varsa in venele superficiale ale regiunii vecine, indeosebi catre baza gatului si in final in venele jugulare.Reteaua venoasa profunda colecteazasangele de la glanda si peretele toracic, varsandu-se medial in vena mamara interna. Elementele neoplazice pot sa ajunga in teritoriul cav pe trei cai venoase, si anume:a) pe calea venelor perforante trec in mamara interna, de aici in trunchiul brahicefalic si apoi in cava superioara.b) pe calea venei axilare si in continuare a venei subclaviculare si a trunchiului brahio-cefalic, iar de aici in cava superioara.c) pe calea venelor intercostale, care se anastomozeaza, cu venele vertebrale, ajung in venele azygos si de aici in cava superioara.In continuare, eventualele celule neoplazice trec din sistemul cav in inima dreapta si ajung in primul filtru: filtrul pulmonar. Acest filtru poate fi scurtcircuitat pe calea venelor vertebrale si a plexului venos Batson, care fiind lipsit de valvule permite celulelor maligne sa emigreze impotriva curentului si sa nideze in oasele bazinului, coloana vertebralaetc.

Limfaticele glandei mamare ajung la urmatoarele grupe regionale de Iimfoganglioniaxilari (principali), subclaviculari si toracici interni.Pentru drenajul limfatic s-au descris doua cai principale si mai multe accesorii.Calea principala axilara dreneaza limfa din intregul san prin intermediul a doua trunchiuri colectoare: unul lateral care aduna limfa din jumatatea superioara a sanului si unul medial, care aduna limfa din jumatatea inferioara.Ambele colectoare se indreapta catre ganglionii axilari.Calea principala mamara interna dreneaza partial limfa din cadraneleinterne si centrala al sanului.Caile accesorii:calea accesorie transpectoralacalea accesorie retropectoralacalea accesorie presternalacalea retrosternala sau substernalaCalea descrisa de Gerota, formata din trunchiuri limfatice care pleaca din portiunea inferointema a sanului, insotind vasele epigastrice superioare si perforand fascia si muschiul drept abdominal, pentru a se varsa in ganglionii cardiei si cei situati in ligamentul falciform, explicand insamantarile ganglionare intraabdominale pe aceasta cale.4. EPIDEMIOLOGIECancerul de san este o problema majora. de sanatate publica ce priveste intreg mapamondul. In cea mai mare parle a Europei, in America de Nord, Australia si Noua Zeelanda., cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei si de asemenea reprezinta cea mai frecventa cauza de deces la femeile cu varsta cuprinsa intre 35 si 54 de ani. Incidenta cancerului mamar este in crestere in intreaga lume din cauze incomplet elucidate. S-a raportat o crestere de 3% pe an a frecventei cancerului mamar. Aceasta s-ar datora pe de-o partecresterii programelor de screening si a detectarii in stadii incipiente, iar pe de alta parte imbatranirii populatiei. Rata mortalitatii a ramas iin general neschimbata in ultimii 50 de ani in pofida imbunatatirii tratamentului si adepistarii in stadii incipiente.In 1996, numai in SUA au fost aproape185000 cazuri de cancere de san extins, cu 46000 de decese. In Romania cancerul mamar ocupa locul al Il-lea ca rnortalitate , dupa bolile cardiovasculare si inaintea celor ale aparatului respirator si a accidentelor, dar ocupa locul I in ceea ce priveste mortalitatea prin tumori maligne la femei.

Incidenta cancerului mamar legata de varsta cunoaste un maximum la grupele de femei care premerg menopauza si in postmenopauza., fenomen legat de perturbarea echibrului hormonal. Apare foarte rar sub 20 de ani, dar peste aceasta varsta incidenta creste progresiv odata cu varsta, atingand o valoare maxima intre 45-50 de ani, si la o a doua grupa de varsta intre 55-60 de ani.5.ETIOLOGIE SIFACTORIDERISCSexuleste cel mai important factor de risc pentru aparitia cancerului mamar. Propotia cancerelor mamare aparute la femei, fata de barbati este de 100:1, deoarece acestea au mai multe celule mamare ce sunt expuse constant efectului promotor de crestere a hormonilor feminini. Pentru aceasta, restulfactorilor de risc vor fi discutati in legatura cu cancerul mamar aparut la femei.Varsta. Riscul de a dezvolta un cancer de san creste paralel cu varsta pacientei. In Romania, cancerul mamar are un maxim de frecventa in grupele de varsta 45-49 de ani (premenopauza) si un al doilea varf intre 60 si 65 de ani(postmenopauza).Factori hormonali.Cancerul de san este o boala hormono-dependenta.Femeile cu ovare nefunctionale, care nu au primit niciodata tratament estrogenic de substitutie, nu fac cancer de san. Mai multe dovezi indica faptul ca hormonii joaca un rol cheie in promovarea bolii.Menarha precoce (inainte de 12 ani) si menopauza tardiva dupa 55 de ani cresc riscul de aparitie al cancerului mamar. Fiecare an de intarziere in aparitia primului ciclu, precum si intarzierea in aparitia ciclurilor regulate duce la ocrestere cu pana la20 % a riscului unui cancer mamar.Numarul mare de sarcini duse la termen si alaptarea la san indelungat constituie factori de protec{ie in aparitia cancerului mamar. Nuliparitatea, primiparitatea tardiva ( dupa varsta de 30 de ani), precum si avortul spontan sauprovocat inaintea unei sarcini la termen cresc riscul de cancer mamar.

Aportul extern de estrogeni cu progesteron folosit in contraceptie si tratarea simptomelor de menopauza a dus la cresterea riscului de cancer mamar. De asemenea alte tulburari endocrine asociate tratamentului contraceptiv de tipul hiper sau hipotiroidia cresc relativ riscul de cancer mamar.

Stari precanceroase ale sanuluicum ar fi hiperplazia tipica si atipica, metaplazia, displazia, distrofia (boala fibro-chistica) si cancerul lobular in situ sunt leziuni care pot evolua catre un cancer invaziv. De asemenea, tumorile benigne ale glandei mamare (fibroadenomul, adenomul juvenil), papilomatoza juvenila, chistele care au proliferari intra sau perichistice, tumora Phyllodes pot evolua in timp catre un cancer mamar. Existenta unei hiperplazii epiteliale intraductale atipice evolueaza spre cancer mamar in procent de 45 %, in timp ce mastoza fibrochistica in procent de 3% la paciente sub 20 de ani, 7 %la paciente sub 35 de ani si in procent de 30% la cele cu varsta peste 45 de ani.Factori de mediu:iradrierea regiunii toracice mai ales inainte de 30 de ani (bronhoscopiilor repetate sau tratament pentru Boala Hodgkin), traumatismemamare (mai ales cele mici si repetate), expunerea sanilor la radiatii ultraviolete par a influenta semnificativ aparitia cancerului mamar. Deasemenea, o dieta alimenatara bogata in proteine, grasimi si dulciuri fine , prin aparitia obezitalii, creste riscul de cancer mamar. Dieta bogata in grasimi reduce progesteronul plasmatic intr-o faza de inceput, pentru ca ulterior depresia progesteronului sa se asocieze cu cresterea ponderala. Tesutul adipos in exces favonzeaza transformarea androgenilor suprarenali in estroma. Din Igrupafemeilor obeze, mai predispuse la boala sunt cele la menopauza,deoarece estrogenii rezultati din conversia in exces, actioneaza in sensproliferativpe un san a carui evolutie era spre hipotrofie si involutie.Stresul, indiferent de natura lui constituie un factor de risc atat pentru aparitia cancerlui mamar, cat si un factor de agravare a evolufiei acestuia.Alcoolul a fost inclus in ultima vreme in randul factorilor de risc.Factorigenetici si familialiIn aparilia cancerului mamar un rol important il joaca factorii de crestere cum ar fi: factorul mamar de crestere derivat (mammary derived growth factor l) MI)GF I care a fost identificat in cancerele mamare si care sugereaza modificarile autocrine sau paracrine care apar in celulele transformate.In celulele epiteliului mamar cu potential de transformare maligna se gasesc receptorii pentru MDGFI ca si pentru alti factori de crestere.Transmiterea ereditara a cancerului mamar este o problema foarte mult discutata. Se admite astazi ca aceasta problema trebuie privita din mai multepuncte de vedere: mostenirea directa a defectelor genetice specifice cum ar fi de exemplurnutatii ale genei BRCA 1 care se produc la nivelul cromozomului 17 (pe bratulIung, pozitria 21). Aceasta situatie este rara fiind intalnita in 10-12 % din totalitatea cancerelor ale sanului. Sindromul de agregare familiara ce presupune o predispozitiegeneticadependentade mediul inconjurator. Antecendente familiare.6. ANATOMIE PATOLOGICA-CLASIFICARECancerul mamar cuprinde doua entitati separate, cu prognostic si tratament diferit: cancer mamar in situ (neinvaziv) si cancer mamar invaziv.Este foarte probabil ca cele douia categorii sa constituie etape diferite ale unui proces unic care urmeaza filierea: leziune precanceroasa, cancer mamar in situ si cancermamar invaziv..Carcinoame neinvazive(in situ) sunt definite ca o proliferare de celule epiteliale neoplazice localizate la nivelul ductelor mamare, respectiv lobilor, fara o dovada demonstrabila a invaziei prin membrana bazala.Se clasifica in carcinom ductal in situ (DCIS) si carcinom lobular in situ (LCIS).Carcinoamele invazivesunt tumori heterogene histologic ce si-au origineain ductele terminale ale glandei mamare.Majoritatea sunt adenocarcinoame, cel mai frecvent intalnindu-se cinci forme histologice.

Carcinomul ductal invaziveste tipul histologic cel mai frecvent intalnit (75 %). La palpare este o tumora dura, cenusiu-albicioasa pe suprafata desectiune si cu grade diferite de fibroza.Aceste carcinoame metastazeaza in ganglionii axilari, iar metastazele la distanta se constata la nivel pulmonar, hepatic, cerebral si la nivelul oaselor.Prognosticul este destul de rezervat.Carcinomul lobular invaziveste intalnit in 5-10% dintre cancerele mamare.Aspectul microscopic este al unor celule mici dispuse intr-un singur strat, cu tendinta de crestere in jurul ductelor si lobulilor.Clinic, prezinta aspectul unei arii de ingrosare imprecis delimitate la nivelul sanului, iar multicentricitatea este mai des intalnita.Metastazeaza in ganglionii axilari, meninge si pe suprafetele seroase.Diagnosticul este identic cu cel al cancerelor ductale invazive.Carcinomul tubularapare in 2 % din cancerele mamare.Diagnosticul de carcinom tubular poate fi pus histologic doar daca peste 75 % din tumora prezinta aspectul tubular.Metastazele in ganglionii axilari sunt rare, iar prognosticul este destul de favorabil.Carcinomul medularapare in 5-7% din cancerele mamare.Aspectul macroscopic este acela al unei tumori bine circumscrise.Microscopic se caracterizeaza prin: nuclei slab diferentiali, tendinta de crestere sinciftiala, margini bine delimitate, infiltratie intensa cu limfocite micisi celule plasmatice.Prognosticul este favorabil doar daca, se constata toate aceste caracteristici histologice.Carcinomul coloid sau muciparapare in 3 % din cancerele mamare.Este format din celule producatoare de mucus.Are o rata de crestere redusa, iartumorile au tendinta de a deveni voluminoase.Are cel mai bun prognostic dintre toate carcinoamele invazive.Schirul mamarapare mult mai frecvent la varste inaintate. Se caracterizeaza, printr-o evolutie lent progresiva si determina retractia tegumentelor perilezionale, ajungand pana la retractia globala a sanului.Cancerul mamar bilateralreprezinta1% din totalul cancerelor mamare.Poate fi comcomitent cand bilateralitatea se constata la mai putin de un an de la diagnosticul primului cancer sau succesiv.Boala Paget a sanului, ia nastere in ducte si apare in 1-4 % din cazurile de cancer mamar.Clinic, apar modificari eczematoide ale mamelonului, prurit, usturime, arsuri, secre{ie sau sangerare.In 2/3 din cazuri se asociaza cu o tumorai palpabila mamara subiacenta.Daca nu se asociaza. cu carcinomul in situ sau cu carcinomul invaziv, prognosticul este excelent.Cancerul mamar inflamator(mastita carcinomatoasa) este o forma rara de cancer (l%), a caror celule canceroase blocheaza vasele limfatice de la nivelul pielii sanului, rezultand edemul cutanat, roseata, cresterea temperaturii Iocale, margini vizibile erizipeloide si aspect de ,,coaja de portocala'. In multe cazuri apar ganglioni axilari si supraclaviculari palpabili si metastaze la diistanta, deci are un prognostic rezervat.Cancerul in curiasase manifesta prin ingrosarea si indurarea tegumentelor sanului care dau aspectul de ,,platosa' cu puncte rosii, violacee, tiseminate. Prin extensie prinde axila, regiunea controlaterala sisupraclaviculara,Cancerul mamar la barbateste mult mai rar decat la femei si reprezinta 1% din totalitatea cancerelor la barbat.

7DEPISTARE SI DIAGNOSTICDeoarece cancerul mamar este o patologie larg raspandita, iar depistarea precoce a acesteia este extrem de importanta, fiecare femeie trebuie sa-si efectueze cu regularitate un control al sanilor pentru depistarea percoce a cancerului mamar

7.1Autoexaminarea saniloreste un mijloc eficace de depistare timpurie a tumorilor daca este efectuata in combinare cu mamografia si cu examenele clinice de rutina. Timpul cel mai favorabil pentru autoexaminare este la 7-I0 zile dupa incheierea ultimului ciclu menstrual, cand sanii sunt mai putin tumefiati sau sensibili.

7.2.Anamnezaeste directionata spre stabilirea riscului pacientei de a dezvolta un cancer mamar si spre depistarea simptomelor legate de afectiunea mamara. Aceasta trebuie sa cuprinda:varsta de aparitie a menarhei , existenta sau nu a ciclurilor regulate, daca s-a instalat sau nu menopauza, numarul sarcinilor duse la termen, varsta la care a fost prima nastere; numarul avorturilor, alaptarea la san si utilizarea contraceptivelor.

7.3Examenul clinicurmareste inspectia sanilor cu pacienta in pozitie ortostatica unde se observa modificarile mamelonare si asimetria evidenta.La nivelul tegumentului pot apare: roseata, edem, circulatie venoasa, pensare tegumentara, prezenta nodulior sateliti sau a uiceratiei. Palparea sanilor se face cu pacienta in ortostatism, urmata de palpare in clinostatism, cu bratul homolateral sub cap. Se palpeaza siganglionii supra si infraclaviculari pentru depistarea unei eventuale adenopatii.Semnele premonitoare ale cancerului mamar sunt:

-formatiune dura, nedureroasa in glanda mamara.

-formatiune proeminenta in zona axilara sau cresterea in volum a ganglionilor limfatici.

- modificarea aspectului mamelonului (retractie, ulceratie)- cresterea anormala a volumului si modificarea formei unui san- scurgeri patologice mamelonareEXAMINARICLINICE SI PARACLINICE

73.1. Mamografiaeste primul pas in evaluarea nodulului mamar, ofera date suplimentare de malignitate prin aspectele caracteristice: stelat sau spiculat. Mamografic se pot vizualiza si microcalcifieri, modificari mamelonare si chiar adenopatiile axilare.Prin mamografie se pot evidentia si unle leziuni nepalpabile, in acelasi san sau in sanul contralateral.

73.2. Ecografia mamaraeste utllizata pentru diferenfierea leziunilor solide de cele chistice,tumorile chistice nu sunt bine vizualizate pe mamografie. Se poate utiliza si pentru efectuarea unei punctii ghidate, in special la leziunile profunde.

73.3. Punctia aspirativa cu ac subtireeste recomandata dupa efectuarea mamografiei, pentru a nu altera evaluarea imagistica printr-un posibil hematom.Cu ajutorul puncfiei se poate face diferentierea intre o tumora solidasau chistica si se furnizeaza material pentru examen citologic.

Chisturile mamare benigne contin lichid sero-citrin sau lactescent, iarcele maligne contin lichid hemoragic si raman palpabile si dupa aspirare, datorita unor vegetatii intrachistice, care se pot evidentia prin efectuarea unei chistografii.

73A.EXAMENUL CLINIC: al sanului prin inspectie si palpare ofera date care pot sugera aspectul malign sau benign al nodulului tumoral.

73.BECOGRAFIA MAMARA:constituie o examinare importanta.in general diagnosticul cu ultrasunete a modificat spectaculos algoritmul diagnostic in oncologie.

73.CMAMOGRAFIA:este examinarea radiologica a sanului foarte importanta pentru diagnosticul unui nodul mamar palpabil. Depistarea activa prin screening mamografic este net superioara .Mamografia poate depista leziuni de cativa milimerti. Depistarea mamografica a cancerului mamar a dus la o scadere a mortalitattii.

73.DDIAGNOSTICUL CITOLOGIC: al cancerului mamar se face prin examinare la microscop a frotiurilor efectuate prin punctia cu un ac fin al nodulului mamar.Valoarea diagnostica a examenului citologic este de certitudine maxima cand este pozitiva.

73GEXAMENUL HISTOPATOLOGIC:este etapa diagnostica de maxima certitudine,care se poate efectua din prelevari tumorale prin punctie-biopsie sau din piesa de rezectie in cazul interventtei chirurgicale.Examenul histopatologic al cancerului de san ofera date pentru stabilirea diagnosticului ,leziunii tumorale si ajuta la incadrarea prognostica.Metode de laborator ce sustin diagnosticul :- nivelul antigenelor CA-15.3 ,TAG 72,MCA;- nivelul catepsinelor D. In cancerele mamare agresive valoarea lor estemult mai crescuta.Diagnosticul de certitudinese pune prin urmatoarele metode:-excizie sectorala mamara. cu examen histopatologic (HP) la gheata, pentru cazurile cu indicatie initiala chirurgicala;tumora trebuie extirpata in totalitale impreuna cu o margine de tesut mamar peritumoral;-examen citologic din aspiratul obfinut prin punc{ie cu ac fin pentru toate cazurile la care chirurgia nu este prima secventa terapeutica; in aceasta situatie citologia arata numai malignitatea dar nu si tipul histopatologic. . in mastita carcinomatoasa se face punctie aspirativa in zona cea mai densa cu examen citologic; daca punctia este negativa se practica axilotomie cu biopsie ganglionara; daca nici astfel nu se obtine confirmarea diagnosticului se admite biopsia cutanata.-Amprenta cu examen citologic pentru leziuni ulcerate mamelonare sau areolare in caz de suspiciune de boala Paget;-Examen citologic din scurgerile mamelonare (cu valoare diagnostica mai mica);-in situalia in care citologia este negativa, dar suspiciunea clinica de malignitate este ridicata si ar trebui efectuat initial un alt tratament decat cel chirurgical, exista doua alternative: axilotomie cu biopsie ganglionara,iar daca, rezultatul este neconcludent, ablatia tumorii cu examen HP la gheata.Diagnosticul diferetial al cancerului glandei mamare trebuie facut cuafectiunicare pot sa prezinte unul sau mai multe semne intalnite si in cancer:

Afecliuni inflamatorii acute:abcesul mamar si mastita acuta.Afectiuni inflamatorii cronice. Tuberculoza mamara si sifilisul mamar sunt localizari foarte rare ale acestor boli, dar ele trebuie cunoscute datorita incidentei in crestere.Mastita cu plasmocite este o forma particulara care se traduce printr-o induratie lanivelul sanului fara febra sau rareori subfebrilitate.Diagnosticul de certitudine se pune numai prin examen histopatologic.Tumori mamare benigneFibroadenomul poate fi confundat cu un cancer, cand acesta este mic si lipsit de aderenta. Fibroadenomul are o consistenta ferma, elastica, este bine delimitat si mobil.Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte asemanatoare cu cancerul mamar. Diagnosticul de certitudine nu poate fi precizat decat prin examen histopatologic.Tumora Phyllodes este o forma particulara de fibroadenom caracterizatprin crestere rapida, bine delimitata si care comprima tegumentul subtiindu-llfara sa adere. In caz de sarcomatizare poate apare o aderenta si desi tumora este in general mare, adenopatia axilara este absenta;Mastopatiile benigne, chisturile mamare simple apar brusc, sunt dureroase, mobile, bine delimitate, renitente. Mastopatia nodulara poate mima o tumora maligna, dar nu este aderenta. la tegument. Histologic poate fi hiperplazie epiteliala asociata cu microdilatatii chistice si procese de metaplazie apocrina.Poate evolua catre un cancer.Chistul hidatic mamar este extrem de rar si diagnosticul se poate preciza rnamografic.8.TRATAMENTUL CHIRURGICALTratamentul cancerului mamar include terapia chirurgicala si radiologica(prin iradiere) numit control local; si chimioterapia si terapia hormonala careeste un control la distanta.Pentru pacientele din stadiul I gi II, tratamentul initial este chirurgical, iarpentru cele din stadiile III si IV, care sunt inoperabile, se recomanda fratamentcitostatic, radio-terapeutic sau hormonal.

8.1Tatamentul cancerului mamar invazivCancerul mamar invaziv este definit ca un DCIS cu invazie stromala microscopica limitata. care depaqseste membrana bazala in unul sau cateva ducte mamare dar care nu invadeaza mai mult de l0% din suprafata sectiunilor histologice examinate.Atitudinea terapeutica corecta in acest caz este sectorectomia urmata de iradiere mamara postoperatorie. Limfadenectomia axilara nu este o indicatie de rutina.Mastectomia sirnpla implica indepartareaiintregului san, dar faraI ganglionii limfatici axilari sau tesutul muscular subiacent sanului. Se aplica in scop profilactic in caz de carcinom in situ sau la pacientele cu recidiva locoregionala..

8.2Tratamentul cancerului mamar in stadii precoce

82.1. Mastectomia radicala(operatia Halsted ) implica indepartarea extensiva a intregului san impreuna cu musculatura peretelui toracic subiacent a sanului, la care se adauga extirparea nodulilor ganglionari axilari. Efectele secundare sunt limitarea functiei motorii a membrului superior ipsilateral si edem limfatic extins.

82.2. Mastectomia radicala modificata( tehnica Patey sau Madden) este procedura chirurgicala preferata datorita efectelor secundare mai reduse. In plus efectul cosmetic este mai bun.In aceasta interventie chirurgicala se indeparteaza intregul san si unii ganglioni limfatici din zona axilara, dar se pastreaza muschiul pectoral mare (Patey) sau ambii pectorali (Madden).

82.3. Chirurgia consevatoare mamarapresupune o sectorectomie cu obtinerea de margini de rezectie histologic negativ si limfadenectomie axilara, urmata de inceperea radioterapiei externe la 2-3 saptamani dupa interventia chirurgicala sau la sfarsitul chimioterapiei adjuvante postoperatorii.La aceste paciente, limfadenectomia axilara se va practica printr-o incizie separata de cea a sectorectomiei, plasatiain axila si care nu se extinde anterior de marginea muschiului mare pectoral.Aceasta tehnica este asociata cu un numar mare de contraindicatii:- primul si al doilea trimestru de sarcina ;- doua sau mai multe tumori macroscopice in cadrane diferite ale sanului;- iradiere terapeutica anterioara pe regiunea mamara;- microcalcifieri mamografice difuze cu aspect malign sau nedeterminate;- boli de colagen;- discrepanta intre dimensiunile mari ale tumorii si volumul mic al sanului;- volumul mare al sanului sau tumora primara peste 4-5 cm; tumora cu localizare retroareolara.

82.4. Chirurgia tumorii primareeste un tip de tratament ce poate fi efectuat numai in cazul tumorilor mici de pina la 2-5 cm.Chiar si in aceste cazuri rezecandu-se 2 cm peritumoral intr-un procent insemnat raman focare neoplazice in glanda mamara.Pentru obtinerea unui rezultat estetic mai bun, incizia va fi radiara in cadranele inferioare si arciforma in cele superioare. Daca tumora este superficiala este indicata extirparea tegumentelor supraiacente printr-o incizie eliptica.

82.5. Chirurgia ganglionilor axilari.Ganglionii axilari sunt frecvent sediulrnetastazelor cancerului mamar. Disectia axilara are dublu scop, curativ si diagnostic. O tehnica ce promite sa revolutioneze chirurgia ganglionilor axilari este identificarea si excizia ganglionului santinela.Ganglionul santinela este primul ganglion pe calea de drenaj limfatic spre axila, deci primul ganglion care poate fi invadat neoplazic. Este astfel posibila evaluarea axilei printr-un procedeu invaziv minim. Identificarea ganglionului santinela poate fi facuta folosind un colorant vital sau un izotop radioactiv.Aceasta tehnica permite ca atunci cand ganglionul santinela poate fi identificat si nu este invadat sa fie evitata o disectie axilara mai larga care ar fi inutila.

8.3Radioterapiaeste tratamentul cu radiatii de energie inalta, la nivelul peretelui toracic si a regiunilor de dranaj limfatic, folosita pentru a reduce sau distruge celulele canceroaseIn prezent se foloseste aparatura cu energii inalte (acceleratoare liniare, cobaltroane). Iradierea se aplica fie preoperator, doza medie fiind de 45-50 Gy pe volumul tinta (glanda mamara sau peretele toracic, ganglionii mamari interni, ganglionii axilari, ganglionii supra si subclaviculari). In cancerul sanului se mai poate utlliza curioterapia interstitiala care foloseste fire de lr192radioactiv, plasate in patul tumoral sau suplimentarea dozei cu un fascicul de electroni. Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator al cancerului mamar. Controlul local eficient al bolii nu poate fi obtinut decat asociind iradierea chirurgiei limitate (care conserva sanul)

8.4Chimioterapiase refera la utilizarea medicamentelor pentru distrugerea celulelor maligne. Administrate intravenos sau pe cale orala, aceste medicamente intra in fluxul sanguin si ajung in toate partile organismului. Deobicei, pacientelor supuse chimioterapiei li se administreaza mai multe tipuri de medicamente impotriva cancerului. Deoarece chimioterapia cauzeaza frecvent efecte secundare cum ar fi greata si varsaturile, tratamentele sunt programate astfel incat fiecare perioada sa fie urmata de o perioada de refacere.Chimioterapia poate fi :- adjuvanta (dupa interventia chirurgicala si sau radioterapie);-neoadjuvanta (in tumorile avansate sau in tumori mici, dar agresive);- paliativa.Medicamentele cele mai eficiente sunt Doxorubicina si analogii saiCiclofosfamida, Methotrexatul, Cisplatinul. La acestea se adauga taxani, Navelbina, Etoposidul gi ldarubicina.

8.5HormonoterapiaIn cancerul mamar manipularea hormonala tine seama de statusul hormonal, de receptorii pentru estrogeni si progesteron. in premenopauza, prentru tumorile hormonodependente se realizeaza inhibitie ovariana chirurgicala sau radiologica. Se mai poate incerca o castrare medicala cu agonisti de Zoladex care este insa tranzitorie. Se mai folosesc antiestrogeni care blocheaza, receptorii hormonali. Este un produs bine tolerat si se recomanda ardministrarea lui pe o durata de cel putin 2 ani. Antiaromatazele blocheaza sinteza estrogenilor si corticoizilor de substitutie cu prednison. Progestativele de sinteza sunt utilizate in tratamentul metastazelor osoase

8.6Tratamentul cancerului mamar avansat loco-regionalCancerul mamar avansat loco-regional cuprinde tumori cu o gama largade componente biologice. Acest termen include tumorile voluminoase si sau care au invazie masiva a ganglionilor regionali, fara dovada bolii metastatice la distranta, in momentul stabilirii diagnosticului initial. Aceste paciente sunt incadrate in stadiul III de boala. Aproximativ 10-20 % dtntre paciente au stadiul III de boala si aproximativ 25-30 % dintre cancerele mamare in stadiul lll de boala sunt inoperabile in momentul diagnsticului initial.Datorita stadiul avansat, boala este descoperita de catre paciente, iar restul sunt diagnosticate cu ocazia unor controale medicale de rutina. De obicei nu se constata o tumora mamara evident, ci mai degraba o infiltratie difuza a tesutului mamar. Aceste paciente au un san asimetric, imobil cu o consistenta diferita de cea a sanului contralateral. Foarte multe paciente in acest stadiu prezinta adenopatii palpabile clinic in regiunea axilara sau supraclaviculara, peste 4 ganglioni invadafi, iar metastazele la distanta, in momentul prezentariila 20 % dintre paciente. Suspiciunea de cancer mamar este confirmata prin utilizarea biopsiei aspirative cu ac subtire sau punctia biopsiei cu ac gros in tumora primara sau adenopatiile palpabile.Mastectomia radicala a fost utilizata initial ca si tratament chirurgical de electie in cancerele mamare avansate loco-regional, dar esecul a dus la utilizarea radioterapiei ca singura modalitate terapeutica, dar si aceasta a fost un esec.Ulterior s-a incercat combinarea chirurgiei cu radioterapia la cancerele avansate, dar rezullatele generale au fost nesatisfacatoare. Eficacitatea scazuta a acestei combinatii a confirmat faptul ca neoplasmele mamare in stadiul III sunt boli sistemice.Astazi se foloseste chimioterapia de induc{ie (neoadjuvanta) initiata inaintea administrarii oricarui tratament local (chirurgie si sau radioterapie) apoi urmeaza o perioada de chimioterapie adjuvanta. Aceasta permite reducerea volumului tumorii inainte de secventa chirurgicala, posibilitatea de a trata boala sistemica potentiala fara intarziere si evidentierea raspunsului tumoral la tratamentul aplicat.Chimioterapia de inductie consta intr-un regim bazat pe Doxorubicina, administrat in 4-6 cicluri, urmat de chirurgie. Dupa secventa chirurgicala, chimioterapia adjuvanta va preceda radioterapia pentru a se evita intreruperea tratamentului bolii sistemice, deoarece metastaze-le la distanta sunt cea mai frecventa forma de esec terapeutic.

Bazata pe culegerea de informatii, complicatiile potentiale pot fi:Limfedemul Hematomul Infectia9. LIMFEDEMULSistemul limfatic este alcatuit din organe, ca de exmplu amigdalele palatine, timusul sau splina, si o retea formata din noduli (ganglioni) si vase (tuburi), care se ntind n tot corpul. Vasele limfatice contin un lichid numit limfa, care se formeaza n tesuturile organismului.n corpurile noastre exista un flux continuu de lichide. Ele trec din tesuturi n sistemul limfatic. n acest sistem, lichidul este filtrat prin nodulii limfatici si apoi intra n fluxul sanguin. Acest flux continuu echilibreaza cantitatea de lichide din diferitele parti ale organismului.Sistemul de drenaj limfatic se aseamana cu un ru care curge dinspre izvor (tesuturile), prin afluenti si brate (sistemul limfatic) n mare (sngele) colectnd lichidul n exces, proteinele si materiile nefolositoare.Sistemul limfatic formeaza, celule numite limfocite, care ajuta organismul sa lupte mpotriva infectiilor. Limfocitele circula n snge, dar sunt mai concentrate n limfa, care reprezinta o parte a sistemului de aparare a organismului.Limfedemul reprezinta o boala cronica ce consta in umflarea anormala a tesuturilor superficiale ale membrelor. Limfedemul este rezultatul unor afectiuni ale vaselor limfatice ce duce la incapacitatea sistemului limfatic de a drena lichidele din tesuturi. Fiind o boala cronica pacientii trebuie sa-si ingrijeasca simptomele pe toata duratavietii.Celemai frecvente complicatii ale limfedemului sunt cele cutanate. Dintre acestea amintim: Pielea se ingroasa, devine aspra, isi schimba culoarea iar pe suprafata ei pot aparea pliuri si fisuri dureroase ce se vindeca greu. Zone prin care se scurge limfa si ce se transforma in cruste si care se pot infecta foarte usor. Aparitia de zone cu dermatita sau cu eczeme ce evolueaza in pusee si pot recidiva (ex. erizipel) acestea pot fi insotie de frison, febra , stare de rau general si agravarea edemului. Dupa traumatisme chiar si minore pot aparea fistulele limfatice ce reprezinta locul favorabil pentru infectii sau inceputul unor ulcerele cronice ale gambei cu evolutie cronica. Pot apare si modificari ale tesuturilor profunde: oase, ligamente, articulatii.

Limfedemul apare lent si se manifesta prin ingrosarea membrului incepand de la picior-glezna sau dupa caz de la mana, ingrosare progresiva care la inceput apare in special seara si dispare pana dimineata. In timp tumefierea persista tot timpul zilei cuprinde gamba apoi coapsa respective antebratul si bratul, si se insoteste de senzatia de greutate in picior. Acest lucru nu trebuie sa ne sperie el reprezentand un efect secundar al tratamentului aplicat si nu un esec al terapiei anticanceroase. Vizitele de control la medicul oncolog trebuie sa continue regulat si de asemenea trebuie intrebat si de semnificatia acestor noi simptome precum si daca exista restrictii pentru tratamentul limfedemului. Astazi exista numeroase metode ce ajuta la tinerea sub control a acestei boli. In concluzie limfedemul apare la foarte multe persoane ce au suferit tratamente chirurgicale, radioterapie si chiar daca este o boala cronica exista tratamente ce pot ajuta mentinerea ei mult timp intr-un stadiu incipient care sa nu interfere cu activitatile zilnice obisnuite.Limfedemul este frecvent dupa operatia de cancer de san aparand la 15-40%din pacienti.Riscul de limfedem creste constant pana la 5 ani dupa tratamentul de cancer de san, insa pacientii pot fi la risc de limfedem pana la 10 ani dupa tratament.Factori de risc pentru limfedem sun reprezentati de orice procedura ce intrerupe caile limfatice sau schimba dinamica fluidului in membru precum mastectomia, biopsia de ganglioni limfatici sau disectia axilara, compresiunile, traumatismele bratului etc.Prevenirea limfedemului se face prin protectia pielii de ex. purtati manusi cand lucrati la gradina, evitarea traumatismelor mainii, un program de kinetoterapie-exercitiile se incep gradat-miscati bratul pentru ca sedentarismul accentueaza limfedemul si purtati un manson compresiv in timpul zborului cu avionul.Detectarea precoce (inainte ca excesul de fluide sa fie o problema) este important in prevenirea limfedemului.Limfedemul poate fi detectat inainte ca pacientii sa-si dea seama de schimbare , atunci cand inca este reversibil.Limfedemul este recunoscut prin umflarea membrului ori prin masuratori ale circumferintei membrului, masurarea volumului membrului prin metoda dislocarii apei sau prin bioimpedanta ( metoda ce mai de incredere si care poate detecta dezvoltarea limfedemului cu pana la 6-10 luni inainte de aparitia clinica).(autor Dr. Pat W. Whitworth, tradus dinMedscape.com)

10.Masajul de drenaj limfatic

Masajul de drenaj veno-limfatic reprezint o tehnic special de masaj, care se utilizeaz n practica medical curent, devenind cu timpul o tehnic de masaj particular, a crei valoare terapeutic este recunoscut.

Masajul de drenaj venolimfatic s-a dezvoltat n Europa dup 1930, prin fizioterapeuii danezi Estrid i Emil Vodder, ca o tehnic de control al limfedemului post mastectomie. Masajul de drenaj venolimfatic este un masaj blnd i centrat superficial, unde limfa va fi mobilizat din ariile de drenaj ale vaselor limfatice spre colectorii limfatici. Acest masaj blnd se folosete n tratamentul limfedemului, edemelor posttraumatice.

Tehnica se folosete pentru stimularea circulaiei de ntoarcere n vasele limfatice, care are ca finalitate o mai bun evacuare a lichidelor excedentare i a reziduurilor metabolice din spaiile interstiiale, pe cale limfatic. Sistemul limfatic este una din cile majore de absorbie a substanelor nutritive din tractul digestiv i este calea principal de absorbie a grsimilor, motiv pentru care, spre finalul periplului limfei prin organism ea devine foarte vscoas, grsoas.

Limfa este un lichid incolor sau uor glbui, transparent, cu compoziie asemntoare plasmei, dar cu coninut uneori crescut n proteine i alte molecule mari ce nu pot ca atare s se rentoarc n circulaia sanguin, Ea icircul prin vase speciale numite limfatice", prin ganglioni i prin spaiile dintre celule. Ganglionii limfatici existeni pe traseul colectoarelor limfatice filtreaz limfa i o ncarc cu diverse substane atunci cnd este cazul. Spre exemplu: ganglionii produc unii anticorpi pe care limfa i poate transporta n situaii de necesitate.

n unele cazuri cum ar fi: circulaia proast a sngelui din vene, lipsa de micare, traumatismele, frigul, limfa stagneaz. Locul respectiv se umfl, devine dureros, se sclerozeaz i uneori se necrozeaz.

Manevrele de evacuare, numite i de apel, se execut prin deplasarea pielii cu mna pe planurile subiacente, dinspre partea sa radial (deget 2) spre cubital (deget 5), braul efectund micri de apropiere (adducie) i deprtare (abducie) fa de trunchi, presiunea asupra pielii avnd loc n timpul adduciei de trunchi. Aceast manevr realizeaz n prima parte a sa i captarea limfei n colectoarele limfatice i direcionarea acesteia n sensul normal de scurgere al acesteia. Returul manevrei de evacuare execut exclusiv evacuarea limfei. Manevrele de captare exclusiv se execut identic cu precedenta cu deosebirea c sensul va fi dinspre cubital spre radial, presiunea executndu-se n abducia braului la trunchi.

Acest masaj contribuie la drenarea limfei din reeaua periferic spre vasele cele mai mari, numite canalul toracic i marea ven limfatic.

Indicaiile masajului limfatic - sunt foarte variate, cele mai importante fiind:

Edemele posttraumatice i postoperatorii: entorse, fracturi i tulburri circulatorii postectomie.

Tulburri algodistrofice diverse algodistrofii i hematoame.

Tulburri circulatorii: arterite, claudicaie intermitent i ulcere varicoase.

Tulburri respiratorii astm i mucoviscidoze.

Afeciuni reumatismale coxartroz, cervicalgii, umr blocat i periartrit scapulohumeral.

Intocsicaii de origine alimentar sau medicamentoas.

n medicaia sportiv pentru tratarea epicondilitelor, a hematoamelor, a curbaturii (senzaie de durere fr localizare concret).

Afeciunii ale tegumentelor acnee, aderene postoperatorii, cicatrici, eczeme, hipodermite, neurodermite i hiperpigmentaia de sarcin.

Boli infecioase stare de grip (sau stadiul premergtor gripei), mononucleoz infecioas, sinuzite cronice. n cazul acestor afeciuni se recomand drenaj limfatic n afara puseelor.

Tulburri de origine circulatorie ateroscleroza cerebral, glaucom, sindrom Meniers i edeme la nivelul membrelor inferioare.

Tulburri de origine neurologic leuconevraxia (scleroza n plci), insomnii, I.M.C (insuficien motorie cerebral), copii hiperkinetici i nevralgii.

Afeciuni dentare probleme de implantare la copii, gingivite i parodontoz

10.1Tratament:AUTOMASAJ

Studiile au aratat ca limfaticele se deschid printr-o miscare de intindere si un pic in lateral. Dupa aceste doua miscari trebuie eliberata pielea ( fara a desprinde insa mana de pe piele) pentru ca limfaticele sa se inchida si limfa sa fie abdorbita prin canale. De asemenea nu impingeti pielea inapoi lasati sa revina singura. Aceasta miscare de baza seamana cu niste cercuri. Miscare trebuie facuta intotdeauna pentru dirijarea limfei care ganglionii linfatici corespunzatori. Presiunea trebuie sa fie suficient de mare pentru a mobiliza pielea dar atat de mica incat sa nu se simta nimic sub piele (muschi). Presiunea prea mare colabeaza limfaticele initiale. Trebuie pastrat un anumit ritm si viteza pentru a produce relaxare si pentru a stimula sistemul nervos parasimpatic, fiecre miscare trebuie facuta de 10-15 ori fiecare avand o durata de 2 secunde. Cand se doreste drenarea unei zone, intotdeauna se incepe in apropierea ganglionilor limfatici si apoi ne indepartam progresiv dar impingand limfa mereu in directia ganglionilor. Astfel de elibereaza calea limfatica aparand un efect de suctiune. Acest masaj nu trebuie sa produca durere si daca pielea se inroseste inseamna ca ati aplicat prea multa presiune. Masajul se face direct pe piele si nu prin haine.

10.2Obiectele de imbracaminte elastice

precum manusile elastice sunt necesare in tratament deoarece previn cresterea limfedemului, incearca sa mentina dimensiunile membrului afectat in lipsa altor tratamente si pastreaza rezultatele obtinute prin alte tipuri de terapii. Acestea pot fi folosite in scop preventiv pentru a preveni aparitia limfedemului in urma mastectoniei , a altor operatii sau dupa leziuni traumatice si mai ales in timpul zborului cu avionul sau atunci cand munca fizica produce umflarea zonei. Se pot folosi si ca tratament in lipsa altor terapii pentru a limita cresterea in volum a membrului afectat. De asemenea trebuie folositi dupa aplicarea altor tipuri de terapie pentru a mentine rezultatele deja obtinute. Alegerea acestor obiecte de imbracaminte poate fi dificila deoarece aceasta trebuie sa se potriveasca dimensiunilor pacientului si trebuie sa fie comfortabila. Multor pacienti nu li se potrivesc dimensiunile standard ci ar trebui imbracaminte facuta la comanda. Imbracarea si dezbracarea acestora trebuie facuta cu grija pentru a nu se deteriora materialul. De asemenea trebuie acordata o atentie sporita ingrijirii pielii din aceste zone. Materialele trebuie alese cu grija deoarece multi pacienti pot si alergici la inbracamintea din material plastic si atunci trebuie cautate alte materiale care respira sau pe baza de bumbac. Obiectele de imbracaminte trebuie sa nu impiedice miscarile normale si trebuie sa ramana fixate pe piele

10.3Pompele mecanice de drenajsunt in general mansoane din plastic ce inconjoara membrul si se umfla si se dezumfla ajutand miscarea fluidelor spre radacina membrului. Exista doua tipuri de pompe 1 cu mai multe camere ce se umfla secvential de la degeta pana la radacina membrului si 2 cu o singura camera ce comprima membrul in intregime odata.

Aceste pompe sunt mai eficiente la cei limfedem grad 1 si la cei ce nu au avut radioterapie ca parte a tratamentului pentru cancer. Pompele cu mai multe camere sunt mai eficiente in reducerea volumului decat cele cu o singura camera. Reducerile in volumul membrului pot varia de la un pacient la altul de aceea tratamentul trebuie individualizat. Acest tip de tratament are rezultate mult mai bune atunci cand sunt combinate cu alte terapii (cum ar fi masaj, ciorapi elastici).

Complicatiile care pot sa apara in urma acestei terapii sunt: accentuarea limfedemului la radacina membrului cu fibroza secundara, pe abdomen /trunchi , pe membrul opus sau genital de aceea inainte de inceperea sedintei de terapie trebuie facut un masaj special la radacina membrului si zona de trunchi/abdomen adiacenta pentru golirea ganglionilor locali; lezarea vaselor limfatice superficiale presiunea aplicata prin pompa nu trebuie sa fie mare ci in jur de 60 mmHg; fisuri la nivelul pielii care se potinfecta.Avandin vedere existenta acestor complicatii pacientii trebuie monitorizati regulat de catre un cadru medical.

10.4TEHNICA HIVAMATHivamat este utilizat pentru reducerea rapida a edemului local, pentru dizolvarea induratiilor tesutului conjunctiv, pentru mbunatatirea mobilitatii, pentru mbunatatirea fluxuluide sange si pentru ameliorarea durerii.Tratamentul reprezinta o forma speciala de drenaj limfatic manual care, printr-un camp electrostatic oscilant creat ntre minile terapeutului si corpul pacientului, da nasterela un efect de vibratie si de pompare eficient si in profunzimea tesuturilor. 15-20 minute de terapie pe zi sunt suficiente. O alta particularitate a tehnicii Hivamat este ca drenajul limfatic poate fi facut din prima zi postoperator, cu scopul de a restabili circulatia limfatica dupa ce aceasta a fost deteriorata intraoperator sau radiologic. Noi consideram ca rata de aparitie a limfedemului dupa un tratament profilactic cu Hivamat va fi mentinuta scazuta chiar si dupa 2-3 ani.Pana n prezent, drenajul limfatic cu Hivamat a aratat mbunatatiri semnificative ncomparatie cu metodele conventionale de drenaj limfatic manual, pentru urmatoarele criterii clinice: consistenta, durerea si tulburarile de sensibilitate ale sanului operat; modificarile pielii ; mobilizarea bratului ; paresteziile n bratul si / sau in axila din partea operata si limfedemul.

10.5Tratament :Terapia BodyflowTerapia Bodyflow este tehnologia de varf pe plan mondial pentru ingrijirea si tratamentul limfedemului ( retentia de lichide in membre).Terapia Bodyflow ajuta cugerea fluidelor organismului ca sangele si limfa prin stimularea musculaturii netede din vene, artere si vase limfatice utilizand o electrostimulare la o frecventa specifica sibrevetata.Esteindicata folosirea terapiei mai ales in stadiul de elephantiazis deoarece drenajul este unul bland si treptat,contactul cu pielea sensibila a pacientului este pe o zona restransa ceea ce face ca tratamentul sa fie usor de suportat de catrebolnav.Deasemenea acest tratament favorizeaza si vindecarea mai rapida a ulceratiilor, daca acestea sunt prezente . In acest stadiu avansat al limfedemului volumul membrului afectat se reduce intr-un timp mai indelungat deoarece a aparut si un anumit grad de fibroza, insa pacientul resimte o senzatie de usurare in miscari dupa primele saptamani de tratament zilnic.Aparatul Bodyflow functioneaza pe baza unui curent electric cu o frecventa unica facut sa stimuleze contractia vaselor limfatice si venoase accelerand astfel drenajul fiziologic veno-limfatic din acel membru. Drenajul este bland si progresiv , nu este dureros si o sedinta dureaza 20 minute. Tratamentul consta in atasarea pe piele a unui numar de electrozi prin care se va transmite stimulul electric , pacientul simtind o senzatie de furnicatura si aparand si usoare contractii musculare local. Pe zi se fac aprox. 4 sedinte , dar aparatul vine insotit de un ghid de tratament care va indica numarul de tratmente si locul de pozitionare al electrozilor pe piele in diferite patologii.

10.6DEEP OSCILATION EVIDENT CLINIC sau PERSONALDEEP OSCILLATION Evident CLINICS a fost conceput pentru utilizare profesionala n clinici si spitale.Puteti alege intre selectarea rapida si directa a parametrilor sau alegerea acestora cu ajutorul programelor memorate. Puteti alege de asemenea si o propunere de tratament dintr-o lista cuprinzatoare de terapii sugerate.DEEP OSCILLATION se foloseste impreuna cu aplicatorii manuali de tip special. Diferitele marimi ale acestora permit tratamente localizate, precum si tratamente pe zone mai extinse. Parametrii individuali pentru tratamentul limfedemului preprogramati cu DEEP OSCILLATION Evident pot fi apelati cu DEEP OSCILLATION Personal. Aceasta permite realizarea tratamentului individualizat si mobil in salonul de tratament prin folosirea DEEP OSCILLATION Personal. Pacientul cu limfedem poate sa continue astfel terapia conform specificatiilor si acasa, prin auto-tratament. In acest mod se garanteaza o continuitate a tratamentului limfedemului pana la urmatoarea consultatie in clinica.Autorii concluzioneaza ca masajul limfatic manual asistat de DEEP OSCILLATION arerezultate semnificativ mai bune decat masajul limfatic singur. Avand in vedere ca terapia poate fi aplicata din prima zi dupa interventia chirurgicala, pare a fi posibila o profilaxiepentru neofacilitarea si neoformarea cailor limfatice. Aceasta poate avea efecte in prevenirea limfedemului secundar.

10.7Tratamentul chirurgical al limfedemului

este rezervat cazurilor ce sunt rezistente la terapiile conservoatoare. Nu trebuie uitat ca tratamentul chirurgical este un tratament paliativ si nu curativ, adica scopul sau este de a reduce volumul membrului afectat pentru a usura suferinta bolnavului si pentru a face posibile tratamentele conservatoare de intretinere. Sunt folosite diferite proceduri in functie de particularitatile bolii fiecarui pacient si experienta chirurgului ce va efectua interventia. Multitudinea de proceduri folosite in acest moment reflecta lipsa superioritatii unei poroceduri fata de alta. Reducerea limfedemului se poate face prin doua tipuri de abordare: prin drenarea fluidului interstitial (de exemplu implantarea unui tub de silicon cu o valva unidirectionala sau in anumite cazuri in care sistemul venos este functional se utilizeaza anastomoza limfo-venoasa), sau prin excizarea tesutului subcutanat in exces.In cazuri rare ce nu raspund la nici un tratament se poate recurge si la amputatie.

Tratamentul limfedemului trebuie sa fie sustinut pe perioade lungi. Uneori acesta se reduce abia dupa 1-2 ani.

11.TERAPIA PRIN MISCARE: KINETOTERAPIA

Motto: "Existenta noastra este miscarea, repausul reprezinta moartea."

Blaise PascalCind nu mai exista contraindicatii medicale, pacientul trebuie imediat antrenat sa se ridice la marginea patului si in ortostatism. Aceasta va duce la grabirea recuperarii, scaderea confuziei si imbunatatirea functiilor vitale. Plecnd de la statistici, s-a constatat ca sportivii sunt mai putin predispusi la dezvoltarea cancerului. Vorbim inclusiv de gimnaste sau handbaliste, unde ntlnim traumatisme frecvente. lata ca prima metoda de recuperare a unui bolnav de cancer este miscarea fizica, cu att mai mult recomandata dupa operatii serioase, de extirpare a snului, atunci cnd ntreaga musculatura pectorala este scoasa si apar probleme de statica a coloanei vertebrale, probleme respiratorii, toracale, probleme la articulatia umarului din partea operata etc. n prima etapa, aici se recomanda kinetoterapia si gimnastica medicala, care ajuta recuperarea. Indiferent de marimea snului, acesta este un factor de greutate pe care creierul l nregistreaza, asadar extirparea lui va duce la diferente de greutate, de echilibru, va lipsi o chinga musculara importanta pentru articulatia umarului si un sprijin corect pentru coloana. De aceea, procedurile amintite trebuie ncepute imediat dupa cicatrizarea operatiei. Tratamentul trebuie sa se bazeze pe cistigarea controlului central al miscarii. Exercitiile trebuie sa aiba o motivatie legata de activitatea functionala de zi cu zi si de cea profesionala proprie. Pacientul trebuie sa inteleaga ceea ce face si sa inteleaga logica exercitiilor, terapeutul avind obligatia sa explice permanent miscarile de executat. Exercitiile trebuie executate corect deoarece persistenta unei practici incorecte va intirzia progresul, miscarile incorecte fiind mult mai greu de inlocuit cu unele corecte. O importanta foarte mare o are numarul repetitiilor, care trebuie sa fie destul de mare pentru a invata o miscare coordonata, precisa, cu acuratete. Pacientul trebuie sa participe activ si nu sa se insiste pe mobilizari pasive.

11.1MISCARI ACTIVE DUPA OPERATIA DE MASTECTOMIECatarat pe zid.Staiin fata peretelui cu picioarele apropiate si degetele cat mai apropiate de perete. Cu coatele usor indoite, pune palmele pe perete la nivelul umerilor. Flectand degetele, urca mainile pe perete pana cand bratele sunt complet intinse. Procedeaza la fel in sens invers in jos, pana la punctul de start.

Ridicarea unui bat sau coada de matura.

Apuca batul cu ambele maini aprox. m departare. Tinand bratele ntinse, ridica batul deasupra capului. Indoaie coatele pentru a cobori batul si in spatele capului. Procedeaza la fel in sens invers, ridicand batul deasupra capului, apoi intorcandu-te la pozitia de start.

Rotirea sforii.

Legati o sfoara de clanta. Stai in fata usii. Prinde capatul liber in mana de pe partea operatiei. Plaseaza cealalta mana in sold. Cu mana care tine sfoara intinsa si indepartata de corp, aproape paralela cu podeaua, roteste sfoara in cercuri cat mai mari cu putinta. Incepe usor, apoi creste ritmul.

Trasul pe scripete.Trece o sfoara peste tija unei perdele de dus sau a unei usi. Stai cat se poate de aproape sub sfoara. Apuca cate un capat in fiecare mana. Intinde bratele si indeparteaza-le de corp. Ridica bratul stang prin coborarea celui drept, apoi cel drept sus si cel stang jos intr-o miscare de leganare.

Inchiderea lantisorului de la gat.Este un exercitiu usor de explicat si de facut. Imaginati-va ca trebuie sa va inchideti lantisorul de la gat. Duceti mainile in directia capului, orientate spre ceafa. La inceput tineti coatele cat mai relaxate. Apoi, incetul cu incetul departati-le de cap cat mai mult cu putinta. Mentineti pozitia pana ajungeti cu numaratoarea la cifra 6. Repetati exercitiul de 7 ori.

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/inchiderelantisor2.png" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/inchidere%20lantisor3.png" \* MERGEFORMATINET Inchide si deschide pumnulExercitiul consta in deschiderea pumnilor la inaltimi diferite. Scopul exercitiului este acela de pompa sange prin brate aducand astfel nutrienti vindecatori si eliminand toxinele. Repetati exercitiul de 7 ori.

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/pumn2.png" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/pumn3.png" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/pumn4.png" \* MERGEFORMATINET Inchiderea sutienuluiAcesta este exercitiul cel mai dureros dintre cele prezentate. Nu evitati acest exercitiu deoarece este important pentru vindecarea bratului afectat de operatie. Durerea se va potoli cu cat va vindecati mai repede.

1. Cu mana sanatoasa prindeti bratul afectat si, usor, duceti-l la spate.

2. Incet, controland miscarea, incercati sa ridicati bratul afectat spre linia bretelei sutienului dumneavoastra.

3. In cazul in care durerea persista opriti-va pentru 6 secunde.

4. Pe masura ce progresati spijiniti-va de perete pentru a avea spatele drept.

5. Pentru a reusi acest exercitiu e posibil sa aveti nevoie de cateva saptamani sau chiar luni. Continuati sa il faceti. Nu va descurajati! Repetati exercitiul de 3 ori.

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/sutien3.png" \* MERGEFORMATINET

INCLUDEPICTURE "http://gentlecare.ro/image/data/sutien4.png" \* MERGEFORMATINET

Esteimportant sa continui sa iti folosesti ambele brate asa cum faceai inainte de operatia de mastectomie. De cele mai multe ori exista tentatia de a nu folosi bratul afectat de aceasta operatie. Pentru a te incuraja sa folosesti bratul care doare, e recomandat sa porti o manusa de bumbac pe mana cealalta pentru a-i scadea simtul tactil. Asadar, daca ai suferit operatia pe partea stanga, poarta aceasta manusa pe mana dreapta, daca operatia a fost pe partea dreapta, poarta manusa pe mana stanga.

- Atunci cand te stergi cu prosopul dupa o imbaiere foloseste ambele maini pentru a-ti imbunatati mobilitatea.

- Atunci cand iti usuci si iti aranjezi parul este mult mai confortabil sa iti sprijini bratul afectat de operatie pe o carte mai groasa sau pe un alt suport stabil. Poti face acest lucru pana cand mobilitatea si puterea in bratul respectiv au fost restabilite la un nivel acceptabil.

- Atunci cand iti inchizi sutienul, incepe prin a face acest lucru in fata, iar apoi rasuceste-l. Stabileste-ti ca obiectiv sa ajungi sa poti sa il inchizi cu mainile la spate, mai intai cu bretelele in jos, iar apoi cu bretelele pe umeri.

- Atunci cand imbraci o bluza, o camasa sau un pulovar imbraca mai intai bratul afectat. Atunci cand te dezbraci scoate bratul care doare ultimul. Atunci cand imbraci sau dezbraci ceva gen helanca sau altceva care necesita sa fie tras peste cap, faci intai aceasta miscare de a iti introduce sau scoate intai capul si abia apoi introduceti sau scoateti bratele pe sau din maneci.

- Agatarea umeraselor in dulap poate fi un exercitiu care te ajuta la recuperarea mobilitatii. Incepe prin a agata haine mai usoare folosindu-te de bratul afectat de operatie si pe masura ce iti recapeti puterea musculara si mobilitatea agata haine mai groase gen sacouri, pardesiu, palton.

- Atunci cand gatesti mesteca in mancare cu bratul care te doare.

La inceput probabil vei prefera sa impingi sau sa tragi vasele de prin bucatarie, dar incearca cat mai repede sa le ridici si sa ajungi la ele folosind ambele maini.

- Va trebui sa eviti sa ridici sau sa cari lucruri grele.

- Activitatile casnice obisnuite de genul maturat, facutul paturilor, spalatul podelei folosind un mop, stersul oglinzilor, inchisul usilor cu cheia, impaturitul rufelor, spalatul ferestrelor, aspiratul covoarelor si intinsul la rafturi mai inalte pot fi considerate exercitii pentru redobandirea mobilitatii.

- Atunci cand uzi florile foloseste ambele brate pentru a tine vasul cu apa din care torni. Pe masura ce musculatura isi revine incearca sa folosesti bratul afectat de operatie pentru a uda florile, mai ales cele care se afla intr-un loc mai inalt.

- Gradinaritul este de asemenea, un bun exercitiu pentru redobandirea mobilitatii, mai ales greblatul, prasitul, curatatul si plantatul florilor. Acest lucru este recomandat mai ales pentru cele care au o mica gradina cu flori. In acesta situatie este indicat sa porti manusi pentru a evita ranile la nivelul bratului afectat, deoarece acesta este predispus la infectii dupa operatie.

- Sporturile care impun exercitii mult mai viguroase, cum ar fi inotul, tenisul, bowling-ul sau ping-pong-ul sunt de incercat atunci cand deja ti-ai recapatat o mare parte a mobilitatii.

Alaturi de noi traiesc multe doamne si domnisoare care au infruntat cancerul la san, iar acum invata sa renasca.

11.2Tehnicile de relaxaresi odihna pacientei sunt, de asemenea,foarte importante. Problema este daca reusim sa le implementam sau nu pe bolnava. Exista deci, la femei, o serie de "fixatii gospodaresti" pe care este foarte greu sa le suprimi si care creeaza un stres major, daca nu sunt facute la timp

11.3Echilibrul psihic Este foarte importanta atmosfera din cadrul familiei pacientei, dupa o astfel de interventie chirurgicala. Barbatii obtuzi ajung sa divorteze dupa ce sotiile lor pierd un sn, considernd ca nu mai sunt atragatoare. Unii chiar afirma ca nu mai simt nici o atractie sexuala pentru ele. Aici are nevoie de consiliere psihologica nu pacienta, ci sotul ei. De asemenea, nu trebuie sa uitam un aspect foarte important: confruntarea dintre pacient si societate, aceasta nsemnnd att reteaua oncologica n care ajunge pentru tratament, ct si rencadrarea sociala dupa terapie, respectiv recapatarea locului de munca al pacientei.

12.TRATAMENTE NATURISTE

12.1Dieta Bolnavul de cancer trebuie lasat sa mannce ce vrea, ce are pofta, ce poate, fiindca un pacient care face, chimioterapie are greturi, varsa. Exista n lumea medicinii naturale interdictii majore, care sunt de fapt calamitati pentru bolnav. De exemplu, interzicerea consumului de cafea, desi studiile de biochimie arata ca cofeina este un anticancerigen redutabil. La fel, interzicerea consumului de vin, desi studiile atesta ca resveratrolul (prezent n vinul rosu si strugurii rosii) este un antiinflamator redutabil. Sau mitul ca nu trebuie consumata carne de nici un fel, pentru ca proteina animala hraneste celula canceroasa. De fapt, proteina animala are un rol benefic n organismul uman, n procesele biochimice. Majoritatea ideilor preconcepute legate de cancer sunt legende; nici una nu se bazeaza pe fiziologie si nici pe biochimia alimentara. Sunt "gaselnite" care prind foarte bine la publicul neinformat, pentru ca au o umbra de logica. La fel ca si teoria calirii prin frig - sa stai n frig sau sa faci baie la copca, pentru a te cali. Dar daca organismul nu are suficiente resurse de termoreglare, nu te vei cali niciodata. Germanii au ajuns la aceasta concluzie, dupa 50 de ani de studii.

12.2Administrare de minerale, oligoelemente, vitamine, antioxidanti Ca si n cazul oricarui tip de cancer, s-a constatat ca, n timpul administrarii citostaticelor, exista o depreciere a refacerii pancreasului, a celulelor din tubul digestiv, tulburarea digestiei, si atunci este utila administrarea de zinc, pentru sustinerea pancreasului sau a glandelor salivare. De asemenea, este utila administrarea de seleniu, magneziu, mangan, cupru, argint, aur (care scad n starile canceroase), pentru refacerea echipamentului enzimatic al organismului. Se poate administra si un anumit tip de calciu biologic, pentru prevenirea osteoporozei. Se recomanda antioxidanti (dar nu cei de tip vitaminic, pentru ca o parte din vitamine scad efectul citostaticelor). Vitaminele A, C si D se pot administra n pauzele dintre citostatice. Mai exista un antioxidant de tip nou, pentru care cercetarile initiale au pornit de la Coanda si au fost finalizate n SUA. Se numeste Microhidrin si este un antioxidant pe baza de eliberare de ioni de hidrogen, ce se cupleaza foarte usor la radicalii liberi, iar moleculele rezultate sunt eliminate de organism pe cai fiziologice. Nu are efecte secundare si actioneaza foarte eficient.

12.3Alcalinizarea sngelui La fel de importante sunt procedurile de alcalinizare a sngelui. Exista pulberi minerale cu potential alcalin intens, care se administreaza zilnic si prin care se obtine o alcalinizare a sngelui, corectnd astfel tendinta la aciditate sanguina care este declansata fie de cancer, fie de chimioterapie sau radioterapie. Medicina americana utilizeaza foarte mult fermentii digestivi - nu exista pacient bolnav de cancer care sa nu primeasca fermenti digestivi, care ajuta procesele de digestie. Toate acestea se gasesc sub forma de produse naturale, ca suplimenti alimentari. Atentie, totusi, nu toate sunt eficace - depinde de doza, de firma producatoare, de contextul n care se recomanda. Din fericire, exista teste dupa care medicul poate aprecia daca este nevoie sau nu de administrarea lor.

12.4Ozonoterapia intr-un tratament complex al cancerului de sanKontorschikova, Claudia N.1; Anna V. Alaysova & Igor G. Terentiev.

Chair of clinical and and Laboratory Diagnostics, Department of Oncology, Nizhni Novgorod State Medical Academy, 10/1 Minin sq., N. Novgorod, 603005, Russia.

In: Proceedings of the 15th Ozone World Congress, 11th - 15th September 2001, Medical Therapy Conference (IOA 2001, Ed.), Speedprint Macmedia Ltd, Ealing, London, UK, 2001.

52 de femei, cu varste cuprinse intre 40 si 60 de ani, cu cancer de san confirmat histologic, au fost urmarite in studiu. Impreuna cu terapia cu citostatice, 32 de paciente au suportat si o tura de terapie cu ozon, prin infuzii intravenoase sau insuflatii rectale, si cu apa ozonizata per os. 20 dintre femei au fost tratate cu polichimioterapie conventionala. Grupurile au fost compatibile din punctul de vedere al varstei, stadiului bolii, si al patologiei asociate. Implicarea terapiei cu ozon intr-un tratament complex al pacientelor cu cancer de san a ajutat la diminuarea incidentei si gradului de efecte toxice ale citostaticelor, a imbunatatit calitatea vietii si parametrii imunologici, si a crescut semnificativ activitatea sistemului de aparare antioxidant.

.

BIBLIOGRAFIE

1.MURESAN MIHAI_ANDREI Chirurgie oncologica : CANCERUL MAMAR 2001

2. Robison EK, Hunt KK. NONINVAZIVE BREAST CANCER. SURGICALONCOLOGI HANDBOOK

3.Schwartz G, Finkel G, Garcia J ,et al LOBULAR NEOPLASIA OF THEBREAST

4.Rancea A.C- Cancerul de san operabil 1996

5.Rancea A.C. Explorari morfofunctionale in oncologie-1996

6.Suzanne C. Smeltzer,Brenda Bare-Medical surgical nursing -2004

7.Titirca Lucretia- Ghid de nursing

8.Torok K, Peley G. et al-The rol of sentinel lymph node biopsi for staging atients with ductal carcinoma in situ of breast 2005

9. Van Rijk MC. Tanis PJet al- Clinical implications of sentinel nodes

outside the axial and internal chain in patient with breast cancer 2004

http://www.descopera.ro/dnews/11083027-cancerul-avansat-la-san-ataca-in-fiecare-an-peste-10000-de-femei-din-romania

https://www.youtube.com/watch?v=yeHz93kH8j4 http://cancerlasan.wordpress.com/2012/10/10/despre-limfedemul-bratului-in- cancerul-la-san-1/

http://www.formula-as.ro/2012/1004/noutati-medicale-73/drenajul-limfatic-14679-printhttp://masajkinetoterapie.ro/masaj.php?do=masajul_de_drenaj_limfatic http://www.viatatasanatoasa.com/cancer-san.htmlhttp://www.filtre-apa-pura.ro/index.php?pag=12&id=34&pag_title=Studii+Clinice+Despre+Ozo

PAGE 2