MINISTERUL EDUCAIE NAIONALE "FUNDATIA ECOLOGICA GREEN"- FEGNivel postlicealSpecializare: asistent medical generalist

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR: CANDIDAT: IVANOV ALINA RESMERITA DANIEL

ngrijirea pacientului cuLITIAZ RENAL

Execuia prescripiilor medicale cu competena i contiinciozitate ramne doar o parte a activtii asistentei medicale. Esential ramne: Cunoaterea bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. "Lucretia Clocotici

Motivaia lucrrii.

Scopul tratrii acestei teme a fost unul personal. De-a lungul timpului am ntlnit foarte multe persoane care au suferit de aceast afeciune. Cteva cazuri au avut deznodmnt tragic. Mi-am ales aceasta tem pentru c mi-am dorit s-mi mbuntesc cunotiinele despre aceast afeciune pentru a rezolva ct mai multe cazuri n timp util fr a se agrava situaia. Litiaza renal reduce durata medie a vieii cu 20% din brbai i 5-10% din femei, iar dup tratamentul sau eliminarea spontan a calculilor, indicele de recidiv este de 50% n 5 ani. Am contientizat ct de important este sarcina si responsabilitatea mea de asistent n observarea, ngrijirea, tratarea, vindecarea i sprijinirea psihologic i fizic a bolnavului.

CuprinsMotivaia..OBIECTIV I ............ Anatomia i fiziologia aparatului urinar.. Funciile rinichiului.. Cile urinare.OBIECTIV II........ Litiaz renal descrierea afeciunii .... Cauze... Factorii de risc..... Compoziia calculilor.. Simptomatologie .... Diagnostic clinic..... Examinri paraclinice. Tratament ... Evoluie i complicaii.... Profilaxie.OBIECTIV III ................. Noiuni de nursing. Procesul de ngrijire......OBIECTIV IV....... Planuri de ngrijire a pacieniilor cu litiaz renal........ Cazul I.BIBLIOGRAFIE.......

OBIECTIV IANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

I. Noiuni de anatomie Aparatul urinar este alctuit din cei doi rinichi i din cile evacuatoare ale urinii: calice, bazinele, uretere, vezica urinar i uretr.

Rinichii organele secretoare ale urinii, au form de boabe de fasole i sunt situate de o parte i de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi este nconjurat de un strat celulo-adipos i nvelit cu o capsul fibroas inextensibil, este situat n loja renal. Rinichii au: o margine convex; o margine intern concav; doi poli :unul superiori altul inferior. Pe partea concav se afl hilul renal, alctuit din arter i vena renal, limfaticele, nervii i jonciunea uretro-bazinetal.Rinichiul drept este ceva mai jos situat dect cel stng. Situarea lombo-abdominala a rinichilor explic de ce durerile renale pot fi resimite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evideniaz ca o mas abdominal i de ce flegmoanele perinefretice cu evoluie superioar, mbrac simptomatologia toracic.

Unitatea anatomic i fiziologic a rinichiului este NEFRONUL, alctuit din GLOMERUL (polul vascular) i TUBUL URINIFER (polul urinar). Numrul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaz la 2 milioane. Glomerurul este primul element al nefronului i este alctuit dintr-un ghem de capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente, provenit din artera renal. Capilarele se reunesc apoi i formeaz o arteriol eferent, care se capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a tubului urinifer.Tubul urinifer fiind al doilea element al nefronului se prezint sub forma unui canal lung de 50mm, format din urmtoarele segmente:- capsula Bowman,- tubul contortproximal,- ansa Henle,- tubul contort distal - tubii colectori.UreteraUretra este canalul excretor al vezicii; la femeie are un traiect foarte scurt de aproximativ 5cm, spre deosebire de brbai, a caror traiect este mai lung i traverseaz prostata, de undeposibilitatea compresiunii uretrale .

1. Funciile rinichiului Rinichiul este un organ de importana vital i are numeroase funcii, dintre care funciaprincipal const n formarea urinei.

Compoziia urinei Urina final conine cantiti infime de proteine i glucoz ( nedetectabile cu aparatur standard). Un litru de urin conine 950 de ml de ap i 50 de ml de substane organice i anorganice. Substanele organice sunt rezultatul metabolismului celular uree (se elimin 25 de grame la 24 de ore), acid uric (aproximativ 1gram la 24 de ore), creatinin (1-2 grame la 24 de ore), pigmeni, vitamine sau enzime. Substanele anorganice sunt reprezentate de cloruri NaCl (10-12 g la 24 h ) sulfai, fosfai, calciu. Funcia de formare a urinei:Formarea urinei se datoreaz unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor, de reabsorie i de secreie la nivelul tubilorprin filtrare glomerural. Urina primitiv are compoziia plasmei, dar frproteine, lipide i elemente figurate. Conine: apa, glucoz, uree, acid uric i toi electroliii sngelui. n faza urmtoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural, se formeaz urina definitiv. Funcia secretorie de meninere a echilibrului acido-bazic: El poate secreta i elimina unele substane, ca amoniacul, cu rol foarte important n echilibrul acido-bazic. Funcia de epuraie sanguin

2. Cile urinare 2.1. UreterulUreterele sunt conducte care continu bazinetele celor doi rinichi, cobornd retro peritoneal de o parte i de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25cm. Ajung n pelvis de unde se vars n vezica urinar. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior i circulare la interior, graie crora execut micri ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina s se ntoarc n vezic. Pe faa inferioar uretrele au o mucoas, i pe cea extern un nveli conjuctiv.

2.2. Vezica urinarEste un rezervor care colecteaz urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibiliti de destindere (1-3 l) datorit musculaturii sale bogate format dintr-un strat longitudinal extern i actul longitudinal intern.

2.3. Uretra Este un canal musculo- membranos care difer n raport cu sexul..La brbat exist un canal comun, urinar i genital, de la vezic la meantul urinar. Are patru poriuni :- intraparietal, - prostatic (3 cm), - membranoas (prin diafragm urogenital) - spongioas sau pelvian. La femei este un canal ntins de la vezic pn la vulv, paralel cu vaginul i posterior , are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurt, se pot produce infecii urinare frecvente. Are dou poriuni: intrapelvian i perineal, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.

OBIECTIV II LITIAZA RENAL DESCRIEREA AFECIUNII

1. Definiia Este o afeciune caracterizat prin formarea de calculi (concreiuni minerale,organice i de cele mai multe ori mixte) ,n bazinet i de-a lungul cilor urinare (ncepnd cu tubul urinifer i terminnd cu uretra),n urma precipitrii substanelorcare n mod normal,se gsesc dizolvate n urin.

2. Cauze Calculii renali se formeaz atunci cnd balana ntre ap, srurile, mineralele i alte substane din urin se modific. Modul n care aceast balana este modificat determin tipul de calcul care se formeaz. Cei mai muli calculi renali sunt formai din calciu i aparatunci cnd nivelul acestuia n urin se modific.

3. Factori de riscAceti factori de risc acioneaz ndeosebi asupra persoanelor cu predispoziie pentru apariia calculilor renali, n special cele care au suferit deja de litiaza renal: Hidratarea insuficient - Consumul insuficient de lichide (n special de ap),duce la diminuarea volumului urinei, care va fi mai concentrat n sruri. Unele medicamente : diureticele, de exemplu, pot crete riscul de formare a calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formrii de calculi este variabil. Consumul insuficient de fructe i legume consumul de fructe i legume este asociat cu un risc sczut de formare a calculilor, deoarece favorizeaz excreia de citrat, un inhibitor al cristalizrii srurilor n cile urinare. Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaz formarea calculilordeoarece determin creterea nivelului de calciu, oxalat iacid uricdin urin, precum i diminuarea nivelului de citrai (un factor de protecie mpotriva calculilor). Proteinele deorigine animal sunt cel mai frecvent incriminate. Acitivitate limitat sau sedentarism duce la pierderea treptat a masei osoase,deci la eliberarea calciului din oase. Luarea de suplimente de calciu ntre mese, nensoite de alimente. Alimentaie bogat n oxalati determin creterea nivelului de oxalai din urin.Aceast substan se gsete n numeroase alimente, dei doar o parte din acestea par s creasc n mod semnificativ nivelul din urin spanacul, sfecla roie, nucile, ciocolata, trele de gru, migdalele, arahidele i cpunele. Luarea suplimentelor de vitamina Deste indicat consultarea medicului inaintede a lua suplimente de vitamina D. Factori anatomici - congenitale sau ctigai care altereaz drenajul urinei Factori bacteriologici - exist unii germeni care secret ureaz generatoare de amoniac, favoriznd apariia calculilor amoniaco-magnezieni. Factori metabolici - guta, avitaminoze.

4. Clasificarea calculilor renali Calculii caliceali ; Calculi bazinetali ; Calculi coraliformi.

5. Compoziia calculilor renali Calculii conin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu i uneori fosfat amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar n legtur cu o infectieurinara. Uneori conin acid uric, cistina (rar) sau o alt substana medicamentoas. Calculii pe baz de calciu acest prim grup, care reprezint 75% 85% din cazurile de calculi renali, nglobeaz calculii de oxalat de calciu (cei mai frecveni), fosfat de calciu sau dintr-un amestec al acestor dou saruri. Mai muli factori contribuie la creterea concentraiei de calciu n urin. Printre acetia se numra deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) i unele boli(cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Creterea concentraiei de oxalai n urin se datoreaza unei alimentaii bogate n aceast substan sau unor factori genetici. Calculii de struvita aceast categorie reprezint 10% -15% din cazurile de calculi renali. Sunt compui din magneziu i din amoniac i sunt asociai cu infeciile bacteriene cronice ale cilor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urin, un factor favorabil formrii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuride calculi renali, aceti sunt mai frecveni la femei dect la brbai. Deseori, se dezvolt lapersoane care utilizeaz catetere urinare o perioad ndelungat de timp. Calculii de acid uric reprezint 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Aa cum indic numele lor, ei se formeaz datorit unei concentraii anormal de crescute de acid uric din urin. Calculii de cistin aceast form rar afecteaz mai puin de 1% din pacieni.Calculii sunt compui din cistin, un aminoacid. n toate cazurile, formarea lor se datoreaz cistinuriei (excreia unei cantiti excesive de cistina prin rinichi).

6. Simptomatologie Variaz cu sediul i cu mrimea calculilor. Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiardramatic, al colicii renale .Ea poate s apar "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dup eforturi, trepidaii,alergri.Hematuria i uneori piuria apar dup colica renal, urina tulbure, urt mirositoare greuri i vrsturi.Febra este semnul clinic care certifica apariia infeciei. Simptomatologie clinicLitiaza renal poate manifesta clinic urmtoarele forme:a. calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bnuit la bolnavii de gut, infeciei urinare, imobiliti la pat, paraplegici.b. durerea n durerea violent (colic renal) dar i sub form de nevralgie (durere nud, uneori doar o jen la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipic manifestarea litiazei renale.Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifest ca durere vie n zona lombar, de obicei unilateral, n hipocondru i fosa iliac de aceeaiparte cu iradieri spre organele genitale externe i faa intern a coapsei.Durerea se nsoete de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greuri, vrsturi, parez intestinal) i vegetative (paloare, transpiraii, tahicardie).Durata este variabil, ore sau chiar zile, iar sfritul colicii poate coincide uneori cu eliminarea calculilor.c. infecia urinar datorit stazei urinare realizate prin obstacol i a refluxului urinar, germenii pot infecta cile urinare. Infeciile urinare reprezint complicaii redutabile ale litiazei i, de multe ori, reprezint singura form de manifestare a acestuia .7. Diagnosticul clinic include:7.1. Anamneza urmrete precizarea urmtoarelor elemente - varsta-sex - antecedente heredo-colaterale - rezidenta geografic- ocupatia- volumul zilnic al ingestiei de lichide- regimul alimentar- tratamentul medicamentos- prezenta calculior eliminai de pacient n antecedente- structura cristalografica a calculilor analizai ulterior - prezenta infeciei urinare asociate7.2. Examenul clinic obiectiv const:a. Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renal (sindrom Cushing, hipertiroidism, guta, sarcoidoza) sau evidena vezicii neurologice cu risc de formarea litiazei vezicale.b. Semne locale:-sensibilitate dureroas la palparea lojei renale-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil-sensibilitatea punctelor ureterale-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei.

8. Examinri paraclinice Radiografia renal simpl evideniaz calculii radioopaci, numrul, forma i localizarea lor. Ecografia este un examen neinvaziv. Pielografia intravenoas . Urografia intravenoas cu substan de contrast. Scintigrafia renal . Sumarul de urin. Se cerceteaz prezena: albumine cu apreciere cantitativ; glucoz; mobilinogen; pigmeni biliari. Sedimentul urinei: leucocite; hematii; diferite sruri. Reacia (pH-ului) urinei normal acidat i variaz ntre 4,6-8,8 n funcie de diet. Volumul urinar n medie 1500 ml/zi n funcie de aportul hidric:mai puin de 1500 ml/zi oligurie mai mult de 1500 ml /zi poliurie. Mirosul urinei:fetid: semnific infecii urinare severe;amoniacal: fetid n infecii urinare Proba Addis Hamburgher determin numrul de hematii sau leucocite eliminate pe minut, recoltare ce se repet la 100 minute. Urocultura este examinarea bacteriologic a urinei i are drept scop depistarea infeciei urinare.

9. Tratament n cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat n funcie de:- vrsta pacientului- tarele organice asociate- dimensiunile calculului- compoziia chimic a calculului- gradul de afectare a funiei renale- stare rinichiului controlateral - asocierea complicaiilor(durere,infecie urinar,insuficient renal) .

Majoritatea pietrelor sunt eliminate n mod spontan n termen de 6 sptmni, n special dac pacientul consum lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pn la eliminarea calculului. Calculii prea mari, cei care provoac dureri violente, infecii sau hemoragii trebuiepulverizai n fragmente mici sau extrai chirurgical. 9.1. Tratament profilactic Este n funcie de compoziia chimic a calculilor. Litiaza renal fiind o boal cronic a ntregului organism, necesit un tratament delung durat. Tratamentul s-a dovedit eficace n profilaxia recidivelor, acestea diminund de la 40% la 10%Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei i medicaiei urmrete:- scderea concentraiei urinare printr-un aport crescut lichidian;- diminuarea aportului substanelor formatoare de calculi;- creterea aportului de mediatori care inhib cristalizarea;- modificarea pH-ului urinar;- lupta contra infeciei.

Tratamentul igieno-dietetic: Pentru mobilizarea si eliminarea calculilor se recomanda, in zilele urmatoare, ingerarea unor cantitati mari de lichide (1 - 1,5 1) dimineata pe nemancate. Se va urmari ca diureza sa nu scada sub 1L, consumand suficiente lichide in afara meselor (daca este posibil, sub forma de infuzii zaharate calde). Se pot intrebuinta si unele preparate cu actiune litica asupra calculilor Rowatinex, Cystenal cresc irigatul renal, intensifica eliminarea coloizilor urinari de protectie, impiedicand formarea calculilor. n ceea ce priveste dieta, in litiaza urica se recomanda alimente sarace in acizi nucleici (carne, maruntaie, icre, legume uscate); in cea oxalica, se vor evita alimente bogate in oxalati (fasole, varza, rosii, cartofi, cafea, ciocolata); in litiaza fosfo-calcica se prescrie un regim echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe.

Tratamentul medicamentuosTratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziaz, oricare ar fi natura lorchimic. n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra nprimul rnd medicaia antispastic i antialgic pe cale intramuscular sau intravenoas.analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete nforme mai uoare: Scobutil, Lizadon; n formele mai grave Fortral intramuscular;antispastice: Papaverin fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei n asocierecu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.Aplicaii de cldur: n regiunea lombar (pern electric), bi fierbini.Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesar, n cazul cnd durerile sunt extrem de intense, dei opiaceele au dezavantajul de a mpiedica migrarea calculilor.Odat durerea calmat, se va trece la o analgezie de baz prin administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice i analgetice pentru c se obine o dilatare i o diminuare a perstalticii cilor urinare i o scdere a factorilor care declaneaz durerea.. Volumul urinar va trebui s depeasc 1,5 l /24h. Pot fi recomandate i ceaiurile de plante cu aciune diuretic, asociate cu indicaia care regleaz dinamica ureteral. Pentru eliminarea spontan a calcului are o mare importan micarea i aa zisa ,,scuturare a pietrei.n cazul n care este prezent leucocituria i bacteriuria, se va aplica terapia antibiotic.Tratmentul colicii renale se poate face i ambulatoriu, dar orice colic febril prelungit sau complicat cu oligurie, impune internare pentru investigaiile suplimentare i tratament adecvat.n colicile violente prelungite care nu cedeaz la analgetice i spasmofilitice uzuale se mai asociaz: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dac nici aa durerea nu cedeaz, se administreaz MIALGIN, ATROPIN.n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficien renal se aplic tratament urologic i la nevoie chirurgical.9.2. Tratamentul chirurgicalTratamentul chirurgical impune doar o etap a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat ntotdeauna cu msuri de prevenire a recidivei calculoase. 10. Evoluie i complicaiiEvoluia este n general bun, muli bolnavi reuind dup colici recidivate s elimine calculul. De cele mai multe ori, dac nu a fost gsit i tratat cauza, procesul de formare a calculului continua, chinuind timp ndelungat bolnavul, ducnd la operaii repetate.Unii bolnavi internai n spital nu accepta intervenia chirurgical, ajungnd frecvent la blocarea cii urinare cu scoaterea rinichiului din funcie (n acest moment nceteaz durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este neltoare, pentru c dac persista circa dou luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).Exista posibilitatea foarte rar de anurie (blocarea funciei renale bilaterale), o urgen de prim ordin de diagnostic i tratament..Evoluia depinde de numrul i mrimea calculilor, obstrucia cilor urinare depinde de eficiena tratamentului i posibilitatea prevenirii recidivelor i a complicaiilor.Factorii care pot influena evoluia i prognosticul, sunt: natura litiazei,dimensiunile, forma i situaia topografic a calculului, numrul, gradul de obstrucie a cilor urinare, prezena sau absena infeciei i riscul de recidiv.Cu privire la natura litiazei, se tie c cea uric este mai bine tolerat, puin dureroas, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.Dintre litiazele calcice, cea fosfatic este mai grav dect cea oxalic, prin faptul crei recivideaz i se infecteaz.n funcie de dimensiunile, forma i situaia topografic a calcului pot fi prevzute ansele de eliminare spontan. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportai, ns ansele de eliminare sunt minime. Complicaiile comune ale litiazei renale sunt: a)complicaiile mecanice. b)complicaiile infecioase : pionefroz, flegmonul perinefritic, septicemia . c)complicaiile renale: nefropatia obstructiv nsoit de nefrit interstiial cronic.11 . Profilaxie Profilaxia litiazei este foarte simpl: regul general este cutarea i tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza,deci ingestie mare, zilnic de lichide (orice fel) n cantitate de peste 1500 ml/zi,putndu-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi, se asigur astfel un drenaj foarte bun al eliminrii de urin cu mpiedicarea concentrrii i precipitrii srurilor.Regimul alimentar are o mare importan, n funcie de tipul litiazei.Pentru litiaza oxalic se exclud spanacul, mcriul, varza roie, castraveii, prunele, caisele, fasolea boabe, mazrea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub form de dulciuri, finoasele, bauturile alcoolice.Pentru litiaza uric se indic aport sczut de proteine, produse lactate, interzicndu-se carnea de purcel, miel, viel, vnatul, mezelurile, splin, ficatul, creierul. PrognosticBilateralitatea reprezint un semn de prognostic sever. Gradul i durata obstruciei are o mare importan prognostic, deoarece atunci cnd este sever i sediuleste sus situat, va duce la o distrugere nefrotic ireversibil.

OBIECTIV III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE DE INVESTIGATIE

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare.

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului

ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUISarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele: -pregatirea psihica a bolnavului -adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar -dezbracarea si imbracarea bolnavului -aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor -asigurarea iluminatiei necesare examinarilor -deservirea medicului cu instrumente -ferirea bolnavului de traumatisme si raceala -asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

SE VA MONOTORIZA-pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze -se va urmri dac bolnavul respir normal -se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal -se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare

-se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, ntins i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)

PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZASange pentru: -hemoleucograma completa -biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si a rezervei alcaline,glicemie,sideremieAnalize de urina pentru: calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinaraExamen sumar de urina -volum de urina pe 24h,pH ul urinar,densitatea urinara,leucociturie,hematurie,cristalurieUrocultura -cu antibiograma

Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras

PENTRU EXAMENE IMAGISTICE

Scintigrafie renal Bolnavului i se injecteaz intravenos o substan de contrast radioactiv, dup care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaz repartizarea substanelor radioactive n parenchiul renal

Pielografia Pielografia radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin cateterism ureteral sub control citoscopic.

Radiografie renal cu substanta de contrast

Materialele necesare -substan de contrast Odiston 30% sau iodur de sodiu 10%;-medicamente antihistaminice;-medicamente pentru urgen.1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.2. Pregtirea bolnavului: se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografie renal,simplpsihic,alimentar,medicamentoas].3. Testarea sensibilitii fa de substana de contrast: se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cuOdiston 30% sau iodur de sodiu 10%. Dac bolnavul prezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducereasubstanei de contrast i se administreaz antihistaminiee,anunndu-se imediat medicul. Dac toleranaorganismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare. 4. Administrarea substanelor de contrast: splarea pe mini cu ap curent i spun; sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter; se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic; bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

5. Ingrijirea bolnavului dup tehnic: Dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast. Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului. Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect. Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale bazinetului. Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal

Radiografia renala simpla

Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.Materiale necesare:crbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.1. Pregtirea materialelor necesare: se pregtesc toate materialele necesare menionate mai sus.2. Pregtirea psihic a bolnavului: se anun bolnavul i i se explic importana tehniciipentru stabilirea diagnosticului. 3. Pregtirea alimentar a bolnavului: cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase, pine] i ape gazoase; n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit; naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide; dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit

4. Pregtirea medicamentoas a bolnavului: cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi; n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin. in dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cuap cald. Aerul din tubul irigator trebuie s fie completevacuat pentru a nu ti introdus n colon. naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua un sondaj vezical. 5. Pregtirea pentru examinare: bolnavul este condus la serviciul de radiologie; bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aeze pe mas;

6. ngrijirea bolnavului dup tehnic: dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon

NOIUNI DE NURSING Exist 14 nevoi fundamentale, dup conceptul Virginiei Henderson, pentru a atinge un nivel optim de bunstare a tuturor fiinelor umane. Acestea sunt:1. nevoia de a respira i a avea o bun circulaie;2. nevoia de a bea i de a mnca;3. nevoia de a elimina;4. nevoia de a se mica i a avea o bun postur;5. nevoia de a dormi i a se odihni;6. nevoia de a se mbrca i a se dezbrca;7. nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale;8. nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele; 9. nevoia de a evita pericolele;10. nevoia de a comunica ;11. nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia;12. nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii;13. nevoia de a se recreea;14. nevoia de a nvaa cum s-i pstrezi sntatea;

PROCESUL DE INGRIJIRE Este o metod organizat i sistematic, care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Procesul de ingrijire comport 5 etape:1.Culegerea datelor2.Analiza i interpretarea lor (probleme, diagnostic de ngrijire)3.Planificarea ngrijirilor (obiective)4.Realizarea interveniilor (aplicarea lor)5.Evaluare .1. Culegerea datelor ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul. Se poate spune c ele ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, asupra obiceiurilor sale de via i asupra strii de satisfacere a nevoilor fundamentale.2. Analiza i interpretarea datelor ne permit s punem in lumin problemele specifice de dependen i sursa de dificultate care le-a generat, adic elaborarea ,diagnosticului de ngrijire.3. Planificarea ngrijirilor ne permite: a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmrite b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor)4. Executarea, aplicarea interveniilorUtilizarea planului de intervenii elaborat (precizarea corect a interveniilor). 5. Evaluarea - const n analiza rezultatului obinut(dac interveniile au fost adecvate, dac s-a obinut rezultatul dorit sau nu) .

Obiectiv IVEDUCAIA PENTRU SNTATE

Educaia pentru sntate vizeaz educaia bolnavului cu litiaza renala, n vederea profilaxiei recurenelor i a complicaiilor bolilor renale. Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo i exogeni de risc i inactivarea lor. Asociat cu recurena litiazei renale s-au raportat: alimentatia:subnutritia si excesul de proteine hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi calcici stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul mineralelor,hiperparatiroidismul factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala antecedente personale in litiaza renala Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale.El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte: alimentare corecta evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce distensia vezicii urinare ,staza urinara care favorizeaza aparitia calculilor) asigurarea unui aport corespunzator de lichide evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie medicala toaleta regiunii perianale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar evitarea aportului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala) cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor renale(oboseala,frig,umiditate...) evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiul Boala i infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui regim de via nesntos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau altor cauze. Educarea sau pregtirea fac parte din ngrijirile de baz, ce trebuie acordate marii majoriti a persoanelor care se prezint pentru tratament. Unele persoane, dei sunt de acord cu ngrijirile, iau o poziie defensiv atunci cnd li se prezint propria responsabilitate n ceea ce privete sntatea, informarea i educarea lor. Se pare c obieciile au la baz prezumia c asistenta medical intervine n programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar stabilit c rolul asistentei medicale de a educa bolnavul referitor la cile de promovare a sntii i la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de medic.

PREGATIREA PREOPERATORIEScop Pregtirea pacientului naintea interveniei chirurgicale este un element major de prevenire a infeciilor postoperatorii. De ea depinde reuita operaiei i evoluia postoperatorie. Neutralizarea surselor de suprainfecie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distan (naso-faringian i vezic urinar) Reducerea posibilitilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice Depistarea i semnalarea unor leziuni cutanate, infecii ORL sau urinare recente ori vindecate parazii externi, posibiliti de alergie

Pregtirea fizic i psihic a pacientului *Pacienilor ajuni la secia de chirurgie trebuie s li se asigure confort fizic i psihic. Pacienii internai sunt agitai, speriai, inhibai de teama interveniei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. *Asistenta medical are obligaia ca prin atitudinea i comportamentul ei s nlture starea de anxietate n care se gsete pacientul nainte de operaie : s l ajute s-i exprime gndurile, grijile , teama; s i insufle ncredere n echipa operatorie; s i explice ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de operaie, n preanestezie, cum va fi aezat la masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi vizite; s l asigure c va fi nsoit i ajutat .

* Asistenta medical trebuie s rspund cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine la solicitrile tuturor pacienilor, nct acetia s capete ncredere n serviciul n care a fost internat. *Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dur dar nici cu slbiciune, binevoitoare, dar i autoritar, va reui, cu siguran, s inspire pacienilor ncredere.Dac: ea nu va dovedi rbdare, pricepere, n conducerea unei discuii de nceput, menit s ncurajeze bolnavulPREGTIREA PENTRU OPERAIERolul pregtirii preoperatorii a pacientului deine un loc important n prevenirea_ infeciilor nosocomiale. Se face n funcie de timpul avut la dispoziie i de starea general a pacientuluiA. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENTIN ZIUA PRECEDENTAREPAUS ; regimul alimentar s fie uor digerabil i cu consum de lichide pentru meninerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei i acidozei postoperatorii. Alte pregtiri pentru intervenie: antibioterapice cnd se anticipeaz apariia unei infecii postoperatorii, splturi vaginale repetate cu antiseptice pentru infecii ginecologice. spltura gastric n intervenii laborioase pe stomac

IN SEARA ZILEI PRECEDENTEPregtirea pielii se face baia general, la du (dup clisma evacuatoare) : splatul prului, toaleta buco-dentar, toaleta nasului ; se verific regiunea inghinal, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fr lac de unhii), picioarele, spaiile interdigitale. Cu un aparat de ras propriu se rade prul ct mai larg n funcie de zon, ct mai aproape de momentul interveniei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaiilor cutanate i se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras , aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. (n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).Pregtirea tubului digestiv : clism evacuatoare (cu excepia interveniilor pe colon), nu se dau purgative se face du dup clism; alimentaie lejer : sup de legume, buturi dulci sau alcaline. IN ZIUA INTERVENIEI bolnavul nu mai bea, se face eventual o clism cu 4 ore naintea interveniei, se ndeprteaz bijuteriile, se ndeprteaz proteza dentar care se pstreaz n cana cu ap, se rebadijoneaz cu un antiseptic colorat regiunea ras. se mbrac pacientul cu lenjerie curat, n funcie de intervenie; se pregtesc documentele : foaia de observaie, analize, radiografii, care vor nsoi pacientul.

Transportul bolnavului n sala de operaie *Se face numai nsoit de asistenta medical, care are obligaia s predea pacientul asistentei de anestezie, mpreun cu toat documentaia i alte observaii survenite ulterior i foarte importante pentru intervenia chirurgical. *Transportul se face cu un brancard, pat rulant, crucior n funcie de boal i bolnav. *Bolnavul trebuie aezat confortabil i acoperit . n sala de preanestezie se verific regiunea ras i se noteaz eventualele escoriaii (eczeme, intertrigo etc.); se verific starea de curenie : regiunea inghinal, ombilicul, axilele, spaiile interdigitale, unghiile; se verific dac s-a ndeprtat proteza dentar; se pregtesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate; instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, dup caz, se golete vezica urinar) de ctre asistenta de sal, dup splatul chirurgical al minilor, mbrcatul cu echipament steril, cmp steril n zona genito urinar.

n sala de operaie se execut ultima parte a pregtirii pacientului : se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, monitorizarea funciilor vitale, obinerea unui abord venos (branul, cateter) n funcie de intervenie i de pacient, pregtirea cmpului operator, badijonarea cu alcool i curirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctur de iod (sau alt antiseptic colorat) se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zonele septice. ajut la instalarea cmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi i rol delegat pentru asistenta medical).B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT

este obligatorie efectuarea a dou toalete generale la pat, n 24 de ore (dac este posibil, cu spun antiseptic) n rest, pregtirea este aceeai ca pentru pacientul independent

C. PREGTIREA PACIENTULUI N URGENE CHIRURGICALEDat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziie, pregtirea pacientului se face n acelai timp cu pregtirea slii i a chirurgilorpregtirea const n: splarea cu ap cald i spun, numai a zonelor cu risc raderea, cu atenie, pentru a nu provoca escoriaii badijonarea zonei cu un antiseptic colorat evantualele plgi prezente se vor pansa i se vor proteja foarte atent golirea coninutului gastric, prin spltur gastric (dac este cazul)

ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE * n general, pentru pacient nu exist intervenie chirurgical minor", o operaie fiind o experien nou, pe care o triete bolnavul. *Teama i face pe unii pacieni s refuze operaia, sub pretextul c ar dori s mai ncerce cu tratament medicamentos, sau c doresc o amnare pentru rezolvarea unei probleme personale. *n acest sens, rolul asistentei este de a-l liniti pe pacient i de a-i da ncredere. Aceasta se realizeaz prin: modul de a vorbi cu pacientul asigurarea c anestezia i intervenia sunt benigne exemple de reuit a unui operat cu aceeai intervenie meninerea calmului, antrennd i vecinii de salon

INGRIJIRI POSTOPERATORII

SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI

Este sarcina fundamental a asistentei medicale. Supravegherea este permanent, n vederea depistrii precoce a incidentelor i complicaiilor postoperatorii. Prezena permanent lng pacient permite asistentei medicale ca, pe lng elementele de supraveghere indicate de chirurg i anestezist, s sesizeze orice alte mici modificri i acuze subiective (durerea) i s administreze, la timp, tratamentul prescris, evitnd iniiativele personale, fr a ine cont de responsabilitile celorlali membri ai echipei.

Instalarea bolnavului se face ntr-o camer cu mobilier redus i uor lavabil, care va fi curat, bine aerisit, linitit, n semiobscuritate , cu temperatura de 18-20C (cldura excesiv deshidrateaz i favorizeaz hipotermia), prevzut cu instalaii do oxigen montate n perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraie. Patul va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i, dac este cazul, salteaua va fi antiescar.

Elemente de supravegheat Supravegherea operatului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor complementare.

Date clinice: Aspectul general al operatului culoarea pielii sesiznd paloarea i cianoza coloraia unghiilor , urmrind apariia cianozei

starea extremitilor, paloarea sau rcirea nasului, urechilor, minilor i picioarelor starea mucoaselor-limba uscat sau umed, sabural sau curat-indic starea de hidratare a operatului starea de calm sau agitaie, tiind c toropeala sau agitaia extrem exprim o complicaie chirurgical (hemoragie intern, peritonit postoperatorie etc.)

Diferii parametri fiziologici Tensiunea arterial se msoar ori de cte ori este nevoie n primele dou ore dup operaie din 15 n 15 minute, din 30 n 30 de minute n urmtoarele ase ore i din or n or pentru urmtoarele 16 ore notnd datele n foaia de reanimare. Pulsul se msoar la 10-15 minute urmrind frecvena, ritmicitatea, amplitudinea care se noteaz. n cazul n care apar modificri ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator.

Respiraia : se noteaz frecvena, amplitudinea, ritmicitatea i se sesizeaz, deasemenea, medicul n caz de tuse sau expectoraie. Astzi datorita PIPEI MAYO, lsate pn la apariia reflexelor i pe care operata o elimin cnd se trezete, nghiirea limbii este imposibil (asist.med. nu tb.s fie tentat s o repun pentru c deranjeaz bolnavul). Cea mai mic modificare a respiraiei va fi semnalat anestezistului, care, n funcie de caz , va indica o aspiraie pentru a ndeprta mucozitile din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen. Temperatura se msoar dimineaa i seara i se noteaza n F.O.

. Pierderile lichidiene sau sanguine

Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei.Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant. Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj.Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica Scaunul : se reia n urmtoarele 2-3 zile i este precedat de eliminare de gaze; n cazul n care nu apar gazele , se folosete tubul de gaze , iar n cazul n care scaunul nu este spontan, se face o clism evacuatoare. Transpiraia : se noteaz dac apare, deoarece n cazul n care este abundent, poate antrena pierderi de ap importante.

Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul i caracterul (bilioas, alimentar, sanguinolent) Pierderile prin drenaj : se noteaz aspectul i cantitatea pentru fiecare dren n parte.

Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor

Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta) Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel incat drenul sa ramana in centrul pansamentului Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de jur-imprejur cu leucoplast

Urmarirea excretiei urinare Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau puroi) Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea care excretata pe cale naturala

Mobilizarea bolnavului Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile

Aplicare masurilor igienice Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale) Se va aerisi permanent saloanele

Prevenirea complicatiilor Dupa operatiile urologice poate aparea :febra urinara.o complicatie specifica,care se manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera antibiotice. Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme pentru aplicarea tratamentului. In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul drenurilor pentru culturi si antibiogrameObiectiv VPLANUL DE INGRIJIRE

L.G. in varsta de 35 de ani ,din IASI se prezinta la Spitalul Judetean Spiridon ,sectia Urgente,in data de 17.06. 2015,acuznd: durere lombara unilaterala,durere in hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare si uoara tahicardie.CULEGEREA DATELORCulegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui de dependen i interdependena.DATE STABILEDate stabile generale si individualeNUME, PRENUME: L.GDATA NATERII: 10.04.1976VRSTA: 35 aniRELIGIE-ortodoxaSTARE CIVILA-casatorit,nu are copiiDATA INTERNARII : 17.02 2010SECTIA: UROLOGIE sal-502MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEADIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZ RENALADRESA: IASIOCUPAIA: SOFERCULTURA-12 claseANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:mama: decedat prin blocaj renaltata: paralizat pe baza AVCANTECEDENTE PERSONALE:- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala-Hepatita B remisa-Suspect hernie de discCONDIII DE VIA I MUNC: buneOBICEIURI DE VIA:-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea-depune efort fizic moderat-alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n special mereleALERGII:-nu cunoasteTRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazionalGREUTATE: 70 kgINLIME:1,68mRELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni.RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este alergicLitiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar2. DATE VARIABILEa) Date fizice (n momentul internrii)-Temperatura: 38,20C-T.A. : 140-80 mm Hg-Puls: 100 pulsaii/minut-Respiraie: 17 respiraii/minut-Diureza: 1100 ml/24h-Scaun: 1 scaun/zi-G = 70 kg- =1,68 mb). Date psiho-sociale-apetit: sczut-somn agitat, ntrerupt din cauza durerii-poziia bolnavului este antalgica, ghemuit-faa exprim durere, tristee, ochi ncercnai-dureri colicative renale la miciune, datorit eliminrilor de calculi renali-capacitatea de comunicare pstrat -pacientul este contient, orientat temporo-spaial-oboseala este pregnant-are o uoar stare depresiv, anxioasISTORICUL BOLII:Circumstane de apariie: boala dateaz de aproximativ doi ani. Criza actual debutnd brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele i antialgicile obinuite (Scobutil, Papaverin, Algocalmin),disurie si de hematurie

TABELUL CU NEVOILE FUNDAMENTALENEVOIAMANIFESTARI DE DEPENDENTASURSA DE DIFICULTATEPROBLEMA DE DEPENDENTA

1.N.DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULARTIE-puls usor tahicardic a) sursa de ordin fizic:-cresterea temperaturii peste valoarea normal-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata

2.N. DE A BEA SI A MANCA-greturi-varsaturi-dezechilibre durere,dezechilibre metabolice-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit-greturi si varsaturi

3. N. DE A ELIMINA-disurie-polakiurie-alterarea cailor urinare-durere la mictiune-alterarea confortului legata de durere vie,disurie, polakiurie

4.N.DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA-dificultate de a merge pozitia antalgicaa) surse de ordin fizic:-dezechilibre, durere-alterarea confortului

5.N. DE A DORMI SI A SE ODIHNI-dificultate de a dormi-ore de somn insuficiente-treziri frecvente -somn agitat-slabiciune, obosealaa) surse de ordin fizic:-mictiuni frecvente-durere la mictiuneb) surse de ordin psihic:-anxietate-incapacitate de a se odihni

6.N. DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme-nu sunt probleme

7.N.DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE-frisoane-litiaza renala cu posibila infectie urinara-febra moderata 38,2oC

8.N.DE A FI CURAT,INGRIJIT, DE APROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE - pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme

9.N. DE A EVITA PERICOLELE-nu sunt probleme-nu sunt probleme- pacientul nu prezinta probleme

10.N. DE A COMUNICA- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme

11.N.DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme

12.N. DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme

13.N. DE A SE RECREEA- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme- pacientul nu prezinta probleme

14.N. DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA-cunostinte insuficiente despre boala, despre prevenirea ei-necunoasterea tratamentului preventive al bolii si a regimului alimentar-lipsa de informative-neliniste fata de diagnostic si tratament-neintelegerea informatiei-inaccesibiliatatea informatiei-deficit de cunostinte

PLANUL DE INGRIJIREZIUA I PROBLEMA OBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Internarea i instalarea pacientului n salon si pregtirea pentru recoltare

Crearea unor conditii de confort optime pentru diminuarea stresului suferit la internare si adaptarea pacientului in mediul spitalicesc

-se prezint colegii de salon-se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara-se explic ce are de facut in vederea recoltarii produselor de laborator si pregatirea pentru investigatii

recoltarea sangelui pentru:hemoleucograma,vsh,si probe biochimice ASAT,ALAT,uree serica,creatinina serica,potasiu seric,glicemie,colesterol,,calciu seric,fosfatemie,rezerva alcalina.-recoltarea urinei pentru:Calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si creatinina urinara-examen sumar de urina:volum de urina pe 24/h,pH-urinar,densitatea urinara,prezenta leucocituriei,hematurie,cristalurie-urocultura-cu antibiograma

Pacientul este multumit de salon,s-a adaptat statutului de pacient destul de repede.Pacientul este pregatit pentru recoltarea probelor de laborator

1. Tahicardie tranzitorie

In decurs de 24h sa se atenueze tahicardia, pacientul sa aibe o stare de bine.-incurajez pacientul sa stea in repaus la pat pana la clarificarea urinei,normalizarea pulsului-aerisesc salonul-asigur un climat linistit-se pune la dispozitie ,din bagajul propriu pijama lejera,care sa nu stanjeneasca circulatia-masor pulsul la artera radiala,la interval de 1h,dupa ce asigur repausul fizic si psihic al pacientului 15 minute

-se supravegheaza functiile vitale si vegetative,puls,tensiune,temperaturaTahicardia s-a ameliorat,pacinetul prezinta un puls de 90pulsatii/minutStare pacientului e stabila si el prezinta o stare de bineTA=140/80mmHgPuls=90pulsatii/min

2 .Febra moderara-38,2*C-

Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h

-asigur un climat de 18*-20*C in salon-asigur imbracaminte lejera-sterg fruntea pacientului de transpiratie,-aplic comprese cu apa la temperatura camerei pe brate si pe picioare

-administrez antipireticAlgolalmin1 fiola de 2 ml i.v diluata cu NaCl 0.9% 8ml-administrez antibiotice pentru infectia urinara Ciprofloxacin 1 fiola 500mg la 12h iv Dupa administarea medicatiei pacientul prezinta o usoara ameliorare,temperatura fiind in usoara scadere iar la sfarsitul primei zile este de 38*C

3Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit

Pacientul sa se poata alimenta si hidrata singur fara dificultate in decurs de 48h-explic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala-Asigur un climat optim-Rog pacientul pe lng ceaiul de diminea pe parcursul zilei s consume nc 2000-2500 ml lichide n special ceai din cozi de ciree-Asigur alimentare parenterala,perfuzabil cu 2 flacoane de 500mg,Glucoza de 10% si 2 flacoane de 500 mg de NaCl de 0,9% Ritmul de administrare este de 60 picaturi/minutPacintul nu prezinta o stare de hidratare fizica satisfacatoareEl refuza in continuare alimentarea orala fiind necesara continuarea alimentatiei parenterale Pacientul accepta sa consume un pahar cu ceai.

4 Greata si varsaturi

Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h

-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala-Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici

Administrez Metroclopramid 1 fiola i.m Dupa administrarea medicatiei pacientul prezinta o stare de greata usor ameliorata,iar volumul lichidian eliminat prin varsaturi s-a ameliorat usoar.Spre seara el prezinta o stare de voma permanenta,fiind necesara chemarea doctorului de garda

5 Incapacitate de a-se odihni

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 3-4 zile

Rog pacientul s-i goleasc vezica urinar naintea culcrii;-Identific prin discuii cu pacientul care este cauza insomniei i mi spune c nu doarme din pricina durerii, nu se poate acomoda cu somnul n spital;-Inv pacientul tehnici de relaxare;- asigur odihna i linitea;-Creez condiii optime de somn, prin schimbarea lenjeriei patului i ntinderea ei, aerisirea salonuluI

Administrez Diazepan nainte de culcare cu 30 minuteSomnul pacientului este in continuare perturbat din cauza durerilor si a mictiunilor frecvente.In decurs de 24 h a reusit sa adoarma 4h fara intrerupere,dar somul era agitat

7.Alterarea confortului din cauza durerii lombareIn decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri

-Asigur pacientul ca durerile se vor diminua-sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie antalgica

-Administrez antispastice Nurofen400mg

Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,ea revenind in intensitate la sfarsitul zilei

8Anxietate-stres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii

Pacientul s beneficieze de siguran psihica pentru inlaturarea anxietatii.

-Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale- explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea.- aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor

-se supravegheaza functiile vitale si vegetativePacientul este neincrezator asupra evolutiei bolii,el isi pune toate sperantele in personalul medical,dar este speriat din cauza durerilor care nu cedeaza

9 Deficit de cunostinte

Pacientul s acumuleze noi cunotine, pe tot parcursul spitalizrii

-Explorez nivelul de cunotine al pacientului privind boala- modul de manifestare, msurile preventive i curative, modul de participare la intervenii i procesul de recuperare;-Verific dac a neles mesajul corect i dac i-a nsuit noile cunotine;-S aib un mod de via raional;- s-i mreasc rezistena organi-smului prin consum de fucte, legume i activitate n aer liber

Din respect fata de personalul medical,asculta ce i se spune,dar se observa ca nu este receptiv fiind intrerupt de episoadele de durere si voma

PREDAREA SERVICIULUI-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA IIPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATEEVALUARE

1 Febra moderata38C

Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37C in decurs de 48h

-asigur un climat de 18*-20*C in salon-asigur imbracaminte lejera-aerisesc salonul de cate ori este necesar-masor si notes in F.O functiile vitale;,Temperatura=37,5C,TA=130/88mmHgPuls=70pulsatii/min,respiratia-17 respiratii/min-administrez antipiretic,Algocalmin 1 fiola de 2 ml iv la 12h dizolva in 8 ml Na Cl de 0,9%,-administrez in continuare Ciprofloxacin de 500mg la 12h/iv

Dupa 24 de h pacientul nu mai prezinta hipertermie,temperatura corpului revenind in limite normale de 37C

2 Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibrat hidroelectro-litic i acido bazic n decurs de 24h

- Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti -Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia; -Corectez dezechilibrul acido-bazic n funcie de rezerva alcalin;Pacientul incerca sa respecte prescriptiile medicale ,dar nu reuseste sa consume mai mult de 1 masa pe zi.Cantitatea de lichide ingerate fiind de aproximativ 100ml

3. Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala-Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici

-Administrez supozitoare de Emetiral de 0,025mg din 6in 6h

Pacientul nu mai prezinta varsaturi.senzatia de greata apare uneori,dar dispare dupa efectuarea unor exercitii de inspir-expir

4 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihniPacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 2-3 zile-asigur un climat cald si linistit-discut cu pacinetul despre problemele sale-aerisec salonul-schimb lenjeria de pat-Administrez Diazepan cp inainte de culcare cu aproximatin 30minutePacientul reuseste sa adoarma dupa medicatie ,somnul este linistit ,dar este interupt de durerile legate de mictiune

5.Alterare confortului legata dedurere vie la urinare:-disurie,-polakiuriePacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48h, sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 36h

-Incalzesc perineul cu perna electrica 30minute apoi fac o pauza de 30 de minute si reiau procedura.-Il incurajez sa bea cantitati mari de lichide pentru a favoriza circulatia sanguina renala si pentru antrenarea bacteriilor afara din caile urinare.-Administrez calmant Scobutil compus 1 fiola de 5ml injectata foarte lent i.v

Pacientul prezinta in continuare dureri la mictiune,ceea ce concretizeaza facptul ca calculii nu au reusit sa se elimine

6. Alterarea confortului din cauza durerii lombareIn decurs de 24h pacientul sa prezinte o stare de bine fara dureri lombare-Asigur repaus la pat .-Incerc sa linistesc pacientul asigurandu-l de ameliorarea imediata a durerilor dupa administrarea medicatiei-Administarea de Scobutil compuspentru durerile la mictiune este suficienta si pentru ameliorarea durerilor lombareDurerea lombara s-a ameliorat,fiind usor accentuata la miscari bruste.

7. Anxietate-stres in legatura cu necunoasterea evolutiei bolii

Pacientul sa beneficieze de acumularea de cunostinte descpre evolutia favorabila a bolii sale pana la externare-Calmez pacientul si il asigur de evolutia favorabila a bolii sale-Ii explic ca durerea este trecatoare si odata cu eliminarea calculilor nu o va mai avea.-Ii aduc la cunostinta regimul hidric care trebuie sa il respecte dupa externare pentru o evolutie favorabila a bolii si prevenirea recidivelor.Se-verifica functiile vitale si vegetative

Pacientul este linistit psihic,a acumulat cunostinte despre boala sa si asteapta cu nerabdare externarea

PREDAREA SERVICIULUI-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului-notez medicatia administarta si starea bolnavului

ZIUA IIIPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATEEVALUARE

1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul s aibe trei mese /zi -s bea 2000 ml lichide n 24h Pacientul s fie echilibrat hidroelectro-litic i acido bazic n decurs de 24h-Pregatesc masa pacientului-Prepar 1000ml ceai din cozi de cirese usor indulcit si ii asigur 1000ml apa plata la temperatura camerei.-Il servesc cu mancare si cu ceai

-Continui alimentarea parenterala cu 500ml Glucoza de 10% si 1000ml de NaCl de 0,9%Pacientul consuma 2 mese pe zi,compuse din alimente usor digerabile.,Ca si consum hidric bea aproximativ 1000ml de lichid compus din ceai si apa plata

2 Potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi

Pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h

-Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala-Ofer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici-Administrez antivomitive:Emetiralsupozitoare de 0,025g la interval de 6h

Pacientul nu mai prezinta varsaturi,iar senzatia de greata a disparut

3 Alterarea confortului si incapacitatea de a se odihni

Pacientul s beneficieze de somn att calitativ, ct i cantitativ, s doarm 6-8h fr ntrerupere n aproximativ 2-3 zile-Asigur un climat optim si relaxant-Aerisesc salonulStau de vorba cu pacientul si il linistesc psihic-Administrez Diazepan drajeu cu aproximativ 30minute inainte de culcare

Pacintul adoarme dupa medicatie si reuseste sa doarma neintrerupt aproximativ 6h

4 Alterare confortului legata de durere vie la urinare:-disurie,polakiuriePacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 48hSa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 36h

-Asigur repaus la pat-Fac aplicatii locale de caldura,pe zona maxima de durere (hipogastru)

-Administrez Scobutil compus 1 filola a 5 ml i,v injectata foarte lentPacintul prezinta o usoara ameliorare a durerilor legate de mictiune.la sfarsitul zilei a reusit sa elimine un calcul ureteral,care a fost trimis la laborator.Prezinta in continuare tulburari legate de mictiune ca:disurie si polakiurie

PREDAREA SERVICIULUI-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului-notez medicatia administarta si starea bolnavuluiZIUA IVPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATEEVALUARE

Stare generala a bolnavuluiMasurarea si notarea functiilor vitale si vegetativeMasor si notez in Foaia de Observatie:puls,temperatura,tensiune,respiratieFunctiile vitale sunt stabile

1.Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul sa consume 3 mese pe zi si sa consume 2000ml de lichid-Calculez raia alimentar echilibrat n funcie de numrul de calorii i regim alimentar;- Stabilesc regimul dietetic corespunztor produse lactate, fructe, legume, proteine n cantiti limitate;-Interzic s consume carne de miel, conserve de carne, brnzeturi nefermentate; -Face zilnic bilanul hidric msurnd cu continciozitate ingestia i excreia;-Cntresc zilnic pacientulcorectez dezechilibrul hidric, prin hidratare-Corectez dezechilibrul acido-bazic n funcie de rezerva alcalin;-se supravegheaza functiile vitale si vegetative;PULS,TENSIUNE,TEMPERATURA,DIUREZAPacientul consuma 3 mese pe zi cu valoare energetica maritaPana la sfarsitul zilei reuseste sa consume 1500ml de lichide compuse din apa si ceai usor indulitc

2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie,polakiuriePacientului sa i se amelioreze durerea in cel mult 24Sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 24h

-Aplic caldura uscata la nivelul hipogastrului,-Linistesc pacientul

Administrez Scobutil compus 1 filola a 5 ml i,v injectata foarte lent

Pacientul prezinta o usoara jena la mictiune,Tulburarile de emisie urinara s-au ameliorat,pacientul reusind sa urineze o data la 2-3 ore

3 Deficit de cunostinte

Pacientul sa fie informat ca a acumulat destule cunostinte in legatura cu boala sa pentru a preveni recidivele

-explic pacintului ce regim trebuie sa tina in continuare.-explic, ca dupa rezultatul de laborator al calcului ureteral ii voi spune ce alimente are voie sa consume si ce nu-informez pacientul despre medicatia antalgica la domiciliuPacientul este nerabdator sa afle mai multe despre regimul alimentar impus si este hotarat sa urmeze sfaturile medicale.

PREDAREA SERVICIULUI-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului-notez medicatia administrata si starea bolnavuluiZIUA VPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATEEVALUARE

1Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitPacientul sa beneficieze de o alimentare si hidratare adecvata-Pregatesc masa cu alimente permise(lapte,carne de pasare ,orez)-Pregatesc ceai 100ml si apa plata 1000ml-Insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie pe toata durata meseiAdministrez ser fiziologic 1500mlPacientul se alimenteaza adecvatConsuma 2000ml lichid pe zi cu o diureze de 2000ml/zi

2Alterare confortului legata de durere vie la urinare:disurie,polakiuriePacientul sa nu mai prezinte dureri la mictiune-Aplic caldura umeda prin compresii calde la nivel hipogastric

-Administrez Scobutil compus 1 filoa de 5ml foarte lent i.vPacientul nu mai prezinta durere la mictiune,el urinand normal la intervale de 2-3 ore,irina este clara si inodora

3 Deficit de cunostinte Pacientul sa acumuleze cunostinte despre natura bolii sale-Ii aduc pacinetului rezultatul de la laborator al calcului are este un calcul de origine calcica,el fiind indrumat sa consume un regim sarac in calciuPacientul dovedeste ca a acumulat cunostinte despre boala sa si este hotarat sa uremeze cu strictete regimul pentru a preveni recidivele.

PREDAREA SERVICIULUI-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului-notez medicatia administarta si starea bolnavului

5.EVALUARE FINAL CAZ

n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele: Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic vrsturile nu mai persist; n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui ureteral

Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc complet vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunotine bogat despre boala sa, cu metode profilactice i curative, pe care le va aplica n practic.

Educatia pentru sanatate la externare:regim alimentar echilibrat;consum de lichide: 15-2litri/zievitarea efortului fizic, frigului i umezelii;meninerea unui pH urinar: 6-6,5;tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil compus la nevoie;control n policlinic.REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA CONSTA IN :ALIMENTE PERMISE-carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri vegetale,faina,paste fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu fructe,creme gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoaseALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA-lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi),cartofi,fasole verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,struguri,dulceturiALIMENTE INTERZISE-maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustarDIUREZA-se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h

FOAIE DE TEMPERATURCNP

Nume..............................................Prenume.................................................Anul.........luna.........Nr. foii de observaie.......Nr. salon...........Nr. pat.......

Ziua

Zile de boalaIIIIIIIVV

Resp.T.A. PulsTempDSDSDSDSDS

35 300160 41

3025014040

2520012039

2015010038

151008037

10506036

Lichide ingerate

Diurez

Scaune

Diet

BIBLIOGRAFIE

1 .Aurel Ardelean- Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint

2. Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti 1983

3. Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1983

4. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti 1995

5. Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T. Bucuresti 2008

6. Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007

7. Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003

8. Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998

9. Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008

10.RESURSE INTERNEThttp://www.romedic.rohttp://www.ecureme.com