ADOPTIA Capitolul I: Precizari introductiveSectiunea 1: Notiunea adoptiei

1.1.1. Definirea adoptiei: Adoptia este o masura speciala de protectie a drepturilor copilului prin care se stabileste filiatia intre cel care adopta si copil, precum si rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorilor, unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al acestora. Prin adoptie, adoptatorii isi asuma obligatii si raspunderi ce revin parintilor firesti. Codul familiei reglementeaza doua forme de adoptie: adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse. Adoptia cu efecte restranse: prevazuta in Codul familiei la art. 67 68, in prezent sunt abrogate si se caracterizeaza prin urmatoarele: legatura de rudenie dintre adoptat si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora se mentineau.

1.1.2. Adoptia cu efecte depline:

Adoptia cu efecte depline (adica are efectele filiatiei firesti): cuprinsa in articolul 79, in prezent abrogat, se caracterizeaza prin urmatoarele: legatura de rudenie dintre adoptata si descendentii sai pe de o parte si parintii firesti pe de alta parte incetau. Se mentineau impedimentele la casatoria rezultand din rudenie.

1

-

Intre adoptat si descendentii sai pe de o parte si adoptator si rudele acestora pe de alta parte se stabilesc raporturi de rudenie.

In prezent, Ordonanta de Urgenta cu privire la reglementarea juridica a doptiei nr. 25/1997 reglementeaza un singur fel de adoptie care se caracterizeaza prin urmatoarele: 1. intre cel care adopta si copil se stabileste filiatia; 2. intre copil si rudele adoptatorului se stabileste rudenia; 3. filiatia dintre copil si parintii sai firesti inceteaza; 4. inceteaza si rudenia dintre copilul adoptat si rudele sale firesti, precum si rudenia dintre descendentii copilului adoptat si rudele sale firesti; se mentine impedimentul la casatoria intre copilul adoptat si rudele sale firesti. Rezulta, deci, ca in prezent exista un singur fel de adoptie si anume corespunzatoare infierii cu efecte depline, reglementata anterior de Codul familiei.

Sectiunea 2: Caracterele generale ale adoptiei

1.2.1. Adoptia se face in interesul superior al adoptatului:

Art. 1 din O.U.G. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, prevede la alineatul 1 ca adoptia este o masura de protectie a drepturilor copilului, iar alineatul 2 prevede ca adoptia se face numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului. Conventia Europeana in materia copilului adoptat, ratificata de tara noastra prin L. nr. 15/1993, prevede ca adoptia se face in interesul copilului, iar Conventia asupra protectiei copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale, ratificata de tara noastra prin L. nr. 84/1994, prevede ca adoptia se face in interesul superior al copilului. Adoptia trebuie sa asigure dezvoltarea armonioasa a copilului si respectarea drepturilor fundamentale ce-i sunt recunoscute. Acesta ar fi interesul superior al

2

copilului. Se considera ca interesul superior al copilului constituie finalitatea superioara a adoptiei. 1.2.2. Adoptia este un act solemn:

Caracterul solemn rezulta din urmatoarele imprejurari: a) consimtamantul necesar in vederea adoptiei se poate da numai in forma autentica; b) adoptia se incuviinteaza numai de catre instanta judecatoreasca competenta; c) persoana sau familia care urmeaza sa adopte se propune de Comisia pentru protectia copilului.

3

Capitolul II: Conditiile incheierii adoptieiSectiunea 1: Reglementarea legala

2.1.1.Reglementarea interna:

Adoptia a fost reglementata prin dispozitiile capitolului III ADOPTIA al titlului II din Codul familiei. Ulterior a aparut L. nr. 11/1990 privind incuviintarea adoptiei, modificata prin L. nr. 48/1991 si prin L. nr. 65/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159/1995, care a adus modificari si reglementari din Codul familiei. Dispozitiile legale din Codul familiei privind adoptia si cele ale L. nr. 11/1990 modificata prin L. nr. 48/1991 si prin L. nr. 65/1995, au fost abrogate prin O.U.G. nr. 25/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 127/1997 din 12 iulie 1997, ordonanta care, cu modificarile aduse prin L. nr. 87/1998 publicata pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/1997 cu modificari, reglementeaza in prezent adoptia. Aceasta adoptie corespunde, in ceea ce priveste efectele sale, adoptiei cu efecte depline, in prezent singurul mod de adoptie.

2.1.2. Reglementari internationale:

Prin L. nr. 84/1994, tara noastra a ratificat Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga la 29 mai 1993. L. nr. 84/1994 a fost adoptata de Senat si Camera Deputatilor in sedinta din 12 septembrie 1994, respectiv 30 octombrie 1994 si a fost promulgata prin Decretul nr. 190 din octombrie 1994. Conventia a fost ratificata de Parlament prin Decretul nr. 86 din 31 mai 1994.

4

Potrivit Conventiei, fiecare parte contractanta se angajeaza sa asigure conformitatea legislatiei sale cu dispozitiile partii a II -a a acestei Conventii si sa notifice secretarului general al Consiliului Europei masurile luate in acest scop. Aceasta Conventie priveste numai institutia juridica a adoptiei unui copil care, in momentul in care adoptatorul solicita adoptia, nu a implinit varsta de 18 ani, nu este si nu a fost casatorit si nu este major. Aderarea la aceasta Conventie s-a facut cu urmatoarea rezerva: Romania declara ca nu va aplica dispozitiile art. 7 potrivit carora varsta minima a adoptatorului nu poate fi mai mica de 21 ani si nici mai mare de 35 de ani, in legislatia romana varsta minima este de 18 ani, fara limita maxima. Cea de-a doua Conventie, de la Haga din 21 mai 1993, are drept obiect art. 1: sa stabileasca garantii pentru ca adoptiile internationale sa se infaptuiasca in interesul superior al copilului si in respectarea drepturilor fundamentale care ii sunt recunoscute in dreptul international. sa instaureze un sistem de cooperare intre statele europene si contractante pentru a asigura respectul acestei garantii si sa previna astfel rapirea, vanzarea si traficul de copii. sa asigure recunoasterea in statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei. Conventia se aplica in cazul adoptiilor internationale. In acest sens, art. 2 al Conventiei prevede ca aceasta se aplica in cazul in care un copil avand resedinta obisnuita intr-un stat contractant (statul de origine) a fost, este sau urmeaza a fi deplasat catre un alt stat contractant (statul primitor), fie dupa adoptia sa in statul de origine de catre soti sau de catre o persoana avand resedinta obisnuita in statul primitor, fie in vederea unei asemenea adoptii in statul primitor sau in statul de origine.

5

2.1.3.Clasificarea conditiilor legale ale adoptiei:

Pentru incheierea adoptiei sunt necesare a fi indeplinite anumite cerinte care pot fi clasificate dupa diferite criterii: a) conditii de fond; b) lipsa impedimentelor la adoptie; c) conditii de forma.

Sectiunea 2: Conditiile de fond ale adoptieiIncheierea adoptiei necesita in primul rand, manifestarea de vointa a anumitor persoane. Asadar, prima conditie de fond si esentiala este:

2.2.1. Consimtamantul la adoptie

Consimtamantul celui care adopta: Este posibila adoptia de catre o singura persoana sau de catre soti, respectiv de familie. Persoana care adopta poate fi o persoana necasatorita sau casatorita, in acest din urma caz, numai un sot devine adoptator, de exemplu: un sot adopta copilul celuilalt sot care poate fi dintr-o casatorie anterioara sau din afara casatoriei. Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si sa nu fie viciat (sa nu fie smuls prin violenta, dat din eroare sau surprins de dol Codul civil). In consecinta, nu pot exprima un consimtamant valabil in vederea adoptiei, minorul necasatorit si cel pus sub interdictie art. 8 din Decretul nr. 31/1954 si art. 117 din Codul familiei. Alienatul si debilul mintal care nu au fost pusi sub interdictie nu pot consimti la adoptie in perioadele de luciditate pasagera deoarece o asemenea adoptie nu este in interesul adoptatului, iar adoptia se face in interesul superior al adoptatului.

6

Potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 25/1997, nu pot adopta decat persoanele sau familiile care prezinta garantii materiale si morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului. Asadar, alienatia si debilitatea mintala constituie o stare incompatibila cu finalitatea adoptiei. Consimtamantul la adoptie se exprima in forma autentica. Tinanad seama de reglementarea actuala privind adoptia care prevede o anumita procedura ce se desfasoara in timp si implica un anumit rol Comitetului Roman pentru Adoptie si Comisiei pentru protectia copilului, iar cererea persoanei sau familiei care doreste sa adopte un copil este transmisa instantei de judecata de catre Comitetul Roman pentru Adoptii, consideram ca exprimarea consimtamantului pentru adoptie de catre cel care doreste sa adopte trebuie sa fie in forma scrisa, autentica, inca inainte de a fi sesizata instanta. Persoana sau familia care adopta este propusa de Comisia pentru protectia copilului art. 17, alineatul 2. a) Consimtamantul sotului care adopta: daca cel ce vrea sa adopte este casatorit, se cere pentru incheierea adoptiei si consimtamantul sotului sau. Aceasta cerinta se justifica pe consideratia ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie. Intr-adevar, cel ce urmeaza sa fie adoptat va locui, de obicei, la domiciliul celui care adopta, intrand in familia acestuia, unde trebuie sa gaseasca o atmosfera de familie favorabila dezvoltarii fizice si intelectuale. Ori, aceasta nu poate avea loc daca unul din soti se opune la adoptie. Consimtamantul sotului celui care adopta nu poate fi inlocuit cu autorizatia tutelara sau a instantei de judecata sau a altui organ. Nu se cere consimtamantul sotului celui care doreste sa adopte daca acesta este in imposibilitatea de a-si manifesta vointa. In aceasta situatie se afla sotul care este pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti sau din orice imprejurare se afla in stare de neputinta de a-si exprima vointa. Imposibilitatea de a se manifesta vointa din partea sotului, se interpreteaza in sens restrictiv. In consecinta, vor fi avute in vedere numai acele imprejurari care pun in imposibilitate absoluta pe sotul celui care doreste sa adopte, de asi manifesta vointa cum ar fi, de exemplu, disparitia sa, chiar nedeclarata prin hotarare judecatoreasca.

7

b) Consimtamantul parintilor firesti ai celui ce urmeaza a fi adoptat: Ambii parinti firesti trebuie sa consimta la adoptia copilului care nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu. Acest consimtamant se cere chiar daca parintii firesti sunt divortati. De asemenea, acest consimtamant se cere si in cazul in care cel ce urmeaza a fi adoptat este incredintat unei a treia persoane sau unei familii, in conditiile art. 42 din Codul familiei cazul divortului parintilor, cand copilul nu a fost incredintat unuia dintre parinti. Adoptia nu poate avea loc in cazul in care unul dintre parintii firesti consimte la adoptia copilului sau care nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu, iar celalalt parinte nu consimte. Acest dezacord dintre parinti nu poate fi solutionat de catre instantele judecatoresti, neexistand dispozitie legala in acest sens. Dezacordul dintre parinti privind adoptia copilului lor care nu a dobandit capacitate de exercitiu nu poate fi solutionat nici de autoritatea tutelara, potrivit art. 99 din Codul familiei, deoarece nu este vorba de exercitiul drepturilor parintesti sau de indeplinirea indatoririlor parintesti, ci de trecerea acestora de la parintii firesti la cei adoptatori. Asadar, daca unul dintre parintii firesti nu-si da consimtamantul la adoptie, instanta nu poate decide in locul lui. O situatie ridica probleme, si anume: parintele firesc nu consimte la adoptie in mod abuziv. S-a propus, in interesul copilului, ca legea sa fie modificata in sensul dreptului instantei de judecata de a aprecia si a avea dreptul sa incuviinteze adoptia. Abuzul de drept, in aceasta privinta al parintelui copilului, ar urma sa fie susceptibil de sanctiune. Consimtamantul parintilor firesti ai celui ce urmeaza a fi adoptat nu este necesar in urmatoarele cazuri: parintii sunt decazuti din drepturile parintesti; sunt decedati; sunt pusi sub interdictie; sunt declarati judecatoreste morti sau disparuti; sunt necunoscuti;

8

-

se afla in situatia in care determina imposibilitatea de a-si manifesta vointa; copilul este declarat judecatoreste abandonat.

-

Pentru incheierea adoptiei este suficient numai consimtamantul unuia dintre parintii sai firesti ori de cate ori celalalt parinte este decazut din drepturile parintesti, este interzis, in imposibilitatea de a-si manifesta vointa etc. Consimtamantul parintilor firesti trebuie dat in forma autentica. Consimtamantul parintilor firesti se poate exprima numai dupa trecerea termenului de 45 de zile de la nasterea copilului. Parintele poate revoca consimtamantul in termen de 30 de zile de la data inscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat. Dupa expirarea acestui termen de 30 de zile, consimtamantul devine irevocabil. Daca parintele revoca consimtamantul in termenul mentionat, incheierea adoptiei nu mai poate avea loc. Daca parintele ce si-a revocat consimtamantul decedeaza, adoptia se poate incheia numai daca se indeplinesc toate conditiile in raport cu noua situatie creata si anume: a) celalalt parinte firesc a consimtit la adoptie; b) parintele ramas in viata este pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti, necunoscut, declarat judecatoreste mort, disparut, in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul; c) copilul a ramas fara parinti; In cazul in care parintele firesc isi revoca consimtamantul dupa expirarea termenului, instanta poate aprecia motivele revocarii ori alte imprejurari in legatura cu revocarea si daca le apreciaza ca fiind intemeiate, sa respinga incuviintarea adoptiei. c) Consimtamantul in cazul copilului lipsit de ocrotirea parinteasca: Acest copil se poate gasi intr-una din urmatoarele situatii: se afla sub tutela: in aceasta situatie tutorele exercita drepturi si indatoriri parintesti; deci tutorele ar urma sa consimta la adoptia minorului. copilul nu este pus sub tutela, desi se gaseste in situatia de a fi pus: se poate incuviinta adoptia fara a se mai institui tutela.

9

CAPITOLUL VIII. CONVENTII INTERNATIONALE LA CARE ROMANIA A ADERAT

A) L. nr. 15/1993:

L. nr. 15/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia Europeana in materia adoptiei pentru copiii incheiata la Strasbourg in aprilie 1967, publicata in M.O. nr. 67/31.03.1993. Romania adera la Conventia Europeana in materia adoptiei de copii incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, cu urmatoarea rezerva: nu va aplica dispozitia art. 7, potrivit carora varsta minima a adoptatorului nu poate fi mai mica de 21 ani si nici mai mare de 35 de ani, in legislatia romana varsta minima fiind de 18 ani, fara limita maxima. Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii, considera ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa intre membrii sai, in vederea, printre altele, a favorizarii programului social. Desi institutia adoptiei se gaseste in legislatia tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, exista intre aceste tari vederi divergente asupra principiilor care ar trebui sa guverneze adoptia, precum si deosebiri in privinta procedurii de adoptie si efectele juridice ale adoptiei. Partile contractante au convenit ca fiecare dintre ele sa se angajeze sa asigure conformitatea legislatiei sale cu dispozitiile partii a - II - a a prezentei conventii, si daca le acorda efect sau nu; dupa ce le-a acordat efect, inceteaza sa mai acorde efect oricareia dintre dispozitii, ea trebuind sa notifice aceasta secretariatului general al Consiliului Europei. Prezenta conventie priveste numai institutia adoptiei unui copil care, in momentul in care adoptatorul solicita adoptia, nu a implinit varsta de 18 ani, nu este sau nu a fost casatorit si nu este socotit major. Prezenta conventie este deschisa semnarii statelor membre ale Consiliului Europei.

10

Orice parte contractanta in momentul semnarii, sau in momentul depunerii instrumentului sau de notificare, de acceptare sau de aderare, sa desemneze teritoriul sau ori teritoriile carora urmeaza sa li se aplice prezenta conventie. Orice parte contractanta poate, in momentul depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau de aderare sau in orice moment imediat urmator, sa extinda aplicarea prezentei conventii, prin declaratie adresata secretariatului general al Consiliului Europei, la orice alt teritoriu desemnat in declaratie, ale carei relatii internationale le asigura sau pentru care este abilitata sa stipuleze. Orice declaratie facuta in temeiul paragrafului precedent va putea fi retrasa in ceea ce priveste orice teritoriu desemnat prin aceasta declaratie, in conditiile prevazute la art. 27 din prezenta conventie. Potrivit art. 27 din prezenta conventie, orice parte contractanta va putea, in ceea ce o priveste, sa denunte prezenta conventie adresand o notificare secretariatului general al Consiliului Europei. Denuntarea va produce efect dupa 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general. Prezenta conventie a fost intocmita la Strasbourg in data de 24 aprilie 1967 in limba franceza si engleza, ambele texte avand valabilitate, intr-un singur exemplar, care se va depune in arhivele Consiliului Europei. Secretariatul general al Consiliului Europei va comunica copie certificata, conforma, fiecaruia dintre statele semnatare si care adera. B) L. nr. 84/1994: O alta conventie internationala in materia adoptiei la care Romania a aderat este Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993. Asadar, Parlamentul Romaniei, prin L. nr. 84/1994 ratifica conventia mai sus amintita. In temeiul art. 6, punctul 1 din conventie, se desemneaza Comitetul Roman pentru Adoptii ca autoritate centrala insarcinata sa aduca la indeplinire obligatiile impuse prin conventie. Statele semnatare ale prezentei conventii, recunosc ca pentru inflorirea armonioasa a personalitatii sale, copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intrun climat de fericire, de iubire si de intelegere.

11

Prin aceasta conventie, statele recunosc ca adoptia internationala poate prezenta avanatajul de a oferi o familie permanenta a copilului pentru care nu poate fi gasita o familie potrivita in statul sau de origine. Campul de aplicare a conventiei. Prezenta conventie are drept obiect stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se infaptuiasca in interesul superior al copilului si in respectul dreptului fundamental care ii sunt recunoscute in drepturile internationale. Deasemenea, un alt obiectiv este sa instaureze un sistem de cooperare intre statele contractante pentru a asigura respectul acestei garantii si sa previna, astfel, rapirea, vanzarea sau traficul de copii si sa asigure recunoasterea in statele contractante a adoptiilor realizate potrivit conventiei. O adoptie certificata conform conventiei de catre autoritatea competenta a statului contractant in care a avut loc este recunoscuta de drept si in celelalte state contractante. Recunoasterea unei adoptii nu poate fi refuzata intr-un stat contractant decat daca adoptia este in mod vadit contrara ordinii sale publice. Conventia este deschisa semnarii statelor care erau membre ale Conferintei de la Haga, de drept international privat, la data celei de-a 17 a sesiuni a sa si celorlalte state care au participat la aceasta sesiune. Ea va fi ratificata, acceptata sau aprobata de instrumentul de ratificare, de acceptare sau de aprobare. Se vor depune pe langa Ministerul Afacerilor Externe ale Olandei, depozitar al conventiei. Un stat care cuprinde doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica materiilor guvernate prin aceasta conventie, sisteme de drept diferite, va putea in momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa declare ca prezenta conventie se va aplica tuturor unitatilor sale teritoriale, sau numai uneia, sau mai multora dintre ele si va putea sa modifice oricand aceasta declaratie, facand o noua declaratie. Aceste declaratii vor fi notificate depozitarului si vor indica in mod expres unitatile teritoriale carora li se aplica conventia. Daca un stat nu face vreo declaratie in temeiul celor aratate mai sus, conventia se va aplica ansamblului teritorial al acelui stat. Orice stat parte la conventie va putea

12

sa o denunte printr-o notificare adresata in scris depozitarului. Denuntarea va produce efecte din prima zi a lunii urmatoare expirarii unei perioade de 12 luni dupa data primirii notificarii de catre depozitar. Cand o perioada mai lunga pentru producerea efectului denuntarii este specificata in notificare, denuntarea va produce efecte la expirarea perioadei respective dupa data primirii notificarii. Intocmita la Haga in 29 mai 1993 in limba franceza si engleza, ambele texte avand aceeasi valabilitate, intr-un singur exemplar, care se va depune in arhivele guvernului Olandei si de pe care o copie certificata se va inmana pe cale diplomatica, fiecaruia dintre statele membre ale Conferintei de la Haga de drept international privat, la data celei de-a 17 a sesiuni, precum si fiecarui alt stat care a participat la aceasta sesiune.

13

CONCLUZII:

Pentru inflorirea armonioasa a persoanei sale, copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial care sa-i asigure un climat de fericire, de iubire si intelegere. Pe cat posibil, copilul trebuie sa fie tinut si crescut in familia sa de origine, dar daca acest lucru nu este posibil, urmeaza a se asigura copilului o familie permanenta in care sa fie crescut si format pentru a deveni util pentru societate, in care sa se integreze fara dificultati. Asadar, adoptia este un mod si o forma speciala de protectie a copilului si ofera posibilitatea unei familii permanente copilului. Prin adoptie, copilul care este lipsit de parinti sau de o ingrijire corespunzatoare este primit in familia adoptatorului unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al acestora.

14